NORMA DE IGIENA din 22 iunie 1994

Terenurile destinate amplasarii şi dezvoltării localităţilor trebuie să asigure protecţia populaţiei contra surparilor şi alunecarilor de teren, avalanselor şi inundaţiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispună de posibilităţi de alimentare cu apa, de îndepărtare şi neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate şi a reziduurilor, precum şi de dezvoltare normală a zonei şi de recreatie şi odihnă.

Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure insorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic la solstitiul de iarna, a tuturor încăperilor de locuit.

Distanta între clădiri să fie mai mare sau cel puţin egala cu înălţimea clădirii celei mai înalte pentru a nu se umbri reciproc.

La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări tehnico-edilitare

a) plafoane organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul clădirii). Suprafaţa de depozitare a plafoanelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului. Platformele pot fi cuplate cu spaţii pentru batut covoare; ele se vor amenaja la distanţe de minimum 10 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinţe;

b) spaţii amenajate pentru jocul copiilor apreciindu-se câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor;

c) spaţii pentru garantarea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectiva, situate la distanţe de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit;

d) zone verzi de folosinţă generală; apreciindu-se minim 2-2,2 mp teren/locuitor (în afară parcurilor publice).

Unităţile industriale comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort locatarilor prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante, se amplaseaza în clădiri separate, la distanta de minim 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanta se măsoară între fatada locuinţei şi perimetrul unităţii. Pentru unităţile aflate în interiorul clădirilor de locuit, ca şi pentru cele aflate în exteriorul acestora se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel încât să se încadreze în standardele în vigoare.

Zonele necesare odihnei şi recreaţiei se amplaseaza în locuri care prezintă cele mai avantajoase elemente naturale cum sunt: păduri, suprafeţe de apa, relief variat şi altele.

În zonele de odihnă, recreatie se interzice amplasarea

a) întreprinderilor care prin activitatea lor produc zgomot, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul;

b) unităţile zootehnice;

c) unităţile de transporturi;

d) staţiile de epurare a apelor uzate şi a locurilor de depozitare a reziduurilor.

În cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreaţiei trebuie să se asigure

a) instalaţii de alimentare cu apa potabilă;

b) W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea temporară a gunoaielor;

c) colectarea şi îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu.

Între întreprinderile industriale care pot polua atmosfera sau produce zgomot şi vibratii şi teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protecţie sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înţeleg: zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneo-climateric, de odihnă şi recreatie, dotările social-culturale, precum şi unităţile economice ale căror procese tehnologice necesita o atmosfera lipsită de impuritati.

Substantele poluante, pulberile şi alte nocivitati din zonele locuinţe nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.

Zonele de protecţie sanitară se stabilesc ca forma şi mărime pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Distanţele minime de protecţie sanitare între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare (unităţi zootehnice, unităţi de salubritate etc.) se stabilesc astfel încât să se asigure condiţiile de protecţie a populaţiei împotriva zgomotului, vibratiilor, mirosului, vectorilor şi poluarii apelor, aerului şi solului

- Ferme de cabaline 100 m

- Ferme de ingrasatorii de taurine până la 500 capete 200 m

- Ferme de ingrasatorii de taurine peste 500 capete 500 m

- Ferme de păsări până la 5.000 capete 500 m

- Ferme de păsări cu peste 5.000 capete şi complexe

avicole industriale 1.000 m

- Ferme de ovine 100 m

- Ferme de porci până la 2.000 capete 500 m

- Ferme de porci între 2.000 - 10.000 capete 1.000 m

- Complexe de porci cu peste 10.000 capete 1.500 m

- Spitale veterinare 30 m

- Grajduri de izolare şi carantina pentru animale 100 m

- Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m

- Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor

de origine animala 300 m

- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd,

în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite 500 m

- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m

- Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele

de porcine sub 10.000 de capete 1.000 m

- Cimitire de animale, crematorii 200 m

- Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300 m

- Staţii de epurare a apelor uzate industriale 200 m

- Paturi de uscare a namolurilor 300 m

- Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m

- Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise

pentru fermentarea namolurilor 500 m

- Rampe de gunoi 1.000 m

- Camere de tratare biotermica a gunoaielor 100 m

- Crematorii orăşeneşti de gunoi 1.000 m

- Autobazele serviciilor de salubritate 200 m

- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m

- Cimitire 50 m

Aceste unităţi se vor amplasa în afară arterelor de mare circulaţie, respectându-se aceleaşi condiţii de distanta. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scopul alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante (plumbul şi compusii de plumb, fluorul şi compusii săi, pesticidele greu degradabile etc.), pot fi vătămătoare pentru om sau animale.

În interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie.

Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera, se amplaseaza în zonele destinate industriilor poluante.

Amenajările pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare (de cel mult 3 capete porcine şi 3 bovine) se amplaseaza la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinta şi se exploatează astfel încât sa nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibratii, dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se va face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu Leq sa nu depăşească 50 dB(A), curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22-6) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus la 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

Pentru apartamente nivelul acustic echivalent continuu Leq nu trebuie să depăşească 30 dB(A), curba de zgomot 25.

Pentru şcoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu Leq sa nu depăşească 35 dB(A), curba de zgomot 30.

Pentru aprovizionarea cu apa potabilă a populaţiei se pot folosi

- surse subterane care îndeplinesc în mod natural sau după tratare condiţiile de calitate din Standardul de stat - Apa potabilă;

- surse de suprafaţa care îndeplinesc condiţiile de calitate din Standardul de stat - Apa de suprafaţa - categoria I de folosinţă şi numai după tratare pentru încadrarea în standardul de stat - Apa potabilă.

Sursele, construcţiile şi instalaţiile centrale de alimentare cu apa potabilă, precum şi reţelele de distribuţie se vor proteja prin instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi zonelor de restrictie conform reglementărilor în vigoare. Pentru sursele subterane de ape minerale, carbogazoase sau plate, destinate consumului direct sau imbutelierii, se impun aceleaşi zone de protecţie sanitară.

Se vor asigura cantităţilor minime de apa potabilă pentru a se satisface nevoile gospodăreşti şi publice: 50 l/om/zi pentru instalaţii locale şi 100 l/om/zi pentru instalaţii centrale. Din aceste cantităţi sunt excluse nevoile industriale şi urbanistice.

Pentru acoperirea imediata a necesarului minim de apa potabilă în caz de calamitate este obligatorie asigurarea unei capacităţi de rezerva care să corespundă unui consum de 12 ore.

Tehnologiile şi substantele folosite în tratarea apei în scopul potabilizarii vor fi avizate sanitar.

Toate etapele procesului de tratare a apei vor fi respectate, conform condiţiilor de autorizare sanitară, interzicandu-se orice modificare sau omisiune.

Staţiile de tratare a apei sunt obligate să asigure rezerva de clor şi alte substanţe folosite în tehnologia de tratare pentru minimum 30 de zile de funcţionare.

Distribuţia apei trebuie să fie continua. În caz de intermitente sau întreruperi accidentale se va relua distribuţia apei potabile după spalarea, dezinfectia reţelei şi îndepărtarea soluţiei de dezinfecţie.

Aceleaşi măsuri se vor adopta pentru următoarele situaţii

- darea în exploatare a instalaţiilor şi reţelelor noi;

- revizii, reconditionari şi remedieri ale instalaţiilor şi reţelei.

Se interzic racorduri, comunicaţii şi legături ale reţelei de apa potabilă cu reţele de apa destinate altor scopuri. În situaţia existenţei de reţele de apa nepotabila (industriala, pentru irigaţii etc.) acestea se vor marca vizibil conform standardului pentru a avertiza populaţia în vederea evitării consumarii acestei ape ca apa potabilă.

Pentru protecţia sanitară a apei este necesară o stricta supraveghere şi buna întreţinere a reţelei de distribuţie.

Întreaga reţea de distribuţie trebuie să fie în buna stare de funcţionare, evitand pierderile pe reţea, eliminand posibilitatea de impurificare prin deteriorarea acesteia precum şi contactul cu punctele critice de insalubrizare (haznale, conducte de canalizare, closete, gropi de gunoi şi alte asemenea). În cazul apariţiei unor defectiuni, se vor lua de îndată măsuri de remediere.

În zonele locuite neracordate la reţeaua de apa potabilă, întreprinderile care exploatează instalatia centrala de aprovizionare cu apa va asigura distribuţia prin amenajare de cismele publice.

