DECIZIA nr. 343 din 9 iulie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale
Statutory Text (1 Articles)
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina-Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.925/270/2017 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.208D/2029.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 martie 2024, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 25 aprilie 2024, când nu a fost posibilă constituirea completului care a participat la dezbateri, astfel că, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 28 mai 2024, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunțarea pentru data de 3 iunie 2024, când nu a fost posibilă constituirea completului care a participat la dezbateri, astfel că, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 9 iulie 2024, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele
3. Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.925/270/2017, Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța de judecată din oficiu într-o cauză având ca obiect apelul formulat împotriva sentinței prin care a fost admisă contestația la executarea silită pornită pentru o sumă aplicată cu titlu de amendă contravențională pentru care contravenienta a achitat jumătate din minimul special al amenzii într-un termen al cărui calcul se face potrivit textului de lege criticat.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că modul de calcul al termenului de 48 de ore prevăzut în partea finală a textului de lege criticat - atunci când acest termen începe să curgă într-o zi nelucrătoare și se împlinește tot într-o zi nelucrătoare - aduce atingere art. 16 din Constituție. Astfel, în speță, procesul-verbal a fost comunicat contestatoarei într-o zi de vineri, iar termenul de 48 de ore a început să curgă de la miezul nopții zilei următoare, respectiv sâmbătă, și s-a sfârșit într-o zi de sărbătoare legală, duminică, prelungindu-se până la sfârșitul primei zile de lucru următoare, respectiv luni.
5. Modalitatea de calcul prevăzută de textul de lege criticat în situația în care termenul începe și se sfârșește într-o zi nelucrătoare ori în care serviciul este suspendat aduce atingere principiului egalității în drepturi. Persoanele aflate în ipoteza textului criticat au la dispoziție doar o zi lucrătoare pentru a face demersurile necesare achitării a jumătate din minimul special al amenzii în raport cu persoanele care au la dispoziție două zile lucrătoare pentru efectuarea acestor demersuri (incluzându-se aici procurarea sumei de bani necesare pentru achitarea amenzii, deplasarea la bancă/direcția specializată din cadrul primăriei în vederea achitării cuantumului redus în timpul de lucru al acestor societăți/instituții, în condițiile în care se presupune că persoanele sancționate au și alte activități prestabilite pe care trebuie să le îndeplinească în ziua/zilele respective, iar la instituțiile de plată este posibil ca plata să nu poată fi efectuată chiar în momentul prezentării din varii motive - număr mare de solicitanți, defecțiuni tehnice ale sistemului informatic etc.).
6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
7. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele
8. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
9. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curții Constituționale, prevederile art. 28 alin. (1) teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, în forma în vigoare la data încheierii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Din motivarea excepției rezultă că instanța care a ridicat-o se referă la art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în forma în vigoare la data încheierii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
10. Curtea observă că textul de lege criticat a fost modificat prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, fără a păstra soluția legislativă criticată.
11. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale.
12. Textul de lege criticat avea următorul cuprins:– Art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravențiilor această posibilitate trebuie menționată în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopții zilei următoare, iar termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.“
13. În opinia instanței care a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 27 iunie 2022, paragrafele 19, 20 și 24, a caracterizat termenul de 48 de ore reglementat prin textul de lege criticat ca reprezentând „o măsură de favoare“ care are natura juridică a unui termen de decădere materială, concluzie care rezultă, de altfel, și din literatura juridică de specialitate (a se vedea, cu titlu de exemplu, A.G. Dinescu, Legislația contravențiilor. Comentarii, doctrină și jurisprudență, Editura Hamangiu 2016, pagina 243). De asemenea, Curtea a statuat că dreptul de a achita jumătate din minimul special al amenzii nu reprezintă o „sancțiune“ de natură să fie suspendată prin plângerea contravențională, ci este un beneficiu acordat de legiuitor, pentru care este necesară și manifestarea de voință a contravenientului.
15. Acest beneficiu reprezintă „instituția ablațiunii“, respectiv o modalitate de stingere a răspunderii, prin facilitatea legală, recunoscută contravenientului, de a achita jumătate din minimul amenzii contravenționale într-un termen scurt (a se vedea Decizia nr. 72 din 9 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 25 ianuarie 2021).
16. În ceea ce privește art. 16 alin. (1) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).
17. Tot potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).
18. Aplicând jurisprudența menționată la cauza de față, Curtea observă că art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 reglementează o modalitate de achitare a amenzii contravenționale prin plata a jumătate din minimul acesteia într-un termen de 48 de ore. Diminuarea cuantumului amenzii de la suma acordată la jumătate din minimul acesteia este reglementată pentru toți contravenienții cu condiția respectării termenului de decădere de 48 de ore în care plata trebuie făcută. De la regula generală potrivit căreia plata a jumătate din minimul amenzii trebuie făcută în termen de 48 de ore există o excepție, cea prevăzută de art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, supus controlului în prezenta cauză, și anume când termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat. În acest caz, termenul se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare, adică termenul de plată poate să fie mai scurt de 48 de ore, în funcție de ziua și ora comunicării procesului-verbal.
19. Cu privire la această situație de excepție, Curtea constată că legiuitorul a instituit un tratament egal pentru toți contravenienții, respectiv toți beneficiază de un termen în care pot opta pentru plata a jumătate din minimul amenzii. Discriminarea contravenienților cărora li se împlinește termenul de plată al amenzii într-o zi nelucrătoare s-ar fi produs dacă ar fi fost excluși de la beneficiul dreptului. Or, așa cum s-a arătat, legiuitorul a prelungit termenul de plată până la sfârșitul primei zile lucrătoare adoptând o normă specială pentru o situație specială.
20. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul egalității nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (a se vedea Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragraful 19, Decizia nr. 27 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 17 februarie 2016, paragraful 16, și Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, paragraful 45).
21. Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea reține că între cele două categorii de contravenienți, respectiv cei cărora li se împlinește termenul de plată a jumătate din minimul amenzii într-o zi lucrătoare și cei cărora li se împlinește termenul de plată într-o zi nelucrătoare, legiuitorul a asigurat o egalitate materială deoarece a acordat posibilitatea plății efective a jumătate din minimul amenzii până la sfârșitul primei zile lucrătoare pentru ultimul caz. Mai mult, o egalitate formală în sensul calculului strict al orelor de care efectiv pot beneficia contravenienții și egalizarea numărului acestora nu este posibilă deoarece intervalul de timp în care se poate plăti amenda fluctuează de la caz la caz, în funcție de ora comunicării procesului-verbal.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, din oficiu, în Dosarul nr. 4.925/270/2017 al acestei instanțe și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu
-----