AMENAJAMENT SILVIC din 8 februarie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Horezu - Căpățâna, Unitatea de Producție I Horezu - Căpățâna, județul Gorj

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

AMENAJAMENT SILVIC din 8 februarie 2024 · MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR · MONITORUL OFICIAL nr. 457 bis din 17 mai 2024

Text integral — AMENAJAMENT SILVIC din 8 februarie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Horezu - Căpățâna, Unitatea de Producție I Horezu - Căpățâna, județul Gorj Open official source

Notă

Aprobat prin ORDINUL nr. 287 din 8 februarie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 17 mai 2024.

AMENAJAMENTUL

FONDULUI FORESTIER

PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND

OBȘTII HOREZU - CĂPĂȚÂNA,

U.P. I HOREZU - CĂPĂȚÂNA

JUD. GORJ

ADMINISTRATOR - ing. ILIEȘ MARIUS

ȘEF PROIECT - ing. MISTODIE LIVIU

PROIECTANT - ing. SAVU ADRIAN-NICOLAE

EXEMPLARUL 1 (M.M.A.P.)

2020

STUDIU DE AMENAJARE A PĂDURILOR

U.P. I HOREZU - CĂPĂȚÂNA

CUPRINS

Memoriul de prezentare al amenajamentului

Proces verbal CTE

Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier

PARTEA I – MEMORIU TEHNIC

SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ

1.1.

Elemente de identificare a unității de protecție și producție

1.2.

Vecinătăți, limite și hotare

1.3.

Trupuri de pădure (bazinete) componente

1.4.

Administrarea fondului forestier

ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1.

Constituirea unității de protecție și producție

2.2.

Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

2.2.1.

Mărimea parcelelor si subparcelelor

2.2.2.

Situația bornelor

2.2.3.

Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

2.3.

Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.4.

Suprafața fondului forestier

2.4.1.

Determinarea suprafețelor

2.4.2.

Modificări survenite în fondul forestier

2.4.3.

Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier (Tabelul 1E)

2.4.4.

Utilizarea fondului forestier

2.4.5.

Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

2.4.6.

Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

2.4.7.

Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință

2.5.

Enclave

2.6.

Organizarea administrativă (districte, cantoane)

GOSPODĂRIREA DIN TRECUT

3.1.

Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1.

Evoluția proprietății

3.1.2.

Modul de gospodărire a pădurilor înainte de 1948

3.1.3.

Modul de gospodărire a pădurilor după 1948

3.1.3.1.

Evoluția constituirii proprietății și a bazelor de amenajare

3.1.3.2.

Evoluția reglementării producției

3.2.

Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

3.3.

Concluzii privind gospodărirea pădurilor

STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1.

Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

4.2.

Elemente generale privind cadrul natural, specifice fondului forestier

4.2.1.

Geologie

4.2.2.

Geomorfologie

4.2.3.

Hidrologie

4.2.4.

Climatologie

4.2.4.1.

Regimul termic

4.2.4.2.

Regimul pluviometric

4.2.4.3.

Regimul eolian

4.2.4.4.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

4.3.

Soluri

4.3.1.

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol

4.3.2.

Descrierea tipurilor de sol

4.3.3.

Lista u.a.–urilor pe tipuri și subtipuri de soluri

4.4.

Tipuri de stațiune

4.4.1.

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni

4.4.2.

Lista unitatilor amenajistice pe tipuri de stațiune

4.4.3.

Descrierea tipurilor de stațiuni, a factorilor limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori

4.5.

Tipuri de pădure

4.5.1.

Evidența tipurilor naturale de pădure

4.5.2.

Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri

4.5.3.

Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

4.6.

Structura fondului de protecție și producție

4.7.

Arborete slab productive și provizorii

4.8.

Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.8.1.

Arborete afectate de factori destabilizatori

4.8.1.1.

Arborete cu tulpini nesănătoase

4.8.1.2.

Arborete afectate de uscare

4.8.1.3.

Arborete afectate de doborâturi de vânt

4.8.1.4.

Arborete afectate de rupturi de zăpadă

4.8.2.

Arborete afectate de factori limitativi

4.8.2.1.

Arborete instalate pe terenuri cu rocă la suprafață

4.9.

Starea sanitară a pădurii

4.10.

Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL – ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1.

Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

5.1.1.

Obiectivele social-economice și ecologice

5.1.2.

Funcțiile pădurii

5.1.3.

Subunități de producție sau de protecție constituite

5.2.

Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

5.2.1.

Regimul

5.2.2.

Compoziția-țel

5.2.3.

Tratamentul

5.2.4.

Exploatabilitatea

5.2.5.

Ciclul

5.3.

Conservarea biodiversitătii

REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

6.1.

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.1.1.

Reglementarea procesului de productie la S.U.P.”A” – codru regulat

6.1.1.1.

Stabilirea posibilitații de produse principale

6.1.1.1.1.

Stabilirea indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare

6.1.1.1.2.

Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă

6.1.1.2.

Adoptarea posibilității

6.1.1.3.

Recoltarea posibilității

6.1.1.4.

Prognoza posibilității

6.2.

Măsuri de gospodărie a arboretelor cu funcția de protecție

6.2.1.

Măsuri de gospodărie a arboretelor din tipul II de categorii functionale

6.3.

Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

6.4.

Masa lemnoasă totală de extras. Indici de recoltare. Indici de creștere

6.5.

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și împădurii

100

6.6.

Refacerea arboretelor slab productive și provizorii

102

6.7.

Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatorii și limitativi

102

6.8.

Recomandări primind menținerea și dezvoltarea biodiversității

103

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

105

7.1.

Producția cinegetică

105

7.2.

Pescuitul în apele de munte

105

7.3.

Producția de fructe de pădure

106

7.4.

Producția de ciuperci comestibile

106

7.5.

Resurse melifere

106

PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

107

8.1.

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă

107

8.2.

Protecția împotriva incendiilor

108

8.3.

Protecția împotriva poluării industriale

109

8.4.

Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

109

8.5.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

110

8.6.

Paza pădurii

110

8.7.

Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic

110

INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE

113

9.1.

Instalații de transport

113

9.2.

Tehnologii de exploatare

113

9.3.

Construcții silvice

114

10.

ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

115

10.1.

Realizarea continuității funcționale

115

10.2.

Dinamica dezvoltării fondului forestier

117

10.3.

Bilanțul producției de lemn

117

11.

DIVERSE

119

11.1.

Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia

119

11.2.

Recomandări privind tinerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului

119

11.3.

Indicarea hărților anexate amenajamentului

119

11.4.

Colectivul de elaborare

119

11.5.

Bibliografie

120

PARTEA A II-A. PLANURI DE AMENAJAMENT

12.

PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

123

12.1.

Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP „A”

123

12.1.1.

Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale

123

12.1.2.

Planul decenal de recoltare a produselor principale – codru

124

12.1.3.

Recapitulația posibilității decenale de produse principale

129

12.2.

Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

130

12.2.1.

Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

130

12.2.2.

Recapitulația volumului posibil de recoltat din lucrări de îngrijire, pe specii

131

12.3.

Planul lucrărilor de conservare

132

12.4.

Planul de regenerare și împădurire

135

12.5.

Evidența unităților amenajistice în funcție de lucrările propuse

137

13.

PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE

139

13.1.

Planul drumurilor

139

13.2.

Planul construcțiilor silvice

139

14.

PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

141

14.1.

Dinamica dezvoltării fondului forestier

141

14.2.

Dinamica structurii fondului forestier

143

14.2.1.

Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

143

14.2.2.

Situatia suprafetelor pe categorii de folosință

147

14.2.3.

Repartitia suprafetelor pe categorii functionale

148

14.2.4.

Compozitia arboretelor

149

PARTEA A III-A. EVIDENȚE DE AMENAJAMENT

15.

EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

155

15.1.

Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

157

15.1.1.

Descrierea parcelară

157

15.1.2.

Evidența pe u.a. a datelor complementare

182

15.1.3.

Evidența u.a. inventariate

186

15.2.

Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

187

15.2.1.

Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

188

15.2.2.

Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

189

15.2.3.

Situația sintetică pe specii

190

15.2.4.

Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

190

15.2.5.

Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

190

15.2.6.

Structura și mărimea fondului forestier pe specii

191

15.2.7.

Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

191

15.2.8.

Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

191

15.2.9.

Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție / protecție după vârstă, grupe funcționale și specii

192

15.3.

Evidențe privind condițiile naturale de vegetatie

195

15.3.1.

Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

196

15.3.2.

Recapitulație formații forestiere

196

15.3.3.

Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

197

15.3.4.

Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție

197

15.3.5.

Evidența arboretelor slab productive și provizorii

198

15.3.6.

Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

198

15.3.7.

Repartiția suprafetelor în raport cu natura și intensitatea poluării

200

15.4.

Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă

201

15.4.1.

Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

202

15.4.2.

Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

203

15.4.3.

Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

204

15.4.4.

Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

205

15.5.

Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității

207

15.5.1.

Accesibilitatea fondului forestier și a masei lemnoase de recoltat

208

15.5.2.

Situația fondului forestier și a masei lemnoase de recoltat

208

15.5.3.

Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite

208

PARTEA A IV - A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16.

EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

211

16.1.

Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri

211

16.2.

Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală

212

17.

DOCUMENTE

217

17.1.

Documente de proprietate

219

17.2.

Documente de recepție

221

17.3.

Anexe

223

Proiectant: S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.

Email: tera_silva@yahoo.com, tel 0745.508.342

TERA SILVA PROIECT București

MEMORIUL DE PREZENTARE AL AMENAJAMENTULUI

FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND

OBȘTII HOREZU - CĂPĂȚÂNA

U.P. I HOREZU - CĂPĂȚÂNA JUDEȚUL GORJ

Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2020

Prestator servicii silvice: Ocolul silvic Jiul din comuna Schela, județul Gorj.

Din suprafața totală de 688,3 ha a U.P. I Horezu - Căpățâna, 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curți construcții și depozite permanente și 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest".

La Conferința a II-a de amenajarea pădurilor a participat ing. Bobic Costel reprezentant A.N.A.N.P., iar din partea APM Gorj nu a participat niciun reprezentant, dar au transmis punctul lor de vedere prin adresa nr. 2026/17.03.2020.

În cadrul fondului forestier analizat nu s-au identificat arborete virgine și cvasivirgine, conform prevederilor, criteriilor și indicatorilor din Ordinul nr. 3397/2012, Ordinul nr. 1417/2016 și a precizărilor din adresele WWF nr. 391/2014 și nr. 89/2016, a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, precum și a informațiilor primite de la personalul Ocolului silvic.

Punctele de contur ale unității de producție analizate în coordonatele Stereografice 1970 sunt următoarele

Y / X

Trup Susita Verde

Y=366556.793

X=408077.699

Y=365514.371

X=423460.705

Y=366614.795

X=407899.863

Y=365927.536

X=423086.247

Y=367042.202

X=407218.879

Y=366702.544

X=422940.055

Y=367235.961

X=406655.470

Y=366108.948

X=421962.758

Y=367324.492

X=406217.484

Y=366618.312

X=421406.314

Y=367114.471

X=406119.657

Y=365587.566

X=421242.218

Y=366984.278

X=406376.098

Y=364912.566

X=420002.385

Y=366677.947

X=406599.301

Y=364547.731

X=419982.447

Y=366267.329

X=406850.090

Y=364467.705

X=420131.057

Y=365980.527

X=407100.693

Y=364133.437

X=420040.380

Y=365398.526

X=408081.516

Y=364022.249

X=420311.520

Y=364946.095

X=408474.908

Y=363968.880

X=420829.353

Y=364801.987

X=408655.969

Y=363875.514

Y=364077.875

X=421439.679

X=422199.760

Y=364804.575

X=408808.350

Y=364749.773

X=422894.191

Trup Sâmbotin

Y=365514.371

X=423460.705

Y=367152.658

Y=368135.464

X=409406.725

X=409749.523

Trup Cartiu

Y=368669.743

X=409620.974

Y=364804.575

X=408808.350

Y=368722.512

X=408750.796

Y=365281.137

X=408984.987

Y=368587.821

X=408000.610

Y=365470.500

X=408672.718

Y=368349.025

X=407994.789

Y=365694.576

X=408579.668

Y=368046.162

X=408082.104

Y=365917.077

X=408390.414

Y=367667.582

X=408707.858

Y=366087.504

X=408540.240

Y=367420.627

X=408754.502

Y=366297.381

X=408656.947

Y=367217.455

X=409007.617

Y=366482.008

X=408660.100

Y=367130.986

X=409182.558

Y=366620.874

Y=366526.194

X=408656.947

X=408384.105

Y=367152.658

X=409406.72

1. Suprafața fondului forestier

Reconstituirea dreptului de proprietate pentru Obștea Horezu-Căpățâna (Obștea Muntelui Dâlma Căpățâna și Obștea Horezu Valea Mare ce au fuzionat în Obștea Horezu-Căpățâna în conformitate cu Hotărârea din data de 01.02.2010 a judecătoriei Tg. Jiu, județul Gorj), s-a făcut în baza Legilor funciare, retrocedându-se suprafețe din fosta Unitate de Producție I Șușița Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producție II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbești și din fosta Unitate de Producție III Bârsești a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcției Silvice Gorj, fiind emise

● Titlu de proprietate nr. 70 din 09.02.2007 pentru suprafața de 428,2 ha;

● Proces verbal de punere în posesie nr. 29 din 30.10.2006 pentru suprafața de 143,1 ha;

● Proces verbal de punere în posesie nr. 114 din 09.12.2009 pentru suprafața de 117,0 ha.

Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru Obștea Horezu - Căpățâna, în anul 2010 s-a elaborat primul amenajament silvic pentru această suprafață, constituindu-se Unitatea de Producție I Horezu-Căpățâna, cu suprafața de 694,9 ha, suprafață mai mare cu 6,6 ha decât suprafața conform documentelor care atestă proprietatea (688,3 ha), diferență provenită în urma determinării suprafețelor; la actuala amenajare adoptându-se suprafața conform documentelor de proprietate prin compensarea suprafețelor.

La actuala reamenajare a fondului forestier proprietate privată ce aparține Obștii Horezu-Căpățâna, județul Gorj în conformitate cu prevederile Conferinței I-a de amenajare din data de 04.10.2019 a fost constituită Unitatea de protecție și producție (U.P.) I Horezu-Căpățâna, suprafața de 688,3 ha, conform documentelor de proprietate.

Diferența se justifică astfel

Suprafața la amenajarea precedentă

- ha -

Suprafața amenajarea actuală conform documentelor de proprietate

- ha -

Diferențe

Justificări

Intrări

Ieșiri

694,9

688,3

6,6

adoptarea suprafeței conform documentelor de proprietate

Date generale

Amena- jament

Suprafața totală (ha)

Din care (ha)

Păduri cu rol de

Compoziția arboretelor fond productiv

Pădure

Terenuri de împăd.

Terenuri degradate destinate împăd.

Ter. neprod.

Ter. afect. gosp. Silv.

Terenuri scoase temporar din fondul forestier

Protecție

Protecție și producție

Prod. si protecț

T I / II

T III-IV

T V-VI

Precedent

694,9

659,2

17,8

11,6

277,4

388,1

83FA 7PI 5GO 2ME 1BR 1MO 1DT

Actual

688,3

660,6

17,8

9,2

0,7

252,5

408,1

89FA 5GO 2BR 2PI 1ME 1MO 3DT 1DM

Diferența de 6,6 ha pe total suprafață se datorează adoptării la actuala amenajare a suprafeței conform actelor de proprietate, prin compensarea suprafețelor.

În cazul terenurilor care servesc nevoilor de cultură, u.a. 319P/319V - 1,0 ha, la etapa de amenajare ce a stat la baza punerii în posesie, era încadrată ca teren pentru hrana vânatului (119 V), iar la etapa anterioară la cererea proprietarului fiind încadrat ca pepinieră; la actuala amenajare deoarece în deceniul expirat nu a fost constituită pepinieră s-a revenit la folosința inițială (319 V).

În cazul terenurilor care servesc nevoilor de administrație forestieră, diferența de 2,4 ha se datorează: u.a. 128C (0,2 ha) este mai mic cu 0,1 ha decât la amenajarea precedentă datorită măsurătorilor din teren și a determinării suprafețelor, iar în cazul culoarelor pentru rețeaua de înaltă tensiune diferența de 2,3ha se datorează măsurătorilor și determinării suprafețelor, în conformitate cu lățimea culoarelor, curățate din teren și normativelor în domeniu.

În cazul terenurilor neproductive nu sunt diferențe la actuala amenajare.

La actuala amenajare a fost încadrată suprafața de 0,7 ha ca ocupații și litigii (316M), reprezentată de o fâneață și livadă, parțial îngrădită, care conform planului topografic cu curbe de nivel echipat silvic este fond forestier.

2. Prevederile și realizările amenajamentului expirat

Aplicarea prevederilor ultimului amenajament (2010-2019)

Anul amenajării

P R %

Împăduriri

Degajări

Curățiri

Rărituri

T. igienă

T.conservare

Accidentale

Produse principale

Indici

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

mc/an /ha

2010

3,6

2,3

0,3

3,9

105

286,2

270

19,7

791

10,6

1250

3,6

0,3

1,2

0,2

4,5

76,3

120

17,8

707

248,1

4650

44,6

748

8,3

789

3,3

115

Volumul total recoltat în deceniu din produse principale este de 7887 mc, iar din produse accidentale I s-a recoltat un volum de 4494 mc (restul de 156 mc până la 4650 mc fiind recoltați din SUP M), rezultând un volum total recoltat de 12381 mc. Comparând volumul recoltat cu posibilitatea decenală adoptată (12499 mc) rezultă că nu a fost depășită posibilitatea.

2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului

2.1.1. Evoluția compoziției

Anul amenajării

Supraf ha

Specii forestiere (%)

2010

665,5

2020

660,6

2.1.2. Dinamica claselor de vârstă - fond productiv

Anul amenajării

Suprafața ha

Clase de vârstă (%)

III

VI și peste

2010

388,1

2020

408,1

Diferențele dintre cele două etape de amenajare se datorează diferențelor de suprafață din cadrul subunității de gospodărire, trecerii arboretelor între clasele de vârstă.

2.1.3. Evoluția claselor de producție

Anul amenajării

Suprafața

-ha-

Clase de producție (%)

Clasa de prod. medie

III

2010

665,5

3,3 ha

III_4

2020

660,6

1,0 ha

III_4

Așa cum se observă și din tabel constatăm că arboretele din U.P. I Horezu - Căpățâna înregistrează productivități medii spre inferioare, arboretele de productivitate medie au o pondere de 62% (52% la amenajarea din 2010) iar cele de productivitate inferioară au o pondere de 38% (45% la amenajarea din 2010) și sub 1% arborete de productivitate superioară. Diferențele apărute se datorează separării de noi arborete de productivitate mijlocie din cadrul arboretelor de productivitate inferioară, iar în cazul arboretelor de productivitate superioară se datorează reducerii proporției pinului (artificial) ce înregistra poductivitate superioară stațiunii și ce se afla în amestec cu speciile principale de bază, astfel țelul arboretului mutându-se după speciile natural fundamentale ce au productivitate conforme cu bonitatea stațiunii.

2.1.4. Evoluția densității arboretelor

Anul amenajării

Suprafața

Consistența (%)

Consistența medie

< 0,4

0,4 – 0,6

0,7 – 1,0

2010

665,5

0,72

2020

660,6

0,74

3. Structura fondului forestier

Structura fondului forestier analizat se prezintă astfel

Specificări

Fond forest.

Specii

TOTAL U.P.

Compoziția

A11-13

100

A21-22

100

Total U.P.

100

Cls. de prod.

A11-13

III_2

III_0

III_3

III_0

II_9

IV0

III_0

III_2

A21-22

III_8

IV_0

IV_4

IV_0

III_8

IV_5

IV_0

III_0

III_9

Total U.P.

III_4

III_1

III_9

III_1

II_9

III_8

IV_5

III_1

III_0

III_4

Consistența

A11-13

0,72

0,86

0,87

0,82

0,81

0,80

0,74

0,78

0,67

0,74

A21-22

0,73

0,70

0,74

0,70

0,80

0,70

0,74

Total U.P.

0,73

0,84

0,80

0,82

0,81

0,80

0,70

0,73

0,78

0,68

0,74

Creșt. crt.

A11-13

mc/ an/ ha

3,6

6,3

4,2

3,9

6,9

6,2

7,7

5,4

6,4

3,9

A21-22

4,0

2,1

2,6

6,2

3,0

2,0

3,9

Total U.P.

3,7

5,8

3,4

3,7

6,9

6,2

3,0

7,0

5,4

5,7

3,9

Volum unitar

A11-13

mc/ ha

301

217

373

115

274

A21-22

273

261

148

156

130

246

253

Total U.P.

290

223

115

373

146

130

114

266

Vârsta medie

A11-13

ani

111

A21-22

107

125

100

Total U.P.

109

STRUCTURA PE CLASE DE VARSTĂ

(ha/%)

Clasa de vârstă (ani)

I (1-20 )

II (21-40)

III (41-60)

IV(61-80)

V(81-100)

VI (101-120)

VII (>120)

Total

A11-A13

66,5

6,1

44,1

53,9

14,0

223,5

408.1

100

A21-A22

1,0

2,3

81,0

28,9

0,3

139,0

252,5

100

TOTAL

67,5

6,1

46,4

134,9

42,9

0,3

362,5

660,6

100

● A11-A13: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;

● A21-A22: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale;

4. Zonarea funcțională

Potrivit prevederilor din normele tehnice existente și corespunzător obiectivelor ecologice, sociale și economice. fixate s-a realizat zonarea. funcțională astfel

Anul amenajării

Grupa I-a funcțională

TOTAL

T II

T IV

2A1C

2A1C5Q (5N)

2A2C5Q (5N)

2A5Q (5N)

2C5Q (5N)

2I1C 5Q(5N)

1C5Q (5N)

2L1C

2L1C5Q (5N)

2L5Q (5N)

5Q(5N)

2010

253,9

23,5

61,2

68,0

258,9

665,5

67,9

46,4

139,6

3,7

57,5

54,8

13,2

2020

231,4

20,0

1,1

75,2

145,9

187,0

660,6

79,4

33,2

0,9

117,9

5,7

69,5

38,5

13,2

94,2

Indicativul categoriei funcționale din paranteză este cel înlocuit de O.M. 766/23.07.2018.

Între cele două etape de amenajare se observă existența unor diferențe, acestea datorându-se în mare parte a diferenței pe total suprafață și a diferenței din cadrul terenurilor afectate gospodăriri silvice dar și a ocupațiilor și litigiilor.

Justificarea diferențelor de suprafață:– la actuala amenajare suprafață de 260,1 ha (parcelele 21, 52-54, 56, 316-321, 327, 328, 338) încadrată în categoria I.1C Arboretele situate pe versanții râurilor și a pâraielor din zona montană, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale - T. IV, fiind încadrare principală sau secundară; a suferit mici modificări în urma măsurătorilor din teren;– în cadrul categoriei I.2A (Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - TII) diferența se datorează din trecerea suprafeței de 13,4 ha (u.a.: 52 B, 53 D, 54 A, 54 E, 318 E) la I.1C, din trecerea suprafeței de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) la I.2L, din trecerea suprafeței de 17,0 ha (u.a.: 123 C) la I.5Q și din trecerea suprafeței de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, din diferențele de suprafață pe total înregistrată între cele două etape de amenajare dar și a măsurătorilor din teren și a determinări suprafețelor; verificarea pantelor pe planurile cu curbe de nivel, sunt prezentate la subcapitolul 10.1.– în cadrul categoriei I.2C Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine - T II diferența se datorează încadrării la actuala amenajare a suprafeței de 1,6 ha reprezentată de u.a.-urilor 123 B (A%) și 123 D(A%) neevidențiate la amenajarea precedentă dar și a diferențelor obținute în urma măsurătorilor din teren și determinării suprafeței.– categoria I.2I Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (sezonieră sau temporară) - TII, nou constituită la actuala amenajare prin încadrarea u.a. 52 C, reprezentată de un arboret de anin negru din lunca interioară, cu rol de protecție a acestuia, fiind habit forestier protejat în cadrul Sitului Natura 2000 și nu prezintă pericol de inundare permanentă, ci doar sezonieră sau de scurtă durată, ce la amenajarea precedentă a fost încadrată în categoria I.2A.– la actuala amenajare diferențele înregistrate în cazul categoriei I.2L Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria I.2A - TIV, de datorează trecerii suprafeței de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, trecerii suprafeței de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) din I.2A în I.2L, încadrării suprafeței de 89,6 ha (u.a. 127 D, 128 A, 129 A, 129 F, 130 B, 130 D) în I.2L ce la amenajarea precedentă au fost încadrate în categoria I.5Q(5N), acum fiind secundară dar și din diferențele obținute în urma măsurătorilor din teren și determinării suprafeței.– la actuala amenajare, la fel ca la amenajarea precedentă, 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curți clădiri și depozite permanente și 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest" și are ca încadrare principală sau secundară categoria I.5Q (Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor - din rețeaua ecologică Natura 2000 - SCI - TIV) în conformitate cu O.M. 766/23.07.2018, cu mențiunea că la etapa de amenajare precedentă avea atribuită categoria I.5N - Pădurile din parcuri naturale (zonă de gospodărire durabilă), care cuprind suprafețe de teren din fondul forestier în care se urmărește menținerea peisajului natural existent și a folosințelor actuale, constituite potrivit "Legii privind protecției mediului înconjurător, ,Aria naturală protejată - Sit Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest - TIV (Păduri încadrate convențional la I.5N, din parcuri naturale neincluse în categoriile funcționale I.5A, I.5C, I.5D, I.5E).

5. Subunități de gospodărire

Amenajament

Subunitati de gospodarire –ha-

Total

-ha-

"A"

"M"

Precedent

388,1

277,4

665,5

Actual

408,1

252,5

660,6

Diferențele sunt detaliate la punctul 4.

6. Bazele de amenajare

Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele

6.1. Regim (S.U.P. în producție)

Amenajament

Suprafața tratată în regim : -ha-

codru

crâng

Precedent

387,3

0,8

Actual

407,3

0,8

Diferențele se datorează mișcărilor de suprafață din fondul forestier, a unor modificări a încadrărilor pe categorii de folosință (detaliat la punctul 1) și a reanalizări încadrării funcționale (detaliat la punctual 4).

6.2. Compoziția țel

Amenajament

U.P.

S.U.P.

Precedent

63FA 10PAM 9BR 8GO 7MO 3DT

88FA 5BR 1PAM 1MO 5DT

73FA 7PAM 7BR 5GO 4MO 4DT

Actual

67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT

79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT

72FA 6GO 6BR 4MO 4PAM 1CA 7DT

6.3. Tratament

Amenajament

U.P.

Suprafața de parcurs cu tratamente: - ha/an -

tăieri progresive

Total

Precedent

10,6

Actual

9,2

6.4. Vârsta explotabilității

Amenajament

U.P.

Subunitati de gospodarire - ani -

Precedent

108

Actual

110

6.5. Ciclu

Amenajament

U.P.

Subunitati de gospodarire – ani -

Precedent

110

Actual

110

7. Reglementarea procesului de producție

7.1. Reglementarea procesului de producție lemnoasă la arboretele din S.U.P. "A" - codru regulat

În vederea stabilirii posibilității s-au determinat indicatorii de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare și după metoda claselor de vârstă.

Indicatorii de posibilitate, astfel calculați, prin cele două metode precum și adoptarea posibilității se prezintă în tabelul următor

Adoptarea posibilității

Metoda de calcul

Posibilitatea adoptată, mc/an

An amenajare UP

Prin intermediul creșterii indicatoare

După metoda claselor de vârstă

Vd/ 10

Ve/ 20

Vf/ 40

Vg/ 60

m’

Pci

P. inductiv

P. deductiv

Pcv

2010

U.P. I

1247

3639

2587

1799

2495

2,0

1,133

1412

1757

1627

1250

2020

U.P. I

1254

3340

2448

2569

1886

1,9

1,119

1403

1683

1636

1403

Cu ocazia Conferinței a II-a de amenajare pentru acest SUP s-a adoptat posibilitatea obținută după metoda creșteri indicatoare (1403 mc/an), la etapa precedentă fiind adoptată posibilitatea egală cu creșterea indicatoare.

7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare

Calculul posibilității prin intermediul creșterii indicatoare

SPECIA

ANN

TOTAL

1004

1254

33404

VD1

6911

133

7044

VD2

6499

118

347

6964

VD3

68635

VD4

48962

VE1

6968

116

7084

VE2

6534

100

121

351

7112

VE3

74274

100922

1015

102

225

352

157

102773

107714

1574

1120

1829

231

356

344

113168

DD1

41728

DD2

23882

DD3

52613

DD4

37928

23882

1.9

POSIB.

1403

A : 0.8670 M : 1.119

CICLUL

110.0 ANI

SUPRAFATA TOTALA

408.1 HA

SUPRAFATA IN GR. I FUNC.

408.1 HA

SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3)

0.0 HA

7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă -procedeul deductiv

Unitatea de protecție și producție I Horezu – Căpățana

S.U.P. “A” 408,1 ha

Clasă de regenerare = - ha

Ciclul 110 ani

Perioada 30 ani

S.P.N. = 111,3 ha

S.P. 1 = 111,8 ha

Clasa de vârstă

Supraf

-ha-

Volum

-m -

SP I

SP II

Suprafețe periodice

Supraf

-ha-

Volum + 5 Creșteri

Supraf

-ha-

Volum

III

IV (20 ani)

-mc-

Actual

25XCr - mc-

Total

Supraf

-ha-

Supraf

-ha-

C.R.

66,5

173,9

0,8

125

130

65,7

6,1

341

6,1

III

44,1

10994

0,3

142

43,8

53,9

15626

53,9

14,0

4947

13,5

4780

1950

6730

0,5

VII

223,5

78346

111,8

6165

7248

19742

111,7

45966

8525

54491

Total

408,1

111993

111,8

6165

7248

19742

126,3

50843

10650

61493

104,3

65,7

Normal

111,3

74,2

Diferențe

0,5

15,0

-7,0

-8,5

P= Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 658 + 362 + 616 = 1636 mc/an

P(inductiv) = 1683 mc/an

P(deductiv) = 1636 mc/an

Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă va fi dat de valoarea minimă a rezultatelor obținute prin cele două procedee, ea fiind P2 = 1636 mc/an.

7.2. Urgențe de regenerare

Subunitatea

Urgența

Suprafața

Volum total

Volum de extras

Ind. rec.

Ind. crestere curentă

"A" – codru regulat

32,6

4350

0,7

35,5

9078

6005

1,8

23,9

10574

3675

0,9

Total

92,0

24002

14030

3,4

3,9

7.3. Volum estimat a rezulta din aplicarea lucrărilor de îngrijire

Specificări

Suprafața (ha)

Volum (mc)

Indici de recoltare (mc/an/ha)

Totală

Anuală

Total

Anual

Degajări

18,2

1,8

Curățiri

67,8

6,8

261

0,04

Rărituri

64,9

6,5

1102

110

0,16

Total curățiri + rărituri

132,7

13,3

1363

136

0,2

L. de igienă

318,3

3100

310

0,5

Total volum din lucrări de îngrjire

446

0,7

7.4. Volum estimat a rezulta din aplicarea lucrărilor de conservare

Denumirea lucrării silvice

Supraf. de parcurs

Volum de extras

Indice de recoltare (mc/an/ha)

Totală

Anuală

Total

Anual

Total SUP M

138,1

13,8

4938

494

2,0

În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu

● prevederile H.G. nr. 447/2017, așa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:– pentru tipul II funcțional = SxVn = 252,5 ha x 1,97 mc/an/ha = 497,425 mc/an.

și

● prevederile Legea nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare

Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "M" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date

SPECIA

ANN

PAM

TOTAL

611

674

14714

VD1

371

VD2

102

262

364

VD3

39364

1579

643

897

42483

VD4

23743

VE1

373

VE2

102

264

366

VE3

42594

1599

484

663

913

46253

61825

3442

1927

1319

913

266

69692

67085

3555

2579

1340

946

271

75776

DD1

15948

DD2

10263

DD3

42732

DD4

35336

10263

1.7

POSIB.

756

A : 0.8250 M : 1.122

CICLUL

100.0 ANI

SUPRAFATA TOTALA

252.5 HA

SUPRAFATA IN GR. I FUNC.

0.0 HA

SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3)

252.5 HA

VD/10 = 1471; VE/20 = 1187; VF/40 = 1742; VG/60 = 1263.

CI=674 și Pci = 756 mc/an.

În urma calculului a rezultat un volum de 756 mc/an.

8. Suprafața afectată de factori destabilizatori și limitativi (pe grade de vătămare) și măsurile de gospodărire propuse

Natura si gradul de afectare

Supraf. -ha-

Lucrări prevăzute

T. progresive

L. conservare

L. igienă

Lucrări de îngrijire

Completări

în deceniu

în deceniu următor

Rocă la suprafață

0,1 S

160,2

124 A, 125 D, 126 D, 129 F,

54 A, 123 C, 125 A, 126 C, 128 B

126 B

317 B, 318 A, 318 C, 318 D, 327 A

125 C, 126 A, 130 D,

24,8

57,2

5,2

51,0

22,0

0,2 S

77,6

127 D, 130 B

123 B, 125 B, 127 B, 128 C, 129 C, 134 B, 134 C,

52 C, 126 F, 316 A

128 A

36,9

15,1

4,0

21,6

0,3 S

102,3

123 A, 124 C, 130 A, 131, 133 A

125 E, 133 B

128 F

80,9

20,4

1,0

0,5 S

11,6

132

11,6

Tulpini nesănătoase

10%

38,2

319 A, 320 A, 321 A, 328

38,2

20%

20,0

317 B, 327 D

20,0

Uscare

slabă

141,0

124 B, 127 C, 128 D, 134 A

128 B, 129 D, 130 B

123 A, 128 C, 129 C, 130 A, 131, 134 C

36,3

28,7

76,0

mijlocie

23,6

53 C, 54 B

23,6

Doborâturi

izolate

145,3

127 C, 134 A, 134 D

127 A

52 A, 53 A, 131, 133 A

32,4

19,4

93,5

Rupturi

izolate

0,8

327 A

0,8

9. Situația lucrărilor de regenerare și împăduriri la nivel de unitate de producție se prezintă astfel

Tipul lucrării

Suprafața efectivă de împădurit

Suprafața efectivă de parcurs

PAM

A.1. Lucrări de ajutorarea regenrării naturale

25,0

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

24,5

TOTAL A

49,5

B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

8,2

2,2

2,0

1,2

2,1

0,7

B.3. Împăduriri în suprafețe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor cecorespunzătoare

TOTAL B

8,2

2,2

2,0

1,2

2,1

0,7

C.1. Completări în arboretele tinere existente

0,6

0,4

0,2

C.2. Completări în arboretele nou create (reprezentând 20% din B+C1)

1,5

0,4

0,2

0,4

0,1

TOTAL C

2,1

0,8

0,4

0,1

Total B+C

10,3

3,0

2,8

1,6

2,5

0,8

PUIEȚI NECESARI – mii/ha

4,47

2,5

5,0

TOTAL PUIEȚI NECESAR- mii bucăți

46,0

7,5

14,0

8,0

12,5

4,0

TOTAL D

8,2

DT: PAM, FR, ULM, CI

10. Instalații de transport

Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează 3,6 km, din care: 3,2 km - drumuri forestiere și 0,4 km -drumuri publice, asigurând accesibilitatea:– fondului forestier în proporție de 71%;– fondului forestier productiv în proporție de 60%.

Întocmit,

Șef proiect

ing. Mistodie Liviu

Certificat datele tehnice

Expert C.T.A.P.

dr. ing. Dolocan Costel

S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L. București

PROCES VERBAL CTE Nr. 61

Avizare de recepție din 03.06.2020

A. OBIECTUL AVIZĂRII

Amenajamentul Unității de Protecție și Producție I Horezu - Căpățâna

Faza de proiectare: redactare

Beneficiar: Obștea Horezu - Căpățâna, județul Gorj

B. PARTICIPANȚI:– Membru C. T. A. P. dr. ing. Dolocan Costel– Șef proiect ing. Mistode Liviu– Proiectant ing. Savu Adrian-Nicolae

C. CONSTATĂRI

Din analiza documentațiilor și constatărilor din teren au rezultat următoarele

Unitatea de protecție și producție (U.P.) I Horezu - Căpățâna, care face obiectul acestui studiu, are o suprafață de 688,3 ha și este fond forestier proprietate privată ce aparține Obștii Horezu - Căpățâna, județul Gorj, format în urma reconstituirii de proprietate pentru Obștea Horezu-Căpățâna (Obștea Muntelui Dâlma Căpățâna și Obștea Horezu Valea Mare ce au fuzionat în Obștea Horezu-Căpățâna în conformitate cu Hotărârea din data de 01.02.2010 a judecătoriei Tg. Jiu, județul Gorj), s-a făcut în baza Legilor funciare, retrocedându-se suprafețe din fosta Unitate de Producție I Șușița Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producție II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbești și din fosta Unitate de Producție III Bârsești a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcției Silvice Gorj.

Fondul forestier are ca folosință:– Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi - 660,6 ha;– Terenuri afectate gospodăriri silvice - 9,2 ha;– Terenuri neproductive - 17,8 ha;– Ocupații și litigii - 0,7 ha.

Suprafața U.P. I Horezu - Căpățâna este încadrată integral în Grupa I funcțională, arboretele având stabilite următoarele categorii funcționale:– I.1C (1C / 1C5Q) Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montană, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare (T IV) - 75,2 ha;– I.2A (2A1C / 2A1C5Q / 2A2C5Q / 2A5Q) Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30° pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35°, pe alte substrate (T II) - 231,4 ha;– I.2C (2C5Q) Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine (T II) - 20,0 ha;– I.2I (2I1C5Q) Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (sezonieră sau temporară) (T II) - 1,1 ha;– I.2L (2L1C / 2L1C5Q / 2L5Q) Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria I.2A (T IV) - 145,9 ha;– I.5Q Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor - din rețeaua ecologică Nituri 2000 - SCI - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest" (T IV) - 187,0 ha.

În privința repartiției pe subgrupe și categorii funcționale facem precizarea că unele arborete prezintă multiplă încadrare, având prioritate categoria funcțională ce implică cel mai mare grad de protecție.

Stațiunile din cadrul acestei unității de protecție și producție sunt încadrate în FM2 - etajul montan de amestecuri (64%) și FD3 etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (36%).

Compoziția actuală a arboretelor este 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM, clasa de producție medie III4, consistența medie 0,74, volumul mediu la hectar de 266 mc la vârsta medie de 99 ani, creșterea curentă 3,9 mc/an/ha.

Structura pe clase de vârstă a fondului productiv este dezechilibrată, se constată un excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă și peste și un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă.

În vederea unei mai bune gospodăriri a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social economice și a îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în următoarele S.U.P.-uri

● S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obișnuite" - 408,1 ha (62%);

● S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită"- 252,5 ha (38%).

Bazele de amenajare adoptate sunt: regimul codru și crâng pentru salcâm și anin negru, compoziția țel corespunzătoare tipului natural de pădure, exploatabilitatea de protecție (vârsta exploatabilității 110 ani), tratamentele tăierilor progresive, ciclul de producție de 110 ani pentru arboretele încadrate în S.U.P. "A".

Posibilitatea anuală de produse principale adoptată pentru arboretele încadrate în S.U.P. "A" este de 1403 mc, iar din lucrări de conservare se estimează a se recolta anual un volum de 494 mc.

În planul lucrărilor de îngrijire s-a prevăzut a fi efectuate anual următoarele lucrări:– degajări 1,8 ha;– curățiri 6,8 ha;– rărituri 6,5 ha;– lucrări de igienă 318,3 ha.

Volumul estimat a se recolta anual din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor este de 136 mc (26 mc din aplicarea curățirilor și 110 mc din aplicarea răriturilor) și 310 mc din aplicarea lucrărilor de igienă.

Lucrările de împăduriri s-au prevăzut anual pe 1,0 ha, din care împăduriri integrale pe 0,8 ha.

Instalațiile de transport însumează 3,6 km asigurând o densitate de 5,2 m/ha și o accesibilitate a fondului de 60%.

Lucrarea este întocmită respectând prevederile NORMELOR TEHNICE SILVICE privind gospodărirea vegetației forestiere din cadrul fondului forestier național.

Specialistul C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea și propune avizarea C.T.E. în Comisia de Avizare pentru Silvicultura a M.A.P.

U.P. I HOREZU – CĂPĂȚANA

OBȘTEA HOREZU - CĂPĂȚANA

Anul aplicării 2020

FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A

FONDULUI FORESTIER

Proiectant: S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.

Email: tera_silva@yahoo.com, tel 0745.508.342

FOLOSINȚE

SUPRAFAȚA ( ha)

Grupa I

Grupa II

Alte terenuri

Total

PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII

660,6

PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE

408,1

A11- A13

Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială

408,1

A14

Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase a doborâturilor de vânt sau a altor cauze

A15

Poieni sau goluri destinate împăduririi

A16

Terenuri degradate prevăzute a se împăduri

A17

Răchitării naturale sau create prin culturi

PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE

252,5

A21- A22

Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială

252,5

A23

Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze

A24

Poieni sau goluri destinate împăduririi

A25

Terenuri degradate prevăzute a se împăduri

TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE

9,2

TERENURI NEPRODUCTIVE

17,8

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

0,7

Transmise prin acte normative unor societăți

Ocupații si litigii

0,7

TOTAL U.P.

660,6

27,7

688,3

ENCLAVE

Grupa

Gr. I

TOTAL

Tip funcțional

T II

T IV

Categoria funcțională

2A1C

2A1C5Q

2A2C5Q

2A5Q

2C5Q

2I1C5Q

1C 1

1C5Q

2L1C

2L1C5Q

2L5Q

Suprafața

231,4

20,0

1,1

75,2

145,9

187,0

660,6

79,4

33,2

0,9

117,9

5,7

69,5

38,5

13,2

94,2

UNITATEA

TOTAL

SUPRAFAȚA -ha-

408,1

252,5

660,6

CICLUL DE PRODUCȚIE

110

DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI

ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Publice

Forestiere

De exploatare

Total

La începutul deceniului

La sfârșitul deceniului

În Perspectivă

m/ha

0,6

4,6

5,2

100

INDICATORUL

SPECII

Total

Păduri pentru care se reglementează recoltarea de prod. principale

Gr. I

408,1

331,3

23,0

14,9

9,4

9,6

0,8

2,7

10,8

5,6

Gr. II

Total A1 (grupa I+II)

408,1

331,3

23,0

14,9

9,4

9,6

0,8

2,7

10,8

5,6

Total U.P. (A1+A2)

660,6

541,7

26,3

32,6

9,9

9,6

11,8

8,2

3,0

10,9

6,6

Proporția speciilor -%-

100

U.P

100

Clasa de prod. medie

III_2

III_0

III_3

III_0

II_9

IV_0

III_0

U.P

III_4

III_1

III_9

III_1

II_9

III_8

IV_5

III_1

III_0

Consistența medie

0,74

0,72

0,86

0,87

0,82

0,81

0,80

0,74

0,78

0,67

U.P

0,74

0,73

0,84

0,80

0,82

0,81

0,80

0,70

0,73

0,78

0,68

Vârsta medie -ani-

111

U.P

109

Fond lemnos total –mc-

111993

99750

5011

1145

631

3585

251

1246

369

U.P

176053

157274

5875

3779

631

3585

1726

1071

251

1246

615

Volum lemnos la hectar -mc-

274

301

217

373

115

U.P

266

290

223

115

373

146

130

114

Indicele de creștere curentă mc/an/ha

3,9

3,7

5,8

3,4

3,7

6,9

6,2

3,0

7,0

5,4

5,7

Posibilitatea anuală din produse principale mc/an

1403

1379

Volum anual estimat a se recolta din aplicarea lucrărilor de conservare

494

455

Volum anual estimat a se recolta din aplicarea lucrărilor de îngrijire (mc/an) din care

136

Rărituri (mc/an)

110

Lucrări de igienă

310

254

Indici de recoltare –mc/an/ha

Principale

L. Îngrijire

L.conservare

L.igienă

Total

3,4

0,2

2,0

0,5

3,5

Lucrări de Îngrijire si conservare

Lucrarea

Degajări

Curățiri

Rărituri

Lucrări de igienă

Lucrări de conservare

Total

18,2

67,8

261

64,9

1102

318,3

3100

138,1

4938

Anual

1,8

6,8

6,5

110

318,3

310

13,8

494

LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE

Specia

TOTAL

PAM

Hectare

Integrale

8,2

2,2

2,0

1,2

2,1

0,7

Completări

2,1

0,8

0,4

0,1

Total

10,3

3,0

2,8

1,6

2,5

0,8

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (ha/%)

Clasa de vârstă (ani)

I (1-20 )

II (21-40)

III (41-60)

IV(61-80)

V(81-100)

VI (101-120)

VII (>120)

Total

A11-A13

66,5

6,1

44,1

53,9

14,0

223,5

408,1

100

A21-A22

1,0

2,3

81,0

28,9

0,3

139,0

252,5

100

TOTAL

67,5

6,1

46,4

134,9

42,9

0,3

362,5

660,6

100

PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE

Nivel prognoză

Suprafața în producție

-ha-

Volumul arboretelor exploatabile -mii m3-

Volumul arboretelor preexploatabile -mii m3-

Posibilit. anuală

-m3-

2020

408,1

83,2

11,4

1403

2030

408,1

1462

2040

408,1

1372

IN PERSPECTIVĂ

408,1

1755

S.U.P. - "A" Codru regulat

CICLUL 110 ANI

FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ

Nr. crt

Indicatorul

U.M

SPECIA

Total

Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale

gr. I

408,1

331,3

23,0

14,9

9,4

9,6

0,8

2,7

10,8

5,6

gr. II

Total

408,1

331,3

23,0

14,9

9,4

9,6

0,8

2,7

10,8

5,6

Proporția speciilor

100

Clasa de producție medie

III_2

III_0

III_3

III_0

II_9

IV_0

III_0

Consistența medie

0,74

0,72

0,86

0,87

0,82

0,81

0,80

0,74

0,78

0,67

Vârsta medie

ani

111

Fond lemnos total

111993

99750

5011

1145

631

3585

251

1246

369

Volum mediu la ha

274

301

217

373

115

Indici de creștere curentă

m3/an/ha

3,9

3,6

6,3

4,2

3,9

6,9

6,2

7,7

5,4

6,4

Indici de creștere indicatoare

m3/an/ha

3,1

3,0

3,3

2,2

5,7

5,1

3,3

2,4

0,7

Posibilitatea de produse principale

m3/an

1403

1379

Volum din aplicarea lucrărilor de îngrijire

m3/an

Datele sunt prezentate la nivel de unitate de protecție și producție

Total 10+11

m3/an

1403

1379

Lucrări de igienă

m3/an

Datele sunt prezentate la nivel de unitate de protecție și producție

Indici de recoltare

U.M.

