LEGE nr. 31 din 28 octombrie 1977

Se instituie Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, forumul suprem al agriculturii din Republica Socialistă România, prin care se asigura participarea directa şi efectivă a oamenilor muncii din agricultura la elaborarea şi adoptarea hotărîrilor privind dezvoltarea şi modernizarea continua a agriculturii, creşterea productiilor agricole şi ridicarea bunastarii ţărănimii.

Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, dezbate problemele fundamentale ale politicii agrare a partidului şi statului, căile şi mijloacele de infaptuire a sarcinilor cuprinse în programul partidului, în planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială, ale perfecţionării autoconducerii, precum şi ale dezvoltării continue a muncii şi conducerii colective.

La lucrările Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, participa reprezentanţi ai consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat şi din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, delegaţi ai comisiilor judeţene şi comunale ale producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate, membrii Consiliului Naţional al Agriculturii, activisti de partid, oameni de ştiinţa şi cadre didactice din învăţămîntul agricol, reprezentanţi ai unor ministere şi altor organe de stat şi obşteşti.

Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, se întruneşte o dată la cinci ani şi se convoacă de Consiliul Naţional al Agriculturii.

Normele de reprezentare la congres se stabilesc de Consiliul Naţional al Agriculturii.

În cadrul Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, îşi desfăşoară lucrările Congresul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, conferinţele consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat, din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi consfatuirea producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate.

Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, adopta hotărîri obligatorii pentru toate organele de conducere colectivă ale unităţilor şi organizaţiilor de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti din domeniul agriculturii, pentru toţi producătorii agricoli.

Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, are, ca organ de larga reprezentare cu activitate permanenta, Consiliul Naţional al Agriculturii.

Consiliul Naţional al Agriculturii asigura coordonarea şi înfăptuirea, într-o conceptie unitară, a acţiunilor şi măsurilor necesare realizării prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială în domeniul agriculturii şi aducerea la îndeplinire a hotărîrilor Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi.

Consiliul Naţional al Agriculturii are următoarele atribuţii principale

a) organizează aplicarea şi controlează îndeplinirea hotărîrilor de partid şi a legilor tarii cu privire la agricultura, precum şi a hotărîrilor Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi;

b) analizează planurile anuale şi de perspectiva, programele de dezvoltare a ramurilor şi subramurilor din agricultura. Stabileşte măsuri pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii de către unităţile agricole socialiste şi taranime a sarcinilor ce le revin din planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială;

c) stabileşte măsuri pentru folosirea judicioasă şi integrală a fondului funciar, utilizarea soiurilor de seminţe de mare randament, extinderea raselor de animale de mare productivitate, aplicarea şi perfecţionarea tehnologiilor de producţie în cultura plantelor şi creşterea animalelor, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii;

d) stabileşte măsuri pentru folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, realizarea investiţiilor, creşterea eficientei economice a unităţilor agricole, sporirea contribuţiei agriculturii la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale întregii economii naţionale;

e) analizează stadiul îndeplinirii planurilor de producţie şi economico-financiare pe ansamblul agriculturii şi pe ramurile acesteia şi adopta măsurile necesare pentru îmbunătăţirea continua a activităţii de producţie şi economice în toate unităţile agricole, pentru realizarea şi depăşirea prevederilor de plan;

f) dezbate şi se pronunţa asupra proiectelor de acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unităţilor agricole socialiste, la activitatea organelor de conducere colectivă ale acestora, precum şi asupra altor proiecte care privesc perfecţionarea activităţii în domeniul agriculturii;

g) asigura orientarea şi conducerea unitară a activităţii organelor de conducere ale unităţilor agricole socialiste pentru aplicarea permanenta a principiului muncii şi conducerii colective, îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă, promovarea criticii şi autocriticii, creşterea răspunderii tuturor membrilor acestor organe în realizarea sarcinilor ce le revin.

Consiliul Naţional al Agriculturii răspunde, pentru activitatea desfăşurată, în faţa Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi.

Consiliul Naţional al Agriculturii este alcătuit din

a) Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie;

b) consiliile de conducere ale

- Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;

- Departamentului industriei alimentare;

- Departamentului agriculturii de stat;

- Departamentului imbunatatirilor funciare şi construcţiilor agricole;

c) Prezidiul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice;

d) consiliile oamenilor muncii ale

- Centralei de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;

- Centralei pentru mecanizarea agriculturii şi producţiei de utilaje pentru agricultura şi industrie alimentara;

- Centralei pentru legume şi fructe;

- Centralei viei şi vinului;

- Centralei de valorificare a cerealelor şi producerea nutreturilor combinate;

- Trustului inului, cînepii şi bumbacului;

e) Consiliul de administraţie al Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara;

f) Comisia centrala a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate;

g) reprezentanţi ai

- Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist;

- Consiliului Naţional al Femeilor;

- Uniunii sindicatelor din agricultura şi industrie alimentara;

- institutelor învăţămîntului superior agricol;

h) oameni ai muncii care lucrează direct în producţia agricolă din cooperativele agricole de producţie, întreprinderile agricole de stat, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, precum şi producătorii agricoli din localităţile necooperativizate, potrivit normelor stabilite de Consiliul Naţional al Agriculturii.

Membrii Consiliului Naţional al Agriculturii prevăzuţi la lit. g) sînt desemnaţi de conducerile colective ale organizaţiilor respective pe o perioadă de 5 ani.

