DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918

Se înfiinţează pe lîngă ministerul agriculturii şi domeniilor o institutiune autonomă care va purta numele de: "Casa centrala a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor".

Scopul institutiunii

Scopul institutiunii este

a) De a veni în ajutorul băncilor populare, cooperativelor şi obstiilor săteşti, precum şi a federalelor lor, de a le supraveghea şi controla;

b) De a autoriza constituirea şi funcţionarea acestor instituţiuni;

c) De a organiza obştiile de arendare, cumpărare şi improprietarire;

d) De a acorda credit mobiliar instituţiilor cooperative;

e) De a acorda credit ipotecar proprietăţilor rurale pînă la 100 hectare;

f) De a cumpara moşii sau părţi de moşii spre a le împărţi şi vinde agricultorilor şi de a cumpara parcele mici în vederea comasarii;

g) De a face comasari, colonizari şi a executa îmbunătăţiri funciare;

h) De a întocmi cadastrul mosiilor parcelate şi parcelelor comasate;

i) De a înfiinţa şcolile necesare pentru pregătirea personalului special trebuincios institutiunii;

j) De a conduce şi executa, lucrările de expropriere a terenurilor rurale şi improprietarire a satenilor potrivit legilor de expropriere şi improprietarire;

k) De a organiza asigurările agricole;

l) De a îndeplini orice alte sarcini ce s'ar da prin legile privitoare la expropriere şi improprietarire.

Casa centrala a cooperaţiei şi împroprietăririi este persoana juridică. Ea este reprezentată şi condusă de un director general, iar în caz de împiedicare printr'unul din directorii secţiunilor, delegat de ministrul de agricultura.

După natura operaţiunilor sale, Casa centrala a cooperaţiei şi împroprietăririi se împarte cu cinci secţiuni.

I. - Centrala băncilor populare

Scopul şi operaţiile

Pentru a veni în ajutorul şi a asigura supravegherea administraţiunii băncilor populare şi federalelor lor, se înfiinţează centrala băncilor populare, care va funcţiona ca persoana, morala pe lîngă direcţiunea generală a Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi, servind ca baza centrala şi organ de control cu următoarele atributiuni

a) Verificarea statutelor federalelor şi băncilor populare, autorizarea funcţionarii lor, întocmirea regulamentelor de conducere, lichidarea lor şi exercitarea controlului legal, conform legii băncilor populare;

b) Acordarea de credite prin scontare de portofoliu sau deschidere de cont curent băncilor populare şi federalelor;

c) Reescontarea la Banca Naţionala sau alte instituţiuni de credit a efectelor emise de bănci şi federale;

d) Contractarea de împrumuturi în cont curent la Banca Naţionala sau la orice institutiune de credit;

e) Primirea de depuneri spre fructificare dela băncile populare şi dela federalele lor;

f) Facerea oricăror operaţiuni de banca în folosul sau în contul acestor instituţiuni;

g) Va servi ca centrala pentru organizarea la sate a diverselor asigurări mutuale, ca cele contra grindinei, incendiului, contra mortalitatii vitelor, etc.

Capitalul

Capitalul centralei băncilor populare este de 24 milioane lei, format din

a) Suma de 12 milioane lei luată din capitalul cu care Casa centrala a băncilor populare şi cooperativelor săteşti a fost dotată prin legea din 22 Martie 1916

b) Suma de 12 milioane lei pe care o vor subscrie băncile populare care lucrează cu Casa centrala şi federalele lor.

Aceasta suma o vor subscrie prin mai multe emisiuni şi o vor vărsa, treptat după hotărîrea consiliului de administraţie.

Administraţia

Centrala băncilor populare va fi condusă de un director şi unul sau mai mulţi subdirectori, cari vor reprezenta institutiunea.

Ca organ superior de administraţie şi supraveghere va funcţiona pe lîngă centrala băncilor populare din consiliu de administraţie alcătuit din 9 membri, din cari

- 4 reprezentanţi ai băncilor populare şi federalelor lor;

- Un membru numit de ministerul finanţelor;

- Un membru numit de ministerul agriculturii, specialist în chestiunile de asigurare;

- Un membru numit de ministerul instrucţiunii;

- Un membru delegat de Banca Naţionala şi din directorul centralei băncilor populare, care va avea vot deliberativ.

În caz cînd vreuna din aceste instituţiuni azi refuza sa numească reprezentanţii săi, ministrul agriculturii va împlini locurile.

Consiliul de administraţie alege din sanul sau un preşedinte şi un vice-preşedinte.

Durata mandatului membrilor consiliului de administraţie este de trei ani.