P. Principale

L. Îngrijire

L. de igienă

Total

m3/an/ha

3,4

STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă

Total

III

VII

Suprafața -ha-

408,1

66,5

6,1

44,1

53,9

14,0

223,5

100

Volum -m3-

111993

1739

341

10994

15626

4947

78346

100

S.U.P. - "M" Conservare deosebită

FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ

Nr crt

Indicatorul

U.M

SPECIA

Total

Păduri pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale

gr. I

252,5

210,4

3,3

17,7

0,5

11,0

8,2

0,3

0,1

1,0

Proporția speciilor

100

Clasa de producție medie

III_9

III_8

IV_0

IV_4

IV_0

III_8

IV_5

IV_0

III_0

Consistența medie

0,74

0,73

0,70

0,74

0,70

0,80

0,70

Vârsta medie

ani

100

107

125

Fond lemnos total

64060

57524

864

2634

1721

1071

246

Volum mediu la ha

253

273

261

148

156

130

246

Indici de creștere curentă

m3/an/ ha

3,9

4,0

2,1

2,6

6,2

3,0

2,0

Lucrări de conservare

m3/an

494

455

Volum din aplicarea lucrărilor de îngrijire

m3/an

Datele sunt prezentate la nivel de unitate de protecție și producție

Total 9+10

m3/an

494

455

Lucrări de igienă

m3/an

Datele sunt prezentate la nivel de unitate de protecție și producție

Indici de recoltare

U.M.

Lucrări de conservare

Lucrări de igienă

Total

m3/an/ha

2,0

STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă

Total

III

VII

Suprafața -ha-

252,5

1,0

2,3

81,0

28,9

0,3

139,0

100

Volum –m3

64060

533

16656

7485

39316

100

Partea I MEMORIU TEHNIC

1. Situația teritorial-administrativă

2. Organizarea teritoriului

3. Gospodărirea din trecut a pădurii

4. Studiul stațiunii și al vegetației

5. Stabilirea funcțiilor social-economice ale pădurii și a bazelor de amenajare

6. Reglementarea procesului de producție lemnoasă

7. Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului

8. Protecția fondului forestier

9. Instalații de transport, tehnologii de exploatare și construcții forestiere

10. Analiza eficacității modului de gospodărire a pădurilor

11. Diverse

Proiectant: S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.

Email: tera_silva@yahoo.com, tel 0745.508.342

1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unității de protecție și producție

Unitatea de protecție și producție I Horezu - Căpățâna, ce face obiectul acestui studiu, are o suprafață de 688,3 ha fond forestier ce rezultă din însumarea patrimoniului a două obști deja existente: Obștea Horezu I Valea Mare și Obștea Dâlma Căpățâna a căror fuzionare s-a realizat prin actul constitutiv nr. 1083 din 09.06.2009, sub denumirea de Obștea Horezu - Căpățâna și este înscrisă în registrul asociațiilor și fundațiilor al Judecătoriei Târgu Jiu în urma Sentinței Judecătoriei Târgu Jiu nr. 17/19.06.209. Obștea deține parțial pădurii din fosta Unitate de Producție I Șușița Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producție II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbești și din fosta Unitate de Producție III Bârsești a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcției Silvice Gorj.

Din punct de vedere geografic, proprietatea este situată în vestul Carpaților Meridionali, ocupând o parte din versantul sud-estic al munților Vâlcan din masivul Retezat-Godeanu.

Sub aspect fitoclimatic, pădurile unității aflate în studiu sunt situate în următoarele etaje fitoclimatice:– etajul montan de amestecuri (FM 2) - 420,0 ha (64%);– etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (FD 3) - 240,6 ha (36%).

Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 260 m (u.a. 318 A) și 1400 m (u.a. 123 C).

Din punct de vedere administrativ U.P. I Horezu - Căpățâna este situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunelor Schela și Turcinești. O repartiție a fondului forestier pe unități teritorial-administrative, foste unități de producție și parcele este redată în tabelul 1.1.1.

Tabelul 1.1.1.

Repartiția. fondului. forestier pe unități teritorial-administrative, unități de producție și parcele

Nr. crt

Județul

Unitatea teritorial – administrativă

Ocolul silvic de proveniență

Unitatea de producție de proveniență

Parcele componente actuale

Suprafața (ha)

Gorj

Schela

Bumbești

II Sîmbotin

21, 52-54, 56

117,0

Runcu

I Sușița Verde

122-134

428,2

Tg. Jiu

III Bîrsești

327, 328, 338N%

32,5

Turcinești

Tg. Jiu

III Bîrsești

316-321, 338N%

110,6

Total U.P. I Horezu - Căpățâna

688,3

1.2. Vecinătăți, limite și hotare

Vecinătățile unității de protecție și producție, precum și limitele și hotarele ei, cu precizarea felului și denumirii acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 1.2.1.).

Tabelul 1.2.1.

Vecinătățile. fondului. forestier analizat

Trup de pădure

Puncte Cardinale

Vecinătăți

Limite

Hotare

Felul

Denumirea

ȘUȘIȚA VERDE

Fond forestier administrat de O.S. Runcu, Fond forestier proprietatea privata detinut de Obstea Straja-Grivele

Naturală

pârâu

Borne, semne

Gol alpin, detinut de Obstea Horezu Capatana

Artificială

liziera pădurii

Fond forestier proprietatea privata detinut de Obstea Schela

Naturală

pârâu

Fond forestier proprietatea privata detinut de Obstea Curpen Vaidei

Naturală

pârâu

SÎMBOTIN

Fond forestier proprietatea privata detinut de Obstea Haraboru Valea Mica

Artificială

convențională

Fond forestier proprietatea privata detinut de Obstea Haraboru Valea Mica

Artificială

convențională

Fond forestier proprietatea privata detinut de Obstea Haraboru Valea Mica

Artificială

convențională

Fond forestier administrat de O.S. Runcu

Naturală

pârâu

CARTIU

Fond forestier proprietatea privata detinut de Obstea Schela

Artificială

convențională

Fond forestier administrat de O.S. Tg Jiu

Artificială

convențională

Fond forestier administrat de O.S. Tg Jiu

Artificială

convențională

Fond forestier proproetate privată persoane fizice

Teren agricol U.A.T Turcinești

Artificială

convențional liziera pădurii

1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente

Pădurea din această unitate de protecție și producție este formată din parți ale unor trupuri și bazinete, care sunt redate în tabelul 1.3.1.

Tabelul 1.3.1.

Repartiția. fondului. forestier pe trupuri de pădure și bazinete

Nr. crt

Denumirea trupului de pădure

Nr. crt

Denumirea bazinetului

Parcelele componente

Suprafata (ha)

Sîmbotin

valea Sâmbotin

17,1

pârâul Hărăboru

21, 52-54

99,9

Total trup de pădure

117,0

Cartiu

pârâul Cartiu

316-321, 327, 328, 338N

143,1

Total trup de pădure

143,1

Sușița Verde

pârâul Cartianului

124, 127, 128, 131, 132

154,4

pârâul Curmătura Mare

122, 123

31,4

pârâul Între Ștevii

125, 126

79,7

pârâul Cracului

129, 130

87,1

pârâul Căpățînii

133, 134

75,6

Total trup de pădure

428,2

Total UP I Horezu - Căpâțâna

688,3

O atenție deosebită trebuie să se acorde plantării bornelor de hotar și întreținerii lor, urmărindu- se permanent starea bornelor la limita cu ceilalți proprietari; precum și modernizarea hotarelor și limitelor de fond forestier.

1.4. Administrarea fondului forestier

În prezent serviciile silvice pentru fondul forestier proprietate privată aparținând Obștii Horezu - Căpățâna, județul Gorj, organizat în U.P. I Horezu - Căpățâna sunt asigurate de către Ocolul silvic Jiul din comuna Schela, jud. Gorj.

2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1. Constituirea unității de protecție și producție

Reconstituirea dreptului de proprietate pentru Obștea Horezu-Căpățâna (Obștea Muntelui Dâlma Căpățâna și Obștea Horezu Valea Mare ce au fuzionat în Obștea Horezu-Căpățâna în conformitate cu Hotărârea din data de 01.02.2010 a judecătoriei Tg. Jiu, județul Gorj, s-a făcut în baza Legilor funciare, retrocedându-se suprafețe din fosta Unitate de Producție I Șușița Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producție II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbești și din fosta Unitate de Producție III Bârsești a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcției Silvice Gorj, fiind emise

● Titlu de proprietate nr. 70 din 09.02.2007 pentru suprafața de 428,2 ha;

● Proces verbal de punere în posesie nr. 29 din 30.10.2006 pentru suprafața de 143,1 ha;

● Proces verbal de punere în posesie nr. 114 din 09.12.2009 pentru suprafața de 117,0 ha.

Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru Obștea Horezu - Căpățâna, în anul 2010 s-a elaborat primul amenajament silvic pentru această suprafață, constituindu-se Unitatea de Producție I Horezu-Căpățâna, cu suprafața de 694,9 ha, suprafață mai mare cu 6,6 ha decât suprafața conform documentelor care atestă proprietatea (688,3 ha), diferență provenită în urma măsurătorilor din teren și a determinării suprafețelor.

La actuala reamenajare a fondului forestier proprietate privată ce aparține Obștii Horezu-Căpățâna, județul Gorj în conformitate cu prevederile Conferinței I-a de amenajare din data de 04.10.2019 a fost constituită Unitatea de protecție și producție (U.P.) I Horezu-Căpățâna, cu suprafața de 688,3 ha, conform documentelor de proprietate.

2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

La actuala amenajare s-a menținut vechea numerotare parcelară. Limitele parcelelor sunt reprezentate de forme naturale de relief (culmi, văi) și artificiale (lizieră, limită convențională). Corespondența între parcelarul precedent și cel actual fiind redată în tabelul 2.2.3.1.. Liniile parcelare s-au materializat cu vopsea roșie, cu semne verticale pe arborii limită de către personalul ocolului silvic, anticipat sau concomitent cu lucrările de descriere parcelară.

Prin lucrările de reamenajare s-au reîmprospătat limitele vechiului subparcelar, iar unde a fost cazul au fost create noi subparcele, sau s-a trecut la unirea subparcelelor acolo unde a fost cazul, materializarea în teren făcându-se cu vopsea roșie prin linii orizontale. Subparcelarul s-a constituit conform criteriilor din "Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare.

2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor

În tabelul 2.2.1.1. sunt redate comparativ suprafețele medii, maxime și minime ale parcelelor și subparcelelor de la ultimele amenajări.

Tabelul 2.2.1.1.

Situația suprafeței medii minime și maxime a parcelelor și subparcelelor din_ fondului_ forestier analizat

Anul Amenajării (UP)

Parcele

Subparcele

Număr

Suprafața parcelei -ha -

Număr

Suprafața subparcelei - ha -

Medie

min./par

max./ par

medie

min./u.a.

max./u.a

2010

25,6

5,5 / 321

51,1 / 126

9,9

0,2 / 327 A

43,5 / 133 A

2020

25,5

4,7 / 321

50,6 / 126

7,4

0,3 / 123 D, 125 E, 127 B, 327 C

39,0 / 131

Între cele două etape de amenajare se constată o serie de diferențe datorită micșorării suprafeței cu 6,6 ha, astfel la actuala amenajare suprafața fiind conform documentelor de proprietate.

Prin urmare, analizând datele din tabel se constată:– suprafața medie în cazul parcelelor a scăzut de la 25,6 ha la 25,5 ha, datorită scăderii suprafeței totale, iar în cazul suprafeței minime aceasta a scăzut de la 5,5 ha la 4,7 ha și a scăzut suprafața parcelei maxime de la 51,1 ha la 50,6 ha în urma măsurătorilor din teren și a determinării suprafețelor;– în cazul subparcelelor se constată o creștere a numărului acestora de la 70 la 93, și o scădere a suprafeței medii de la 9,9 ha la 7,4 ha, suprafața minimă a crescut însă de la 0,2 la 0,3, iar suprafața maximă a scăzut de la 43,5 ha la 39,0 ha.

2.2.2. Situația bornelor

Parcelele sunt identificate prin borne, amplasate la intersecția liniilor parcelare și la intersecția acestora cu fondul forestier. S-au menținut vechile borne și fostul amplasament, adăugându-se noi borne acolo unde a fost cazul. Există un număr de 64 borne, numerotarea lor fiind redată în tabelul 2.2.2.1.

Tabelul 2.2.2.1.

Repartiția bornelor pe trupuri și bazinete

Nr crt

Denumirea trupului

Parcelele componente

Numerotarea bornelor

Numărul bornelor

Felul bornelor

Sîmbotin

21, 52-54, 56

64, 143 - 147, 149, 151, 60b, 63b, 143b - 149b, 151b, 213 b

Piatră cioplită cu materializare pe arbore martor

Cartiu

316-321, 327, 328, 338N

330, 331, 333-342, 344, 364, 365, 330b, 339b-342b, 344b, 364b, 365b

Sușița Verde

122-134

256-260, 263-275, 277, 278, 257b, 258b

Total U.P. I Horezu - Căpățâna

Ocolul silvic va proceda la revizuirea amplasamentului și numerotării bornelor menționate mai sus, în conformitate cu actualele hărți amenajistice.

2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

În tabelul 2.2.3.1. este redată corespondența între parcelarul și subparcelarul actual și cel precedent prezentându-se totodată și situația suprafețelor la precedenta și noua amenajare cât și diferențele rezultate din măsurători la nivel de parcelă, plus suprafețele conform documentelor de proprietate/amenajamentelor anterior reconstituirii dreptului de proprietate.

Tabelul 2.2.3.1.

Obștea Horezu-Căpățâna, U.P. I Horezu - Căpățâna

Fost O.S. - fost UP

AMENAJAMENT STAT

Proveniența u.a. nou

AMENAJAMENT2010

DIFERENȚE

Proveniența

AMENAJAMENT 2020

DIFERENȚE 2019-2009

u.a.

Suprafața

Total

u.a.

Suprafața

Total

u.a. nou

u.a

Suprafața

Total

O.S. BUMBESTI U.P. II

21%

13,2

0,0

52A%

18,5

52A

18,5

52A%

52A

14,1

18,9

0,4

18,5

0,0

52A%

52B

3,7

52A%

52C

1,1

53A%

23,2

39,8

53A

22,9

53A%+C%

53A

19,1

42,2

2,4

53B

2,0

53B

12,1

39,8

53B+C%

53B

13,0

53C

14,6

53C

4,8

0,0

53C%

53C

4,7

53A%

53D

5,4

54A%

5,0

27,8

54A

5,0

54A%

54A

3,0

25,6

-2,3

54B

22,8

54B

22,9

54B%

54B

18,9

27,9

0,1

54B%

54C

0,5

54B%

54D

0,8

54A%

54E

2,4

56A%

10,7

17,7

56A

10,7

17,7

0,0

56A

13,5

17,1

-0,6

56C%

7,0

56C

7,0

56C

3,6

TOTAL U.P. II

117.0

117

TOTAL U.P. II

117.1

0.1

0.0

TOTAL

117.0

2.8

-2.9

O.S. TJ.-JIU U.P. III

16A%

2,3

116A

316A

2,1

26,0

-1,5

316A

2,3

26,5

0,5

116B

4,6

116B

316B

3,8

316B

3,9

116C

16,6

27,5

116C

316C

16,0

316C%

316C

15,4

116D

316D

4,1

316D

4,2

316C%

316M

0,7

117A

2,5

17,0

117A

317A

4,1

15,4

-1,6

317A

3,9

15,4

0,0

117B

14,5

117B

317B

11,3

317B

11,5

118A

10,5

29,8

118A+D+E+F+G

318A

29,8

32,5

2,7

318A%

318A

11,3

32,1

-0,4

118B

1,3

118B

318B

1,3

318B+A%

318B

1,1

118C

1,3

118C

318C

1,4

318C

1,0

118D

10,3

318A%

318D

17,4

118E

0,7

318A%

318E

1,3

118F

0,7

118G

119A

21,2

119A

319A

19,5

21,7

0,5

319A

17,6

20,3

-1,4

119B

1,2

119B

319B

1,2

319B

1,7

119V

1,0

119V

319P

1,0

319P

319V

1,0

120A

4,5

5,4

120A

320A

5,4

5,8

0,4

320A+321A%

320A

4,5

5,3

-0,5

120B

0,9

120B

320B

0,4

320B+321A%

320B

0,8

121A

5,5

121A

321A

5,5

321A%

321A

4,7

-0,8

127A

0,4

7,9

127A

327A

0,2

9,5

1,6

327A+D+E%+G

327A

0,8

9,6

0,1

127C

1,4

127C

327C

1,4

327C%

327C

0,3

127D

0,3

127D

327D

0,3

327E%+C%

327D

8,5

127E

5,5

127E

327E

7,3

127G

0,3

127G

327G

0,3

128%

128

328

11,0

328

11,4

0,4

138N%

17,8

138N

338N

17,8

338N

17,8

0,0

TOTAL U.P. III

143.1

TOTAL U.P. III

145,2

5,2

-3,1

TOTAL

143,1

1,0

-3,1

O.S. RUNCU U.P. I

122B

3,2

6,1

122B

2,8

5,7

-0,4

122B

3,7

6,1

0,4

122R

2,9

122R

2,9

122R

2,4

123A

24,9

26,7

123A

25,2

27,0

0,3

123A%

123A

5,0

25,3

-1,7

123R

1,8

123R

1,8

123A%

123B

1,3

123A%

123C

17,0

123R%

123D

0,3

123R%

123R

1,7

124

26,7

124%

124 A

10,0

26,1

-0,6

124A%+B%

124 A

8,3

27,8

1,7

124%

124B

16,1

124B%

124B

6,6

124B%

124C

6,5

124A%

124D

6,4

125A

27,2

125A%

125A

23,8

28,1

0,9

125A%

125 A

15,0

29,1

1,0

125B

1,8

125B

1,9

125B

1,7

125R

0,4

125A%

125C

1,7

125C+A%

125C

2,6

125R

0,7

125A%

125D

9,0

125R%

125E

0,3

125R%

125R

0,5

126A

40,1

50,2

126A%

126A

11,7

51,1

0,9

126A+C%

126 A

14,1

50,6

-0,5

126B

7,6

126B

6,7

126B

5,2

126R

2,5

126A%

126C

20,8

126C%

126C

19,8

126A%

126D

9,7

126D%

126D

6,9

126R

2,2

126D%

126E

2,7

126R%

126F

0,6

126R%

126R

1,3

127 A

40,1

41,2

127 A

127A

41,6

42,6

1,4

127A%

127 A

19,4

41,1

-1,5

127B

1,1

127B

1,0

127B%

127B

0,3

127A%

127C

7,6

127A%

127D

13,8

128 A

21,3

33,0

128 A

128A

23,7

35,9

2,9

128A%

128A

21,6

34,9

-1,0

128B

11,7

128B

11,9

128B%

128B

2,4

128A%

128C

0,3

128C%

128C

4,3

128B%

128D

2,2

128C%+B%

128E

3,2

128A%

128F

1,0

128C

0,2

129A

43,9

45,9

129A%

129A

22,7

43,4

-2,5

129A%

129A

16,2

44,3

0,9

129B

1,2

129B%

129B

0,8

129B

0,5

129C

0,8

129C

1,5

129C+127B%

129C

0,9

129A%

129D

3,3

129D

3,2

129A%

129E

15,1

129E

13,9

129A%

129F

9,6

130A

0,5

39,6

130A+B%

130A

3,0

44,2

4,6

130A+B%+D%

130A

9,1

42,8

-1,4

130B

38,6

130B%

130B

28,0

130B%+C%

130B

23,1

130C

0,5

130B%+C

130C

7,9

130C%

130C

5,3

130B%

130D

3,2

130D%+E

130D

5,3

130B%

130E

2,1

131

39,0

131

41,7

2,7

131

39,0

132

13,0

132

14,3

1,3

132

11,6

-2,7

133A

49,0

50,0

133A+B%

133A

43,5

44,0

-6,0

133A%

133A

21,3

41,4

-2,6

133B

1,0

133B%

133B

0,5

133A%

133B

20,1

134A

14,1

29,6

134A

14,2

28,5

-1,1

134A+133A%

134A

19,9

34,2

5,7

134B

5,7

134B

5,2

134B

3,8

134C

5,2

134C

4,4

134C

2,8

134D

1,9

134D

2,0

134D

4,9

134R

2,7

134R

2,7

133B

134E

0,7

134R

2,1

TOTAL U.P.I.

428,2

TOTALU.P. I

432,6

13,9

-9,5

TOTAL U.P.I.

428,2

9,7

-11,4

TOTAL GENERAL

688,3

TOTAL GENERAL

694,9

19,2

-12,6

TOTALGENERAL

688,3

13,5

-17,4

La actuala amenajare s-a adoptat suprafața conform documentelor de proprietate.

2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

Baza cartografică folosită pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților este formată din planuri topografice aerofotogrametrice la scara 1:5000 și 1:10000 cu curbe de nivel (executate de I.G.F.C.O.T. în anul 1980), peste care au fost suprapuse aerofotograme recente.

Planurile topografice cu parcelele și suprafețele aferente sunt prezentate în tabelul următor.

Plan topografic de bază

Parcele

Suprafață

L-34-107-B-a-1

122%, 123%, 124%, 125%

49,5

L-34-107-B-a-3

122%, 123%, 124%, 125%, 126-132, 134

378,7

L-34-107-B-c-3

21%, 321%

5,7

L-34-107-B-c-4

21%, 52, 53%, 54%, 56

74,3

L-34-107-D-a-1-I

321%

0,1

L-34-107-D-a-1-II

316%, 317-320, 321%, 327, 328%

138,4

L-34-107-D-a-1-IV

316%, 338%

3,6

L-34-107-D-a-2

53%, 54%

38,0

Total

688,3

Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea din teren cu excepția parcelei 316 unde a fost constituit 316M (ocupații și litigii) reprezentată de o fâneață și livadă, parțial îngrădită, care conform planului topografic cu curbe de nivel echipat silvic este fond forestier.

Parcelarul, subparcelarul precum și alte detalii topografice care nu au existat pe planurile de bază, au fost ridicate în plan cu aparate G.P.S., executându-se 560 puncte, însumând 115 km ridicări.

Planurile topografice de bază astfel echipate au constituit materialul cartografic pe care s-au determinat analitic suprafețele unităților amenajistice și s-au întocmit hărțile ce însoțesc amenajamentul de față.

Hărțile de amenajament au fost întocmite la scara 1:20000 fiind obținute prin digitizarea planurilor de bază.

2.4. Suprafața fondului forestier

Suprafața Unității de protecție și producție I Horezu - Căpățâna este de 688,3 ha.

2.4.1. Determinarea suprafețelor

Pentru determinarea suprafețelor s-au folosit planurile de bază menționate la punctul 2.3, completate cu modificările survenite cu ocazia reamenajării. Determinarea suprafețelor s-a făcut prin digitizare.

2.4.2. Modificări survenite în fondul forestier

În tabelul 2.4.2.1. se prezintă o situație comparativă a suprafeței la amenajarea actuală (suprafață conform documentelor de proprietate) față de suprafața de la amenajarea precedentă.

Tabelul 2.4.2.1.

Situația schimbărilor de suprafață la. fondul. forestier analizat

Suprafața la amenajarea precedentă - ha -

Suprafața amenajarea actuală conform documentelor de proprietate - ha -

Diferențe

Justificări

Intrări

Ieșiri

694,9

688,3

6,6

adoptarea suprafeței conform documentelor de proprietate

2.4.3. Evidenta mișcărilor de suprafață din fondul forestier - TABELUL IE

OBȘTEA HOREZU - CĂPĂȚÂNA

U.P. I Horezu - Căpățâna, jud. Gorj

Tabelul 2.4.3.1.

Nr. crt.

Documentul de aprobare

Scopul modificărilor efectuate denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul forestier

Unitățile amenajistice

Modificări în suprafața proprietății

Scoateri definitive sau temporare din fondul forestier

Defrișări fără scoatere din fondul forestier ha

Semnătura șefului ocolului silvic

Felul doc.

Nr.

Data

Intrări

Scoateri

Sold

Suprafața

Termen

Data reprimirii

T.P.

(P.V.P.P)

(109)

09.02.2007

(13.10.2010)

O.S. Runcu - U.P. I Sușița Verde

122 B, 122R, 123 A, 123R, 124 125 A, 125 B, 125R, 126 A, 126 B, 126ft, 127 A*, 127 B, 128 A, 128 B, 129 A, 129 B, 129 C, 130 A, 130 B, 130 C, 131, 132, 133 A, 133 B, 134 A, 134 B, 134 C, 134 D, 134R

428,2

P.V.P.P.

30.10.2006

O.S. Târgu Jiu - U.P. III Bîrsești

116B, 116C, 116D, 117 A, 117 B, 118 A, 118 B, 118 C**, 118 D, 118 E, 118 F, 118 G, 119 A, 119 B, 119U, 120 A, 120 B, 121 A 127 A, 127 C, 127 D, 127E, 127G

112,0

540,2

128%

11.0

551.2

138A%

17,8

569,0

116 A%

2,3

571,3

P.V.P.P.

114

09.12.2009

O.S. Bumbești - U.P. II Sîmbotin

21%, 52 A%, 53 A%, 53B%, 53C, 54 A%, 54 B, 56 A%, 56 C0/

117,0

688,3

Total document de proprietate

688,3

Suprafața la amenajarea 2020

688,3

* U.a. 127 A a fost omisă a fi înscrisă în Anexa P.V.P.P. nr. 109/13.10.2006, ea regăsindu-se în amplasament și în intervalul înscris în fața P.V.P.P. și în T.P. nr. 70/09.02.2007;

** U.a. 118 C a fost omisă a fi înscrisă în P.V.P.P. nr. 29/30.10.2006, aceasta regăsindu-se în suprafața retrocedată și în planul de situație;

* Evidența suprafețelor la nivel de unitate amenajistică se regăsește prezentată în Corespondența parcelarului și subparcelarului; evidențierea în prezentul făcându-se în conformitate cu înscrisurile din documentele de proprietate.

Nr. crt.

Documentul de aprobare

Scopul modificărilor efectuate denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul forestier

Unitățile amenajistice

Modificări în suprafața proprietății

Scoateri definitive sau temporare din fondul forestier

Defrișări fără scoatere din fondul forestier ha

Semnătura șefului ocolului silvic

Felul doc.

Nr.

Data

Intrări

Scoateri

Sold

Suprafața

Termen

Data reprimirii

2.4.4. Utilizarea fondului forestier

Suprafața U.P. I Horezu - Căpățâna este de 688,3 ha din care păduri și terenuri destinate împăduriri sau reîmpăduririi 660,6 ha, indicele de utilizare a fondului forestier fiind de 96%, iar date despre modul de utilizare a fondului forestier analizat fiind redate în tabelul 2.4.4.1.

Tabelul 2.4.4.1.

Repartiția. fondului. forestier pe destinații

Nr. crt.

Simbol

Categoria de folosinta forestiera

Suprafata -ha-

2020

Totală: din care

Gr. I

Gr. II

Alte terenuri

Fond forestier total

688,3

660,6

27,7

1.1

P.D.

Terenuri acoperite cu pădure

660,6

1.2

P.S.

Terenuri care servesc nevoilor de cultură

1.3

P.S

Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică (V)

1,0

1.4

P.A.

Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră (C, R)

8,2

1.5

P.I.

Terenuri afectate împăduririi

1.6

P.N.

Terenuri neproductive (N)

17,8

1.7

P.T.

Terenuri scoase temporar din f.f.

1.8

P.O.

Ocupații și litigii (M)

0,7

2.4.5. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

Evidența fondului forestier pe destinații și deținători este prezentată în tabelul 2.4.5.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.

Tabelul 2.4.5.1.

Evidența fondului forestier pe destinații

NR. CRT

DENUMIREA INDICATORILOR

TOTAL (COL.2+3+4+5 HA

OBSTEA HOREZU CAPATANA

ALTI DETINATORI

FONDUL FORESTIER - TOTAL

(P)

688.3

1.1.

TERENURI ACOPERITE CU PADURE

(PD)

660.6

1.1.1

- RASINOASE

(PDR)

22.5

1.1.2

- FOIOASE

(PDF)

638.1

1.1.3

- RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE)

(PDS)

1.2.

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA

(PC)

1.2.1

- PEPINIERE

(PCP)

1.2.2

- PLANTAJE

(PCJ)

1.2.3

- COLECTII DENDROLOGICE

(PCD)

1.3.

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV.

(PS)

1.0

1.3.1

- ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE)

(PSZ)

1.3.2

- TERENURI PENTRU HRANA VINATULUI

(PSV)

1.0

1.3.3

- APE CURGATOARE

(PSR)

1.3.4

- APE STATATOARE

(PSL)

1.3.5

- PASTRAVARII

(PSP)

1.3.6

- FAZANERII

(PSF)

1.3.7

- CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA

(PSB)

1.3.8

- CENTRE FRUCTE DE PADURE

(PSD)

1.3.9

- PUNCTE ACHIZITII FRUCTE , CIUPERCI

(PSU)

1.3.10

- ATELIERE DE IMPLETITURI

(PSI)

1.3.11

- SECTII SI PUNCTE APICOLE

(PSA)

1.3.12

- USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE

(PSS)

1.3.13

- CIUPERCARII

(PSC)

1.4.

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST.FOREST.

(PA)

8.2

1.4.1

- SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV

(PAS

0.2

1.4.2

- CAI FERATE FORESTIERE

(PAF)

1.4.3

- DRUMURI FORESTIERE

(PAD)

1.4.4

- LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

(PAP)

1.4.5

- DEPOZITE FORESTIERE

(PAZ)

1.4.6

- DIGURI

(PAG)

1.4.7

- CANALE

(PAC)

1.4.8

- ALTE TERENURI

(PAA)

8.0

1.5.

TERENURI AFECTARE IMPADURIRII

(PT)

1.5.1

- CLASA DE REGENERARE

(PTR)

1.5.2

- TERENURI INTRATE LEGAL IN FOND FORESTIER

(PTF)

1.6.

TERENURI NEPRODUCTIVE

(PN)

17.8

1.6.1

-STINCARII , ABRUPTURI

(PNS)

1.6.2

- BOLOVANISURI PIETRISURI

(PNP)

17.8

1.6.3

- NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE)

(PNN)

1.6.4

- RIPE - RAVENE

(PNR)

1.6.5

- SARATURI CU CRUSTA

(PNC)

1.6.6

- MOCIRLE-SMIRCURI

(PNM)

1.6.7

- GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE

(PNG)

1.7.

FISIE FRONTIERA

(PF)

1.8.

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM.

(PT)

0.7

Din analiza datelor din tabelul anterior se constată o pondere ridicată pădurilor (96%), diferența de 4% fiind reprezentată de: 1,0 ha terenuri care servesc nevoilor de producție silvică, 8,2 ha terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră, 17,8 ha terenuri neproductive și 0,7 ha terenuri scoase temporar din fond forestier fiind vorba de ocupații și litigii.

2.4.6. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii este prezentată în tabelul 2.4.6.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.

Tabelul 2.4.6.1.

Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii

NR. RD.

DENUMIREA INDICATORILOR

TOTAL

.(COL.2+3+4) HA

OBSTEA HOREZU CAPATANA HA

AGRICULT. HA

ALTI DETINATORI HA

FONDUL FORESTIER TOTAL (RAND 2+33)

688.3

SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RAND 3+10)

660.6

RASINOASE

22.5

MOLID

3.0

-DIN CARE: IN AFARA AREALULUI

0.5

BRAD

9.9

DUGLAS

LARICE

PINI

9.6

FOIOASE (RAND 11+12+15+21)

638.1

FAG

541.7

STEJARI

26.5

-PEDUNCULAT

-GORUN

26.3

DIVERSE SPECII TARI

63.3

-SALCAM

11.8

-PALTIN

0.8

-FRASIN

1.9

-CIRES

-NUC

DIVERSE SPECII MOI

6.6

-TEI

-PLOP

-DIN CARE: PLOPI EURAMERICANI

-SALCII

0.6

-DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII

ALTE TERENURI - TOTAL

27.7

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA

1.0

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST

8.2

TERENURI AFECTATE IMPADURIRII

-DIN CARE: IN CLASA DE REGENERARE

TERENURI NEPRODUCTIVE

17.8

FASIE FRONTIERA

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

0.7

O analiză a distribuției pe specii indică prezența predominantă a foioaselor (96%) reprezentate în principal de fag (82%), urmat de diverse specii tari (63,3 ha), cvercinee (26,5 ha) și diverse specii moi; rășinoasele ocupând numai 22,5 ha (3%).

2.4.7. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință

O situație a fondului forestier analizat pe categorii de folosință este prezentată în tabelul 2.4.7.1.

Situația fondului forestier pe categorii de folosință este prezentată detaliat la subcapitolul 15.2.1. Procentul de utilizare al fondului forestier este de 97%.

Tabelul 2.4.7.1.

Repartiția. fondului forestier pe categorii de folosință

CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ

Suprafața

2010

2020

Păduri și terenuri destinate împăduririi din care

665,5

660,6

- păduri, regenerări naturale, plantații

665,5

660,6

- terenuri de împădurit/reîmpădurit

Terenuri afectate gospodăririi pădurilor

11,6

1,5

9,2

1,4

- terenuri pentru hrana vânatului

1,0

0,1

- pepiniere și plantaje

1,0

- clădiri, curți și depozite permanente

0,3

0,2

- culoare pentru liniile de înaltă tensiune

10,3

1,5

8,0

1,3

Terenuri neproductive

17,8

2,5

17,8

2,6

Total B+C

28,4

27,0

Terenuri scoase temporar din fondul forestier

0,7

TOTAL U.P. I Horezu - Căpățâna

694,9

100

688,3

100

Diferența pe total suprafață de 6,6 ha este datorată adoptării la actuala amenajare a suprafeței conform documentelor de proprietate.

În cazul terenurilor care servesc nevoilor de cultură, u.a. 319P/319V - 1,0 ha, la etapa de amenajare ce a stat la baza punerii în posesie, era încadrată ca teren pentru hrana vânatului (119 V), iar la etapa anterioară la cererea proprietarului fiind încadrat ca pepinieră (319P); la actuala amenajare deoarece în deceniul expirat nu a fost constituită pepinieră s-a revenit la folosința inițială (319 V).

În cazul terenurilor care servesc nevoilor de administrație forestieră, diferența de 2,4 ha se datorează: u.a. 128C (0,2 ha) este mai mic cu 0,1 ha decât la amenajarea precedentă datorită măsurătorilor din teren și a determinării suprafețelor, iar în cazul culoarelor pentru rețeaua de înaltă tensiune diferența de 2,3 ha se datorează măsurătorilor și determinării suprafețelor, în conformitate cu lățimea culoarelor, curățate din teren și normativelor în domeniu.

În cazul terenurilor neproductive nu sunt diferențe între cele două etape de amenajare.

2.5. Enclave

În cuprinsul U.P. I Horezu - Căpățâna nu există enclave.

2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane)

Pădurile din cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna sunt arondate la districtul II Șușița al O.S. Jiul și sunt organizate într-un singur cantoan. Situația detaliată este redată în tabelul 2.6.1.

Tabelul 2.6.1.

Situația arondării pe cantoane a parcelelor din cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna

Districtul

Cantonul

Parcele componente

Suprafața - ha -

Nr.

Denumire

II ȘUȘIȚA

Horezu - Șușița

21, 52-54, 56, 122-134, 316-321, 327, 328, 338N

688,3

U.P. I Horezu - Căpățâna

688,3

Actuala organizare pe districte și cantoane silvice este realizată astfel încât să permită o bună gospodărire a pădurii; în funcție de necesități se pot face modificări ulterioare.

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT

3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluția proprietății

Evoluția proprietății fondului forestier grupat în cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna, cuprinde două perioade distincte și anume perioada de până în anul 1948, când această suprafață se afla în proprietatea obștilor ce aparțineau locuitorilor din zonă și perioada de după 1948 când, în urma naționalizării pădurile, au fost trecute în totalitate în proprietatea statului.

Odată cu apariția legilor proprietății de după 1989 s-a trecut la refacerea dreptului de proprietate a foștilor proprietari și asupra pădurilor. Astfel în urma aplicării Legii nr. 247/2005 de reconstituirea dreptului de proprietate asupra fondului forestier celor două obști Obștea Horezu I Valea Mare și Obștea Dâlma Căpățâna, care prin fuzionare constituie noua obște Obștea Horezu I Căpățâna, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 688,3 ha fond forestier, conform Procesului Verbal de punere în posesie nr. 29 din 30.10.2006, Titlului de proprietate nr. 70 din 09.02.2007 și Procesului Verbal de punere în posesie nr. 114 din 09.12.2009.

Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru Obștea Horezu - Căpățâna, în anul 2010 s-a elaborat primul amenajament silvic pentru această suprafață, constituindu-se Unitatea de Producție I Horezu-Căpățâna, cu suprafața de 694,9 ha, suprafață mai mare cu 6,6 ha decât suprafața conform documentelor care atestă proprietatea (688,3 ha), diferență provenită în urma măsurătorilor din teren și a determinării suprafețelor.

La actuala reamenajare a fondului forestier proprietate privată ce aparține Obștii Horezu-Căpățâna, județul Gorj în conformitate cu prevederile Conferinței I-a de amenajare din data de 04.10.2019 a fost constituită Unitatea de protecție și producție (U.P.) I Horezu-Căpățâna, cu suprafața de 688,3 ha, conform documentelor de proprietate.

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor înainte de 1948

Înainte de anul 1948 fondul forestier analizat a fost în proprietatea obștilor ce aparțineau locuitorilor din zonă. Gospodărirea acestor păduri se făcea prin amenajamente sumare sau regulamente de exploatare în care se urmărea cu predilecție exploatarea masei lemnoase și mai puțin problema regenerării și normalizării fondului de producție.

Starea și structura actuală a pădurilor este determinată de modul de gospodărire din trecut. Astfel, în această perioadă nu a existat din partea obștilor o preocupare pentru o cultură rațională, exploatarea făcându-se dezordonat și mai mult pe lângă așezările umane, fără să se țină cont de regenerarea pădurii.

Gospodărirea se făcea în baza legilor silvice existente, apoi pe baza Codului Silvic Român din 1910 precum și a "Legii modificatoare" din anul 1920, pădurile fiind gospodărite în regim silvic de către administratori, regulamentele de tăiere trebuind să asigure atât continuitatea pădurii, cât și satisfacerea nevoilor de lemn.

3.1.3. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948

În anul 1948, toate aceste păduri au trecut în patrimoniul statului, conform articolului 7 din Constituția R.P.R. și a articolului 1 din Codul Silvic, fiind administrate de ocoalele silvice în baza unor amenajamente.

Pentru pădurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a întocmit în anul 1950, urmărindu-se posibilitatea amenajării și gospodăririi lor pe baza principiului continuității funcționale și al producției. Următoarele amenajamente s-au întocmit în anii 1960, 1970, 1980, 1991 și 2003.

Deși bazele de amenajare adoptate încă de la prima amenajare și până în prezent au căutat să normalizeze fondul forestier și sub aspectul structurii pe clase de vârstă, acest lucru nu a fost posibil datorită, în special, a vârstelor foarte mici pe care le aveau arboretele la data primului amenajament unitar al fondului forestier, precum și a modului defectuos de gospodărire din trecut a pădurilor. Prin aceste amenajamente s-au prevăzut ca în arboretele care nu au făcut obiectul tăierilor de regenerare să se execute tăieri de îngrijire și lucrări de întreținere, în funcție de starea și structura acestora.

3.1.3.1. Evoluția constituirii proprietății și a bazelor de amenajare

Analiza evoluției bazelor de amenajare a pădurilor este prezentată în tabelul 3.1.3.1.1. cu mențiunea că suprafața fondului forestier analizat provine parțial din fosta Unitate de Producție I Șușița Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producție II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbești și din fosta Unitate de Producție III Bârsești a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcției Silvice Gorj, astfel nu se poate reda o analiză relevantă pentru perioada de dinainte de 2010. În continuare va fi prezentată analiza comparativă între amenajarea actuală și cea din 2009.

Tabelul 3.1.3.1.1.

Analiza bazelor de amenajare din U.P. I Horezu - Căpățâna

Amenajare

Suprafața (ha)

Subunități de gospodărire

Regimul

Compoziția actuală

Compoziția țel

Tratamentul

Exploatabilit. și vârsta medie a exploat.

Ciclu

Totală

Gr.I

Denumire

Supraf. (ha)

2010

694,9

665,5

S.U.P. "A" - codru regulat

388,1

Codru, Crâng

83FA 7PI 5GO 2ME 1BR 1MO 1DT

63FA 10PAM 9BR 8GO 7MO 3DT

T. Progresive

De protecție 108

110

S.U.P. "M"- conservare deosebită

277,4

Codru

79FA 8CA 6SC 6ME 1DM

88FA 5BR 1PAM 1MO 5DT

Clase de regenerare

Alte terenuri

29,4

2020

688,3

660,6

S.U.P. "A" - codru regulat

408,1

Codru, Crâng

89FA 5GO 2BR 2PI 1ME

1MO 3DT 1DM

67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT

T. Progresive

De protecție 110

110

S.U.P. "M"- conservare deosebită

252,5

Codru, Crâng

89FA 7ME 4SC 3CA 2GO

79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT

Clase de regenerare

Alte terenuri

27,7

Prima amenajarea pentru suprafață ce face obiectul actualului studiu, s-a executat în anul 2010, gospodărirea realizându-se prin două subunități de gospodărire: S.U.P. "A" - codru regulat (56%), și S.U.P. "M" - conservare deosebită (40%), restul de 4% fiind reprezentat alte terenuri și clase de regenerare; bazele de amenajare adoptate fiind: regim - codru și crâng la salcâmete; exploatabilitatea de protecție pentru S.U.P. "A" (108 ani), arboretele fiind încadrate în grupa I-a funcțională, tratamentul tăierilor progresive, ciclul de producție la S.U.P. "A" este de 110 ani iar compoziția țel fiind de 63FA 10PAM 9BR 8GO 7MO 3DT pentru arboretele încadrate în SUP "A", respectiv 88FA 5BR 1PAM 1MO 5DT pentru arboretele din S.U.P. "M".

La actuala reamenajare (2020) gospodărirea se realizează tot prin două subunități de gospodărire: SUP "A" - codru regulat (59%) și SUP "M" - conservare deosebită (37%), diferența de 4% reprezentând alte terenuri. Bazele de amenajare adoptate fiind: regim codru și crâng pentru salcâm și anin negru, exploatabilitatea de protecție pentru SUP A (110 ani), tratamentul tăierilor progresive, ciclul de producție la SUP A este de 110 ani iar compoziția țel fiind de 67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT pentru arboretele încadrate în SUP A, respectiv 79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT pentru arboretele din SUP M.

3.1.3.2. Evoluția reglementării producției

Evoluția reglementării producției este analizată începând cu amenajamentul din 2010, când s-a făcut prima amenajare pe proprietate.

Tabelul 3.1.3.2.1.

Evoluția reglementării producției

TABEL - pag. 45

Anul amenajării

Subunități de gospodărire

Arborete exploatabile

Arborete preexploatabile

Creșterea indicatoare -m3 -

Posibilitatea

-m3-

Indicele de recoltare m3 /an/ha

Indicele de creștere curentă m3 /an/ha

Suprafață

Volum mii m3

Suprafață

Volum mii m3

2010

A (388,1 ha)

244,0

86,7

23,2

6,1

1247

1250

3,2

4,4

2020

A (408,1 ha)

238,1

83,2

41,2

11,3

1254

1403

3,4

3,9

Între cele două etape de amenajare se constată mici diferențe, ce se datorează diferențelor de de suprafață.

Analizând tabelul de mai sus, constatăm următoarele:– creșterea indicatoare a crescut de la 1247 mc la 1254 mc determinând astfel o creștere valorii posibilității de produse principale de la 1250 mc (posibilitate adoptată fiind mai mica decât posibilitatea calculată; Pci = 1412 mc, Pcv = 1627 mc) la 1403 mc (conform metodei creșterii indicatoare);– indicele de creșterea curentă a scăzut de la 4,4 la 3,9 și indicele de recoltare a crescut de la 3,2 la 3,4.

