AMENAJAMENT SILVIC din 4 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, Unitatea de Producție XII Batiz, județul Hunedoara

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

AMENAJAMENT SILVIC din 4 martie 2024 · MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR · MONITORUL OFICIAL nr. 365 bis din 18 aprilie 2024

Text integral — AMENAJAMENT SILVIC din 4 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, Unitatea de Producție XII Batiz, județul Hunedoara Open official source

Notă

Aprobat prin ORDINUL nr. 525 din 4 martie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 18 aprilie 2024.

BRAȘOV 2023

CUPRINS

Memoriu de prezentare

Proces verbal C.T.E.

Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier

Partea I MEMORIU TEHNIC

0. INTRODUCERE

1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a proprietății

1.2. Vecinătăți, limite, hotare

1.3. Trupuri de pădure componente

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată

2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1. Constituirea proprietății

2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor

2.2.2. Situația bornelor

2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.3.1. Planuri de bază utilizate

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.4. Suprafața fondului forestier

2.4.1. Determinarea suprafețelor

2.4.2. Mișcări de suprafață din fondul forestier

2.4.3. Utilizarea fondului forestier

2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

2.5. Enclave

2.6. Organizarea administrativă

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.2.1. Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea precedentă (inclusiv)

3.1.2.2. Evoluția reglementării producției

3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

3.3.1. Evoluția structurii pădurii

4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție

4.2.1. Geologie

4.2.2. Geomorfologie

4.2.3. Hidrologie

4.2.4. Climatologie

4.2.4.1. Regimul termic

4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația

4.2.4.3. Regimul eolian

4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere

4.2.4.6. Date fenologice

4.3. Soluri

4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol

4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

4.3.3. Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol

4.3.4. Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale

4.4. Tipuri de stațiune

4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia

4.4.3. Lista u.a. pe tipuri de stațiune

4.4.4. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol

4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure

4.5.2. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure

4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure

4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

4.6. Structura fondului de producție și protecție

4.7. Arborete slab productive și provizorii

4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi

4.8.2. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.9. Starea sanitară a pădurilor

4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1 Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice

5.1.2. Funcțiile pădurii

5.1.3. Subunități de gospodărire constituite

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

5.2.1. Regimul

5.2.2. Compoziția-țel

5.2.3. Tratamentul

5.2.4. Exploatabilitatea

5.2.5. Ciclul

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. "A"-Codru regulat, sortimente obișnuite

6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale

6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare

6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă

6.1.1.2. Adoptarea posibilității

6.1.1.3. Recoltarea posibilității

6.1.1.4. Prognoza posibilității

6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție

6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat

6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire

6.6. Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare

6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

7.1. Producția cinegetică

7.2. Producția salmonicolă

7.3. Producția de fructe de pădure

7.4. Producția de ciuperci comestibile

7.5. Alte produse

8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă

8.2. Protecția împotriva incendiilor

8.3. Protecția împotriva poluării industriale

8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

8.5. Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală

9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII

9.1. Elemente de biodiversitate

9.2. Acțiuni în favoarea biodiversității

9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității

10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

10.1. Instalații de transport

10.2. Tehnologii de exploatare

10.3. Construcții forestiere

11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

11.1. Realizarea continuității funcționale

11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier

11.2.1. Indicatori cantitativi

11.2.2. Indicatori calitativi

12. DIVERSE

12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia.

12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului

12.3. Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic

12.4. Indicarea hărților anexate amenajamentului

12.5. Colectivul de elaborare

12.6. Bibliografie

Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT

13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURA

13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale și a lucrărilor de conservare

13.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale-S.U.P.A-codru regulat

13.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale

13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale-codru

13.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale

13.1.2. Planul lucrărilor de conservare

13.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

13.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii

13.3. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

14.1. Planul instalațiilor de transport

14.2. Planul construcțiilor forestiere

15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

Partea A III-A EVIDENTE DE AMENAJAMENT

16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

16.1.1. Descrierea parcelară

16.1.2. Evidenta pe u.a. a datelor complementare

16.1.3. Evidența arboretelor inventariate

16.1.4. Evidența arboretelor marcate de ocol

16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

16.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

16.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

16.2.3. Situația sintetică pe specii

16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii

16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii

16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii

16.3 Evidențe privind condițiile naturale și de vegetație

16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

16.3.2. Recapitulație formații forestiere

16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție

16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă

16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

16.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

16.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

16.5 Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității

16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare

16.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța medie de colectare

Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri

17.2 Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală

Anexe

MEMORIU DE PREZENTARE

al amenajamentului fondului forestier proprietate privată a

Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz,

județul Hunedoara

U.P. XII Batiz

1. Suprafața fondului forestier

Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara este de 101,06 ha.

Suprafața determinată la actuala amenajare de 101,06 ha, este egală cu suprafața din actele de proprietate:– Titlul de Proprietate nr.– Titlul de Proprietate nr.

U.P. vechi

U.P. nou

Suprafața

(ha)

Diferențe

(ha)

Justificări

(ha)

actuală

din actele de proprietate

% I Călan (O.S. Simeria)

XII Batiz

101,06

Total

101,06

Date generale

U.P.

Amenaj.

Supr.

(ha )

Pădure

(ha)

Teren de împăd.

(ha)

Alte terenuri

(ha)

Păduri cu rol de

(ha)

Compoziția arboretelor

(fond productiv)

Protecție

T.III

XII Batiz

Act.

101,06

46CE26CA16GO3DT3GI2LA2DM2C

2. Prevederile și realizările amenajamentului expirat

Anul amenaj.

Prevederi

(P)

Împăduriri

Degajări

Curățiri

Rărituri

Produse principale

Tăieri de conservare

Tăieri de igienă

Acc. I

Acc. II

Indici de recoltare

Indici de creștere curentă

Realizări (R)

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

mc/an/ha

2013

0,1

1,4

0,5

2,5

2,6

180

34,1

2,5

4,6

0,6

5,9

161

3,8

1,7

227

2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului

Tabel 2.1.1. Compoziția arboretelor

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția compoziției

(%)

Total

2013

103.7

100

2023

101,06

100

Tabel 2.1.2. Clasa de producție

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția claselor de producție

(%)

III

2013

103.7

2023

101,06

Tabel 2.1.3. Densitatea arboretelor

Anul amenajării

Suprafața S.U.P. A

(ha)

Categorii de consistență

( % )

0,1- 0,3

0,4 - 0,6

0,7 - 1,0

Total

2013

103.7

100

2023

101,06

100

3. Structura fondului forestier

Structura fondului forestier din cadrul XII Batiz se prezintă astfel

Specificări

Fond forestier

U.M.

Specii

Total

Compoziția

A11-13

100

A21-22

U.P.

100

Clasa de producție

A11-13

3.0

3.1

3.0

A21-22

U.P.

3.0

3.1

3.0

Consistența

A11-13

0.73

0.61

0.92

0.60

0.94

0.70

1.0

0.90

0.80

A21-22

U.P.

0.73

0.61

0.92

0.60

0.94

0.70

1.0

0.90

0.80

Creșterea curentă

A11-13

mc/an /ha

4.9

3.4

7.2

2.7

8.1

3.9

13.8

12.9

3.9

6.7

A21-22

U.P.

4.9

3.4

7.2

2.7

8.1

3.9

13.8

12.9

3.9

6.7

Volum unitar

A11-13

mc/ha

161

160

138

198

110

200

100

251

250

A21-22

U.P.

161

160

138

198

110

200

100

251

250

Vârsta medie

A11-13

ani

A21-22

U.P.

Clase de vârstă

A11-13

I -23%, II -2%, III -23%, IV - 26%. V - 26%.

100

A21-22

U.P.

I -23%, II -2%, III -23%, IV - 26%. V - 26%.

100

Notă:– A11-A13 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;– A21-A22 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale.

4. Zonarea funcțională

Potrivit prevederilor din normele tehnice existente și corespunzător obiectivelor economice, sociale și ecologice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel

Anul amenajării

Grupa I categorii funcționale

(ha)

TOTAL

(ha)

Tipul funcțional

III

1.3.I./1.3.K.

2002

101,06

2012

101,06

Dif.

Fondul forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz nu se suprapune peste Situl Natura 2000 sau vreo arie naturală protejată.

5. Subunități de gospodărire

Amenajament

Subunități de gospodărire

-ha-

Total

-ha-

actual

101,06

6. Bazele de amenajare

Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele

6.1. Regim (S.U.P. A)

Amenajament

Suprafața totală în regim

( ha )

codru

actual

101,06

6.2. Compoziția-țel

Amenajament

U.P.

actual

6.3. Tratament

Amenajament

Suprafața de parcurs cu tratamente

(ha/mc)

progresive

Total

actual

13,43 ha/1549 mc

6.4. Vârsta exploatabilității

Amenajament

Subunitati de gospodarire

-ani-

actual

6.5. Ciclul

Amenajament

Subunități de gospodărire

( ani )

actual

7. Reglementarea procesului de producție

7.1. Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru S.U.P. A

U.P.

Amenajamentul

Creșterea indicatoare

Clase de varsta

Posibilitatea adoptata (mc/an)

Ci (mc/an)

Posib. (mc/an)

Inductiv (mc/an)

Deductiv (mc/an)

XII Batiz

actual

272

155

0,6

314

155

7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare

Specia

Total

114

272

3005

V11

2313

692

3005

V12

V13

V14

3092

V21

2382

710

3092

V22

V23

8818

V31

4613

2783

798

100

436

8817

V32

8153

2871

3492

103

579

447

15735

8310

2945

3548

105

588

456

16044

8442

3008

3597

107

595

463

16306

DD1

555

DD2

-2363

DD3

635

DD4

4825

DD5

2407

DD6

-60

-2363

0,6

V1/10

301

V2/20

155

V3/30

294

V4/40

393

V5/50

321

V6/60

272

POSIB.

155

CICLUL

SUPRAFATA TOTALA

101,06

SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA

101,06

SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA

7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă - procedeul deductiv

Ciclul : 90 ani

Perioada : 20 ani

S.P. normal : 22,46 ha

Clasa de vârstă

Situație

SUPRAFAȚA PERIODICĂ I

SUPRAFAȚA PERIODICA

Suprafața

(ha)

Volum

(mc)

Crest. crt.

(mc)

Suprafața

(ha)

Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani

(mc)

III

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

23,28

2193

198

23,28

2,08

317

2,08

III

23,08

4847

142

23,08

25,78

6007

25,78

26,84

2899

26,84

3139

TOT.

101,06

16263

494

26,84

3139

25,78

23,08

25,36

Norm

33,68

22,46

Diferenta +

-6,84

+3,32

+0,62

+2,9

Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv: P_2” = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 314 mc/an.

7.2. Urgențe de regenerare

Subunitatea

Urgența

Suprafața

(ha)

Volum + 5CR

(mc)

Volumul de extras

(mc)

13,43

1570

1549

Total

13,43

1570

1549

7.3. Posibilitatea de produse secundare

Specificări

Suprafața efectivă de parcurs

(ha)

Posibilitatea

(mc)

Totală

Anuală

Totală

Anuală

Degajări

Curățiri

Rărituri

60,88

6,09

638

Total produse sec.

60,88

6,09

638

Tăieri de igienă

33,42

275

7.4. Volumul rezultat din lucrări de conservare

În cadrul U.P. XII Batiz nu există arborete ce vor fi parcurse în deceniul de valabilitate a amenajamentului cu tăieri de conservare.

8. Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator și măsurile de gospodărire propuse

Natura vătămării

Gradul de afectare

Suprafața

-ha-

Lucrări prevăzute

( ha )

Rărituri

Igienă

Poluare

Slabă

46,28

17,52

28,76

9. Situația lucrărilor de împădurire

Specificări

Specii pentru împădurit

(ha)

Denumire

Total (ha)

Integrale

4,03

1,6

0,83

1,6

Completări

1,28

0,8

0,16

0,3

Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

5,2

Îngrijirea culturilor

23,9

10. Instalații de transport

Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz asigură accesibilitatea:– fondului forestier, în proporție de 5%;– fondului forestier productiv, în proporție de 5%.

11. Inventarul de coordonate

În tabelul de mai jos sunt redate coordonatele, în sistem de proiecție Stereo' 70, pentru limita fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara.

Nr. crt.

(m)

476354

340880

476434

341048

476189

341090

476167

341054

477130

341585

477160

341664

476998

341743

477026

341632

477135

341479

477148

340978

478197

341292

478532

341809

478979

342445

478910

342558

478352

342207

478046

341813

477963

341866

477407

341386

ȘEF DE PROIECT

EXPERT C.T.A.P.

S.C. LARIX SILVA PROIECT S.R.L.

PROCES VERBAL C.T.E. Nr. 64

Avizare de recepție din 21.06.2023

A. Obiectul avizării

Amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara.

Beneficiari: Asociația Composesorală Batiz și Parohia Evanghelică Batiz, județul Hunedoara

B. Participanți

Expert C.T.A.P.: Dr. ing. ............

Șef proiect: ing. ....................

Proiectant: ing. .....................

C. Constatări-Concluzii

Din analiza documentației și discuțiile purtate au rezultat următoarele

Suprafața totală a unității de producție este de 101,06 ha.

Fondul forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este împărțit în 4 parcele și 8 subparcele, rezultând o întindere medie a parcelei de 22,57 ha și a subparcelei de 12,63 ha.

Terenurile din fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara au următoarele folosințe, stabilite prin amenajament:– păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi: 101,06 ha;

Baza cartografică utilizată este constituită din planuri topografice restituite (foi volante), având curbe de nivel, la scara 1:5000. Planurile obținute fotogrametric, sunt executate în anii 1978 și 1983 (de către I.G.F.C.O.T.), în urma zborurilor din anii 1973 și 1978.

Suprafața pădurilor și terenurilor destinate împăduririi din grupa I funcțională este de 101,06 ha (100%), fiind repartizată în următoarea categorie funcțională:– 1.3.K. - Păduri situate în zone cu atmosferă slab și mediu poluantă - Termocentrala Mintia și Fabrica de Ciment Chișcădaga (T.III) - 101,06 ha (100%).

Unitatea de producție este situată într-un singur etaj fitoclimatic, și anume:– FD_2 - deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal: 101,06 ha (100%).

A fost identificat 1 tip de sol, luvosol stagnic - 101,06 ha (100%).

Au fost determinat 1 tip de stațiune:– 6.1.4.2. Deluros de cvercete Bm, podzolit pseudogleizat edafic mijlociu: 101,06 ha (100%);

Au fost identificat 1 tip de pădure:– 741.1. Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m): 101,06 ha (100%);

După caracterul actual al tipului de pădure, 58% sunt arborete natural fundamentale de productivitate mijlocie, 40% parțial derivate și 2% total derivat de productivitate mijlocie.

Principalii indicatori, care caracterizează structura fondului de producție și protecție, sunt redați în tabelul următor

Specificări

Specii

U.P.

Compoziția (%)

100

Clasa de producție

3.0

3.1

3.0

Consistența

0.61

0.92

0.60

0.94

0.70

1.00

0.90

0.80

0.73

Vârsta medie (ani)

Creșterea curentă (mc/an/ha)

3.4

7.2

2.7

8.1

3.9

13.8

12.9

3.9

6.7

4.9

Volumul mediu (mc/ha)

160

138

198

110

200

100

251

250

161

Volumul total (mc)

7519

3606

3157

353

516

434

217

386

16263

Clasele de vârstă

S.U.P. A

I - 23%, II -2%, III - 23%, IV -26%, V -26%.

În vederea gospodăririi diferențiate a pădurilor s-a constituit următoarea subunitate de gospodărire:– S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite - 101,06 ha,

Bazele de amenajare adoptate sunt:– regimul: codru;– compoziția-țel: 20CE40G020GI20DT;– tratamentul: tăieri progresive;– exploatabilitatea: de protecție. Vârsta medie a exploatabilității este de 90 ani.– ciclul: 90 ani.

Posibilitatea de produse principale este 155 mc/an

Posibilitatea de produse secundare este 64 mc/an.

Anual, se vor executa următoarele lucrări de îngrijire:– degajări: -;– curățiri: -;– rărituri: 6,09 ha/an, cu 64 mc/an;– tăieri de igienă: 33,42 ha/an, cu 28 mc/an.

Accesibilitatea fondului forestier este de 5%.

Fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul nu se suprapune peste Situl Natura 2000 sau vreo arie naturală protejată.

Proiectul s-a întocmit cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare și a recomandărilor conferințelor de amenajare.

C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.

U.P. XII Batiz

Județul Hunedoara

FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE

Categ

1.3.K.

Total

Supr ha

101,06

UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE

Unitatea

TOTAL

Suprafața

101,06

Ciclul

DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI

ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Publice

Alte sectoare

Forestiere

Total

La începutul deceniului

La sfârșitul deceniului

În perspectivă

m/ha

100

SPECII

Total

101,06

47.06

26.04

15.98

3.22

2.58

2.17

1.54

0.30

101,06

47.06

26.04

15.98

3.22

2.58

2.17

1.54

0.30

101,06

47.06

26.04

15.98

3.22

2.58

2.17

1.54

0.30

100

3.0

3.1

3.0

3.1

3.0

0.73

0.61

0.92

0.60

0.94

0.70

1.0

0.90

0.80

0.73

0.61

0.92

0.60

0.94

0.70

1.0

0.90

0.80

16263

7519

3606

3157

353

516

434

217

386

16263

7519

3606

3157

353

516

434

217

386

161

160

138

198

110

200

100

251

250

161

160

138

198

110

200

100

251

250

4.9

3.4

7.2

2.7

8.1

3.9

13.8

12.9

3.9

6.7

155

121

Principale

Secundare

Conservare

Total

1.53

0.63

2.16

Lucrarea

Degajări

Curățiri

Rărituri

Tăieri de igienă

Lucrări de conservare

Total

60.88

638

33.42

275

Anual

6.09

33.42

Specia

Total

Hectare

Integrale

1.6

0.83

1.6

4.03

Completări

0.8

0.16

0.32

1.28

Total

2.4

0.99

1.92

5.31

PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE

Nivel prognoză S.U.P. A

Suprafata in productie ha

Volumul arboretelor exploatabile

Volumul arboretelor prexploatabile

Posibilitatea anuala

2013

101.06

2899

10854

155

2023

101.06

310

2033

101.06

330

In perspectivă

101.06

330

S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

Ciclul: 90 ani

FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ

Nr crt

Indicatorul

SPECII

U.M.

Total S.U.P

Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale (A_1.1 - A_1.3)

Grupa I

101,06

47.06

26.04

15.98

3.22

2.58

2.17

1.54

0.30

Grupa a II-a

Total

101,06

47.06

26.04

15.98

3.22

2.58

2.17

1.54

0.30

Proporția speciilor

100

Clasa de producție medie

3.0

3.1

3.0

Consistența medie

0.73

0.61

0.92

0.60

0.94

0.70

1.0

0.90

0.80

Vârsta medie

ani

Volum mediu la ha

mc/ha

161

160

138

198

110

200

100

251

250

Fond lemnos total

16263

7519

3606

3157

353

516

434

217

386

Indici de creștere curentă

mc/an/ha

4.9

3.4

7.2

2.7

8.1

3.9

13.8

12.9

3.9

6.7

Indici de creștere indicatoare

mc/an/ha

2.7

2.4

1.7

2.4

2.8

2.3

6.0

1.8

3.9

3.3

10.

Posibilitatea de produse principale

mc/an

155

121

11.

Posibilitatea de produse secundare

mc/an

12.

Total (rând 10 - 11)

mc/an

219

132

13.

Indici de recoltare

mc/an/ha

Principale

Secundare

Total

1.53

0.63

2.16

STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă

Total

III

VI și peste

Suprafața - ha

101.06

23.28

2.08

23.08

25.78

26.84

100

Volum - mc

16263

2193

317

4847

6007

2899

100

Partea I MEMORIU TEHNIC

0. INTRODUCERE

1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ

2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

10. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII

11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

12. DIVERSE

0. INTRODUCERE

Amenajamentul U.P. XII Batiz constituie o prezentare de ansamblu a fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara sub toate aspectele care interesează economia forestieră și sintetizează măsurile de aplicat în vederea dirijării structurii fondului de producție și protecție spre structura normală (optimă).

La elaborarea amenajamentului s-a urmărit să fie asigurate apărarea, conservarea și gospodărirea durabilă a pădurilor, promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, păstrarea echilibrului ecologic, evitarea dezgolirii solului, continuitatea producției de lemn, ameliorarea efectelor de protecție, ș.a.

Constituirea fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara s-a făcut în urma aplicării Legii nr. 247/2005, cu păduri din U.P. I Călan, O.S. Simeria.

Documentele care atestă proprietatea asupra pădurilor amenajate sunt:– Titlul de Proprietate nr. ................ pentru Asociația Composesorală Batiz;– Titlul de Proprietate nr. ................ pentru Parohia Evanghelică Batiz.

Suprafața fondului forestier proprietate privată, din U.P. XII Batiz este de 101,06 ha.

Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională la scară mijlocie, întocmită în anul 2002 de către I.C.A.S. Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare.

Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier.

Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau.

Determinarea elementelor, care caracterizează arboretele, s-a făcut prin observații și măsurători directe, utilizând clupa și hipsometrul, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. În fiecare arboret s-au făcut măsurători în piețe de probă, pentru determinarea diametrului și înălțimii medii. În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile s-au efectuat inventarieri statistice (cercuri cu raza variabilă, în suprafață de 500 mp) și integrale. Datele au fost consemnate codificat în fișele de descriere ale subparcelelor și apoi au fost prelucrate la calculator.

Bazele de amenajare anterioare au fost armonizate cu politica forestieră actuală.

În legătură cu condițiile de realizat, privind structura fondului de producție și protecție, amenajamentul accentuează crearea de arborete naturale, cu structură diversificată atât pe orizontală (conservarea și dezvoltarea biodiversității), cât și pe verticală (structură relativ plurienă și plurienă). Această structură asigură îndeplinirea în condiții optime a funcțiilor de protecție și producție atribuite arboretelor.

Reglementarea procesului de producție s-a făcut pentru arboretele încadrate în tipul III de categorie funcțională, care fac obiectul subunității de producție A-codru regulat, sortimente obișnuite.

La reglementarea procesului de producție s-au avut în vedere instrucțiunile de specialitate în vigoare și recomandările conferințelor de amenajare.

De asemenea, amenajamentul cuprinde prevederi referitoare la îngrijirea și conducerea arboretelor, regenerare și împădurire, precum și instalații de transport.

Lucrarea de față este structurată în 4 părți, cuprinzând 17 capitole și are durata de valabilitate de 10 ani.