Întreţinerea şi buna funcţionare a instalaţiilor locale de alimentare cu apa (izvoare, fantani) se asigura de către deţinător prin instituirea perimetrelor de protecţie sanitară şi amenajarea igienica a instalaţiilor care consta în

- amplasarea în amonte de orice sursa poluanta;

- imprejmuirea pe o raza de 3m;

- taluzarea terenului din jur în panta (4-5 cm la m) spre exterior şi impermeabilizarea (betonare);

- impermeabilizarea pereţilor pentru împiedicarea infiltratiilor laterale;

- asigurarea cu ghizduri circa 70 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul solului;

- acoperirea cu capac;

- echiparea cu sistem igienic de scoatere a apei (galeata, pompa).

Deţinătorii de instalaţii publice de alimentare cu apa potabilă au obligaţia să asigure prin mijloace proprii monitorizarea calităţii apei şi sa o distribuie numai dacă îndeplineşte condiţiile de calitate stabilite.

Primăriile şi agenţii economici vor asigura îndepărtarea apelor uzate (menajere, industriale, orăşeneşti) apelor meteorice, precum şi întreţinerea salubritatii domeniului public şi, respectiv, privat.

Cetăţenii sunt obligaţi să respecte întocmai măsurile stabilite de primărie pentru asigurarea igienei publice şi salubritatii în localităţi, precum şi regulile elementare de igiena în gospodărie sau locuinta proprie, astfel încât sa nu creeze disconfort vecinilor.

Îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţea de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unităţile sunt obligate să-şi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât sa nu provoace disconfort şi îmbolnăvirea populaţiei.

Este interzisă răspândirea neorganizata direct pe sol (curţi, grădini, străzi, locuri riverane s.a.) sau în bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere şi industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitară a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apa.

Apele uzate provenite de la unităţile sanitare (spitale de boli infectioase, laboratoare care lucrează cu produse patologice), precum şi de la orice unităţi care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenţi patogeni sau polueaza cu substanţe chimice sau radioactive, se vor trata în incinta unităţilor respective, asigurându-se dezinfectia, decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.

Canalele deschise, pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice. Aceste canale trebuie întreţinute permanent în buna stare de funcţionare, prin curăţire şi repararea defectiunilor.

Instalaţiile mici de îndepărtare a apelor uzate de tipul haznalelor vidanjabile şi instalaţiilor de preepurare se amplaseaza la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinta şi se întreţine în buna stare de funcţionare; vidanjul se va descarca în locuri special amenajate şi autorizate de către unităţile inspecţiei sanitare teritoriale.

Unităţile sunt obligate să-şi asigure closete cu un număr de cabine corespunzător prevederilor normelor sanitare de proiectare.

În situaţia în care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la acestea, se vor adopta soluţii individuale de colectare şi neutralizare a reziduurilor, cu luarea măsurilor de protejare a mediului.

Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenită din râuri, lacuri, acumulari, ape subterane etc., care îndeplineşte condiţiile de calitate din standardul în vigoare pentru apele de irigatie.

Agenţii economici, asociaţiile de locatari şi cetăţenii au obligaţia de a colecta şi îndepărta reziduurile solide, menajere şi industriale, fiind interzisă aruncarea acestora în alte locuri decât cele amenajate special şi autorizate sanitar.

Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face în recipiente acoperite şi menţinute în buna stare, amplasate în condiţii salubre, în spaţii special amenajate. Administraţia locală va asigura prerecoltarea şi evacuarea reziduurilor stradale.

Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de precolectare la rampa de neutralizare se efectuează de preferinta zilnic, fără a se depăşi următoarele termene maxime

a) în anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie)

- zilnic în zonele centrale şi de la unităţile de alimentaţie publică (cantine, restaurante), unităţile sanitare cu paturi; grădiniţe şi crese;

- la cel mult 2 zile din celelalte zone.

b) în anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie)

- la cel mult 3 zile.

Metodele şi tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.

Reziduurile toxice şi periculoase se depozitează şi neutralizeaza numai în condiţiile stabilite conform reglementărilor în vigoare.

Sistemul individual de îndepărtare a reziduurilor menajere este permis numai în localităţi rurale, cu condiţia prevenirii dezvoltării insectelor şi rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel încât sa nu producă disconfort vecinilor şi sa nu impurifice sursele locale de apa.

Rampele de depozitare controlată a reziduurilor menajere şi stradale, ca şi cele pentru depozitarea reziduurilor industriale, se amplaseaza pe terenuri avizate de organele teritoriale de specialitate, în nici un caz pe malul apelor, la distanta de cartierele de locuinţe, conform prezentelor norme.