Pentru alegerea membrilor din consiliul de administraţie al centralei băncilor populare delegaţi de bănci şi federale, se va convoca la fiecare trei ani un congres format din

a) Câte doi reprezentanţi ai federalelor din fiecare judeţ;

b) Câte doi reprezentanţi din fiecare judeţ ai băncilor populare cari au contribuit la formarea capitalului centralei.

Reprezentanţii federalelor vor fi aleşi de consiliile de administraţie ale federalelor din judeţ întrunite în capitala judeţului.

Reprezentanţii băncilor cari au contribuit la formarea capitalului centralei vor fi aleşi în fiecare judeţ de către un delegat al consiliilor de administraţie a fiecăreia din aceste bănci, intruniti la federala dela reşedinţa judeţului.

Alegerea în congres a membrilor delegaţi în consiliul centralei se va face prin vot secret. Totdeodată se vor alege după aceleaşi norme şi doi supleanţi, cari vor împlini vacantele în caz de demisie sau moarte.

Atît membrii aleşi cat şi cei numiţi vor fi confirmati de ministrul agriculturii prin decret regal.

La expirarea, mandatului membrii aleşi vor putea fi realeşi, iar cei numiţi vor putea fi numiţi din nou.

Consiliul de administraţie se întruneşte de cel puţin două ori pe luna şi ia, decizii cu majoritatea membrilor prezenţi. Şedinţele se vor tine cu cel puţin 5 membri.

Consiliul de administraţie poate delega doi din membrii săi, cari vor îndeplini orice atributiuni în limitele delegatiunii, sau rezerva ratificării ulterioare a consiliului.

Ministrul agriculturii poate opune veto la deciziile Consiliului de administraţie al centralei băncilor populare, însă numai după ce va lua şi avizul consiliului de administraţie al directiunii generale a Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi.

Atribuţiunile, consiliului de administraţie

Principalele atributiuni ale consiliului de administraţie sînt

a) A decide asupra tuturor afacerilor pentru cari va fi consultat de director, sau în lipsa acestuia de subdirector şi a lua toate hotărîrile pe cari el le va socoti în interesul bunului mers al institutiunii.

Cheltuelile de administraţiune necesare pentru efectuarea operaţiunilor comerciale se vor face de director cu aprobarea consiliului;

b) A aproba, şi elabora regulamentele privitoare la relaţiunile cu băncile populare şi un tip de statut pentru băncile populare şi federalele lor;

c) A prescrie regulile de urmat de federala şi băncile populare spre a fi admise sa lucreze cu centrala băncilor; în consecinţa, a le examina statutele şi a cere modificările trebuincioase pentru stabilirea relatiunilor cu centrala băncilor populare.

Dobînda şi scopul se vor fixa de către consiliul directiunii generale a Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi, în urma raportului centralei băncilor populare;

d) A se rosti asupra admiterii fiecărei federale şi bănci populare, a lucra, cu centrala şi a-i fixa creditul;

e) A prescrie toate măsurile de supraveghere şi control ce le va crede trebuincioase spre a feri federalele şi băncile populare de nereguli şi pericole;

f) A lua, în fine, orice dispoziţiuni ce va crede de cuviinţă, fie prin publicaţiuni, fie prin conferinţe, spre a înfiinţa şi a incredinta miscarea cooperativelor de credit. Totdeodată va organiza şi congrese al băncilor populare, cum şi şcoli pentru formarea personalului necesar băncilor şi federalelor;

g) Va stabili normele şi mijloacele pentru organizarea la sate a diverselor asigurări mutuale;

h) Va putea hotărî din oficiu lichidarea acelor federale şi bănci, cari în urma unei incunostiintari nu-şi vor fi îndreptat administraţia sau nu vor fi dat dovezi de propasire.

Bilanţ

La sfîrşitul fiecărui an centrala băncii populare va încheia un bilanţ, care va fi supus aprobării consiliului sau de administraţie.

După deducerea cheltuielilor pentru efectuarea operaţiunilor comerciale, din beneficiile rezultate se va da 20 la suta fondului de rezerva şi se va plati apoi federalelor şi băncilor subscriitoare un dividend de cel mult 6 la suta asupra capitalului vărsat, iar din rest se va vărsa la Stat suma necesară pentru plata cheltuielilor bugetare ale centralei băncilor populare. Prisosul se va întrebuinţa conform deciziei consiliului de administraţie al centralei pentru învăţămîntul cooperatist, pentru educaţia profesională a satenilor şi propaganda cooperativa.

Statul va acoperi cheltuelile bugetare cu taxa de 1 la suta asupra beneficiilor nete ale federalelor şi băncilor populare, cum şi în partea din beneficiul arătat mai sus, care se va vărsa la finele anului de centrala băncii populare. În cazul cînd nu s'ar putea acoperi în acest mod cheltuielile bugetare, diferenţa se va suporta de Stat.