3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat

Pentru perioada de aplicare a amenajamentului (2010-2019) se redau sub formă tabelară, posibilitatea de produse principale, secundare și lucrările de igienă precum și indicii de recoltare, atât cantitățile prevăzute cât și cele realizate.

Tabelul 3.2.1.

Aplicarea prevederilor ultimului amenajament (2009-2019)

Anul amenajării

P R %

Împăduriri

Degajări

Curățiri

Rărituri

L. igienă

L.conservare

Accidentale

Produse principale

Indici

ha/an

m3/an

ha/an

m3/an

ha/an

m3/an

ha/an

m3/an

ha/an

m3/an

m3/an /ha

2010

3,6

2,3

0,3

3,9

105

286,2

270

19,7

791

10,6

1250

3,6

0,3

1,2

0,2

4,5

76,3

120

17,8

707

248,1

4650

44,6

748

8,3

789

3,3

115

1. Produse principale

2. Lucrările de îngrijire a arboretelor

Răriturile propuse a se executa în arboretele din această unitate de protecție și producție s-au executat în proporție de 115% pe suprafață și 94% pe volum.

În plus, a fost recoltat un volum decenal de 748 mc de pe suprafața de 44,6 ha din produse accidentale II.

Lucrările de curățiri propuse au fost executate în proporție de 67%.

Conform datelor din tabel putem concluziona că în deceniul de aplicare a amenajamentului expirat s-a acordat atenție lucrărilor de îngrijire.

3. Lucrările de igienă

Aceste lucrări au fost realizate în mică măsură din suprafața propusă a fi parcursă anual (27%) extrâgându-se un procent de 44% din volum.

4. Lucrările de conservare

Aceste lucrări s-au executat parțial, în conformitate cu prevederile amenajamentului, volumul recoltat reprezentând 89% din cel prognozat, iar suprafața parcursă reprezentând 90% din cea propusă.

5. Împăduririle

Lucrările de împădurire prevăzute de amenajament pe 3,6 ha anual au fost executate numai pe 0,3 ha anual, datorită regenerări naturale a arboretelor din zonă.

3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

În continuare se va reda evoluția la amenajările din anii 2010 și 2020 a principalilor indicatori calitativi și cantitativi ai mărimii și structurii fondului forestier.

Situația fondului productiv pe clase de vârstă și vârsta medie a arboretelor la diversele nivele de amenajare este prezentată în tabelul 3.3.1.

Tabelul 3.3.1.

Dinamica claselor de vârstă -. fond productiv

Anul amenajării

Suprafața ha

Clase de vârstă (%)

III

VI și peste

2010

388,1

2020

408,1

Diferențele dintre cele două etape de amenajare se datorează diferențelor de suprafață din cadrul subunității de producție, a migrării normale a arboretelor între clasele de vârstă cât și a tăierilor de produse principale executate în deceniul trecut.

După cum se observă, structura pe clasele de vârstă la fosta și actuala amenajare a fost și se menține dezechilibrată, astfel la ambele etape fiind excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă și peste și un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă.

În ceea ce privește compoziția medie, redată în tabelul 3.3.2., aceasta a suferit mici modificări, observându-se o creștere a ponderii fagului cu 2%, a gorunului, bradului și mesteacănului cu 1%, a diverselor tari cu 2%, o scădere a ponderii pinului cu 3%, a carpenului cu 2% și a salcâmului cu 1%, datorită lucrărilor de îngrijire executate în deceniu.

Tabelul 3.3.2.

Evoluția compoziției. fondului. forestier

Anul amenajării

Supraf ha

Specii forestiere (%)

2010

665,5

2020

660,6

Evoluția situației claselor de producție pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.3.

Tabelul 3.3.3.

Evoluția claselor de producție

Anul amenajării

Suprafața

-ha-

Clase de producție (%)

Clasa de prod. medie

III

2010

665,5

3,3 ha

III_4

2020

660,6

1,0 ha

III_4

Evoluția situației categoriilor de consistență pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.4.

Tabelul 3.3.4.

Evoluția categoriilor de consistențe

Anul amenajării

Suprafața

Consistența (%)

Consistența medie

<0,4

0,4-0,6

0,7-1,0

2010

665,5

0,72

2020

660,6

0,74

Analizând aceste date constatăm că dealungul timpului consistența arboretelor s-a menținut bună. Se constată o creștere a procentului arboretelor cu consistența de 0,7 - 1,0 care se datorează în principal arboretelor tinere ce la amenajarea anterioară nu aveau închisă starea de masiv.

4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

Elemente de caracterizare a stațiunii și arboretelor sunt redate în "Evidența descrierii parcelare". Culegerea datelor de teren s-a făcut conform "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor" prin parcurgerea terenului. Acestea au fost consemnate în fișa unităților amenajistice și în fișa profilului de sol prin coduri și denumiri oficializate. Datele se referă la descrierea arboretului și a stațiunii.

S-au mai înregistrat date complementare importante referitoare la caracteristicile unităților amenajistice, a terenurilor afectate, a terenurilor neproductive.

Elementele de caracterizare a stațiunilor au fost preluate din vechiul amenajament (dar verificate pe teren), iar elementele referitoare la arboret au fost culese din teren.

Tipurile de stațiune și tipurile naturale de pădure au fost înscrise în descrierea parcelară după clasificarea din lucrarea "Sistematica unităților de bază ale tipologiei forestiere 1977". Datele de caracterizare a topoclimatului local s-au luat după înregistrările stațiilor meteorologice din zonă și din informații locale.

Stabilirea tipurilor de stațiune s-a făcut ținându-se seama de factorii geografici, pedologici și de vegetație (arboret, subarboret, floră indicatoare).

Determinări la nivel de arboret, pe etaje și elemente s-au făcut asupra următoarelor caracteristici: tipul fundamental de pădure, tipul de structură, elemente de arboret, proporția speciilor, amestec, vârstă, diametrul mediu, înălțimea medie, calitate, elagaj, consistență, mod de regenerare, vitalitate, stare fito-sanitară, subarboret, semințiș, compoziție-țel, țel de producție și protecție și lucrări propuse.

În scopul determinării corecte a volumului arboretelor exploatabile s-au efectuat inventarieri statistice de către proiectant (u.a. 124 A, 126 D, 129 E și 134 A) și inventarieri integrale efectuate de ocolul silvic (u.a. 52 B, 53 D, 54 E, 124 B, 124 D, 125 D, 127 C, 128 C, 128 D și 129 F).

Elementele de descriere a arboretelor s-au determinat prin măsurători referitoare la diametre, înălțime și prin numărarea inelelor anuale pentru determinarea vârstei (în cazurile unde a fost nevoie). Pentru arboretele tinere, s-au utilizat și datele și informațiile furnizate de la ocol. La descrierea arboretelor s-a folosit și metoda estimării în ceea ce privește compoziția, amestecul, vitalitatea, consistența, structura, subarboretul, starea de sănătate, vitalitate etc.

Datele de teren culese în carnetele de descriere parcelară au fost prelucrate cu calculatorul PC folosind programul de amenajare silvică AS.

4.2. Elemente generale privind cadrul natural, specifice fondului forestier

4.2.1. Geologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică și neozoică și aparțin zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic și sunt alcătuite din șisturi cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă, precum și din șisturi cristaline mezo- și katametamorfice (paragnaise, cuațite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a terenului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne, gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri, marne). Cuaternarul este reprezentat de nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor.

Aceste formațiuni geologice au constituit un material parental ușor degradabil care a favorizat formarea unor soluri profunde și foarte profunde, favorabile dezvoltării optime a vegetației forestiere.

Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de roci mai dure a influențat configurația terenului (fragmentarea și diferențierea reliefului). Versanții teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal pluvio-denudării și eroziunii fluvio-torențiale.

Stăvilirea proceselor de degradare și menținerea echilibrului dinamic se realizează prin reglementarea tăierilor de produse principale și secundare, prin aplicarea unor tratamente corespunzătoare, prin lucrări de ajutorare și îngrijirea regenerărilor naturale și a arboretelor, prin lucrări de împădurire și prin menținerea și îmbunătățirea stării fitosanitare a arboretelor.

4.2.2. Geomorfologie

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul unității de producție are două zone distincte:– zona dealurilor joase cu altitudini medii cuprinse între 300-500 m, reprezentată de trupurile Cartiu și Sâmbotin;– zona montană de amestecuri reprezentată de pădurile din trupul Șușița Verde cu altitudini de 1000-1400 m.

Unitatea de protecție și producție I Horezu - Căpățâna este situată în vestul Carpaților Meridionali, ocupând o parte din versantul sud-estic al Munților Vâlcan.

Unitatea geomorfologică dominantă este versantul ondulat și fragmentat, mai rar cu formă plană.

Din punct de vedere altitudinal, pădurile sunt situate între 260 m(u.a 318 A) și 1400 m(u.a. 123 C). Pe categorii de altitudini repartiția fondului forestier analizat se prezintă astfel

TABEL - pag. 49

•

201- 400 m

129,0 ha;

•

401- 600 m

131,1 ha;

•

601- 800 m

8,3 ha;

•

801- 1000 m

54,5 ha;

•

1001- 1200 m

241,5 ha;

•

1201- 1400 m

112,4 ha;

•

1401- 1600 m

10,8 ha;

Total U.P. I

688,3 ha.

Expoziția generală a unității analizate este predominant cea însorită (43%), urmată de cea parțial însorită (35%) și cea umbrită (22%).

Înclinarea terenului este foarte variată fiind dată de configurația terenului și formele de relief identificând astfel în cadrul unității de producție analizate următoarele categorii de terenuri

● terenuri cu înclinare ușoară (sub 16°) - 54,2 ha (8%);

● terenuri cu înclinare mijlocie (16 - 30°) - 335,7 ha (48%);

● terenuri cu înclinare mare (31 - 40°) - 266,7 ha (39%);

● terenuri cu înclinare foarte mare (peste 41°) - 31,7 ha (5%).

4.2.3. Hidrologie

Rețeaua hidrografică în teritoriul analizat este formată din trei pâraie principale și anume: pârâul Șușița Verde, pârâul Sâmbotin și pârâul Cartiu.

Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de văi secundare (regăsite în harta amenajistică) care duc la frământarea terenului. Majoritatea acestor pâraie au debit permanent, dar cu fluctuații (în timpul verilor secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau al ploilor debitul acestora crește).

Regimul hidrologic nu influențează în mod deosebit formarea solurilor și vegetația forestieră.

4.2.4. Climatologie

După clasificarea Koppen, teritoriul studiat este situat în regiunea climatică D.f.c.k - partea din amonte a proprietății și D.f.b.x. - partea de aval a suprafeței studiate.

După "Monografia Geografică a României", unitatea face parte din provincia climatică IV și subținuturile de versanți adăpostiți (F) și de depresiune (G). clima este caracteristică munților mijlocii, cu versanți adăpostiți.

Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică caracteristică acestei zone.

Relieful acționează asupra elementelor meteorologice prin orientarea și înclinarea versanților și configurația principalelor unități de relief, determinând etajarea climatică a teritoriului și o mulțime de topoclimate.

Datele climatologice au fost preluate de la stațiile meteorologice Tg. Jiu și Parâng.

În continuare se dau cei mai importanți indicatori ce caracterizează clima din teritoriul studiat, cu referiri asupra influenței acestora asupra vegetației forestiere.

4.2.4.1. Regimul termic

Prin datele prezentate în continuare sub formă tabelară, rezultă o primă caracterizare a climatului regiuni sub aspectul regimului termic al aerului și al influențelor pe care acestea le are asupra creșterii și dezvoltarea vegetației forestiere.

Datele înregistrate la stația meteorologică Parâng caracterizează zona montană, iar datele de la stația meteorologică Târgu Jiu caracterizează zona deluroasă.

Tabelul 4.2.4.1.1.

Stația

Lunile

Medie anuală

Amplitudine

III

VII

VIII

XII

Tg. Jiu

-2,9

-1,3

3,5

9,1

14,2

17,6

19,7

19,2

15,4

9,6

4,2

-0,2

9,0

22,6

Parâng

-5.8

-3.5

0.0

4.5

9.4

12.7

14.5

14.1

10.6

6.2

-0.8

-2.8

5.1

20.3

Temperatura medie anuală este cuprinsă între + 5,1 și 9,0°C, fiind mai ridicată în partea inferioară altitudinal și mai coborâtă în zona altitudinal superioară. Luna cea mai caldă este luna iulie, înregistrând temperaturi cuprinse între 14,5 și 19,7°C, iar luna cea mai rece este ianuarie, cu temperaturi cuprinse între -2,9 și -5,8°C.

Aceste valori oscilează în funcție de relieful regiunii, înregistrând valori mai coborâte pe măsura creșterii altitudinii.

În partea superioară, temperaturile medii scad invers proporțional cu altitudinea în echivalent aproximativ de 1 °C la 200 m.

Amplitudinea temperaturii medii anuale este cuprinsă între 19,7°C și 22,6°C. Pe anotimpuri, temperatura medie se prezintă astfel:– primăvara: +6,8°C;– vara: +16,3°C;– toamna: +7,8°C;– iarna: -2,7°C.

Pe perioada sezonului de vegetație temperatura medie este de 14,7°C.

Începutul, sfârșitul și durata perioadei bioactive (T>0 °C) și a perioadei de vegetație (T>10 °C) sunt prezentate în tabelul 4.2.4.1.2.

Tabelul 4.2.4.1.2.

Stația

Perioada bioactivă (T≥ 10 °C)

Perioada de vegetație (T≥ 10 °C)

început

sfârșit

durată

∑ (T≥ 10 °C)

început

sfârșit

Durată

∑ (T≥ 10 °C)

Parâng

4.IV

8.IX

219

1762

11.V

9.IX

1077

Tg. Jiu

18.II

14.XII

300

3877

18.IV

16.X

181

3013

Datele medii și extreme ale înghețului sunt prezentate în tabelul 4.2.4.1.3

Tabelul 4.2.4.1.3.

Stația

Primul inghet

Ultimul inghet

Data medie

Date extreme

Data medie

Date extreme

Cel mai timpuriu

Cel mai tarziu

Cel mai timpuriu

Cel mai tarziu

Parâng

16.X

8.X

8XI

30.V

28.III

13.VI

Tg. Jiu

20.X

23.IX

19.XI

13.IV

20.III

22.V

Comparând datele medii ale primului și ultimului îngheț cu începutul și sfârșitul perioadei de vegetație se observă că primăvara vegetația nu este surprinsă de înghețurile târzii, iar toamna înghețurile timpurii nu afectează creșterea anuală cu excepția extremelor din etajul deluros (23.IX cel mai timpuriu îngheț față de 16.X sfârșitul perioadei de vegetație).

Lungimea sezonului de vegetație (perioada din an cu temperaturi medii de peste 10°C) este de 5 luni, astfel se poate spune că perioada de vegetație este normală, iar regimul termic este favorabil speciilor principale (FA, MO, GO), zona respectivă intrând în arealul de răspândire al acestor specii.

4.2.4.2. Regimul pluviometric

Regimul pluviometric reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitațiile reprezentând unul din factorii climatici de mare importanță pentru vegetația forestieră.

Precipitațiile, medii lunare și anuale sunt prezentate în tabelul 4.2.4.2.1.

Tabelul 4.2.4.2.1.

Stația

Luna

Media anuală

III

VII

VIII

XII

Tg. Jiu

52,8

48,9

47,7

64,7

81,3

88,4

61,1

59,8

54,9

69,6

63,9

59,9

753,0

Parang

61,9

49,9

58,7

107,6

93,8

124,2

118,9

64,6

66,4

84,1

66,4

55,6

951,5

Precipitațiile medii pe anotimpuri:– primăvara: 226,5 mm;– vara: 258,5 mm;– toamna: 202,5 mm;– iarna: 164,5 mm;

Cantitatea de precipitații se produce cu variații generate de anotimp cât și de altitudine. Luna cea mai ploioasă este iunie, iar cea mai secetoasă din decursul anului este februarie în regiunea de munte.

Umiditatea relativă a aerului este maximă în luna octombrie și minimă în luna august. Umiditatea relativă în sezonul de vegetație este de 65%.

În general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primăvara și toamna înscriindu-se în condiții medii și oarecum asemănătoare din punct de vedere al regimului precipitațiilor. în anii când seceta este excesivă se produc pagube la plantație prin uscarea puieților în special pe versanții însoriți cu sol scheletic.

Evapotranspirația potențială medie anuală are valori cuprinse între 459 mm în zona montană și 669 mm în zona de dealuri.

Valorile evapotranspirației potențiale realizează un maxim în luna iulie și un minim în lunile de iarnă.

În tabelul 4.2.4.2.2 sunt prezentate date privind evapotranspirația potențială lunară și anuală.

Tabelul 4.2.4.2.2.

Stația

Luna

Anual

III

VII

VIII

XII

Tg. Jiu

100

459

Parang

117

136

119

669

4.2.4.3. Regimul eolian

Vânturile sunt puternic influențate de relief, atât în ceea ce privește frecvența pe direcții cât și viteza.

Frecvențele medii anuale înregistrate la stația meteo din Tg. Jiu evidențiază faptul că predominante sunt vânturile din N (14,0%), urmate de cele din NE (6,8%) și SE (6,3%). La stația meteorologică Parâng cele mai mari frecvențe le au vânturile din SE (16,8%) și S (15,4%), urmate de cele din NV (14,0%) și N (8,0%). Pe culmile înalte ale munților sunt predominante vânturile din sectorul vestic.

Vitezele medii anuale sunt mici la stația meteorologică din Tg. Jiu (între 1,6 și 3,2 m/s) și mari pe munții înalți (între 4,0 și 7,0 m/s).

4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Trăsăturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale și în special de relief. Sub influența reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, și diversificare a climei, diferențiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalității locale latidudinale și altitudinale, formele de relief, orientarea versanților și poziția acestora imprimă modificări locale, uneori esențiale în caracteristicile vremii și climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice.

Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate și ariditate sunt dați în tabelul 4.2.4.4.1..

Tabelul 4.2.4.4.1.

Indicatori sintetici

Stația

Anual

Primăvara

Vara

Toamna

Iarna

În sezonul de vegetație

Indicile de umiditate R=P/T

Parâng

186,6

225,6

89,1

147,0

104,5

Tg. Jiu

83,7

87,1

44,5

77,7

51,6

Indicele de ariditate I=P/(T+10)

Parâng

63,0

71,1

51,7

54,6

111,6

54,7

Tg. Jiu

39,6

41,0

29,1

38,2

75,1

31,7

Atât indicatorii sintetici ai datelor climatice, cât și topoclimatul local arată că pădurile din teritoriul studiat au condiții climatice favorabile.

4.3. Soluri

4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Situația solurilor din cadrul unității de protecție și producție analizate pe clase, tipuri și subtipuri precum și suprafața ocupată de acestea este dată în tabelul 4.3.1.1., solurile fiind prezentate conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 2003 (SRTS - 2003) cât și Sistemul de Clasificare a Solurilor din România 1980 (SCRS - 1980), denumirea veche fiind trecută în paranteză.

Tabelul 4.3.1.1.

Evidența tipurilor de sol existente în cadrul. fondului. forestier analizat

Nr. crt

Clasa de soluri

Tipul de sol

Subtipul de sol

Codul

Succesiunea orizonturilor

Suprafața

ARGILUVI - SOLURI

Luvosol (Brun luvic)

tipic

2201

(2401)

Ao-El-Bt-C

87,6

litic

2215 (2405)

Ao-El-Bt-Rli

77,0

Total luvosol

164,6

TOTAL ARGILUVISOLURI

164,6

CAMBISOLURI

Eutricambosol (Brun eumezobazic)

tipic

3101

(3101)

Ao-Bv-(Cca)

323,5

litic

3112 (3107)

Ao-Bv-Rli

95,7

Total eutricambosol

419,2

TOTAL CAMBISOLURI

419,2

PROTISOLURI

Litosol

(distric) tipic

0101 (9101)

Aodi-Rp

75,7

Total litosol

75,7

Aluvisol

distric (tipic)

0401 (9501)

Aodi-Cdi

1,1

Total aluvisol

1,1

TOTAL PROTISOLURI

76,8

TOTAL GENERAL

660,6

100

Analizând tabelul de mii sus, se poate observa că 65% din suprafața unității de protecție și producție analizată este ocupată de cimbisoluri (419,2 ha), urmate de argiluvisoluri (25% - 164,6 ha), și spodisoluri cu 12% (76,8 ha).

4.3.2. Descrierea tipurilor de sol

O succintă descriere a tipurilor de sol este prezentată în continuare

Luvosolul (brun luvic) se definește prin orizonturile El și Bt, ocupând suprafețe apreciabile în pădurile de foioase din regiunea colinară.

Luvosolurile s-au format pe materiile parentale reprezentate prin luturi, nisipuri, argile, depozite loessoide, conglomerate, gresii, diferite roci metamorfice și magmatice mai sărace în minerale calcice și feromagnetice decât cele pe care s-au format preluvosolurile. Relieful este reprezentat de podișuri, dealuri. Vegetația sub care s-au format aceste soluri este alcătuită din păduri de gorun sau fag, cu floră mai acidofilă sau din amestecuri de fag cu rășinoase.

Aceste soluri au următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-El-BtW-C.

Orizontul Ao are grosimi de 11 -20 cm și o culoare brună, brun-închisă. Orizontul El, sărăcit parțial în argilă și sescvioxizi și materie organică este gros de 10-20 cm, este mai deschis la culoare (10YR 5/3-4). Orizontul Bt este mai gros decât la preluvosoluri și are culoare brună (10YR 4/3-4), dar poate prezenta și nuanțe mai roșcate sau cu crome peste 4. Limita dintre orizontul El și Bt este difuză.

Structuri este grăunțoasă, mai slab dezvoltată decât la preluvosoluri în orizontul Ao, poliedrică lamelară sau fără structură în orizontul El și prismatică bine dezvoltată în orizontul Bt.

Conținutul de humus este de circa 2%, iar rezerva de numai 30-120 t/ha. Humusul este mai bogat în acizi fulvici și de calitate inferioară. Gradul de saturație în baze scade până la 50%, iar pH-ul scade uneori sub 5,0.

Fertilitatea variază între limite largi în funcție de troficitatea minerală și azotată, precum și de regimul de umiditate și aerație al acestora. În general troficitatea minerală este mijlocie sau mijlocie spre superioară.

Ca subtipuri întâlnim subtipul tipic ce ocupă 87,6 ha și suptipul litic ce ocupa 77,0 ha și are profil Ao-El-Bt-Rli.

Eutricambosol (brun eumezobazic) se definește prin orizontul B cambic (Bv), având gradul de saturație în baze V peste 55% și, cel puțin în partea superioară, sau cel puțin în pete culori și nuanțe mai galbene decât 5YR, cu valori și crome de 3,5 la material în stare umedă. Aceste soluri s-au format în regiunile de dealuri, podișuri și montane, pe materiale parentale alcătuite din marne, luturi, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase etc., adică pe substrate bogate în carbonat de calciu și alte elemente bazice. Relieful pe care s-a format este în general variat și cu drenaj extern bun, de regulă versanții ușor la moderat înclinați.

Eutricambosolurile au următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C(R). Orizontul Ao este gros de 10-40 cm, are o culoare brună închis datorită humusului de tip mull forestier și o structură glomerulară degradată sau grăunțoasă. Orizontul Bv prezintă grosimi variabile de la 20 la 150 cm, de culoare brun gălbuie, brun ruginie, structura poliedrică sau prismatică, cu unități structurale lipsite de pelicule de argilă migrată din orizontul superior. Tranziția dintre orizonturi este difuză.

Aceste soluri au o textură variabilă în funcție de materialul parental care poate merge de la ușoară la grea, structură grăunțoasă, iar datorită texturii nediferențiate pe profil și structurii relativ bune și celelalte proprietăți fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație sunt favorabile.

Fertilitatea eutricambosolurilor este ridicată, sunt soluri tipice pentru gorunete și șleauri de dealuri, pentru făgetele premontane și montane și pentru amestecurile de fag cu rășinoase de productivitate superioară. Scăderea fertilității acestor soluri poate fi determinată de volumul lor edafic mic, datorită pantei mari a versanților montani.

Ca subtipuri în cuprinsul suprafeței în studiu întâlnim subtipul tipic pe 323,5 ha și cel litic cu profil Ao-Bv-Rli este asemănător celui tipic dar cu roca masiva R a cărei limita superioară este situată între 20 și 50 cm.

Litosol distric se întâlnește pe 75,7 ha (11% din suprafață), având codul 0101 (9101). Se definește prin prezența unui orizont R (Rn sau Rp) sau cu material scheletic peste 75% fragmente grosiere sau cu material scheletic calcarifer peste 40% CaCO_3 echivalent din primii 5-20 cm.

Apare în zone cu relief accidentat și roci consolidate.

Formarea acestor soluri este condiționată de prezența la suprafață sau aproape de suprafață a rocilor consolidate.

Deoarece roca dură apare la suprafață sau aproape de suprafață, solificarea este foarte slabă, se formează un profil scurt cu orizont R (Rn sau Rp), iar deasupra se formează un orizont A (Ao, Aom, Aou) sau O organic.

Litosolurile prezintă un profil de tipul Ao, Aom sau Aou - R.

Orizontul de suprafață poate avea grosimi de 5-20 cm fiind alcătuit din resturi organice în curs de humificare, fragmente de rocă, particule minerale de diferite dimensiuni în funcție de natura rocii (acidă sau bazică), vegetație etc.

În anumite situații la suprafață se poate forma un orizont organic de 2-3 cm sub care se formează orizontul A cu caractere intermediare între Ao, Am și Au însă cu grosimi de cel mult 20 cm. Urmează un orizont R ce poate fi nefisurat, compact (Rn) sau fisurat (Rp), orizont ce apare de obicei în minim 50 cm de la suprafață.

Textura poate fi de la grosieră până la fină, iar structura grăunțoasă sau poliedrică însă slab dezvoltată. Însușirile fizice în general nefavorabile datorită rocii dure aproape de suprafață, texturi foarte diferite, structură slab dezvoltată. Conținutul în humus și elemente nutritive destul de scăzut, sunt intens debazificate, au reacție puternic acidă sau cu reacție neutră uneori alcalină în funcție de natura rocii.

Fertilitatea litosolurilor este scăzută ele fiind ocupate, de regulă, cu păduri de calitate slabă.

Aluvisol distric (sol aluvial tipic) reprezintă un stadiu mai avansat de evoluție față de protosolul aluvial și se definesc prin orizont Ao cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puțin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrișuri.

Apare în luncile râurilor din interiorul, pe terenuri rar inundabile sau ieșite de sub influența revărsărilor de apă.

S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură și compoziție mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieșite de sub influența inundațiilor permițând dezvoltarea unei vegetații mai bogate care a determinat o bioacumulare și humificare mai intensă și drept rezultat s-a format un orizont humifer mai gros și mai bogat în humus. Procesul de solificare nu mai este întrerupt de viituri, astfel că solurile aluviale pot evolua în continuare spre solurile zonale din apropiere.

Solurile aluviale tipice prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao - C. Orizontul Ao este mai gros de 20 cm, putând atinge 40-50 cm, este mai bine conturat ca la protosolurilealuviale și cu stratificații mai puțin evidente. Este de culoare brună cenușie, brună închis, deosebindu-se evident de materialul parental format din depozite stratificate de origine fluviatiloă, cu texturi și compoziții foarte diverse. Solurile aluviale au textură variabilă în raport cu natura depozitului, nediferențiată sau contrastată în cazul unor depozite neomogene. În orizontul Ao, structura este glomerulară, grăunțoasă sau poliedrică, slab sau moderat dezvoltată. În raport cu textura și structura, variază și restul proprietăților fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație. Sunt în general bine aprovizionate cu apă și substanțe nutritive, au un conținut de humus de 2-3%, au gradul de saturație în baze ridicat dar pot fi și debazificate și cu reacție acidă.

Solurile aluviale au o fertilitate mai ridicată decât protosolurile aluviale. Ele pot susține arborete de plopi și sălcii, aninișuri, stejărete și chiar șleauri de luncă de clase superioare de producție. Sunt de asemenea indicate pentru culturi de plopi negrii hibrizi.

4.3.3. Lista u.a.-urilor pe tipuri și subtipuri de soluri

În tabelul 4.3.3.1., generat de programul AS, este prezentată repartiția unităților amenajistice din unitatea de protecție și producție analizata pe tipuri și subtipuri de sol.

Tabelul 4.3.3.1.

Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de soluri

SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE

122R 123R 125R 126R 128C 134R 316M 319V 338N

Total subtip sol

9 UA 27.7 HA

Total tip sol

9 UA 27.7 HA

Brun luvic

2401 tipic

53 B 53 C 54 B 54 D 56 C 316 B 316 C 317 B 318 B 318 E 319 B 327 C 328

Total subtip sol

13 UA 87.6 HA

2405 litic

316 A 316 D 317 A 318 A 318 C 318 D 319 A 320 A 320 B 321 A 327 A 327 D

Total subtip sol

12 UA 77.0 HA

Total tip sol

25 ua 164.6 ha

Brun eumezobasic

3101 tipic

21 52 A 52 B 53 A 53 D 54 A 54 C 54 E 56 A 123 C 124 A 124 B 124 D 125 A 125 C 125 D 126 A 126 C 126 D 126 E 127 A 127 C 128 A 128 B 128 C 128 D 128 E 129 A 129 B 129 D 129 E 129 F 130 C 130 D 134 A 134 D 134 E

Total subtip sol

37 UA 323.5 HA

3107 litic

122 B 123 B 123 D 124 C 125 B 125 E 126 B 126 F 127 B 127 D 128 F 129 C 130 A 130 B 133 A 134 B 134 C

Total subtip sol

17 UA 95.7 HA

Total tip sol

54 UA 419.2 HA

Litosol

9101 tipic

123 A 131 132 133 B

Total subtip sol

4 UA 75.7 HA

Total tip sol

4 UA 75.7 HA

Aluvial

9501 tipic

52 C

Total subtip sol

1 UA 1.1 HA

Total tip sol

1 UA 1.1 HA

Total UP

93 UA 688.3 HA

Denumirea tipurilor și subtipurilor de sol este conform SCRS1988, în tabelul 4.3.1.1. și în descrierea tipurilor de sol sunt menționate și denumirile conform SRTS 2003.

4.4. Tipuri de stațiune

4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni

În tabelul 4.4.1.1. sunt prezentate tipurile de stațiunii identificate în cuprinsul Unității de protecție și producție I Horezu - Căpățâna, ponderea lor și categoria de bonitate în care se încadrează.

Tabelul 4.4.1.1.

Evidența tipurilor de stațiune existente în cadrul. fondului. forestier analizat

Nr Crt

Tipul de stațiune

Suprafața

Categoria de bonitate

Tipuri și

Codul

Diagnoza

sup.

-ha-

mijl. -ha-

inf.

-ha-

Subtipuri de sol

ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI (FM_2)

3.1.2.0.

Montan de amestecuri, Bi, stâncărie și eroziune excesivă

75,7

Litosol distric

3.3.3.1.

Montan de amestecuri, Bi, brun edafic mic cu Asperula – Dentaria și floră acidofilă

89,2

Eumezobazic litic

3.3.3.2.

Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria.

255,1

Eutricambosol tipic Eutricambosol litic

TOTAL FM_2

420,0

255,1

164,9

ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ȘI GORUNETO-FĂGETE (FD_3)

5.1.4.2.

Deluros de gorunete, Bm, podzolit pseudogleizat, cu carex pilosa

22,1

Litosol tipic

5.2.4.1

Deluros de făgete, Bi, brun edafic mic

77,0

Litosol litic

5.2.4.2.

Deluros de făgete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum

140,4

Litosol tipic Eutricambosol tipic

5.2.5.3.

Deluros de gorunete și făgete, Bm, aluvial, moderat humifer, în luncă înaltă

1,1

Aluvisol distric

TOTAL FD_3

240,6

163,6

77,0

TOTAL GENERAL

660,6

100

418,7

241,9

100

Din tabelul de mai sus se constată că în cuprinsul unității de protecție și producție analizate, ponderea maximă o au stațiunile etajului montan de amestecuri (64%) diferența de 36% fiind reprezentată de etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete.

Etajul montan de amestecuri este dominat de stațiunea 3.3.3.2. Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (39%) iar etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete este dominat de stațiunea 5.2.4.2. Deluros de făgete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum, ce ocupa 21% (140,4 ha) din fondul forestier.

De asemenea se poate observa potențialul productiv mediu al unității analizate, preponderente fiind stațiunile de bonitate mijlocie (63%), urmate de cele de bonitate mijlocie (37%).

4.4.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune

În tabelul 4.4.2.1. este prezentată repartiția unităților amenajistice ale unității de protecție și producție pe tipuri de stațiune.

Tabelul 4.4.2.1.

Repartiția unităților amenajistice pe tipuri de stațiune în cadrul fondului forestier analizat

UNITATI AMENAJISTICE

122R 123R 125R 126R 128C 134R 316M 319V 338N

TOTAL TS

9 UA 27.7 HA

3120

123 A 131 132 133 B

TOTAL TS

4 UA 75.7 HA

3331

122 B 123 B 123 D 125 B 125 E 126 B 126 F 127 B 127 D 128 F 129 C 130 A 130 B 133 A 134 B 134 C

TOTAL TS

16 UA 89.2 HA

3332

123 C 124 A 124 B 124 C 124 D 125 A 125 C 125 D 126 A 126 C 126 D 126 E 127 A 127 C 128 A 128 B 128 C 128 D 128 E 129 A 129 B 129 D 129 E 129 F 130 C 130 D 134 A 134 D 134 E

TOTAL TS

29 UA 255.1 HA

5142

53 B 53 C 54 D 56 C

TOTAL TS

4 UA 22.1 HA

5241

316 A 316 D 317 A 318 A 318 C 318 D 319 A 320 A 320 B 321 A 327 A 327 D

TOTAL TS

12 UA 77.0 HA

5242

21 52 A 52 B 53 A 53 D 54 A 54 B 54 C 54 E 56 A 316 B 316 C 317 B 318 B 318 E 319 B 327 C 328

TOTAL TS

18 UA 140.4 HA

5253

52 C

TOTAL TS

1 UA 1.1 HA

TOTAL UP

93 UA 688.3 HA

4.4.3. Descrierea tipurilor de stațiuni, a factorilor limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori

În cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna au fost identificate trei stațiuni de bonitate inferioară care ocupă împreună 77,0 ha (37%) din totalul stațiunilor forestiere identificate în zonă. Acestea sunt:– 3.1.2.0. Montan de amestecuri, Bi, stâncărie și eroziune excesivă - 75,7 ha (11%);– 3.3.3.1. Montan de amestecuri, Bi, brun edafic mic cu Asperula - Dentaria și floră acidofilă 89,2 ha (14%);– 5.2.4.1. Deluros de făgete, Bi, brun edafic mic - 77,0 ha (12%).

Tabelul 4.4.3.1.

Descrierea stațiunilor, a factorilor limitativi și măsuri-recomandări pentru aceștia

Etajul fitoclimatic

Tipul de stațiune și descrierea succintă a acesteia

Tip pădure

Factori și determinant ecologici limitativi

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri

Recomandări și riscuri

Compoziția optimă

Tratament

FM2-ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI

3.1.2.0. Montan de amestecuri Bi, stâncărie și eroziune excesivă. Apare pe coame, abrupturi, ogașe ravene, alunecări. Substratul litologic este format din blocuri stâncoase, grohotișuri stabilizate din roci metamorfice și eruptive. Solurile sunt incipiente, slab dezvoltate sau puternic și excesiv erodate, superficiale, local între blocuri există acumulări de material de dezagregare și humus.

419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i)

Volumul edafic mic, substanțele nutritive și apa greu accesibilă.

Recomandări'. Lucrări de igienă, completarea golurilor cu pin și larice. împlinirea consistenței prin plantarea în buchete a molidului sau semănarea bradului și fagului la adăpostul arboretului matur

8FA 1CA 1DT

Lucrări conservare

3.3.3.1. Montan de amestecuri Bi, brun edafic mic cu Asperula- Dentaria ± acidofile. Este răspândit pe versanți repezi și foarte repezi, culmi înguste. Substratul litologic este reprezentat de gresii. Solurile disticambisoluri și litosoluri, cu mull și mull-moder, superficial și mijlociu profunde, nisipo-lutoase și luto-nisipoase, cu volum edafic mic.

411.5. Făget de limită cu floră de mull (i)

Minus de umiditate în sol.

Volum edafic mic. Riscuri - pericol de acidificare și eroziune în cazul defrișării.

Recomandări: Menținerea arboretului cât mai închis, prin completarea cu pin și foioase locale și prin aplicarea tăierilor moderate, fără descoperirea solului.

7FA 1MO 1BR 1DT

Tăieri progresive Lucrări conservare

3.3.3.2. Montan de amestec Bm, brun edafic mijlociu, cu Aspe- rula-Dentaria - apare pe versanți predominant repezi cu expoziții diferite. Substraturi litologice din depozite de suprafață foarte variate, și înclinări diferite, la altitudini de 600 - 1300 m, pe soluri brun acide și brune eumezobazice, cu mull sau mull - moder, volum edafic mijlociu, slab scheletice , până la semischeletice, troficitate mijlocie. Pe expoziții umbrite și reci predomină făgeto - molidetele iar pe cele însorite brădeto - făgetele.

411.4. Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull (m)

Pe expoziții însorite perioade cu deficit hidric. Exces de umiditate în anumite perioade. Volum edafic mijlociu.

Menținerea arboretelor în starea naturală, pericolul mestecănizării în arboretele tinere.

7FA 2BR 1DT

Tăieri progresive Lucrări conservare

FD3 - ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ȘI GORUNETO- FĂGETE

5.1.4.2. Deluros de gorunete Bm, podzolit pseudoglrizat, cu Carex pilosa - FD3. go Bm. TII-III HI Ue2-1. Versanți slab până la moderat înclinați, expoziții predominant semiînsorite. Solurile brune divers podzolite, pseudogleizate cu mull, oligomezo și mezobazice, slab până la moderat humifere, mijlociu profunde sau profunde, lutonisipoase sau lutoase în orizonturile superioare, lutoargiloase sau argiloase în orizontul Bt, cu excese temporare de apă stagnantă în orizontul Bt. Volum edafic mijlociu. Condiții climatice apropiate de cele medii ale platourilor etajului, cu mici plusuri de căldură-lumină în stațiuni ceva mai ridicate. Troficitatea submijlocie și mijlocie. Aciditatea activă moderată, apa asigurată la nivel peste mediu. Bonitate mijlocie pentru gorunete.

512.1. Gorunet cu carex pilosa (m)

Aciditatea activă, aerația deficitară, duritatea mare a orizontului B, volum edafic. Potențial de podzolire, pseudogleizare și chiar înmlăștinare.

Recomandări: Menținerea la consistență plină, în amestec cu gorunul și stejarul pedunculat, a speciilor de amestec (fag, carpen, anin negru etc. ) în proporție de cel puțin 30%, pentru asigurarea cu continuitate a drenajului biologic al solului.

8GO 2DT

Tăieri progresive

5.2.4.1. Deluros de făgete Bi, brun edafic mic (oligomezotrofic, oligomezohidric, estival reavăn - FD3, fa, Bi, TII, HII, Ue2). întâlnit pe versanți superiori umbriți și semiumbriți, predominant repezi, cu configurație divers ondulată sau frământată, frecvent cu apariții de rocă la suprafață, coborând deseori în lungul coamelor sau al crestelor secundare până pe văi mărginite de versanți cu înclinare repede. Bonitate inferioară pentru făgete.

421.3. Făget de deal pe soluri superficiale (i)

Puternic limitativi: substanțe nutritive și apa greu accesibilă

Recomandări: Introducerea, cu ocazia regenerării sau refacerii arboretelor, a pinului silvestru și pinului negru, și menținerea în amestec a diverselor tari.

9FA 1DT

Tăieri progresive Lucrări conservare

5.2.4.2. Deluros de făgete, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula Asarum.

Foarte răspândit, pe suprafețe importante în regiunea deluroasă. Versanți predominant mijlocii, umbriți și semiumbriți, moderat înclinați, cu configurație variată, urcând uneori și în partea superioară a versanților. Depozite de suprafață provenite din roci furnizoare de material pământos și de schelet în sol. Condiții climatice cu plus apreciabil de umiditate și minus de căldură și lumină. Bonitate mijlocie pentru făgete de deal pure.

421.2. Făget de deal pe soluri scheletice cu floră de mull (m)

Moderat limitativi; substanțele nutritive și în special apa accesibilă.

RecomanDări: Menținerea la consistență plină, în amestec cu gorunul și stejarul pedun-culat, a speciilor de amestec în proporție de cel puțin 30%, pentru asigurarea cu continuitate a drenajului biologic al solului

7FA 2GO 1DT

5.2.53. Deluros de goruneto-făgete Bm-s, aluvial moderat humifer, în lunca joasă (oligomezo- și mezotrofic, euhidric, jilav- umed la reavăn - FD3(1). Bm-s. TII-III. HIV. Ue5-2). Răspândire în luncile inundabile ale râurilor, în sectorul lor din regiunea deluroasă cu complexe de gorunete și făgete. Soluri aluviale stratificate, moderat humifere mijlociu profunde și profunde, nisipoase și nisipo- lutoase, slab până la semischeletice, cu prundiș cel puțin la bază. Troficitatea submijlocie și mijlocie. Apa accesibilă pemranent bine asigurată prin umezire freatică cel puțin în jumătatea inferioară a profilului. Bonitate mijlocie până la superioară, zăvoaie de plop alb, annișuri, mai rar stejărete de luncă.

971.2. Aniniș pe soluri gleizate, de productivitate mijlocie (m)

Conținut ridicat de schelet, Substanțe nutritive

Recomandări: Se recomandă cultura speciilor spontane din stejăretele locale pe suprafețele cu sol mai evoluat, în rest, cultura plopului alb pe soluri mai puțin umede și a aninului pe solurile mai accentuat umede.

8ANN 2DT

Lucrări conservare

4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure

În concordanță cu răspândirea tipurilor de stațiuni, majoritatea tipurilor naturale de pădure sunt de productivitate inferioară. Cele mai răspândite tipuri de pădure în cadrul unității de protecție și producție analizate sunt

● 411.4. Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) - 39%,

● 421.2. Făget de deal pe soluri scheletice cu floră de mull (m) - 21%,

În tabelul 4.5.1.1. este redată răspândirea tipurilor de pădure identificate în unitatea de protecție și producție analizată.

Tabelul 4.5.1.1.

Evidența tipurilor de pădure existente în cadrul. fondului. forestier analizat

Nr crt

Tipul de stațiune

Tipul de pădure

Suprafața

Productivitatea naturală

Codul

Diagnoza

Sup. (ha)

Mij. (ha)

Inf. (ha)

ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI (FM 2)

3.1.2.0.

419.1.

Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i)

75,7

3.3.3.1.

411.5.

Făget de limită cu floră de mull (i)

89,2

3.3.3.2.

411.4.

Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull (m)

255,1

TOTAL FM2

420,0

255,1

164,9

ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ȘI GORUNETO-FĂGETE (FD3)

5.1.4.2.

512.1.

Goruneto cu carex pilosa (m)

22,1

5.2.4.1.

421.3.

Făget de deal pe soluri superficiale (i)

77,0

5.2.4.2.

421.2.

Făget de deal pe soluri scheletice cu floră de mull (m)

140,4

5.2.5.3.

971.2.

Aniniș pe soluri gleizate, de productivitate mijlocie (m)

1,1

TOTAL FD3

240,6

163,6

77,0

TOTAL GENERAL U.P. I Horezu - Căpățâna

660,6

100

418,7

241,9

100

4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri

Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri, redată de programul AS, este prezentată în tabelul 4.5.2.1.

Tabelul 4.5.2.1.

Repartiția unităților amenajistice pe tipuri de pădure în cadrul fondului forestier analizat

UNITATI AMENAJISTICE

122R 123R 125R 126R 128C 134R 316M 319V 338N

TOTAL TP

9 UA 27.7 HA

TOTAL TS

9 UA 27.7 HA

3120

4191

123 A 131 132 133 B

TOTAL TP

4 UA 75.7 HA

TOTAL TS

4 UA 75.7 HA

3331

4115

122 B 123 B 123 D 125 B 125 E 126 B 126 F 127 B 127 D 128 F 129 C 130 A 130 B 133 A 134 B 134 C

TOTAL TP

16 UA 89.2 HA

TOTAL TS

16 UA 89.2 HA

3332

4114

123 C 124 A 124 B 124 C 124 D 125 A 125 C 125 D 126 A 126 C 126 D 126 E 127 A 127 C 128 A 128 B 128 C 128 D 128 E 129 A 129 B 129 D 129 E 129 F 130 C 130 D 134 A 134 D 134 E

TOTAL TP

29 UA 255.1 HA

TOTAL TS

29 UA 255.1 HA

5142

5121

53 B 53 C 54 D 56 C

TOTAL TP

4 UA 22.1 HA

TOTAL TS

4 UA 22.1 HA

5241

4213

316 A 316 D 317 A 318 A 318 C 318 D 319 A 320 A 320 B 321 A 327 A 327 D

TOTAL TP

12 UA 77.0 HA

TOTAL TS

12 UA 77.0 HA

5242

4212

21 52 A 52 B 53 A 53 D 54 A 54 B 54 C 54 E 56 A 316 B 316 C 317 B 318 B 318 E 319 B 327 C 328

TOTAL TP

18 UA 140.4 HA

TOTAL TS

18 UA 140.4 HA

5253

9712

52 C

TOTAL TP

1 UA 1.1 HA

TOTAL TS

1 UA 1.1 HA

TOTAL UP

93 UA 688.3 HA

4.5.3. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

Formațiile forestiere identificate în cadrul unității de protecție și producție analizate sunt

- 41 Făgete pure montane

420,0 ha

64%;

- 42 Făgete pure de dealuri

217,4 ha

33%;

- 51 Gorunete pure

22,1 ha

3%;

- 97 Aninișuri de anin negru

1,1 ha

Total

660,6 ha

100%

Analizând aceste date se constată că făgetele pure sunt majoritare ocupând 97% din suprafața analizată urmate de gorunete pure ce ocupă 3% și de aninișuri de anin negru ce ocupă 1,1 ha.

