DECIZIE nr. 262 din 25 septembrie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei, excepţie ridicată de Dorin Vasile Danci în Dosarul nr. 3.981/2000 al Judecătoriei Lugoj.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, ca fiind fără obiect, întrucât Codul familiei nu cuprinde reglementări referitoare la întreruperea cursului sarcinii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Prin Încheierea din 12 februarie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 3.981/2001 Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 din Codul familiei, excepţie ridicată de Dorin Vasile Danci într-un proces privind stabilirea paternităţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca art. 59 din Codul familiei, care reglementează acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afară căsătoriei, încalcă prevederile art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, "întrucât în lumina acestor prevederi ale Legii fundamentale femeia este egala în drepturi cu bărbatul şi, în condiţiile în care legislaţia română permite avortul, fiecare cetăţean ar trebui să aibă dreptul de a alege între a deveni sau nu părinte, iar acest drept, potrivit prevederilor Codului familiei, îl are doar femeia".

Judecătoria Lugoj, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În susţinerea acestui punct de vedere se arata ca nici prevederile art. 59 din Codul familiei şi nici vreo alta dispoziţie din cod nu reglementează dreptul pe care l-ar avea femeia însărcinată de a decide întreruperea cursului sarcinii.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele

Curtea Constituţională constata ca este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstitutionaliate îl constituie dispoziţiile art. 59 din Codul familiei, al căror conţinut este următorul

"Acţiunea în stabilirea paternităţii din afară căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele sau de către mama, chiar dacă este minora, ori de reprezentantul lui legal.

Dreptul de a porni acţiunea în stabilirea paternităţii nu trece asupra moştenitorilor copilului; ei pot continua acţiunea pornită de acesta.

Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tata."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca acest text de lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2), care stabilesc ca "România este patria comuna şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială", precum şi ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

Examinând motivele de neconstituţionalitate invocate, Curtea constata ca textul de lege criticat reglementează stabilirea pe cale judecătorească a paternităţii din afară căsătoriei, în sensul că dreptul la acţiune împotriva presupusului tata aparţine copilului şi se exercită în numele sau de către mama, în calitate de reprezentant legal al acestuia. Asadar, art. 59 din Codul familiei nu cuprinde, astfel cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţii din care să rezulte ca, "avortul fiind permis, [...] femeia este singura care poate hotărî cu privire la naşterea copilului", "incalcandu-se astfel egalitatea în drepturi dintre un bărbat şi o femeie". Ca atare, Curtea nu poate retine ca prevederile criticate instituie vreo discriminare între cetăţeni pe criteriu de sex şi nici ca acestea încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, asa încât excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei, excepţie ridicată de Dorin Vasile Danci în Dosarul nr. 3.981/2000 al Judecătoriei Lugoj.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 septembrie 2001.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

──────────────────