DECIZIA nr. 486 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Criveț Grigore în Dosarul nr. 47.987/3/2017 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.865D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens cele statuate în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele

4. Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 47.987/3/2017, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de Criveț Grigore într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 21 din Legea nr. 165/2013 încalcă dreptul de proprietate al persoanei îndreptățite la restituire, întrucât nu oferă un cadru clar și previzibil de valorificare a punctelor stabilite prin decizia de compensare. Astfel, se arată că, deși i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită și sa emis decizia de compensare prin puncte de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, acesta se vede în imposibilitatea valorificării acesteia, pentru că, deși Fondul național al terenurilor agricole trebuia constituit, potrivit art. 20 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, statul, prin prepușii săi, a încălcat termenele imperative ale legii și acest fond nu a fost creat, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 44. Totodată, se arată că dreptul de proprietate este încălcat și prin faptul că valoarea despăgubirii ce urmează a fi stabilită este calculată prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, devalorizarea și inflația fiind suportate de persoanele îndreptățite.

6. Se precizează că modalitatea de despăgubire reglementată de art. 21 alin. (6) din legea criticată încalcă și art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece persoanele îndreptățite, aflate în aceeași situație, beneficiază de un tratament juridic diferit. Astfel, cei care și-au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente sunt mai avantajați decât cei cărora li se aplică sistemul de despăgubire actual.

7. În ceea ce privește dispozițiile art. 41 alin. (5) din legea criticată, se arată că acestea încalcă principiul neretroactivității legii civile, dat fiind faptul că instanțele de judecată învestite cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin care se solicita obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv Comisiei Naționale pentru Stabilirea Despăgubirilor la soluționarea dosarelor de despăgubiri, au pronunțat hotărâri prin care au obligat aceste instituții să soluționeze dosarele de despăgubiri parcurgând procedura instituită de titlul VII din Legea nr. 247/2005. Cu toate acestea, dispozițiile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 prevăd că obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 se vor executa potrivit art. 21 din aceeași lege.

8. Se mai susține că grila notarilor publici conține valorile orientative ale proprietăților imobiliare, stabilite pe baza analizei tranzacțiilor efectuate în anii anteriori și pe anticiparea evoluției anterioare, astfel încât nu se poate să se acorde acestei grile o putere doveditoare mai mare decât cea a raportului de expertiză efectuat în cauză, prin raportare la situația concretă a imobilului supus evaluării.

9. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că sunt criticate dispozițiile legale ce reglementează modalitatea de calcul/evaluare a imobilelor, în vederea stabilirii cuantumului măsurilor compensatorii, prin raportare la modalitățile de calcul anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Or, tocmai art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 reglează această posibilă discriminare. În ceea ce privește invocarea principiului neretroactivității legii civile, aceasta apare ca fiind lipsită de interes, atât timp cât în cauză reclamantul deține un titlu executoriu din anul 2016, când deja se afla în vigoare Legea nr. 165/2013.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (6) și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Ulterior sesizării cu prezenta excepție de neconstituționalitate, conținutul normativ al art. 21 alin. (6) a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, noua soluție legislativă fiind diferită de cea criticată în cauza de față. Întrucât în soluționarea procesului în cursul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate este incident art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în redactarea anterioară modificării menționate, Curtea va analiza constituționalitatea acestuia în redactarea de la data ridicării excepției de neconstituționalitate. Conținutul prevederilor de lege criticate este următorul:– Art. 21 alin. (6): „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“;– Art. 41 alin. (5): „Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.“

14. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 44 - Dreptul de proprietate privată. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și cele ale art. 1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit de modalitatea de evaluare a despăgubirilor, folosită în cauză, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în contextul devalorizării sumelor cuvenite, prin utilizarea coeficientului indicelui prețurilor de consum. Se arată că în acest mod este creată o discriminare față de persoanele îndreptățite care au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Totodată, se arată că prin aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (5) în privința modalității de calcul al despăgubirilor este încălcat principiul neretroactivității legii civile, în privința situațiilor în care au fost pronunțate hotărâri judecătorești de obligare a entităților învestite să soluționeze dosarele de despăgubiri parcurgând procedura instituită de titlul VII din Legea nr. 247/2005.

16. În speță, autorul excepției este beneficiarul unei hotărâri judecătorești, pronunțată după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 (Sentința civilă nr. 525 din 4 mai 2016, pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 31.713/3/2015, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 662A/2017, pronunțată de Curtea de Apel București), în urma căreia Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a emis Decizia de compensare nr. 17.208 din 21 septembrie 2017.

17. Analizând susținerile formulate în motivarea excepției, Curtea reține că situația reglementată de prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 vizează ipoteza în care prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 fusese stabilită în sarcina fostei Comisii Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor obligația de emitere a titlurilor de despăgubire, ceea ce implica fixarea de către această instituție a valorii imobilului pentru care se cuvin despăgubiri. Or, în speță, autorul excepției de neconstituționalitate este beneficiarul unei hotărâri judecătorești definitive, de obligare a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare, pronunțată după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Prin urmare, prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 nu sunt aplicabile cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, astfel încât excepția de neconstituționalitate având acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

18. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că, în legătură cu modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea a statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Tot potrivit acestei expuneri de motive, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor. Curtea a admis, cu acel prilej, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, și Legea nr. 247/2005 - referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 42, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțate în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, paragraful 235, menite să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor, statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Sub acest aspect, Curtea reamintește jurisprudența sa prin care s-a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996).

19. De altfel, în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, prevăzută de Legea nr. 165/2013, Curtea Constituțională a observat, în jurisprudența sa, că modul de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

20. Cele reținute prin deciziile citate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Grigore Criveț în Dosarul nr. 47.987/3/2017 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

-----