DECIZIA nr. 256 din 15 mai 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina-Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.830D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că textul de lege criticat obligă toate persoanele care exercită calea de atac a contestației în anulare la plata taxei judiciare de timbru. Susținerea părții potrivit căreia motivele pe care se întemeiază contestația se datorează culpei instanței a cărei hotărâre se atacă privește însă aspecte de fapt care nu țin de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele

4. Prin Încheierea din 9 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.654/1/2019/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare în care s-a invocat excepția netimbrării căii de atac.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea arată, în esență, că dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale, deoarece toate motivele de contestație în anulare, prevăzute de art. 503 din Codul de procedură civilă, fac referire la culpa instanței, care fie nu a citat legal contestatorul, fie a fost necompetentă, deși era obligată să își verifice competența, fie a săvârșit o eroare materială, fie a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen, fie nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. În acest context, apreciază că în raport cu motivele contestației în anulare justițiabilul nu poate fi obligat la plata unei taxe judiciare de timbru pentru judecarea respectivei căi de atac. Pentru acest caz apreciază că sunt posibile doar două soluții. Prima soluție este aceea ca justițiabilul să poată fi obligat la cheltuieli de judecată, în cazul în care se respinge contestația în anulare, iar cea de-a doua soluție constă în faptul că instanța de judecată trebuie să dispună, odată cu admiterea contestației în anulare, și restituirea taxei judiciare de timbru.

6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în care s-a reținut că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate și nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „(1) Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei.“

11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) și (2) - Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și celor ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unei excepții de neconstituționalitate formulate de aceeași autoare și motivate în mod similar prin Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 17 mai 2023, și Decizia nr. 189 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 6 septembrie 2024. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că art. 503 din Codul de procedură civilă reglementează 5 motive de contestație în anulare, iar potrivit dispoziției legale criticate taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 100 lei se datorează pentru formularea căii de atac, și nu în raport cu motivele invocate, respectiv motivul de contestație în anulare obișnuită sau unul dintre motivele de contestație în anulare specială. Mai mult, potrivit art. 508 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă motivul de contestație este întemeiat, instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Așadar, o soluție de admitere a contestației în anulare presupune o activitate suplimentară a instanței de control judiciar în sensul că aceasta va trebui să pronunțe o nouă hotărâre după ce a anulat hotărârea atacată. Prin urmare, nu poate fi reținută contradicția dispozițiilor legale criticate cu prevederile constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

13. Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 21 din Constituție, Curtea a observat că taxa judiciară de timbru prevăzută de textul de lege criticat pentru exercitarea căii extraordinare de atac se datorează indiferent de soluția pronunțată de instanța de control judiciar, respectiv de admitere a contestației în anulare sau de respingere a acesteia. Odată învestită cu soluționarea căii extraordinare de atac, instanța judecătorească va înfăptui actul de justiție, serviciu public taxabil, taxele judiciare de timbru constituind o contraprestație raportat la actul de justiție. Or, nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție, astfel încât nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea art. 44 din Constituție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragraful 33).

14. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, paragraful 22).

15. Referitor la pretinsa contrarietate a art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 față de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), Curtea a observat că nu poate fi reținută nici această critică, având în vedere că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestației în anulare este una fixă, în cuantum de 100 lei, un cuantum care, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa în această materie, nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justițiabil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, paragraful 22).

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluțiile, cât și considerentele deciziilor menționate sunt valabile și în prezenta cauză.

17. În ceea ce privește încălcarea celorlalte norme din Constituție invocate în susținerea excepției, respectiv art. 1 alin. (4), art. 11 alin. (1) și (2) și art. 20, Curtea reține că excepția nu este motivată, iar din examinarea textului de lege criticat prin raportare la textele constituționale de referință nu se poate deduce vreo critică de neconstituționalitate.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Cristina-Cătălina Turcu

-----