SENTINȚA CIVILĂ nr. 161 din 3 iulie 2023 referitoare la actiunea in contencios administrativ avand ca obiect anulare acte administrative cu caracter normativ

(1) ANR, după consultarea administrațiilor portuare și/sau de cale navigabilă prevăzute la art. 1 alin. (2) și a asociațiilor profesionale reprezentative și legal constituite ale piloților maritimi, trebuie să stabilească cerințele de înscriere la examen și standardele minime necesare pentru obținerea unui brevet de pilot maritim.

(2) ANR se va asigura că în cadrul programelor de pregătire profesională a piloților maritimi este inclusă și analiza rapoartelor de investigație privind siguranța maritimă în care este implicat pilotajul.

Brevetul de pilot maritim II pentru porturile maritime se poate obține prin examen de către orice candidat care îndeplinește cumulativ următoarele cerințe

a) deține un brevet de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;

b) prezintă o adeverință eliberată de CN APM - S.A. Constanța, din care să reiasă că

(i) este angajat în funcția de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime;

(ii) a participat la minimum 150 de manevre de pilotaj la bordul navelor prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;

(iii) a dobândit cunoștințe temeinice de navigație pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul.

C. Pilot maritim I pentru porturile maritime

Articolul 3

Brevetul de pilot maritim I pentru porturile maritime se poate obține prin examen de către orice candidat care îndeplinește cumulativ următoarele cerințe

a) deține un brevet de pilot maritim II pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;

b) prezintă o adeverință eliberată de CN APM - S.A. Constanța, din care să reiasă că

(i) este angajat în funcția de pilot maritim II pentru porturile maritime;

(ii) a participat la minimum 150 de manevre prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele, dintre care minimum 50 de manevre de pilotaj la bordul navelor cu lungime mai mare de 200 m, împreună cu un pilot maritim I pentru porturile maritime;

(iii) a dobândit cunoștințe temeinice de navigație pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul.

Brevetul de pilot maritim II pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia se poate obține prin examen de către orice candidat care îndeplinește următoarele cerințe

a) deține un brevet de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia, în termen de valabilitate;

b) prezintă o adeverință eliberată de administrație din care să reiasă că este luat în evidență ca angajat în funcția de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată și normă întreagă;

c) are un stagiu de pregătire profesională de cel puțin 18 luni;

d) a participat la minimum 100 de manevre care să acopere toate cele 3 porturi menționate, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;

e) a dobândit cunoștințe temeinice de navigație pentru zona de pilotaj pentru care a fost eliberat brevetul.

Brevetul de pilot maritim I pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia se poate obține prin examen de către orice candidat care îndeplinește următoarele cerințe

a) deține un brevet de pilot maritim II pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia, în termen de valabilitate;

b) prezintă o adeverință eliberată de administrație din care să reiasă că este luat în evidență ca angajat în funcția de pilot maritim II pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată și normă întreagă;

c) are un stagiu de pregătire profesională de cel puțin 24 luni;

d) a participat la minimum 100 de manevre care să acopere toate cele 3 porturi menționate, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;

e) a asistat la 30 de manevre de pilotaj la bordul navelor cu lungime mai mare de 200 m împreună cu un pilot maritim I pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia;

f) a dobândit cunoștințe temeinice de navigație despre zona de pilotaj pentru care a fost eliberat brevetul.

Dosar nr. XX

Complet pentru cauze contencios administrativ și fiscal

Președinte XX

Grefier XX

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta XX, cu sediul în XX, și cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat XX din XX, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu sediul în XX, având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ - Ordinul nr. 1.203/2022.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12.06.2023, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 26.06.2023 și la data de 3.07.2023, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre

CURTEA,

deliberând asupra acțiunii în contencios administrativ de față, constată următoarele

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal cu nr. XX la data de 27.12.2022, reclamanta XX, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a solicitat:– anularea în parte a Ordinului nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă, în vigoare de la 30 iunie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iunie 2022, în principal;– obligarea intimatei la modificarea Ordinului nr. 1.203/2022, în subsidiar, ulterior consultării corpului profesional al piloților prin asociația profesională;– obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea demersului judiciar reclamanta arată că actul administrativ normativ ce face obiectul plângerii prealabile încalcă următoarele dispoziții legale, după cum urmează

1. Nerespectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 52/2003 a transparenței decizionale

Pe de o parte, apreciază că Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională a fost nerespectată în totalitatea sa, în sensul că autoritatea emitentă a înțeles să aprobe actul administrativ normativ atacat fără aplicarea principiilor, termenelor și procedurilor prevăzute de lege.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 52/2003: „În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz.

Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.“

Ministerul Transporturilor nu a respectat în cadrul procedurii de adoptare teza a doua, în sensul că proiectul de act administrativ normativ nu a fost transmis către mass-media centrală pentru informarea publicului cu privire la intenția de elaborare a acestuia, încălcându-se astfel dreptul la informare al persoanelor interesate de adoptarea actului administrativ normativ.

