HOTĂRÂRE nr. 1.329 din 27 decembrie 2001
Statutory Text (3 Articles)
STRATEGIA
pe termen mediu şi lung (2001-2005 şi 2005-2010) pentru fabricatia de rulmenti din România
RULMENTI
Diviziunea CAEN 29 (maşini şi echipamente)
Clasa CAEN 2914 (fabricaţia de rulmenţi)
Ponderea producţiei în cadrul diviziunii - 8-12%
Ponderea exportului în cadrul diviziunii - 14-15%
Balanţă de export-import favorabilă - 6/1
Ritmul mediu de creştere a ramurii în perioada 1990-2000 - 17%
Locul 3 în Europa (după FAG şi SKF)
Locul 9 în lume
PRINCIPALII PRODUCĂTORI MONDIALI
SKF - Suedia
FAG - Germania
TIMKEN - S.U.A.
KOYO - Japonia
NSK - Japonia
NTN - Japonia
TORRIGTON - S.U.A.
GPZ - Rusia
URB - România
ZKL - Polonia
● Producători
- RULMENTI Barlad (KOMBASSAN - Turcia) - capital majoritar privat
- RULMENTUL Braşov - capital majoritar de stat (în programul PSAL I de privatizare)
- RULMENTI Alexandria (KOYO - Japonia) - capital majoritar privat
- RULMENTI GREI Ploiesti (TIMKEN - S.U.A.) - capital majoritar privat
- RULMENTI Slatina - capital majoritar de stat (în restructurare judiciară)
- RULMENTI Suceava - capital majoritar de stat (în programul PSAL II de privatizare)
● Cercetare-dezvoltare
- ICPROA Braşov
● Exportator tradiţional
- TEHNOIMPORTEXPORT Bucureşti - capital majoritar privat
SITUAŢIA CAPACITĂŢILOR
Nr. crt. Producătorul Capacitatea reală (milioane bucăţi/an) Grad de încărcare (%) Export din producţie (%) Sortotipo- dimensiuni fabricate
1. RULMENŢI Bârlad (KOMBASSAN) 25,5 60 şi 80 80,0 5.639
2. RULMENTUL Braşov 24,0 83 84,7 15.240
3. RULMENŢI Alexandria (KOYO) 55,0 80 85,5 2.760
4. RULMENŢI Slatina 11,0 50 70-75 30
5. RULMENŢI Suceava 9,6 56 88,0 368
6. RULMENŢI GREI Ploieşti (TIMKEN) 0,02 90 83 1.260
EVOLUŢIA SECTORULUI DE RULMENTI
în perioada 1992-2000
1989 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Producţie
- rulmenţi standard (milioane bucăţi) 142,8 70 79 88 91 97 99,7 99 99 102
- rulmenţi grei (mii bucăţi) 54,0 21 17 17 22 22 19 16 16 18
Export (milioane dolari S.U.A.) 90,6 60 72,6 87,8 114,3 129,5 115,8 100,1 98,9 99
Număr de personal (mii persoane) 27,1 24,6 23,9 23,5 23 22,9 22,3 17,9 17,5 17
PUNCTE TARI ALE SECTORULUI
- Sector de interes major datorită ponderii deosebite la export
- Capabilitatea de a produce 90% din gama mondială
- Balanţa foarte favorabilă export-import - 6/1
- Calitatea aliniata la norme tehnice internaţionale ISO 9001, 4
- Forta de muncă calificată, utilizând tehnologii moderne la nivel mondial
- Sector omogen cu grad înalt de integrare, cu producţie având ciclu scurt de fabricaţie
- Complementaritate cu producţia partenerilor din U.E.
- Tronsoane de piaţa traditionale asigurate, din care în U.E. 70%
- Industrie nepoluanta, cu autorizaţii de mediu şi investiţii de ecologizare
- Constanta performantei în producţie şi export în ultimii ani
- Privatizari reusite cu firme mari de profil şi cu bonitate verificata.
PUNCTE SLABE ALE SECTORULUI
- Cererea interna redusă datorată în principal reducerii producţiei în fabricatia de serie (autoturisme, autocamioane, tractoare)
- Supraproductia şi supraoferta mondială de rulmenti cu presiune asupra preţului (China)
- Creşterea excesiva a preţurilor, îndeosebi la materii prime şi energie
- Unele bariere tehnice şi comerciale (netarifare) pe pieţele traditionale (Grecia, S.U.A.).