Situația sintetică a formațiilor forestiere și a caracterului actual al tipului de pădure sunt redate în tabelele 4.5.3.1.; 4.5.3.2. și 4.5.3.3.

Tabelul 4.5.3.1.

Situația pe formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

FORMATIA FORESTIERA

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE

TOTAL PADURE HA

TERENURI GOALE HA

TOTAL

NATURAL FUNDAMENTAL

DERIVAT

ARTIFICIAL DE PRODUCTIV.

NEDEFINIT HA

DE PRODUCTIVITATE

SUBPROD HA

PARTIAL HA

TOTAL (DE PRODUCTIV.)

SUP+MIJ HA

INF. HA

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

27.7

100

27.7

100

41 FAGETE PURE MONTANE

226.7

164.9

19.9

5.3

3.2

420.0

100

420.0

100

42 FAGETE PURE DE DEALURI

137.3

75.4

0.8

3.1

0.8

217.4

100

217.4

100

51 GORUNETE PURE

9.1

13.0

22.1

100

22.1

100

97 ANINISURI DE ANIN NEG

1.1

100

1.1

100

1.1

100

TOTAL

374.2

240.3

0.8

19.9

21.4

0.8

3.2

660.6

27.7

688.3

100

614.5

0.8

19.9

22.2

3.2

660.6

27.7

688.3

100

Tabelul 4.5.3.2.

Situația stațiunilor forestiere, tipurilor de pădure și a caracterului actual al tipului de pădure

TIP STATIUNE

TIP PADURE

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE

TOTAL PADURE HA

TERENURI GOALE HA

TOTAL

NATURAL FUNDAMENTAL

DERIVAT

ARTIFICIAL DE PRODUCTIV.

NEDEFINIT HA

DE PRODUCTIVITATE

SUBPROD HA

PARTIAL HA

TOTAL (DE PRODUCTIV.)

SUP+MIJ HA

INF. HA

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

27.7

100

TOTAL

27.7

100

27.7

100

3120

4191

75.7

100

TOTAL

75.7

100

75.7

100

75.7

100

3331

4115

89.2

100

TOTAL

89.2

100

89.2

100

89.2

100

3332

4114

226.7

19.9

5.3

3.2

255.1

100

TOTAL

226.7

19.9

5.3

3.2

255.1

100

255.1

100

5142

5121

9.1

13.0

22.1

100

TOTAL

9.1

13.0

22.1

100

22.1

100

5241

4213

75.4

0.8

77.0

100

TOTAL

75.4

0.8

77.0

100

77.0

100

5242

4212

137.3

3.1

140.4

100

TOTAL

137.3

3.1

140.4

100

140.4

100

5253

9712

1.1

100

TOTAL

1.1

100

1.1

100

1.1

100

TOTAL

374.2

240.3

0.8

19.9

21.4

0.8

3.2

660.6

27.7

668.3

100

Tabelul 4.5.3.3.

Lista u.a.-urilor în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

CRT

UNITATI AMENAJISTICE

122R 123R 125R 126R 128C 134R 316M 319V 338N

TOTAL CRT

9 UA 27.7 HA

Natural fundamental de prod. mij.

21 52 A 52 B 52 C 53 A 53 C 53 D 54 A 54 B 54 C 54 D 54 E 56 A 56 C 123 C 124 A 124 B 124 C 124 D 125 A 125 C 125 D 126 A 126 C 126 D 126 E 127 A 127 C 128 A 128 B 128 C 128 D 129 A 129 B 129 D 129 E 129 F 130 C 134 A 134 D 134 E 316 B 316 C 317 B 318 B 318 E 328

TOTAL CRT

46 UA 394.1 HA

Natural fundamental de prod. inf.

122 B 123 A 123 B 123 D 125 B 125 E 126 B 126 F 127 B 127 D 128 F 129 C 130 A 130 B 131 132 133 A 133 B 134 B 134 C 316 A 316 D 317 A 318 A 318 C 318 D 319 A 320 A 321 A 327 D

TOTAL CRT

30 UA 240.3 HA

Partial derivat

320 B

TOTAL CRT

1 UA 0.8 HA

Artificial de product. superioara

319 B

TOTAL CRT

1 UA 1.7 HA

Artificial de product. mijlocie

53 B 130 D 318 B 327 C

TOTAL CRT

4 UA 19.7 HA

Artificial de product. inferioara

327 A

TOTAL TS

1 UA 0.8 HA

Tinar nedefinit

128 E

TOTAL CRT

1 UA 3.2 HA

TOTAL UP

93 UA 688.3 HA

În ceea ce privește caracterul actual al tipului de pădure, acesta este

- arborete natural fundamentale

634,4 ha

96%;

- arborete artificiale

22,2 ha

3%;

- arborete parțial derivate

0,8 ha

- tinere nedefinite

3,2 ha

1%.

Total

660,6 ha

100%

Totodată, se observă că majoritatea arboretelor sunt natural fundamentale 96% (de productivitate inferioară 39% și natural fundamentale de productivitate mijlocie 57%), urmate de arboretele artificiale 3% (artificiale de productivitate inferioară 2% și de productivitate mijlocie sub 1%), arborete tinere nedefinite (1%) și arborete parțial derivate sub 1%.

Este indicată păstrarea caracterului natural al majorității arboretelor din cuprinsul unității de protecție și producție, speciile principale fiind fagul și gorunul alături de care găsim molidul și bradul aflate în arealul natural de vegetație, înregistrând productivității mijlocii și inferioare, în conformitate cu potențialul stațional existent în zonă.

4.6. Structura fondului de protecție și producție

Structura fondului forestier de protecție și producție, precum și suprafața și volumul arboretelor exploatabile și preexploatabile (pentru fondul productiv) pe subunități de gospodărire sunt prezentate în tabelul 4.6.1.

Analizând datele din tabelul de mai jos se constată că gospodărirea pădurilor din U.P. și producție I Horezu - Căpățâna se face prin constituirea a două subunități de gospodărire, stabilite în funcție de țelurile fixate pentru arboretele respective, și anume

● S.U.P. "A" - organizată în codru regulat cu scopul de a produce lemn de mari dimensiuni, de calitate foarte bună, cu producții corespunzătoare potențialului stațional în condiții de maximă stabilitate ecologică și de asigurare a protecției mediului înconjurător - 408,1 ha (62%);

● S.U.P. "M" - organizată pentru a asigura protecția, pentru care nu se organizează producția de lemn, îngrijirea și conducerea arboretelor urmărind asigurarea permanenței pădurii și asigurarea rolului de protecție stabilit - 252,5 ha (38%);

Pentru arboretele încadrate în S.U.P. "A" -codru regulat compoziția actuală este 89FA 5GO 2BR 2PI 1MO 1ME 3DT 1DM, aceste arborete fiind de productivitate mijlocie (84%) și inferioară (16%). Arboretele exploatabile ocupă 58% (238,1 ha) și au un volum de 83223 mc, arboretele preexploatabile ocupă 10% (41,2 ha) și au un volum de 11397 mc, restul arboretelor fiind neexploatabile. În ceea ce privește distribuția pe clase de vârstă se constată existența unui dezechilibru, excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă și peste și un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă.

Pentru arboretele încadrate în S.U.P. "M" - conservare deosebită compoziția actuală este 84FA 2GO 7ME 4SC 3CA, majoritatea acestora fiind de productivitate inferioară (72%) restul de 28% fiind de productivitate mijlocie. În privința structurii pe clase de vârstă se observă o structură dezechilibrată, se înregistrează deficit de arborete încadrate în clasele I-a (1,0 ha), a III-a (1%), a V-a (12%) și a VI-a de vârstă (0,3 ha), din clasa I-a de vârstă arboretele lipsind cu desăvârșire iar clasele a III-a (32%) și a VII-a (55%) de vârstă fiind excedentare în arborete.

Situația la nivelul U.P. I Horezu - Căpățâna în ceea ce privește compoziția, clasa de producție, consistența, vârsta medie, creșterea curentă, volumul mediu la hectar și volumul total, defalcată pe specii și în totală valoare este prezentată în tabelul 4.6.2.

În cele ce urmează se face o analiză succintă asupra principalelor caracteristici structurale ale fondului forestier

a) Compoziția arboretelor

Compoziția actuală: 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM diferă puțin de cea existentă la amenajarea anterioară: 81FA 3GO 4ME 4PI 3CA 3SC 1BR 1DM.

b) Clase de producție

La nivelul fondului forestier studiat, clasa de producție este III_4. Valorile pe specii sunt: fag III_4, gorun III_1, mesteacăn III_9, brad III_1, pin silvestru II_9, salcâm III_8, carpen IV_5, diverse tari III_0 și diverse moi III_0. Acestea reflectă în mare măsură potențialul natural al stațiunilor care sunt de bonitate mijlocie 63% și de bonitate inferioară 37%.

c) Consistența

Consistențele actuale ale arboretelor sunt în general corespunzătoare, dar, la nivelul fondului forestier analizat sunt 9% arborete cu consistență sub 0,4; 3% arborete cu consistență între 0,4 - 0,6 și 88% arborete cu consistență 0,7 - 1,0. Aceste arborete influențează consistenți medie a fondului forestier care este 0,74.

d) Vârsta medie

La nivelul fondului forestier vârsta medie este de 99 ani, datorită proporției mai mari a arboretelor din clasa a VII-a de vârstă.

Pe categorii de subunități de producție și/sau protecție vârsta medie este:– 98 ani - S.U.P. "A";– 100 ani - S.U.P. "M".

e) Volumul mediu la hectar și indicele de creștere curentă

Indicatorii de producție și productivitate ai fondului de producție sunt aliniați structurii actuale a acestuia, respectiv se înregistrează un volum mediu la ha de 274 mc, cu o creștere curentă pe an și pe ha de 3,9 mc, la o vârstă medie de 98 ani.

La nivelul fondului forestier în întregime volumul mediu la ha este 266 mc, cu o creștere curentă de 3,9 mc/an/ha.

f) Proveniență, vitalitate

Proveniența arboretelor este de 75% din sămânță, 5% din plantații și 20% din lăstari.

Vitalitatea arboretelor este 86% normală și 14% slabă.

Tabelul 4.6.1.

Structura fondului forestier pe clase de vârstă și clase de producție

SUP

Grupa de specii

Supraf

Clase de vârstă

Clasa de producție -ha-

Arborete exploatabile

Arborete preexploatabile

III

VII

III

Supr -ha-

Volum m3

Supr -ha-

Volum - m3 -

331,3

40,0

1,3

6,5

49,1

14,0

220,4

271,9

59,4

23,0

14,9

9,3

0,9

0,2

4,5

10,0

4,9

9,4

5,7

3,7

9,4

9,6

4,3

3,9

1,0

8,4

0,2

0,8

2,7

2,0

0,2

0,5

2,7

10,8

4,9

5,0

0,1

0,8

10,8

0,8

5,6

3,8

1,8

5,6

TOTAL

408,1

100

66,5

6,1

44,1

53,9

14,0

223,5

1,0

341,8

65,3

238,1

83223

41,2

11397

100

210,4

0,1

2,1

61,7

22,2

0,3

124,0

66,2

122,5

21,7

3,3

17,7

9,9

7,8

11,3

6,4

0,5

11,0

0,2

5,1

5,7

2,3

8,7

8,2

4,3

3,9

4,3

0,3

0,1

1,0

TOTAL

252,5

100

1,0

2,3

81,0

28,9

0,3

139,0

69,5

150,6

32,4

100

U.P.

541,7

40,1

1,3

8,6

110,8

36,2

0,3

344,4

338,1

181,9

21,7

26,3

23,0

3,3

23,0

3,3

32,6

9,3

0,9

0,2

14,4

7,8

10,0

16,2

6,4

9,9

6,2

3,7

9,4

0,5

9,6

4,3

3,9

1,0

8,4

0,2

0,8

0,2

5,1

5,7

2,3

9,5

8,2

4,3

3,9

4,3

3,0

2,3

0,2

0,5

2,7

0,3

10,9

5,0

0,1

0,8

10,8

0,1

6,6

3,8

1,0

1,8

6,6

TOTAL

660,6

100

67,5

6,1

46,4

134,9

42,9

0,3

362,5

1,0

411,3

215,9

32,4

238,1

83223

41,2

11397

100

Tabelul 4.6.2.

Caracteristici structurale ale fondului forestier analizat

Specificări

SPECII

Total UPI

Compoziția (%)

100

Clasa de producție

III4

III1

III9

III1

II9

III8

IV5

III1

IIIo

III4

Consistența

0,73

0,84

0,80

0,82

0,81

0,80

0,70

0,73

0,78

0,68

0,74

Vârsta medie - ani -

109

Creșterea curentă in3 /an/ha

3,7

5,8

3,4

3,7

6,9

6,2

3,0

7,0

5,4

5,7

3,9

Volum mediu - m3-

290

223

115

373

146

130

114

266

Volum total

-m3-

157274

5875

3779

631

3585

1726

1071

251

1246

615

166053

4.7. Arborete slab productive și provizorii

În tabelul 4.7.1. sunt prezentate arboretele slab productive și provizorii identificate în cadrul fondului forestier analizat.

Tabelul 4.7.1.

Evidența unităților amenajistice încadrate ca arborete slab productive sau provizorii

Nr crt

Caracterul actual al tipului de pădure

Unități amenajistice

Suprafața

Natural fundamental de productivitate inferioară

122 B, 123 A, 123 B, 123 D, 125 B, 125 E, 126 B, 126 F, 127 B, 127 D, 128 F, 129 C, 130 A, 130 B, 131, 132, 133 A, 133 B, 134 B, 134 C, 316 A, 316 D, 317 A, 318 A, 318 C, 318 D, 319 A, 320 A, 321 A, 327 D

240,3

Parțial derivat

320 B

0,8

Artificial de productivitate superioară

319 B

1,7

Artificial de productivitate mijlocie

318 B, 327 C

1,4

Artificiale de productivitate inferioară

327 A

0,8

TOTAL

245,0

100

La nivelul U.P. I Horezu - Căpățâna constatăm existenți a 283,2 ha arborete slab productive și provizorii.

Din analiza datelor din tabel constatăm că predominante sunt arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară (98%), 1% arborete artificiile de productivitate mijlocie, 1% arborete artificiale de productivitate superioară, arboretele parțial derivate și cele artificiale de productivitate inferioară cu sub 1%.

Măsurile silviculturale propuse pentru gospodărirea acestor arborete sunt prevăzute la subcapitolul 6.7.

4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

În cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna au fost identificate o serie de arborete afectate, în diferite grade, de diverși factori destabilizatori și limitativi. Situația arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi pe suprafețe, unități amenajistice și diversele lor grade de afectare sunt redate în tabelul Evidența unităților amenajistice pe factori destabilizatori și limitativi pe grade de afectare.

Tabelul 4.8.1.

Evidența unităților amenajistice pe factori destabilizatori și limitativi pe grade de afectare

Specificari

Intensitate

UNITATI AMENAJISTICE

Roca la suprafata

/0,1S

54 A 123 C 124 A 125 A 125 C 125 D 126 A 126 B 126 C 126 D 128 B 129 F 130 D 317 B 318 A 318 C 318 D 327 A

TOTAL R1

18 UA 160.2 HA

/0,2S

52 C 123 B 125 B 126 F 127 B 127 D 128 A 128 C 129 C 130 B 134 B 134 C 316 A

TOTAL R2

13 UA 77.6 HA

/0,3S

123 A 124 C 125 E 128 F 130 A 131 133 A 133 B

TOTAL R3

8 UA 102.3 HA

/0.5S

132

TOTAL R5

1 UA 11.6 HA

TOTAL R

40 UA 351.7 HA

Tulpini nesanatoase

10%

319 A 320 A 321 A 328

TOTAL T1

4 UA 38.2 HA

20%

317 B 327 D

TOTAL T2

2 UA 20.0 HA

TOTAL T

6 UA 58.2 HA

uscare

Slaba

123 A 124 B 127 C 128 B 128 C 128 D 129 C 129 D 129 E 130 A 130 B 131 134 A 134 B

TOTAL U1

14 UA 141.0 HA

Mijlocie

53 C 54 B

TOTAL U2

2 UA 23.6 HA

TOTAL U

16 UA 164.6 HA

Doboraturi

Izolate

52 A 53 A 127 A 127 C 131 133 A 134 A 134 D

TOTAL V1

8 UA 145.3 HA

TOTAL V

8 UA 145.3 HA

Rupturi

izolate

327 A

TOTAL Z1

1 UA 0.8 HA

TOTAL Z

1 UA 0.8 HA

Din analiza datelor din tabelul constatăm existența atât a unor arborete afectate de factori destabilizatori cât și existența unor arborete afectate de factori limitativi.

În privința eroziunii, în cuprinsul fondului forestier aflat în studiu s-au identificat 56,1 ha terenuri afectate de eroziune în adâncime de intensitate slabă cât și 11,3 ha terenuri afectate de eroziune la suprafață de intensitate slabă, după cum reiese din tabelul 4.8.2.

Tabelul 4.8.2.

Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea terenului

Natura si intensit.

Categoria de inclinare

Teren gol

Padure cu consistenta de

Total

0.1-0.1

0.5-0.7

0.8-1.0

Fara eroz.

0 – 15

30.5

1.4

22.3

54.2

16 - 25

11.1

10.1

66.6

87.8

26 - 30

39.0

38.2

170.7

247.9

31 – 35

4.3

55.2

68.0

127.5

>35

103.5

Total

84.9

208.4

327.6

620.9

Er. In ad.

0 – 15

16 - 25

26 - 30

31 – 35

>35

9.5

46.6

56.1

Slaba

0 – 15

16 - 25

26 - 30

31 – 35

>35

9.5

46.6

56.1

Total

9.5

46.6

56.1

Er. In sp.

0 – 15

16 - 25

26 - 30

31 – 35

11.3

>35

Slaba

0 – 15

16 - 25

26 - 30

31 – 35

11.3

>35

11.3

Total

Total UP

0 – 15

30.5

1.4

22.3

54.2

16 - 25

11.1

10.1

66.6

87.8

26 - 30

39.0

38.2

170.7

247.9

31 – 35

4.3

55.2

79.3

138.8

>35

113.0

46.6

159.6

84.9

217.9

385.5

688.3

4.8.1. Arborete afectate de factori destabilizatori

În privința arboretelor afectate constatăm existența următorilor factori destabilizatori:– tulpini nesănătoase pe 58,2 ha;– uscare pe 164,6 ha;– doborâturi de vânt pe 145,3 ha;– Rupturi de zăpadă pe 0,8 ha.

4.8.1.1. Arborete cu tulpini nesănătoase

În cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna există 58,2 ha arborete în care s-a constat existența unor arbori cu tulpini nesănătoare, dintre care 38,2 ha cu intensitate de 10% și 20,0 ha cu intensitate de 20%.

Arboretele afectate sunt predispuse doborâturilor de vânt și rupturilor de zăpadă, în special arborii cu vârstă înaintată. Totodată, prezența tulpini nesănătoase reduce procentul de lemn de lucru și valoarea masei lemnoase.

4.8.1.2. Arborete afectate de uscare

Cauzele apariției acestui fenomen sunt condițiile de vegetație vitrege (sol superficial cu rocă la suprafață) sau vârsta înaintată a unor elemente de arboret. Se impune ca pe viitor să se extragă, ori de câte ori este nevoie, arborii uscați sau în curs de uscare.

În suprafața ce face obiectul acestui studiu au fost semnalate arborete afectate de fenomene de uscare de intensitate slabă pe 141,0 ha și de intensitate mijlocie pe 23,6 ha, fără a fi însă vorba de o problemă gravă ce să afecteze fondul forestier.

4.8.1.3. Arborete afectate de doborâturi de vânt

În cadrul suprafeței analizate s-a constatat existenta unei suprafețe de 145,3 ha afectată de doborâturi izolate.

Cauzele care au dus la apariția acestui fenomen sunt:– vânturile puternice de joasă altitudine,– existența solurilor superficiale, corelat cu perioade îndelungate de exces de umezeală în sol, fapt ce a dus la slâbirea rezistenței de ancorare în sol a unora dintre arbori,– neexecutarea mulți ani la rând a lucrărilor de îngrijire fapt ce a dus la formarea de arborete foarte dese cu coeficient de zveltețe crescut.

Față de aceste cauze și efecte se apreciază că acest fenomen se încadrează în limite normale. Totuși se impune parcurgerea arboretelor tinere cu lucrările necesare (curățiri și rărituri) în vederea creșterii rezistenței acestora la doborâturile de vânt.

4.8.1.4. Arborete afectate de rupturi de zâpadă

Acest fenomen de intensitate slabă este întâlnit într-un arboret de salcâm cu vârsta de 20 ani. Cauzele apariției sunt căderile masive de zăpadă corelate cu vânturile puternice. Aceste fenomene produc dezrădăcinări de arbori, ruperi de arbori cu defecte (putregai), ruperea vârfurilor arborilor.

Rupturile se produc mai intens spre sfârșitul primăverii când după ploi intense care au înmuiat pământul, acestea se transformă în zăpezi moi și aderențe la acele de pin, formând adevărate poduri peste coroana arborilor. Sub greutatea zăpezii, cu ajutorul vântului se pot produce adevărate dezastre.

4.8.2. Arborete afectate de factori limitativi

Factorii limitativi ce afectează arboretele din zona analizată sunt reprezentați de existența rocii la suprafață solului.

4.8.2.1. Arborete instalate pe terenuri cu rocă la suprafață

În cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna au fost identificate 351,7 ha, arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafață. Dintre acestea 160,2 ha prezintă rocă pe 10% din suprafață, 77,6 ha prezintă rocă pe 20%, 102,3 ha prezintă rocă pe 30% și 11,6 ha prezintă rocă pe 50%.

În arboretele din SUP "A" la care rocă la suprafață apare în procent redus pe suprafață (0,1- 0,2/S), lucrările prevăzute se pot executa fără restricții majore.

4.9. Starea sanitară a pădurii

Pe baza datelor culese din teren și înscrise în fișele de descriere parcelară, se poate aprecia că marea majoritate a arboretelor au o stare fitosanitară bună. Există însă numeroase posibilități ca această stare să fie alterată prin acțiunea unor factori biotici, de mediu sau prin activități umane.

Principalii factori destabilizatori identificați în teren sunt

Atacurile de insecte și ciuperci - au fost ținute sub control, evitându-se apariția unor focare deosebite.

Vântul - deși intens, nu a făcut ravagii. Asociat însă cu zăpada, sau numai singur, produce dezrădăcinări de arbori, ruperi de arbori cu defecte (putregai), ruperea vârfurilor arborilor de molid, în special la cei din plantație, fie individual, fie în grupe.

Zăpada - produce doborâturi de arbori, de cele mai variate vârste, prin dezrădăcinări, ruperea trunchiurilor sau încovoierea lor, atât la arborii izolați sau grupați.

Pășunatul - nu a produs și nici nu produce pagube evidente, existând suficiente pășuni în zonă iar numărul vitelor este în descreștere. Trebuie avut în vedere și pagubele posibile produse de vânat prin roaderea cu predilecție a puieților de brad, molid, paltin; acestea pot fi evitate prin utilizarea substanțelor repelente, pungi de plastic etc.

Tăierile de arbori în delict - nu prezintă un pericol dar, prin fărâmițarea proprietăților se mărește foarte mult pericolul unor astfel de tăieri în situația neurmăririi atente a tuturor transporturilor de masă lemnoasă de pe drumurile forestiere existente.

Neexecutatea corectă sau la timp a lucrărilor silvo-tehnice poate provoca pagube importante. Cele mai des erori apar la executarea ajutorărilor regenerării naturale (nereceparea semințișurilor rănite cu ocazia exploatărilor), neexecutarea la timp și corect a lucrărilor de întreținere cât și la executarea tăierii definitive, fără măsuri adecvate de protejare a semințișurilor. De asemenea numeroase vătămări sunt produse în timpul procesului de exploatare, prin doborârea trunchiurilor de mari dimensiuni.

4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

Condițiile staționale din Unitatea de protecție și producție I Horezu - Căpățâna sunt favorabile vegetației forestiere, asigura dezvoltarea unor specii valoroase, în primul rând a fagului, gorunului, molidului și bradului, care valorifică la maximum stațiunile din zonă. În tabelul 4.10.1. este prezentată corespondența între bonitatea stațiunilor și productivitatea actuală a arboretelor.

Tabelul 4.10.1.

Analiză comparativă privind bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor

Bonitatea stațiunilor

Productivitatea pădurilor

Diferențe

(ha)

Categoria

Supraf.

Categoria

Supraf.

Superioară

1,7

Mijlocie

418,7

Mijlocie

417,0

1,7

Inferioară

241,9

Inferioară

241,9

TOTAL

660,6

100

TOTAL

660,6

100

După cum reiese din tabel singura diferență este reprezentată de un arboret (319 B) de pin silvestru de productivitate superioară situat pe stațiune de bonitate mijlocie.

Stațiunile de bonitate mijlocie predomină ocupând 63% restul de 37% fiind reprezentat de stațiuni de bonitate inferioară.

Clasa de producție medie pentru Unitatea de protecție și producție I Horezu - Căpățâna este III4, iar compoziția actuală este 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM. Consistența arboretelor este bună, media fiind de 0,74, vârsta medie a pădurii din această unitate este de 99 ani, creșterea medie este de 3,8 mc/an/ha, volumul mediu la hectar este de 266 mc.

Fagul - ca specie principală de bază ocupă 82% din suprafața totală a unității de protecție și producție, realizând clasa de producție III4, o vârstă medie este de 109 ani, creșterea medie anuală de 3,7 mc/ha, volumul mediu de 290 mc/ha iar o consistență medie de 0,73. Arboretele de fag provin 76% din sămânță și 24% din lăstari, având o vitalitate normală în proporție de 85% și slabă 24%.

Gorunul este a treia specie forestieră în ordinea participării în compoziția totală (4%). Această specie realizează clasa de producție III_9, la vârsta medie de 49 ani și o consistență medie de 0,84, realizând un volum mediu de 223 mc/ha și o creșterea medie anuală de 3,1 mc/ha. Arboretele de gorun provin 97% din sămânță și 3% din lăstar, având o vitalitate normală în proporție de 100%.

Bradul este a patra specie ca participare în ordinea participării în compoziția totală (2%). Această specie realizează clasa de producție III_1, la vârsta medie de 17 ani și o consistență medie de 0,82, realizând un volum mediu de 37 mc/ha și o creșterea medie anuală este de 3,7 mc/ha. Arboretele de brad provin 47% din sămânță și 53% din plantații, având o vitalitate normală în proporție de 100%.

Amenajamentul actual urmărește cu prioritate regenerarea arboretelor de amestec, pe cale naturală prin sămânță, într-o proporție cât mai mare ca și până acum, reducând pe cât posibil completările după tăierea definitivă.

Alte specii care participă, în proporții reduse, în compoziția arboretului sunt: mesteacănul, pinul silvestru, carpenul, salcâmul.

Amintim că din suprafața totală a fondului forestier productiv 58% sunt arborete exploatabile, 10% arborete preexploatabile și 32% arborete neexploatabile.

Din studiul condițiilor staționale și a vegetației forestiere rezultă că

● în cadrul unității de protecție și producție analizate există un ecofond forestier adaptat condițiilor staționale, fiind necesară conservarea lui;

● introducerea și promovarea speciilor valoroase de amestec, cum ar fi paltinul de munte, frasinul, ulmul, laricele, etc.

Se poate trage concluzia că, printr-o gospodărire judicioasă, arboretele unității de protecție și producție analizate pot valorifica într-o mai mare măsură potențialul stațional, oferind în continuare o bună protecție a mediului natural.

5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

Scopul amenajamentului actual este să mențină și ori de câte ori este posibil să amelioreze aptitudinile pădurii pentru a îndeplini, cât mai bine, ansamblul funcțiilor ecologice, economice și sociale atribuite. Pe această linie, s-au stabilit obiective de urmat, iar în cadrul lor tehnici de producție și de protecție de realizat.

5.1.1. Obiective social-economice și ecologice

Prin măsurile și prevederile sale, amenajamentul urmărește realizarea și perpetuarea unor arborete cu o structură optimă, capabile să producă cu continuitate lemn de dimensiuni mari, din care să rezulte sortimente variate și valoroase, cerute de economia națională. Concomitent, se urmărește ca pădurea să-și îndeplinească în condiții optime funcțiile ecologice și sociale ce-i sunt proprii.

Obiectivele social-economice și ecologice stabilite pentru pădurile din Unitatea de protecție și producție I Horezu - Căpățâna, concretizate în produse și servicii de protecție sau sociale ce sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 5.1.1.1.

Obiectivele social-economice și ecologice ale pădurilor

Grupa de obiective și servicii

Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat

Ecologice

Protecția apelor

- Protejarea padurilor situate in perimetrele de protectie a surselor de apă potabilă și industrială (Lac de acumulare, sursă de alimentare a Orașului Tîrgu – Jiu).

Asigurarea protecției terenurilor și a solurilor

- Menținerea echilibrului ecologic pe terenuri cu înclinare mai mare de 35° prin conservarea pădurii.

- Conservarea pădurilor și ecosistemelor de pe terenurile cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări.

- Conservarea pădurilor situate pe terenuri cu înmlățtinare permanentă.

- Benzi de pădure în jurul golurilor alpine.

Asigurarea ocrotirii genofondului și ecofondului forestier

- Protectia peisajului natural existent, a unor habitate, a genofondului și ecofondului forestier și a folosintelor actuale a Sitului Natura 2000 – ROSCI 0129 „Nordul Gorjului de Vest”.

Economice

Asigurarea cu produse lemnoase de calitate

- Arbori groși de calitate superioară.

Valorificarea produselor nelemnoase ale fondului forestier

- Vânat, fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale.

În raport cu starea fiecărui arboret în parte și de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, s-au adoptat, la nivel de subparcelă și subunitate, țeluri de protecție sau de producție.

5.1.2. Funcțiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social-economice fixate s-au stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. În conformitate cu funcțiile stabilite, arboretele au fost încadrate în categoriile funcționale redate în tabelul 5.1.2.1.

Analizând tabelul 5.1.2.1. se poate observa că întreaga suprafață de pădure din cadrul unității de protecție și producție analizate sunt încadrate în Grupa I funcțională - Vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție.

În privința repartiției pe subgrupe și categorii funcționale facem precizarea că toate arboretele prezintă una sau mai multe încadrări, având prioritate categoria funcțională ce implică cel mai mare grad de protecție.

Tabelul 5.1.2.1.

Încadrarea arboretelor în grupe, subgrupe și categorii. funcționale

Grupa, subgrupa și categoria funcțională

Suprafața

Cod

Denumirea

Grupa I – Vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție

Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montană, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare - T IV

5,7

1C5Q

69,5

Total 1C

75,2

2A1C

Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30° pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35°, pe alte substrate - T II

79,4

2A1C5Q

33,2

2A2C5Q

0,9

2A5Q

117,9

Total 2A

231,4

2C5Q Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine – T II

20,0

Total 2C

20,0

2I1C5Q

Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă – T II

1,1

Total 2I

1,1

2L1C

Arboretele situate pe ternuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria I.2A – T IV

38,5

2L1C5Q

13,2

2L5Q

94,2

Total 2L

145,9

Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor – din rețeaua ecologică Natura 2000 - SCI (Sit Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest) – T. IV

187,0

Total 5Q

187,0

Total Grupa I

660,6

100

Total U.P. I Horezu - Căpățâna

660,6

100

Încadrarea pe categorii funcționale este conform O.M. 766/23.07.2018.

Pentru o mai bună gospodărire a pădurilor, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale. Această grupare permite alegerea corectă a măsurilor silviculturale și tratamentelor ce se vor executa pentru îndeplinirea obiectivelor social-economice și ecologice propuse. Tipurile de categorii funcționale identificate în această unitate de bază sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2.

Tabelul 5.1.2.2.

Tipurile. funcționale pentru pădurile analizate

Tipul funcțional

Categoriile funcționale

Suprafața

T II

2A, 2C, 2I

252,5

T IV

1C, 2L, 5Q

408,1

Total U.P. I Horezu - Căpățâna

660,6

100

În tipul T II intră păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni cu condiții grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări de conservare.

În tipul T IV intră păduri cu funcții speciale de protecție pentru care sunt admise, pe lângă grădinărit și cvasigrădinărit, și alte tratamente, cu impunerea unor restricții speciale în aplicare.

5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite

În vederea gospodăririi diferențiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social- economice și a îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în următoarele subunități de gospodărire:– S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obișnuite - 408,1 ha (62%);– S.U.P. "M"- păduri supuse regimului de conservare deosebită - 252,5 ha (38%);

În tabelul 5.1.3.1. este redată constituirea subunităților de gospodărire pe unități amenajistice.

Tabelul 5.1.3.1.

Repartiția pe subunități de gospodărire a fondului forestier analizat

SUP

UNITATI AMENAJISTICE

27.7HA

122R

123R

125R

126R

128C

134R

316M

319V

338N

NR. DE UA-uri: 9

408.1HA

21 52 B 53 B 53 C 53 D 54 A 54 B 54 C 54 D 54 E 56 A 56 C 123 C 124 A 124 B 124 D 125 A 125 C 125 D 126 A 126 C 126 D 126 E 127 A 127 C 127 D 128 A 128 B 128 D 128 E 129 A 129 B 129 D 129 E 129 F 130 B 130 C 130 D 134 A 134 D 134 E 318 B 318 E 319 A 319 B 320 A 320 B 321 A 327 A 327 C 328

NR. DE UA-uri: 51

252.5HA

52 A 52 C 53 A 122 B 123 A 123 B 123 D 124 C 125 B 125 E 126 B 126 F 127 B 128 C 128 F 129 C 130 A 131 132 133 A 133 B 134 B 134 C 316 A 316 B 316 C 316 D 317 A 317 B 318 A 318 C 318 D 327 D

NR. DE UA-uri: 33

TOTAL UP

688.3HA

NR. TOTAL DE UA-uri: 93

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

Pentru a satisface în mod corespunzător funcțiile și obiectivele atribuite, arboretele și fondul de producție trebuie conduse spre o structură optimă.

Această structură se definește în raport cu obiectivele de îndeplinit și cu condițiile staționale și se exprimă prin bazele de amenajare: regim, compoziția țel, tratamentul, exploatabilitatea și ciclul.

5.2.1. Regimul

Regimul reprezintă modul în care se asigură regenerarea unei păduri, definind structura pădurii din acest punct de vedere.

Regimul adoptat pentru arboretele din cadrul Unității de protecție și producție I Horezu - Căpățâna este cel de codru și crâng pentru salcâm și anin negru. În cadrul regimului codru se urmărește regenerarea din sămânță și conducerea arboretelor până la vârste mari, când realizează sortimente valoroase de lemn și asigură o îndeplinire optimă a funcțiilor de protecție stabilite sunt condiții absolut necesare unei gospodăriri eficiente a arboretelor din unitatea analizată. În cazul regimului crâng se urmărește regenerarea vegetativă.

5.2.2. Compoziția - țel

Compoziția - țel reprezintă asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret ce îmbină în orice moment al existenței lui, exigențele biologice ale pădurii cu cerințele social-economice.

Compoziția-țel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte în funcție de situația acestuia în raport cu termenul exploatabilității după cum urmează:– pentru arboretele exploatabile s-a stabilit compoziția de regenerare avându-se în vedere compoziția optimă, semințișul existent și sistemul de cultură adoptat;– pentru arboretele preexploatabile și neexploatabile s-a adoptat compoziția la exploatare ținând seama de compoziția actuală și de posibilitatea modificării ei prin lucrări silvotehnice spre compoziția optimă;– pentru terenurile goale s-a stabilit compoziția de împădurire.

Compoziția țel finală se stabilește în raport cu țelurile de gospodărire și cu condițiile ecologice date.

Prin actualul amenajament s-a promovat compoziția corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condițiilor staționale, funcțiilor social economice atribuite, stării actuale a arboretului.

În tabelul 5.2.2.1. s-a stabilit compoziția țel pentru fiecare S.U.P. și pe întreaga unitate de protecție și producție:– pentru S.U.P. "A" - 67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT;– pentru S.U.P. "M" - 79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT;– pentru U.P. I Horezu - Căpățâna - 72FA 6GO 6BR 4MO 4PAM 1CA 7DT.

Compoziția țel la nivel de unitate amenajistica s-a stabilit în funcție de condițiile staționale și posibilitatea de ameliorare a compoziției actuale prin lucrările ce se propun în amenajament. La adoptarea acestora s-au avut în vedere următoarele:– realizarea de arborete valoroase din punct de vedere al amestecului de specii și din punct de vedere funcțional;– realizarea unei biodiversități care să asigure o mai mare stabilitate arboretelor.

Tabelul 5.2.2.1.

Stabilirea compoziției țel pentru fondul forestier analizat

SUP

Tip stațiune

Tip pădure

Compoziția-țel

Supraf

-ha-

Suprafața pe specii

– ha –

PAM

ANN

3.3.3.1.

411.5.

7FA 2BR 1DT

36,9

25,8

7,4

3,7

3.3.3.2.

411.4.

7FA 1BR 1MO 1PAM

244,3

171,1

24,4

5.1.4.2.

512.1.

8GO 2DT

22,1

17,7

4,4

5.2.4.1.

421.3.

9FA 1DT

28,4

25,6

2,8

5.2.4.2.

421.3.

8FA 1GO 1DT

76,4

53,3

15,3

7,8

Total SUP “A”

67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT

408,1

275,8

33,0

31,8

24,4

18,7

100

SUP “A”- Compoziția actuală*

89FA 5GO 2BR 2PI 1MO 1ME 3DT 1DM

3.1.2.0.

419.1.

8FA 1CA 1DT

75,7

60,5

7,6

3.3.3.1.

411.5.

7FA 1MO 1BR 1DT

52,3

36,7

5,2

3.3.3.2.

411.4.

6FA 2BR 1PAM 1DT

10,8

6,4

2,2

1,1

5.2.4.1.

421.3.

9FA 1DT

48,6

43,7

4,9

5.2.4.2.

421.2.

8FA 1GO 1DT

64,0

51,2

6,4

5.2.5.3.

971.2.

8ANN 2DT

1,1

0,9

0,2

Total SUP “M”

79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT

252,5

198,5

6,4

7,4

5,2

1,1

7,6

0,9

25,4

100

SUP “M”- Compoziția actuală*

84FA 2GO 7ME 4SC 3CA

TOTAL U.P.

72FA 6GO 6BR 4MO 4PAM 1CA 7DT

660,6

474,3

39,4

39,2

29,6

25,5

7,6

0,9

44,1

100

Compozitia țel U.P. I Horezu - Căpățâna 72FA 6GO 6BR 4MO 4PAM 1CA 7DT

Compozitia actuală U.P. I Horezu - Căpățâna 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM

5.2.3. Tratamentul

Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregătește și se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generație la alta.

Prin adoptarea și aplicarea tratamentului adecvat se urmărește în principal asigurarea regenerării integrale a suprafețelor incluse în rând de tăiere și realizarea unei structuri optime sub raport ecologic și funcțional.

Alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularităților ecologice, a stării arboretelor respective, a funcțiilor social-economice ale acestora, a accesibilității lor actuale și de perspectivă precum și în raport cu condițiile tehnice și economice existente.

Alegerea tratamentelor se face în conformitate cu normativele în vigoare ținând seama de următoarele criterii

1. formații de tipuri de pădure;

2. tipul de structură a arboretelor;

3. categorii de productivitate a stațiunii;

4. tipul de categorii funcționale.

Pentru realizarea unei structuri care să promită exercitarea în mod optim a funcțiilor de protecție și producție ce au fost conferite arboretelor s-au propus a se aplica în cadrul subunităților de producție tratamentul tăierilor progresive.

Prin aplicarea acestui tratament se urmărește păstrarea caracterului naturii al pădurii, realizarea regenerării naturale a speciilor de amestec dificil de introdus pe cale artificială, precum și asigurarea unor structuri sperăm relativ pluriene corespunzătoare funcțiilor atribuite.

În cazul în care, în cadrul unităților amenajistice încadrate în subunitatea pentru care se reglementează producția, apar mici zone cu pante peste 35°, cu stâncării, grohotișuri sau situate pe malurile văilor, pâraielor sau râurilor, tăierile de produse principale din acele zone vor avea caracter de lucrări de conservare sau lucrări de igienă.

Pentru arboretele cu vârste înaintate, supuse regimului de conservare deosebită (S.U.P."M") s-au prevăzut lucrări speciale de conservare, prin care să se mențină sau să se îmbunătățească starea fitosanitară a arboretelor, să se asigure permanența pădurii și îmbunătățirea continuă a exercitării de către acestea a funcțiilor de protecție ce li s-au atribuit.

Modul de aplicare a tratamentelor propuse este cel prezentat în "Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor", iar particularitățile existente sunt redate în capitolul privind recoltarea posibilității de produse principale.

5.2.4. Exploatabilitatea

Exploatabilitatea este calitatea arboretelor de a fi exploatabile în raport cu țelurile urmărite.

Pentru arboretele din S.U.P. "A" - codru regulat s-a adoptat exploatabilitatea de protecție pentru toate arboretele, acestea fiind încadrate în Grupa I-a funcțională.

Vârsta exploatabilității, respectiv vârsta la care arboretele devin exploatabile, s-a stabilit în funcție de compoziție și de clasa de producție pe specii potrivit normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.

În cadrul acestei subunități vârsta medie a exploatabilității rezultată din calcul, pentru subunitatea de producție la care se reglementează producția de masa lemnoasă și este de 110 ani.

Pentru arboretele supuse regimului de conservare deosebită (SUP M) nu s-au stabilit vârste ale exploatabilității, deoarece în cazul acestora sunt permise numai lucrări de conservare sau de îngrijire și conducere a arboretelor.

5.2.5. Ciclul

Ciclul este indicatorul structurii pe clase de vârstă a fondului de producție normal al unei păduri de codru regulat și totodată norma de timp stabilită de amenajament pentru menținerea arboretelor pădurii respective.

La stabilirea ciclului au fost luate în considerare formațiile și speciile forestiere ce compun pădurea; funcțiile social-economice atribuite arboretelor respective; media vârstei exploatabilității tehnice și posibilitatea de creștere a eficacității funcționale a arboretelor și a pădurii în ansamblu. Ciclul de producție adoptat este de 110 ani pentru S.U.P. ,,A" - codru regulat. în tabelul 5.2.5.1. sunt prezentate bazele de amenajare pentru unitatea de producție analizată.

Tabelul 5.2.5.1.

Analiza compoziției țel pentru. fondul. forestier analizat

S.U.P.

Supraf. - ha -

Regim

Compoziția %

Tratament

Exploatabilitate și vârstă

Ciclul

Actuală

După 10 ani

După 20 ani

Țel

“A”

408,1

Codru, Crâng

89FA 5GO 2BR 2PI 1ME 1MO 3DT 1DM

87FA 5GO 3BR 1PI 1MO 3DT

84FA 6GO 3BR 1PI 2MO 4DT

67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT

T. progresive

De protecție, 110 ani

110

“M”

252,5

Codru, Crâng

84FA 7ME 4SC 3CA 2GO

83FA 6ME 4SC 3CA 3GO 1DT

83FA 3GO 3ME 4SC 3CA 1MO 3DT

79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT

TOTAL U.P.

660,6

Codru, Crâng

82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM

81FA 5GO 4ME 3BR 1PI 2SC 1CA 3DT

80FA 6GO 2ME 3BR 1PI 1MO 1CA 2SC 4DT

72FA 6GO 6BR 4MO 4PAM 1CA 7DT

T. progresive

De protecție, 110 ani

110

5.3. Conservarea biodiversității

Ocrotirea și conservarea biodiversității este un domeniu complex ce trebuie urmărit, luând în considerare cele patru forme ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică, landșaftică.

O caracteristică esențială a U.P. I Horezu - Căpățâna o constituie faptul că suprafața de 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curți construcții și depozite permanente și 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI0129 "Nordul Gorjului de Vest".

DESCRIEREA SITULUI

Nordul Gorjului de Vest este constituit dintr-o fâșie subcarpatică cu două aliniamente de dealuri alternând cu depresiuni și dintr-o ramă montană a cărei morfologie este mult mai impunătoare și complexă. Deși sunt unități naturale distincte ele se completează într-o armonie perfectă la care contribuie toate componentele naturale precum și așezările omenești cu specificul lor economic și etnografic.

ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptări): Teritoriul, lipsit de localități - cu excepția celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină, în ecoregiunea Carpaților Meridionali, pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, între granița cu Parcul Național Defileul Jiului la răsărit și Culmea Cernei, la apus și între cumpăna apelor, la Nord și drumul submontan Apa Neagră - Bumbești - Racovița, la Sud. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de păduri, cu zone întinse virgine și cvasivirgine, pajiști, stâncării, abrupturi, chei și poieni.

Poziționat în SV arcului carpatic, cu influențe climatice submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expoziția preponderent sudică, corelate cu marea amplitudine altitudinală și fragmentarea accentuată a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal și al lumii animale, aici înregistrându-se o interferență complexă între elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urcă la unele dintre cele mai mari altitudini din țară, de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) și elementele arcto-alpine, care coboară destul de mult pe înălțimile afectate de efectul de culme. Prin valorile altitudinale extreme și prin ecartul altitudinal amintit, domeniul deține recordul absolut în raport cu toate celelalte arii naturale protejate existente și potențiale din țară și probabil și din Europa, cel puțin în banda latitudinală mediană.

CALITATE ȘI IMPORTANȚĂ

Situl se întinde pe suprafață mare, cuprinzând mare parte din munții Vâlcan și o parte mică din Godeanu. Situat în regiunea alpină cu o mare bogăție de elemente floristice și faunistice. Datorită condițiilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme prezente toate zonele alpine și subalpine. În hornurile stâncăriilor de calcar se dezvoltă plante de talie mare, printre care specii de Trollius uropaeus și Lilium martagom. pe stâncile din zona Muntelui Oslea fiind prezentă floarea de colț -Leontopodium alpinum și salcia pitică - Salix retusa, alături de garofița albă - Dianthus spiculifolius și clopoțeii de munte - edraiathus graminifolius. Importanța științifică deosebită se datorează existenței alunului turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordică a arealului său european. Este de remarcat prezența sa atât în asociația forestieră, cu elemente sudice în pătura erbacee, cât și în tufărișurile de liliac cu scumpie de tip carpato-balcanic. Prezența speciilor Ruscus aculeatus și Dictamnus albus măresc valoarea științifică și peisagistică a zonei. Aici își găsesc habitatul propice 3 specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europă (urs, lup, râs), precum și alte specii de mamifere și păsări de asemenea protejate prin legislația internațională. ICAS - Stoiculescu C (comentariul realizat pentru Nordul Gorjului)

Cercetările româno-germane (Stoiculescu. 2005) relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității. Astfel, cu toate că ocupă sub 0,64 % din suprafața țării, focalizează o considerabilă diversitate ecologică și biologică. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentată prin: 6 tipuri de ecosisteme (de pădure, de pajiște, saxicol, acvatic, riparian și cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de legislația română și comunitară, din care 6, respectiv 23 %, din cele protejate, 12, respectiv 43 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate de aceiași legislație. din care 3, respectiv 50 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale României; 28 unități edafice forestiere grupate în 9 tipuri de sol și 6 clase de soiuri; 62 din cele 212 tipuri de stațiune forestieră identificate în țară 22 din cele 50 formații forestiere, cu 84 din cele 306 tipuri de pădure; 1.758 specii, din care: 703 specii animale (mamifere - 45, păsări - 139, reptile - 23, amfibieni-14, pești - 11, nevertebrate - 471); 808 specii vegetale (spermatofite - 679, pteridofite -19, briofite 110) și 247 specii de fungi și licheni (fungi -234, licheni -13). Din acestea, 242 specii (14 %) sunt protejate prin legi române și comunitare, din care: 193 specii animale (mamifere -19, păsări -132, reptile -14, amfibieni -11, pești - 3, nevertebrate - 14) și 49 specii vegetale (spermatofite); 3 specii noi pentru România (coleopterele Metaclisa aurea, Eubrachium hispidulum și Protaetia angustata); 20 specii de coleoptere relicte ale pădurii virgine; 11 taxoni endemici, din care 3 animale (reptile - 1, pești - 1, nevertebrate 1) și 8 vegetali (spermatofite); 4 taxoni vegetali (spermatofite) subendemici: 27 specii vegetale (spermatofite) foarte rare. Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 50 se încadrează în Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante și animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică, alte 104 specii se încadrează în Anexa 4 Specii de animale și plante care necesită o protecție strictă. iar alte 21 specii în Anexa 5 Specii de plante și animale interes comunitar ale căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de management.

Aria naturală protejată "Nordul Gorjului de Vest" cuprinde REZERVAȚII NATURALE a căror protecție și conservare este integrală.

Rezervația naturală Cheile Sohodolului

A fost declarată ca rezervație naturală protejată de interes național prin Legea nr. 5 din 12.04.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate.

Rezervația naturală Cheile și peștera Pătrunsa

A fost declarată ca rezervație naturală protejată de interes național prin H.G. nr. 1143 din 18. 09. 2007, privind instituirea de noi arii naturale protejate.

VULNERABILITATE

Traficul auto, turism necontrolat, exploatare resurse naturale, pășunatul, turismul necontrolat, construcții, braconaj, pescuit și exploatare masă lemnoasă. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptări): Inclinările eponderente ale versanților, inclusiv din fondul forestier, depășesc 36 grade și demonstrează marea vulnerabilitate la eroziune, doborâturi de vînt și alunecări de teren. Ca elemente de presiune antropică se remarcă șoselele, care au pătruns pe multe din văile montane (Runcu-Câmp lui Neag), exploatarea lemnului, braconajul, pășunatul în golul de munte și la poalele munților.

Mai jos se va prezenta o corelație între Tipurile de habitate forestiere și Tipurile de pădure natural fundamentale identificare pe suprafața în studiu.

Cod habitat forestier

(Natura 2000)

Denumire

Cod

Tip pădure

Denumire

(productivitate)

R4109

Păduri dacice de fag (Symphyto – Fagion)

411.4.

Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull (m)

411.5.

Faget de limita cu flora de mull (i)

R4111

Păduri medio – europene de fag din Cephalanthero - Fagion

419.1.

Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i)

421.3.

Faget de deal pe soluri superficiale cu substrat calcaros (i)

R4123

Păduri dacice de gorun (Qercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

512.1.

Goruneto cu carex pilosa (m)

R4119

Păduri de fag de tip Asperulo - Fagetum

421.2.

Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m)

R4402

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus

971.2.

Aniniș pe soluri gleizate, de productivitate mijlocie (m)

* În cazul tipurilor de pădure 419.1., pentru care nu s-a găsit corespondent în habitate Natura 2000, a fost încadrat la R4111 Păduri medio - europene de fag din Cephalanthero - Fagion.

În vederea conservării și ameliorării biodiversității se recomandă următoarele:– stabilirea corespunzătoare a compozițiilor de regenerare și a compozițiilor țel, acordând atenție deosebită speciilor locale în raport cu condițiile staționale și de vegetație specifice;– diversificarea structurii orizontale și verticale a arboretelor, pe calea promovării regenerării naturale, a aplicării tratamentelor cu perioade lungi de regenerare și modalităților de îngrijire și de conducere a arboretelor;– menținerea în arborete a unor exemplare (1-3 la ha) din specii rar întâlnite în cadrul ecosistemelor respective, a unor preexistenți de dimensiuni ieșite din comun sau a unor arbori cu particularități evidente sub raportul diversității biologice (cu scorburi, cu forme deosebite etc.);– identificarea și menținerea unor porțiuni cu asemenea particularități, inclusiv prin constituirea în acest fel, a unor subparcele distincte;– menținerea lemnului mort izolat, produs de perturbările naturale (doborâturi, rupturi ș.a.), preferând arborii de mari dimensiuni (diametru peste 40 cm) aceștia devenind un mediu de viață pentru întregi populații de mușchi, ciuperci, insecte etc.;– menținerea definitivă a arborilor foarte bătrâni, fie izolați (arbori-habitat), fie în mici insule de îmbătrânire sau senescență (constituite din arbori muribunzi fără valoare economică, cu cavități scorburi, scurgeri de sevă sau urme de trăznet);– menținerea unor suprafețe minime de luminiș pentru hrana insectelor floricole aflate în stadiul adult;– menținerea și dezvoltarea biodiversității ecosistemelor forestiere și landșaftice.

La adoptarea măsurilor pentru conservarea și ameliorarea biodiversității se va urmării ca ele să contribuie la menținerea și ameliorarea condițiilor de mediu, prin: evitare unor recolte care depășesc limitele impuse de necesitățile normalizării fondului de producție, precum și a unor tehnologii de regenerare/exploatare care pot afecta calitate solului și a apei; interzicerea utilizării unor substanțe chimice nocive în acțiunile de fertilizare, de combatere a dăunătorilor pădurii ori a buruienilor din culturi etc.

În afara măsurilor menționate, pentru a se crea condițiile necesare trecerii la un sistem de gospodărire intensiv, se impun desigur și acțiuni susținute privind dezvoltarea și modernizarea rețelei de drumuri forestiere, în raport cu natura și specificul activităților preconizate.

În pădurile analizate se pot întâlni arbori multiseculari, giganți ai lumii vegetale, care, chiar și după moartea lor, în decursul fazelor de putrezire și descompunere se mențin multe decenii în ecosistem. Este necesar ca în lucrările de descriere parcelară să se evidențieze prezența lemnului mort, arborilor bătrâni în vederea menținerii și conservării lor. Aceștia, alături de arborii bătrâni și foarte bătrâni ca și cei cu scorburi și cavități au un rol benefic în conservarea și ameliorarea biodiversității forestiere știindu-se că 2/3 din specii depind de lemnul mort, și că biodiversitatea forestieră se compune în proporție de doar 20% din plante, mamifere și păsări iar diferența de 80% revine insectelor.

Totodată, este necesară combaterea miturilor false conform cărora pădurile "curate" sunt neapărat sănătoase; că pădurile și arborii prea bătrâni sunt o problemă; că arborii morți sunt focare de boli; că lemnului mort și arborii bătrâni reprezintă risc de incendii și accidente.

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

Stabilirea posibilității de produse principale, elaborarea planurilor de recoltare și a planurilor de împădurire, definesc reglementarea procesului de producție.

Prin reglementarea procesului de producție s-a urmărit:– dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condițiile ecologice și funcțiile atribuite;– realizarea unor arborete care să asigure continuitatea funcțiilor de producție și protecție, concomitent cu creșterea stabilității ecologice și a eficienței funcționale;– aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.

În cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna, în vederea reglementării procesului de producție, s-au constituit două subunități de gospodărire, dar reglementarea propriu-zisă a producției se face numai pentru arboretele din subunitatea "A" - codru regulat.

Reglementarea procesului de producție s-a făcut pentru arboretele încadrate în tipul funcțional T IV, arboretele încadrate în tipul funcțional T II sunt tratate distinct.

6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.1.1. Reglementarea procesului de producție la SUP "A" - codru regulat

6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale

La subunitatea de codru regulat, sortimente obișnuite determinarea posibilității se face prin intermediul volumelor și prin intermediul suprafețelor, aplicându-se procedee specifice metodei creșterii indicatoare și metodei claselor de vârstă.

Determinarea indicatorului de posibilitate s-a făcut prin prelucrare automată a datelor.

6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare

Indicatorul de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare se stabilește cu ajutorul formulei

P =m ● Ci

în care

Ci = creșterea indicatoare; Ci = 1254 mc

m = un factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabilă în primele perioade ale ciclului.

Practic, pentru determinarea indicatorului de posibilitate, se iau în considerare

Ci = creștere indicatoare cu specificația arătată;

Vd^c = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primul deceniu, ținând seama de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele de aplicat și de perioada de regenerare adoptată;

V1^c = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 20 ani, ținând seama de volumul total al arboretelor în intervalul respectiv, de tratamentele de aplicat și de perioadele de regenerare adoptate;

V2^c = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 40 ani, ținând seama de volumul total al arboretelor în intervalul respectiv, de tratamentele de aplicat și de perioadele de regenerare adoptate;

V3^c = volumul total al arboretelor exploatabile în primii 60 ani, plus creșterea producției lor principale la jumătatea acestui interval.

Volumele de masă lemnoasă Vd^c , V1^c și V2^c se determină cu relațiile

în care

V1^d, V2^d, N^nd reprezintă volumele arboretelor exploatabile în primul deceniu, care potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat și perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltat integral în următorii 10 ani, 20 de ani, 30 de ani, respectiv 10n ani, plus creșterea producției lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate.

V1^2, V1^3, V1^n, volumele arboretelor exploatabile în primii 20 ani, care potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat pe perioadele de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 20 de ani, 30 de ani sau respectiv în 10n, plus creșterea producției lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate.

V2^4, V2^n , volumele arboretelor exploatabile în primii 40 ani, care potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat și perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 40 de ani, respectiv în 10n ani plus creșterea producției lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate.

n, reprezintă în toate cazurile numărul de decenii prevăzut pentru recoltarea materialului lemnos din arboretele cu perioade mai lungi de 30 (40) ani, dar care datorită întinderii lor reduse nu au putut fi constituite ca unități de gospodărire separate; în relația din ultima formulă, raportul V2^n : 10n se ia în considerare numai în situațiile în care n>4.

Se stabilește apoi valoarea unui parametru Q exprimând raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp considerate și volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală și continuă a unei posibilități egale cu creșterea indicatoare.

Valoarea acestui parametru se determină prin relația

Q = (20Ci + Dm) / 20Ci

în care

Dm reprezintă minima dintre diferențele

Dd = 2Vd^c - 20 Ci = 41728;

D1 = V1^c - 20 Ci = 23882;

D2 = V2^c - 40 Ci = 52613;

D3 = V3^c - 60 Ci = 37928;

Dm = 23882

În raport cu valoarea lui Q subunitatea de gospodărire prezintă deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q<1) sau excedent (Q mai mare sau egal cu 1).

Pentru unitățile cu excedent de masă lemnoasă exploatabilă (Q mai mare sau egal cu 1), cum este în cazul nostru (Q=1,9), factorul modificator m se calculează după formula: m = 0,867 + 0,133*1,9 = 1,119.

Valoarea indicatorului de posibilitate după creșterea indicatoare este Pa_Ci = m * Ci = 1,119*1254 PCi = 1403 mc/an.

În tabelul următor, generat de programul AS, sunt redate toate valorile care au dus la calcularea indicatorului de posibilitate după creșterea indicatoare de mai sus.

Tabelul 6.1.1.1.1.1

Calculul posibilității prin intermediul creșterii indicatoare

SPECIA

ANN

TOTAL

1004

1254

33404

VD1

6911

133

7044

VD2

6499

118

347

6964

VD3

68635

VD4

48962

VE1

6968

116

7084

VE2

6534

100

121

351

7112

VE3

74274

100922

1015

102

225

352

157

102773

107714

1574

1120

1829

231

356

344

113168

DD1

41728

DD2

23882

DD3

52613

DD4

37928

23882

1.9

POSIB.

1403

A : 0.8670 M : 1.119

CICLUL

110.0 ANI

SUPRAFATA TOTALA

408.1 HA

SUPRAFATA IN GR. I FUNC.

408.1 HA

SUPRAFATA IN GR. II FUNC. (CU TEL 2 SAU 3)

0.0 HA

6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă

Stabilirea acestui indicator se face parcurgându-se următoarele etape

1 - analiza structurii unității de gospodărire pe clase de vârstă;

2 - constituirea suprafețelor periodice, acordându-se o atenție deosebită formării suprafeței periodice în rând;

3 - încadrarea arboretelor în primele două suprafețe periodice, pe urgențe de regenerare;

4 - determinarea posibilității după indicatorul claselor de vârstă.

1. Analiza structurii unității de gospodărire pe clase de vârstă.

Vârsta medie a exploatabilității pentru S.U.P. "A" este de 110 ani adoptându-se un ciclu de 110 ani. S.U.P. "A" va avea 6 clase de vârstă din care cinci de 74,2 ha fiecare iar a șasea de 37,1 ha.

O repartiție reală pe clase de vârstă în această subunitate de gospodărire este prezentată în tabelul 6.1.1.1.2.1.

Tabelul 6.1.1.1.2.1.

Distribuția pe clase de vârstă

Specificări

Clase de vârstă

C.R.

III

VI și peste

Total

Normală

Suprafața

-ha-

66,5

6,1

44,1

53,9

14,0

223,5

408,1

74,2

100

Analizând structura pe clase de vârstă a arboretelor încadrate în S.U.P. "A" constatăm existența unui dezechilibru, astfel fiind excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă și peste și un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă, cu influență asupra arboretelor exploatabile (Q este de 1,9).

Distribuția pe clase de vârstă a fondului de producție analizat.

2. Constituirea suprafețelor periodice.

În raport cu perioadele de regenerare adoptate se constituie suprafețele periodice corespunzătoare unor perioade de regenerare de 30 ani, ținând cont de formațiile forestiere predominante la care perioada de regenerare avută în vedere este de 30 ani. Ciclul este de 110 ani, iar în cazul acestei subunități s-au constituit trei suprafețe periodice de 30 ani în suprafață de 111,3 ha fiecare și una de 20 ani în suprafață 65,7 ha.

3. Încadrarea arboretelor în suprafețe periodice pe urgențe de regenerare.

Ținând cont de urgențele de regenerare, suprafețele periodice 1 și 2 vor avea dimensiunile date în tabelul 6.1.1.1.2.2.

Tabelul 6.1.1.1.2.2.

Constituirea primelor suprafețe periodice în cadrul. fondului. forestier productiv analizat

Nr. SP

u.a.

Suprafața

-ha-

SP 1

52 B, 53 D, 54 E, 124 A, 124 B, 124 D, 125 D, 126 C%, 126 D, 127 C, 129 E, 129 F, 134 A

111,8

SP 2

54 A, 56 A, 123 C, 125 A, 126 C%, 127 A, 127 D, 128 B, 129 D, 130 B, 134 D, 327 A, 327 C

126,3

În suprafața periodică în rând (SP1) au fost încadrată o parte din arboretele exploatabile în ordinea urgențelor de regenerare, incluzând arborete din urgențele I-a și a II-a de regenerare, și trei arborete din urgența a III-a (două cu vârstă 180-200 ani și unul de 140 ani), rezultând o suprafață cu mai mare cu 0,5 ha față de SPN.

4. Determinarea posibilității după indicatorul claselor de vârstă.

Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul inductiv

Pentru calculul posibilității se însumează volumele posibil de extras în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafața periodică în rând. Aceste volume au fost determinate pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimați procentual) pentru fiecare arboret exploatabil în parte. Indicii de recoltare sunt stabiliți cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicității și a numărului de intervenții necesare, a mărimii și perioadei de alăturare a parchetelor. În tabelul 6.1.1.1.2.3 sunt prezentate datele necesare determinării indicatorului.

Tabelul 6.1.1.1.2.3.

Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul inductiv

u.a.

Supraf

Vârsta

Consistența

Urgența

Volum total

PRM

Procent extras

Vol de extras

52 B

3,7

125

0,3

529

100

529

53 D

5,4

125

0,4

924

517

54 E

2,4

125

0,4

411

230

124 A

8,3

200

0,6

3327

1996

124 B

6,6

140

0,4

1286

100

1286

124 D

6,4

140

0,2

583

100

583

125 D

9,0

140

0,3

1179

100

1179

126 C%

9,9

140

0,8

4798

1295

126 D

6,9

140

0,6

2131

1279

127 C

7,6

140

0,4

1321

100

1321

128 D

2,2

140

0,4

455

182

129 E

13,9

200

0,7

6206

2110

129 F

9,6

135

0,3

1267

100

1267

134 A

19,9

180

0,7

8738

3058

Total

111,8

33155,0

16833

Valoarea indicatorului de posibilitate calculat prin procedeul inductiv este P_ind = 1683 mc/an

Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul deductiv

Calculul prin acest procedeu se bazează pe aplicarea următoarei formule

în care:– vi = volumul arboretelor cu perioadă de regenerare de 30 de ani, neparcurse cu tăieri, majorat cu jumătate din creșterea lor pe deceniu;– vk = volumul arboretelor cu perioadă de regenerare de 20 de ani, parcurse cu tăieri, majorat cu jumătate din creșterea lor pe deceniu;– vj = volumul arboretelor parcurse cu tăieri și al celor de refăcut, majorat cu jumătate din creșterea lor pe deceniu;– nj = numărul de ani considerat ca optim pentru exploatarea și regenerarea arboretelor parcurse cu tăieri și al celor de refăcut.

Valoarea indicatorului de posibilitate calculat prin procedeul deductiv este P_ded = 1636 mc/an și procedeul de calcul este redat în tabelul 6.1.1.2.4.

Tabelul 6.1.1.1.2.4.

Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul deductiv

Unitatea de protecție și producție I Horezu - Căpățana

S.U.P. “A” 408,1 ha

Clasă de regenerare = - ha

Ciclul 110 ani

Perioada 30 ani

S.P.N. = 111,3 ha

S.P. 1 = 111,8 ha

Clasa de vârstă

Supraf

-ha-

Volum

-mc-

SP I

SP II

Suprafețe periodice

Supraf

-ha-

Volum + 5 Cresteri

Supraf

-ha-

Volum

III

IV (20 ani)

-mc-

Actual

25 X Cr - mc-

Total

Supraf

-ha-

Supraf

-ha-

C.R.

66,5

173,9

0,8

125

130

65,7

6,1

341

6,1

III

44,1

10994

0,3

142

43,8

53,9

15626

53,9

14,0

4947

13,5

4780

1950

6730

0,5

VII

223,5

78346

111,8

6165

7248

19742

111,7

45966

8525

54491

Total

408,1

111993

111,8

6165

7248

19742

126,3

50843

10650

61493

104,3

65,7

Normal

111,3

74,2

Diferențe

0,5

15,0

-7,0

-8,5

P = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 658 + 362 + 616 = 1636 mc/an

Valoarea indicatorului de posibilitate calculat prin procedeul deductiv este P2 = 1636 mc/an

Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă va fi dat de valoarea minimă a rezultatelor obținute prin cele două procedee, ea fiind P = 1636 mc/an.

6.1.1.2. Adoptarea posibilității

În tabelul 6.1.1.2.1, se adoptă posibilitatea pentru S.U.P. A - codru regulat sortimente obișnuite din U.P. I Horezu - Căpățâna.

Tabelul 6.1.1.2.1.

Adoptarea posibilității și elementele de calcul a posibilității

Metoda de calcul

Prin intermediul creșterii indicatoare

După criteriul claselor de vârstă

Elemente de calcul

Valori

Elemente de calcul

Valori

Ci (mc )

1254

S.P. normală (ha)

111,3

Vd/10 (mc)

3340

Perioada I (ani)

Ve/20 (mc)

2448

S.P. I (ha)

111,8

Vf/40 (mc)

2569

Perioada a II-a (ani)

Vg/60 (mc)

1886

S.P. II (ha)

126,3

1,9

Volumul arboretelor exploatabile mediu la hectar (mc/ha)

350

1,119

P inductiv (mc)

1683

P deductiv (mc)

1636

P_1 = 1403 mc/an

P2= 1636 mc/an

P adoptată = 1403 mc/an

Analizând structura pe clase de vârstă a arboretelor încadrate în S.U.P. "A" constatăm un excedent de arborete în clasa a VI-a (cu vârste cuprinse între 140-200 ani), iar restul claselor de vârstă prezintă deficit de arborete; fiind vorba de un fond de producție cu excedent de arborete exploatabile (Q = 1,9).

Creșterea indicatoare este de 1254 mc, indicatorul de posibilitate după metoda creșterii indicatoare este de 1403 mc/an.

Pentru calculul indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă am procedat la includerea în Suprafața periodică în rând (SP1) a unei părți din arboretele exploatabile în ordinea urgențelor de regenerare, incluzând arborete din urgențele I-a și a II-a de regenerare, și trei arborete din urgența a III-a (două cu vârstă 180-200 ani și unul de 140 ani), rezultând o suprafață mai mare cu 0,5 ha față de SPN.

În SP2 au fost încadrate restul arboretelor exploatabile, rezultând o suprafață cu 15,0 ha mai mare decât SPN.

Indicatorul de posibilitate calculat după metoda claselor de vârstă este de 1636 mc/an.

Cu ocazia Conferinței a II-a de amenajare pentru acest SUP s-a adoptat posibilitatea obținută după metoda creșteri indicatoare (1403 mc/an) în vederea unei viitoare normalizări a fondului de producție.

6.1.1.3. Recoltarea posibilității

În tabelul 6.1.1.3. sunt prezentate arboretele din care va fi recoltată posibilitatea de produse principale în SUP "A" pe urgențe de regenerare.

Tabelul 6.1.1.3.1.

Repartiția arboretelor din planul decenal pe urgențe de regenerare

Urgența

Arborete încadrate în deceniul I

Unități amenajistice

Supraf

(ha)

Volum total

(mc)

Volum de extras

(mc)

127 C

7,6

1321

124 D, 125 D și 129 F

25,0

3029

TOTAL URGENȚA 1

32,6

4350

52 B, 53 D, 54 E, 124 A, 124 B, 126 D și 128 D

35,5

9078

6005

TOTAL URGENȚA 2

35,5

9078

6005

129 E și 134 A%

23,9

10574

3675

TOTAL URGENȚA 3

23,9

10574

3675

TOTAL SUP ,,A’’

92,0

24002

14030

Recoltarea posibilității de produse principale la SUP "A" - codru regulat se va face prin tăieri progresive.

Tratamentul tăierilor progresive este prevăzut în arboretele din tipul funcțional T IV. După cum se știe, caracteristica principală a tratamentului o constituie declanșarea procesului de regenerare cu ocazia primelor tăieri într-un număr variabil de puncte de pe suprafața arboreretului; punctele respective constituie așa numitele "ochiuri de regenerare". în aplicarea tratamentului se vor respecta anumite restricții impuse de specificul arboretelor. Astfel, ochiurile vor fi mici, de 0,75 -1,0 H și doar pe versanții adăpostiți se vor putea deschide ochiuri de 1,0 -1,5 H.

Consistența în ochiurile de regenerare se va reduce treptat având în vedere că se urmărește favorizarea unor specii de umbră (fagul, bradul).

în u.a. 124 D, arboret cu consistență de 0,2 și cu semințiș utilizabil pe 0,7 S, se va aplica o singura taiere de racordare a ochiurilor pentru a se pune în valoare semințisul existent, tot printr-o singură tăiere se va extrage și arboretul din 125 D și 129 F cu consistențe de 0,3 și semințiș utilizabil pe 0,5 S, însă după reușita regenerării, fiind propuse a se executa înainte împăduriri sub masiv, ori semănături artificiale.

în arboretele cu consistență 0,3-0,4 (u.a. 52 B, 124 B și 127 C) și semințiș utilizabil pe 0,5-0,6S arboretul matur va fi extras în totalitate în deceniu, prin două tăieri, una de punere în lumină și cea de a doua de racordare a ochiurilor.

în arboretele cu consistență 0,4 - 0,6 (u.a. 53 D, 54 E, 124 A și 126 D) și cu semințiș utilizabil pe 0,4-0,6S se va executa în deceniu decât tăierea de punere în lumină a semințișului.

în cadrul u.a. 129 E și 134A% cu consistență de 0,7 și semințiș pe 0,2S se va executa tăierea de însămânțare prin deschiderea de ochiuri de regenerare prin care să se valorifice și semințișul deja existent.

Pentru buna executare a lucrărilor de exploatare și o bună regenerare naturală a acestor arborete se fac o serie de recomandări:– tăierile se vor executa în așa fel încât să se protejeze și să se promoveze semințișurile deja existente iar arborii cu coroane mari să fie orientați în cădere în afara zonelor cu semințiș;– să se înlăture în timp util semințișurile neutilizabile, executându-se totodată lucrările de recepare a semințișurilor rănite de fag și gorun;– să se urmărească mersul regenerării naturale și al semințișurilor naturale deja existente prin lucrările de ajutorare a regenerări naturale;– tăierile de racordare și punere în lumină să se execute pe zăpadă pentru a se evita rănirea semințișului;– să se materializeze și să se respecte traseele pe care au voie să circule tractoarele forestiere și să se aplice strict prevederile legale pentru prejudicierea semințișului;– în cazul în care, în cadrul unităților amenajistice încadrate în subunitatea pentru care se reglementează producția, apar mici zone cu pante peste 35░, cu stâncării, grohotișuri sau situate pe malurile văilor, pâraielor sau râurilor, tăierile de produse principale din acele zone vor avea caracter de tăieri de conservare sau lucrări de igienă.

În tabelul 6.1.1.3.2. este prezentată repartiția posibilității pe tratamente și specii.

Tabelul 6.1.1.3.2.

Distribuția pe tratamente și specii a posibilității din SUP "A"

Tratament

Supraf. de parcurs

Volum de extras

Posibilitatea pe specii (mc/an)

Totală

Anuală

Total

Anual

Taieri progresive

92,0

9,2

14030

1403

1379

Total

92,0

9,2

14030

1403

1379

Proporția cea mai mare a volumului de masă lemnoasă exploatată este asigurată de fag (98%), urmat de diverse tari și molid fiecare câte 1%, diversele moi reprezentând sub 1%.

În stabilirea ordinei de parcurgere cu tăieri se va ține seama de urgențele de regenerare, de necesitățile de dezvoltare a semințișurilor, de consistența arboretelor, precum și de numărul intervențiilor preconizate pentru primul deceniu.

6.1.1.4. Prognoza posibilității

Calculul prognozei posibilității de produse principale după 10, 20 și 30 ani de la data actuală, cu asigurarea continuității pe 60 ani are la bază următoarele condiții:– ciclul de producție, creșterea indicatoare și suprafața subunității de producție rămân constante;– se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;– la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltat în următorii 60 ani după scăderile datorate recoltării integrale a posibilității se completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care în acest interval, îndeplinesc condițiile de exploatabilitate și care nu au fost luate în considerare în calculul indicatorului de posibilitate determinat în prezent.

Constante:– suprafața SUP "A" - 408,1 ha– ciclu - 110 ani– creșterea indicatoare - 1254 mc– posibilitatea de produse principale se recoltează integral– se menține constantă creșterea adăugată volumelor actuale ale elementelor privind calculul posibilității.

În vederea prognozării posibilității de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei etape de prognoză (după 10, 20, 30 ani) volumul posibil de extras în primul deceniu (Vd), volum care se poate recolta în primii 20 ani (VE) și volumul care se poate recolta în primii 60 ani (V6) cu respectarea condițiilor anterioare.

Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost reactualizate la fiecare etapă de prognoză.

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul următor

Tabelul 6.1.1.4.1.

Prognoza posibilității pentru următorii 30 la arboretele încadrate în SUP A

DATE

Actuala amenajare

După 10 ani

După 20 ani

După 30 ani

Elemente

Valori

Elemente

Valori

Elemente

Valori

Elemente

Valori

33404

VD’

34932

VD”

47214

VD”’

60398

48962

VE’

61838

VE”

74119

VE”’

65595

102773

VF’

93941

VF”

84514

VF”’

78229

1131168

VG’

106574

VG”

92998

VG”’

80291

DD1

41728

DD1’

44784

DD1”

69348

DD1”’

95716

DD2

23882

DD2’

36758

DD2”

49039

DD2”’

40515

DD3

52613

DD3’

43781

DD3”

34354

DD3”’

28069

DD4

37928

DD4’

31334

DD4”

17758

DD4”’

5051

1,9

Q’

2,2

Q”

1,7

Q”’

1,2

VD/10

3340

VD’/10

3493

VD”/10

4721

VD”’/10

6039

VE/20

2448

VE’/20

3091

VE”/20

3705

VE”’/20

3179

VF/40

2569

VF’/40

2348

VF”/40

2112

VF”’/40

1955

VG/60

1886

VG’/60

1776

VG”/60

1549

VG’”/60

1338

1403

P’

1462

P”

1372

P’”

1288

În concluzie posibilitatea prognozată va fi

- după 10 ani

P = 1462 mc;

- după 20 ani

P = 1372 mc;

- după 30 ani

P = 1288 mc.

6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții de protecție

Pădurile din cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna cu funcții speciale de protecție se încadrează în T II - păduri cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii și de protecție situate în stațiuni cu condiții grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, produse principale, impunându-se numai lucrări de conservare.

În continuare sunt analizate măsurile de gospodărire specifice fiecărui tip de categorie funcțională în parte.

6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale

Arboretele din tipul II de categorii funcționale din cadrul unității în studiu sunt grupate în S.U.P."M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu o suprafață de 252,5 ha cuprinde arboretele încadrate în categoriile funcționale:– I.2A (1C / 1C5Q / 2C5Q / 5Q) - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30° pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35°, pe alte substrate - TII - 231,4 ha;– I.2C (5Q) - Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine - TII - 20,0 ha,– I.2I (1C5Q) - Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă - TII - 1,1 ha.

În aceste arborete se va aplica un complex de măsuri vizând conservarea acestora, prin executarea unui ansamblu de intervenții necesare de aplicat, în scopul menținerii sau îmbunătățirii stării fitosanitare a arboretelor, de asigurare a permanenței pădurilor și de îmbunătățire continuă a exercitării de către acestea a funcțiilor de protecție atribuite.

Ansamblul lucrărilor de conservare cuprinde următoarele intervenții:– efectuarea lucrărilor de igienă, constând în principal din extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, arborii rupți de vânt și de zăpadă, precum și a celor bolnavi, atacați de dăunători etc.. În eventualitatea că se creează goluri se vor lua măsuri de ajutorare a regenerării naturale sau de împădurire;– promovarea nucleelor de regenerare naturală, în situațiile în care există, prin efectuarea de extracții de intensitate redusă, strict necesare menținerii sau dezvoltării în continuare a semințișurilor respective, situație redată în "Planul lucrărilor de conservare"– îngrijirea semințișurilor și tinereturilor naturale valoroase, prin lucrări adecvate;– împădurirea golurilor existente, folosind specii și tehnologii corespunzătoare stațiunilor și țelurilor de gospodărire urmărite, etc.

Pe o suprafață de 138,1 ha (55%), se vor executa lucrări de conservare prin care se vor valorifica semințișurile instalate sau se vor creea asemenea semințișuri în situația în care starea arboretelor impune acest lucru în vederea continuării funcției de protecție atribuită acestor arborete; se apreciază extragerea prin aceste lucrări a 494 mc/an, intensitatea medie a intervenției va fi de 12%. O prezentare detaliată a volumului posibil de extras din această subunitate de gospodărire se regăsește în tabelul 6.2.2.1.

Tabelul 6.2.1.1.

Distribuția pe specii a volumului rezultat din lucrări de conservare

Denumirea lucrării silvice

Supraf. de parcurs

Volum de extras

Distribuția volumului pe specii

(mc/an)

Totală

Anuală

Total

Anual

Total SUP M

138,1

13,8

4938

494

455

Intervențiile vor urmări extragerea cu predilecție a arborilor vârstnici debilitați, a celor care stânjenesc regenerările actuale executându-se totodată lucrări de îngrijirea semințișului și chiar degajări acolo unde va fi cazul, volumul fiind estimativ, ținându-se cont de intensitatea regenerării și starea semințișului.

Precizăm că deși sunt propuse lucrările de conservare, acestea se vor executa decât acolo unde este necesară și posibilă această intervenție în funcție evoluția regenerărilor și condițiile concrete din teren.

● prevederile H.G. 447/2017, așa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:– pentru Tipul II funcțional = SxVn = 252,5 ha x 1,97 mc/an/ha = 497,425 mc/an.

și

● prevederile Legea nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare

Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "M" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date

SPECIA

ANN

PAM

TOTAL

611

674

14714

VD1

371

VD2

102

262

364

VD3

39364

1579

643

897

42483

VD4

23743

VE1

373

VE2

102

264

366

VE3

42594

1599

484

663

913

46253

61825

3442

1927

1319

913

266

69692

67085

3555

2579

1340

946

271

75776

DD1

15948

DD2

10263

DD3

42732

DD4

35336

10263

1.7

POSIB.

756

A:0.8250 M :1.122

CICLUL

100.0 ANI

SUPRAFATA TOTALA

252.5 HA

SUPRAFATA IN GR. I FUNC.

0.0 HA

SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3)

252.5 HA

VD/10 = 1471; VE/20 = 1187; VF/40 = 1742; VG/60 = 1263.

CI=674 și Pci = 756 mc/an.

În urma calculului a rezultat un volum de 756 mc/an.

6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor (detaliat în subcapitolul 12.2.) s-a întocmit pentru toate unitățile amenajistice care necesită aceste lucrări, scopul lor fiind acela de a realiza structuri care să ducă la creșterea capacității funcționale a arboretelor.

Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor s-au propus odată cu descrierea parcelară. În funcție de starea fiecărui arboret s-au prevăzut lucrările de îngrijire și conducere în conformitate cu normele tehnice în vigoare. Diversitatea acestor lucrări și aplicarea lor corectă, ca timp și ca tehnică (în special intensitatea) va asigura îmbunătățirea stării actuale a arboretelor (compoziție, stare de sănătate a arborilor) și apropierea sau atingerea structurii normale și implicit a țelului de gospodărire.

S-a avut în vedere faptul că toate arboretele trebuie să fie parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire în raport cu stadiul de dezvoltare, compoziția, vârsta, densitatea, condițiile staționale, structura și funcția atribuită.

În tabelul 6.3.1 sunt prezentate date privind volumul posibil de recoltat din lucrări de îngrijire.

Tabelul 6.3.1.

Distribuția volumului estimat a se recolta din lucrări de îngrijire pe specii

Specificări

Suprafața

(ha)

Volum

(mc)

Distribuția volumului pe specii

(mc/an)

Totală

Anuală

Total

Anual

Degajări

18,2

1,8

Curățiri

67,8

6,8

261

Rărituri

64,9

6,5

1102

110

Total curățiri + rărituri

132,7

13,3

1363

136

L. de igienă

318,3

3100

310

254

Total volum din lucrări de îngrjire

446

278

Degajările au fost prevăzute în arboretele tinere prevăzându-se a se parcurge anual 1,8 ha. Degajările vor urmări eliminarea exemplarelor din speciile nedorite, având o periodicitate a lucrărilor de 2-3 ani, urmând a fi începute înainte ca puieții să ajungă la înălțimea de un metru pentru a se asigura de timpuriu o bună spațiere în porțiunile de desime prea mare.

Lucrările de curățiri sunt prevăzute pe o suprafață de 6,8 ha anual, contribuind, de asemenea, la reducerea desimii, în special în regenerările naturale sau mixte. Au fost propuse cu astfel de lucrări arboretele cu consistențe de 0.9-1.0, intensitățiile variind în funcție de arboret. Curățirile urmăresc grăbirea și dirijarea procesului de eliminare naturală, realizându-se o selecție în masă, cu caracter negativ. Prin curățiri se crează astfel condiții superioare de vegetație și se îmbunătățește structura calitativă a arboretelor prin recoltarea arborilor deperisați, bolnavi sau vătămați, înghesuiți, inclusiv a preexistenților neutilizabili.

Distanța între arbori după curățiri trebuie să fie în mod obișnuit de 1,8-2,0 metri, iar coroanele arborilor trebuie să ocupe 2/3 până la 1/4 din înălțimea lor. Se va urmări de asemenea înlăturarea exemplarelor rău conformate. În general sunt necesare 1-2 curățiri cu o periodicitate de 4-5 ani. Ocolul silvic va decide oportunitatea unor intervenții suplimentare în funcție de evoluția arboretelor. Odată cu efectuarea curățirii se realizează și rețeaua căilor de acces în arborete.

În arboretele pure, chiar dacă arborii prezintă o vegetație activă și o calitate corespunzătoare, se va proceda la o reducere treptată, uneori puternică, a numărului de exemplare, îndeosebi la rășinoase, pentru a mări stabilitatea viitoarelor arborete și productivitatea lor. Și în cazul curățirilor vor fi protejate speciile de foioase valoroase de amestec, apărute natural sau introduse anterior.

Răriturile urmează a se executa pe o suprafață de 6,5 ha anual. Au fost propuse rărituri în arborete care au o consistență pe ansamblu de 0,9-1,0, fiind propuse și în arborete cu consistența medie de 0,8, consistența fiind variabilă pe întregul arboret, în acestea din urmă procentele de extras fiind diminuate. Se va acționa selectiv atât în plafonul superior cât și în plafonul inferior al coronamentului, în arboretele tinere, și cu precădere în plafonul superior, în cele de vârste mijlocii. Pe lângă arborii defectuoși, răniți vor fi extrași treptat și arborii codominanți, care împiedică dezvoltarea arborilor de valoare. A fost luată în considerare o periodicitate de 5-6 ani în arboretele tinere și o periodicitate de 710 ani la vârste mai înaintate.

Ca intensitate, intervențiile vor fi mai puternice în arboretele tinere - până la 40 ani și vor avea un puternic caracter selectiv fără a se extrage, în cazul în care există, elementele de arboret cu vârstă de peste 80 ani, astfel intervenția va viza elementele mai mici de vârstă, deoarece lucrarea de îngrijire a fost propusă pentru acestea.

Lucrările de igienă se vor executa anual pe 318,3 ha, urmărindu-se extragerea exemplarelor vătămate, uscate sau deperisate. Curățirile și răriturile vor avea și caracter de lucrări de igienă.

Planul lucrărilor de îngrijire are un caracter orientativ în ce privește volumul de extras și este minimal pentru suprafața de parcurs. Volumele de extras la rărituri s-au stabilit pe baza indicilor medii (orientativi) prevăzuți în normele tehnice. Ocolul silvic va analiza anual starea fiecărui arboret și, în raport cu această analiză, va stabili suprafața de parcurs și volumul de extras anual. Pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire și alte arborete decât cele prevăzute prin amenajament, cu condiția realizării unei stări corespunzătoare a acestora.

Volumul anual estimat a se recolta din aplicarea lucrărilor de îngrijire este de 136 mc/an (rărituri 110 mc/an și curățiri 26 mc/an). Prin lucrări de igienă s-a aproximat a se recolta 310 mc/an.

În final, ținând seama de condițiile staționale specifice acestei unități de protecție și producție și a caracteristicile vegetației forestiere prin lucrări de îngrijire a arboretelor se va urmării:– promovarea speciilor de valoare;– menținerea unui grad de acoperire a solului acceptabil care să dea o stabilitate a terenului;– extragerea exemplarelor de molid (din afara arealului natural) care nu pot fi conduse la vârste mai înaintate.

Situația arborilor preexistenți se regăsește la datele complementare la nivel de unitate amenajistică; datorită stării arboretelor din care fac parte, a volumului acestora (relativ foarte mic) și menținerea biodiversității, considerăm că nu este cazul extragerii acestora, doar în cazurile excepționale în care se impune extragerea acestora, se poate lua de către reprezentanții ocolului silvic.

6.4. Masa lemnoasă totală de extras. Indici de recoltare. Indici de creștere

Structura masei lemnoase totale de exploatat în deceniul de aplicare a amenajamentului (produse principale, lucrări de îngrijire, lucrări de conservare și lucrări de igienă) este dată în tabelul 6.4.1.

Tabelul 6.4.1.

Distribuția pe natură de intervenție și specii a masei lemnoase de extras din fondul forestier analizat

Specificări

Suprafața

(ha)

Volum

(mc)

Posibilitatea anuală pe specii

(mc/an)

Indice de crestere

Indici de recoltare

mc/an/ha

Totală

Anuală

Total

Anual

Prod. principale

92,0

9,2

14030

1403

1379

3,9

3,4

Lucrări de conservare

138,1

13,8

4938

494

455

2,0

Lucrări de îngrijire

150,9

15,1

1363

136

0,2

Lucrări de igienă

318,3

3100

310

254

0,5

Total

23421

2343

2112

3,9

5,7

Masa lemnoasă estimată a se recolta din cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna este de 2343 mc/an, provenind din produse principale 60% (1403 mc/an), lucrări de conservare 21% (494 mc/an), lucrări de igienă 13% (310 mc/an) și lucrări de îngrijire 6% (136 mc/an).

În privința distribuției pe specii a masei lemnoase ce se va recolta în acest deceniu din unitatea de protecție și producție analizată constatăm că fagul reprezintă 90%, urmat apoi de pinul silvestru, gorun, și mesteacăn fiecare cu câte 2%, brad și diverse tari fiecare cu câte 1%, restul speciilor înregistrând procente sub 1%.

În ceea ce privește indicii de creștere curentă pe subunități de protecție și producție valorile sunt următoarele: 3,9 mc/an/ha atât la S.U.P. "A" cât și la S.U.P. "M", iar indicele de creștere indicatoare este 3,1 mc/an/ha.

6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și împăduriri

După cum a fost prezentat anterior, condițiile staționale din această zonă favorizează regenerarea naturală atât la molid, brad, gorun cât și fag, asigurând instalarea și dezvoltarea unor semințișuri valoroase.

Unitățile amenajistice în care se intervine cu lucrări de împăduriri, suprafețele efective, formulele de împădurire, numărul de puieți pe specii sunt înscrise în "Planul lucrărilor de regenerare și împăduriri" subcapitolul 12.3.

Acest plan de regenerare cuprinde 4 capitole importante și anume

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale;

B. Lucrări de regenerare;

C. Completarea în arboretele care nu au închis starea de masiv;

D. Îngrijirea culturilor tinere.

Prin elaborarea acestui plan se urmărește introducerea imediat în producție a terenurilor destinate împăduririi și regenerării, cu speciile forestiere cele mai indicate din punct de vedere ecologic și economic.