Conform art. 7 alin. (2): „Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice.“

În speță, Autoritatea Navală Română este autoritatea către care trebuia transmis spre avizare proiectul actului administrativ normativ, fiind autoritatea care este instituită a pune în aplicare prevederile normative.

În măsura în care ministerul ar fi respectat termenul de 30 de zile lucrătoare anterior transmiterii spre avizare, termenul a început să curgă pe data de 16.06.2022 (data publicării anunțului pe site-ul Ministerului Transporturilor), neluând în calcul prima zi și ultima, și s-ar fi împlinit la data de 18 iulie 2022.

Astfel, în condițiile în care ordinul atacat a fost adoptat la data de 30.06.2022 și publicat în Monitorul Oficial, termenul minim nu a fost respectat, rezultând din acest calcul faptul că proiectul nu a fost transmis spre analiză și avizare autorităților publice interesate, în conformitate cu art. 7 alin. (8) din Legea privind transparența decizională.

Transmiterea spre avizare, având în vedere data de împlinire a termenului de 30 de zile, respectiv data de 18 iulie 2022, ar fi trebuit efectuată începând cu această dată, adoptarea efectivă a ordinului urmând a fi ulterioară. Faptul că ordinul atacat nu a fost transmis spre avizarea prevăzută de lege reiese și din faptul că ordinul, anexele sale, precum și celelalte documente premergătoare adoptării, publicate pe site, nu conțin și avizul autorității interesate.

Apreciază reclamanta că în speță nu s-au respectat dispozițiile imperative ale Legii privind transparența decizională, cu privire la modalitățile de comunicare către publicul larg în general și persoanele interesate în special a proiectului și cu privire la termenele impuse de legea arătată.

Mai mult decât atât, arată faptul că proiectul ordinului atacat nu a fost în fapt publicat la data de 14.06.2022 pe site-ul Ministerului Transporturilor, ci mai târziu, într-o vădită eludare a legii privind transparența decizională. În acest sens, apreciază că în cauză este imperativă necesitatea administrării probei cu expertiza IT, prin intermediul căreia să se stabilească în mod exact la ce dată a fost publicat proiectul pe site-ul autorității administrative.

Apreciază că, deși Legea nr. 52/2003 nu prevede în mod expres sancțiunea nulității actului aprobat și publicat în Monitorul Oficial cu încălcarea prevederilor sale, legiuitorul a subînțeles această sancțiune, implicând-o prin art. 14, în sensul că, instituind posibilitatea oricărei persoane care se consideră vătămată în drepturile sale de a urma procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, a legiferat implicit sancțiunea nulității.

Apreciază aceasta întrucât, în măsura în care obiectul acțiunii judiciare prevăzut în art. 8 din Legea nr. 554/2004 îl poate reprezenta inclusiv solicitarea de anulare în tot sau în parte a actului administrativ nelegal, aceasta este sancțiunea pentru nerespectarea principiilor și procedurilor prevăzute de Legea privind transparența decizională.

Astfel, întrucât nulitatea este sancțiunea aplicabilă actului emis de autoritatea administrativă, apreciază că nulitatea este în speță una de ordin absolut, în sensul că actul administrativ a fost emis fără respectarea condițiilor de formă (considerând procedura instituită de Legea nr. 52/2003 o condiție de formă a actului administrativ) imperativ dispuse de lege.

2. Nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative

În acest sens, reclamanta arată că actul administrativ normativ în cauză, respectiv ordinul Ministerului Transporturilor, este suspus dispozițiilor Legii nr. 24/2000, în temeiul art. 3 alin. (2) din lege

a. art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 întărește necesitatea ca proiectele de acte normative să fie transmise spre avizare autorităților interesate, acțiune care în fapt nu s-a realizat, în sensul că în niciun moment, astfel cum au mai arătat, proiectul de act normativ nu a fost transmis spre avizare Autorității Navale Române, în calitatea sa de autoritate interesată;

b. urmează a se observa și completa nerespectarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 24/2000, în sensul că din instrumentul de motivare, respectiv „referatul de aprobare“, lipsesc elementele obligatorii:– motivul emiterii actului normativ - cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare; principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;– impactul socioeconomic, efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor;– impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri;– impactul asupra sistemului juridic - implicațiile pe care noua reglementare le are asupra legislației în vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă a acestora și, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicațiile asupra legislației interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaționale, precum și măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare legislativă;– consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și specialiștii consultați, esența recomandărilor primite:– activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ;– măsurile de implementare - modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale și locale.

Mai mult decât atât, regulamentul instituit prin ordinul atacat reprezintă prin dispozițiile art. 2 și 3 o încălcare a propriei reglementări.

Astfel, solicită a se observa faptul că, potrivit art. 2 din regulament

Astfel, deși este expres prevăzută abilitarea ANR de a stabili standardele minime necesare pentru obținerea unui brevet de pilot maritim, prin art. 2 și art. 3 ale pct. B din anexa nr. 1 la regulament, însuși regulamentul reglementează, în contradicție cu abilitarea ANR

Mai mult decât atât, urmează a se observa faptul că, deși nu au fost consultați în niciun fel cu privire la cerințele minime obligatorii privind brevetarea piloților maritimi, astfel cum prevede art. 2 din regulament, emitentul actului înțelege să se stabilească, în contradictorialitate cu propria reglementare de abilitare a ANR în acest sens, stabilind criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I.