După primii 5 ani, din beneficiile rezultate se va vărsa întîi la Stat partea din cheltuielile bugetare cari nu se vor putea acoperi din taxa de 1 la suta, iar beneficiul net se va împărţi la fondul de rezerva, capital şi pentru opere de intarire a miscarii cooperative, după cum se arata la art. 15.

Fondul de rezerva al centralei băncilor populare va servi pentru acoperirea pierderilor ce ar avea; din el se vor putea ajuta şi băncile sau federalele în cazuri excepţionale, conform deciziei consiliului de administraţie.

II. - Centrala cooperativelor săteşti de producţie şi consum

Scopul şi operaţiile

Pentru a ajuta, la înfiinţarea şi dezvoltarea cooperativelor la sate se înfiinţează centrala cooperativelor săteşti de producţie şi consum, care va funcţiona ca persoana morala pe lîngă direcţiunea generală, a Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi.

Centrala cooperativelor săteşti de producţie şi consum este imputernicita să facă următoarele operaţiuni

a) Sa autorize înfiinţarea cooperativelor săteşti, de producţie agricolă şi industriala, de consum, de aprovizionare şi desfacere, etc., cum şi a federalelor lor;

b) Sa exercite controlul legal asupra lor în limitele legii băncilor populare;

c) Sa organizeze şi indrumeze aceste cooperative şi federale prin toate mijloacele tehnice şi sa formeze personalul de conducere;

d) Sa facă împrumuturi în cont curent la orice institutiune, sa sconteze şi sa reesconteze efectele comerciale ale cooperativelor săteşti şi ale federalelor lor;

e) Sa acorde creditul necesar pentru operaţiunile acestor cooperative şi federale şi sa primească depunerile lor spre fructificare;

f) Sa înlesnească operaţiunile de aprovizionare ale cooperativelor săteşti şi federalelor, sau desfacerea produselor lor. Aceste operaţiuni, centrala cooperativelor săteşti, le va putea organiza prin mijloacele sale sau prin federalele cooperativelor.

Pentru operaţiunile de aprovizionare şi desfacere centrala cooperativelor va lua un comision care se va fixa de consiliu.

Cooperativele săteşti înfiinţate cu aprobarea centralei cooperativelor se vor bucura, de toate drepturile şi li se vor acorda toate înlesnirile prevăzute în legea pentru încurajarea industriei naţionale şi a meseriilor. Ele vor beneficia la furniturile administratiunilor publice de toate foloasele acordate pentru aceste furnituri cooperativelor de meseriasi şi muncitori.

Capitalul

Capitalul centralei cooperativelor săteşti de producţie şi consum este de 12 milioane lei, format

a) Din suma de 8 milioane lei luată din capitalul cu care a fost dotată Casa centrala a băncilor populare;

b) Din suma pînă la 4 milioane lei pe care o vor subscrie şi vărsa treptat cooperativele săteşti şi federalele lor, după aceleaşi norme ca şi capitalul vărsat de băncile populare la centrala lor.

Administraţia

Centrala cooperativelor săteşti de producţie şi consum va fi condusă de un director şi de unul sau mai mulţi subdirectori cari vor reprezenta institutiunea.

Ca organ superior de administraţie şi supraveghere va funcţiona pe lîngă centrala cooperativelor săteşti de producţie şi consum un consiliu de administraţie alcătuit de şapte membri, din cari

- 3 reprezentanţi ai cooperativelor săteşti şi ai federalelor lor.

- 1 membru numit de ministerul agriculturii;

- 1 membru numit de ministerul industriei;

- 1 membru numit de ministerul instrucţiunii, şi din directorul centralei cooperativelor, care va avea vot deliberativ.

În ce priveşte modul cum va funcţiona acest consiliu, durata şi formalităţile pentru alegerea sau numirea membrilor, se vor aplica întocmai toate dispoziţiunile prescrise pentru consiliul de administraţie al centralei băncilor populare.

Atribuţiile consiliului de administraţie

Consiliul de administraţie al centralei cooperativelor săteşti va avea întru totul aceleaşi atributiuni ca şi consiliul de administraţie al centralei băncilor populare.

El va hotărî şi asupra mijloacelor tehnice necesare pentru funcţionarea diferitelor cooperative, cum şi cari sînt cooperativele cărora urmează a li se acordă avantajele prevăzute în legea pentru încurajarea industriei naţionale şi a meseriilor.

Va mai lua toate măsurile ce va crede necesare pentru efectuarea operaţiunilor de aprovizionare a cooperativelor sau desfacerea produselor acestora, fie prin mijloacele centralei cooperativelor, fie prin federalele cooperativelor.