Dimensionarea rampelor de depozitare controlată se face în raport cu volumul total al reziduurilor colectate, ţinându-se seama de dezvoltarea viitoare a localităţii (minimum 5 - 10 ani).

Rampele de depozitare a reziduurilor solide se supun dezinfectiei şi dezinsectiei şi deratizarii.

Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie să fie acoperite şi sa nu permită răspândirea conţinutului în cursul transportului. Ele vor fi întreţinute igienic şi dezinfectate periodic.

Prezentele norme de igiena se aplică categoriilor de instituţii în care se desfăşoară activităţi social-culturale, colectivităţilor temporare de muncă sau recreare, precum şi unităţilor în care se efectuează prestaţii de servicii pentru populaţie, denumite în continuare unităţi.

Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabilă sau la surse proprii de apa care să corespundă condiţiilor de calitate pentru apa potabilă şi vor fi prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apa şi de canalizare în conformitate cu normativele de proiectare.

Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile sunt obligate să-şi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanelor de pardoseala, obiectele sanitare (closete, pisoare, lavoare, băi, duşuri) vor fi menţinute în permanenta stare de funcţionare şi de curăţenie.

În acest sens conducerile unităţilor au următoarele obligaţiuni

a) să asigure repararea imediata a oricăror defectiuni apărute la instalaţiile de alimentare cu apa de canalizare sau la obiectele sanitare existente;

b) sa controleze starea de curăţenie din anexele şi grupurile sanitare din unitate, asigurându-se spalarea şi dezinfectarea zilnica a acestora;

c) să asigure materialele necesare igienei personale a acelor ce folosesc grupurile sanitare din unitate (hârtie igienica, sapun, mijloace de ştergere sau zvantare a mainilor după spalare etc.);

d) să asigure pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare, echipament de lucru de culoare diferita faţă de cel destinat altor activităţi.

Conducerile unităţilor se vor îngriji de menţinerea stării de curăţenie şi de confort în fiecare unitate şi în anexele aferente prin

a) maturarea umeda sau aspirarea, în toate încăperile sau spaţiile de lucru;

b) dezinfectia periodică şi la necesitate a încăperilor şi a mobilierului;

c) dezinsectia şi deratizarea încăperilor şi a anexelor, ori de câte ori se constata prezenta insectelor sau rozatoarelor;

d) colectarea reziduurilor solide în recipiente metalice sau în cutii ori în saci din materiale plastice, închise etans şi evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea şi dezinfectarea lor după golire;

e) amenajarea de încăperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant şi la reţeaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la necesitatea, cat şi pentru spalarea şi dezinfectia recipientelor.

Unităţile vor fi dotate şi aprovizionate, după necesitate, cu utilajele şi materialele necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi deratizare.

Instalaţiile de iluminat, încălzit şi ventilaţie existente în dotarea unităţilor vor fi menţinute în permanenta stare de funcţionare, revizuite periodic şi exploatate la parametrii la care au fost proiectate şi executate.

În sălile unităţilor de cultura (teatre, cinematografe, cămine culturale şi altele asemenea) nu se va permite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea proiectata şi autorizata sanitar.

În funcţie de cubaj şi ventilaţie se vor asigura minim 30 m cubi/om/ora.

În colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum şi în unităţile de folosinţă publică) se vor asigura condiţiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unităţii.

În încăperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie să se asigure o suprafaţa minima şi un volum minim de 10 mp şi 27 mp pentru camerele cu 1 pat, pentru încăperi cu 2 paturi câte 8 mp/pat şi 43 mc pe camera; pentru încăperi cu mai multe paturi (dar nu mai mult de 4) se recomanda minimum 20 mp şi 54 mc, pentru 3 paturi şi 26 mp şi 60 mc pentru 4 paturi. Numărul maxim de persoane cazate nu va depăşi capacitatea proiectata.

Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de şantier şi cabane turistice montane, se admite în mod excepţional dacă se asigura un volum minim de aer de 12 mc persoana.

Unităţile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale şi lenjerie de pat necesară pentru persoanele cazate, asigurându-se primenirea acesteia după cum urmează

- schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folosită de aceeaşi persoana;

- schimbarea lenjeriei de pat după fiecare persoana care părăseşte unitatea.

Baile publice (baile comunale, baile orăşeneşti, baile de întreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabilă.