Reclamanta a arătat că pilotajul este o structură esențială pentru siguranța industriei maritime pentru a asigura operațiuni sigure, economice și durabile. Pilotul maritim oferă, pe baza unor cunoștințe locale vaste, recomandări de navigație marinarilor pe căi navigabile specifice, cum ar fi porturi, canale, precum și pe mare deschisă. Marinarii cu experiență pot fi selectați pentru formarea de bază a piloților maritimi. Instruirea se realizează în medii de clasă, în simulatoare și ca formare la locul de muncă.

Navigația în zone cu adâncimi mici, porturi sau canale închise necesită o mare pricepere nautică. Navele comerciale cu dimensiuni din ce în ce mai mari trebuie să fie ghidate în siguranță pe căi navigabile înguste, adesea în trafic intens. Pilotul acționează ca partener al comandantului navei, are un rol solicitant, care necesită o experiență îndelungată, precum și cunoștințe specifice despre navă și zona de navigație. Într-o perioadă foarte scurtă de timp, piloții trebuie să se familiarizeze cu caracteristicile și manevrele unei nave necunoscute, luând în considerare condițiile meteorologice.

Deși comandanții sunt experți în navigarea navelor, aceștia nu sunt experți în ceea ce privește reglementările și mediile specifice ale porturilor, prin urmare, au nevoie de expertiza locală a unui pilot maritim pentru a se asigura că nava, echipajul, pasagerii și mărfurile lor ajung în următorul lor port de escală într-un mod sigur și eficient. Relația dintre comandant și pilot se bazează pe încredere și onestitate. Un pilot se așteaptă ca comandantul să fie sincer în descrierea stării navei și a problemelor pe care le are, în timp ce comandantul depinde de pilot pentru a descrie tranzitul în mod onest în ceea ce privește problemele prevăzute, ruta, remorcherele, facilitățile de la țărm și pentru a fi informat cu privire la reglementările locale.

Piloții sunt experți foarte bine pregătiți în navigația navelor în apele închise și posedă cunoștințe vaste foarte specializate cu privire la condițiile locale. Piloții oferă servicii de pilotaj în conformitate cu cerințele de transport maritim portuar și cu regulamentele determinate de autoritatea portuară. Aceștia coordonează toate aranjamentele referitoare la sosirea navelor, ancorarea, acostarea, plecarea de la dană, mutarea navelor și sunt responsabili de completarea documentației de pilotaj.

Cunoașterea explicită este o cunoaștere deschisă și disponibilă pentru toată lumea. Metodele de transfer al cunoștințelor explicite pot fi de natură tehnică, cum ar fi manuale, instrucțiuni, baze de date sau utilizarea instrumentelor tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în cazul în care cunoștințele sunt codificate. Transferul de cunoștințe implicite necesită alte metode mai nontehnice, cum ar fi mentoratul, experiența la locul de muncă sau discuțiile informale în timpul pauzelor de cafea, de exemplu, în cazul în care cunoștințele rămân necodificate.

O cantitate substanțială de transfer de cunoștințe tacite are loc în timpul activităților la locul de muncă, deci care au loc în medii sociale. Astfel de activități includ interacțiunea cu piloți maritimi cu experiență în timpul pilotajului, precum și cu echipajul navelor pilotate, remorchere și pilotine, în timpul transferului către și de la nave supuse pilotajului, dar și în contexte sociale, cum ar fi în timpul pauzelor de cafea, precum și în alte medii informale, cum ar fi timpul petrecut la stația de pilotaj. Metodele de transfer al cunoștințelor tacite în astfel de medii sociale nu sunt totuși documentate și utilizate în mod clar. Tocmai de aceea, o perioadă de timp minimă este necesară pentru formarea piloților maritimi, astfel că aceste cunoștințe să poată fi transferate.

Pilotajul nu este o afacere, ci o nevoie de siguranță, iar prima responsabilitate a pilotului este de a proteja interesul Guvernului care a emis licența și reglementează operațiunile de pilotaj.

Diferite organizații guvernamentale sau nonguvernamentale, administrații portuare au efectuat de-a lungul timpului studii privind efectele siguranței actului de pilotaj. Reclamanta a expus exemple de pregătire și instruire a piloților, precum și organizarea și responsabilitatea acestui serviciu de siguranță publică din alte teritorii, respectiv Olanda, Londra, Florida

Astfel, reglementările cuprinse în regulamentul ce face parte integrantă din ordinul atacat sunt complet neconforme cu ceea ce reprezintă standarde ocupaționale suficiente, cerințe minime obligatorii necesare pentru păstrarea în mod real a siguranței circulației navale portuare.