În comunele în cari nu funcţionează cooperative de aprovizionare şi desfacere în comun, aceasta operaţiune se va putea face de băncile populare tot prin îngrijirea centralei cooperativelor săteşti.

Bilanţ

De toate operaţiunile sale centrala cooperativelor săteşti va încheia, în bilanţ la sfîrşitul anului, care va fi supus aprobării consiliului sau de administraţie.

După deducerea cheltuielilor pentru efectuarea operaţiunilor comerciale, din beneficiile rezultate se va da 20 la suta fondului de rezerva şi apoi se va plati federalelor şi cooperativelor subscriitoare un dividend de cel mult 6 la suta, asupra capitalului vărsat. Din rest se va vărsa mai întîi la Stat suma necesară pentru plata cheltuielilor bugetare ale centralei cooperativelor săteşti, iar prisosul se va întrebuinţa jumătate pentru a se da prima cooperativelor cu cari centrala a făcut operaţii de aprovizionare sau desfacere şi cari la rândul lor vor da şi ele prima membrilor, iar jumătate se va întrebuinţa, pentru perfecţionarea mijloacelor tehnice de funcţionare a cooperativelor şi formarea personalului de conducere, cum şi pentru propaganda cooperativa.

În cazul cînd nu se vor putea acoperi cheltuelile bugetare cu partea din beneficiul arătat mai sus, care se va vărsa, la finele anului de centrala cooperativelor, diferenţa se va suporta de Stat.

După primii 5 ani, din beneficiile rezultate se vor vărsa întîi la Stat cheltuelile bugetare, iar beneficiul net se va împărţi la fondul de rezerva, capital, ca prima şi pentru opere de intarire a miscarii cooperative, după cum se arata la art. 26.

Fondul de rezerva al centralei cooperativelor săteşti va servi pentru acelaşi scop ca şi fondul de rezerva al centralei băncilor populare.

III. - Centrala obstilor săteşti şi a exploatarilor agricole

Scopul şi operaţiile

Pentru o buna organizare şi funcţionare a obstiilor săteşti şi a federalelor lor, cum şi pentru a ajuta la îmbunătăţirea culturii agricole taranesti, se înfiinţează centrala obstilor săteşti şi a exploatarilor agricole, care va funcţiona ca persoana morala pe lîngă direcţiunea generală a Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi, avînd următoarele atributiuni

a) Constituirea, conducerea şi controlul obstilor de arendare, cumpărare şi improprietarire, conform legii băncilor populare şi legii de apropriere şi improprietarire;

b) Îndrumarea şi controlul tehnic al exploatarilor agricole, înainte şi după improprietarire, îmbunătăţirea tehnicei agricolă a sistemelor de cultura şi selecţionarea seminţelor şi animalelor.

Ministerul agriculturii va executa prin aceasta directiune toate măsurile de îmbunătăţire şi îndrumare a micei culturi;

c) Organizarea şi conducerea campurilor de selectiune a plantelor, procurarea sau producerea seminţelor şi animalelor de prasila necesare obstiilor, cooperativelor şi satenilor improprietariti;

d) Procurarea creditului necesar obstilor pentru efectuarea operaţiunilor agricole sau pentru plata arenzilor;

e) Organizarea, împreună cu centrala cooperativelor săteşti, a vânzării în comun a cerealelor produse de obstii şi aprovizionarea lor cu masinele şi instrumentele agricole.

Pentru satisfacerea nevoilor de credit ale obstiilor, centrala obstiilor săteşti va ridica sumele de cari va avea nevoie dela centrala băncilor populare.

Administraţie

Centrala obstiilor săteşti şi a exploatarilor agricole va fi condusă de un director şi de unul sau mai mulţi subdirectori cari vor reprezenta institutiunea.

Ca organ superior de administraţie şi supraveghere va funcţiona pe lîngă centrala obstiilor săteşti un consiliu de administraţie alcătuit din şapte membri, din cari

- 3 reprezentanţi ai obstiilor săteşti sau ai federalelor lor;

- 2 membri numiţi de ministerul de agricultura;

- Un membru numit de ministerul de industrie şi comerţ, şi directorul centralei obstiilor săteşti, care va avea, vot deliberativ.

În ce priveşte modul cum va funcţiona acest consiliu, durata şi formalităţile pentru alegerea, sau numirea membrilor, se vor aplica întocmai toate dispoziţiunile prescrisă pentru consiliul de administraţie al centralei băncilor populare.

Atribuţiunile consiliului de administraţie al centralei obstiilor săteşti sînt întru totul aceleaşi ca şi ale consiliului de administraţie al centralei cooperativelor săteşti.

Toate cheltuelile bugetare ale centralei obstiilor săteşti vor fi suportate de ministerul agriculturii.

