DECIZIE nr. 112 din 2 aprilie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Dumitru Prodan în Dosarul nr. 5.584/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, într-un litigiu având ca obiect contestaţia împotriva desfacerii contractului individual de muncă.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Dumitru Prodan, lipsind Regionala de Transport Feroviar Călători Bucureşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul excepţiei pune concluzii de admitere a excepţiei şi solicita totodată urgentarea redactarii deciziei şi a restituirii dosarului la instanţa care judeca litigiul de muncă.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca prin Decizia nr. 322/2001 textul alin. 1^1 al art. 17 din Legea nr. 92/1992, republicată, a fost declarat neconstitutional, iar critica privind dispoziţiile alin. 1^2 şi 1^3 ale aceluiaşi articol a fost respinsă ca neîntemeiată. Textele criticate au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20/2002. De aceea solicita respingerea excepţiei ca devenită inadmisibila.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Prin Încheierea din 19 octombrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 5.584/2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Dumitru Prodan.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992, republicată, sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc compunerea instanţei pentru judecarea litigiilor de muncă nu numai din judecători, ci şi cu participarea a doi asistenţi judiciari cu drepturi egale cu cele ale judecătorului. Se considera astfel ca aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 123, art. 124 alin. (1), art. 125 alin. (1) şi (3), precum şi ale art. 51 din Constituţie.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, exprimandu-şi opinia, propune admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, "considerând ca normele judiciare invocate de contestator sunt în contradictie cu dispoziţiile art. 123 şi art. 125 din Constituţia României".

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.

Guvernul considera ca excepţia trebuie "să fie respinsă ca inadmisibila", în conformitate cu dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, întrucât Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 322/2001, a constatat deja neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001.

Curtea Constituţională a mai fost sesizată în numeroase cauze cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992, prilej cu care Curtea a constatat ca dispoziţia potrivit căreia hotărârile se iau cu majoritatea membrilor completului din care fac parte cu vot deliberativ şi 2 asistenţi judiciari este neconstitutionala. Totodată Curtea a reţinut ca formarea unor complete speciale pentru soluţionarea cauzelor privind conflictele şi litigiile de muncă, în care să fie incluşi şi asistenţi judiciari, dar fără a avea drept de vot deliberativ, nu încalcă în sine nici o dispoziţie constituţională. Astfel, prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat ca "dispoziţiile art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, prin care se stabileşte ca "hotărârile în cauzele privind conflictele şi litigiile de muncă, judecate în prima instanţa, se iau cu majoritatea membrilor completului de judecată, sunt neconstituţionale".

Ulterior, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002, dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 au fost substanţial modificate, în prezent având următorul conţinut: "Cauzele privind conflictele de muncă se judeca în prima instanţa, cu celeritate, de către complete formate din doi judecători, asistaţi de doi magistraţi consultanţi.

Magistraţii consultanţi participa la dezbateri cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, după caz, opinia separată se consemnează în hotărâre.

În cazul în care judecătorii, care intră în compunerea completului, nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se rejudeca în complet de divergenta, prevederile alin. 5 fiind aplicabile."

În aceasta redactare a textelor nu se mai regaseste motivul de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Dumitru Prodan în Dosarul nr. 5.584/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 aprilie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

---------------