Astfel, pentru ca un pilot să realizeze cel puțin o manevră în fiecare dană a celor 3 porturi acoperite: Constanța, Midia și Mangalia (137 de dane, 15 dane, 9 dane), are nevoie de minimum 161 de manevre, fără a lua în calcul șantierele navale și manevrele atipice, astfel că reglementarea celor 150 de manevre în sensul de criteriu minim reprezintă o subdimensionare a ceea ce reprezintă experiența minimă a unui pilot, fără ca prin accederea la calitatea de pilot II sau pilot I să nu afecteze siguranța navigației.

Pentru piloții stagiari și pregătirea piloților II efectuarea acestor manevre trebuie la început efectuată în timpul zilei și treptat executarea acestora se va face și noaptea.

Pentru familiarizarea completă cu specificul hidrometeorologic al acestor porturi este nevoie de minimum 12 luni pentru a parcurge toate anotimpurile cu specificul meteorologic.

Alegerea unui număr de manevre minim pe baze empirice pentru promovarea examenelor de pilot va atrage efecte negative asupra serviciului de pilotaj, însă cu atât mai mult cu privire la siguranța navigației, în măsura în care, dacă ordinul sar aplica în forma adoptată, întregul corp profesional al piloților este în risc de deprofesionalizare.

Actualul sistem de recrutare de piloți aspiranți, efectuarea perioadei de stagiatură și organizarea examinării sunt complet ieșite din logica unei adaptări a criteriilor și standardelor minime de accedere la această calitate, fără nicio consultare cu asociația profesională a piloților, pe criterii pur empirice, fără niciun calcul de risc și impact asupra siguranței serviciului de pilotaj, fără un fundament sau argument prezentat sau cel puțin care să transpară din conținutul și interpretarea actului atacat.

În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 554/2004.

La data de 16.02.2023 pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes, solicitând admiterea acesteia și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată/nefondată.

În motivarea întâmpinării, în ceea ce privește excepția lipsei de interes, pentru a promova o acțiune în contencios administrativ trebuie îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 33 din Codul de procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. o), p) și r) din Legea nr. 554/2004.

Acțiunea în contencios administrativ introdusă de către reclamantă are ca obiect anularea parțială a Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.203/2022, ordin care a aprobat Regulamentul privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă.

Interesul în promovarea unei acțiuni judiciare trebuie să fie legitim, născut, actual, personal.

Reclamanta nu justifică un interes personal, nu arată care este vătămarea produsă de adoptarea Ordinului nr. 1.203/2022. Potrivit Legii nr. 554/2004, un act administrativ poate fi anulat dacă se dovedește că a produs reclamantului o vătămare întrun drept sau un într-un interes legitim. Prin interes legitim privat se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor, previzibil, prefigurat, în timp ce interesul public vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice. Instanța trebuie să verifice dacă prin actul administrativ s-a adus atingere unei situații juridice subiective, invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat.

Nu arată reclamanta care este folosul practic urmărit, interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să îi vizeze pe cei care recurg la această formă procedurală.

Reclamanta nu a făcut dovada interesului legitim, personal, născut și actual, așa cum prevăd dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, nu a probat faptul că are calitatea de persoană vătămată într-un drept prevăzut de un act normativ sau într-un interes legitim, fapt pentru care solicită admiterea excepției lipsei de interes și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că, față de obiectul cauzei, instanța de contencios administrativ trebuie să verifice dacă actul contestat este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) pct. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv „act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice“, și dacă s-a produs o vătămare a unui drept sau interes legitim.

Verificarea legalității unui act administrativ presupune verificarea condițiilor de validitate a acelui act, respectiv:– actul administrativ contestat a fost adoptat sau emis de autoritatea competentă din punct de vedere material/teritorial și în limitele acestor competențe;– conținutul actului este conform cu conținutul legii în baza căruia a fost emis;– dacă actul corespunde scopului urmărit de legea care îl pune în executare;– dacă a fost adoptat sau emis în forma specifică actului administrativ și normelor de tehnică legislativă.

Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă, a fost adoptat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, a normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, a fost supus dezbaterii publice în condițiile legii, respectiv publicat pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la data de 14.06.2022.

Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.203/2022 este emis în aplicarea dispozițiilor art. 117 alin. (2) din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, art. 12 lit. f) din OG nr. 19/1997 privind transporturile, art. 9 alin. (4) din HG nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, respectiv

Art. 117 alin. (2): „Modul de recrutare, formare profesională și perfecționare, de acordare, suspendare și retragere a brevetului piloților se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.“;

Art. 12: „Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare, rutiere, maritime, pe apele interioare, aeriene, multimodale și combinate, având printre atribuții: (…) f) emite norme obligatorii de atestare, certificare, licențiere și brevetare a personalului care lucrează în transporturi sau concură la siguranța traficului și stabilește condițiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licențelor sau brevetelor acordate“;

Art. 9 alin. (4): „În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul transporturilor și infrastructurii emite ordine și instrucțiuni.“

În ceea ce privește susținerea reclamantei privind nerespectarea dispozițiilor din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă menționează următoarele

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 24/2000

Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare

a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative;

b) note de fundamentare - în cazul ordonanțelor și al hotărârilor Guvernului; ordonanțele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum și ordonanțele de urgență se transmit Parlamentului însoțite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;

c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;

d) studii de impact - în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebită și al proiectelor de legi de aprobare a ordonanțelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare și supuse aprobării Parlamentului (...)