Membrii Consiliului Naţional al Agriculturii pot fi revocaţi de către organele care i-au desemnat.

Consiliul Naţional al Agriculturii are un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.

Preşedintele Consiliului Naţional al Agriculturii este primul-ministru al guvernului Republicii Socialiste România, iar vicepreşedinţii sînt ministrul agriculturii şi industriei alimentare şi preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie.

Consiliul Naţional al Agriculturii se întruneşte o dată pe an şi ori de cîte ori este nevoie. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

Consiliul Naţional al Agriculturii îşi desfăşoară activitatea în plen şi pe comisii.

Numărul şi componenta comisiilor se stabilesc de Consiliul Naţional al Agriculturii.

În timpul lucrărilor în plen, Consiliul Naţional al Agriculturii poate să-şi desfăşoare activitatea şi pe secţiuni.

Consiliul Naţional al Agriculturii are un birou executiv alcătuit din 92 persoane

- preşedintele Consiliului Naţional al Agriculturii;

- 2 vicepreşedinţi;

- 3 secretari;

- 86 membri.

Componenta Biroului executiv se aproba de Consiliul Naţional al Agriculturii.

Biroul executiv conduce activitatea în perioada dintre şedinţele Consiliului Naţional al Agriculturii şi asigura îndeplinirea hotărîrilor acestuia.

Biroul executiv se întruneşte o dată pe semestru şi ori de cîte ori este nevoie şi lucrează în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

Consiliul Naţional al Agriculturii şi Biroul executiv adopta hotărîri prin vot deschis, cu majoritatea membrilor lor.

În scopul creării cadrului organizatoric al participării directe a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate la stabilirea şi aducerea la îndeplinire a măsurilor de creştere a producţiei agricole, se constituie, pe lîngă consiliile populare comunale, comisii ale producătorilor agricoli.

Comisia comunală a producătorilor agricoli se compune din 9-15 membri aleşi pe doi ani şi jumătate de adunarea producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate.

Pentru conducerea activităţii între şedinţe, comisia comunală alege un birou executiv format din 3-5 membri. Preşedintele comisiei comunale este vicepreşedintele biroului executiv al consiliului popular comunal.

Comisia comunală se întruneşte trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie. Comisia se convoacă de biroul sau executiv.

În judeţele unde funcţionează mai multe comisii comunale ale producătorilor agricoli, se constituie, pe lîngă uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, comisii judeţene ale producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate.

Comisia judeteana a producătorilor agricoli se compune din 11-31 membri desemnaţi, pe termen de 5 ani, de comitetul executiv al consiliului popular judeţean.

Pentru conducerea activităţii între şedinţe, comisia judeteana alege un birou executiv format din 5-9 membri.

Preşedintele comisiei judeţene este unul dintre directorii adjuncţi ai direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara.

Comisia judeteana se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este nevoie. Comisia se convoacă de biroul sau executiv.

Pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii comisiilor judeţene şi comunale, se constituie, pe lîngă Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, Comisia centrala a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate.

Comisia centrala a producătorilor agricoli se compune din 61 membri, aleşi pe o perioadă de 5 ani, de către consfatuirea producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate.

Preşedintele Comisiei centrale a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate este adjunctul ministrului agriculturii şi industriei alimentare care coordonează şi răspunde de activitatea de creştere a animalelor.

Comisia centrala a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate se întruneşte o dată pe an şi ori de cîte ori este nevoie. Comisia se convoacă de biroul sau executiv.

Comisia centrala alege biroul executiv, compus din 11 membri. Preşedintele biroului executiv este preşedintele Comisiei centrale a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate.

Biroul executiv conduce activitatea între şedinţele Comisiei centrale şi aduce la îndeplinire hotărîrile acesteia.

Comisia centrala, comisiile judeţene şi comisiile comunale ale producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate promovează metode agrozootehnice înaintate, iniţiază şi organizează acţiuni de îndrumare, sprijinire şi mobilizare a producătorilor agricoli pentru executarea lucrărilor de interes general, valorificarea cît mai deplina a potenţialului productiv al terenurilor, plantaţiilor şi animalelor, promovarea asocierii în producţie, creşterea contribuţiei la fondul central de produse al statului, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate.

Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, Consiliul Naţional al Agriculturii şi Comisia centrala a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate îşi stabilesc regulamentele de funcţionare.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 28 octombrie 1977.

Preşedintele

Marii Adunări Naţionale,

NICOLAE GIOSAN

---------

privind Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, şi Consiliul Naţional al Agriculturii

Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism stabileşte măsuri pentru perfecţionarea, în toate domeniile vieţii economice şi sociale, a cadrului organizatoric care să asigure participarea activa a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare susţinută şi echilibrata a economiei, de repartizare raţională a forţelor de producţie pe teritoriul tarii.

În scopul asigurării infaptuirii sarcinilor şi obiectivelor stabilite pentru agricultura prin Programul partidului şi hotărîrile Congresului al XI-lea al partidului, este necesară crearea unor organisme reprezentative ale oamenilor muncii din agricultura, care să dezbata şi să contribuie la fundamentarea şi definitivarea proiectelor planurilor anuale şi de perspectiva de dezvoltare economico-socială, precum şi a programelor de îndeplinire a acestora.

Pentru înfăptuirea politicii partidului în domeniul agriculturii, în vederea realizării unei agriculturi moderne, de mare randament şi pentru îndeplinirea hotărîrilor adoptate la primul Congres al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii taranimi,

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.