DECIZIA nr. 689 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, excepție ridicată de Alexandru Mironov, Emilian Vasile Cutean și Lumința Petrescu în Dosarul nr. 1.130/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 476D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 198 din 24 martie 2021.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele

4. Prin Sentința civilă nr. 1.070 din 2 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.130/2/2020, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Alexandru Mironov, Emilian Vasile Cutean și Lumința Petrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind anularea/suspendarea unui act administrativ (Hotărârea Guvernului nr. 83/2020 privind stabilirea destinației patrimoniului fostului Institut al Revoluției Române din Decembrie 1989) și plata unor venituri neîncasate.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019 este neconstituțională, sens în care arată că acest act normativ a fost adoptat, în regim de urgență, în ședința din 30 decembrie 2019, fiind introdus pe ordinea de zi suplimentară, fără să respecte dispozițiile constituționale și prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

6. Se susține că din analiza preambulului actului normativ criticat rezultă că Guvernul nu s-a conformat exigențelor constituționale privind demonstrarea unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, deoarece motivele invocate nu au o bază reală care să justifice urgența. Or, motivele extraordinare care ar trebui să justifice urgența în adoptarea unei ordonanțe de urgență trebuie apreciate la momentul emiterii, nu în raport cu factori interveniți ulterior. Astfel, se arată că nici în nota de fundamentare, nici în preambulul actului normativ nu sunt prezentate elemente de fapt și de drept din care să reiasă existența unei situații extraordinare care să impună adoptarea unor soluții legislative prin ordonanță de urgență. Existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității unei instituții publice, așa cum sunt prezentate de Guvern în preambul, nu poate justifica adoptarea soluțiilor legislative propuse și, cu atât mai puțin, nu ar putea constitui justificări ale urgenței adoptării acestora, ci impun, eventual, adoptarea unor soluții în scopul eficientizării funcționării acesteia. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019 și Decizia nr. 258 din 14 martie 2006.

7. De asemenea, se susține că, având în vedere obiectul de activitate al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, respectiv „analiza științifică a premiselor, desfășurării și efectelor în plan politic, economic și social ale Revoluției române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentare, obiective și cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a țării noastre“, prin adoptarea actului normativ criticat Guvernul a încălcat drepturile și libertățile consfințite prin Constituție, precum: libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la informație și regulile constituționale privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

8. De asemenea, în opinia autorilor excepției, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019 încalcă și art. 41 alin. (2) și (5) din Constituție, în condițiile în care Guvernul nu a considerat necesar să prevadă în acest act normativ dispoziții cu privire la situația juridică a salariaților, angajați și numiți la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 ulterior desființării acestuia, astfel ca dreptul la măsurile de protecție socială și cu privire la convențiile colective garantate de Constituție să fie respectate.

9. Totodată, se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019 nu a fost supusă dezbaterii publice și a fost adoptată în absența avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, al Ministerului Educației și Cercetării și al Ministerului Justiției, ceea ce atrage încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.

10. Se mai arată că actul normativ criticat nu respectă dispozițiile art. 108 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, și încalcă art. 94 din Legea fundamentală, deoarece determină o imixtiune în atribuțiile Președintelui României, Guvernul săvârșind un abuz de putere, contrar art. 16 alin. (2) din Constituție.

11. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1059 din 31 decembrie 2019.

16. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) și (5) privind munca și protecția socială a muncii, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 108 alin. (3) privind actele Guvernului, art. 94 privind atribuțiile Președintelui și în art. 115 alin. (4) și (6) privind ordonanțele de urgență ale Guvernului.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, a pronunțat Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 21 aprilie 2021, prin care a decis că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019 este neconstituțională, în ansamblul său.

18. Prin această decizie, Curtea a reținut că Guvernul nu a justificat adoptarea ordonanței de urgență criticate în regimul derogatoriu prevăzut de art. 115 alin. (4) din Constituție, ci s-a limitat la a expune argumente care demonstrează necesitatea reglementării. Curtea a subliniat că disfuncționalitățile în activitatea unei instituții, caracterul său controversat sau pur și simplu lipsa utilității din punctul de vedere al interesului public pot justifica o măsură de desființare, însă nu pe calea ordonanței de urgență a Guvernului, al cărei regim este unul strict reglementat de Constituție.

19. În prezenta cauză, în considerarea datei actului de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate (2 noiembrie 2020), care este anterioară publicării Deciziei nr. 198 din 24 martie 2021 în Monitorul Oficial al României, Partea I (21 aprilie 2021), și având în vedere soluția de admitere pronunțată de instanța constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

20. Curtea precizează că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, excepție ridicată de Alexandru Mironov, Emilian Vasile Cutean și Lumința Petrescu în Dosarul nr. 1.130/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

------