Concluzionând, instrumentul de prezentare și motivare în cazul unui proiect de ordin de ministru este reprezentat de referatul de aprobare, legiuitorul neprevăzând obligativitatea studiilor de impact, așa cum sunt ele prevăzute în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebite.

În ceea ce privește nerespectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, învederează următoarele aspecte

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a respectat întocmai dispozițiile legale obligatorii pentru emiterea unui act administrativ cu caracter normativ, asigurând participarea activă a oricărei părți interesate (cetățean sau entitate) în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative.

Proiectul de ordin și referatul de aprobare au fost aduse la cunoștința publicului prin publicarea pe site-ul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la data de 14.06.2022.

Suplimentar, în aceeași ordine de idei, menționează că pe site-ul Constanța Port XX, la secțiunea Documente-proiecte de acte normative, au fost publicate proiectul de ordin, documentele anexe, perioada-limită pentru propuneri/observații.

Mai arată pârâtul că Constanța Port XX este organizație patronală autonomă, nu are caracter politic, fiind înființată ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care reprezintă și apără interesele economice/tehnice/juridice ale membrilor săi, în/din Portul Constanța, în relația cu autoritățile publice, sindicatele, alte persoane fizice și/sau juridice, în limita și în legătură cu scopul și obiectul de activitate.

Tot în scopul respectării principiului transparenței de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, menționează și faptul că, în cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social din data de 28.06.2022, la prezentarea ordinii de zi punctul I „prezentarea și dezbaterea proiectelor de acte normative, cu caracter economico-social, inițiate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii“ figurează proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă.

Nici în etapa de consultare (când sunt primite sugestii, opinii, recomandări) și nici în etapa de dezbatere publică (cu ocazia ședinței de dialog social) nu au existat persoane interesate/asociații care să își manifeste intenția de a completa/modifica propunerea de act normativ - Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă.

Referitor la nerespectarea dispozițiilor art. 7 alin. (2) din Legea 52/2003 în ceea ce privește termenul de 30 de zile lucrătoare, arată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. (13): „Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul reglementării unei situații urgente sau a uneia care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării și anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat.“

Din referatul de aprobare reiese, în mod indubitabil, necesitatea adoptării proiectului de ordin, rezultând circumstanțierea excepțională, respectiv „în considerarea importanței deosebite a serviciului de siguranță, fără de care nu se poate desfășura traficul maritim al navelor, cu condiția respectării instrumentelor internaționale menționate, fără a afecta în sens negativ atât piloții, cât și beneficiarii serviciului, cu rezultatul punerii în pericol a siguranței navigației, a vieților omenești, a infrastructurii de transport naval și a mediului înconjurător este necesar a fi modificate condițiile care stau la baza reformării și pregătirii piloților maritimi în sensul facilitării accesului mai multor categorii de personal la profesia de pilot și diminuării timpului de pregătire, fără a avea influențe negative asupra calității serviciului de pilotaj, luând în considerare faptul că desfășurarea acestuia presupune un proces de decizie cu privire la manevra navei în condiții de siguranță în zona portuară“.

Afirmația privind „avizarea de către autoritățile publice, în speță de către Autoritatea Navală Română“ este invocată în mod eronat de către reclamantă. Sunt incidente în cauză dispozițiile art. 54 alin. (4) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, care prevăd: „ordinele (...) vor fi avizate în mod obligatoriu de compartimentul juridic propriu“.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de autoritate de stat în domeniul transportului naval, emite norme obligatorii de atestare, certificare, licențiere și brevetare a personalului care lucrează în transporturi ori care concură la siguranța traficului și stabilește condițiile de suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licențelor ori brevetelor acordate, iar prin Autoritatea Navală Română (ANR) - organ tehnic de specialitate din subordinea sa - MTI își exercită funcția de autoritate de stat în domeniul siguranței navigației.

În demersurile sale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ca inițiator al Ordinului nr. 1.203/2022, a apelat la rolul consultativ al Autorității Navale Române ca organ de specialitate din subordinea sa.

Față de afirmația tendențioasă „publicarea la altă dată decât cea afișată pe site“, fără a aduce vreun argument în acest sens, arată că, potrivit capturii de la secțiunea aferentă datelor de publicare/modificare a articolului anunțului publicat pe site-ul instituției sale, data ultimei modificări este data de 14.06.2022, ora 12:00.

În raport cu susținerea reclamantei Asociația Piloților Neptun, „regulamentul instituit prin ordinul atacat reprezintă prin dispozițiile art. 2 și 3 o încălcare a modului de stabilire a standardelor minime necesare pentru obținerea unui brevet de pilot maritim“, consideră că reclamanta nu face distincție între standarde minime și cerințe minime.