Întreprinderile care deţin sau exploatează băi publice se vor îngriji de întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente pentru ca acestea sa funcţioneze, în permanenta, la parametrii proiectati.

Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depăşi capacitatea proiectata şi autorizata sanitar.

Baile publice trebuie menţinute în permanenta stare de curăţenie şi dezinfecţie astfel

- maturarea sau aspirarea zilnica a pardoselei uscate;

- spalarea zilnica a pardoselei umede;

- spalarea după fiecare utilizare a cazilor de baie şi dezinfectarea lor cu soluţie clorigena 1% sau alta soluţie dezinfectanta;

- bazinele de imbaiere vor îndeplini condiţiile prevăzute la art. 67, 68, 69.

Accesul persoanelor în bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai după ce în prealabil au făcut dus.

Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi spalata prin fierbere şi calcare, după orice utilizare.

Strandurile pot fi amenajate pe malurile râurilor, lacurilor sau marii, cu respectarea următoarelor cerinţe

- în amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orăşeneşti sau industriale la o distanta care ar putea influenţa direct calitatea apei din zona strandului;

- la locul imbaierii apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin instituirea zonelor de protecţie sanitară similar cu protecţia surselor de apa de suprafaţa pentru alimentare cu apa potabilă;

- calitatea apei de imbaiere trebuie să corespundă standardului de stat în vigoare pentru apa;

- terenul situat sub nivelul apei să fie curatat de pietre sau alte materiale capabile sa provoace ranirea celor ce se scalda, precum şi de vegetatia acvatica;

- să fie marcată linia adancimii de inec.

Plajele vor fi întreţinute în permanenta stare de curăţenie şi vor fi dotate cu recipienţi pentru colectarea reziduurilor, aşezate de-a lungul plajei la distanţe de cel mult 100 m.

Număr optim de dotări sanitare

────────────────────────────────────────────────────────────

Numar Pisoare Lavoare Duşuri

W.C.-uri

────────────────────────────────────────────────────────────

1 1 1 1 1 1 1

────────────────────────────────────────────────────────────

75(b) 50(f) 75(b) 100(b) 100(f) 50(b) 50(f)

────────────────────────────────────────────────────────────

Bazinele de inot, acoperite sau deschise, vor fi umplute numai cu apa din reţea sau apa de mare, care să îndeplinească condiţiile standardului de stat în vigoare.

Ritmul de primenire a apei, şi de spalare şi dezinfecţie a bazinelor se va face în funcţie de calitatea apei, respectându-se următoarele cerinţe minimale

a) pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare şi clorizare întregul volum de apa al bazinului şi în plus se va înlocui 1/10 - 1/15 din volumul apei cu apa potabilă; săptămânal se va face spalarea şi dezinfectia acestuia;

b) pentru bazinele cu primenirea continua a apei se va schimba zilnic cel puţin 1/3 din volumul apei din bazin şi se va asigura golirea, spalarea şi dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile;

c) pentru bazinele fără posibilităţi de primenire continua a apei se va asigura golirea, spalarea şi dezinfectia zilnica a bazinului şi umplerea cu apa de calitatea standardului în vigoare.

Pentru bazinele de inot, care dispun de staţii de tratare şi recirculare a apei, se va asigura obligatoriu şi clorizarea apei.

Concentraţia clorului rezidual în apa bazinului va fi de minimum 0,10 mg/l şi maximum 0,5 mg/l.

Dezinfectia bazinelor se va face, după spalare cu jet de apa prin ştergerea pereţilor şi fundului bazinului cu bureti imbibati în soluţie dezinfectanta.

Strandurile şi bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare şi duşuri, separate pentru femei şi bărbaţi, în condiţiile prevăzute la art. 67.

Pentru campinguri densitatea optima este de 50 mp/persoana. În fiecare camping se amenajeaza oficii prevăzute cu apa rece, apa calda necesară spalarii vaselor şi câte un grup sanitar cu

────────────────────────────────────────────────────────────

Nr. W.C.-uri Pisoare Lavoare Duşuri

────────────────────────────────────────────────────────────

30 (b) 30(f) 30 30(b) 30(f) 30(b) 30(f)

────────────────────────────────────────────────────────────

Unităţile de frizerie, coafura, manichiura şi cosmetica vor funcţiona numai în încăperi anume destinate, care vor îndeplini următoarele cerinţe

- să aibă pereţii, pardoselile şi mobilierul executate din materiale lavabile;

- sa dispună de lumina şi ventilaţie conform cerinţelor sanitare şi să fie incalzite, în sezonul rece, în conformitate cu standardele în vigoare;

- sa dispună de instalaţii interioare de alimentare cu apa potabilă şi de canalizare, potrivit capacităţii lor.

