DECIZIA nr. 695 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în Dosarul nr. 660/115/2023 al Tribunalului Caraș- Severin - Secția I civilă, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.515D/2023.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.516D/2023, nr. 2.972D/2024-nr. 2.974D/2024, nr. 3.174D/2024-nr. 3.176D/2024, nr. 3.185D/2024 și nr. 3.294D/2024-nr. 3.296D/2024, având obiect identic al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în dosarele nr. 697/115/2023, nr. 457/115/2024, nr. 479/115/2024, nr. 2.418/115/2023, nr. 1.709/115/2023, nr. 422/115/2024, nr. 158/115/2024, nr. 968/115/2024, nr. 532/115/2024, nr. 540/115/2024 și nr. 582/115/2024 ale Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.516D/2023, nr. 2.972D/2024-nr. 2.974D/2024, nr. 3.174D/2024-nr. 3.176D/2024, nr. 3.185D/2024 și nr. 3.294D/2024-nr. 3.296D/2024 la Dosarul nr. 1.515D/2023, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 554 din 29 octombrie 2024.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele

7. Prin încheierile din 8 iunie 2023 și 17 septembrie 2024, prin Sentința civilă nr. 827 din 11 septembrie 2024, prin Încheierea din 3 octombrie 2024, prin sentințele civile nr. 837 și nr. 840 din 11 septembrie 2024 și prin încheierile din 8 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 660/115/2023, nr. 697/115/2023, nr. 457/115/2024, nr. 479/115/2024, nr. 2.418/115/2023, nr. 1.709/115/2023, nr. 422/115/2024, nr. 158/115/2024, nr. 968/115/2024, nr. 532/115/2024, nr. 540/115/2024 și nr. 582/115/2024, Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în cauze având ca obiect recalcularea drepturilor de pensie.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 referitoare la procedura de revizuire a cuantumului pensiei trebuie interpretare restrictiv, în sensul că nu ar trebui să includă și recalcularea drepturilor la pensie, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Atribuțiile jurisdicției asigurărilor sociale sunt strict prevăzute de art. 153 din Legea nr. 263/2010 și nu pot fi extinse și la recalcularea potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008. Astfel, atribuția reglementată de art. 153 lit. l) - „Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind (…): alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi“ - vizează exclusiv situațiile prevăzute de art. 121-130^2 din Legea nr. 263/2010, care reglementează alte drepturi de asigurări sociale, de exemplu, bilete de odihnă pentru salariați sau la tratament balnear pentru asigurați și pensionari, și nu se poate referi nici ea la recalcularea pensiei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.

9. Autoarea excepției apreciază că, soluționând cererile de recalculare a pensiei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 cu încălcarea dispozițiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010, instanțele judecătorești încalcă prevederile art. 15 alin. (2), ale art. 16 alin. (2) și ale art. 21 alin. (3) teza întâi, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituție. Dispozițiile art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010, în măsura în care sunt folosite ca temei pentru recalcularea pensiilor prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, sunt retroactive, deoarece ele nu ar trebui să fie aplicate situațiilor anterioare, reglementate prin alte acte normative, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, Legea nr. 19/2000 sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Prevederile art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010 vizează strict aspecte de erori materiale, și nicidecum chestiuni de substanță, așa cum sunt acelea reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.

10. Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.

11. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:– Art. 107 alin. (1)-(2^1)

(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(1^1) În situația asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declarația individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferențe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei și cel ales de contribuabil în declarația individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.

15. Dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 enumeră competențele jurisdicției în materia asigurărilor sociale. Curtea reține și că, începând cu 1 septembrie 2024, dispozițiile Legii nr. 263/2010 au ieșit din vigoare. Cu toate acestea, ținând seama de Decizia sa nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, este competentă să soluționeze temeinicia prezentei excepții.

16. Se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) teza întâi privind liberul acces la justiție, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică din Constituție.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, a examinat critici de neconstituționalitate identice, formulate de aceeași autoare. Curtea, în esență, a reținut inadmisibilitatea excepției, autoarea acesteia solicitând Curții Constituționale să se substituie puterii legislative din România, în condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Textul constituțional distinge între două concepte - competența și procedura de judecată - și stabilește fără echivoc, intenție care rezultă din folosirea cuvântului numai, că acestea se pot stabili doar prin lege.

*) Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 22 mai 2025.

18. Textul art. 126 alin. (2) teza întâi din Constituție vizează ambele sensuri primordiale ale conceptului de lege: (i) sensul de act normativ central al Parlamentului (și al altei autorități, de exemplu, Guvernul) prin care își exercită atribuția fundamentală de legiferare; și (ii) sensul de acțiune, oficială sau privată, care se desfășoară potrivit unor standarde anunțate în prealabil și care înglobează nu doar actele de legiferare ale Parlamentului, ci și celelalte acte normative, de exemplu, ordonanțele și hotărârile Guvernului. Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție impun nu doar ca procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești să fie reglementate într-o manieră normativă, adică nu în mod arbitrar, eventual prin acțiunea pur discreționară a unei persoane care deține de facto autoritate, ci printr-un anumit act normativ, respectiv legea, ca act al Parlamentului. Prin urmare, textul constituțional însuși exclude orice altă autoritate decât Parlamentul, inclusiv Curtea Constituțională, de la exercitarea vreunei atribuții în ceea ce privește stabilirea competenței și a procedurii de judecată a instanțelor judecătorești.

19. În ceea ce privește pretinsa retroactivitate a normelor legale criticate, Curtea a observat că din examinarea conținutului prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 nu rezultă că legiuitorul a impus destinatarilor săi, mai ales autorităților administrative și instanțelor judecătorești, ca aceste dispoziții să fie aplicate în mod retroactiv. Ceea ce critică autoarea excepției de neconstituționalitate constă într-o simplă posibilitate, abstractă, ca normele de competență să fie aplicate în mod retroactiv. În plus, autoarea excepției este indusă în eroare de împrejurarea că, prin natura sa, procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 presupune că, la momentul stabilirii cuantumului pensiei, autoritatea administrativă, respectiv casa teritorială de pensii, nu „a potrivit“ în mod corect cuantumul pensiei de plătit cu ceea ce i se cuvenea în mod legal pensionarului. Ca atare, remedierea acestei nepotriviri implică, în mod necesar, realizarea unei operațiuni care vizează trecutul și al cărei efect constă în acordarea sau, după caz, recuperarea unor sume de bani ce ar fi trebuit (sau nu) acordate chiar la momentul pensionării. Dar această procedură de remediere nu are în niciun caz semnificația unei aplicări retroactive a legii, în sensul interzis de art. 15 alin. (2) din Constituție.

20. Curtea observă că dispozițiile criticate prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii ori la cererea pensionarului, în situația în care se constată o diferență între cuantumul stabilit al pensiei și ceea ce s-ar cuveni potrivit dispozițiilor legale. De asemenea, a arătat Curtea în decizia precitată, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferențe între cuantumul stabilit al pensiei și cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei. Obligația restituirii sumelor încasate necuvenit reprezintă o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil. Art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci și pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată, astfel că poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie.

21. Curtea a mai arătat că posibilitatea recuperării sumelor încasate necuvenit, chiar și a celor obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, a fost prevăzută și în legislația anterioară, atât în art. 89 și 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cât și în art. 84 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977.

22. Curtea a mai subliniat că procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 este distinctă de procedura de recalculare prevăzută de art. 107 alin. (3)-(5), deoarece această din urmă procedură vizează situația în care, ulterior pensionării, survin evenimente care impun reconsiderarea cuantumului pensiei.

23. În sfârșit, autoarea excepției susține că prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 delimitează în mod strict competențele instanțelor judecătorești în materie de asigurări sociale și că cererile adresate instanțelor prin care li se solicită aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, nu se încadrează în niciuna dintre acestea, nici măcar sub categoria generală - alte atribuții prevăzute de Legea nr. 263/2010.

24. În final, referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 153 din Legea nr. 263/2010, Curtea a statuat că interpretarea normelor de competență a instanțelor judecătorești în materia asigurărilor sociale revine instanțelor judecătorești, în conformitate cu art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“.

25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în dosarele nr. 660/115/2023, nr. 697/115/2023, nr. 457/115/2024, nr. 479/115/2024, nr. 2.418/115/2023, nr. 1.709/115/2023, nr. 422/115/2024, nr. 158/115/2024, nr. 968/115/2024, nr. 532/115/2024, nr. 540/115/2024 și nr. 582/115/2024 ale Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

------