Referitor la afirmația reclamantei „neconsultarea acesteia cu privire la cerințele minime obligatorii pentru brevetarea piloților“, arată că pregătirea profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I se consemnează în adeverința eliberată de CNAPM Constanța, din care să reiasă că, potrivit art. 2, respectiv art. 3 lit. b) alin. (iii) din anexa nr. 1 la regulament, acesta „a dobândit cunoștințe temeinice de navigație pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul“. Competența și capacitatea de a evalua pilotul pe durata efectuării serviciului revin Compartimentului pilotaj maritim din cadrul CN APM Constanța și/sau Serviciului pilotaj, siguranța navigației, monitorizare trafic din cadrul AFDJ Galați.

Față de cele anterior precizate, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată/neîntemeiată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și celelalte texte de lege invocate în cuprinsul întâmpinării.

În dovedire, solicită proba cu înscrisuri.

La solicitarea instanței, la data de 12.06.2023 reclamanta a depus precizări la cererea de chemare în judecată prin care a arătat că solicită anularea în parte a ordinului atacat, respectiv art. 2 și art. 3 ale punctului B din anexa nr. 1 la regulament. Totodată, reclamanta a depus Statutul Asociației Piloților Neptun.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele

La data de 30.06.2022 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă.

Potrivit art. 2 din anexa nr. 1 la regulament

Brevetul de pilot maritim II pentru porturile maritime se poate obține prin examen de către orice candidat care îndeplinește cumulativ următoarele cerințe

a) deține un brevet de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;

b) prezintă o adeverință eliberată de CN APM - S.A. Constanța, din care să reiasă că

(i) este angajat în funcția de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime;

(ii) a participat la minimum 150 de manevre de pilotaj la bordul navelor prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;

(iii) a dobândit cunoștințe temeinice de navigație pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul.

Potrivit art. 3 din anexa nr. 1 la regulament

Brevetul de pilot maritim I pentru porturile maritime se poate obține prin examen de către orice candidat care îndeplinește cumulativ următoarele cerințe

a) deține un brevet de pilot maritim II pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;

b) prezintă o adeverință eliberată de CN APM - S.A. Constanța, din care să reiasă că

(i) este angajat în funcția de pilot maritim II pentru porturile maritime;

(ii) a participat la minimum 150 de manevre prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele, dintre care minimum 50 de manevre de pilotaj la bordul navelor cu lungime mai mare de 200 m, împreună cu un pilot maritim I pentru porturile maritime;

(iii) a dobândit cunoștințe temeinice de navigație pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul.

Prin cererea dedusă judecății reclamanta XX a solicitat, în principal, anularea în parte a Ordinului nr. 1.203/2022, susținând în esență că nu a fost respectată procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003, că nu au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 și că prin actul atacat au fost stabilite criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau I, fiind neconforme cu ceea ce reprezintă standarde ocupaționale suficiente, cerințe minime obligatorii necesare pentru păstrarea în mod real a siguranței circulației navale portuare.

În raport cu prevederile art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei de interes invocate de pârât, cu privire la care reține următoarele

Potrivit art. 32 din Codul de procedură civilă, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia are capacitate procesuală, calitate procesuală, formulează o pretenție și justifică un interes, interesul reprezentând folosul practic urmărit prin introducerea cererii de chemare în judecată. Potrivit art. 33 din Codul de procedură civilă, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Pârâtul a susținut că reclamanta nu justifică un interes personal, nu arată care este vătămarea produsă de adoptarea Ordinului nr. 1.203/2022.

Potrivit art. 6 din Statutul XX, scopul asocierii este de a apăra și a asigura drepturile și asistența piloților maritimi, de a promova noua concepție europeană și internațională a serviciului de pilotaj maritim, îndeplinind un rol de supraveghere, consultanță, formare și perfecționare profesională, creșterea siguranței actului de pilotaj, în condiții de eficiență, și protecția mediului înconjurător, promovarea valorilor civice, ale democrației și statului de drept. Potrivit art. 7 litera f din statutul reclamantei, aceasta desfășoară activități specifice domeniului de activitate pentru prevenirea accidentelor navale, conform regulamentelor și normelor în vigoare interne și internaționale.

Raportat la obiectivele asociației, unul dintre acestea fiind creșterea siguranței actului de pilotaj, precum și la activitatea pentru prevenirea accidentelor navale, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamanta susține că prin actul adoptat sunt stabilite criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I și care nu sunt suficiente pentru păstrarea în mod real a siguranței circulației navale portuare, instanța reține că aceasta justifică interesul personal în promovarea acțiunii și vătămarea produsă prin adoptarea actului, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes.

Pe fondul cauzei reclamanta a susținut că la adoptarea actului nu a fost respectată procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003, că nu au fost respectate prevederile Legii nr. 24/2000 și că prin actul atacat au fost stabilite criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau I, fiind neconforme cu ceea ce reprezintă standarde ocupaționale suficiente, cerințe minime obligatorii necesare pentru păstrarea în mod real a siguranței circulației navale portuare.