La fixarea compoziției fiecărui arboret s-a avut în vedere compoziția corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, funcțiile social-economice atribuite arboretului și starea actuală a arboretului. În acest scop s-au folosit "Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor, precum și "Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor".

În amenajamentul actual s-au promovat cu precădere speciile valoroase din zonă, corespunzătoare stațiunii ca: fagul, bradul, molidul, gorunul.

Lucrările necesare pentru asigurarea regenerării naturale s-au propus pe 49,5 ha. Aceste lucrări sunt redate în tabelul 6.5.1. și constă în

A_1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale - 25,0 ha, din care avem

● A_1.3. Distrugerea și îndepărtarea păturii vii și A_1.4. Mobilizarea solului dacă se impune - 25,0 ha.

A_2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale - 24,5 ha, din care avem

● A_2.1. Descopleșirea semințișului - 24,5 ha.

Lucrările de regenerare cuprind

B_2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare, pe 8,2 ha.

● B_2.3. Împăduriri după tăieri progresive pe 7,6 ha;

● B_2.5. Împăduriri după tăieri de conservare pe 0,6 ha.

Împăduririle integrale sunt prevăzute a se executa, în total, pe 8,2 ha.

Completări se vor efectua pe 2,1 ha.

Numărul de puieți folosiți la lucrările de împădurire este de 46,0 mii bucăți din care 14,0 mii brad, 7,5 mii larice, 12,5 mii frasin, 8,0 mii paltin de munte și 4,0 mii diverse tari.

Lucrări de îngrijire a culturilor vor fi făcute normal până la închiderea stării de masiv fiind prevăzute de actualul amenajament pe 8,2 hectare.

La întocmirea planurilor anuale, ocolul silvic va stabili suprafața efectivă de parcurs, ținând seama de numărul intervențiilor necesare într-un an. Ritmul lucrărilor de împăduriri este indicat să urmărească ritmul tăierilor de regenerare. Pentru realizarea plantațiilor este indicată recoltarea materialului semincer din rezervațiile de semințe constituite în zonă.

Tabelul 6.5.1.

Situația lucrări de ajutorare a regenerării naturale și împăduriri în fondul forestier analizat

Simbol

Categoria de lucrări

Suprafață

LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE

49,5

A.1.

Lucrări de ajutorarea regenerării naturale

25,0

A.1.1.

Strângerea si îndepărtarea litierei groase

A.1.2.

Îndepărtarea humusului brut

A.1.3.

Distrugerea si îndepărtarea păturii vii

25,0

A.1.4.

Mobilizarea solului

A.1.6.

Extragerea semintisului si tineretului neutilizabil preexistent

A.1.5.

Extragerea subarboretului

A.1.7.

Provocarea drajonării la arboretele de salcâm

A.1.8.

Strângerea resturilor de exploatare

A.2.

Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

24,5

A.2.1.

Receparea semintisurilor sau tinereturilor vătămate

24,5

A.2.2.

Descoplesirea semintisurilor

A.2.3.

Înlăturarea lăstarilor care coplesesc semintisurile si drajonii

LUCRĂRI DE REGENERARE

8,2

B.1.

Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

B.1.1.

Împăduriri în poieni si goluri

B.1.2.

Împăduriri în terenuri degradate

B.1.3.

Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităti naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă, uscare, etc. si alte cauze).

B.1.4.

Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate

B.2.

Împăduriri în suprafete parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

8,2

B.2.1.

Împăduriri după tăieri grădinărite

B.2.2.

Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite

B.2.3.

Împăduriri după tăieri progresive

7,6

B.2.4.

Împăduriri după tăieri succesive

B.2.5.

Împăduriri după tăieri de conservare

0,6

B.2.6.

Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng

B.2.7.

Împăduriri după tăieri rase la molid

B.3

Împăduriri în suprafete parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare

B.3.1.

Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri)

B.3.2.

Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere)

B.3.3.

Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere stational

B.3.4.

Împăduriri pentru ameliorarea compozitiei si consistentei (după reconstructie ecologică)

COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV

2,1

C.1

Completări în arboretele tinere existente

0,6

C.2.

Completări în arboretele nou create (20%)

1,5

ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE

8,2

D.1.

Îngrijirea culturilor tinere existente/îngrijirea semințișurilor existente

1,0

D.2.

Îngrijirea culturilor tinere nou create

7,2

IMPADURIRI IN TERENURI CU CONDITII EXTREME

E.1.

Impăduriri in terenuri saraturate

E.2.

Impăduriri pe terenuri poluate cu reziduuri de petrol

E.3.

Impăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune)

E.4.

Impăduriri pe terenuri situate in limita vegetatiei forestiere

E.5.

Impăduriri pe terenuri mlastinoase

E.6.

Impăduriri pe crovuri

E.7.

Impăduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune

6.6. Refacerea arboretelor slab productive și provizorii

Arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară, arboretele derivate și cele artificiale nu s-au considerat ca fiind arborete de refăcut, productivitatea acestora fiind caracteristică bonității staționale urmărindu-se ca prin aplicarea măsurilor silviculturale propuse să se facă o ameliorare a compoziției.

6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi

În tabelul 6.7.1 sunt prezentate arboretele afectate de factori destabilizatori și limitativi care vor fi parcurse în actualul deceniu cu diferite lucrări silvice.

Tabelul 6.7.1.

Evidența arboretelor afectate de. factori destabilizatori pe categorii de lucrări

Natura si gradul de afectare

Supraf.

-ha-

Lucrări prevăzute

T. progresive

L. conservare

L. igienă

Lucrări de îngrijire

Completări

în deceniu

în deceniu următor

Rocă la suprafață

0,1 S

160,2

124 A, 125 D, 126 D, 129 F,

54 A, 123 C, 125 A, 126 C, 128 B

126 B

317 B, 318 A, 318 C, 318 D, 327 A

125 C, 126 A, 130 D,

24,8

57,2

5,2

51,0

22,0

0,2 S

77,6

127 D, 130 B

123 B, 125 B, 127 B, 128 C, 129 C, 134 B, 134 C,

52 C, 126 F, 316 A

128 A

36,9

15,1

4,0

21,6

0,3 S

102,3

123 A, 124 C, 130 A, 131, 133 A

125 E, 133 B

128 F

80,9

20,4

1,0

0,5 S

11,6

132

11,6

Tulpini nesănătoase

10%

38,2

319 A, 320 A, 321 A, 328

38,2

20%

20,0

317 B, 327 D

20,0

Uscare

slabă

141,0

124 B, 127 C, 128 D, 134 A

128 B, 129 D, 130 B

123 A, 128 C, 129 C, 130 A, 131, 134 C

36,3

28,7

76,0

mijlocie

23,6

53 C, 54 B

23,6

Doborâturi

izolate

145,3

127 C, 134 A, 134 D

127 A

52 A, 53 A, 131, 133 A

32,4

19,4

93,5

Rupturi

izolate

0,8

327 A

0,8

O parte din unitățile amenajistice sunt afectate de un complex de factori destabilizatori și de aceea, în tabel, aceeași subparcelă poate apărea de mai multe ori. Prezența factorilor destabilizatori și limitativi a fost luată în considerare în cazul fiecărui arboret la stabilirea tipului de lucrare propusă, a intensității și numărului intervențiilor.

6.8. Recomandări privind menținerea și dezvoltarea biodiversității

Conservarea și ameliorarea biodiversității constituie o componentă esențială a gestionării durabile a pădurilor.

La nivelul ecosistemic se va urmării păstrarea în cadrul masivului forestier - cel puțin ca reprezentare - a tuturor ecosistemelor specifice zonei, chiar dacă unele dintre ele nu prezintă interes sub raport economic. Pentru ecosistemele mai puțin reprezentate se vor putea identifica și unele zone de îmbătrânire, care să fie cruțate/promovate prin toate intervențiile din cadrul arboretelor respective. Suprafața însumată a zonelor respective poate fi de 0.5 - 2% din întinderea arboretelor în cauză.

Diversitatea specifică trebuie privită sub raportul tuturor componentelor biocenozelor corespunzătoare ecosistemelor naturale. Sub raportul compoziției arboretelor, trebuie avută în vedere întreaga gamă a speciilor forestiere, bineînțeles ținând seama de proporțiile corespunzătoare țelurilor urmărite, acordând atenție speciilor arbustive și erbacee, ținând seama de importanța lor pentru ameliorarea condițiilor staționale, pentru asigurarea hranei necesare unor specii de animale specifice ecosistemelor în cauză, pentru creearea și menținerea unor liziere protectoare etc.

Se precizează că pentru păstrarea biodiversității administratorii pădurilor și amenajiștii pot urmări recomandările de mai jos, ținând totuși cont de condițiile locale:– conservarea arborilor izolați, maturi, uscați sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte și numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc);– conservarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări și mamifere mici;– conservarea arborilor mari și a zonei imediat înconjurătoare dacă se dovedește că sunt ocupați cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului;– menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor corpuri mici de apă, mlaștini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să își exercite rolul în ciclul de reproducere al peștilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuațiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale și poluării apei;– zonarea adecvată, atât pentru operațiunile forestiere cât și pentru activitățile de turism/recreative, a marilor suprafețelor forestiere, în funcție de diferitele niveluri de intervenție și crearea unor zone tampon în jurul ariilor protejate;– după dezastre naturale (furtuni puternice, incendii pe suprafețe mari, atacuri de dăunători) deciziile manageriale să permită desfășurarea proceselor de succesiune naturală în zonele de interes, ca posibilități de lărgire a biodiversității;– adaptarea periodizării operațiunilor silviculturale și de tăiere așa încât să se evite interferența cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară și perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure;– păstrarea unor distanțe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate a căror prezență a fost confirmată;– rotația ciclică a zonelor cu grade diferite de intervenție în timp și spațiu;– în cazul în care este posibil este bine să rămână și mici suprafețe neplantate, așa încât să se păstreze mici petice de iarbă, suprafețe înierbate pe zone calcaroase cu specii rare sau periclitate de faună și floră, turbării, mlaștini, zone aluviale și zone cu alunecări de teren. Toate acestea pot îmbogăți enorm oferta generală a biodiversității unei zone datorită frecvenței crescute de tranziții ("ecotonuri") între diferitele tipuri de vegetație;– din același motiv, decizia de a nu replanta anumite suprafețe în plantații noi cu funcții de producție poate genera o varietate suplimentară și recolonizare spontană dispersată cu specii pioniere, ceea ce va duce la o sporire în timp a biodiversității, dacă se asigură nișe corespunzătoare pentru o varietate mare de specii; mai mult, valoarea suplimentară a regenerării complete este de obicei scăzută, deoarece operațiunile de replantare sunt foarte costisitoare;– asigurarea monitorizării regulate a bogățiilor speciilor naturale, pentru a putea evalua efectul anumitor măsuri luate și a fi siguri de prezența elementelor de floră și faună rare sau periclitate.

Pentru a se asigura diversitatea speciilor de faună - insecte xilofage cu întreg lanțul trofic corespunzător, dar și a unor specii vegetale criptogame, în interiorul arboretelor se vor menține exemplare de arbori bătrâni, deperisanți și morți, câte 1 -2 la hectar, dispersați sau în grupe mici ce nu vor fi exploatați dar monitorizați atent pentru evitarea apariției unor atacuri puternice.

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

7.1. Producția cinegetică

Unitatea de protecție și producție I Horezu - Căpățâna este parte integrantă din fondurile de vânătoare ale A.J.V.P.S. Tg. Jiu, Cerbul Carpatin și Gorun.

Vânatul este constituit din cerb carpatin, urs, căprior, mistreț, precum și vânat răpitor lupul, vulpea, dihorul. Pe aceste fonduri de vânătoare se poate spune că recolta de vânat scoate în evidență o gospodărire rațională, grija permanentă pentru protejarea efectivelor de vânat și menținerea lui într-o proporție echilibrată.

Pentru atingerea și menținerea efectivelor optime se impune dotarea în continuare cu instalații vânătorești, asigurarea unor cantități adecvate de hrană prin folosirea unor terenuri de hrană ca fânețe ameliorate sau ca ogoare, actual existând 1,0 ha de teren având această folosință. Totodată sunt necesare acțiuni de combatere și prevenire a braconajului.

Recolta de vânat actuală și pe ultimii ani arată o gospodărire rațională a fondurilor de vânătoare, grija permanentă pentru protejarea efectivelor de vânat și menținerea lui într-o proporție cât mai echilibrată.

Pentru perioada de iarnă este necesară furajarea suplimentară cu furaje uscate (fân, trifoi, frunzare, etc.).

Specia

Furaje uscate

(fân, trifoi etc.)

kg/buc/zi

Nutrețuri combinate

kg/buc/zi

Suculente

Kg/buc/zi

Sare

gr/zi/buc

Cerb

1.0

0.6

Căprior

0.6

0.2

Mistreț

1.0

0.6

Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare se impun să se ia o serie de măsuri:– aducerea efectivelor de vânat până la normal, corespunzător capacității optime a fiecărui fond;– realizarea unor acțiuni corecte de selecție în cadrul populațiilor de cerb și căprior pentru evitarea degenerărilor și a apariției de boli;– asigurarea și administrarea de hrană complementară și sare în special în perioada de iarnă;– combaterea răpitoarelor și a dăunătorilor vânatului;– întreținerea și îndesirea instalațiilor vânătorești;– combaterea braconajului;– asigurarea liniștii vânatului îndeosebi în perioada de împerechere, alăptare și creștere a puilor.

7.2. Pescuitul în apele de munte

Pentru buna gospodărire pe viitor a fondurilor de pescuit este necesar să se execute următoarele lucrări:– amenajarea cursurilor de apă prin pinteni sau cășițe din lemn care să producă concentrări de apă și locuri bune de adăpost pentru pești;– curățirea apelor de resturi de exploatare;– combaterea braconajului;– amenajarea de cascade artificiale pe toate cursurile unde poate exista păstrăv ;– repopularea cursurilor de apă amenajate cu puiet de păstrăv indigen de 5-6 luni în număr de 4-5 mii de bucăți pe kilometru de curs de apă apt pentru acest lucru.

7.3. Producția de fructe de pădure

Condițiile geografice și pedoclimatice existente în cadrul unității de producție oferă o gamă largă de fructe de pădure ce fac obiectul recoltării.

Dintre cele cu pondere economică mare se recoltează afine, zmeură, cătina, porumbe și măceșe.

7.4. Producția de ciuperci comestibile

Ca urmare a presiunii crescânde exercitate de om asupra pădurii și a procedeelor neculturale de recoltare a ciupercilor (ruperea corpului fructifer) producția de ciuperci este deosebit de scăzută.

Pot constitui obiectul recoltări și valorificării în funcție de anii de fructificație și în cantități variabile, următoarele specii de ciuperci comestibile, foarte solicitate și cu pondere mare la export și consum intern

● hribi - Boletus edulis;

● ghebe -Armillaria mellea;

● gălbiori -Cantharelius cibarius;

● păstravul fagului - Pleurothus astreatus.

Producția din flora spontană este în continuă scădere cauzele principale ale acestui fenomen sunt

● gospodărirea pădurilor are ca drept consecință și dispariția unei părți însemnate din floră;

● aria de răspândire nu este cunoscută și nu se cunosc criteriile de modificare a acesteia;

● procedele de recoltare (ruperea corpului fructifer) a avut ca rezultat scăderea potențialului de înmulțire;

● recoltarea dezorganizată și în foarte multe cazuri de falșii turiști.

7.5. Resurse melifere

Principalele specii melifere din cadrul unității de producție analizate sunt salcâmul - 11,8 ha și mesteacănul 32,6 ha. Alte specii melifere ar mai fi: plopul, salcia căprească, floarea paștelui dar și acestea au o mică răspândire.

Unitatea de producție analizată fiind situată într-o zonă în general mai rece, cu un sezon de vegetație mai redus în zona montană și mai lung în zona de jos, se realizează condițiile necesare pentru creșterea și dezvoltarea unui sector apicol.

În concluzie ținând cont de resursele malifere ca și de condițiile climatice existente practicarea apiculturii în această unitate de protecție și producție poate fi rentabilă.

8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

În vederea creșterii eficacității funcționale a pădurii vor fi luate măsuri pentru asigurarea stabilități ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatări unor deteriorări importante se vor prevedea acțiuni de reconstrucție ecologică.

Mai pe larg se vor prezenta, în cele ce urmează, măsuri pentru protecția fondului forestier și intervențiile impuse în cazul apariției unor factori destabilizatori prin

● Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă;

● Protecția împotriva incendiilor;

● Protecția împotriva poluării industriale;

● Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor;

● Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

● Paza pădurii

8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă se realizează printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezistenței individuale a arboretelor cât și asigurarea unei stabilități cât mai mari a întregului fond forestier. Teritoriul din cadrul unității de protecție și producție analizate a fost confruntat cu doborâturile de vânt de amploare redusă, pe 145,3 ha și rupturi izolate de zăpadă pe 1,1 ha

Doborâturile de vânt au fost semnalate atât la arbori izolați sau grupuri de arbori cu suprafețe mici. În această regiune apariția vânturilor de mare intensitate este destul de frecventă, solurile scheletice fiind și ele un factor favorizant pentru producerea acestor fenomene nedorite.

Prin amenajamentul elaborat s-au luat o serie de măsuri începând de la crearea arboretelor de amestec și continuând cu lucrările de îngrijire și aplicarea tratamentelor. Acestea se referă la realizarea de structuri orizontale corespunzătoare prin care să se realizeze și să se mențină o desime în plafon superior, continuu, să se promoveze specii de amestec și să se asigure o repartiție spațiale optimală pentru specii încă de la împădurire care să permită o bună înrădăcinare a fiecărei specii. Nu trebuie neglijată nici structura verticală prin care să se obțină dezvoltarea de coroane echilibrate și bine dispuse pe tulpină, de scurgere a curenților de aer cât mai neregulate.

Măsurile legate de crearea arboretelor constau în: alegerea speciilor, a amestecului și stabilirea desimii culturilor. S-au recomandat compoziții-țel corespunzătoare tipului natural-fundamental, introducându-se specii de amestec. Golurile din arborete se vor completa cu specii rezistente potrivit condițiilor staționale (larice, paltin de munte, brad).

Legat de desimea culturilor, cercetările au arătat că exemplarele cu o coroană mai dezvoltată sunt mai rezistente, deci scheme mai largi ar fi mai convenabile.

De asemenea s-a constatat că exemplarele rezultate din regenerare naturală sunt mult mai rezistente comparativ cu cele introduse pe cale artificială.

O atenție deosebită trebuie acordată răriturilor, deoarece prin neexecutarea acestora sau executarea cu întârziere, duce la obținerea unor indici de zveltețe supraunitari, fapt ce favorizează producerea doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă. Reglarea densității arboretelor și proporționarea amestecurilor se va dirija prin lucrări de îngrijire, de mare importanță fiind cele ce se execută până la 40 ani. Începerea lucrărilor de îngrijire trebuie să se facă acolo unde s-a realizat starea de masiv, chiar dacă nu este realizată pe întreaga suprafață a arboretului.

Intensitatea curățirilor și răriturilor va fi, în general, puternică la primele intervenții și mai redusă la o nouă revenire în cadrul arboretului. În arboretele neparcurse la timp cu lucrări de îngrijire, răriturile vor avea intensități mai mici, urmărindu-se în primul rând igienizarea pădurii. Prin aceste lucrări se realizează o rărire a exemplarelor ceea ce permite o dezvoltare mai puternică atât a sistemului radicelar cât și a tulpinilor, ramurilor, a coeficientului de formă, ducând în final la o mărire a rezistenței lor, atât la vânt cât și la zăpadă.

Se mai menționează faptul că realizarea unei margini de masiv nepenetrabile la vânt, diminuează efectul dăunător al vântului. Realizarea acesteia presupune crearea unor arborete cu o coroană dezvoltată până la sol pe o lățime de 15 - 30 m. Întărirea marginii masivului se va face în acele puncte unde vântul are mai mare forță de penetrație. Aceste puncte se vor alege în urma unor observații mai îndelungate în teren.

În ceea ce privește tratamentele, sunt de preferat cele bazate pe regenerarea naturală. S-a indicat tratamentul tăierilor progresive, bazat pe regenerarea naturală, cu perioade mai lungi de regenerare și intensități relativ mici de intervenție, în scopul realizării unei structuri verticale diversificate.

Mărirea rezistenței arboretelor la rupturi și doborâturi este o problemă de durată care urmează a fi rezolvată în timp pe măsura aplicării complexului de măsuri și dezvoltării arboretelor actuale și viitoare.

Toate aceste măsuri nu pot decât să diminueze pagubele, deoarece acestea nu pot fi înlăturate în totalitate întrucât, în condițiile naturale existente, rupturile și doborâturile vor produce pagube în continuare.

8.2. Protecția împotriva incendiilor

Până în prezent pădurile unității de producție analizate nu au căzut pradă unor incendii devastatoare. Asta nu înseamnă că nu se pot produce incendii de proporții deoarece aici este o zonă turistică foarte frecventată de turiști în perioada estivală. Preocuparea personalului silvic trebuie să rămână în continuare crescută pentru prevenirea producerii acestora, precum și organizarea intervenției cu eficiență pentru stingerea lor în cazul când totuși apar.

Preventiv, existând posibilitatea producerii, trebuie să se ia o serie de măsuri de prevenire:– întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire și stingere a incendiilor;– instruirea muncitorilor forestieri, a ciobanilor și îngrijitorilor de animale în vederea prevenirii și stingerii incendiilor;– amenajarea și întreținerea traseelor montane pentru turiști în vederea unei bune supravegheri a locurilor de campare pentru a se elimina pericolul incendiilor;– amplasarea de plăcuțe avertizoare asupra pericolului producerii de incendii;– construirea de observatoare înalte în puncte dominante și organizarea supravegherii în perioadele secetoase, zilele de sărbătoare și în zilele de pădure;– procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;– reglementarea trecerilor prin pădure;– amenajarea locurilor speciale pentru popas și fumat;– organizarea și instruirea formațiilor pentru stingerea incendiilor;– organizarea unei bune propagande vizuale;– nu se va permite instalarea stânilor pe liziera pădurii;– organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure ținând seama de normele pentru paza și stingerea incendiilor;– depozitarea furajelor și a carburanților în locuri special amenajate și dotarea acestora cu mijloace de stingere a incendiilor;– revizuirea amănunțită a cablurilor și instalațiilor electrice (grupuri electrogene, ferăstraie electrice, motopompe);– dotarea punctelor de lucru și a cantoanelor silvice cu pichete de prevenire și stingere a incendiilor echipate corespunzător;– dotarea tractoarelor care lucrează în pădure cu dispozitive parascântei, etc.– amenajarea și întreținerea potecilor și drumurilor care înlesnesc accesul în locurile în care apar incendii sau alte calamități.

8.3. Protecția împotriva poluării industriale

Nu s-au făcut observații asupra poluării și nu se poate vorbi de o poluare specială. Arboretele au o vegetație normală. Nu apar vătămări evidente la arboretele existente.

8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

În ultimii ani nu s-au produs atacuri în masă care să necesite tratamente speciale dar preventiv se instalează curse feromonale și arbori cursă.

Pentru asigurarea unei stări fitosanitare bune se recomandă următoarele măsuri preventive:– extragerea permanentă a exemplarelor uscate, precum și a celor la care uscarea a început;– extragerea imediată a exemplarelor doborâte de vânt sau de zăpadă;– cojirea cioatelor la molid, în arboretele exploatate;– evacuarea rapidă a materialului extras;– evitarea rănirii trunchiurilor sănătoase în timpul exploatării materialului lemnos;– conservarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate și amestecate și aplicarea de tratamente pentru realizarea acestui fel de arborete;– promovarea speciilor forestiere rezistente;– menținerea unei densități normale;– asigurarea unei producții corespunzătoare a regenerărilor naturale;– protejarea populațiilor folositoare;– executarea la timp a lucrărilor de îngrijire a arboretelor.

Pentru combatere se impun următoarele:– să se efectueze observații și semnalizări permanente asupra apariției dăunătorilor, precum și a stadiului lor de dezvoltare;– să se aplice măsuri de combatere biologică;– arboretele eventual afectate de boli sau dăunători ce nu pot fi aduse la o stare fitosanitară normală, să fie lichidate.

În continuare se vor face atente depistări cu curse feromonale la Ipidae și Lymantria monacha, pentru a se lua măsuri eficiente de combatere atunci când acești dăunători ar depăși limitele capacității de suport a ecosistemelor respective.

Măsurile care se impun pentru prevenirea daunelor provocate de vânat sunt următoarele:– urmărirea atentă a efectivelor de vânat și menținerea acestora la un nivel optim;– analiza anuală, pe baza datelor din teren, a stării pădurilor sub raportul vătămărilor provocate de cerbi prin cojiri și roaderi la arbori în picioare așa cum se procedează și la alți dăunători forestieri.

8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare

În cadrul unității de producție analizate s-au identificat arborete afectate de fenomenul de uscare de intensitate slabă pe 141,0 ha și de intensitate mijlocie pe 23,6 ha, nefiind vorba de o uscare anormală cauzată de anumiții factori destabilizatori.

Pentru gospodărirea arboretelor în care s-ar manifesta acest fenomen se va ține seama și de următoarele aspecte:– identificarea arborilor cu proces de uscare se va face anual, în perioada de vegetație, iar marcarea lor se va face după intrarea completă în vegetație;– se vor marca arborii complet uscați și cei cu coroana uscată în proporție de cel puțin 25%;– lemnul doborât se va colecta și transporta din pădure în termen de 20 zile în sezonul de vegetație și 30 zile în afara sezonului.

La igienizare se au în vedere:– arbori deperisanți;– arbori rupți și doborâți;– arborii uscați sau cu vegetație lâncedă;– arborii atacați de insecte;– resturi de la exploatare rămase nevalorificate.

8.6. Paza pădurii

Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a șefului de district.

Pădurari au obligația să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă acordându-se o atenție deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, pășunatul neautorizat, braconajul, etc.

În acest scop pădurari trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite și să facă paza prin posturi fixe.

Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafața cantonului ca să construiască observatoare, de unde se pot depista cu mai multă ușurință eventualele incendii, acestea putând fi folosite și ca observatoare de vânătoare.

Pentru buna desfășurare a activități de pază, periodic să se execute controale de fond, de către conducerea ocolului silvic.

8.7. Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic

Proprietarii de păduri au obligația să respecte prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificările ulterioare.

În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri și deținătorii cu orice titlu au următoarele obligații

a) să elaboreze amenajamente silvice pentru pădurile pe care le dețin, prin unități specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

b) să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale. Proprietarii de păduri proprietate privată care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în condițiile menționate la art. 12, răspund contravențional;

c) să execute lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autorității publice pentru silvicultură, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unități silvice specializate;

d) să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor și, după caz, dotarea cu mijloace de primă intervenție;

e) să efectueze lucrările de împădurire și de ajutorare a regenerării naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice și ale normelor tehnice specifice. Lucrările de împădurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase;

f) să efectueze lucrările de întreținere a plantațiilor și regenerărilor naturale până la realizarea stării de masiv;

g) să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curățiri, rărituri, tăieri de igienă;

h) să execute tăieri de arbori numai după marcarea și inventarierea acestora și după elaborarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;

i) să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor și actelor normative în vigoare, întreținerea și repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.

În situațiile în care gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice este asigurată pe baze contractuale de către Regia Națională a Pădurilor sau alte structuri silvice acreditate, obligațiile menționate se vor regăsi, ca atare, în contractele încheiate.

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic

a) defrișarea vegetației forestiere - respectiv înlăturarea acesteia și schimbarea destinației terenului - fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

b) desfășurarea de activități care produc degradarea solului și a malurilor apelor, distrugerea semințișului utilizabil și a arborilor nedestinați exploatării.

Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și cu respectarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare și transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deținătorii cu orice titlu de păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea și inventarierea prealabilă a arborilor destinați tăierii de către personalul silvic delegat să utilizeze ciocanul silvic de marcat.

Ocoalele silvice, agenții economici atestați să execute exploatări forestiere, persoanele fizice și juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligația să folosească tehnologii de recoltare și de scoatere a lemnului din pădure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, a arborilor nedestinați exploatării.

Masa lemnoasă care se exploatează și se transportă din pădure va fi însoțită de documentele prevăzute în instrucțiunile privind circulația materialelor lemnoase și controlul instalațiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capătul gros mai mare de 20 cm, care se transportă din pădure, având ca document de însoțire bonul de vânzare sau foaia de însoțire, se marchează cu marca dreptunghiulară specifică agentului economic care administrează pădurea sau care exploatează masa lemnoasă, după caz.

9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE

9.1. Instalații de transport

Fondul forestier analizat este deservit de un drum public pe o lungime de 0,4 km și două drumuri forestiere pe lungimea de 3,6 km.

Evidența drumurilor existente, a lungimilor acestora cât și a suprafeței deservite este redată în tabelul 9.1.1.

Tabelul 9.1.1.

Evidența drumurilor existente în raza. fondului. forestier analizat

Nr. crt.

Indicativ drum

Denumirea Drumului

Lungime utilă

(km)

Lungime ce deservește

(km)

Suprafata deservita

(ha)

Felul drumului

Drumuri publice

DP001

Curpen-Horezu-Turcinești

0,4

143,1

asfalt

Total drumuri publice

0,4

143,1

Drumuri forestiere

FE001

Sușița Verde

10,0

2,4

428,2

macadam

FE002

Sîmbotin

3,2

0,8

117,0

macadam

Total drumuri forestiere

13,2

3,2

545,2

Total drumuri existente

13,2

3,6

688,3

Total drumuri

13,2

3,6

688,3

În cadrul fondului forestier analizat densitatea instalaților de transport este de 5,2 m/ha, asigurând o accesibilitate de 60% a fondului forestier.

În tabelul ce urmează se prezintă fondul forestier și masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată anual deservite de instalațiile de transport existente.

Tabelul 9.1.2.

Evidența accesibilității volumului decenal de recoltat pe lucrări și categorii de drumuri

Drumuri

Lungimea

Supraf. deservită

Posibilitatea decenală

–mc-

Principale

L. de îngrijire

L. igienă

L.conservare

Total

D. publice (D.P)

0,4

143,1

125

3100

23431

D. forestiere (D.F)

3,2

545,2

14030

1238

4938

Total

3,6

688,3

14030

1363

3100

4938

23431

Accesibilitatea actuală este de 60%, fiind considerate ca accesibile la instalațiile de transport toate unitățile amenajistice a căror distanță de colectare este mai mică de 1,6 km. Menționăm că mare parte din suprafața neaccesibilă este concentrată pe trupul Cartiu și nu a fost propus executarea unui drum forestier deoarece există un drum existent de pământ pe valea Cartiu, cât datorită faptului că pe acest trup de pădure se va extrage în deceniu un volum redus (igienă și lucrări de îngrijire).

Rețeaua de drumuri, pe lângă transportul materialului lemnos, asigură accesul în pădure și pentru alte activități silvice: plantații, lucrări de îngrijire, recoltarea fructelor de pădure, prevenirea și stingerea incendiilor, etc.

9.2. Tehnologii de exploatare

La recoltarea și colectarea masei lemnoase din parchete trebuie să se aplice tehnologiile de exploatare prin care să se evite degradarea solului și care asigură o stare de sănătate bună a arboretelor, regenerarea acestora în condiții bune, precum și afectarea cât mai redusă a vânatului.

În acest sens, ocolul silvic are sarcina de a materializa pe teren limitele parchetelor, a punctelor de regenerare, a căilor de acces pentru scos și apropiat și a zonelor de protecție a arborilor.

În vederea prevenirii proceselor de degradare a solului și asigurării instalării și dezvoltării semințișurilor utile, se impune luarea unor măsuri corespunzătoare în ceea ce privește menținerea integrității ecosistemului forestier. În acest sens, în toate cazurile, vor fi respectate întocmai termenele și restricțiile silviculturale privind recoltarea materialului lemnos, așa cum sunt ele înscrise în "Instrucțiunile privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, colectare și transportul lemnului". Tehnologia de exploatare adecvată este cea în trunchiuri și catarge, tehnologie care prevede secționarea materialului la cioată și elimină pericolul deprecierii semințișurilor precum și deteriorarea stratului superficial al solului în timpul deplasării lemnului.

Pentru realizarea în condiții bune a acestei tehnologii este necesară respectarea următoarelor reguli:– exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecția semințișului,– durata de recoltare și scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni și jumătate,– tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălțimea cioatelor să nu depășească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groși să nu depășească 10 cm în amonte.– doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite, care vor fi nivelate.

Pe toate suprafețele, după terminarea exploatării, se vor executa lucrări de îngrijire a semințișurilor naturale pentru dezvoltarea lui normală și asigurarea de exemplare sănătoase (extragerea semințișului de rășinoase rănit și receparea celui de foioase vătămat prin explotări și pășunat).

În perioada procesului de exploatare, se vor efectua controale de către personalul silvic pentru a se asigura respectarea regulilor silvice la exploatarea pădurilor.

Reprimirea parchetelor se va face la termen și în condițiile prevăzute prin autorizația de exploatare, numai după evacuarea completă a materialului lemnos și curățarea corespunzătoare a acestora.

9.3. Construcții silvice

În cadrul U.P. I Horezu - Căpățâna există o unitate amenajistică (128C) cu încadrarea curți - construcții și depozite permanente, pe care se află temelia unei foste construcții; astfel se recomandă construirea unui canton pentru adăpostirea personalului silvic și de administrare silvică, având în vedere distanța mare a trupului de pădure față de prima localitate.

10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

10.1. Realizarea continuității funcționale

Funcțiile economico-sociale ale arboretelor și ale pădurii au fost prezentate la capitolul cinci din amenajament. Aceste funcții au fost atribuite în parte de către amenajamentele anterioare, iar la actuala amenajare s-au revizuit punându-se de acord cu noile cerințe social-economice și cu normele tehnice în vigoare.

Continuitatea funcțională este un indicator deosebit de important al analizei modului în care s-a făcut gospodărirea pădurilor până în prezent și cum vor fi ele gospodărite în continuare. Ea se referă atât la funcțiile prioritare de protecție cât și la cele de producție și protecție. Potrivit principiului continuității, ea se realizează în principal, prin menținerea unei suprafețe cât mai mari cu pădure, diferențierile calitative realizându-se printr-o încadrare judicioasă a arboretelor în diferite categorii funcționale.

Date cu privire la încadrarea arboretelor pe grupe și categorii funcționale, la amenajarea precedentă și li cea actuală sunt prezentate în tabelul 10.1.1.

Tabelul 10.1.1.

Dinamica suprafețelor pe categorii funcționale la ultimile etape de amenajare

Anul amenajării

Grupa I-a funcțională

TOTAL

T II

T IV

2A1C

2A1C5Q

(5N)

2A2C5Q

(5N)

2A5Q

(5N)

2C5Q

(5N)

2I1C 5Q

(5N)

1C5Q

(5N)

2L1C

2L1C5Q

(5N)

2L5Q

(5N)

2010

253,9

23,5

61,2

68,0

258,9

665,5

67,9

46,4

139,6

3,7

57,5

54,8

13,2

2020

231,4

20,0

1,1

75,2

145,9

187,0

660,6

79,4

33,2

0,9

117,9

5,7

69,5

38,5

13,2

94,2

Indicativul categoriei funcționale din paranteză este cel înlocuit de O.M. 766/23.07.2018.

Între cele două etape de amenajare se observă existența a unor diferențe, acestea datorându-se în mare parte a diferenței pe total suprafață și a diferenței din cadrul terenurilor afectate gospodăriri silvice dar și a ocupațiilor și litigiilor.

Justificarea diferențelor de suprafață:– la actuala amenajare suprafață de 260,1 ha (parcelele 21, 52-54, 56, 316-321, 327, 328, 338) încadrată în categoria I.1C Arboretele situate pe versanții râurilor și a pâraielor din zona montană, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale - T IV, fiind încadrare principală sau secundară; a suferit mici modificări în urma măsurătorilor din teren;– în cadrul categoriei I.2A (Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T II) diferența se datorează din trecerea suprafeței de 13,4 ha (u.a.: 52 B, 53 D, 54 A, 54 E, 318 E) la I.1C, din trecerea suprafeței de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) la I.2L, din trecerea suprafeței de 17,0 ha (u.a.: 123 C) la I.5Q și din trecerea suprafeței de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, din diferențele de suprafață pe total înregistrată între cele două etape de amenajare dar și a măsurătorilor din teren și a determinări suprafețelor;– în cadrul categoriei I.2C Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine - TII diferența se datorează încadrării la actuala amenajare a suprafeței de 1,6 ha reprezentată de u.a.-urilor 123 B (A%) și 123 D(A%) neevidențiate la amenajarea precedentă dar și a diferențelor obținute în urma măsurătorilor din teren și determinării suprafeței.– categoria I.2I Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă - T II, nou constituită la actuala amenajare prin încadrarea u.a. 52 C, reprezentată de un arboret de anin negru din lunca interioară, cu rol de protecție a acestuia, fiind habit forestier protejat în cadrul Sitului Natura 2000 și nu prezintă pericol de inundare permanentă, ci doar sezonieră sau de scurtă durată, ce la amenajarea precedentă a fost încadrată în categoria I.2A.– la actuala amenajare diferențele înregistrate în cazul categoriei I.2L Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria I.2A - TIV, de datorează trecerii suprafeței de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, treceri suprafeței de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) din I.2A în I.2L, încadrării suprafeței de 89,6 ha (u.a. 127 D, 128 A, 129 A, 129 F, 130 B, 130 D) în I.2L ce la amenajarea precedentă au fost încadrate în categoria I.5Q(5N), acum fiind secundară dar și din diferențele obținute în urma măsurătorilor din teren și determinării suprafeței.– la actuala amenajare, la fel ca la amenajarea precedentă, 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curți clădiri și depozite permanente și 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest" și are ca încadrare principală sau secundară categoria I.5Q (Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor - din rețeaua ecologică Natura 2000 - SCI - TIV) în conformitate cu O.M. 766/23.07.2018, cu mențiunea că la etapa de amenajare precedentă avea atribuită categoria I.5N - păduri din parcuri naturale (zonă de gospodărire durabilă), care cuprind suprafețe de teren din fondul forestier în care se urmărește menținerea peisajului natural existent și a folosințelor actuale, constituite potrivit "Legii privind protecției mediului înconjurător, ,Aria naturală protejată - Sit Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest - TIV (Păduri încadrate convențional la I.5N, din parcuri naturale neincluse în categoriile funcționale I.5A, I.5C, I.5D, I.5E).

În tabelul următor sunt prezentate unitățile amenajistice în care s-a verificat panta pe planurile topografice de bază cu curbe de nivel.

U.a

citiri pe plan

D. redus

H. teren

tg unghi

ung. panta

62 A

101

0,594

34,1

0,538

31,4

115

0,435

26,1

159

0,440

26,4

media unghi panta

29,5

U.a

citiri pe plan

D. redus

H. teren

tg unghi

ung. panta

62 B

247

0,364

22,2

103

0,388

23,6

119

0,420

25,3

media unghi panta

23,7

U.a

citiri pe plan

D. redus

H. teren

tg unghi

ung. panta

69 D

0,847

44,7

101

0,594

34,1

115

0,609

34,8

media unghi panta

37,9

U.a

citiri pe plan

D. redus

H. teren

tg unghi

ung. panta

72 G

128

0,391

23,7

127

0,394

23,9

media unghi panta

23,8

U.a

citiri pe plan

D. redus

H. teren

tg unghi

ung. panta

69 B

137

0,438

23,7

139

0,360

19,8

145

0,414

22,5

media unghi panta

22,0

10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier

Evoluția producției și a productivității pădurilor sub raport cantitativ și calitativ este prezentată la subcapitolul 14.1. "Dinamica dezvoltării fondului forestier".

Din analiza indicatorilor cantitativi și calitativi rezultă eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor. Principalii indicatori cantitativi ai fondului forestier ai U.P. I Horezu - Căpățâna se prezintă în tabelul 10.2.1.

Tabelul 10.2.1.

Indicatori cantitativi și calitativi al fondului forestier analizat

Nr crt

Indicatori cantitativi

Volumul în anul

2010

2020

Suprafața totală (ha)

694,9

660,6

Ponderea pădurilor în suprafața totală a f.f. (%)

Volumul lemnos total (mc)

191167

176053

Volumul lemnos la hectar (mc/ha)

287

266

Consistența medie

0,72

0,74

Clasa de producție medie

III_4

Creșterea curentă brută totală (mc)

2662

2628

Creșterea curentă brută medie la hectar (mc/an/ha)

4,0

3,9

Creșterea indicatoare totală (mc)

1247

1254

Creșterea indicatoare medie la hectar (mc/an/ha)

3,2

3,1

Posibilitatea de produse principale (mc/an)

1250

1403

Posibilitatea de produse principale medie la hectar (mc/ha)

118

153

Volum posibil de recoltat din lucrări de îngrijire (mc/an)

105

136

Volum posibil de recoltat din lucrări de îngrijire medie la hectar (mc/ha)

Diferențele între cele două etape de amenajare se datorează adoptării la actuala amenajare suprafeței conform documentelor de proprietate, precum și a diferențelor amintite la subcapitolul precedent.

Principalii indicatori calitativi, ai fondului forestier sunt

● structura fondului forestier pe specii

anul 2010: 81FA 3GO 4ME 4PI 3CA 3SC 1BR 1DM;

anul 2020: 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI2SC 1CA 2DT 1DM.

● structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare se prezintă astfel

2010: 68% din sămânță, 23% din lăstari și 9% din plantații.

2020: 75% din sămânță, 20% din lăstari și 5% din plantații.

O analiză corectă a evoluției cantitative a parametrilor fondului forestier de la o amenajare la alta este destul de dificilă ca urmare a variației suprafeței de-a lungul timpului.

10.3. Bilanțul producției de lemn

Bilanțul producției de lemn este exprimat prin raportul dintre recoltele de lemn și creșterea pădurii.

Ținând cont de cele prezentate, în deceniul actual va avea loc o acumulare de masă lemnoasă de 285 mc/an calculată cu relația

A = I - (Pp + Ps +Tc + Ti) unde

A - acumulare de masă lemnoasă (mc/an);

I - creșterea curentă (2628 mc/an);

Pp - posibilitatea de produse principale (1403 mc/an);

Ps - volum posibil de recoltat din lucrări de îngrijire (136 mc/an);

Tc - volumul rezultat din lucrări de conservare (494 mc/an);

Ti - volumul rezultat din lucrări de igienă (310 mc/an)

A = 2628 - (1403 + 136 + 494 + 310)

A = 285 mc/an

11. DIVERSE

11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului Durata de aplicabilitate a acestuia

Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020. Durata de valabilitate este de 10 ani, până la 31 decembrie 2029, an în care se fac revizuiri.

11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului

Ocolul silvic are următoarele obligații:– să respecte prevederile amenajamentului;– să opereze evidențele amenajamentului la zi, conform datelor cerute de formularele privind aplicarea lui;– să noteze toate evenimentele importante survenite în cursul aplicării amenajamentului, schimbări de folosință, construcții, date fenologice, calamități, lucrări de combatere a dăunătorilor, etc;– să întrețină bornele și semnele amenajistice aflate în teren în bună stare;– să păstreze în bună stare amenajamentele și hărțile ce le însoțesc;– să raporteze eventualele ridicări în plan executate în decursul aplicării amenajamentului, păstrând la arhivă datele de teren.

11.3. Indicarea hărților anexate amenajamentului

La amenajament se anexează următoarele hărți la scara 1:20 000:– harta generală a unității de producție;– harta arboretelor;– harta lucrărilor de cultură și exploatare.

11.4. Colectivul de elaborare

La elaborarea amenajamentului a participat următorul colectiv format din

Șef proiect - ing. Mistode Liviu

Descriere parcelară - ing. Savu Adrian Nicolae și ing. Mistode Liviu

Ridicări în plan - ing. Ilieș Marius

Inventarieri - ing. Ilieș Marius

Recepția lucrărilor de teren - ing. Miu Liviu - reprezentant M.M.A.P., delegat G.F. Rm Vâlcea– dr. ing. Dolocan Costel - consilier CTAP– ing. Stoiculescu Ion - Șef O.S. Jiul– dl. Ciobescu Dumitru - președinte Obștea Horezu Căpățâna– ing. Mistodie Liviu - Șef proiect– ing. Savu Adrian Nicole - proiectant

Calculul cubajelor - ing. Ilieș Marius

Transpuneri, asamblări, redactare în concept - ing. Mistodie Liviu, ing. Savu Adrian Nicolae

Specialist CTAP - dr. ing. Dolocan Costel

Tehnoredactare - - ing. Savu Adrian Nicolae

11.5. Bibliografie– C. Chiriță: "Stațiuni forestiere" - 1977.– V. Giurgiu, colectiv: "Biometria arborilor și arboretelor din România"-1972– N. Rucăreanu: "Amenajarea pădurilor" - 1968.– S. Pașcovschi, V. Leandru: "Tipurile de pădure din R.P.R".– St. Puiu, colectiv: Pedologie - 1983.– M.S. - I.C.A.S.: îndrumar pentru amenajarea pădurilor vol. I - 1984.– M.S.: Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986/2000.– M.S.: Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor - 1986/2000.– M.S.: Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor - 1986/2000.– M.S.: îndrumări tehnice pentru reconstrucția ecologică a pădurilor - 1988.– M.S. - I.C.A.S.: Coduri de descriere parcelară, tabele de producție simplificate și clasificarea solurilor la nivel superior (versiunea III-1989, 2003)– I.M.S.: Atlas climatologic al R.S.R. - 1967.– ***.: Amenajamentul U.P. I Horezu - Căpățâna - 2010– A.S.A.S.: Sistemul român de clasificare a solurilor.– ***: Monografia geografică a R.S.R. - 1960.– ***: Enciclopedia geografică a României - 1984.– ***: Legea nr. 2/1987– ***: Legea nr. 2/1987– ***: Legea nr. 5/2000– ***: Legea nr. 75/2002– ***: Legislația silvică și de mediu în vigoare– Plan de management al Sitului natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest"

Partea A II A PLANURI DE AMENAJAMENT

12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE

14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

12.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S.U.P. "A"

12.1.1. Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale

U.a.