1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a proprietății

Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajamentul pădurilor proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz. Administrarea pădurilor se face de către O.S. Simeria, din cadrul D.S. Hunedoara.

Pădurile U.P. XII Batiz sunt situate în partea de nord a depresiunii Hațeg, în bazinul hidrografic al Râului Mureș. Principala cale de acces este drumul național Simeria - Hațeg.

Din punct de vedere teritorial-administrativ pădurile din U.P. XII Batiz sunt situate în totalitate, în județul Hunedoara, pe raza orașului Călan.

Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial-administrative este prezentată în tabelul 1.1.1.

Tabel 1.1.1. Repartiția fondului forestier pe unități teritorial-administrative

Nr. crt

Județul

Orasul

Ocolul Silvic

Beneficiari

Parcele componente

Suprafața

Hunedoara

Călan

Simeria (U.P. XII Batiz)

Asociația Silvică Batiz, Parohia Evanghelică Batiz

70, 72,

73, 74

101,06

100

Total U.P.

101,06

100

Coordonatele limitelor fondului forestier proprietate privată aparținând U.P. XII Batiz, în sistem de proiecție Stereo' 70, sunt prezentate în tabelul de mai jos

Tabel 1.1.2. Puncte de identificare a U.P.

Nr. crt.

(m)

476354

340880

476434

341048

476189

341090

476167

341054

477130

341585

477160

341664

476998

341743

477026

341632

477135

341479

477148

340978

478197

341292

478532

341809

478979

342445

478910

342558

478352

342207

478046

341813

477963

341866

477407

341386

1.2. Vecinătăți, limite, hotare

Vecinătățile, limitele și hotarele unității de producție în studiu sunt prezentate în tabelul următor

Tabel 1.2.1. Vecinătăți, limite, hotare

Puncte cardinale

Vecinătăți

Limite

Hotare

Felul

Denumirea

Nord

O.S. Șoimus

naturală

Râul Mureș

Liziera pădurii; borne

Est

O.S. Grădiște

naturală

Culmea Jeledințului

Liziera pădurii; borne

Vest

O.S. Simeria

naturală

Râul Cerna

Liziera pădurii; borne

Sud

O.S. Hațeg

naturală artificială

Valea Ocolișului D.J. Boșorod-Hunedoara

Liziera pădurii; borne

Notă: Vecinătățile și limitele indicate mai sus aparțin teritoriului U.P. I Călan, din cadrul O.S. Simeria, D.S. Hunedoara.

Toate hotarele sunt evidente și sunt materializate cu semne consacrate pentru delimitarea fondului forestier.

1.3. Trupuri de pădure componente

Fondul forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este cuprins într-un singur trup de pădure (tabelul 1.3.1.).

Tabel 1.3.1. Trupuri de pădure componente

Nr. crt.

Denumirea trupului de pădure

Parcele componente

Suprafața

Valea Seaca

70, 72, 73, 74

101,06

100

Total

101,06

100

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată

Administrarea fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz, în suprafață de 101,06 ha, se face de către Ocolul Silvic Simeria din cadrul Direcției Silvice Hunedoara.

2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1. Constituirea proprietății

Fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara s-a constituit în urma aplicării Legii nr. 247/2005, cu păduri din U.P. I Călan, O.S. Simeria. în tabelul 2.4.2.1 este redat modul de constituire pe u.a.

Documentele care atestă proprietatea asupra pădurilor amenajate sunt:– Titlul de Proprietate nr. .......... pentru Asociația Composesorală Batiz;– Titlul de Proprietate nr. .......... pentru Parohia Evanghelică Batiz.

La Conferința I de amenajare, din data de 14.09.2022, s-a stabilit ca pădurile aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara să se constituie într-o unitate de producție - U.P. XII Batiz.

2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

Parcelarul actual, format din 4 parcele, s-a constituit peste limitele vechi acolo unde parcelele au fost predate integral și s-a modificat la parcelele unde retrocedarea sa făcut pe parte de suprafață, el fiind trasat pe marginea retrocedării (parcelele 70, 72, 74). La Conferința I de amenajare, din data de 14.09.2022, s-a stabilt ca parcelele să-și păstreze vechea numerotare.

Limitele parcelare au fost materializate de către personalul ocolului silvic prin marcaj standardizat, iar la intersecțiile limitelor parcelare s-au amplasat borne din piatră naturală, recondiționate de personalul ocolului silvic.

Materializarea limitelor subparcelare a fost realizată de către proiectant, prin semne orizontale, marcate cu vopsea roșie, iar intersecțiile între limitele subparcelare sau cu cele parcelare s-au materializat printr-un inel pe arbore cu vopsea roșie.

Subparcelarul a suferit modificări ca urmare a unei analize mai atente a stațiunii și a arboretului, precum și datorită reconstituirii dreptului de proprietate, în baza legilor fondului funciar. Toate aceste modificări au fost efectuate în vederea unei mai bune organizări a lucrărilor ce trebuie realizate în cadrul unității de producție în studiu, respectându-se criteriile de separare prevăzute în norme.

2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor

Parcelarul și subparcelarul a cunoscut următoarea evoluție

Tabel 2.2.1.1. Evoluția suprafeței parcelelor și subparcelelor

Anul amenajării

Parcele

Subparcele

Număr

Suprafața (ha)/parcela

Număr

Suprafața (ha)/u.a.

medie

maximă

minimă

medie

maximă

minimă

2012

20.7

40.9 (72)

2.3 (68)

8.6

26.2 (73A)

1.2 (70B)

2023

22,57

40,8 (72)

4,66 (70)

12,63

26,84 (74)

1,6 (72C)

2.2.2. Situația bornelor

Situația bornelor este următoarea

Tabel 2.2.2.1. Situația bornelor

Nr. crt.

Denumirea trupului de pădure

Numerotarea bornelor

Numărul bornelor

Felul bornelor

Valea Seaca

261, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 278, 281, 227bis, 261bis, 264bis, 266bis, 268bis, 276bis,

Piatră naturală

TOTAL

Numărul total de borne, aferente fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este de 15, din care 6 sunt bisate.

Bornele sunt amplasate la intersecția limitelor parcelare, în punctele de contur caracteristice și la intersecția fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, cu fondul forestier proprietate privată aparținând unor persoane fizice și juridice. Pentru o mai bună orientare a personalului de teren, în general, bornele au fost bisate.

Bornele sunt confecționate din piatră naturală, pe care este trecută unitatea de producție și numărul curent al bornei, iar martorul este amplasat pe un arbore din apropiere.

Recondiționarea bornelor s-a făcut de către personalul ocolului silvic.

2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

În tabelul 2.2.3.1. se prezintă corespondența între parcelarul și subparcelarul din amenajamentul precedent și cel actual

Tabel 2.2.3.1.Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

Numărul parcelei și subparcelei din amenajamentul întocmit în anul

2002

2012

2002

2012

70A+B

72D

72A

73A

72B+C

72B

73B

72F

72C

2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.3.1. Planuri de bază utilizate

Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, având curbe de nivel, la scara 1:5000.

Planurile obținute fotogrametric, sunt executate în anii 1978 și 1983 (de către I.G.F.C.O.T.), în urma zborurilor din anii 1973 și 1978.

Situația planurilor de bază utilizate este următoarea

Tabel 2.3.1.1.Planuri de bază utilizate

Nr. crt.

Indicativul planului

Scara planului

Parcele componente

Suprafața fondului forestier

(ha)

L-34-82-D-b-2-IV

1:5000

74%,

2.7

L-34-82-D-b-4-II

74%, 73%,

15.8

L-34-82-D-b-4-I

70, 72, 73%

82.56

TOTAL

101,06

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

Modificările survenite în parcelar și subparcelar au fost ridicate în plan cu G.P.S. (6,1 km, cu 182 puncte), după care au fost raportate la scara planurilor de bază și transpuse pe acestea.

Măsurătorile topografice s-au sprijinit pe borne parcelare, confluențe de pâraie și alte detalii evidente din teren și au fost raportate la scara planurilor, pe care s-au transpus.

În parcelele, în care s-au preluat parțial suprafețe de teren s-au executat lucrări de ridicare în plan a conturului terenului aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz și a celui predat altor proprietari.

2.4. Suprafața fondului forestier

Suprafața fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este de 101,06 ha.

2.4.1. Determinarea suprafețelor

Suprafața U.P. XII Batiz a fost determinată prin intermediul calculului analitic, utilizând metode specifice prelucrării informatice a planurilor de bază (scanare și georeferențiere).

Tabel 2.4.1.1. Determinarea suprafețelor

U.P. nou

Suprafața la amenajarea actuală

(ha)

U.P. vechi

Suprafața din actele de proprietate

(ha)

Diferențe

(ha)

Justificări diferențe

(ha)

Legea 247/2005

XII Batiz

101,06

% I Calan (O.S. Simeria)

101,06

Total

101,06

Total

101,06

2.4.2. Mișcări de suprafață din fondul forestier

Evidența mișcărilor de suprafață este redată în tabelul 2.4.2.1.

Tabel 2.4.2.1. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier

Documentul de aprobare

Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb

Modificări ale fondului forestier proprietate privată

Defrișări fără scoateri din fondul forestier

Semnătura șefului de ocol

u.a.

Definitive

Temporare

Felul documentului

Nr./Data

Intrări

Ieșiri

Sold

Suprafața

Termen

Data reprimirii

Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara la 01.01.2013

101,06

Legea 1/2000 Reconstituirea dreptului de proprietate aparținând unităților administrativ- teritoriale

Titlul de Proprietate

Asociația Composesorală Batiz (%U.P. I Deva, O.S. Simeria)

72A

13,5

72B

8,3

21,8

72C

16,9

38,7

72D

2,2

40,9

73A

26,2

67,1

73B

4,6

71,7

74%

24,7

96,4

Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara (%U.P.’. I Deva, O.S. Simeria)

70A%

3,5

99,9

70B%

1,16

101,06

Suprafața fondului proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara la 01.01.2023

101,06

2.4.3. Utilizarea fondului forestier

Terenurile din fondul forestier au următoarele folosințe

Tabel 2.4.3.1. Categorii de folosință forestieră

Simbol

Categoria de folosință forestieră

Suprafața - ha

Total

Gr. I

Gr. II

Fond forestier total

101,06

P.D.

Terenuri acoperite cu pădure

101,06

Indicele de utilizare a fondului forestier este de 100%.

2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

NR. CRT.

