DECIZIA nr. 224 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "sau dispozitivele acestora" din cuprinsul dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul penal

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „sau dispozitivele acestora“ din cuprinsul dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iulian Costea, în Dosarul nr. 8.344/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.217D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile art. 342 alin. (1) din Codul penal trebuie coroborate cu cele ale art. 1, 2, 5 și 10 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. Arată că, în raport de împrejurările cauzei, se va stabili dacă dispozitivul utilizat se încadrează în dispozițiile legii. De asemenea, emiterea ordonanței procurorului de clasare față de autorul excepției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de dispozițiile de lege criticate nu îl împiedică să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, potrivit art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. Apreciază că dispozițiile criticate sunt clare și previzibile.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele

4. Prin Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.344/325/2021, Judecătoria Timișoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „sau dispozitivele acestora“ din cuprinsul dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iulian Costea într-o cauză penală în care s-a dispus soluția clasării și a confiscării unor bunuri.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că sintagma „sau dispozitivele acestora“ din cuprinsul dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul penal este lipsită de claritate și previzibilitate. Aceasta nu identifică dispozitivele a căror deținere sau port sunt interzise de legea penală, neîntrunind condițiile de claritate și previzibilitate.

6. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate sunt clare, previzibile și accesibile, acestea completându-se cu cele ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 care definește exact sistemele și dispozitivele destinate armelor.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum acesta reiese din încheierea de sesizare, îl reprezintă sintagma „sau dispozitivele acestora“ din cuprinsul dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul de procedură penală. Cu toate acestea, din analiza încheierii de sesizare și a motivării excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia a criticat sintagma „sau dispozitivele acestora“ din cuprinsul dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul penal, cu următorul conținut: „Deținerea, portul, confecționarea, precum și orice operațiune privind circulația armelor letale, a munițiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau funcționarea atelierelor de reparare a armelor letale, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.“

11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la cerințele de calitate a legii.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului acesteia se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret -, în materie penală, cu respectarea principiului potrivit căruia legea penală este de strictă interpretare. Curtea a reținut astfel că interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia, însă legiuitorul nu poate și nu trebuie să prevadă totul - în concret, orice normă juridică ce urmează să fie aplicată pentru rezolvarea unui caz concret urmează să fie interpretată de instanțele judecătorești (interpretare judiciară) pentru a emite un act de aplicare legal.

13. Totodată, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței instanței de la Strasbourg, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezultă, astfel, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. Totodată, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv întro normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, Curtea de la Strasbourg a statuat că art. 7 paragraful 1 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și MilitaruPidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, și Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93; în acest sens, a se vedea Decizia nr. 464 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, paragrafele 16 și 17).

14. Totodată, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că exigențele art. 23 alin. (12) din Constituție nu impun legiuitorului obligația definirii tuturor termenilor folosiți în cuprinsul normelor de drept penal substanțial și că lipsa unor asemenea definiții nu echivalează, de plano, cu încălcarea principiului constituțional al legalității incriminării și a pedepsei (a se vedea Decizia nr. 449 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 21 august 2018, paragraful 22).

15. Plecând de la aceste statuări de principiu, Curtea observă că, într-adevăr, sintagma „sau dispozitivele acestora“ din cuprinsul textului de lege criticat nu este definită expres în cuprinsul Codului penal. Cu toate acestea, Curtea reține că Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, reglementează definițiile unor termeni utilizați în acest domeniu, spre exemplu, armă, armă de foc, componentă esențială, muniție etc., a indicat categoriile de arme și muniții, precum și clasificarea armelor din punctul de vedere al destinației și din punct de vedere constructiv. Totodată, prin același act normativ, s-au legiferat, printre altele, aspecte referitoare la procurarea, înstrăinarea, deținerea, portul și folosirea armelor și a munițiilor de către persoanele fizice sau de către persoane juridice, la regimul circulației armelor și a munițiilor, la regimul operațiunilor cu arme, piese și muniții.

16. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că, din coroborarea actelor normative anterior menționate (precum și a altor acte care au incidență în ceea ce privește domeniul respectiv), se pot determina înțelesul sintagmei „sau dispozitivele acestora“, precum și persoanele care fac parte din categoria subiecților activi care pot săvârși infracțiunea reglementată de dispozițiile art. 342 alin. (1) din Codul penal.

17. Astfel, atât organele judiciare chemate să aplice legea penală, cât și persoanele cu o educație medie, apelând, eventual, la interpretarea dată de către un profesionist, pot stabili dacă faptele săvârșite pot fi plasate în sfera de incriminare a normei penale prevăzute la art. 342 alin. (1) din Codul penal, putându-și adapta actele și, respectiv, conduita la exigențele dispozițiilor legale analizate.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iulian Costea în Dosarul nr. 8.344/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală și constată că sintagma „sau dispozitivele acestora“ din cuprinsul dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Marițiu

--------