DECIZIA nr. 655 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Robert Adrian Lupașcu în Dosarul nr. 1.421/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.845D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că autorul acesteia aduce critici textului dedus controlului de constituționalitate din perspectiva dreptului la apărare, care este consacrat la nivel constituțional în sfera activităților judiciare, or, normele criticate vizează modalitatea de comunicare a unor acte administrative fiscale de către organele fiscale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele

4. Prin Sentința civilă nr. 222 din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.421/121/2020, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Robert Adrian Lupașcu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unor acte administrativ-fiscale prin care s-a stabilit angajarea răspunderii solidare și care au fost comunicate potrivit dispozițiilor Legii nr. 207/2015.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate, prin modalitatea de comunicare a actelor administrative fiscale pe care o reglementează, au un caracter discriminatoriu și dau posibilitatea organelor fiscale să manifeste o atitudine abuzivă și să încalce dreptul la apărare prevăzut la art. 24 din Constituție. În contextul dat, acest drept constituțional este încălcat prin prisma dreptului contribuabililor prevăzut de art. 9 din Codul de procedură fiscală, în virtutea căruia organul fiscal este obligat să îi asigure contribuabilului/plătitorului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la faptele și împrejurările relevante în luarea deciziei. Astfel, când este vorba despre comunicarea unor acte administrative fiscale de atragere a răspunderii solidare în situația existenței unui anumit debit al unei societăți, organele fiscale au posibilitatea să realizeze procedura de cercetare și de angajare a răspunderii fără a avea punctul de vedere al persoanei în cauză (și fără ca acestea să fie obligate să repete corespondența prin poștă), respectiv punctul de vedere al debitorului, dacă acesta nu a putut lua act, din motive obiective (spre exemplu, se află la anumite tratamente medicale), de comunicările respective efectuate potrivit procedurii stabilite prin art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015, pentru a putea da curs invitației la cercetarea administrativă.

6. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, spre exemplu, Decizia nr. 885 din 15 decembrie 2020.

7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, care au următorul cuprins

(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate potrivit alin. (5)-(7).

(5) Comunicarea prin publicitate se efectuează prin afișarea unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului/plătitorului, după cum urmează

a) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central prin afișarea anunțului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a A.N.A.F.;

b) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local prin afișarea anunțului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective.

(6) Anunțul prevăzut la alin. (5) se menține afișat cel puțin 60 de zile de la data publicării acestuia și conține următoarele elemente

a) numele și prenumele sau denumirea contribuabilului/ plătitorului;

b) domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului;

c) denumirea, numărul și data emiterii actului administrativ fiscal.

(7) În cazul în care actul administrativ fiscal se comunică prin publicitate, acesta se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.

11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 24 - Dreptul la apărare.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, prilej cu care, spre exemplu, prin Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 29 mai 2020, paragrafele 26-28, instanța de contencios constituțional a reținut că, potrivit art. 1 pct. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal reprezintă actul emis de organul fiscal în exercitarea atribuțiilor de administrare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, pentru stabilirea unei situații individuale și în scopul de a produce efecte juridice față de cel căruia îi este adresat. Actul administrativ fiscal este acea formă juridică principală a activității organelor administrației publice care constă într-o manifestare unilaterală și expresă de voință de a da naștere, a modifica și a stinge drepturi și obligații, în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanțelor judecătorești. Această manifestare unilaterală de voință, chiar dacă apare în contextul realizării puterii publice, presupune asigurarea unui echilibru ce implică respectarea intereselor private legitime, a drepturilor conferite de lege destinatarului actului administrativ fiscal, precum și asigurarea condițiilor necesare exercitării de către instanțele judecătorești a controlului de legalitate a actului administrativ. În acest context, natura unilaterală a actului administrativ fiscal are ca rezultantă reglementarea condițiilor de emitere, comunicare, precum și a modalităților de asigurare a opozabilității acestuia.