DENUMIREA INDICATORILOR

COD

TOTAL

FONDUL FORESTIER - TOTAL

(P)

101,06

TERENURI ACOPERITE CU PADURE

(PD)

101,06

101

RASINOASE

(PDR)

2,47

102

FOIOASE

(PDF)

98,59

103

RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE)

(PDS)

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA

(PC)

201

PEPINIERE

(PCP)

202

PLANTAJE

(PCJ)

203

COLECTII DENDROLOGICE

(PCD)

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVIC

(PS)

301

ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE)

(PSZ)

302

TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI

(PSV)

303

APE CURGATOARE

(PSR)

304

APE STATATOARE

(PSL)

305

PASTRAVARII

(PSP)

306

FAZANERII

(PSF)

307

CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA

(PSB)

308

CENTRE FRUCTE DE PADURE

(PSD)

309

PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI

(PSU)

310

ATELIERE DE IMPLETITURI

(PSI)

311

SECTII SI PUNCTE APICOLE

(PSA)

312

USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE

(PSS)

313

CIUPERCARII

(PSC)

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA

(PA)

401

SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC

(PAS)

402

CAI FERATE FORESTIERE

(PAF)

403

DRUMUIR FORESTIERE

(PAD)

404

LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

(PAP)

405

DEPOZITE FORESTIERE

(PAZ)

406

DIGURI

(PAG)

407

CANALE

(PAC)

408

ALTE TERENURI

(PAA)

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI

(PI)

501

CLASA DE REGENERARE

(PIR)

502

TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER

(PIF)

TERENURI NEPRODUCTIVE

(PN)

601

STANCARII, ABRUPTURI

(PNS)

602

BOLOVANISURI, PIETRISURI

(PNP)

603

NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE)

(PNN)

604

RAPE - RAVENE

(PNR)

605

SARATURI CU CRUSTA

(PNC)

606

MOCIRLE - SMARCURI

(PNM)

607

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE

(PNG)

701

FASIE FRONTIERA

(PF)

801

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREP

(PT)

2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

NR. CRT

DENUMIREA INDICATORILOR

TOTAL

FONDUL FORESTIER TOTAL

(RIND 2+33)

101,06

SUPRAFATA PADURILOR TOTAL

(RIND 3+10)

101,06

RASINOASE

2,47

MOLID

- DIN CARE : IN AFARA AREALULUI

BRAD

DUGLAS

LARICE

2,17

PINI

0,3

FOIOASE

(RIND 11+12+15+21)

98,59

FAG

STEJARI

65,62

- PEDUNCULAT

- GORUN

15,98

DIVERSE SPECII TARI

30,8

- SALCAM

- PALTIN

- FRASIN

- CIRES

1,54

- NUC

DIVERSE SPECII MOI

2,17

- TEI

- PLOPI

- DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI

- SALCII

- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII

ALTE TERENURI TOTAL

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI

- DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE

TERENURI NEPRODUCTIVE

FASIE FRONTIERA

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

2.5. Enclave

În cadrul U.P. XII Batiz nu există enclave.

2.6. Organizarea administrativă

Unitatea de producție analizată este organizată administrativ în felul următor

Tabel 2.6.1. Organizarea administrativă

District

Canton

Parcele aferente

Suprafața

Nr.

Denumire

Nr.

Denumirea

Călan

Batiz

70, 72, 73, 74

101,06

100

Total

101,06

100

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

Zona în care se află pădurile din cadrul O.S. Simeria este o zonă cu industrie și exploatări miniere, parte existente și înaintea primului război mondial, ceea ce a dus la răspândirea populației pe toată suprafața, în numeroase cătune, sate și comune. De aici și repartiția pădurilor pe diferiți deținători:– composesorate urbariale: 38%;– comune cu satele aparținătoare: 25%;– persoane particulare: 14%;– statul austro-ungar: 14%;– biserici: 6%;– orașul Deva: 3%.

Pentru pădurile administrate de statul austro-ungar primele amenajamente se întocmesc în anul 1878.

După primul război mondial, reforma agrară din anul 1921 nu a adus modificări în ceea ce privește proprietatea acestor păduri, reglementând însă gospodărirea lor, în condiții în care să asigure integritatea teritorială a fondului forestier, cu excepția anului 1927, când a fost atribuită coloniștilor ceangăi o suprafață importantă de pădure, expunând-o degradării. Pădurile de stat au intrat în administrarea CAPS (Casa Autonomă a Pădurilor Statului), iar cele mai numeroase și mai întinse păduri au intrat sub controlul și îndrumarea Direcției Păduri Persoane Juridice din cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor.

Gospodărirea pădurilor s-a făcut pe bază de amenajamente - la pădurile de stat, composesorate și comune și pe bază de studii sumare de exploatare și cultură la celelalte păduri. Primul amenajament întocmit de CAPS a fost în anul 1926, fiind revizuit în anul 1940.

Atât înainte de primul război mondial, cât și între cele două războaie mondiale până în anul 1948, pășunatul și tăierile mai puțin corespunzătoare au dus la degradarea acestor păduri.

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat (inclusiv)

3.1.2.1. Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv)

Naționalizarea pădurilor a constituit un pas important, de la care a început o susținută și temeinică gospodărire a pădurilor, în vederea obținerii de masă lemnoasă în cantități maxime și de calitate, cu satisfacerea în același timp și a funcțiilor de protecție.

Primul amenajament, după naționalizare, a fost întocmit în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Simeria făcând parte din M.U.F.G. Deva. Revizuiri ale amenajamentului s-au realizat în anii: 1970, 1981, 1992 și 2002.

Bazele de amenajare adoptate anterior sunt prezentate în tabelul următor

Anul amenajării

Suprafața U.P.

(ha)

Subunități de gospodărire

Regimul

Compoziția-țel

Tratament

Exploatabilitate

Ciclul/Rotatia

(ani)

Totală

GrupaI

Denumire

Suprafața

1970

C-Conversiune

Codru

T. combinate

tehnică

100

H-Protectie absoluta

de protecție

1981

C-Conversiune

Codru

T. succesive

T. rase

T. combinate

tehnică

100

H-Protecție absolută

de protecție

1992

C-Conversiune

Codru

T. succesive

T. rase

tehnică

100

A-Codru regulat

T. progresive

tehnică

110

M-Conservare deosebita

T. conservare

de protecție

2002

A-Codru regulat

codru

T. rase,

T. progresive

T. crâng

tehnică

110

M-Conservare deosebita

T. conservare

de protecție

K-Rezervații de semințe

T. de formare a coroanei și stimulare a fructificației

de protecție

2013

A-Codru regulat

codru

T. progresive

tehnică

110

Notă: * Nu sunt date.

Sub aspectul evoluției bazelor de amenajare se constată:– promovarea regimului codru;– alegerea tratamentelor s-a făcut în funcție de formațiile forestiere existente, ținând cont și de normativele în vigoare;– conducerea arboretelor la vârste înaintate;– cicluri specifice regimului codru;– s-a adoptat exploatabilitatea de protecție pentru arboretele din grupa I funcțională și cea tehnică pentru cele din grupa a II-a funcțională

3.1.2.2. Evoluția reglementării producției

Deoarece suprafața U.P. XII Batiz (101,06 ha) reprezintă o mică parte, din suprafața U.P. I Călan (2345.3 ha) nu se pot face aprecieri asupra evoluției reglementării producției pentru această suprafață.

3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

Prevederile și realizările din ultimii 10 ani sunt prezentate în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1. Prevederile și realizările amenajamentului expirat

Anul amenaj.

Prevederi

(P)

Împăduriri

Degajări

Curățiri

Rărituri

Produse principale

Tăieri de conservare

Tăieri de igienă

Acc. I

Acc. II

Indici de recoltare

Indici de creștere curentă

Realizări (R)

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

ha/an

mc/an

mc/an/ha

2013

0,1

1,4

0,5

2,5

2,6

180

34,1

2,5

4,6

0,6

5,9

161

3,8

1,7

227

Pe viitor se va urmări respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii și reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariția unor factori destabilizatori și limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt și zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.).

Tabel 3.2.2. Efectul tăierilor de regenerare propuse de amenajamentul expirat

ELEMENTE DE CARACTERIZARE A ARBORETULUI Șl A SEMINȚIȘULUI UTILIZABIL

u.a.

AMENAJAMENTUL PRECEDENT

AMENAJAMENTUL ACTUAL

tratamentul aplicat

număr intervenții

lucrări de împădurire

arboret matur

semințiș utilizabil

arboret matur

semințiș utilizabil

suprafață

vârsta

compoziția

compoziție

suprafața

vârsta

compoziția

suprafețe

ani

72F

1,5

3CE5GO2DT

0,4

7CE2GO1CI

0,6

3CE6CA1DT

0,6

0,48

24,7

7CE2GO1GI

0.7

7CE2GO1GI

2,5

8CE2GO

0,4

8CE2GO

12,4

4,03

P7 - tăieri progresive punere în umin, racordare

54 - completări în aborete care nu au închis starea de masiv

În toate unitățile amenajistice în care s-au prevăzut lucrări de tăieiri principale sunt prevăzute suplimentar după caz lucrări de ajutorarea regenerări naturale și/sau îngrijirea semințișului existent și/sau îngrijirea culturilor realizate.

Tabel 3.2.3. Prevederile și realizările amenajamentului anterior

(nr. / denumire)

Anul

Suprafața U.P.

- ha -

împăduriri

Degajări

Curățări

Rărituri

Tăieri de regenerare

Acc. I

Depășire posibilitate

Lucrări de conservare

Igienă

Acc. II

Document

Volum - mc

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

-ha-

-mc-

XII Batiz

2013

103,7

0,4

5,0

281

2,6

2014

103,7

0,4

3,0

190

2,6

2015

103,7

2,4

24,7

139

2,6

2016

103,7

2,5

162

6,1

2017

103,7

2,6

2,0

117

3,5

2018

103,7

3,0

186

7,3

2019

103,7

15,0

183

6,1

2020

103,7

2,5

182

3,6

2021

103,7

1,5

166

6,1

2022

103,7

TOTAL

5,8

59,2

1606

37,9

2,6

3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

După anul 1948, gospodărirea arboretelor din O.S. Simeria s-a făcut după amenajamente silvice, bine fundamentate.

Prima amenajare unitară a pădurilor din cadrul O.S. Simeria s-a făcut în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Simeria făcând parte din M.U.F.G. Deva.

Bazele de amenajare au fost fundamentate în conformitate cu normele existente în fiecare etapă de amenajare, la fel și reglementarea procesului de producție.

În perioada scursă de la prima amenajare, au existat și nerealizări, datorate în mare parte lipsei instalațiilor de transport. Construirea de drumuri forestiere a înlesnit aplicarea prevederilor amenajamentului și o mai bună gospodărire a fondului forestier.

Un alt aspect negativ îl constituite nerespectarea cotelor de extras, stabilite prin amenajamente, aceasta având efect negativ asupra evoluției structurii pădurii.

De asemenea vor trebui aplicate tăierile de îngrijire în toate arboretele prevăzute în planul lucrărilor de îngrijire, chiar dacă valorificarea materialului lemnos va fi dificilă și costurile ridicate.

Prin aplicarea corectă a lucrărilor de îngrijire se vor dezvolta arborete de valoare economică mai mare.

3.3.1. Evoluția structurii pădurilor

Impactul măsurilor silviculturale, aplicate de-a lungul timpului asupra câtorva elemente definitorii ale structurii fondului forestier, este relevat în tabelele următoare

Tabel 3.3.1.1. Evoluția claselor de vârstă

Anul amenajării

Suprafața S.U.P. A

(ha)

Clasa de vârstă (%)

III

VI și peste

Total

2013

103.7

100

2023

101,06

100

Repartiția arboretelor pe clase de vârstă la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin deficit în clasele de vârstă II, și a VI-a și peste și excedent în celelalte clase de vârstă. Această situație va crea în continuare greutăți în reglementarea procesului de producție.

Pe viitor se va urmări, ca prin aplicarea măsurilor silviculturale, să se ajungă la o normalizare a structurii pe clase de vârstă.

Tabel 3.3.1.2. Evoluția compoziției arboretelor

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția compoziției

(%)

Total

2013

103.7

100

2023

101,06

100

Proporția ridicată a carpenului (26%), în structura actuală a arboretelor din U.P. XII Batiz, dovedește o gospodărire necorespunzătoare a arboretelor, datorită neexecutării la timp a lucrărilor de îngrijire.

La actuala amenajare s-a prevăzut creșterea proporției gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.) și scăderea proporției carpenului.