În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 52/2003, reclamanta a susținut că pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu a transmis către mass-media centrală proiectul actului normativ și că nu a fost respectat termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut pentru aducerea la cunoștința publicului a anunțului înainte de supunerea spre avizare. Instanța reține că, potrivit art. 7 din Legea nr. 52/2003

(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.

(2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

(3) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanță asupra mediului de afaceri se transmite de către inițiator asociațiilor de afaceri și altor asociații legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).

(4) La publicarea anunțului, autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

(5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menționându-se data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.

(6) Persoanele sau organizațiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menționând data trimiterii și datele de contact ale expeditorului.

(7) Conducătorul autorității publice va desemna o persoană din cadrul instituției, responsabilă pentru relația cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

(8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4).

(9) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică.

(10) Dezbaterile publice se vor desfășura după următoarele reguli

a) autoritatea publică responsabilă, prin persoana desemnată conform alin. (7), va organiza întâlnirea, va publica pe site-ul propriu și va afișa la sediul propriu, alături de documentele menționate la alin. (2), și modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetățean interesat;

b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toți solicitanții înscriși la cuvânt și-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuție;

c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu inițiatorul și/sau inițiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituției sau autorității publice locale, experții și/sau specialiștii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact și/sau de fezabilitate, după caz, și a proiectului de act normativ;

d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ.

(11) Toate documentele prevăzute la alin. (2) și alin. (10) lit. a) și d) vor fi păstrate pe site-ul autorității publice responsabile într-o secțiune dedicată transparenței decizionale. Toate actualizările în site vor menționa obligatoriu data afișării.

(12) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfășoare în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei și locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuție.

(13) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul reglementării unei situații urgente sau a uneia care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării și anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat.

Actul administrativ a cărui anulare se solicită pe calea prezentei cereri reprezintă un act normativ, astfel că pârâtul avea obligația ca, în cadrul procedurii de elaborare a acestuia, să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să îl afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să îl transmită către mass-media centrală.

Pârâtul nu a făcut dovada faptului că și-ar fi îndeplinit obligația de a transmite către mass-media centrală anunțul referitor la elaborarea proiectului de act normativ, din documentația care a stat la baza emiterii actului administrativ depusă de pârât la dosarul cauzei nerezultând îndeplinirea prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 cu privire la această obligație. Deși prin cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat acest motiv de nelegalitate, prin întâmpinare pârâtul nu a susținut că și-ar fi îndeplinit această obligație. Pârâtul a susținut doar că proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la data de 14.06.2022, fără a face referire la transmiterea proiectului către mass-media centrală. Pârâtul a mai arătat că proiectul de ordin a fost publicat pe site-ul Constanța Port XX, o organizație patronală autonomă, dar această publicare nu echivalează cu transmiterea anunțului către mass-media centrală.

De asemenea, este întemeiată susținerea reclamantei în sensul că nu a fost respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003. Astfel, ulterior aducerii la cunoștința publicului a anunțului privind proiectul, acesta trebuia supus spre avizare de către autoritățile publice după expirarea unui termen de 30 de zile lucrătoare. În cauză, anunțul privind proiectul de act normativ a fost publicat la data de 14.06.2022, iar la data de 30.06.2022 Ordinul nr. 1.203/2022 a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind astfel evident că nu a fost respectat termenul de 30 de zile lucrătoare, și, pe cale de consecință, se reține că prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 au fost încălcate.

Pârâtul a susținut că sunt incidente prevederile art. 7 alin. (13) referitoare la reglementarea unei situații urgente sau a uneia care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, dar nu a făcut dovada susținerii că era o situație urgentă ce trebuia reglementată cât mai repede. Faptul că serviciul de siguranță prezintă o importanță deosebită fără de care nu se poate desfășura traficul maritim nu constituie un argument suficient pentru adoptarea de urgență a unui act normativ prin care se modifică cerințele minime obligatorii pentru brevetarea piloților maritimi, existând oricum anterior un act care reglementa aceste cerințe, respectiv Ordinul nr. 335/2018. Pentru a justifica urgența, pârâtul ar fi trebuit să invoce apariția unei situații noi care să determine adoptarea de urgență a unor noi reglementări, or pârâtul nu a invocat o astfel de situație, invocând doar faptul că activitatea desfășurată de piloții maritimi prezintă o importanță deosebită. În referatul de aprobare se face vorbire de traficul navelor influențat de războiul din Ucraina, dar în lipsa dovedirii acestor aspecte, argumentele nu pot fi avute în vedere.

Având în vedere că reclamanta este o asociație care are printre obiective creșterea siguranței actului de pilotaj și prevenirea accidentelor navale, instanța reține că aceasta este vătămată prin emiterea actului normativ care reglementează cerințele pentru brevetarea piloților maritimi.

