DECIZIA nr. 641 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Cristian-Lucian Dumitra - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Vetuța Patache în Dosarul nr. 2.218/104/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.489D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 736 din 24 octombrie 2006.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele

4. Prin Încheierea din 23 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.218/104/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Vetuța Patache într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei prin care i-a fost respinsă solicitarea de acordare a pensiei, aflată în etapa procesuală a apelului.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 52 din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale, contravenind prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate.

6. Astfel, aceasta susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, prin prisma condițiilor cumulative impuse pentru pensionarea la limită de vârstă, respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare. Arată că, deși îndeplinește condiția privind vârsta standard de pensionare și a contribuit la fondul de asigurări sociale timp de 9 ani, nu poate beneficia de pensie pentru că nu îndeplinește condiția referitoare la stagiul minim de cotizare de 15 ani, fiind astfel discriminată în raport cu alte persoane care primesc pensie. Apreciază că este încălcat dreptul de proprietate asupra sumelor plătite cu titlu de contributivitate, în situația neîndeplinirii condiției privind stagiul minim de cotizare.

7. Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale întrucât nu încalcă dispozițiile art. 44 alin. (1) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

12. Prevederile legale criticate, la data formulării excepției de neconstituționalitate, aveau următorul conținut: „Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.“

13. Dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate au fost abrogate prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății.

14. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia nu beneficiază de dreptul de pensie deoarece nu îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 52 din Legea nr. 263/2010 și critică aceste dispoziții de lege întrucât prevăd un stagiu minim de cotizare pentru obținerea dreptului la pensie.

16. Cu privire la această critică, Curtea reține că pentru deschiderea dreptului la pensie legiuitorul a prevăzut, de principiu, existența unui stagiu de cotizare minim sau complet, după caz, precum și o vârstă standard de pensionare. Îndeplinirea cumulativă, potrivit specificului fiecărui tip de pensie, a celor două condiții impuse acordă dreptul persoanei în cauză să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parțială, de invaliditate sau de urmaș.

17. În acest context, Curtea constată că dispozițiile legale criticate sunt o aplicare a prevederilor art. 2 lit. c) și f) din Legea nr. 263/2010, respectiv a faptului că sistemul public de pensii are la bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și al principiului solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege.

18. Prin urmare, dreptul de a beneficia de pensie este condiționat de contribuția la acest sistem o perioadă de timp care să justifice dreptul de a beneficia de pensie după data pensionării, iar legiuitorul este liber să stabilească perioada minimă necesară, precum și condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, iar criteriul folosit este de natură să satisfacă exigențele art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, dispozițiile legale respective aplicându-se persoanelor care se află în aceeași situație juridică.

19. În jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat cu privire la critici similare celor invocate în prezenta cauză, un exemplu fiind Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014, paragraful 21, prin care a statuat că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric ale acestora, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.

20. De asemenea, prin Decizia nr. 696 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 18 iulie 2025, paragraful 33, Curtea a reținut că sensul principiului contributivității, așa cum este consacrat expres în Legea nr. 263/2010 și, implicit, în art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție referitor la dreptul la pensie al cetățenilor, nu este acela că asiguratul va trebui să valorifice, la momentul pensionării, contribuțiile sale de asigurări sociale fără nicio condiționare temporală. Câtă vreme statul este cel care impune în mod obligatoriu asigurarea cetățenilor, este îndreptățit să își organizeze, evident cu respectarea art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție, procedura efectivă de valorificare a contribuțiilor și de exercitare a dreptului la pensie.

21. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale în materie, cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil (Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011). Acest lucru înseamnă că numai pensiile devenite scadente, adică la data la care titularul îndeplinește condițiile legale de pensionare și are deja dreptul de a le primi, pot fi considerate bunuri în sensul dreptului de proprietate.

22. Or, având în vedere considerentele menționate anterior, Curtea constată că sumele plătite cu titlu de contribuții de asigurări sociale nu fac obiectul dreptului de proprietate. Faptul că asiguratul a achitat contribuții de asigurări sociale o anumită perioadă de timp, fiind însă neîndeplinită condiția referitoare la stagiul minim de cotizare, nu îl îndreptățește la invocarea dreptului de proprietate asupra sumelor plătite cu titlu de contribuții de asigurări sociale, motiv pentru care Curtea constată că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vetuța Patache în Dosarul nr. 2.218/104/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Cristian-Lucian Dumitra

-------