Tabel 3.3.1.3. Evoluția consistenței arboretelor

Anul amenajării

Suprafața S.U.P. A

(ha)

Categorii de consistență ( % )

0,1- 0,3

0,4 - 0,6

0,7 - 1,0

Total

2013

103.7

100

2023

101,06

100

În viitor, consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă.

4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională la scară mijlocie, întocmită în anul 2002 de către I.C.A.S. - Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare.

Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier. Lucrările de cartare stațională s-au efectuat concomitent cu cele de descriere a vegetației forestiere.

Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau.

Tipul natural fundamental de pădure a fost stabilit cu ocazia lucrărilor de teren, în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specie, productivitate, etc.) și floră.

Datele de teren au fost înregistrate în carnete de teren în mod codificat după sistemul alfa numeric care folosește, în general, simbolurile și abrevierile utilizate până în prezent la lucrările de amenajare.

În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile, s-au efectuat inventarieri statistice (cercuri cu raza variabilă, în suprafață de 500 mp) și integrale. Arboretele inventariate sunt prezentate în evidența 16.1.3., din partea a III-a a amenajamentului.

Totalitatea informațiilor au fost prelucrate la calculator, iar rezultatele obținute, concretizate în evidențe și planuri au stat la baza măsurilor de gospodărire ce urmează a se aplica în următorii zece ani.

4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție

4.2.1. Geologie

Teritoriul U.P. XII Batiz aparține din punct de vedere geologic pleistocenului superior. Substratul litologic este alcătuit din argile. Pe acest substrat au luat naștere soluri cu calități fizico-chimice favorabile dezvoltării vegetației forestiere, însă adesea cu compactitate sporită și regim hidrologic deficitar.

4.2.2. Geomorfologie

Pădurile U.P. XII Batiz sunt situate în partea de nord a depresiunii Hațegului. Unitatea de relief caracteristică este versantul. Configurația versanților este, de regulă, ondulată. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare moderată (100%).

Pe categorii de înclinare situația se prezintă astfel:– înclinare moderată (<16g): 101,06 ha (100%);

Altitudinal U.P. XII Batiz se situează între 270 m (u.a. 74) și 380 m (u.a. 70B).

Expoziția versanților este parțial însorita pentru întreaga suprafață luată în studiu 101,6 ha.

Repartiția suprafeței pe formații forestiere și pe categorii de înclinare, altitudine și expoziție, poate fi urmărită în evidența 16.3.3.

4.2.3. Hidrologie

Teritoriul U.P. XII Batiz este situat în bazinul hidrografic al Râului Mureș. Cel mai important pârâu este Pr. Valea Seacă.

Influența rețelei hidrografice asupra vegetației forestiere este minimă.

4.2.4. Climatologie

Teritoriul în studiu este situat în sectorul de climă continental-moderată (I), ținutul de climă de dealuri și podișuri (200-800 m) - B, districtul de climă de pădure, adică Ibp (Atlas R.S.R.). Analizând în același atlas "harta topoclimatelor", U.P. XII Batiz se încadrează în etajul climatic de deal, subetajul dealurilor și podișurilor joase, topoclimatul complex al Depresiunii Hațegului, topoclimatul elementar de pădure și dealuri.

După Koppen teritoriul studiat face parte din provincia climatică Dfbx, adică

D - climat boreal cu ierni reci;

f - precipitații suficiente tot timpul anului;

b - temperatura medie a lunii celei mai calde sub 20°C, dar cel puțin timp de 4 luni ea depășește 10°C;

x - maxima pluviometrică la începutul verii, minima spre sfârșitul iernii.

Datele climatice au fost culese de la stația meteorologică Deva.

4.2.4.1. Regimul termic

Regimul termic este strâns legat de altitudine și circulația maselor de aer.

Regimul termic al U.P. XII Batiz, este caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 9.4°C.

Temperaturile medii lunare sunt următoarele

Tabel 4.2.4.1.1. Temperatura aerului

Temperatura medie (°C) în luna

III

VII

VIII

XII

-2.0

-0.5

4.6

9.4

14.7

17.6

19.4

19.2

15.6

10.2

3.7

0.5

Temperatura minimă absolută a fost de -28.6°C (31.01.1947), iar maxima absolută de +39.7°C (16.08.1952).

Data medie a primului îngheț 1.X, iar data medie a ultimului îngheț 21.IV.

Temperatura medie anuală de 9.4°C este deosebit de favorabilă dezvoltării speciilor forestiere. Temperaturile extreme nu produc fenomene de pârlire a scoarței, gelivurile producându-se rar. înghețurile nu produc pagube arboretelor și plantațiilor, ele se produc mai ales în sezonul de repaus vegetativ când tineretul beneficiază de stratul protector al zăpezii. De asemenea fructificația nu este afectată.

4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația

Regimul precipitațiilor atmosferice reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitațiile reprezentând unul din factorii ecologici de mare importanță pentru vegetația forestieră.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 693 mm.

Distribuția lor în timp are caracter discontinuu și neuniform. Producerea lor este legată de activitatea ciclonică și de invaziile de aer umed.

Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri este strâns dependentă de circulația generală a atmosferei.

Distribuția lunară a acestora este prezentată mai jos

Tabel 4.2.4.2.1. Precipitații atmosferice

Precipitații medii (mm) în luna

III

VII

VIII

XII

37.5

27.5

37.5

52.5

85.0

102.5

85.0

72.5

52.5

55.0

50.0

35.0

Precipitațiile atmosferice medii pe anotimpuri și perioada de vegetație sunt : iarna (100 mm), primăvara (175 mm), vara (260 mm), toamna (157.5 mm), iar în perioada de vegetație (450 mm).

Data medie a primei ninsori 10 noiembrie, iar a ultimei ninsori 15 aprilie.

Data medie a primului strat de zăpadă 30.11, iar a ultimului strat de zăpadă 01.04

Evapotranspirația potențială este influențată direct de regimul temperaturii aerului și a substanțelor active în raport cu care se înregistrează un maxim în perioada caldă a anului (iunie, iulie, august), de regimul precipitațiilor și de rezerva de apă din sol. Cea mai mare cantitate de apă se evaporă în perioada de vegetație (aprilie-octombrie), ce se micșorează pe măsura creșterii altitudinii.

Evapotranspirația potențială atinge o valoare medie de 530 mm/an, cu următoarea distribuție lunară

Tabel 4.2.4.2.2. Evapotranspirația potențială

Evapotranspirația potențială medie (mm) în luna

III

VII

VIII

XII

Anual

115

105

530

4.2.4.3. Regimul eolian

În general sub raport eolian, zona în care se găsesc pădurile în studiu este liniștită și ca frecvență și ca intensitate. În zonă predomină calmul cu 56%. Cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcția NV cu 10%, urmate de cele spre V cu 8% și N 7%. Vânturile dinspre SV și NE sunt cele mai puțin frecvente (2%).

Ca intensitate, cele dinspre V bat cu 2.8 m/sec., iar cele dinspre NV cu 2.6 m/sec.

Pentru teritoriul studiat, vânturile nu au produs de-a lungul timpului daune importante în fondul forestier.

4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne are o valoare medie anuală de 36, ceea ce înseamnă că ținutul în care se încadrează U.P. XII Batiz se situează în clima zonei forestiere. Din calculul indicelui de ariditate de Martonne rezultă că există un excedent de apă din precipitații față de evapotranspirația potențială, aceasta având o influență favorabilă asupra dezvoltării vegetației forestiere.

Indicele de compensare hidrică are valoarea medie anuală de 1,24 indicând faptul că nu există deficite necompensate din precipitații.

Indicele de umiditate are valoarea Iu = 80.

Din datele prezentate mai sus rezultă faptul că, există condiții favorabile dezvoltării vegetației forestiere, regimul termic și cel hidric, oferind condiții pentru realizarea de productivități mijlocii la cvercinee.

4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere

Modul în care principalii factori climatici influențează speciile forestiere, cele mai răspândite sunt prezentate în evidența următoare

Tabel 4.2.4.5.1. Favorabilitatea factorilor climatici

Factori și caracteristici

Favorabilitatea pentru speciile

Cer

Gorun

ridicată

mijlocie

scăzută

ridicată

mijlocie

scăzută

Temperatura medie anuală.

Precipitații medii anuale.

Suma temperaturilor medii diurne >0°C.

Suma temperaturilor medii diurne >10°C.

Durata perioadei de vegetație.

Umezeala atmosferică relativă în luna iulie.

Se observă că factorii climatici sunt, în general, de favorabilitate mijlocie pentru cer și gorun.

4.2.4.6. Date fenologice

Principalele date fenologice, referitoare la speciile de bază din cadrul U.P. XII Batiz, sunt redate în tabelul următor

Tabel 4.2.4.6.1. Date fenologice

Specia

Data înfrunzirii

(luna)

Data înfloririi

(luna)

Data coacerii semințelor

(luna)

Periodicitatea fructificației

(ani)

Vârsta începerii fructificației

( ani )

Cer

10.IV.-5.V.

15.IV.-10.V.

20.IX.-25.X.

5-7

50-60

Gorun

10.IV.-5.V.

15.IV.-10.V.

20.IX.-25.X.

5-7

60-70

4.3. Soluri

4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Pe cuprinsul U.P. XII Batiz, pe roca parentală amintită anterior s-a format următorul tip de sol

Tabel 4.3.1.1. Evidența tipurilor și subtipurilor de sol

Clasa de soluri

Tipul de sol

Subtipul de sol

Codul

Succesiunea orizonturilor

Suprafața

Luvisoluri

Luvosol (brun luvic)

stagnic

2212

Ao-El-Btw-R

101,06

100

Total tip de sol

101,06

100

Total clasă de soluri

101,06

100

Total

101,06

100

4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

Luvosol stagnic (brun luvic pseudogleizat)

Acest tip de sol s-a format pe argile, pe versanți cu expoziții și înclinări diverse.

Orizontul Ao are culoare brun închisă și este gros de 11-20 cm.

Orizontul El sărăcit parțial în argilă și sescvioxizi și materie organică este gros de 5-20 cm, fiind mai deschis decât orizontul superior.

Orizontul Bt are culoare brună, limita dintre acesta și orizontul El este difuză. Orizontul w apare în primii 100 cm.

Textura este diferențiată pe profil; mijlocie în Ao, mijlocie către grosieră în El și mijlocie fină în Bt, datorită conținutului sporit de argilă.

Structura este grăunțoasă în orizontul Ao, poliedrică-lamelară în orizontul El și prismatică în orizontul Bt. Conținutul de humus este de cca. 2%, iar gradul de saturație în baze scade până la 50%, ph-ul scăzând uneori sub 5.0.

Fertilitatea depinde de troficitatea minerală și azotată precum și de regimul de aerație.

Vegetația forestieră specifică acestor soluri este formată din: cer, gorun, carpen, diverse rășinoase și diverse tari.

4.3.3. Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol

Soluri și unități amenajistice

22 Luvosol (LV)

2212 stagnic

70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74

Total subtip sol: 8 UA 101.06 HA

Total tip sol: 8 UA 101.06 HA

Total UP: 8 UA 101.06 HA

4.3.4. Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale

Favorabilitatea factorilor edafici mai importanți, pentru speciile forestiere din U.P. XII Batiz, este prezentată în tabelul următor

Tabel 4.3.4.1. Favorabilitatea factorilor edafici

Factori caracteristici

Favorabilitatea pentru specia

Gorun

Cer

Ridicată

Mijlocie

Scăzută

Ridicată

Mijlocie

Scăzută

Conținutul de argilă fină

Gradul de saturație în baze

Volumul edafic util

Principalul factor limitativ ce afectează capacitatea productivă a arboretelor, este volumul edafic util.