IV. - Direcţiunea funciară şi a creditului ipotecar

Aceasta directiune are următoarele atributiuni

a) Conducerea şi executarea lucrărilor de expropriere a mosiilor mai mari de 100 hectare, conform legii de expropriere;

b) Conducerea şi înfăptuirea împroprietăririi, colonizarilor şi comasarilor;

c) Cumpărarea de moşii sau părţi de moşii pentru a fi parcelate şi vândute cultivatorilor de pămînt. Aceste cumpărări se vor face prin emisiune de obligaţiuni;

d) Cumpărarea de parcele dela mici cultivatori în vederea comasarii;

e) Acordarea de credit ipotecar pentru mosiile de 100 ha sau mai mici. În acest scop se vor emite de asemenea obligaţiuni;

f) Stabilirea valorii proprietăţilor rurale parcelate sau comasate pentru registrul funciar şi matricola cadastrala;

g) Acordarea de împrumuturi pe termen lung pentru construcţii agricole şi îmbunătăţiri funciare;

h) Acordarea de împrumuturi ipotecare pe termen lung obstiilor constituite pentru cumpărare de proprietăţi rurale;

i) Acordarea de împrumuturi pentru împăduriri, plantatiuni de pomi roditori, precum şi pentru plantarea viilor.

Aceasta directiune este condusă de un director şi unul sau mai mulţi subdirectori.

Ea are doua secţiuni

a) Secţiunea administrativă;

b) Secţiunea de banca ipotecară.

Toate cheltuelile bugetare şi de administraţie ale acestei directiuni vor fi suportate de ministerul agriculturii.

V. - Direcţiunea cadastrului şi a lucrărilor tehnice

Aceasta directiune are următoarele atributiuni

a) Conducerea, controlul şi executarea lucrărilor tehnice de delimitare, măsurare, parcelare şi comasare a mosiilor expropriate şi cumpărate;

b) Întocmirea, numerotarea şi clasificarea planurilor cadastrale;

c) Întocmirea şi ţinerea la curent a matricolei cadastrale în concordanta cu planurile cadastrale;

d) Va îngriji ca registrul funciar dela judecătoriile de ocoale să fie ţinut la zi şi în concordanta cu matricola Cadastrala;

e) Controlul, conducerea şi executarea lucrărilor tehnice de îmbunătăţiri funciare.

Aceasta directiune este condusă de un director şi de unul sau mai mulţi subdirectori, iar cheltuelile bugetare şi de administraţie vor fi suportate de ministerul agriculturii şi din eventualele taxe ce s'ar percepe.

Pe lîngă aceasta directiune va funcţiona un consiliu tehnic, care îşi va da avizul asupra chestiunilor tehnice ori de câte ori direcţiunea acestei secţiuni sau consiliu de administraţie va avea nevoie a-l consulta.

Acest consiliu se va compune din

- Un membru al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie;

- Un profesor universitar matematician;

- Un delegat al ministerului de finanţe;

- Un agrogeolog delegat de institutul geologic;

- Un agronom;

- Directorul observatorului astronomic din Bucureşti, şi

- Directorul cadastrului.

Membrii acestui consiliu vor fi numiţi pe 4 ani de ministerul agriculturii. Consiliul de administraţie al directiunii generale a Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi.

Acest consiliu se va compune din 7 membri

- 2 membri delegaţi de consiliul de administraţie al centralei băncilor populare;

- 2 membri delegaţi de consiliul de administraţie al centralei cooperativelor săteşti de producţie şi consum;

- 2 membri delegaţi de consiliul de administraţie al centralei obstiilor, precum şi din directorul general al Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi, care va avea vot deliberativ.

Fiecare din consiliile celor trei centrale vor delega, un membru dintre cei aleşi şi unul dintre cei numiţi.

Directorii celor 5 secţiuni pot lua parte la şedinţele consiliului directiunii generale cînd se discuta chestiuni ce privesc secţia lor; directorul cadastrului şi al creditului ipotecar cu vot deliberativ, iar ceilalţi cu vot consultativ.

Ministrul agriculturii va prezida acest consiliu, ori va decreta de câte ori va crede de cuviinţă.

Atribuţiile

Consiliul de administraţie al directiunii generale va avea, următoarele atributiuni

a) Va da toate directivele pentru bunul mers al institutiunii;

b) Va coordona acţiunea tuturor secţiunilor, asigurând unitatea întregii miscari cooperative;

c) Va deschide conturi curente la Banca Naţionala sau alte bănci;

d) Va îndeplini funcţiunea de consiliu de administraţie al directiunii funciare şi directiunii cadastrului, hotărînd asupra tuturor chestiunilor referitoare la scopul şi operaţiunile acestor secţiuni.

