DECIZIA nr. 666 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ghiță Țunea în Dosarul nr. 2.948/290/2020 al Judecătoriei Reșița și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.489 D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se susține în acest sens că, din lecturarea excepției de neconstituționalitate, nu rezultă contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu normele constituționale invocate în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele

4. Prin Încheierea din 10 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.948/290/2020, Judecătoria Reșița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, excepție de neconstituționalitate ridicată de Ghiță Țunea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate de autorul excepției împotriva unei soluții de clasare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a susținut verbal neconstituționalitatea prevederilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în ședința publică din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Reșița, fără a arăta în ce constă contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu normele constituționale și convenționale invocate și fără a depune la dosarul cauzei note scrise în acest sens.

6. Judecătoria Reșița arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală reglementează cu claritate, precizie și previzibilitate procedura prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează plângerile formulate împotriva soluțiilor de clasare.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, în cazul prevăzut la alin. (6) verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, iar în cazul prevăzut la alin. (7), pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă.“

11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul la un proces echitabil și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ce reglementează același drept fundamental.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat.

13. În aceste condiții, Curtea a reținut că, în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, o astfel de excepție va fi respinsă ca inadmisibilă. Simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, și Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011).

14. Or, în prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate nu a indicat motivele pentru care dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate, ci doar a afirmat oral, în fața instanței, această pretinsă contrarietate.

15. Având în vedere aceste considerente, prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ghiță Țunea în Dosarul nr. 2.948/290/2020 al Judecătoriei Reșița.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Reșița și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 decembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

-----