Colectarea parului se va face în recipiente închise, separate de cele destinate de celelalte reziduuri.

Unităţile de frizerie şi coafura vor fi dotate cu materialele necesare, astfel încât să se asigure servirea fiecărei persoane cu lenjerie curata (spalata şi dezinfectata după fiecare utilizare); lenjeria curata se va păstra în dulapuri special destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat după folosire, se colectează în saci de plastic.

Instrumentarul utilizat în unităţile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica se va dezinfecta după fiecare persoana servita.

Pensulele şi casoletele de preparare a spumei se vor spala cu apa calda şi sapun înainte de fiecare utilizare.

Este interzisă servirea în unităţile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica a persoanelor care suferă de boli de piele, de par sau de unghii. În cazul când în timpul lucrului se constata o asemenea boala a clientului, instrumentarul utilizat nu va fi reutilizat decât după o prealabilă sterilizare la autoclav.

Echipamentul de lucru al personalului din unităţile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica va fi întreţinut în permanenta stare de curăţenie şi se va schimba zilnic.

Mijloacele de transport în comun trebuie întreţinute corespunzător şi menţinute în permanenta stare de curăţenie astfel

- în staţiile de formare a trenurilor, în aeroporturi şi autobaze se salubrizează în întregime vehiculul prin îndepărtarea reziduurilor, curăţirea scrumierelor, maturarea umeda şi ştergerea prafului, spalarea geamurilor, curatarea barelor şi manerelor interioare şi exterioare, precum şi efectuarea dezinfectiei şi dezinsectiei, conform regulamentelor în vigoare;

- la capul de linie al autobuzelor, pe parcursul mijloacelor de transport navale şi al trenurilor se va efectua îndepărtarea reziduurilor prin maturare şi ştergerea prafului din întregul vehicul;

- dotarea cu sapun, prosoape şi hârtie igienica a grupurilor sanitare, curăţirea prin spalare şi dezinfecţie a acestora;

- asigurarea unei ventilatii, iluminat şi încălzit corespunzătoare reglementărilor în vigoare.

În cazurile de deces prin boli transmisibile (holera, ciuma, variola, tifos exantematic şi altele) se vor lua măsurile de prevenire a răspândirii infectiei impuse de unităţile sanitare teritoriale.

Transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de organele medicale teritoriale împuternicite.

Transportul cadavrului în afară localităţii în care s-a produs decesul se va face după imbalsamare, în sicriu al cărui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil şi închis etans.

Deshumarea cadavrelor se poate face după minim un an de la data inhumarii şi numai în perioada 1 noiembrie - 31 martie; după 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate în orice perioada a anului, şi fără avizul organului sanitar.

Transportul internaţional al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele ce sunt transportate din ţara în străinătate, pasaportul de transport mortuar se eliberează de către I.P.S.M.P. din judeţul unde s-a produs decesul sau de exhumare.

Transportul international al cadavrelor se va face în sicriu impermeabilizat, închis ermetic, al cărui fund se acoperă cu un strat de 5 cm grosime de materii absorbante (rumegus, turba, sau alte asemenea), imbibate într-o soluţie dezinfectanta. Sicriul se depune într-o lada de lemn bine etanseizata. Transportul intern sau internaţional al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sănătăţii.

Inhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de către I.P.S.M.P. judeţean. Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard şi cu o perdea de arbori.

Desfiinţarea şi schimbarea destinaţiei unui cimitir se face numai după 30 de ani de la ultima inhumare şi după strămutarea tuturor osemintelor.

Desfiinţarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul I.P.S.M.P. judeţean.

--------

privind mediul de viaţa al populaţiei

Capitolul 1

Norme de igiena referitoare la zonele de locuit

Capitolul 2

Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa potabilă a localităţilor

Capitolul 3

Norme de igiena referitoare la colectarea şi îndepărtarea reziduurilor şi protecţia sanitară a solului

Capitolul 4

Norme de igiena la unităţile de folosinţă publică

Capitolul 5

Norme de igiena pentru mijloacele de transport în comun

Capitolul 6

Normele de igiena privind inhumarea, transportul şi deshumarea cadavrelor umane