DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.149/117/2020 al Tribunalului Covasna - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 917D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 918D/2021, nr. 935D/2021, nr. 963D/2021, nr. 1.614D/2021 și nr. 3.223D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.151/117/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 4.153/117/2020 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.160/117/2020 al Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 4.166/117/2020 al Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 4.169/117/2020 al Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 918D/2021, nr. 935D/2021, nr. 963D/2021, nr. 1.614D/2021 și nr. 3.223D/2021 la Dosarul nr. 917D/2021, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 175 din 21 martie 2024.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele

7. Prin Încheierea din 26 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.149/117/2020, Tribunalul Covasna - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale.

8. Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.151/117/2020, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale.

9. Prin Încheierea nr. 3 din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.153/117/2020, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale.

10. Prin Încheierea de sesizare a Curții Constituționale din 12 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.160/117/2020, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționari publici.

11. Prin Încheierea nr. 224 din 1 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.166/117/2020, Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele și pentru membrii Georgel-Alexandru Catuna și alții, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționari publici.

12. Prin Încheierea din 19 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.169/117/2020, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționari publici.

13. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, împrejurare din care decurge încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1, ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 126 alin. (3) și ale art. 147.

14. În acest sens arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 s-a pus în discuție necesitatea respectării principiului nediscriminării și al egalității prin stabilirea unui salariu de bază identic pentru cei care își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Cu alte cuvinte, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Curtea Constituțională a afirmat că, în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.

15. În mod contrar celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, a decis că funcționarii publici nu au dreptul la sporul de 15% pentru complexitatea muncii pentru anii 2017 și 2018, iar pentru perioada 2019-2022 această majorare se acordă etapizat, conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. În felul acesta, decizia instanței supreme a determinat acceptarea inechităților ori diferențele salariale în cadrul aceleiași categorii de personal și implicit a discriminării pe care legiuitorul a intenționat să o elimine prin edictarea prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru a pune în acord legislația internă cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și cu cele ale dreptului Uniunii Europene.

16. Cu alte cuvinte, având la bază această decizie, în prezent unii funcționari publici din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu luna iulie 2017, în timp ce alții nu beneficiază de această majorare, deși prestează aceeași activitate.

17. Autorul excepției susține că dezlegarea de drept a prevederilor notei 2 lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 contravine principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece a permis ca persoanele aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, să aibă indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază.

18. Tribunalul Covasna - Secția civilă, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Harghita - Secția civilă, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

19. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

21. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

22. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din actele de sesizare și motivarea formulată de autorul acesteia, îl reprezintă dispozițiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prevederile legale criticate au următorul conținut: „Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“

23. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanța supremă a statuat, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) și alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, următoarele:– majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018;– pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017;– prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

24. Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 referitor la statul român, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 126 alin. (3) privind Înalta Curte de Casație și Justiție și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale.

25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa anterioară a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 175 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 iulie 2024, Curtea a reținut că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a sporului, prevăzut în cuprinsul notei 2 a lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, între persoane aflate în aceeași situație juridică. Or, întrucât se critică tocmai presupusa discriminare la care se ajunge prin interpretarea oferită de instanța supremă, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei Curții Constituționale nr. 175 din 21 martie 2024, precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.149/117/2020 al Tribunalului Covasna - Secția civilă, Dosarul nr. 4.151/117/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 4.153/117/2020 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.160/117/2020 al Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 4.166/117/2020 al Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 4.169/117/2020 al Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secția civilă, Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Harghita - Secția civilă, Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Patricia-Marilena Ionea

-----