HOTĂRÂRE nr. 43 din 30 iunie 2026 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - "Pachetul privind rețeaua europeană" - COM (2025) 1005

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 30 iunie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

NATALIA-ELENA INTOTERO

București, 30 iunie 2026.

Nr. 43.

----

Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/392, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 12 mai 2026, Camera Deputaților

1. susține obiectivul creșterii nivelului de interconectare între statele membre, care să permită o veritabilă uniune energetică, din perspectiva gestionării provocărilor critice cu care se confruntă rețelele de energie și a reducerii dependenței de importuri din țări terțe;

2. susține construirea unei uniuni energetice funcționale și consolidarea interconexiunilor dintre Est și Vest (mai ales Austria și Slovacia) și Nord-Sud, cu scopul reducerii ecartului de prețuri la energie între aceste regiuni;

3. recomandă acordarea unei atenții corespunzătoare gestionării blocajelor structurale ale rețelelor electrice;

4. atrage atenția că, înaintea unei decizii de extindere a rețelelor electrice existente, se impune ca acestea să fie utilizate în mod eficient, inclusiv prin soluții de flexibilizare;

5. amintește că îmbunătățirea capacității de interconectare este esențială pentru asigurarea securității și accesibilității energiei în statele membre;

6. recomandă luarea în considerare, în mod corespunzător, a realităților de la nivelul statelor membre și a preocupărilor referitoare la securitatea rețelelor specifice și propune acordarea unei atenții constante pentru asigurarea coerenței între acțiunile de planificare a dezvoltării rețelelor energetice, realizate la nivelul statelor membre, și evoluțiile de la nivel regional și european;

7. cu referire la pachetul legislativ care însoțește comunicarea, propune stabilirea unor proceduri administrative simplificate și evitarea centralizării excesive la nivelul Uniunii, pentru a ține cont de competențele statelor membre în domeniul politicii energiei și de particularitățile sistemelor energetice naționale, precum și în scopul adaptării la viitoarele evoluții; exprimă rezerve cu privire la eventuala instituire a unei proceduri generalizate de aprobare tacită pentru întregul proces de autorizare a proiectelor energetice majore, în particular din perspectiva principiului securității juridice; susține păstrarea principiului ca veniturile din congestia interconexiunilor să rămână, în principal, la dispoziția operatorului de transport care a generat veniturile, întrucât veniturile ar trebui să continue să sprijine investițiile în rețele acolo unde au fost generate; consideră că se impun clarificări suplimentare asupra raporturilor dintre prevederile viitorului regulament privind infrastructurile energetice europene (TEN-E) și cadrul în vigoare prevăzut prin Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică;

8. recomandă luarea în considerare, în mod corespunzător, a experiențelor derivate din aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2.577 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile și a Directivei (UE) 2023/2.413 în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile, în scopul gestionării obstacolelor pentru procedurile de autorizare a noilor infrastructuri energetice; atrage atenția asupra riscului de fragmentare normativă la nivelul Uniunii, prin promovarea mai multor instrumente legislative privind autorizarea proiectelor energetice, și solicită o perspectivă coordonată; recomandă menținerea unui nivel adecvat de flexibilitate pentru statele membre, în special în ceea ce privește organizarea administrativă și planificarea utilizării terenurilor;

9. atrage atenția asupra importanței menținerii încrederii publice, inclusiv prin consolidarea dialogului cu comunitățile locale, ca element esențial pentru accelerarea efectivă a proiectelor;

10. apreciază rolul rețelelor europene ale operatorilor de transport și de sistem pentru sectoarele energiei electrice, gazelor și hidrogenului în conceperea și gestionarea infrastructurii energetice transfrontaliere europene;

11. amintește rolul digitalizării sistemelor energetice în creșterea eficienței energetice, producerea descentralizată, sporirea flexibilității rețelelor, promovarea consumului de energie curată și optimizarea consumului pentru utilizatori;

12. evidențiază necesitatea de a acorda o atenție particulară inițiativelor de digitalizare a rețelelor de distribuție și rezilienței împotriva noilor amenințări, îndeosebi a celor referitoare la securitatea cibernetică a sistemelor și rețelelor informatice din sectorul energetic, precum și împotriva perturbărilor în funcționarea lor, ca efect al fenomenelor meteorologice extreme;

13. subliniază importanța de a gestiona în mod adecvat complexitatea administrării rețelelor de gaze naturale prin efectul integrării gazelor regenerabile, precum biometanul, hidrogenul, metanul sintetic, în aceste rețele, pentru a ține cont de caracterul descentralizat al producției acestor gaze;

14. salută inițiativa „Autostrăzilor energetice“ și recunoaște necesitatea eliminării cu prioritate a blocajelor care afectează proiectele esențiale de interconectare, în privința cărora grupurile regionale la nivel înalt trebuie să faciliteze cooperarea;

15. recunoaște importanța explorării unor modalități suplimentare de a finanța infrastructura energetică, în contextul volumului substanțial al investițiilor necesare în infrastructură, fără a antrena însă creșterea prețurilor energiei pentru consumatori;

16. salută majorarea alocării pentru finanțarea infrastructurii energetice, prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, potrivit următorului cadru financiar multianual, drept recunoaștere a importanței strategice a sectorului energetic;

17. evidențiază potențialul semnificativ de dezvoltare a centrelor de date, pe care îl deține România, din perspectiva situării geografice, a producției de energie din surse regenerabile, conectivității existente și infrastructurii dezvoltate de telecomunicații;

18. sprijină dezvoltarea interconectărilor între statele membre și țările candidate și din vecinătate; reamintește importanța strategică a interconectării rețelelor energetice cu Republica Moldova și cu Ucraina.