4.4. Tipuri de stațiune

Factorii ecologici nu acționează în mod independent asupra vegetației forestiere, ci prin rezultanta lor. De multe ori apare o compensare a factorilor, dar aceasta nu se poate produce decât între anumite limite de toleranță. Atunci când aceste praguri sunt depășite, atât în plus cât și în minus, factorii respectivi devin limitativi pentru productivitatea și chiar răspândirea speciilor forestiere. În alte cazuri factorii de stres își pot conjuga acțiunea negativă.

4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

Tipul de stațiune întâlnit în U.P. XII Batiz este următorul

Tabel 4.4.1.1. Tipuri de stațiune

Nr. crt.

Tipul de stațiune

Suprafața

Categoria de bonitate

(ha)

Codul

Diagnoza

Super.

Mijl.

Inf.

FD_2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal

6.1.4.2.

Deluros de cvercete Bm, podzolit pseudogleizat edafic mijlociu

101,06

100

101,06

TOTAL

101,06

100

101,06

100

Complexul de condiții geologice, climatice și pedologice are ca rezultantă un singur tip de stațiune de bonitate mijlocie.

4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia

Descrierea tipului de stațiune identificat în U.P. XII Batiz este prezentat în tabelul de mai jos

Tabelul 4.4.2.1. Descrierea tipurilor de stațiune

Etajul fitoclimatic

Indicativul, denumirea tipului și descrierea sumară a tipului de stațiune

Tipul natural de pădure

Tipul și subtip de sol

Factori și determinanți ecologici

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și de risc

Măsuri de ameliorare

Comp. țel

Tratamentul

FD2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal

FD2

6.1.4.2. Deluros de cvercte (gorun, cer, gârniță), Bm podzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu.

FD2.Bm.TIII.HE-1.Ue_1.

Este răspândit pe versanți slab înclinați și platouri, cu expoziții însorite. Substratul litologic este format din argile.

Luvosoluri stagnice slabe, cu troficitate potențială mijlocie ( soluri mezotrofice ), asigurarea cu apă accesibilă alternantă, între vernal excesiv și estival deficitar.

Pătura vie este de tipul Carex- Poa pratensis.

Bonitate mijlocie pentru cvercete de gorun, de cer, de gârniță, cerete cu carpen și cereto- gârnițete.

741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m)

S = 101,06 ha

Luvusol stagnic

- apa accesibilă;

- substanțele nutritive.

-menținerea consistenței ridicate;

-promovarea esențelor valoroase de amestec;

-regenerarea din sămânță.

4GO 2CE 2GI 2DT

Taieri progresive

4.4.3. Lista u.a pe tipuri de stațiune

Tip stațiune

Unități amenajistice

6142

70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74

TOTAL TS 8 UA 101.06 HA

TOTAL UP 8 UA 101.06 HA

4.4.4. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol

Tip stațiune

Tip sol

Unități amenajistice

6142

2212

70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74

TOTAL SOL 8 UA 101.06 HA

TOTAL TS 8 UA 101.06 HA

TOTAL UP 8 UA 101.06 HA

4.5. Tipuri de pădure

Dacă în capitolele anterioare au fost subliniate, în primul rând, influențele factorilor abiotici asupra pădurii, merită menționat că și biocenoza forestieră acționează asupra biotipului, creându-și un mediu specific.

Referitor la operațiunile culturale, ce se vor executa, se face precizarea că intensitatea acestora va descrește de la tipurile axiale de pădure către cele de productivitate inferioară, de la arboretele amestecate spre cele pure și de la arboretele situate pe versanți umbriți către cele situate pe expoziții însorite.

Pentru identificarea și caracterizarea tipurilor de pădure s-a ținut seama de întregul complex al vegetației și factorilor staționali.

4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure

Tipurile naturale de pădure identificate sunt următoarele

Tabel 4.5.1.1. Evidența tipurilor de pădure

Nr. crt.

Tip de stațiune

Tip de pădure

Suprafața

Productivitatea naturală (ha)

Codul

Diagnoza

Sup.

Mijl.

Inf.

6.1.4.2.

741.1

Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m)

101,06

100

101,06

Total

101,06

100

101,06

100

4.5.2. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure

Tip stațiune

Tip pădure

Unități amenajistice

6142

7411

70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74

TOTAL TP 8 UA 101.06 HA

TOTAL TS 8 UA 101.06 HA

TOTAL UP 8 UA 101.06 HA

4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure

Caracterul actual al tipului de pădure și unități amenajistice

Natural fundamental prod. mij.

70 72 C 73 A 74

TOTAL CRT 4 UA 58.88 HA

Partial derivat

72 A 72 B 73 B

TOTAL CRT 3 UA 40.10 HA

Total derivat de prod. mij.

72 D

TOTAL CRT 1 UA 2.08 HA

TOTAL UP 8 UA 101.06 HA

4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

Formațiile forestiere ce se întâlnesc în U.P. XII Batiz sunt

Tabel 4.5.4.1. Formații forestiere

Nr. crt.

Formație forestieră

Suprafața

Amestec de cireș, cer cu stejar mezofiti

101,06

100

Total

101,06

100

Ținând seama de caracterul actual al tipului de pădure, situația se prezintă astfel

Tabel 4.5.4.2. Caracterul actual al tipului de pădure

Nr. crt.

Caracterul actual al tipului de pădure

Suprafața

Natural fundamental de productivitate mijlocie

58,88

Parțial derivat

40,10

Total derivat de productivitate mijlocie

2,08

Total

101,06

100

Din evidența de mai sus se constată că 58% din suprafața unității de producție în studiu este ocupată de arborete corespunzătoare din punct de vedere al compoziției, productivității și a modului de regenerare, tipului fundamental de pădure. O parte destul de însemnată din arborete (40%) sunt parțial derivate, arborete care nu au fost parcurse la timp cu toate lucrările de îngrijire și conducere, pentru care se va încerca în continuare ca prin lucrările de îngrijire să fie conduse spre o compoziție apropiată de cea optimă.

Arboretul total derivat de productivitate mijlocie (u.a. 72D) se va conduce prin lucrări de îngrijire (rărituri) spre ameliorarea compoziției actuale prin promovarea speciilor principale reprezentate de fag, cireș și gorun.

4.6. Structura fondului de producție și protecție

Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă și de producție este prezentată în tabelul 4.6.1.

Tabel 4.6.1.Structura fondului forestier pe subunității de producție/protecție, specii, clase

SUP

Specii

Supraf.

Clase de vârstă

(ha)

Clasa de producție

(ha)

III

VI și peste

III

A / UP

47,06

4,82

7,88

12,89

21,47

47,06

26,04

11,79

1,66

12,59

24,26

1,78

15,98

0,30

10,31

5,37

15,98

3,22

2,33

0,42

0,47

3,22

2,58

2,17

1,54

0,30

Total

101,06

23,28

2,08

23,08

25,78

26,84

99,28

1,78

100

Repartiția arboretelor pe clase de vârstă, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin excedent în majoritatea claselor de vârstă. Acest fapt are repercursiuni negative în reglementarea procesului de producție.

Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt

Tabel 4.6.2.Caracteristici ale fondului forestier

Specificări

Specii

U.P.

Compoziția (%)

100

Clasa de producție

3.0

3.1

3.0

Consistența

0.61

0.92

0.60

0.94

0.70

1.00

0.90

0.80

0.73

Vârsta medie (ani)

Creșterea curentă (mc/an/ha)

3.4

7.2

2.7

8.1

3.9

13.8

12.9

3.9

6.7

4.9

Volumul mediu (mc/ha)

160

138

198

110

200

100

251

250

161

Volumul total (mc)

7519

3606

3157

353

516

434

217

386

16263

La nivelul total fond forestier, compoziția specifică este favorabilă cerului și gorunului (62%), atât pe suprafață, cât și pe volum. La actuala revizuire s-a prevăzut creșterea proporției gorunului specie instalată natural și reducerea proporției de participare în compoziția arboretelor a carpenului, prin executarea tăierilor de îngrijire prevăzute de prezentul amenajament.

Procentul mare de carpen (26%), în compoziția arboretelor, se datorește unei gospodăririi necorespunzătoare a arboretelor în trecut. Carpenul se găsește în amestec intim cu speciile valoroase. Referitor la carpen productivitatea este scăzută, datorită provenienței din lăstari, la a treia sau a patra generație.

Se va urmări menținerea arboretelor alcătuite din specii forestiere, corespunzătoare condițiilor staționale. La regenerarea arboretelor se vor crea condiții corespunzătoare regenerării naturale, prin aplicarea de tratamente bazate pe regenerarea, din sămânță. Prin alegerea complexului de măsuri silvotehince, ce se vor aplica arboretelor, se va urmări normalizarea treptată a fondului productiv.

Prin lucrări de împădurire se vor introduce specii corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, acestea putând valorifica în modul cel mai adecvat potențialul silvoproductiv al stațiunii.

Vârsta medie este de 62 ani, iar arboretele exploatabile ocupă 27% din suprafața de pădure.

Volumul mediu la hectar este de 161 mc, sub cel normal, din cauza structurii dezechilibrate a claselor de vârstă. Odată cu normalizarea structurii fondului de producție atât volumul mediu la hectar cât și indicele de creștere curentă vor înregistra creșteri substanțiale.

Indicele de recoltare din produse principale și produse secundare este de 2.2 mc/an/ha. Comparând acest indice cu cel al creșterii curente, care este de 4.9 mc/an/ha, se constată că prin tăieri de produse principale și secundare, din creșterea curentă se extrage 45%, deci se fac acumulări de masă lemnoasă, cu efecte pozitive în normalizarea structurii și mărimii fondului de producție.

Clasa de producție medie (3.0) confirmă faptul că și la nivel de specii este valorificat potențialul stațional, 100% dintre acestea înregistrând clase de producție mjilocie.

Structura arboretelor la nivel de unitate de producție este prezentată în tabelul 4.6.3.

Tabel 4.6.3. Structura pe verticală a arboretelor

Categoria de arborete

U.P.

Relativ echiene

101,06

100

În viitor, va trebui dirijată structura pe verticală a arboretelor spre o structură relativ plurienă, situație posibilă prin aplicarea tratamentelor cu perioadă lungă de regenerare, în vederea îndeplinirii în condiții optime a funcțiilor atribuite.

Din cele prezentate anterior, rezultă că atât în ceea ce privește asigurarea producției de lemn, cât și pentru realizarea unei protecții eficiente este necesară îmbunătățirea caracteristicilor structurale ale arboretelor și ale pădurii, în ansamblul său.

Măsurile ce se impun în vederea normalizării structurii fondului de producție și protecție:– aplicarea de tratamente cu regenerare naturală din sămânță;– promovarea și favorizarea speciilor de bază (fag, gorun, etc.) și a principalelor specii de amestec (paltin, frasin, etc.), în detrimentul mesteacănului, carpenului și diverselor moi;– dirijarea optimă a amestecului speciilor;– promovarea speciilor de bază și a principalelor specii de amestec în nișele ecologice favorabile;– împădurirea golurilor și completarea regenerării naturale, cu specii caracteristice tipului natural fundamental de pădure;– evitarea creării de monoculturi echiene;– executarea la timp a tăierilor de îngrijire și conducere;– menținerea consistenței optime care conduce la crearea de microclimate specifice, favorabile creșterii și dezvoltării speciilor forestiere;– promovarea de amestecuri optim proporționate, mult mai stabile ecologic și rezistente, cu eficacitate funcțională ridicată;– menținerea unei stări fitosanitare normale.