În ceea ce privește susținerea reclamantei în sensul că au fost încălcate prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora: „În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării“, raportat la faptul că proiectul de act normativ nu ar fi fost transmis spre avizare către Autoritatea Navală Română, instanța reține că dispozițiile legale sus-menționate stabilesc că acest aviz trebuie solicitat în cazurile prevăzute de lege, or reclamanta nu a indicat dispozițiile legale care ar obliga pârâtul să solicite avizul Autorității Navale Române, motiv pentru care instanța va respinge acest motiv de nelegalitate ca neîntemeiat.

Reclamanta a mai susținut încălcarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora

Instrumentul de prezentare și motivare include conținutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secțiuni

a) motivul emiterii actului normativ - cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare; principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;

b) impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor;

c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri;

d) impactul asupra sistemului juridic - implicațiile pe care noua reglementare le are asupra legislației în vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă a acestora și, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicațiile asupra legislației interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaționale, precum și măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare legislativă;

e) consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și specialiștii consultați, esența recomandărilor primite;

f) activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ;

g) măsurile de implementare - modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale și locale.

Pârâtul a depus la dosarul cauzei Referatul de aprobare din 9.06.2022 emis de Direcția de transport naval (fila 71), iar în urma analizării acestuia instanța reține că din instrumentul de prezentare și motivare lipsesc secțiunile referitoare la consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și specialiștii consultați, esența recomandărilor primite; activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ; măsurile de implementare - modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale și locale, criticile reclamantei privind încălcarea acestor dispoziții legale fiind întemeiate.

În ceea ce privește susținerile reclamantei în sensul că prin actul atacat au fost adoptate criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I, instanța reține că anterior adoptării Ordinului nr. 1.203/2022 era în vigoare Ordinul nr. 335/2018, care prevedea următoarele cerințe obligatorii

B. Pilot maritim II pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia

C. Pilot maritim I pentru porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Condițiile de valabilitate a actului administrativ sunt legalitatea, respectiv obligativitatea conformității acestuia dispozițiilor constituționale, legilor, tuturor actelor normative având o forță juridică superioară, și oportunitatea, respectiv marja de apreciere lăsată la latitudinea autorității de a alege între mai multe căi posibile pentru a ajunge la scopul urmărit de legiuitor. Instanța de contencios administrativ învestită cu anularea unui act administrativ va putea analiza, în limitele învestirii, legalitatea actului administrativ, respectiv dacă actul administrativ este emis în conformitate cu dispozițiile constituționale, cu legile adoptate de Parlament, cu toate actele normative cu forță juridică superioară, dacă actul este emis de autoritatea competentă și în limitele competenței sale, dacă actul este emis în forma și cu procedura prevăzute de lege, precum și oportunitatea emiterii actului în ipoteza în care se invocă un exces de putere al autorității publice definit de art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004 ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În analizarea criticilor care vizează oportunitatea actului administrativ, instanța reține că, în exercitarea atribuțiilor lor, entitățile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între interesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios administrativ însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice. Doar în ipoteza în care se identifică un exces de putere instanța ar putea analiza oportunitatea emiterii actului administrativ atacat.

Analizând criticile formulate de reclamantă cu privire la cerințele minime obligatorii introduse prin actul administrativ atacat, instanța reține că aceasta nu prezintă în concret care sunt dezavantajele cerințelor stabilite și doar arată că pilotajul este o activitate ce necesită o mare pricepere nautică și face referire la cerințele stabilite pentru porturi din alte țări. Instanța reține că este de necontestat aspectul că pilotajul este o activitate care necesită o pregătire temeinică și presupune îndeplinirea anumitor cerințe, dar în lipsa indicării în concret a dezavantajelor cerințelor stabilite, criticile făcând referire doar la cerințele stabilite în porturi din alte țări, cererea de anulare a actului normativ prin prisma acestui aspect este neîntemeiată, neexistând nicio dispoziție legală care să prevadă că actul normativ prin care se reglementează cerințele minime obligatorii pentru brevetarea piloților maritimi trebuie să respecte reglementările adoptate de alte țări, motiv pentru care instanța va înlătura criticile reclamantei referitoare la cerințele minime obligatorii introduse.

Pentru toate aceste motive, având în vedere că o parte din criticile formulate de reclamantă sunt întemeiate, în cauză făcându-se dovada faptului că la adoptarea actului normativ atacat nu au fost respectate prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003, precum și prevederile art. 31 din Legea nr. 24/2000, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va anula în parte Ordinul nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă, emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv în ceea ce privește art. 2 și art. 3 ale punctului B din anexa nr. 1 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.203/2022.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă, având în vedere că pârâtul a pierdut procesul și prevederile art. 453 din Codul de procedură civilă, instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondată excepția lipsei de interes în formularea cererii.

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta XX, cu sediul în XX și cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat XX din XX, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu sediul în XX.

Anulează în parte Ordinul nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și brevetare a piloților maritimi, alții decât piloții de mare largă, emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv în ceea ce privește art. 2 și art. 3 ale punctului B din anexa nr. 1 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.203/2022.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Constanța, sub sancțiunea nulității cererii.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței astăzi, 3.07.2023.

PREȘEDINTE,

XX

Grefier,

XX

------