13. Astfel, comunicarea actului administrativ fiscal către destinatarul său (contribuabilul/plătitorul căruia îi este destinat) reprezintă o garanție importantă împotriva arbitrarului și, totodată, cea mai eficientă modalitate de aducere la cunoștință a conținutului raportului juridic fiscal care ia naștere ca urmare a emiterii acestui act. Comunicarea actului administrativ fiscal are importanță și cu privire la efectele juridice produse de acesta, actul administrativ fiscal producând efecte juridice față de destinatarul său doar din momentul în care îi este comunicat acestuia în mod legal. Prin urmare, comunicarea actului administrativ fiscal reprezintă o condiție preliminară pentru opozabilitate, respectiv pentru a determina data de la care actul administrativ fiscal poate produce efecte pentru contribuabil. Așa cum este și firesc, regula o constituie comunicarea actului administrativ fiscal către contribuabilul/ plătitorul căruia îi este destinat. În acest fel se asigură cunoașterea nemijlocită de către partea din raportul juridic fiscal a conținutului raportului juridic născut ca urmare a emiterii actului administrativ fiscal. În acest sens sunt și dispozițiile art. 48 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care prevăd că actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii. Actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 din actul normativ precitat nu este opozabil contribuabilului/ plătitorului și nu produce niciun efect juridic.

14. În ceea ce privește modalitățile de efectuare a comunicării actului administrativ fiscal, acestea sunt reglementate în cuprinsul art. 47 din Legea nr. 207/2015, în funcție de contextul legislativ dat, însă ele nu sunt alternative, organul fiscal neavând posibilitatea să aleagă modalitatea de comunicare care i se pare mai convenabilă, ci trebuie urmată, gradual, o ierarhie a modalităților de comunicare (a se vedea Decizia nr. 885 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragraful 14, și Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, precitată, paragrafele 31-34).

15. Astfel cum Curtea a arătat mai sus, actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 din Legea nr. 207/2015 nu este opozabil contribuabilului/plătitorului și nu produce niciun efect juridic. Constatarea folosirii abuzive a acestui mod de comunicare a actelor administrative și verificarea condițiilor în care acestea au fost comunicate și în care contribuabilul a luat cunoștință de existența lor reprezintă apanajul exclusiv al instanțelor judecătorești, aspect ce ține de aplicarea și interpretarea legii, instanța judecătorească având competența să stabilească dacă comunicarea prin publicitate a actului administrativ fiscal a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale în materie. Numai instanța de judecată este cea competentă să stabilească dacă comunicarea prin publicitatea actului administrativ fiscal a fost efectuată în condițiile Codului de procedură fiscală (Decizia nr. 885 din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 16, Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 37, și Decizia nr. 443 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 14 ianuarie 2014). Prin urmare, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 207/2015, Curtea a constatat că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare, astfel cum acesta este consacrat de Legea fundamentală, întrucât, în situația nerespectării de către organele fiscale a ordinii modalităților de comunicare a actelor administrative fiscale, procedând direct la comunicarea prin publicitate a actului administrativ fiscal, persoana interesată are posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești, context în care poate combate procedura respectivă și își poate face apărările pe care le consideră necesare, potrivit legii (a se vedea Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 38).

16. Având în vedere considerentele mai sus expuse și jurisprudența Curții Constituționale în materie, care este aplicabilă mutatis mutandis, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

17. În ceea ce privește celelalte chestiuni învederate de autorul excepției de neconstituționalitate referitoare la faptul că, în speță, nu s-ar fi respectat dispozițiile Codului de procedură fiscală referitoare la dreptul contribuabilului de a fi ascultat, în virtutea cărora organul fiscal este obligat să îi asigure contribuabilului/plătitorului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la faptele și împrejurările relevante în luarea deciziei, prevederi care se circumscriu principiilor generale de conduită în administrarea creanțelor fiscale, Curtea învederează că acestea sunt aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea Codului de procedură fiscală și care intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești de drept comun, neintrând în sfera contenciosului constituțional.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Robert Adrian Lupașcu în Dosarul nr. 1.421/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 noiembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Ionița Cochințu

-----