Alte date referitoare la structura fondului forestier pot fi consultate în evidențele 16.2.1. - 16.2.10.

4.7. Arborete slab productive și provizorii

Evidența acestor arborete este redată în tabelul 4.7.1.

Tabel 4.7.1. Arborete slab productive și provizorii

CRT

UNITATI AMENAJISTICE

Total derivat de prod. mij.

72 D

TOTAL CRT

1 UA 2.08 HA

TOTAL UP

1 UA 2.08 HA

Arboretul va fi condus prin lucrări de îngrijire spre o promovare a speciilor principale: fag, cvercinee și diverse tari de amestec.

4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi

Factorii de stres care au acționat asupra arboretelor din U.P. XII Batiz sunt prezentați în tabelul 4.8.1.

Tabel 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi

NATURA FACTORILOR

Suprafata afectata

Total

Grade de manifestare

Slaba

Moderata

Puternica

F. puternica

Excesiva

Doboraturi de vant

(V1 -4)

Uscare

(U1 - 4)

Atacuri de daunatori

(I1 - 3)

Incendieri

(K1 - 3)

Rupturi de zapada si vant

(Z1 - 4)

Vatamari de exploatare

(E1 - 4)

Vatamari produse de vanat

(C1 - 4)

Poluare

( 1 - 4)

46,28

100

46,28

100

Alunecari

(A1 - 4)

Inmlastinari

(M1 - 3)

Eroziune in suprafata

(S1 - 4)

Eroziune in adancime

(A1 - 5)

Eroziune total

( 1 - 5)

Roca la suprafata total

(R1 - A)

din care pe:0.1-0.2S

(R1 - 2)

0.3-0.5S

(R3 - 5)

>=0.6S

(R6 - A)

Tulpini nesanatoase total

(T1 - A)

din care: 10-20%

(T1 - 2)

30-50%

(T3 - 5)

>=60%

(T6 - A)

Suprafață U.P. VIII Muncelu

101,06

În U.P. XII Batiz s-au constatat prejudicii ale vegetației forestiere, datorită poluării industriale. Intensitatea poluării este slabă. Poluanții au fost emanați de Termocentrala de la Mintia și fabrica de ciment de la Chișcădaga și sunt poluanți pe bază de sulf, azot și compuși ai acestuia, precum și praful de cenușă zburătoare. În prezent intesitatea poluării nu mai este resimțită, dar fără studii amănunțite de specialitate nu se poate aprecia intesitatea și impactul poluări asupra vegetație forestiere în perioada de valabilitate a amenajamentului. Astfel arboretele au fost încadrate integral în categoria de funcțională - păduri situate în zone cu atmosferă slab poluantă

Poluarea industrială are multiple efecte negative asupra arboretelor, prin modificarea unor însușiri fizico-chimice ale solului, ale mediului în general, cu influențe asupra stării de vegetație a arboretelor și implicit asupra acumulării de biomasă.

Măsurile de gospodărire a arboretelor afectate sunt menționate în subcapitolul 6.7., iar măsurile de protecție împotriva factorilor destabilizatori, pot fi urmărite în capitolul 8.

4.8.2. Evidența u.a. afectate de factori destabilizatori și limitativi

Specificari

Intensitate

UNITATI AMENAJISTICE AFECTATE

Poluare

slaba

72A 72D 73A 73B

TOTAL 1 4 UA 46.28 HA

Total

( 1 - 4) Poluare 4 UA 46.28 HA

4.9. Starea sanitară a pădurilor

Starea sanitară a pădurii din U.P. XII Batiz se poate aprecia ca fiind bună. Pădurile din raza unității de producție în studiu au un grad ridicat de autoreglare, precum și o bună capacitate de refacere.

În arboretele în care a fost semnalată uscare, precum și în cele afectate de incendiu și poluare, arborii vătămați vor fi extrași imediat.

Sintetizând datele din descrierea parcelară referitoare la vitalitate, rezultă că 100% prezintă vitalitate normală.

Se recomandă ca în viitor la executarea tăierilor să se extragă preponderent exemplarele cu vitalitate slabă din arboret.

Se contează pe aplicarea unor măsuri adecvate menite să ducă la depistarea și combaterea unor eventuale atacuri notabile de insecte, intensificarea pazei pădurilor, a măsurilor de prevenire a incendiilor și a menținerii unei stări corespunzătoare în ceea ce privește starea sanitară a pădurilor, prin executarea la timp a tăierilor de îngrijire și a tăierilor de igienă, acordându-se pe viitor atenție deosebită igienizării pădurilor.

Măsurile de protecție sunt prezentate în cap.8.

4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

Unitatea de producție U.P. XII Batiz este situată într-un singur etaj fitoclimatic:– deluros de cvercete (de GO, CE și GÎ, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal - FD_2.

Condițiile climatice sunt moderate, asigurându-se condiții favorabile pentru dezvoltarea optimă a speciilor forestiere.

Productivitatea arboretelor este mijlocie în proporție de 98% și inferioară 2%. Regenerarea este realizată în proporție de 4% din sămânță, 2% din plantații și 94% din lăstari. Din cele de mai sus se poate trage concluzia că pe teritoriul U.P. XII Batiz există condiții staționale relativ bune pentru speciile de bază (cer și gorun). Clasa de producție la nivel de U.P. este 3.0.

Corespondența dintre bonitatea stațiuni și productivitatea arboretelor luând în calcul și caracterul actual al arboretelor în raport cu tipul natural de pădure se prezintă astfel

Tabel 4.10.1. Productivitatea arboretelor în raport cu bonitatea stațiunilor

Bonitatea stațiunii

Productivitatea arboretelor

Diferențe

Categoria

Suprafața

Categoria

Caracterul actual

Suprafața

Mijlocie

101,06

100

Mijlocie

Natural fundamental

58,88

Parțial derivat

40,10

Total derivat

2,08

TOTAL

101,06

100

TOTAL

101,06

100

TOTAL

101,06

100

Măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse prin amenajament, precum și aplicarea lor corectă de către beneficiar trebuie să răspundă la realizarea următoarelor deziderate importante :– valorificarea capacității productive a stațiunilor până la atingerea potențialului lor maxim;– ameliorarea rezistenței arboretelor la impactul factorilor biotici și abiotici vătămători; -ridicarea valorii arboretelor sub aspect productiv (economic) și funcțional.

5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL- ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

Funcțiile pădurii s-au stabilit pe baza nevoilor social-economice și ecologice pe care trebuie să le satisfacă, în funcție de structura lor și în concordanță cu principiul gospodăririi cu maximă eficiență a fondului forestier.

Prin zonarea funcțională s-a concretizat atribuirea funcției la nivelul fiecărei u.a.

5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice

Prin actualul amenajament s-a încercat să se îmbine, cât mai armonios, potențialul bioproductiv și ecoprotectiv al ecosistemelor forestiere cu cerințele actuale ale societății umane-fără a se altera biodiversitatea naturală și stabilitatea pădurilor.

Obiectivele social-economice și ecologice pentru arboretele din U.P. XII Batiz sunt

Tabel 5.1.1.1. Obiective social-economice și ecologice

Nr. crt.

Obiective sociale, economice și ecologice

Grupa de servicii oferite de pădure

Protecția împotriva factorilor industriali dăunători

Protecția pădurilor afectate de poluare slabă

Producția lemnoasă

Lemn de calitate superioară pentru furnire și cherestea Lemn pentru celuloză și construcții rurale

Alte servicii

Vânatul, fructele de pădure, ciuperci, pescuit, etc.

5.1.2. Funcțiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice stabilite mai sus arboretelor li s-au atribuit următoarele funcții

Tabel 5.1.2.1. Funcțiile pădurii

Grupa, subgrupa și categoria funcțională

Suprafața

Cod

Denumire

Grupa 1

Păduri cu funcții speciale de protecție

101,06

100

Subgrupa 1.3.

Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici și industriali dăunători

101,06

100

Categoria funcțională

1.3.K.

Păduri situate în zone cu atmosferă slab și mediu poluantă - Termocentrala Mintia și Fabrica de Ciment Chișcădaga (T.III)

101,06

100

Total

101,06

100

În scopul diferențierii măsurilor de gospodărire și a reglementării lor prin amenajament, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale astfel

Tabel 5.1.2.2. Tipuri de categorii funcționale

Tipul funcțional

Categoria funcțională

Țeluri de gospodărire

Suprafața

III

1.3.K.

de protecție

101,06

100

TOTAL

101,06

100

5.1.3. Subunități de gospodărire constituite

Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, s-a constituit următoarea subunitate de gospodărire:– S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, în care au fost încadrate arboretele din tipul funcțional III, categoria funcțională 1.3.K., în suprafață totală de 101,06 ha.

În tabelul următor sunt prezentate subunitățile de gospodărire constituite, cu subparcelele aferente

Tabel 5.1.3.1 Subunități de gospodărire

S.U.P.

Unități amenajistice

72 A

72 B

72 C

72 D

73 A

73 B

Total

Suprafata

101.06 HA

Nr.UA-uri

Total UP

Suprafata

101.06 HA

Nr.UA-uri

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

Pentru a îndeplini cu maximă eficiență funcțiile atribuite, atât arboretele luate individual cât și pădurea în ansamblu trebuie să se încadreze într-un anumit model structural. Acesta este definit prin bazele de amenajare.

5.2.1. Regimul

Ținând seama de obiectivele social-economice și ecologice, cât și de necesitatea folosirii cât mai corespunzătoare a capacității de producție și protecție a pădurilor, regimul indicat este cel al codrului.

Arboretele regenerate natural din sămânță, pot îndeplini concomitent funcții de producție și protecție multiple (cu un înalt grad de eficiență) și au în același timp rezistența cea mai mare împotriva factorilor destabilizatori de origine biotică și abiotică.

5.2.2. Compoziția-țel

Pentru fiecare arboret a fost stabilită compoziția-țel, astfel încât asortimentul de specii să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure.

Pentru arboretele exploatabile, în prezent, și pentru subparcelele în care se vor executa lucrări de împădurire, a fost stabilită compoziția-țel de regenerare. Pentru restul arboretelor s-a indicat compoziția-țel la exploatabilitate.

Tabel 5.2.2.1. Compoziția-țel

S.U.P.

Tip stațiune

Tip păd.

Compoziția-țel

Supr. (ha)

Suprafața pe specii (ha)

A/UP

6.1.4.2.

741.1

4GO2CE2GI2DT

101,06

40,46

20,2

Compoziția-țel S.U.P. A

101,06

40,46

20,2

100

Compoziția actuală ( % ) 46CE 26CA 16GO 3GI 2DR 2DM 5DT

Prin compozițiile-țel propuse s-a urmărit promovarea, gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.), în funcție de tipul de stațiune și tipul de pădure. Carpenul, ponderat cultural, trebuie menținut, în special, în cvercinee ca ameliorator edafic și stimulator de creștere și elagaj pentru gorun.

Dirijarea compoziției actuale către cea optimă este foarte necesară pentru a se realiza treptat reconstrucția ecologică.