ESTIMAREA
evoluţiei pe termen mediu şi lung a sectorului de rulmenti
Realizat 2000 Conform bugetului de venituri şi cheltuieli 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Producţie (milioane bucăţi) 102 110 118 127 136 147 160 174 188 203 219
Export (milioane dolari S.U.A.) 98,9 102 110,2 118,9 128,5 138,8 150,1 161,9 174,8 188,8 204
Necesar investiţii (milioane dolari S.U.A. pe societate comercială) 2,7 15,6 11,7 9,4 5,25 3,5 3,7 4,0 4,5 4,7 5,0
Consum de materii prime (kg/bucată) 1,32 1,22 1,20 1,20 1,20 1,19 1,19 1,15 1,14 1,12 1,12
Consum de energie (kWh/bucată) 4,1 4,0 4 4 4 3,98 3,98 3,95 3,80 3,66 3,59
Număr de salariaţi (mii persoane) 17 17 17 16,5 16,5 16,3 16,2 16,0 15,8 15,8 15,8
1. Ritm mediu de creştere a producţiei de 8% pe termen mediu, conform prognozei Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, şi de 6% pe termen lung.
2. Ritmul de creştere a exporturilor devanseaza uşor creşterea producţiei (10-11%).
3. Volumul investiţiilor pentru modernizare, cercetare şi dezvoltare este mai mare la societăţile comerciale privatizate, conform contractelor de privatizare şi strategiilor proprii.
4. Scăderea consumurilor se va accentua o dată cu efectul modernizărilor preconizate pe termen mediu.
5. Scăderea numărului de salariaţi este datorată externalizarii unor activităţi netehnologice.
POLITICI ŞI OBIECTIVE
pe termen mediu şi lung
- Finalizarea privatizării, ca sursa principala de dezvoltare şi modernizare tehnologică, recomandabila cu investitor de prestigiu din domeniu
- Concomitent cu atragerea capitalului străin necesar creşterii nivelului de performanţă tehnico-economic este esenţială susţinerea proprie prin
● valorificarea spaţiilor excedentare ca resursa pentru tehnologii noi;
● creşterea intensiva a producţiei pe capacităţi existente;
● externalizarea activităţilor netehnologice;
● mecanizarea şi automatizarea unor operaţiuni tehnologice, conducand la scăderea consumurilor şi costurilor de producţie.
- Protejarea marcii de export "URB", în special prin asociaţia profesională de specialitate
- Selectarea gamei de sortotipodimensiuni prin specializarea fabricaţiei la nivelul cererii pieţei, pentru evitarea concurentei interne şi externe.
OBIECTIVE STRATEGICE
- Dezvoltarea durabila a unei fabricatii competitive, prin modernizarea şi îmbunătăţirea procesului de producţie, a marketingului, în vederea reducerii consumurilor de materii prime şi energie, concomitent cu creşterea valorii adăugate, crearea de noi pieţe de desfacere şi de eficientizare a activităţii
- Dezvoltarea resurselor umane prin îmbunătăţirea instruirii profesionale, reducerea operaţiunilor manuale prin mecanizarea şi automatizarea operaţiunilor de montaj
- Atragerea de surse de investiţii private interne şi externe, în paralel cu autosustinerea financiară pentru realizarea programelor de investiţii necesare, îndeosebi în sectoarele calde, care asigura reducerea consumurilor energetice şi de materiale mari şi care va conduce la creşterea calitativă şi cantitativă a producţiei.
TIPURI DE RULMENTI PRODUŞI ÎN ROMÂNIA
Grupa de rulmenţi Producători interni de rulmenţi
Braşov Bârlad Alexandria Suceava Slatina Ploieşti
I. Rulmenţi radiali şi radiali axiali cu bile pe un rând X X X X X X
II. Rulmenţi radiali oscilanţi şi radiali axiali cu bile pe un rând X
III. Rulmenţi axiali cu bile pe două rânduri X X
IV. Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe un rând X X
V. Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe două rânduri X X
VI. Rulmenţi radiali cu ace X
VII. Rulmenţi radiali axiali cu role conice X X X X
VIII. Rulmenţi oscilanţi cu role butoi X X X
IX. Diverşi rulmenţi X X X X
Cele mai mari ponderi în producţie şi implicit în export le au rulmentii standard
1. radiali axiali cu role conice (1.726 mm) - 43,8%;
2. radiali cu bile (17-190 mm) - 21,9%;
3. rulmenţi speciali (cardanici şi pentru maşini textile) - 12,1%;
4. rulmenţi radiali axiali cu bile (12-200 mm) - 10,3%;
5. rulmenţi şi coliviile cu ace (8-260 mm) - 9,4%;
6. rulmenţi oscilanţi (radiali) de 17-90 mm - 2,5%.
---------
pentru aprobarea Strategiei pe termen mediu şi lung (2001-2005 şi 2005-2010) pentru fabricatia de rulmenti din România
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Se aprobă Strategia pe termen mediu şi lung (2001-2005 şi 2005-2010) pentru fabricatia de rulmenti din România, a carei sinteza este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează
---------------
p. Ministrul industriei şi resurselor,
Mihai Berinde,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării şi prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI RESURSELOR