Hotărîrile consiliului de administraţie se iau cu majoritatea membrilor prezenţi. Şedinţele se vor tine cu cel puţin 4 membri.

Consiliul de administraţie al directiunii generale va retrage câte doi membri pe lîngă direcţiunea funciară şi a cadastrului, cari vor rezolva toate chestiunile urgente, sub rezerva ratificării ulterioare a consiliului.

Ministrul agriculturii poate oricînd pune veto la deciziunile consiliului directiunii generale.

Directorul general, directorii şi subdirectorii se numesc prin decret regal, după recomandarea ministrului de agricultura.

Funcţionarii directiunii generale a Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi, începînd dela impiegati, se vor numi de ministrul agriculturii prin decret regal după normele următoare

a) Pînă la salariul de lei 600 lunar inclusiv în urma recomandarii consiliilor de administraţie ale secţiunilor respective;

b) Dela salariul de 600 lei în sus, în urma recomandarii consiliului de administraţie al directiunii generale.

Funcţionarii cu salariu lunar dela 400 lei în sus se bucura de stabilitate; ei nu pot fi revocaţi decât prin decret regal de ministrul agriculturii, în urma unei decizii motivate de consiliul de administraţie competent.

Toţi ceilalţi funcţionari se numesc şi se revoacă de ministrul agriculturii, în urma cererii directiunii respective.

La punerea în aplicare a prezentei legi numirile în toate funcţiunile se vor face de ministrul agriculturii prin decret regal.

Pînă la alegerea membrilor delegaţi de instituţiile cooperative în consiliile celor trei centrale, membrii numiţi vor putea rezolva singuri chestiunile curente, avînd un caracter urgent.

Numărul funcţionarilor întregii instituţii se va fixa prin legea bugetară de consiliul general, după cererea consiliului fiecărei directiunii, iar retribuţiunile lor sînt stabilite în alăturatul stat, care face parte integrantă din prezenta lege

Director general ................................................ salariu lunar lei 2.000

Director clasa I ................................................. salariu lunar lei 1.700

Director clasa II ................................................ salariu lunar lei 1.500

Subdirector clasa I .......................................... salariu lunar lei 1.400

Subdirector clasa II .......................................... salariu lunar lei 1.200

Şef de serviciu clasa I ..................................... salariu lunar lei 1.000

Şef de serviciu clasa II..................................... salariu lunar lei 800

Şef de birou clasa I .......................................... salariu lunar lei 600

Şef de birou clasa II ......................................... salariu lunar lei 500

Subşef de birou clasa I ................................... salariu lunar lei 400

Subşef de birou clasa II ..................................salariu lunar lei 350

Impiegat clasa I ............................................... salariu lunar lei 300

Impiegat clasa II ............................................... salariu lunar lei 250

Impiegat clasa III .............................................. salariu lunar lei 200

Inspector general clasa I ................................ salariu lunar lei 1.400

Inspector general clasa II ............................... salariu lunar lei 1.200

Inspector clasa I ................................................ salariu lunar lei 1.100

Inspector clasa II ............................................... salariu lunar lei 1.000

Subinspector clasa I ......................................... salariu lunar lei 900

Subinspector clasa II ......................................... salariu lunar lei 800

Subinspector clasa III ........................................ salariu lunar lei 700

Controlor clasa I .................................................. salariu lunar lei 600

Controlor clasa II ................................................. salariu lunar lei 500

Controlor clasa III ................................................ salariu lunar lei 400

Advocat clasa I ..................................................... salariu lunar lei 1.000

Advocat clasa II .................................................... salariu lunar lei 800

Advocat clasa III ................................................... salariu lunar lei 600

Operator topometru clasa I ............................... salariu lunar lei 800

sau şef de lucrări clasa II ................................... salariu lunar lei 700

sau şef de lucrări clasa III .................................. salariu lunar lei 600

Ajutor operator topometru clasa I ...................... salariu lunar lei 600

sau ajutor şef de lucrări clasa II ........................ salariu lunar lei 500

sau ajutor şef de lucrări clasa III ....................... salariu lunar lei 400

Parcelator, agent tehnic clasa I ......................... salariu lunar lei 400

sau Desenator agent tehnic clasa II ................. salariu lunar lei 350

sau Desenator agent tehnic clasa III ................ salariu lunar lei 300

Personalul care îndeplineşte condiţiunile pentru a fi încadrat în corpul tehnic al ministerului lucrărilor publice va putea fi plătit potrivit salariilor şi diurnelor prevăzute în regulamentul acelui corp.

Actualul personal al Casei centrale a Băncilor populare şi al Cooperativelor săteşti trece de plin drept în noua institutiune.

Repartiţia lui între diferitele secţiuni, precum şi stabilirea gradelor se va face de ministrul agriculturii şi domeniilor.

