DECIZIA nr. 372 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Roșca în Dosarul nr. 1.456/121/2020 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.673D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.215D/2021, nr. 2.216D/2021, nr. 2.217D/2021, nr. 2.219D/2021 și nr. 2.220D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Radu Enache, Vasile Onofrei, Răsvan Perianu, Gheorghe Pralea și, respectiv, Iacob Burghelea în dosarele nr. 1.521/121/2020, nr. 1.662/121/2020, nr. 1.682/121/2020, nr. 1.484/121/2020 și nr. 1.493/121/2020 ale Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.215D/2021, nr. 2.216D/2021, nr. 2.217D/2021, nr. 2.219D/2021 și nr. 2.220D/2021 la Dosarul nr. 1.673D/2021, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, și arată că nu poate fi reținută critica referitoare la existența unui paralelism legislativ între dispozițiile art. 169^2 și 169^1 din Legea nr. 263/2010, deoarece recalcularea pensiilor prevăzută de art. 169^2, prin care se acordă un dublu beneficiu, creșterea de punctaj și reducerea stagiului de cotizare, este diferită de recalcularea prevăzută de art. 169^1, care vizează doar beneficiul punctajului anual, iar stagiul de cotizare trebuie să fie complet. De asemenea, datele de aplicare ale celor două norme juridice sunt diferite.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele

7. Prin Încheierea din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.456/121/2020, și prin încheierile din 28 mai 2021, pronunțate în dosarele nr. 1.521/121/2020, nr. 1.662/121/2020, nr. 1.682/121/2020, nr. 1.484/121/2020 și nr. 1.493/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Roșca, Radu Enache, Vasile Onofrei, Răsvan Perianu, Gheorghe Pralea și, respectiv, Iacob Burghelea în cauze având ca obiect soluționarea apelurilor împotriva unor hotărâri judecătorești referitoare la recalcularea/revizuirea pensiei.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale, în măsura în care se aplică exclusiv persoanelor vizate de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, prin prevederile legale criticate se acordă o dublă compensație pentru același risc asigurat, atât beneficiul punctajului suplimentar, cât și stagiul de cotizare redus, exclusiv persoanelor care intră sub incidența art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Se creează astfel un regim discriminatoriu față de pensionarii care au lucrat în aceeași perioadă, în condiții identice, au realizat stagii de peste 20 de ani în grupa I și 25 de ani în grupa a II-a și li s-a deschis dreptul la pensie în temeiul art. 14 din Legea nr. 3/1977 și persoanele pensionate după anul 2011, cu stagii de cotizare reduse de 25 de ani pentru condiții speciale, prevăzute de Legea nr. 263/2010 sau de alte acte normative cu caracter special.

9. Se arată că pot exista diferențieri între persoanele pensionate în perioade diferite pe considerentul că modificările succesive ale legislației fac ca acestea să obțină valori diferite în raport cu legislația care a fost în vigoare la data stabilirii pensiei. Însă, în situația de față, diferențierea dintre persoanele care au lucrat în aceeași perioadă, în aceleași condiții și au realizat aceleași stagii minime de cotizare care dau dreptul la pensionare cu stagii de cotizare reduse, doar pentru simplul motiv că nu au reușit să obțină hotărâre judecătorească de recunoaștere a dreptului de pensionare cu stagiul de cotizare redus și nu au intrat sub incidența dispozițiilor alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu are nicio justificare și nu poate fi considerată o măsură de interes public.

10. Intervenția legiuitorului prin introducerea art. 169^2 în Legea nr. 263/2010, în sensul aplicării acestei norme doar pentru titularii deciziilor de pensie în plată, ce au intrat sub incidența dispozițiilor alin. (3) alart. 169^1 din Legea nr. 263/2010, și excluderea de la beneficiile legale a persoanelor care nu au avut șansa să obțină o hotărâre judecătorească pentru recunoașterea stagiului de cotizare redus până la data de 31 decembrie 2015, este discriminatorie. Astfel, dacă o persoană pensionată în baza Legii nr. 3/1977 dovedește în fața instanței judecătorești că a lucrat efectiv 20 de ani în grupa I de muncă, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, respectiv după data de 1 ianuarie 2016, aceasta va beneficia doar de compensația punctajului suplimentar, nu și de recunoașterea stagiului de cotizare redus, pe motiv că nu a dobândit acest drept până la 31 decembrie 2015.

11. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține, în esență, că pensionarii titulari ai dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au beneficiat de stagiu de cotizare redus la calcularea pensiei, iar pensionarii care au beneficiat de majorările la care se face trimitere în art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu au avut parte de un stagiu de cotizare redus, astfel încât cele două categorii de pensionari nu se află, în mod obiectiv, în aceeași situație și, în consecință, nu poate fi reținută existența unei discriminări. Pensionarii care au rămas în afara domeniului de aplicare al art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 au beneficiat de majorările anterioare ale punctajelor anuale pentru perioadele lucrate în condiții superioare de muncă, astfel cum erau prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Legea nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 169 din Legea nr. 263/2010, sau perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001. De asemenea, instanța consideră că nu există o discriminare a persoanelor pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 față de persoanele pensionate după această dată. Măsura excluderii de la beneficiul majorării punctajelor anuale a pensionarilor cărora la stabilirea pensiei le-a fost acordat beneficiul reducerii duratei stagiilor complete de cotizare a fost constatată ca fiind constituțională de Curtea Constituțională, sens în care sunt invocate Decizia nr. 61 din 16 februarie 2016 și Decizia nr. 718 din 9 decembrie 2014. În măsura în care durata reducerilor stagiilor de cotizare de care au beneficiat cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011 la stabilirea drepturilor lor de pensie a fost mai avantajoasă decât durata reducerilor stagiilor complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 și care vor fi avute în vedere la recalcularea pensiilor lor, se poate ajunge la situația ca, drept urmare a recalculării, pensiile să aibă un cuantum mai mic decât cuantumul pensiei în plată la data recalculării, menținându-se în plată cuantumul mai mare. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu nu poate avea în niciun caz semnificația unei discriminări a titularilor acestora față de cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, soluția legislativă exprimă opțiunea legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere. Având în vedere evoluția legislației în domeniul asigurărilor sociale, se apreciază că scopul Legii nr. 221/2018 este de înlăturare a diferențelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică. Tocmai de aceea s-a prevăzut menținerea în plată a cuantumului cel mai avantajos, potrivit art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse în cuprinsul legii prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, cu următorul cuprins: „Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.“

16. Dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, la care textul de lege criticat face trimitere, stabilesc reguli privind recalcularea pensiilor în cazul pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii.

17. Curtea observă că Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Însă, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile legale criticate în redactarea care continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată.

18. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, este invocată încălcarea dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. Prin urmare, este invocat art. 44 din Constituție, prin prisma exigențelor stabilite de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 24 iunie 2025, Decizia nr. 398 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 30 ianuarie 2025, Decizia nr. 427 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 27 decembrie 2022, sau Decizia nr. 804 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 10 februarie 2022).

20. Curtea a reținut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016.

21. Curtea a observat că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, paragrafele 71-77, a reținut că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, așa cum s-a reținut și anterior, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.

22. De asemenea, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că la data de 1 octombrie 2018, când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege.

23. În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile art. 16 din Constituție nu sunt încălcate.

24. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului fundamental de proprietate, Curtea a reținut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior (a se vedea în același sens Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, paragraful 36).

25. Având în vedere aceste argumente, Curtea reține ca fiind neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 44 din Constituție, invocat prin prisma exigențelor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de vreme ce nu se poate reține că prin aplicarea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Roșca, Radu Enache, Vasile Onofrei, Răsvan Perianu, Gheorghe Pralea și Iacob Burghelea în dosarele nr. 1.456/121/2020, nr. 1.521/121/2020, nr. 1.662/121/2020, nr. 1.682/121/2020, nr. 1.484/121/2020 și nr. 1.493/121/2020 ale Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

--------