Supraf ha

Volum mc

Urg.de regen.

P.R.M. ani

Nr. de intervenții

Felul tăierii

Volum de extras mc

Total

în dec.

52 B

3,7

529

T.P. punere în lumină, racordare

529

53 D

5,4

924

T.P. punere în lumină

515

54 E

2,4

411

T.P. punere în lumină

235

124 A

8,3

3327

T.P. punere în lumină

1981

124 B

6,6

1286

T.P. punere în lumină, racordare

1286

124 D

6,4

583

T.P. racordare

583

125 D

9,0

1179

T.P. împăd. sub masiv

1179

126 D

6,9

2131

T.P. punere în lumină

1277

127 C

7,6

1321

T.P. punere în lumină, racordare

1321

128 D

2,2

470

T.P. împăd. sub masiv

182

129 E

13,9

6206

T.P. insămânțare

2121

129 F

9,6

1267

T.P. împăd. sub masiv

1267

134 A%

10,0

4368

T.P. insămânțare

1554

TOTAL

92,0

24002

14030

RECAPITULAȚIE

Urgența 11

7,6

1321

Urgența 14

25,0

3029

Urgența 26

35,5

9078

6005

Urgența 34

23,9

10574

3675

TOTAL

92,0

24002

14030

12.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru

U.A.

TIP FUNC.

CONS.

DST. COL. HM

ELM. ARB.

SUPRAF. ELM.

VRS.

ANI

CLP

ARB. LUC.

VOLUM

M.C.

5XCR

M.C.

VOLUM+5XCR

M.C.

LUCRARI PROPUSE IN DECENIUL I

VOLUM DE RECOLTAT

M.C.

%EXT.

52 B

0.4

205

T.PROGRESIVE (p lum.,rac) IMPAD pe 0,4 ha cu 100FR

Ajutorarea reg naturale – 0,8 ha

Ingrijirea semintisului-0,9 ha

2.6

125

374

0.7

0.3

3.7

125

529

100

Compozitie tel

7 FA

2FR

1DT

Semintis natural

8 FA

2DT

/10ANI 0.6 S Mixt

53 D

0.5

205

T.PROGRESIVE (punere lumina)

AJUTORAREA REG.NATURALE – 1,2 HA

IMPADURIRI (dupa T. de reg) pe 0,8 ha cu 100FR

2.2

125

432

457

285

1.1

117

0.5

106

101

ANN

1.1

200

205

0.4

5.4

125

864

924

515

Compozitie tel

5 FA

2FR

2ANN

1DT

Semintis natural

7 FA

2ANN

1DT

/10ANI 0.6 S Mixt

54 E

1.2

125

192

202

T.PROGRESIVE (punere lumina)

AJUTORAREA REG.NATURALE – 0,6 HA

IMPADURIRI (dupa T. de reg) pe 0,4 ha cu 100FR

176

0.5

ANN

0.7

132

0.4

2.4

125

391

411

235

Compozitie tel

5 FA

2FR

2ANN

1DT

Semintis natural

7 FA

2ANN

1DT

/10ANI 0.6 S Mixt

124 A

5.0

200

2067

2087

T.PROGRESIVE (punere lumina)

AJUTORAREA REG.NATURALE – 1,2 HA

INGRIJIREA SEMINTISULUI – 1,6 ha

1419

1.7

140

614

624

374

0.8

110

324

334

137

0.8

257

282

0.6

8.3

200

3262

3327

1981

Compozitie tel

6 FA

2PAM

2BR

Semintis natural

7 FA

2PAM

1BR

/07ani0.5S Mixt

124 B

0.7

200

125

T.PROGRESIVE (p. lum., rac)

IMPAD pe 0,7 ha cu 71LA 29DT

AJUTORAREA REG NATURALE-0,7 ha

INGRIJIREA SEMINTISULUI-1,0 ha

Uscare slaba (u1)

125

2.6

140

528

1.3

244

2.0

110

389

0.4

6.6

140

1286

100

Compozitie tel

8 FA

1LA

1DT

Semintis natural

9 FA

1DR

1BR

/10ani0.5S Mixt

124 D

2.5

140

250

T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD pe 0,6 ha cu 100BR

DEGAJARI INTIRZIATE

250

2.6

110

224

1.3

109

0.2

6.4

140

583

100

Compozitie tel

8 FA

2 DT

Semintis natural

9 FA

1 DT

/15ani0.7S Mixt

125 D

1.8

180

153

T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV pe 1,8 ha cu 34BR 33LA 33PAM

AJUTORAREA REG NATURALE-1,8 ha

INGRIJIREA CULTURILOR

153

3.6

140

585

0.9

2.7

110

351

0.3

9.0

140

1179

100

Compozitie tel

6 FA

2 BR

2PAM

Semintis natural

6 FA

1 BR

2PAM

/10ani0.5S Mixt

126 D

1.4

170

407

417

T.PROGRESIVE(punere lumina)

AJUTORAREA REG NATURALE-1,0 ha

INGRIJIREA SEMINTISULUI-1,5 ha

375

2.1

140

656

671

517

0.7

242

262

2.7

110

731

781

351

0.6

6.9

140

2036

2131

1277

Compozitie tel

8 FA

1LA

1DT

Semintis natural

10 FA

/07ani0.4S Mixt

127 C

3.0

180

486

T.PROGRESIVE(p lum.,rac)

IMPAD pe 0,8 ha cu 63LA 37DT

AJUTORAREA REG NATURALE-0,8 ha

INGRIJIREA SEMINTISULUI-1,0 ha

Uscare slabă (U1)

Doborâturi izolate (V1)

486

3.0

140

509

0.8

220

0.8

140

106

0.4

7.6

140

1321

100

Compozitie tel

7 FA

1BR

1LA

1DT

Semintis natural

8 FA

1BR

1DT

/10ani0.6S Mixt

128 D

0.4

180

T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV pe 0,5 ha cu 60LA 20PAM 20BR

AJUTORAREA REG NATURALE-0,6 ha

INGRIJIREA SEMINTISULUI-0,5 ha

1.1.

140

246

251

108

0.7

128

138

0.4

2.2

140

455

182

Compozitie tel

7 FA

1BR

1LA

1DT

Semintis natural

9 FA

1BR

/05ani0.3S Mixt

129 E

5.5

200

2238

2268

T.PROGRESIVE(insamintare)

AJUTORAREA REG NATURALE-1,0 ha

INGRIJIREA SEMINTISULUI-1,4 ha

Uscare slabă (U1)

1134

5.6

140

2599

2654

743

2.8

1209

1284

244

0.7

13.9

200

6046

160

6206

2121

Compozitie tel

7 FA

1BR

1LA

1DT

Semintis natural

9 FA

1PAM

/06ani0.2S Mixt

129 F

13,9.9

195

278

T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV pe 1,6ha cu31FR 31PAM 19BR 19LA

AJUTORAREA REG NATURALE-2,0 ha

INGRIJIREA CULTURILOR

278

1,9

135

538

1,9

100

259

1,9

192

0.3

9.6

135

1267

100

Compozitie tel

7 FA

1BR

1LA

1DT

Semintis natural

9 FA

1DT

/10ani0.5S Mixt

134 A

5.0

180

1910

1950

T.PROGRESIVE(insamintare)

AJUTORAREA REG NATURALE-1,5 ha

INGRIJIREA SEMINTISULUI-2,5 ha

Uscare slabă (U1)

Doborâturi izolate (V1)

956

3.0

140

1323

1353

406

2.0

100

1015

1065

1952

1554

Compozitie tel

7 FA

1BR

1LA

1DT

Semintis natural

10 FA

1DT

/04ani0.2S Mixt

Total suprafata SUP 92.0 HA

Volum = 23467 M.C.

Volum + 5xCR = 24002 M.C.

Volum de recoltat= 14030 M.C. 152 M.C./HA

Ordinea orientativă de parcurs este în funcție de urgența de regenerare și de situațiile neprevăzute ce pot apărea în teren pe perioada de aplicare a amenjamentului. în cazul în care sunt necesare lucrări de îngrijire a semințișurilor ori de împăduriri, în afara celor menționate în plan, acestea se vor executa obligatoriu.

în cazul în care, în cadrul unităților amenajistice încadrate în subunitatea pentru care se reglementează producția, apar mici zone cu pante peste 35°, cu stâncării, grohotișuri sau situate pe malurile văilor, pâraielor sau râurilor, tăierile de produse principale din acele zone vor avea caracter de tăieri de conservare sau lucrări de igienă.

în cazul în care sunt necesare lucrări de îngrijire a semințișurilor ori de împăduriri, în afara celor menționate în plan, acestea se vor executa în urma stabilirii intensității și suprafeței de parcurs.

Se recomandă semănături artificiale pentru arboretele ce nu sunt regenerate corespunzător (conform normativelor în viguare) odată cu lucrările de ajutorarea regenerării naturale, ca alternativă la împăduriri sub masiv.

În cazul arboretelor parcurse cu tăieri progresive (de însămânțare sau de punere în lumină), dacă nu se realizează procentul de regenerare naturală corespunzător, ocolul silvic are obligația de a realiza completări la regenerarea naturală în ochiurile în care nu există semințiș utilizabil, arbori seminceri (sau aceștia nu mai pot fructifica), ori semințișul actual s-a degradat sau a dispărut din diverse cauze. în concluzie, lucrările de împădurire-completare a regenerării naturale se vor executa și în alte arborete în afara celor menționate în planul lucrărilor de împădurire, dacă este cazul.

Pentru buna executare a lucrărilor de exploatare și o bună regenerare naturală a acestor arborete se fac o serie de recomandări:– tăierile se vor executa în așa fel încât să se protejeze și să se promoveze semințișurile deja existente iar arborii cu coroane mari să fie orientați în cădere în afara zonelor cu semințiș, astfel se recomandă evitarea exploatării arboretelor cu semințișuri în sezonul de vegetație;– să se materializeze și să se respecte traseele pe care au voie să circule tractoarele forestiere și să se aplice strict prevederile legale pentru prejudicierea semințișului;– să se înlăture în timp util semințișurile neutilizabile, executându-se totodată lucrările de recepare a semințiș urilor rănite de fag;– să se urmărească mersul regenerării naturale și al semințișurilor naturale deja existente prin lucrările de ajutorare a regenerări naturale.

12.1.3. Recapitulație posibilității decenale de produse principale

Specificări

PLAN DECENAL

Posibilitate

Suprafata

Actual

5*CR

Total

Supraf.

Volum

M.C.

Specii

88.9

22943

515

23458

88.9

13789

100

0.5

101

0.8

106

1.8

106

1.8

332

337

1.8

Tratamente

Tăieri progresive

92.0

100

23467

535

24002

100

92.0

14030

100

Gr. funcționale

Gr. 1

92.0

100

23467

535

24002

100

92.0

14030

100

Total

92.0

100

23467

535

24002

100

92.0

14030

100

12.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

RARITURI

CURATIRI

DEGAJARI IGIENA

TOTAL VOLUM DE EXTR.

M.C.

DRUM

U.A.

SUPRAFATA

VARSTA

ANI

CONSIS

VOLUM ACTUAL

M.C.

CREST.

M.C.

NR. IN

SPR. DE PARCURS

VOLUM DE EXTR.

M.C.

U.A.

SUPRAFATA

VARSTA

ANI

CONSIS

VOLUM ACTUAL

M.C.

CREST.

M.C.

NR. IN

SPR. DE PARCURS

VOLUM DE EXTR.

M.C.

U.A.

SUPRAFATA

VARSTA

ANI

SUPRAFATA

VOLUM DE EXTR.

M.C.

DP001

318 B

1.1

0.9

351

1.1

319 B

1.7

0.9

570

1.7

Total drum

2.8

0.9

921

2.8

125

120.8

130

Total cat.dr

2.8

0.9

921

2.8

125

120.8

130

FE001

126 A

14.1

0.9

677

14.1

128

125 C

2.6

0.8

2.6

124 D

6.4

130 C

5.3

1.0

292

5.3

126 A

14.1

0.9

677

14.1

126 E

2.7

130 D

5.3

0.8

280

5.3

126 E

2.7

0.8

2.7

128 A

21.6

0.8

325

21.6

129 A

16.2

0.8

356

16.2

130 C

5.3

1.0

292

5.3

130 D

5.3

0.8

280

5.3

Total drum

24.7

0.9

1249

24.7

230

67.8

0.8

2011

67.8

261

9.1

FE002

53 B

13.0

0.9

3029

13.0

242

53 C

4.7

0.8

1321

4.7

119

54 B

18.9

0.8

4801

132

18.9

373

54 D

0.8

0.9

164

0.8

Total drum

37.4

0.8

9315

37.4

747

Total cat.dr

62.1

0.9

10564

62.1

977

67.8

0.8

2011

67.8

261

9.1

Total grupa

64.9

0.9

11485

64.9

1102

67.8

0.8

2011

67.8

261

9.1

120.8

1368

Total general

64.9

0.9

11485

64.9

1102

67.8

0.8

2011

67.8

261

9.1

120.8

1368

IMPORTANT !!!

În cazul u.a. 319 B - Arboret de Pin silv. cu FA și GO de 5-15 ani pe 40-50%S, deși s-au pus în compoziție pe 30%, s-au propus rărituri pentru a se promova regenerarea naturală (există FA, GO cu vârste mai mici de 5 ani). Se recomandă ca răriturile să se facă în afara sezonului de vegetație.

În cazul u.a. 124 D vârsta înscrisă în listă este vârsta semințișului și nu a arboretului matur ce se va extrage în acest deceniu

În cazul u.a. 130 D s-au prevăzut și curățiri (deși vârsta medie este de 25 ani) în cadrul arboretului fiind și elemente de 5-10 ani, cu o proporție de 40%.

În u.a. unde consistența medie este de 0,8 au fost prevăzute procente de extras diminuate, parcurgăndu-se întreaga suprafață cu lucrări de îngrijire.

Ca intensitate, intervențiile vor fi mai puternice în arboretele tinere - până la 40 ani și vor avea un puternic caracter selectiv; fără a se extrage, în cazul în care există și elemente de arboret cu vârstă de peste 80 ani, astfel se vor extrage exemplare din elementele mai mici ca vârstă, deoarece lucrarea de îngrijire a fost propusă pentru acestea.

Planul lucrărilor de îngrijire are un caracter orientativ în ce privește volumul de extras și este minimal pentru suprafața de parcurs. Volumele de extras. prin rărituri s-au stabilit pe baza indicilor medii (orientativi) prevăzuți în normele tehnice. Ocolul silvic va analiza anual starea fiecărui arboret și. în raport cu această analiză, va stabili și suprafața de parcurs și volumul de extras anual. Pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire și alte arborete decât cele prevăzute prin amenajament, cu condiția realizării unei stări corespunzătoare a acestora.

12.2.2. Recapitulația volumului posibil de recoltat din lucrări de îngrijire pe specii

RARITURI

CURĂȚIRI*

DEGAJĂRI

IGIENA

TOTAL

Posibilitate decenala

64.9 HA

1102 MC

67.8 HA

261

18.2 HA

318,3 HA

3100 MC

4463

92 MC

234

19 MC

550 MC

580

114 MC

133

2540

2787

267 MC

130

397

41 MC

160

222

19 MC

posibilitate anuala

6.5 HA

110 MC

6.8 HA

1.8 HA

318,3 HA

310 MC

446

12.3. Planul lucrărilor de conservare

NUMĂR U. A.

CAT. FUNC

TIP F

SUPRAF.

VIRSTA

ANI

CONS.

COMPOZITIA ARBORETULUI

VOLUM ACTUAL

M.C .

VOLUM LA MIJLOC DECENIU

M.C .

VOLUM DE EXTRAS INCLUSIV IGIENA

ALTE LUCRARI DE EXECUTAT IN DECENIU

COMPOZ

SEM

UTILIZABIL

DENUMIREA LUCRĂRII

SUPRAFATA

HA.

52 A

14.1

125

0.7

9FA

1GO

4174

4414

530

AJUTORAREA REG NATURALE

INGRIJIREA SEMINTISULUI

Doborâturi izolate

1,0

8FA

2DT

1,4

PE 0.2 S / Mixt

53 A

19.1

125

0.7

9FA

1GO

5654

5979

718

AJUTORAREA REG NATURALE

INGRIJIREA SEMINTISULUI

Doborâturi izolate

1,5

8FA

2DT

2,0

PE 0.2 S / Mixt

122 B

3.7

150

0.7

10FA

1222

1262

127

AJUTORAREA REG NATURALE

INGRIJIREA SEMINTISULUI

0,3

7FA

2MO

1SR

0,4

PE 0.2 S / Mixt

123 A

5.0

180

0.7

10FA

1625

1685

169

AJUTORAREA REG NATURALE

INGRIJIREA SEMINTISULUI

Rocă la suprafață 30%

Uscare slabă

0,3

10FA

0,5

PE 0.2 S / Mixt

123 B

1.3

180

0.8

10FA

439

459

AJUTORAREA REG NATURALE

Rocă la suprafață 20%

0,2

124 C

6.5

200

0.7

10FA

2569

2659

372

AJUTORAREA REG NATURALE ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Rocă la suprafață 30%

0,5

6FA

2BR

2PAM

AJUTORAREA REG NATURALE

INGRIJIREA SEMINTISULUI

Rocă la suprafață 30%

0,8

PE 0.3 S / Mixt

125 B

1.7

180

0.8

10FA

605

630

AJUTORAREA REG NATURALE

Rocă la suprafață 20%

0.2

10FA

PE 0.1 S / Mixt

126 B

5.2

180

0.8

10FA

1934

1989

279

AJUTORAREA REG NATURALE ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Rocă la suprafață 10%

0,5

10FA

0,7

PE 0.2 S / Mixt

127 B

0.3

150

0.7

10FA

AJUTORAREA REG NATURALE ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Rocă la suprafață 20%

0,1

10FA

0,1

PE 0.2 S / Mixt

128 C

4.3

140

0.2

10FA

318

100

318

AJUTORAREA REG NATURALE

ÎMPĂDURIRI cu 7BR 3DT

Uscare slabă

Rocă la suprafață 20%

0,3

5FA

3BR

1MO

1PAM

0,6

PE 0.6 S / Mixt

129 C

0.9

180

0.8

10FA

323

333

AJUTORAREA REG NATURALE

ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Uscare slabă

Rocă la suprafață 20%

0,1

10FA

0,1

PE 0.2 S / Mixt

130 A

9.1

160

0.7

10FA

2712

2857

400

AJUTORAREA REG NATURALE

ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Uscare slabă

Rocă la suprafață 30%

0,9

8FA

2BR

1,2

PE 0.3 S / Mixt

131

39.0

130

0.7

7FA

2ME

1CA

9165

9720

875

AJUTORAREA REG NATURALE

ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Doborâturi izolate

Uscare slabă

Rocă la suprafață 30%

3,0

9FA

1DT

3,5

PE 0.2 S / Mixt

133 A

21.3

150

0.7

10FA

5858

6178

679

AJUTORAREA REG NATURALE

ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Doborâturi izolate

Rocă la suprafață 30%

2,0

9FA

1DT

2,5

PE 0.2 S / Mixt

134 B

3.8

180

0.8

10FA

1426

1486

178

AJUTORAREA REG NATURALE

ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Uscare slabă

Rocă la suprafață 20%

0,3

10FA

0,5

PE 0.2 S / Mixt

134 C

2.8

180

0.7

10FA

921

951

133

AJUTORAREA REG NATURALE

ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI

Rocă la suprafață 20%

0,3

10FA

0,4

PE 0.3 S / Mixt

TOTAL

138.1

145

0.6

39033

41008

4938

În vederea exercitării funcțiilor de protecție atribuite, intervențiile vor urmări extragerea cu predilecție a arborilor vârstnici debilitați, a celor care stânjenesc regenerările actuale executându-se totodată lucrări de îngrijirea semințișului și chiar degajări acolo unde va fi cazul, volumul fiind estimativ, ținându-se cont de intensitatea regenerării și starea semințișului;

Precizăm că deși sunt propuse lucrările de conservare, acestea se vor executa decât acolo unde este necesar și posibilă această intervenție în funcție evoluția regenerărilor și condițiile concrete din teren, fiind indicat a nu se parcurge zonele cu stâncărie și grohotiș, ce au pantă peste 45ø, care prezintă pericol de eroziune sau alunecare.

12.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

Unitatea amenajistică

Tipul de stațiune

Compoziția țel.

Indice de acoperire

Suprafața efectivă de împădurit

SPECII

Formula de împăd.

Nr.

Supr.

Tipul de pădure

Compoziția sem. utilizabil

PAM

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale – 49,5 ha

A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale – 25,0 ha

A.1.3. - Distrugerea și îndepărtarea păturii vii – A.1.4. – Mobilizarea solului

Plan produse principale – 52 B (0,8 ha), 53 D (1,2 ha), 54 E (0,6 ha), 124 A (1,2 ha), 124 B (0,7 ha), 125 D (1,8 ha), 126 D (1,0 ha), 127 C (0,8 ha), 128 D (0,6 ha), 129 E (1,0 ha), 129 F (2,0 ha), 134 A (1,5 ha) = 13,2 ha, anual 1,3 ha.

Plan conservare – 52 A (1,0 ha), 53 A (1,5 ha), 122 B (0,3 ha), 123 A (0,3 ha), 123 B (0,2 ha), 124 C (0,5 ha), 125 B (0,2 ha), 126 B (0,5 ha), 127 B (0,1 ha), 128 C (0,6 ha), 129 C (0,1 ha), 130 A (0,9 ha), 131 (3,0 ha), 133 A (2,0 ha), 134 B (0,3 ha), 134 C (0,3 ha) = 11,8 ha, anual 1,2 ha.

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerărilor naturale – 24,5 ha

A.2.1. - Receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate

Plan produse principale – 52 B (0,9 ha), 124 A (1,6 ha), 124 B (1,0 ha), 126 D (1,5 ha), 127 C (1,0 ha), 128 D (0,5 ha), 129 E (1,4 ha), 134 A (2,5 ha), = 10,4 ha, anual 1,0 ha.

Plan conservare – 52 A (1,4 ha), 53 A (2,0 ha), 122 B (0,4 ha), 123 A (0,5 ha), 124 C (0,8 ha),126 B (0,7 ha), 127 B (0,1 ha), 129 C (0,1 ha), 130 A (1,2 ha) 131 (3,5 ha), 133 A (2,5 ha), 134 B (0,5 ha), 134 C (0,4 ha) = 14,1 ha, anual 1,4 ha

B. Lucrări de regenerare

B. 2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive

52 B

3,7

5.2.4.2

421.2

7FA 2FR 1DT 100FR 8FA 2DT

0,6

0,4

53 D

5,4

5.2.4.2

421.2

5FA 2FR 2ANN 1DT 100FR 7FA 2ANN 1DT

0,6

0,8

54 E

2,4

5.2.4.2

421.2

5FA 2FR 2ANN 1DT 100FR

7FA 2ANN 1DT

0,6

0,4

124 B

6,6

5.2.4.2

411.4

8FA 1LA 1DT 71LA 29DT 9FA 1DT

0,5

0,7

0,5

0,2

124 D

6,4

3.3.3.2

411.4

8FA 1BR 1DT 100BR 9FA 1DT

0,7

0,6

125 D

9,0

3.3.3.2

411.4

6FA 2BR 2PAM 34BR 33LA 33PAM 6FA 2BR 2PAM

0,5

1,8

0,6

127 C

7,6

3.3.3.2

411.4

7FA 1BR 1LA 1DT 63LA 37DT 8FA 1BR 1DT

0,6

0,8

0,5

0,3

128 D

2,2

3.3.3.2

411.4

7FA 1BR 1LA 1DT 60LA 20PAM 20BR 9FA 1BR

0,3

0,5

0,3

0,1

129 F

9,6

3.3.3.2

411.4

7FA 1BR 1LA 1DT 31FR 31PAM 19BR 19LA

9FA 1DT

0,5

1,6

0,3

0,5

Tot. B.2.3.

52,9

7,6

2,2

1,6

1,2

2,1

0,5

Continuare

Unitatea amenajistică

Tipul de stațiune

Compoziția țel.

Indice de acoperire

Suprafața efectivă de împădurit

SPECII

Formula de împăd.

Nr.

Supr.

Tipul de pădure

Compoziția sem. utilizabil

Nr.

Supr.

Tipul de pădure

Compoziția sem. utilizabil

B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare

128 C

4.3

3.3.3.2

411.4

6FA 3BR 1DT 70BR 30DT 5FA 3BR 1MO 1PAM

0.6

0,6

0,4

0,2

Tot. B.2.5.

4,3

0,6

0,4

0,2

Tot. B.2.

57,2

8,2

2,2

2,0

1,2

2,1

0,7

Tot. B.

57,2

8,2

2,2

2,0

1,2

2,1

0,7

C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

C.1. Completari în arboretele tinere existente

128 E

3,2

3.3.3.2

411.4

4BR 3BR 2MO 1PAM 70BR 30PAM

4FA 3BR 1PAM 2MO

0,6

0,4

0,2

Tot. C.1.

3,2

0,6

0,4

0,2

C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B+ C1)

1,5

0,4

0,2

0,4

0,1

Total C.

2,1

0,4

0,8

0,4

0,1

D. Îngrijirea culturilor tinere = 8,2 ha

D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente/îngrijirea semințișurilor existente = 1,0 ha

D.2. Îngrijirea culturilor nou create (70% din suprafața lui B+C) = 7,2 ha

În cazul arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare, dacă nu se realizează procentul de regenerare naturală corespunzătoare, ocolul silvic va avea în vedere efectuarea de completări la regenerarea naturală în ochiurile în care nu există semințiș utilizabil, arbori seminceri (sau aceștia nu mai pot fructifica), ori semințișul actual s-a degradat sau a dispărut din diverse cauze. În concluzie, lucrările de împădurire-completare a regenerării naturale se are în vedere a fi executate și în alte arborete în afara celor menționate în planul lucrărilor de împădurire, dacă este cazul.

Suprafețele menționate mai sus sunt orientative în funcție de evoluția regenerării naturale și de modul de aplicare al tratamentelor și al exploatării.

RECAPITULAȚIE

Tipul lucrării

Suprafața efectivă de împădurit

Suprafața efectivă de parcurs

PAM

A.1. Lucrări de ajutorarea regenrării naturale

25,0

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

24,5

TOTAL A

49,5

B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

8,2

2,2

2,0

1,2

2,1

0,7

B.3. Împăduriri în suprafețe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor cecorespunzătoare

TOTAL B

8,2

2,2

2,0

1,2

2,1

0,7

C.1. Completări în arboretele tinere existente

0,6

0,4

0,2

C.2. Completări în arboretele nou create (reprezentând 20% din B+C1)

1,5

0,4

0,2

0,4

0,1

TOTAL C

2,1

0,8

0,4

0,1

Total B+C

10,3

3,0

2,8

1,6

2,5

0,8

PUIEȚI NECESARI – mii/ha

4,47

2,5

5,0

TOTAL PUIEȚI NECESAR- mii bucăți

46,0

7,5

14,0

8,0

12,5

4,0

TOTAL D

8,2

12.5. Evidența unităților amenajistice în funcție de lucrările propuse

TRATAMENTE SI UNITATI AMENAJISTICE

122R 123R 125R 126R 128C 134R 316M 319V 338N

Total categ. LP 9 UA 27.7 HA

Lucrari reg. si imp.

COMPLETARI

128 E

INGRIJIREA CULTURILOR,COMPL

128 F

Total categ. LP 2 UA 4.2 HA

Taieri de ingrijire

DEGAJARI INTIRZIATE

126 E

CURATIRI

125 C 126 A 128 A 129 A 130 C 130 D

RARITURI

53 B 53 C 54 B 54 D 318 B 319 B

Total categ. LP 13 UA 108.0 HA

Lucr.ingrijire spec

T.IGIENA

21 52 C 54 C 56 C 123 D 125 E 126 F 129 B 132 133 B 134 E 316 A 316 B 316 C 316 D

317 A 317 B 318 A 318 C 318 D 318 E 319 A 320 A 320 B 321 A 327 A 327 C 327 D 328

Total categ. LP 29 UA 173.3 HA

Taieri progresive

T.IGIENA(T.progresive decII)

54 A 56 A 123 C 125 A 126 C 127 A 127 D 128 B 129 D 130 B 134 D

T.PROGRESIVE(insamintare)

129 E 134 A

T.PROGRESIVE(punere lumina)

53 D 54 E 124 A 126 D

T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD

124 D

T.PROGRESIVE(p lum.,rac)IMPAD

52 B 124 B 127 C

T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV

125 D 128 D 129 F

Total categ. LP 24 UA 237.0 HA

Taieri de conservare

TAIERI DE CONSERVARE

52 A 53 A 122 B 123 A 123 B 124 C 125 B 126 B 127 B 128 C 129 C 130 A 131133 A 134 B 134 C

Total categ. LP 16 UA 138.1 HA

Total UP93 UA 688.3 HA

13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE

13.1. Planul drumurilor

Nr. crt.

Indicativ drum

Denumirea Drumului

Lungime utilă (km)

Lungime ce deservește

(km)

Suprafata deservita

(ha)

Felul drumului

Drumuri publice

1 1

DP001

Curpen-Horezu-Turcinești

0,4

143,1

asfalt

Total drumuri publice

0,4

143,1

Drumuri forestiere

FE001

Sușița Verde

10,0

2,4

428,2

macadam

FE002

Sîmbotin

3,2

0,8

117,0

macadam

Total drumuri forestiere

13,2

3,2

545,2

Total drumuri existente

13,2

3,6

688,3

Total drumuri

13,2

3,6

688,3

13.2. Planul construcțiilor silvice

14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

Anul amenaj

S.U.P.

Suprafața

Proporția speciilor

Vârsta medie

Fond lemnos

Creșt. curent

Posibilitatea

Volum mediu recoltat anual

Terenuri de reîmpădurit

- ha -

Densit instal de transp.

m/ha

Indici de creșt. ind.

mc/an/ha

Total

Pădure

Ter. de împăd.

Prod. princ. / T. conservare

Lucrări de îngrij.

Prod. princ. / T. conservare

Lucrări de îngrij.

Total

Din care

Alte terenuri

Clasa de producție

Consi. medie

Volum mediu

Indice crest.

Indice recolt.

Indice recolt

Rașn.

Arb. de refăcut

2010

“A”

388,1

83FA 5GQ 7PI 2ME 1MQ

III_1 III_0 II_2 III_7 III_0

1BR1DT

III_0 II_9

104

0,71

118607

305

1708

4,4

1250

3,2

105

0,2

789

106

7,8

7,1

6,3

3,2

“M”

277,4

79FA 8CA 6SC 6ME 1DM

III_3 IV_0 IV_0 IV_0 IV_0

107

0,74

72560

261

943

3,4

791

2,9

707

TOTAL

694,9

665,5

29,4

81FA 3GO 4PI 4ME 3CA

III_4 III_0 II_2 III_9 IV_0

3SC 1BR 1DM IV_0 III_0 IV_0

105

0,72

191165

287

2669

3,4

2041

6,1

1496

3,2

2020

“A”

408,1

89FA 5GQ 2BR 1MQ 1ME

III_2 III_0 III_0 III_0 III_3

2PI 3DT 1DM

II_9 III_0 III_0

0,74

111993

274

1632

3,9

1403

3,4

136

0,2

10,3

5,8

5,2

3,1

“M”

252,5

84FA 2GO 7ME 4SC 3CA

III_8 IV_0 IV_4 III_8 IV_5

100

0,74

64060

253

996

3,9

594 2,0

TOTAL

688,3

660,6

27,7

82FA 4GO 5ME 2BR 1PI

III_4 III_1 III_9 III_1 II_9

2SC 1CA 2DT 1DM

III_8 IV_5 III_0 III_0

0,74

176053

266

2624 3,9

1997

5,4

3,1

2030

“A”

408,1

87FA 5GO 3BR 1MO

III_2 III_0 III_0 III_0 1PI 3DT

II_9 III_0

100

0,75

137529

337

1388

3,4

1462

3,6

5,2

3,1

“M”

252,5

83FA 3GO 6ME 4SC 3CA 1DT

III_8 IV_0 IV_4 III_8 IV_5 III_9

110

0,75

69943

277

682

2,7

TOTAL

688,3

660,6

27,7

81FA 5GO 4ME 3BR 1PI

III_4 III_1 III_9 III_1 II_9

2SC 1CA 3DT

III_8 IV_5 III_0

102

0,75

207472

314

2070

3,1

1462

3,6

3,1

2040

“A”

408,1

84FA 6GO 3BR 2MO

III_2 III_0 III_0 III_0

1PI 4DT

II_9 III_0

0,78

139570

342

1469

3,6

1372

3,4

5,2

3,3

“M”

252,5

83FA 3GO 3ME 4SC 3CA 1MO

III_8 IV_0 IV_4 III_8 IV_5 III_9

3DT

III_9

120 0,76

72720

288

657

2,6

TOTAL

688,3

660,6

27,7

80FA 6GO 2ME 3BR 1PI

III_4 III_1 III_9 III_1 II_9

1MO 2SC 1CA 4DT

III_2 III_8 IV_5 III_0

105

0,77

212290

321

2126

3,2

1372

3,4

3,3

ÎN PERSPECTIVĂ

“A”

408,1

67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM

III_0 III_0 III_0 III_0 III_0

5DT

III_0

0,80

113784

237

1755

4,3

1229 3,0

526

1,3

5,2

4,3

“M”

252,5

79FA 3GQ 2MQ 3BR 3CA 10DT

III_8 IV_0 III_8 III_8 IV_3 IV_0

120

0,78

81810

324

682

2,7

TOTAL

688,3

660,6

27,7

72FA_6GO_6JBR 4MO

III_4 III_1 III_0 III_1

2PAM 1CA 7DT

III_0 IV_3 III_1

100

0,79

195594

296

2437

3,7

1229 3,0

526

1,3

4,3

14.2 Dinamica structurii fondului forestier

14.2.1. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

VECHIUL AMENAJAMENT

SUPRAFAȚA

(ha)

NOUL AMENAJAMENT

SUPRAFAȚA

(ha)

Pădure în producție

388,1

Pădure în producție

408,1

Terenuri destinate împăduririi

Total

388,1

Total

408,1

U.P. I HOREZU - CĂPĂȚÂNA

GRAFICUL I

Situația claselor de vârstă la amenajarea precedentă

Clasa

C.R.

III

VI-VII

Suprafața (ha)

14,6

23,8

49,2

42,2

17,8

241,6

GRAFICUL II

Clasele de vârstă actuale

Clasa

C.R.

III

VI-VII

Suprafața (ha)

65,5

6,1

44,1

53,9

14,0

223,5

GRAFICUL III

Clasele de vârstă peste 20 ani

Clasa

III

VI-VII

Suprafața (ha)

68,1

65,5

6,1

44,1

53,9

169,4

GRAFICUL IV

Clasele de vârstă normale

Clasa

III

Suprafața (ha)

74,2

37,1

14.2.2. Situația suprafețelor pe categorii de folosință

14.2.3. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

Menționăm că întreaga suprafață are și alte încadrări secundare, care se regăsesc detaliat la subcapitolul 5.1.2.

14.2.4. Compoziția arboretelor

a. PRECEDENTA

b. ACTUALA

b. PERSPECTIVA

Partea A III - A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT

15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație

15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă

15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității

15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

15.1.1. Descrierea parcelară

DESCRIERE PARCELARĂ

Obstea Horezu-Căpățâna, Jud. Gorj, U.P. I Horezu-Căpățâna

15.1.2. Evidența pe u.a. a datelor complementare

U.A.

DATE COMPLEMENTARE

2012, 2015, 2018 / igienă / 82+22+13 mc. Pantă variabilă 15-31º; Consistență 0,8-0,7; Diseminat: GO, PAM, CA.

52 A

2012/igienă/33 mc; 2014, 2016, 2019/tăieri conservare/7,0+9,0+5,0 ha/175+335+87 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 52 B. Suprafețe de microstațiuni de productivitate inferioară de maxim 0,6-0,8 ha pe sol litic, situate pe culmile (coamele cu pante mici) dintre văile acestora unde pantele sunt mari; Consistență 0,6-0,8; Pantă variabilă 15-40º; Diseminat: CA, CI, PAM; Sub 10% FA de 30-50 ani.

52 B

Volumul și lucrările executate se regăsesc la u.a 52 A. Consistență 0,2-0,5; Diseminat: PAM, FR, ANN. Vârstă semințiș 3-15 ani.

52 C

Rocă sub formă de prundiș.

53 A

2012, 2015 / igienă / 27+9 mc; 2013 / accidentale 15,0 ha / 41 mc; 2014, 2018, 2019 / 29,3+7,0+22,0 ha / 299+231+135 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 53 D. Sub 10% FA de 30-50 ani; Consistență 0,6-0,8; Pantă 15-38º.

53 B

Consistență 0,8-0,9; Diseminat: CI, FA, CA.

53 C

Uscare la PI (70% din exemplare, inclusiv vârfuri uscate); Consistență 0,7-0,9; Diseminat: PLT, ME; Diverse tari: PAM, FR, CA, FA.

53 D

Volumul și lucrările executate se regăsesc la u.a. 53 A. Consistență 0,2-0,5; Diseminat: PAM, FR. Vârstă semințiș 3-15 ani.

54 A

2013, 2017 / 22,0+3,0 ha / 752+87 mc; Parte din volum este și pentru 54 E. Diseminat: FR, PAM, GO; Consistență 0,7-0,8; Pantă 20-33º; Sub 10% atât FA de 30-50 ani cât și cel de 160-200 ani.

54 B

Uscare la PI, inclusiv vârfuri uscate; Consistență 0,7-0,8; Diverse moi: PLT, ME; Diseminat: PAC.

54 C

Diseminat: PI, GO; Consistență 0,7-0,8; Semințiș pe 30%S de FA cu vârsta de 3 ani.

54 D

Consistență 0,9-0,8; Diverse tari: FR, CI, ME; Diseminat: PLT, PI.

54 E

Volumul și lucrările executate se regăsesc la u.a. 54 A. Consistență 0,3-0,6; Diseminat: PAM, CA, FR; Vârstă semințiș 3-15 ani.

56 A

Consistență 0,8-0,9; Diseminat: GO, CA.

56 C

2015 / igienă / 22,9 ha / 18 mc. Consistență 0,7-0,8; Pantă 5-25º; Zone cu arboret de clasa a IV-a de producție, sub 0,5 ha, pe sol litic; Diverse tari: FA, CI, CA; Diseminat: PI.

122 B

Semințiș 7-15 ani, mare parte, pe limita cu rețeaua; Rari arbori doborâți sau uscați; Consistență 0,7-0,8.

122 R

Culoar pentru rețeaua electrică de înaltă tensiune; Pe 30% S acoperită cu vegetație forestieră de 10-15 ani către limitele subparcelare.

123 A

2019 / tăieri de conservare / 3,0 ha / 95 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 123 C. Goluri în arboret datorită rocii la suprafață; Diseminat: PAM, BR; Pantă 35-50º.

123 B

Tulpini rău conformate; Diseminat: SR; Rocă sub formă de bolovani.

123 C

Volumul și lucrările executate se regăsesc la u.a 123 A. Rocă sub formă de bolovăniș; Diseminat: BR, PAM; Mici zone cu arboret de clasa a IV-a; Rari arbori doborâți; Consistență 0,7-0,8; Pantă 25-34º; Pe culmea cu 124 o zonă sub 0,5 ha cu consistență 0,2-0,4; Semințiș sub 10%S.

123 D

Izolat rocă la suprafață; Rari arbori doborâți sau uscați.

123 R

Culoar pentru linie electrică de înaltă tensiune cu vegetație forestieră pe 30% S către limitele subparcelare.

124 A

2011, 2013 / accidentale / 10,0 ha / 156 mc; 2015, 2018 / tăieri progresive punere în lumină / 7,0+3,0 ha / 1096 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 124 D. Rocă sub formă de bolovani; Vârstă semințiș 5-12 ani; Prăjiniș de FA pe 10%S; Diseminat: BR, PAM; Nuieliș de SAC.

124 B

2011, 2013 / accidentale / 2,1+16,1 ha / 962+70 mc; 2014, 2015, 2018/igienă/26+26+17 mc. Diverse tari (semințiș): PAM, ULM, ME; Consistență 0,2-0,6; Izolat rocă la suprafață; Sol parțial înierbat. Vârstă semințiș 3-15 ani.

124 C

Diseminat: BR, PAM; Rocă sub formă de stâncării și bolovani; Pantă 33-400; Vârstă semințiș.

124 D

Volumul și lucrările executate se regăsesc în u.a. 124 A. Semințiș cu vârsta 5-20 ani.

125 A

2013 / accidentale / 23,8 ha / 77 mc; 2014 / igienă / 23,8 ha / 39 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 125 D. Diseminat: PAM, BR; Goluri parțial regenerate; Rocă sub formă de bolovani; Vârstă semințiș 5-10 ani; Consistență 0,7-0,8.

125 B

2019 / tăieri de conservare / 1,9 ha / 59 mc. Rari arbori doborâți; Consistență 0,7-0,8; Rocă sub formă de bolovani.

125 C

2018 / tăieri progresive racordare / 428 mc. Rocă sub formă de bolovani; 3 preexistenți de FA cu diametrul 40 cm către limita parcelară; Consistență 0,7-1,0.

125 D

2011 / accidentale / 2,0 ha / 926 mc; 2017 / tăieri progresive însămânțare / 5,0 ha / 650 mc; Plus parte din volumul din u.a. 125 A. Diseminat: PAM, BR; Consistență 0,2-0,3; Porțiuni parțial regenerate; Rocă sub formă de bolovani.

125 E

Diseminat: MO, SR; Rocă sub formă de bolovani și grohotiș.

125 R

Culoar pentru linie electrică de înaltă tensiune cu 20% vegetație forestieră de cca 15 ani.

126 A

2014, 2015 / igienă / 11,7 ha / 37 mc; 2017 / degajări / 11,7 ha. Aproximativ 20 preexistenți de FA cu diametrul 44 cm; Consistență 0,7-1,0; Rocă sub formă de bolovani.

126 B

2016 / accidentale / 0,1 ha / 19 mc; 2016 / tăieri de conservare / 6,7 ha / 277 mc. Consistență 0,7-0,8; Drum de exploatare la baza u.a.; Rocă sub formă de bolovani; Rari arbori doborâți sau uscați; Către limita cu rețeaua electrică o bandă de nuieliș cu lățimea de 10 m.

126 C

2013 / accidentale / 20,8 ha / 40 mc; 2014, 2015 / igienă / 20,8 ha / 88 mc. Diseminat: PAM, BR; Consistență 0,7-0,8; Rocă sub formă de bolovani; Vârstă semințiș 3-10 ani.

126 D

2013 / accidentale / 9,7 ha 1 52 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 126 E. Consistență 0,4-0,7; Aproximativ 3 goluri în arboret regenerate; Vârstă semințiș 3-10 ani; Sol parțial înierbat; Rocă sub formă de bolovani.

126 E

Volumul și lucrările executate se regăsesc la u.a 126 D. Consistență 0,7-1,0; Diseminat: MO, SAC; Aproximativ 20 preexistenți cu diametrul 38 cm și 25 m înălțime.

126 F

Diseminat: MO, SR; Rocă sub formă de bolovani și grohotiș.

126 R

Culoar pentru rețeaua electrică de înaltă tensiune, ocupat cu 8FA 2ME de 10-25 ani pe 50% S.

127 A

2012, 2013, 2016 / accidentale / 4,0+0,1+0,2 ha / 1910+13+36 mc; 2014, 2015, 2018 / igienă / 41,6 x 3 ha / 77+34+33 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 127 C. Consistență 0,7-0,8; Slabe goluri în arboret din doborâturi vechi, regenerate; Pantă 24-320.

127 B

2019 / tăieri de conservare / 1,0 ha / 38 mc. Rocă sub formă de bolovani și grohotiș; Consistență 0,7-0,7; Tulpini rău conformate.

127 C

Volumul și lucrările executate se regăsesc în u.a. 127 A. Semințiș 2-10 ani; Arboret rămas în pâlcuri; Consistență 0,1-0,6; Zmeur pe 60%S; Diverse tari: FR, PAM; Vârstă semințiș 3-15 ani; Arboret rezultat în urma unor doborâturi de vânt foarte puternic de la începutul deceniului.

127 D

Rocă la suprafață sub formă de grohotiș.

128 A

Consistență 0,6-0,9; Rocă sub formă de stâncărie și bolovăniș; O fâșie de 10-30 m lățime cu panta de 35-450 la baza u.a., pe lângă pârâu, pe 60% din latura acesteia cu rocă. Diverse tari: FR, PAM, SR.