Un regulament de administraţie publică, întocmit de consiliul de administraţie şi promulgat prin decret regal, va stabili amanuntite aplicării legii de faţa, va fixa condiţiunile de admisibilitate şi avansare a funcţionarilor.

Toate atribuţiunile date Casei centrale a Băncilor populare şi Cooperativelor săteşti prin legea din 29 martie 1903, cu modificările ulterioare şi cele date ei prin alte legi trec asupra Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi.

Centrala Băncilor, centrala Cooperativelor şi centrala Obstiilor vor aplica toate dispoziţiunile legale, fiecare cu privire la institutiunile cooperative cari sînt sub controlul lor.

Casa centrala a cooperaţiei şi a împroprietăririi, precum şi secţiunile ei, avînd a lucra ca institutiune autonomă cu caracter comercial, va fi dispensata de formalităţile prevăzute de legea contabilităţii generale a Statului pentru operaţiunile ei cari nu face parte din legea bugetară.

Toate dispoziţiunile legilor anterioare, cari vor fi contrarii legii de faţa, sînt şi rămîn abrogate.

Acest decret-lege va fi supus ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare.

Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturii şi al domeniilor este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret-lege.

Dat în Bucureşti, la 31 Decemvrie 1918.

FERDINAND

Ministrul agriculturii şi al domeniilor,

I.G. Ducă

relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor

Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala,

La toţi de faţa şi viitori, sănătate

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturii şi domeniilor sub No. 16.746 din 31 Decemvrie 1918, prin care se propune spre aprobare proiectul de decret pentru înfiinţarea "Casei centrale a cooperaţiei şi improprietarirei satenilor",

Avînd în vedere şi jurnalul consiliului de miniştri cu No. 1.161 din 31 Decemvrie 1918,

Am decretat şi decretam

Se aprobă de Noi, sub rezerva ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare, cele ce urmează

Capitolul 1

Capitolul 2

Organizarea şi operaţiunile Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi

Capitolul 3

Dispoziţiuni generale şi transitorii.

Raportul d-lui ministru al agriculturii și domeniile către M.S. Regele

Sire,

Prin decretul-lege asupra exproprierei Casa centrala a Băncilor populare şi a Cooperativelor săteşti trece dela Ministerul de finanţe la cel al agriculturii, sub numele de Casa centrala a cooperaţiei şi a improprietarirei şi urmează să fie organizată în asa fel, încît pe de o parte sa răspundă nevoilor viitoare ale întregii noastre miscari cooperative rurale, iar pe de altă parte ca să poată îndeplini numeroasele şi insemnatele atributiuni pe cari i le încredinţează acest decret-lege.

Asa fiind, am întocmit alăturatul decret-lege de organizare a Casei centrale a cooperaţiei şi improprietarirei, pe care rog respectos pe Maiestatea Voastra sa binevoiasca a-l investi cu Regeasca Sa iscalitura.

Ideea care ne-a calauzit la întocmirea acestei organizaţii a fost sa subimpartim instituţia în secţiuni, fără de cari i-ar fi cu neputinţă să-şi îndeplinească însărcinările atît de deosebite şi de a asigura totuşi întregului organism a unitate de acţiune, şi de directiune, imperios cerute de marile interese ale economiei taranesti, pe cari Casa centrala a cooperaţiei şi a improprietarirei este chemată să le reprezinte şi să le slujeasca în România Mare de maine.

În acest scop am creeat cinci secţiuni

1. Centrala Băncilor populare, care va conduce, ajuta şi controla, toată miscarea cooperativa de credit;

2. Centrala cooperativelor săteşti de producţie şi de consum, care va conduce, ajuta şi controla tot mersul societăţilor cooperativelor de acest fel;

3. Centrala Obstiilor şi a exploatarilor agricole, care va conduce, ajuta şi controla, toate obştiile de arendare şi cumpărare şi va îndrumă mica cultura taraneasca pe căile progresului şi ale ştiinţei, cari singure vor desavarsi binefacerile exproprierii;

4. Direcţia funciară, care deocamdată va îndeplini greaua sarcina a executării exproprierii şi improprietaririlor şi care pe urma, va face funcţiune de Casa rurală şi va servi de credit funciar proprietăţii mici pînă la 100 hectare.

5. Şi, în fine, Direcţia Cadastrului, care va purcede la toate operaţiunile de parcelare şi de îmbunătăţiri funciare, impuse de exproprierea proprietăţii mari şi de improprietarirea taranilor, şi va pune bazele pentru tot Regatul a unui sistem cadastral întocmit după toate cerinţele unui sistematic asezamant economic şi a unei bune orandueli juridice.