128 B

2013 / tăieri de conservare / 6,3 ha / 361 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 128 D. Consistență 0,8-0,6; Semințiș neutilizabil de ME pe 20%; Rocă sub formă de bolovani spre 128 A.

128 C

2012 / tăieri de conservare / 5,6 ha / 2111 mc; Împăduriri pe 1,0 ha cu BR, PAM. Consistență 0,1-0,3.

128 D

Volumul și lucrările executate se regăsesc la u.a. 128 B. Consistență 0,1-0,4; Plantule de 1 an de FA pe 30% S. Vârstă semințiș 3-7 ani.

128 E

Goluri în arboret neregenerate.

128 C

Platformă primară și o fundație a unei clădiri vechi.

129 A

2013 / igienă / 22,7 ha / 5 8 mc; 2016 / accidentale / 2,1 ha / 87 mc; 2016, 2019 / tăieri progresive definitive/22,7+20,0 ha / 848+1265 mc; Parte din volum este și pentru u.a. 129 F. Diverse moi: PLT, SAC; Diverse tari: PAM, CA, FR, ME; Consistență 0,6-0,9.

129 B

Diseminat: PAM; Consistență 0,8-0,9.

129 C

Diseminat: PAM; Consistență 0,7-0,8.

129 D

Consistență 0,7-0,8; Diseminat: PAM.

129 E

Consistență 0,6-0,8; Diseminat: PAM, BR; Partea de sud a u.a., spre parcela 130-134 consistență predominant 0,6, în restul u.a.-ului rare goluri în arboret și consistență 0,6-0,8 și izolat 0,5.

129 F

Volumul și lucrările executate se regăsesc la 129 A. Pantă 20-340; Prăjiniș pe 40% S neutilizabil.

130 A

2013 / igienă / 7 mc; 2014 / tăieri de conservare / 3,0 ha / 72 mc. Consistență 0,6-0,8; Rocă sub formă de grohotiș pe majoritatea suprafeței și pe parte mică stâncărie; Rare ochiuri în arboret din doborâturi de vânt ce s-au regenerat.

130 B

2013, 2015 / igienă / 28,0 x 2 ha / 83+50 mc; 2014 / accidentale / 0,1 ha / 48 mc. Consistență 0,7-0,8; Diseminat BR, PAM, ME; Rocă sub formă de grohotiș.

130 C

Rari preexistenți nerecoltabili, arboretul tânăr fiind afectat în acest caz doborârea arborilor preexistenți; Consistență 0,9-1,0.

130 D

2013 / igienă / 3,2 ha / 11 mc. Consistență scăzută în partea u.a. unde predomină BR de 5 ani și FA.

131

2014 / tăieri de conservare / 25,0 ha / 504 mc. Pantă 20-450; Consistență 0,5-0,8; Suprafețe cu arboret de productivitate mijlocie.

132

2012, 2014 / igienă / 14,3 ha / 15 mc. Consistență 0,6-0,8; Pantă 20-450; Suprafețe cu arboret de clasa a IV-a de producție.

133 A

2013 / accidentale / 43,5 ha / 61 mc; 2015, 2017 / tăieri de conservare / 43,5+21,5 ha / 517+445 mc. Diseminat: ME, CA, PAM; Consistență 0,5-0,8; Suprafețe cu arboret de clasa a III-a de producție; Se recomandă parcurgerea integrală a suprafeței cu excepția celor greu de parcurs, astfel volumul să fie repartizat proporțional cu suprafața de parcurs; Lucrările de conservare ce s-au executat sunt predominante în partea superioară u.a.; Pantă 20-450;

133 B

Consistență 0,6-0,8; Pantă 35-500.

134 A

Către R o fâșie de 5-15 m cu FA de 10-25 ani pe unde a trecut vechea linie de înaltă tensiune, aceasta fiind mutată către este, vegetație ce are consistență 0,9, această fâșie fiind în teren materializată ca făcând parte din culoarul, pe harta amenajistică fiind păstrată lățimea culoarului conform Normelor Electrica; această fâșie nefiind curățată de personalul autorizat; Consistență 0,5-0,8; Goluri în arboret din doborâturi mai vechi, ce nu au fost extrase. Diseminat: PAM, ME; Pantă 15-340; Semințiș cu vârsta 2-10 ani.

134 B

Consistență 0,7-0,8.

134 C

2019 / tăieri de conservare / 4,4 ha / 145 mc. Consistență 0,6-0,8.

134 D

Consistență 0,7-0,8.

134 E

Consistență 0,7-0,8.

134 R

Culoar pentru linie de înaltă tensiune; Către 34 A și B fâșie de 20 m, vegetație forestieră 1520 ani dintr-un fost culoar, mutat pe poziția actuală.

316 A

2013, 2015 / rărituri / 21,+2,0 ha / 64+41 mc; 2015, 2017 igienă / 16,0 ha x 3 / 45 mc. Diseminat: PI, GO; Rocă sub formă de bolovani.

316 B

Consistență 0,7-0,8; Diseminat: PAM, PLT.

316 C

Consistență 0,7-0,8.

316 D

Consistență 0,7-0,8.

316M

Fânețe, livezi parțial îngrădite; Este fond forestier conform planului de bază echipat silvic.

317 A

Consistență 0,7-0,9.

317 B

2015, 2017 / rărituri / 3,0+1,1 ha / 107 mc; 2012, 2015, 2016 / igienă / 11,3 ha x 3 / 46 mc. Rocă sub formă de bolovani; Diseminat: GO, ME, PLT; Pantă 33-400.

318 A

2014-2017 / igienă / 29,8 ha x 4 / 167 mc; Parte din volum este și pentru u.a. E și D.

Diseminat: PLT, GO, ME; Rocă sub formă de bolovani.

318 B

FA prezintă 3-4 exemplare la cioată; Diseminat: PIN, ME, GO.

318 C

Diseminat: ME, SA, PLT; Rocă sub formă de bolovani.

318 D

Volumul și lucrările executate se regăsesc la 318 A. Rocă sub formă de bolovani; Diseminat: GO, PLT.

318 E

Volumul și lucrările executate se regăsesc la 318 A. Diseminat: ME; 2-3 exemplare la cioată; Pantă 25-300.

319 A

2012, 2014, 2017 / rărituri / 11,0+4,0+4,0 ha / 174+66+116 mc. Consistență 0,8-1,0;

Elemente taxatorice variabile; Frecvent 2-4 exemplare la cioată; Diseminat: GO, PLT; Benzi cu arboret de clasa a III-a de producție, cu precădere pe văi.

319 B

FA și GO de 5-15 ani pe 40-50%S deși s-au pus în compoziție pe 30%, s-au propus rărituri pentru a se promova regenerarea naturală (există FA, GO cu vârste mai mici de 5 ani). Se recomandă ca răriturile să se facă în afara sezonului de vegetație.

319 V

Poiană acoperită cu ferigă și pe 20% ME de 20 ani; 5 fire de FA cu diametrul 24 cm.

LA ETAPA DE AMENAJARE CE A STAT LA BAZA PUNERII ÎN POSESIE ERA INCADRATĂ CA TEREN PENTRU HRANA VÂNATULUI, ASTFEL IN DECENIUL EXPIRAT A FOST INCADRAT CA PEPINIERĂ (LA CEREREA PROPRIETARULUI), NEFIIND INFIINȚATĂ PEPINIERA S-A REVENIT LA TEREN PENTRU HRANA VÂNATULUI

320 A

Frecvent 2-3 exemplare la cioată; Diseminat: GO, PLT; Pantă 20-300; Izolat rocă la suprafață.

320 B

Consistență 0,7-0,9; Sol parțial înierbat.

321 A

Diseminat: GO; Frecvent 3 exemplare la cioată; Pantă 25-330.

327 A

Rocă sub formă de prundiș; Mur pe 50%S; Diseminat: FA.

327 C

Semințiș - nuieliș de 7 GO 2FA 1SC pe 30%S; Diseminat: FA.

327 D

2015,2016 / igienă / 7,3 ha / 16 mc. Diseminat: PLT, GO, PI, ME; Pantă 33-450; Izolat rocă la suprafață.

328

2014 / rărituri / 8,0 ha / 236 mc. Consistență 0,8-1,0; Frecvent 2 exemplare la cioată; Diseminat: ME, PLT.

338N

Prundiș parțial înierbat. În aval sunt 2 pâlcuri de PLN cu diametrul 40 cm cu o suprafață de cca 01-0,2 ha.

15.1.3. Evidența u.a. inventariate

Nr. crt.

Nr. u.a.

Suprafața

(ha)

Procedeu

Volum

(mc/ha)

52 B

3,7

fir cu fir (O.S.)

143

53 D

5,4

fir cu fir (O.S.)

160

54 E

2,4

fir cu fir (O.S.)

163

124 A

8,3

cercuri de 500 mp

393

124 B

6,6

fir cu fir (O.S.)

195

124 D

6,4

fir cu fir (O.S.)

125 D

9,0

fir cu fir (O.S.)

131

126 D

6,9

cercuri de 500 mp

295

127 C

7,6

fir cu fir (O.S.)

174

128 C

4,3

fir cu fir (O.S.)

128 D

2,2

fir cu fir (O.S.)

207

129 E

13,9

cercuri de 500 mp

435

129 F

9,6

fir cu fir (O.S.)

132

134 A

19,9

cercuri de 500 mp

427

15.2. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

15.2.3. Situația sintetică pe specii

15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii

15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii

15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

CATEGORIE DE FOLOSINȚĂ

SUPRAFAȚA (HA)

GRF. I

GRF. II

TOTAL

A - Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi

660.6

A1 - Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale

408.1

A11 - Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă

21 52 B 53 B 53 C 53 D 54 A 54 B 54 C 54 D 54 E 56 A 56 C123 C124 A124 B 124 D125 A125 C125 D126 A126 C126 D126 E127 A127 C127 D128 A128 B128 D129 A 129 B129 D129 E129 F130 B130 C130 D134 A134 D134 E318 B318 E319 A319 B320 A 320 B321 A327 A327 C328

404.9

A12 - Regenerări pe cale artificială cu reușită parțială

A13 - Regenerări pe cale naturală cu reușită parțială

128 E

3.2

A14 - Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze

A15 - Poieni sau goluri destinate împăduririi

A16 - Terenuri degradate prevăzute a se împădurii

A17 - Răchitarii naturale ori create prin culturi

A2 - Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale

252.5

A21 - Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă

52 A 52 C 53 A122 B123 A123 B123 D124 C125 B125 E126 B126 F127 B128 C128 F129 C130 A131 132 133 A133 B134 B134 C316 A316 B316 C316 D317 A317 B318 A318 C318 D327 D

252.5

A22 - Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială

A23 - Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze

A24 - Poieni sau goluri destinate împăduririi

A25 - Terenuri degradate destinate împăduririi

B - Terenuri afectate gospodăririi silvice

9.2

B1 - Linii parcelare principale

B2 - Linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului 319V

1.0

B3 - Instalații de transport forestier: drumuri, căi ferate și funiculare permanente

B4 - Clădiri, curți și depozite permanente 128C

0.2

B5 - Pepiniere și plantații seminciere

B6 - Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale și melifere, etc.

B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administrației

B8 - Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de semințe, etc.

B9 - Ape care fac parte din fondul forestier

B10 - Culoare pentru linii de înaltă tensiune

122R 123R 125R 126R 134R

8.0

C - Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaștini, ravene, etc.

338N

17.8

D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier

0.7

D1 - Transmise prin acte normative în folosință temporare a unor organizații socialiste pentru instalații electrice, petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc.

D2 - Deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupații și litigii

316M

0.7

TOTAL: A + B + C + D

660.6

27.7

688.3

15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

15.2.3. Situația sintetică pe specii

SPECIA

SUPRAFAȚA

VOLUM

CREȘTERE

VÂRSTA MEDIE ANI

CLP MED

PRODUCTIVITATE

CONSISTENȚĂ

AMESTEC

MOD REGEN.

VITALITATE

TOTAL

IN GRUPA I

TOTAL MC

TOTALĂ MC

MC/HA

SUP

MED

INF

MED

0.1 - 0.3 %

0.4 - 0.6 %

0.7 - 1.0 %

<50%

50 - 80%

>80%

VIG

NOR

SLB

541.7

641.7

100

157274

2042

3.7

109

3.4

32.6

100

3779

111

3.4

3.9

100

26.3

100

5875

154

5.8

3.1

100

11.8

100

1726

6.2

3.8

100

9.9

100

631

3.7

3.1

100

9.6

100

3585

6.9

2.9

100

8.2

100

1071

3.0

4.5

100

8.0

100

718

5.7

3.0

100

3.2

100

10.6

3.0

100

3.0

100

251

7.0

3.1

100

ANN

2.8

100

578

1.0

3.0

100

1.9

100

454

5.7

3.0

100

PAM

0.8

100

1.2

3.1

100

SAC

0.6

100

1.6

3.0

100

0.2

100

5.0

3.0

100

TOT

660.6

100

660.6

100

176053

100

2628

3.9

3.4

SUPRAFATA TOTALA

688.3 HA

NR. PARCELE

027

SPF. MEDIE PARCELĂ

25.4

NR. UA

SPF. MED. UA

7.4

15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

Grupa

Subgr

Categ

Clasa de producție

TOTAL

Vârsta

Cl. pr. med

Consistență

III

Suprafața

VOLUM

Creștere

< 0.4 Ha

0.4 - 0.6 Ha

> 0.6 Ha

% K

M.C.

Mc/Ha

M.C.

Mc/Ha

Ani

1.0

72.6

1.6

75.2

100

19156

100

254

430

5.7

3.0

11.5

63.7

T. subgr.

1.0

72.6

1.6

75.2

19156

254

430

5.7

3.0

11.5

63.7

97%

100%

15%

85%

68.4

130.6

32.4

231.4

56758

245

945

4.0

3.8

4.3

227.1

20.0

7028

351

2.4

140

4.0

0.3

19.7

1.1

274

249

2.7

3.0

1.1

82.2

63.7

145.9

31874

218

659

4.5

3.4

11.8

134.1

T. subgr.

151.7

214.3

32.4

398.4

95934

240

1655

4.1

3.7

16.1

0.3

382.0

38%

54%

100%

96%

187.0

100

60963

100

326

543

2.9

124

3.0

29.6

18.4

139.0

T. subgr.

187.0

60963

326

543

2.9

124

3.0

29.6

18.4

139.0

100%

16%

10%

74%

T. grupa

1.0

411.3

215.9

32.4

660.6

100

176053

100

266

2628

3.9

3.4

57.2

18.7

584.7

62%

33%

100%

88%

TOTAL

1.0

411.3

215.9

32.4

660.6

100

176053

100

266

2628

3.9

3.4

57.2

18.7

584.7

62%

33%

100%

88%

15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

Grupa

Specia

Clasa de productie

TOTAL

Vârsta

Ani

Cl. pr. med

Consistenta

III

Suprafata

VOLUM

Crestere

< 0.4 Ha

0.4 - 0.6 Ha

> 0.6 Ha

% K

M.C.

Mc/Ha

M.C.

338.1

181.9

21.7

541.7

157274

290

2042

3.7

109

3.4

54.1

16.8

470.8

10.0

16.2

6.4

32.6

3779

115

111

3.4

3.9

32.6

23.0

3.3

26.3

5875

223

154

5.8

3.1

26.3

2.3

9.5

11.8

1726

146

6.2

3.8

11.8

9.4

0.5

9.9

631

3.7

3.1

1.0

8.9

1.0

8.4

0.2

9.6

3585

373

6.9

2.9

9.6

3.9

4.3

8.2

1071

130

3.0

4.5

8.2

2.7

0.3

3.0

251

7.0

3.1

0.5

0.6

1.9

10.8

0.1

10.9

1246

114

5.4

3.0

0.8

0.3

9.8

6.6

615

5.7

3.0

1.8

4.8

T. Grupa

1.0

411.3

215.9

32.4

660.6

100

176053

100

266

2628

3.9

3.4

57.2

18.7

584.7

62%

33%

100%

88%

TOTAL

1.0

411.3

215.9

32.4

660.6

100

176053

100

266

2628

3.9

3.4

57.2

18.7

584.7

62%

33%

100%

88%

15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii

Specia

Clasa de productie

TOTAL

Vârsta

Ani

Cl. pr. med

Consistență

III

Suprafata

VOLUM

Crestere

< 0.4 Ha

0.4 - 0.6 Ha

> 0.6 Ha

% K

M.C.

Mc/Ha

M.C.

Mc/Ha

338.1

181.9

21.7

541.7

157274

290

2042

3.7

109

3.4

54.1

16.8

470.8

10.0

16.2

6.4

32.6

3779

115

111

3.4

3.9

32.6

23.0

3.3

26.3

5875

223

154

5.8

3.1

26.3

2.3

9.5

11.8

1726

146

6.2

3.8

11.8

9.4

0.5

9.9

631

3.7

3.1

1.0

8.9

1.0

8.4

0.2

9.6

3585

373

6.9

2.9

9.6

3.9

4.3

8.2

1071

130

3.0

4.5

2.7

0.3

3.0

251

7.0

3.1

0.5

0.6

1.9

10.8

0.1

10.9

1246

114

5.4

3.0

0.8

0.3

9.8

6.6

615

5.7

3.0

1.8

4.8

TOTAL

1.0

411.3

215.9

32.4

660.6

100

176053

100

266

2628

3.9

3.4

57.2

18.7

584.7

62%

33%

100%

88%

15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

Grupa

Specia

Clasa de productie

TOTAL

Vârsta

Ani

Cl. pr. med

Consistența

III

Suprafata

VOLUM

Crestere

< 0.4 Ha

0.4 - 0.6 Ha

> 0.6 Ha

% K

M.C.

Mc/Ha

M.C.

Mc/Ha

271.9

59.4

331.3

99750

301

1196

3.6

111

3.2

49.8

16.5

265.0

10.0

4.9

14.9

1145

4.2

3.3

14.9

23.0

5011

217

147

6.3

3.0

23.0

0.8

6.2

4.0

0.8

9.4

631

3.9

3.0

1.0

8.4

1.0

8.4

0.8

9.6

3585

373

6.9

2.9

9.6

2.7

251

7.7

3.0

0.5

0.6

1.6

10.8

1246

115

5.4

3.0

0.8

0.3

9.7

5.6

369

6.4

3.0

1.8

3.8

T. Grupa

1.0

341.8

65.3

408.1

100

111993

100

274

1632

3.9

3.2

52.9

18.4

336.8

84%

16%

100%

13%

82%

271.9

59.4

331.3

99750

301

1196

3.6

111

3.2

49.8

16.5

265.0

10.0

4.9

14.9

1145

4.2

3.3

14.9

23.0

5011

217

147

6.3

3.0

23.0

0.8

6.2

4.0

0.8

9.4

631

3.9

3.0

1.0

8.4

1.0

8.4

0.2

9.6

3585

373

6.9

2.9

9.6

2.7

251

7.7

3.0

0.5

0.6

1.6

10.8

1246

115

5.4

3.0

0.8

0.3

9.7

5.6

369

6.4

3.0

1.8

3.8

TOTAL

1.0

341.8

65.3

408.1

100

111993

100

274

1632

3.9

3.2

52.9

18.4

336.8

84%

16%

100%

13%

82%

15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

Specia

Clasa de productie

TOTAL

Vârsta

Ani

Cl. pr. med

Consistența

III

Suprafata

VOLUM

Crestere

< 0.4 Ha

0.4 - 0.6 Ha

> 0.6 Ha

% K

M.C.

Mc/Ha

M.C.

Mc/Ha

66.2

122.5

21.7

210.4

57524

273

846

4.0

107

3.8

4.3

0.3

205.8

11.3

6.4

17.7

2634

148

2.6

4.4

17.7

3.3

864

261

2.1

125

4.0

3.3

2.3

8.7

11.0

1721

156

6.2

3.8

11.0

0.5

4.0

0.5

3.9

4.3

8.2

1071

130

3.0

4.5

8.2

0.3

4.0

0.3

0.1

4.0

0.1

1.0

246

2.0

3.0

1.0

TOTAL

69.5

150.6

32.4

252.5

100

64060

100

253

996

3.9

100

3.9

4.3

0.3

247.9

28%

59%

13%

100%

98%

15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunităti de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii

SUP: A

CL. de vârsta

Grupa

Specia

Clasa de productie

TOTAL

Vârsta

Ani

Cl. pr. med

Consistența

III

Suprafata

VOLUM

Crestere

< 0.4 Ha

0.4 - 0.6 Ha

> 0.6 Ha

% K

M.C.

Mc/Ha

M.C.

Mc/Ha

183.5

36.9

220.4

77822

353

556

2.5

139

3.2

49.8

15.2

155.4

0.5

172

6.0

3.0

0.5

ANN

1.8

332

184

0.5

3.0

1.8

0.8

106

132

1.2

140

3.0

0.8

T. Grupa

186.6

36.9

223.5

100

78346

100

350

561

2.5

139

3.2

52.9

15.2

155.4

83%

17%

100%

24%

69%

183.5

36.9

220.4

77822

353

556

2.5

139

3.2

49.8

15.2

155.4

0.5

172

6.0

3.0

0.5

ANN

1.8

332

184

0.5

3.0

1.8

0.8

106

132

1.2

140

3.0

0.8

T. cl. vârsta

186.6

36.9

223.5

78346

350

561

2.5

139

3.2

52.9

15.2

155.4

83%

17%

100%

24%

69%

271.9

59.4

331.3

99750

301

1196

3.6

111

3.2

49.8

16.5

265.0

23.0

5011

217

147

6.3

3.0

23.0

10.0

4.9

14.9

1145

4.2

3.3

14.9

1.0

8.4

0.2

9.6

3585

373

6.9

2.9

9.6

9.4

631

3.9

3.0

1.0

8.4

2.7

251

7.7

3.0

0.5

0.6

1.6

1.9

454

238

5.7

3.0

1.9

ANN

1.8

332

184

0.5

3.0

1.8

8.9

0.8

9.7

797

5.4

3.1

0.8

0.3

8.6

3.8

9.2

3.0

3.8

T. Grupa

1.0

341.8

65.3

408.1

100

111993

100

274

1632

3.9

3.2

52.9

18.4

336.8

84%

16%

100%

13%

82%

271.9

59.4

331.3

99750

301

1196

3.6

111

3.2

49.8

16.5

265.0

23.0

5011

217

147

6.3

3.0

23.0

10.0

4.9

14.9

1145

4.2

3.3

14.9

1.0

8.4

0.2

9.6

3585

373

6.9

2.9

9.6

9.4

631

3.9

3.0

1.0

8.4

2.7

251

7.7

3.0

0.5

0.6

1.6

1.9

454

238

5.7

3.0

1.9

ANN

1.8

332

184

0.5

3.0

1.8

8.9

0.8

9.7

787

5.4

3.1

0.8

0.3

8.6

3.8

9.2

3.0

3.8

TOTAL

1.0

341.8

65.3

408.1

100

111993

100

274

1632

3.9

3.2

52.9

18.4

336.8

84%

16%

100%

13%

82%

SUP: M

CL. de vârsta

Grupa

Specia

Clasa de productie

TOTAL

Vârsta

Ani

Cl. pr. med

Consistența

III

Suprafata

VOLUM

Crestere

< 0.4 Ha

0.4 - 0.6 Ha

> 0.6 Ha

% K

M.C.

Mc/Ha

M.C.

Mc/Ha

0.1

4.0

0.1

0.5

4.0

0.5

0.3

4.0

0.3

PAM

0.1

4.0

0.1

T. cl. vârsta

1.0

4.0

1.0

100%

2.1

501

238

5.7

4.0

2.1

0.2

160

5.0

4.0

0.2

T. cl. vârsta

2.3

533

231

5.6

4.0

2.3

100%

9.2

30.8

21.7

61.7

13826

224

343

5.5

4.2

61.7

3.5

6.4

9.9

1386

140

2.7

4.6

9.9

2.3

2.8

5.1

919

180

7.0

3.5

5.1

4.3

525

122

3.0

5.0

4.3

T. cl. vârsta

11.5

37.1

32.4

81.0

16656

205

419

5.1

4.3

81.0

14%

46%

40%

100%

16.3

5.9

22.2

6469

291

132

5.9

3.3

22.2

5.7

770

135

5.6

4.0

5.7

ANN

1.0

246

2.0

3.0

1.0

T. cl. vârsta

17.3

11.6

28.9

7485

258

166

5.7

3.4

28.9

60%

40%

100%

0.3

100

233

130

4.0

0.3

T. cl. vârsta

0.3

233

130

4.0

0.3

100%

40.7

83.3

124.0

36658

295

359

2.8

129

3.7

4.3

119.7

7.8

1248

160

2.5

4.0

7.8

3.9

546

140

3.0

4.0

3.9

3.3

864

261

2.1

125

4.0

3.3

T. cl. vârsta

40.7

98.3

139.0

39316

282

398

2.8

125

3.7

4.3

134.7

29%

71%

100%

97%

66.2

122.5

21.7

210.4

57524

273

846

4.0

107

3.8

4.3

0.3

205.8

11.3

6.4

17.7

2634

148

2.6

4.4

17.7

2.3

8.7

11.0

1721

156

6.2

3.8

11.0

3.9

4.3

8.2

1071

130

3.0

4.5

8.2

3.3

864

261

2.1

125

4.0

3.3

ANN

1.0

246

2.0

3.0

1.0

0.5

4.0

0.5

0.3

4.0

0.3

PAM

0.1

4.0

0.1

TOTAL

69.5

150.6

32.4

252.5

100

64060

100

253

996

3.9

100

3.9

4.3

0.3

247.9

28%

59%

13%

100%

98%

15.3. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE

15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

15.3.2. Recapitulație formații forestiere

15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție

15.3.5. Evidența arboretelor slab productive și provizorii

15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

TIP STATIUNE

TIP PADURE

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE

TOTAL PADURE

TERENURI GOALE

TOTAL

NATURAL FUNDAMENTAL

DERIVAT

ARTIFICIAL DE PRODUCTIV.

NEDEFINIT

DE PRODUCTIVITATE

PARTIAL

TOTAL (DE PRODUCTIV.)

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

SUBPROD HA

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

SUP + MIJ HA

INF. HA

27.7

100

TOTAL

27.7

100

3120

4191

75.7

100

TOTAL

75.7

100

3331

4115

89.2

100

TOTAL

89.2

100

3332

4114

226.7

19.9

5.3

3.2

255.1

100

TOTAL

226.7

19.9

5.3

3.2

255.1

100

5142

5121

9.1

13.0

22.1

100

TOTAL

9.1

13.0

22.1

100

5241

4213

75.4

0.8

77.0

100

TOTAL

75.4

0.8

77.0

100

5242

4212

137.3

3.1

140.4

100

TOTAL

137.3

3.1

140.4

100

5253

9712

1.1

100

TOTAL

1.1

100

TOTAL

374.2

240.3

0.8

19.9

21.4

0.8

3.2

660.6

27.7

688.3

100

15.3.2. Recapitulație formații forestiere

FORMATIA FORESTIERA

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE

TOTAL PADURE

TERENURI GOALE

TOTAL

NATURAL FUNDAMENTAL

DERIVAT

ARTIFICIAL DE PRODUCTIV.

NEDEFINIT

DE PRODUCTIVITATE

PARTIAL

TOTAL (DE PRODUCTIV.)

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

SUBPROD HA

SUP. HA

MIJ. HA

INF. HA

SUP+MIJ HA

INF. HA

27.7

100

41 FAGETE PURE MONTANE

226.7

164.9

19.9

5.3

3.2

420.0

100

42 FAGETE PURE DE DEALURI

137.3

75.4

0.8

3.1

0.8

217.4

100

51 GORUNETE PURE

9.1

13.0

22.1

100

97 ANINISURI DE ANIN NEG

1.1

100

TOTAL

374.2

240.3

0.8

19.9

21.4

0.8

3.2

660.6

27.7

688.3

100

614.5

0.8

19.9

22.2

3.2

660.6

27.7

688.3

100

15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine. înclinare și expoziție

FORMATIA FOR.

CAT. DE ALTITUDINE

CATEGORII DE INCLINARE

TOTAL

< 16 G

16 - 30 G

31 - 40 G

> 40 G

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

TOTAL HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

02 - 04

17.8

04 - 06

1.0

0.7

1.0

1.7

08 - 10

0.2

12 - 14

2.1

14 - 16

0.5

1.7

3.7

0.5

1.7

3.7

5.9

TOTAL

18.0

1.0

2.6

2.4

3.7

20.6

2.4

4.7

27.7

100

06 - 08

8.3

08 - 10

22.6

31.7

22.6

54.3

10 - 12

57.7

55.3

27.1

37.5

54.6

9.3

95.2

109.9

36.4

241.5

12 - 14

41.6

15.6

1.3

15.0

36.8

56.6

15.6

38.1

110.3

14 - 16

0.3

4.3

0.3

4.6

4.9

16 - 18

0.7

TOTAL

100.0

93.8

28.4

52.8

67.2

46.1

31.7

184.5

161.0

74.5

420.0

100

02 - 04

13.4

1.1

1.7

15.0

28.1

8.5

18.7

22.8

21.9

34.8

52.6

109.3

04 - 06

0.5

18.9

38.1

33.2

17.4

52.6

38.1

17.4

108.1

TOTAL

13.9

1.1

1.7

18.9

53.1

28.1

41.7

18.7

40.2

74.5

72.9

70.0

217.4

100

02 - 04

0.8

04 - 06

13.0

3.6

4.7

17.7

3.6

21.3

TOTAL

13.8

3.6

4.7

18.5

3.6

22.1

100

02 - 04

1.1

TOTAL

1.1

100

02 - 04

33.1

1.1

1.7

15.0

28.1

8.5

18.7

22.8

41.6

34.8

52.6

129.0

04 - 06

13.5

3.6

1.0

23.6

38.8

33.2

17.4

70.3

42.4

18.4

131.1

06 - 08

8.3

08 - 10

0.2

22.6

31.7

31.9

22.6

54.5

10 - 12

57.7

55.3

27.1

37.5

54.6

9.3

95.2

109.9

36.4

241.5

12 - 14

43.7

15.6

1.3

15.0

36.8

58.7

15.6

38.1

112.4

14 - 16

0.5

2.0

3.7

0.3

4.3

0.8

6.3

3.7

10.8

16 - 18

0.7

TOTAL

46.8

4.7

2.7

126.2

149.3

60.2

94.5

85.9

86.3

31.7

299.2

239.9

149.2

688.3

100

TOTAL CAT. INCL

54.2

335.7

266.7

31.7

688.3

100

15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție

ETAJE FITOCLIMATICE

CATEGORII DE INCLINARE

TOTAL

< 16 G

16 - 30 G

31 - 40 G

> 40 G

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

TOTAL HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

INS. HA

P. INS. HA

UMBR. HA

18.0

1.0

2.6

2.4

3.7

20.6

2.4

4.7

27.7

100

3 FM2

100.0

93.8

28.4

52.8

67.2

46.1

31.7

184.5

161.0

74.5

420.0

100

5 FD3

28.8

4.7

1.7

23.6

53.1

28.1

41.7

18.7

40.2

94.1

76.5

70.0

240.6

100

TOTAL

46.8

4.7

2.7

126.2

149.3

60.2

94.5

85.9

86.3

31.7

299.2

239.9

149.2

688.3

100

15.3.5. Evidența arboretelor slab productive și provizorii

15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

Natura si intensit. eroziunii

Categ. de inclinare

Teren gol

Padure cu consistenta de

Total

0.1 - 0.4 Ha

0.5 - 0.7 Ha

0.8 - 1.0 Ha

Fara eroz.

0 - 15

30.5

1.4

22.3

54.2

16 - 25

11.1

10.1

66.6

87.8

26 - 30

39.0

38.2

170.7

247.9

31 - 35

4.3

55.2

68.0

127.5

> 35

103.5

Total

84.9

208.4

327.6

620.9

Er. in ad.

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

9.5

46.6

56.1

Slaba

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

9.5

46.6

56.1

Moderata

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Putern.

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

F. puter.

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Excesiva

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Total

9.5

46.6

56.1

Er. in sp.

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

11.3

> 35

Slaba

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

11.3

> 35

Moderata

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Putern.

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

F. puter.

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Excesiva

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Total

11.3

Total UP

0 - 15

30.5

1.4

22.3

54.2

16 - 25

11.1

10.1

66.6

87.8

26 - 30

39.0

38.2

170.7

247.9

31 - 35

4.3

55.2

79.3

138.8

> 35

113.0

46.6

159.6

84.9

217.9

385.5

688.3

15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

NATURA POLUARII

ARBORETE AFECTATE CU INTENSITATEA

TOTAL

SLABA

MODERATA

PUTERNICA

FOARTE PUTER.

COMPUSI SULF SI PULBERI METAL: PB, ZN, CD, CU, FE

COMPUSI AZOT SI GAZE PULBERI IND. LEMN + CHIM.

PULBERI SI GAZE EMISE DE LA TERMOFICARE

REZIDURI LICHIDE SI SOLIDE DIN IND. + ZOOTEHNIE

PULBERI FABRICI CIMENT

DIVERSI FACTORI POLUANTI

TOTAL POLUARE

FARA POLUARE VIZIBILA

688.3

TOTAL U.P.

688.3

15.4. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ

15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

15.4.2. Repariția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

URGEN

ACCES

TOTAL

FAG

GORUN

MESTEACAN

PIN SILV.

ALTE SPECII

SPR.

VOL.

CR.

SPR.

VOL.

CR.

SPR.

VOL.

CR.

SPR.

VOL.

CR.

SPR.

VOL.

CR.

SPR.

VOL.

CR.

75.1

3412

364

40.7

1338

171

3.7

726

9.4

205

0.8

213

20.5

930

118

94.9

25358

622

56.7

15810

391

19.3

4285

124

5.5

935

8.5

3285

4.9

1043

170.0

28770

986

97.4

17148

562

23.0

5011

147

14.9

1140

9.3

3498

25.4

1973

148

100%

57%

60%

57%

14%

17%

15%

12%

15%

7.6

1321

6.8

1215

0.8

106

100%

89%

92%

90%

11%

10%

25.0

3029

25.0

3029

100%

32.6

4350

31.8

4244

0.8

106

100%

98%

1.1

0.3

0.8

100%

27%

90%

29%

73%

71%

19.5

5394

18.8

5262

0.7

132

16.0

3429

14.4

3143

1.6

286

35.5

8823

33.2

8405

2.3

418

100%

94%

95%

94%

19.5

5394

18.8

5262

0.7

132

17.1

3526

14.4

3143

0.3

2.4

291

36.6

8920

33.2

8405

0.3

3.1

423

100%

91%

94%

85%

12%

92.0

37630

293

92.0

37630

293

76.9

32323

233

76.9

32323

233

168.9

69953

526

168.9

69953

526

100%

92.0

37630

293

92.0

37630

293

76.9

32323

233

76.9

32323

233

168.9

69953

526

168.9

69953

526

100%

URG

144.1

47374

370

142.6

47136

369

1.5

238

94.0

35849

276

91.3

35466

265

0.3

2.4

291

238.1

83223

646

233.9

82602

634

0.3

3.9

529

100%

98%

99%

98%

SUP

219.2

50786

734

183.3

48474

540

3.7

726

9.4

205

0.8

213

22.0

1168

119

188.9

61207

898

148.0

51276

656

19.3

4285

124

5.5

940

8.8

3372

7.3

1334

408.1

111993

1632

331.3

99750

1196

23.0

5011

147

14.9

1145

9.6

3585

29.3

2502

158

100%

81%

90%

73%

10%

219.2

50786

734

183.3

48474

540

3.7

726

9.4

205

0.8

213

22.0

1168

119

188.9

61207

898

148.0

51276

656

19.3

4285

124

5.5

940

8.8

3372

7.3

1334

408.1

111993

1632

331.3

99750

1196

23.0

5011

147

14.9

1145

9.6

3585

29.3

2502

158

100%

81%

90%

73%

10%

15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

SPECIA

EXPLOATABILITATE

AMESTEC

TOTAL

> 80 % HA

a0 - 80 % HA

30 - 50 % HA

< 30 % HA

3.9

20.8

120.6

65.1

210.4

EX/

52.4

111.2

70.3

233.9

PREEX.

24.0

8.8

3.6

36.4

NEEX.

33.0

13.6

14.4

61.0

TOTAL

3.9

130.2

254.2

153.4

541.7

17.7

PREEX.

4.5

NEEX.

0.4

0.8

9.2

10.4

TOTAL

0.4

0.8

31.4

32.6

3.3

NEEX.

16.2

2.8

4.0

23.0

TOTAL

16.2

2.8

7.3

26.3

2.6

8.4

11.0

EX.

0.8

TOTAL

0.8

2.6

8.4

11.8

0.5

NEEX.

2.6

5.2

1.6

9.4

TOTAL

3.1

5.2

1.6

9.9

EX.

0.3

NEEX.

1.6

7.5

0.2

9.3

TOTAL

0.3

1.6

7.5

0.2

9.6

8.2

EX.

0.8

NEEX.

7.2

TOTAL

8.0

NEEX.

3.2

0.3

EX.

0.5

PREEX.

0.2

NEEX.

2.0

TOTAL

0.3

2.7

3.0

ANN

0.6

0.4

1.0

EX.

0.7

1.1

1.8

TOTAL

0.6

1.1

2.8

NEEX.

1.9

PAM

0.1

PREEX.

0.1

NEEX.

0.6

TOTAL

0.8

SAC

NEEX.

0.6

NEEX.

0.2

3.9

21.9

123.9

102.8

252.5

EX.

1.1

52.4

111.9

72.7

238.1

PREEX.

24.0

8.8

8.4

41.2

NEEX.

16.2

40.4

27.1

45.1

128.8

TOTAL

21.2

138.7

271.7

229.0

660.6

21%

41%

35%

15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

SPECIA

TOTAL ARBORETE

ARBORETE NAT. PARTIAL DERIVATE ARTIF. DE PROD. SUP. SI MIJ: 0%

SUPRAFATA

CLP

MED

CICLU

SUPRAFATA

CLP

MED

CICLU

1 FA

331.3

3.1

110

310.1

3.1

110

2 GO

23.0

3.0

115

23.0

3.0

115

3 ME

14.9

3.3

110

14.9

3.3

110

4 DT

9.7

3.0

103

8.6

3.0

110

5 PI

9.6

2.9

108

9.6

2.9

108

6 BR

9.4

3.0

110

8.6

3.0

110

7 DM

3.8

3.0

110

3.8

3.0

110

8 MO

2.7

3.0

110

2.1

3.0

110

9 FR

1.9

3.0

110

1.9

3.0

110

10 ANN

1.8

3.0

110

1.8

3.0

110

TOTAL

408.1

100

3.1

110

384.2

100

3.1

110

15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

15.5. EVIDENȚE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a masei lemnoase de recoltat

15.5.2. Situația fondului forestier și masei lemnoase de recoltat în raport cu distanța de colectare

15.5.3. Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și masei lemnoase de recoltat

DRUM

TOTAL SUPRAFATA DESERVITA

ACCES MEDIE

FOND FORESTIER PRODUCTIV

POSIBILITATEA DECENALA (M.C.)

TOTAL SUPRAF.

EXPLOATABIL

PREEXPLOATABIL

NEEXPLOATABIL

PRODUSE PRINCIPALE

TAIERI

PRODUSE SECUNDARE

SUPRAF.

VOLUM

GRAD. + TRANS GRAD.

CVASIGRADINARIT

SUCCESIVE + PROCRES.

RASE

CRING

TOTAL PRINCIPALE

CONSERVARE

RARITURI

CURATIRI

IGIENA

TOTAL SEC.

TOTAL

M.C.

DP001

0,4

143.1

3.40

44.2

1.1

39.5

3.6

125

130

T. DP

0,4

143.1

3.40

44.2

1.1

39.5

3.6

125

130

FE001

2,4

428.2

0.97

281.2

209.0

75518

1.0

71.0

12751

3690

230

261

491

16932

FE002

0,8

117.0

1.63

82.7

28.0

7608

0.5

54.2

1279

1248

747

3274

T. FE

3,2

545.2

1.11

363.9

237.0

83126

1.7

125.2

14030

4938

977

261

1238

20206

TOTAL

3,6

688.3

1.59

408.1

238.1

83223

41.2

128.8

14030

4938

1102

261

1368

20336

15.5.2. Situația fondului forestier și a masei lemnoase de recoltat în raport cu distanța de colectare

ACCES.

TOTAL SUPRAF. DESERVITA

ACCES MEDIE

FOND FORESTIER PRODUCTIV

POSIBILITATEA DECENALA (M.C.)

TOTAL SUPRAF.

EXPLOATABIL

PREEXPLOATABIL

NEEXPLOATABIL

PRODUSE PRINCIPALE

TAIERI CONSERVARE

PRODUSE SECUNDARE

TOTAL

GRAD. + TRANS GRAD.

CVASI GRADINARIT

SUCCESIVE + PROCRES.

RASE

CRING

TOTAL PRINCIPALE

RARITURI

CURATIRI

IGIENA

TOTAL SEC.

SUPRAF.

VOLUM

M.C.

0.1 - 0.8

103.4

0.27

37.5

15.9

5822

21.6

1593

1636

0.4 - 0.6

82.4

0.53

81.4

49.4

16548

32.0

2086

186

2272

0.7 - 0.9

67.7

0.79

47.6

31.4

11555

0.5

15.7

1981

141

229

2210

1.0 - 1.2

59.5

1.09

52.7

47.4

13449

5.3

3967

383

4443

1.3 - 1.6

101.9

1.38

69.5

47.4

17378

0.5

21.6

3913

1168

373

374

5455

> 1.6

273.4

2.79

119.4

46.6

18471

40.2

32.6

2083

1794

438

443

4320

TOTAL

688.3

1.59

408.1

238.1

83223

41.2

128.8

14030

14090

4938

1102

261

1368

20336

15.5.3. Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite

Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri

Specificare

PRODUSE DIN

Lucrări de conservare

TOTAL (2+4+5+6)

Lucrări de împăduriri

Tăieri de regenerare

Lucrări de îngrijire

Lucrări de igienă

Nr. crt.

Sarcina anuală

9,2

1403

15,1

136

310

494

2343

1,0

Sarcina pe deceniu (2020-2029)

92,0

14030

150,9

1363

3100

4938

23421

10,3

Realizat în anul I

Rămas de realizat

Realizat în anul II

Rămas de realizat

Realizat în anul III

Rămas de realizat

Realizat în anul IV

Rămas de realizat

Realizat în anul V

Rămas de realizat

Realizat în anul VI

Rămas de realizat

Realizat în anul VII

Rămas de realizat

Realizat în anul VIII

Rămas de realizat

Realizat în anul IX

Rămas de realizat

Realizat în anul X

Realizat total deceniu

Rămas de realizat

Realizat în plus

Realizat în minus

16.2. Evidenta dinamicii procesului de regenerare naturală

u.a. Supraf. Comp țel

Consistența arb. și descr. semințișului utilizabil în anul amenajării

Specificări

SITUAȚIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

52 B

0,3

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

3,7

Îngrijirea semințișurilor

70FA

20FR

10DT

8FA 2DT

10 ani, 0,6 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

53 D

0,4

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

5,4

7FA 2ANN 1DT

Îngrijirea semințișurilor

50FA

20FR

20ANN

10DT

10 ani, 0,6 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

54 E

0,4

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

2,4

7FA 2ANN 1DT

Îngrijirea semințișurilor

50FA

20FR 20ANN

10DT

10 ani, 0,6 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

124 A

0,6

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

8,3

7FA 2PAM 1BR

Îngrijirea semințișurilor

60FA

20PAM

20BR

7 ani, 0,5 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

124 B

0,4

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

6,6

9FA 1DT

Îngrijirea semințișurilor

80FA

10LA

10DT

10 ani, 0,5 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

124 D

0,2

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

6,4

8FA 1DT

Îngrijirea semințișurilor

80FA

20DT

15 ani, 0,7 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

125 D

0,3

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

6,4

6FA 2BR 2PAM

Îngrijirea semințișurilor

60FA

20BR

20PAM

10 ani, 0,5 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

126 D

0,6

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

6,9

10FA

Îngrijirea semințișurilor

80FA

10LA

10DT

7 ani, 0,4 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

127 C

0,4

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

7,6

9FA 1BR

Îngrijirea semințișurilor

70FA

10BR

10LA

10DT

10 ani, 0,6 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

128 D

0,4

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

2,2

9FA 1BR

Îngrijirea semințișurilor

70FA

10BR

10LA

10DT

5 ani, 0,3 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

129 E

0,7

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

13,9

9FA 1PAM

Îngrijirea semințișurilor

70FA

10BR

10LA

10DT

6 ani, 0,2 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

129 F

0,3

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

9,6

9FA 1BR

Îngrijirea semințișurilor

70FA

10BR

10LA

10DT

10 ani, 0,5 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

134 A

0,7

Fructificație

Felul tăierii

Completări la regenerări naturale

10,0

10FA

Îngrijirea semințișurilor

70FA

10BR

10LA

10DT

4 ani, 0,2 S, MIXT

DESCR. SEM. Compoziție înălțimea Desimea Răspândirea

17. DOCUMENTE

17.1. Documente proprietate

17.2. Procese verbale de amenajare

17.3. Anexe

17.1. Documente proprietate

17.2. Procese verbale de amenajare

17.3. Anexe

----

AMENAJAMENT SILVIC din 8 februarie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Horezu - Căpățâna, Unitatea de Producție I Horezu - Căpățâna, județul Gorj

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?