Centrala Băncilor populare, a Cooperativelor săteşti de producţie şi consum şi a Obstiilor va avea fiecare consiliul ei de administraţie, iar câte doi delegaţi ai acestor consilii vor forma consiliul general menit sa stabilească unitatea de acţiune şi de directiune a întregii instituţii.

Tot acest consiliu general va sluji drept consiliu de administraţie pentru secţiunea funciară şi pentru aceea a cadastrului, cari prin natura lor nu puteau avea consilii cari sa emane în mod firesc din propria lor constituire.

Pe de altă parte, în ce priveşte diferitele centrale, am căutat să le dăm un caracter mixt prin participarea la capitalul şi la conducerea lor atît a Statului, cat şi a cooperaţiei.

Prin aceasta credem ca am răspuns nu numai unei vechi cerinţe a cooperaţiei române, dar şi unei nevoi reale a acestei miscari.

Intradevar, cooperatia, a început la noi în condiţii atît de neprielnice şi a avut de invins greutăţi atît de mari, încît Statul a trebuit sa ia sub directa lui ocrotire toată miscarea. Fără amestecul de aproape, fără ajutorul larg, fără controlul amănunţit al Statului, nici Băncile populare, nici Cooperativele săteşti de tot felul, nici Obştiile de arendare şi de cumpărare, nu ar fi putut lua în ultimii 15 ani avantul pe care l-au luat şi n'ar fi izbutit desigur sa aducă populatiunii rurale netagaduitele foloase ce i le-au adus, cele mai temeinice poate din toate foloasele pe cari taranimea noastră le-a cules dela constituirea Statului Roman modern.

Nu e mai puţin adevărat însă ca aceasta tutela a Statului nu e un ideal sau materie ale cooperatie şi ca tendinta trebuie să fie ca miscarea să se conducă prin propriile ei mijloace şi prin propriile ei puteri.

Da altminteri la noi aceasta a fost întotdeauna conceptia Statului şi de cînd a înfiinţat Casa centrala a Băncilor populare, el n'a încetat sa declare prin organele lui, atît în congresele din ţara, cat şi cele internaţionale, ca înţelege sa exercite tutela sa numai întru atîta întru cat nevoile cooperaţiei i-o vor impunea, dar ca de îndată ce miscarea va fi destul de bine inchegata şi destul de puternica spre a propasi şi a se calauzi singura, Statul va fi fericit sa o lase stăpână pe destinele ei.

În faza ei actuala de desvoltare, miscarea noastră cooperativa, cu toate stralucitele progrese ce a săvârşit, nu este încă în măsura să se lipsească de sprijinul material şi moral al Statului, dar fără indoiala ca a dobîndit în vieata economică a satelor însemnătate şi o experienta cari o indrituesc sa pretindă a împărţi cu Statul conducerea şi îndrumarea viitorului ei.

De aceea socotim ca trebuie să se dea cooperatorilor nostri satisfactia ce li se cuvine şi să fie admişi, prin delegaţii lor a împărţi cu Statul în centrele mixte răspunderile conducerii Băncilor populare, a Cooperativelor şi a Obstiilor.

Precum Centrala, instituţie exclusiva de Stat, a răspuns nevoilor unei cooperatii incepatoare, tot astfel avem convingerea adanca azi, ca Centrale mixte, în cari Statul şi reprezentanţii cooperaţiei lucrează laolalta, vor răspunde mai bine cerinţelor unei miscari impunatoare, dar care nu a atins încă deplina ei desvoltare.

Nadejdea noastră o spunem fără inconjur, e ca în curând cooperatiunea română sa ajungă la o asa puternica organizare la o asa înaltă, constiinta a mantuitoarei ei meniri sociale, încît Statul să poată sa renunţe fără neajuns la toate atribuţiunile ce astăzi mai este dator să le exercite.

Nu ne indoim ca prin noua întocmire ce capata Centrala cooperaţiei şi improprietarirei, ea va contribui la atingerea acestui rezultat.

Deocamdată, instituţia legand cat mai strâns marea opera naţionala şi socială a exproprierei şi a improprietaririlor de miscarea cooperativa, va da României celei Mari putinta să fie nu numai o ţara în care repartiţia proprietăţii să fie mai dreapta decât în România Mica, dar şi o ţara pe interele şi manoasele campii ale căreia sa vietuiasca de aci incolo o taranime instarita, ce ştie sa traga din pământul şi din munca ei, toate foloasele pe cari o buna, randuiala economică le poate asigura în vremurile de astăzi unei societăţi intrate în marea mişcare civilizatoare a lumei.

Sînt cu cel mai profund respect,

Sire,

al Maiestatii Voastre,

Prea plecat şi prea supus servitor,

Ministrul agriculturii şi al domeniilor,

I.G. Ducă

--------