5.2.3. Tratamentul

În stabilirea tratamentului de aplicat pădurilor din U.P. XII Batiz s-au avut în vedere următoarele considerente :– conducerea pădurilor prin structuri diversificate, relativ pluriene, capabile de a îndeplini multiplele funcții de producție și protecție atribuite;– asigurarea permanenței pădurii prin evitarea intervențiilor care să descopere solul pe suprafețe mari, în vederea exercitării de către aceasta a funcțiilor de protecție atribuite;– promovarea cu precădere a regenerării naturale cu specii autohtone de valoare economică ridicată (gorun, etc. );– luarea în considerare a condițiilor ecologice, a funcțiilor atribuite fiecărui arboret și a cerințelor social-economice.

Ținând seama de aceste considerente s-a stabilit următorul tratament:– tăieri progresive, în cereto-gorunete, pe o suprafață de 13,43 ha.

5.2.4. Exploatabilitatea

Pentru arboretele din U.P. XII Batiz, care sunt încadrate, în întregime, în grupa I funcțională s-a adoptat exploatabilitatea de protecție.

Pentru arboretele din S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite exploatabilitatea se exprimă prin vârsta exploatabilității. Vârsta medie a exploatabilității este de 88 ani.

5.2.5. Ciclul

Ciclul s-a stabilit pentru arboretele din S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, prin rotunjirea vârstei medii a exploatabilității, ponderată în raport cu suprafața diferitelor arborete. S-a adoptat un ciclu de 90 ani.

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

Reglementarea procesului de producție se realizează prin stabilirea posibilității și prin elaborarea planurilor de recoltare și cultură. Prin această reglementare se asigură:– optimizarea structurii pădurii în raport cu condițiile ecologice și cu cerințele social- economice;– realizarea unui fond de protecție și producție care să permită exercitarea pe termen lung a funcțiilor de producție și protecție ale pădurii, și creșterea stabilității ecologice și a eficacității funcționale a arboretelor;– crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea până la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural.

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale S.U.P. A - codru regulat cuprinde stabilirea, adoptarea și recoltarea posibilității de produse principale.

6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale

Stabilirea posibilității de produse principale s-a făcut pe baza indicatorilor de posibilitate obținuți prin intermediul volumelor, corespunzător metodei creșterii indicatoare, cât și prin intermediul suprafețelor și volumelor, aplicându-se procedee specifice metodei claselor de vârstă.

6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare

Acest procedeu de stabilire a posibilității are un caracter dinamic, adaptativ fiind un mijloc de control al productivității pădurii și implicit al eficacității măsurilor de gospodărire aplicate.

Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unei formule (P = mxCi), prin prelucrare automată pe calculator, ale cărui rezultate sunt conținute în tabelul 6.1.1.1.1.1.

Tabel 6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare

Specia

Total

114

272

3005

V11

2313

692

3005

V12

V13

V14

3092

V21

2382

710

3092

V22

V23

8818

V31

4613

2783

798

100

436

8817

V32

8153

2871

3492

103

579

447

15735

8310

2945

3548

105

588

456

16044

8442

3008

3597

107

595

463

16306

DD1

555

DD2

-2363

DD3

635

DD4

4825

DD5

2407

DD6

-60

-2363

0,6

V1/10

301

V2/20

155

V3/30

294

V4/40

393

V5/50

321

V6/60

272

POSIB.

155

CICLUL

SUPRAFATA TOTALA

101,06

SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA

101,06

SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA

Termenii prezentați au următoarele semnificații:– Ci - este creșterea indicatoare;– VD - este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;– VE - este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;– VF - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;– VG - reprezintă volumul ce s-ar obține în următorii 60 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată;– Q - exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de timp considerate și volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci;– m - este un factor modificator, dedus în funcție de volumele de masă lemnoasă, exploatabile în primele decenii ale ciclului.

Indicele de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare (P_1) are valoarea de 155 mc/an. Comparativ cu valoarea creșterii indicatoare (Ci = 272 mc/an), valoarea indicelui de posibilitate este mai mică cu 117 mc/an, datorită deficitului de masă lemnoasă exploatabilă existent, fapt pus în evidență de parametrul Q, care este subunitar (Q = 0.6).

6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă

Pentru determinarea indicatorului de posibilitate prin acest procedeu s-au parcurs următoarele etape

a) Analiza structurii fondului de producție pe clase de vârstă

Tabel 6.1.1.1.2.1.Structura pe clase de vârstă

Specificări

Clase de vârstă

Clasa de vârstă normală

- ha -

III

VI și peste

Total

Suprafața

23,28

2,08

23,08

25,78

26,84

101,06

16.8

100

Analiza de detaliu a structurii fondului de producție în raport cu structura normală pe clase de vârstă (tabelul 6.1.1.1.2.1.) relevă pe de o parte, excedent în clasele de vârstă I, a III-a și a IV-a și a V-a și deficit în celelalte clase de vârstă.

B) Perioadele adoptate

Pornind de la ciclul adoptat (90 ani) și durata perioadei de regenerare specifică formațiilor forestiere din S.U.P. A, au fost constituite 4 perioade, primele trei fiind de 20 de ani, iar ultima de 30 de ani.

c) Încadrarea arboretelor în suprafețele periodice

S-a făcut în funcție de urgențele de regenerare și de diferențele existente între vârsta exploatabilității și cea medie a arboretelor.

d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul

d1) Deductiv (P_2).

Tabel 6.1.1.1.2.2. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstΠ (procedeul deductiv)

Ciclul : 90 ani

Perioada : 20 ani

S.P. normal : 22,46 ha

Clasa de vârstă

Situație

SUPRAFAȚA PERIODICĂ I

SUPRAFAȚA PERIODICA

Suprafața

(ha)

Volum

(mc)

Crest. crt. (mc)

Suprafața

(ha)

Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani

(mc)

III

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

Suprafața

(ha)

23,28

2193

198

23,28

2,08

317

2,08

III

23,08

4847

142

23,08

25,78

6007

25,78

26,84

2899

26,84

3139

TOT.

101,06

16263

494

26,84

3139

25,78

23,08

25,36

Norm

33,68

22,46

Diferenta +

-6,84

+3,32

+0,62

+2,9

Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv: P_2” = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 314 mc/an.

Termenii formulei de calcul prezentată în tabelul anterior au următoarele semnificații :– Vi - reprezintă volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 30 de ani, majorat cu V din creșterea lor pe deceniu;– Vk - este volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 20 ani, majorat cu V din creșterea lor pe deceniu;– Vj - reprezintă volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în următorii 10 ani, majorat cu 1/2 din creșterea lor pe deceniu.

Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 314 mc/an.

d2) Inductiv (P2')

Procedeul se bazează pe însumarea volumelor posibil de recoltat, în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în S.P.I. Aceste volume au fost determinate în baza indicilor de recoltare, stabiliți pe teren, pentru fiecare arboret în parte. Indicii de recoltare se stabilesc cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a peridiocității și a numărului necesar de intervenții.

Tabel 6.1.1.1.2.3. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstă (procedeul inductiv)

u.a.

(ha)

V + 5 C.R.

URG.

Cons.

S. ocup. de sem.

P.R.M.

Nr. de interv.

Felul taierii

Volum de extras

Pex.

Total

Dec '1

26,84

3139

0,4

0,7

Tăieri progresive (racordare)

3139

100

Total

26,84

3139

Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv este de 314 mc/an.

Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însușit este 314 mc/an.

6.1.1.2. Adoptarea posibilității

Indicatorii de posibilitate obținuți și posibilitatea adoptată sunt prezentați în tabelul următor

Tabel 6.1.1.2.1. Adoptarea posibilității

PRIN INTERMEDIUL CREȘTERII INDICATOARE

DUPA CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ

Elemente de calcul

Valori

Elemente de calcul

Valori

C_i (mc)

272

S. P. normal (ha)

22,46

V_1/10 (mc)

301

Perioada I (ani)

V_2/20 (mc)

155

S.P. I (ha)

26,84

V_3/30 (mc)

294

Perioada II (ani)

V_4/40 (mc)

393

S.P. II (ha)

25,78

V_5/50 (mc)

321

Volum arb. expl. (mc/ha)

108

V_6/60 (mc)

272

P_2’ - inductiv (mc)

314

P_2”- deductiv (mc)

314

0,6

P_2 = 314 mc/an

P_1 = 155 mc/an

Posibilitatea adoptată = 155 mc/an

Adoptarea posibilității s-a făcut în urma analizei comparative a valorilor posibilității obținute prin cele două metode: metoda creșterii indicatoare - 155 mc/an și metoda claselor de vârstă - 314 mc/an. Pentru asigurarea continuității producției de masă lemnoasă pe durata ciclului, s-a adoptat posibilitatea calculată prin metoda creșterii indicatoare, respectiv P = 155 mc/an, care a fost analizată și aprobată în Conferința a II-a de amenajare.

6.1.1.3. Recoltarea posibilității

În planul decenal de recoltare a produselor principale, evidența 13.1.1.2., au fost incluse arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale. Planul conține date ce caracterizează arboretele, volumele de recoltat, tăierile de aplicat și lucrările necesare pentru asigurarea regenerării naturale și artificiale.

S-au propus, tăieri progresive, în cereto-gorunete, pe o suprafață de 13,43 ha și cu un volum de extras de 1549 mc. Acest tratament se aplică pe o perioadă de regenerare de până la 20 de ani, când se va realiza o regenerare naturală cu variații de vârstă, pe 70-80% din suprafață.

Tăiere progresivă punere în lumină, racordare (P7) se va executa într-un arboret de cer și gorun. Arboretul din u.a. 74% va fi parcurs cu două intervenții în deceniu, din care una va avea caracter de punere în lumină, iar cealaltă intervenție de racordare. Repartizarea ochiurilor se va face în funcție de starea arboretului și a semințișului, ca și de condițiile de scoatere a materialului lemnos. Amplasarea ochiurilor va începe în porțiunile cu elemente de arboret mai bătrâne, din interiorul acestora spre drumul de acces și din partea superioară a versanților, spre a se evita ulterior colectarea masei lemnoase prin porțiunile regenerate. Mărimea acestor ochiuri se va alege în funcție de temperamentul speciilor și de intensitatea tăierilor în fiecare ochi.

După prima intervenție este necesar să se intervină cu lucrări de îngrijire a semințișului (descopleșiri) în vederea promovării acestuia.

Tăierea de racordare se vor executa atunci când semințișul utilizabil ocupă cel puțin 70% din suprafața unități amenajistice. Pe suprafețele neregenerate se va interveni cu completări. La tăierea de racordare se va urmări ca daunele provocate semințișului să fie minime.

Repartiția posibilității pe urgențe de regenerare este următoarea

Tabel 6.1.1.3.1. Posibilitatea pe urgențe de regenerare

Urgența

Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale

u.a.

Suprafața

(ha)

Volum + 5CR

(mc)

Volumul de extras

(mc)

74%

13,43

1570

1549

Total urgența 2

13,43

1570

1549

Intensitatea medie a intervenției este 115 mc/ha.

Recapitulația posibilității pe tratamente și specii este redată în tabelul următor

Tabel 6.1.1.3.2. Posibilitatea pe tratamente, suprafețe și specii

Tratamentul

Suprafața de parcurs

-ha-

Volumul de extras

- mc -

Posibilitatea pe specii

- mc /an -

Totală

Anuală

Total

Anual

T. Progresive

13,43

1,34

1549

155

121

Total

13,43

1,34

1549

155

121

6.1.1.4. Prognoza posibilității

Având ca bază procedeul creșterii indicatoare, s-a realizat prognoza de mai jos

Tabel 6.1.1.4.1. Prognoza posibilității

Actuala amenajare

După 10 ani

După 20 de ani

După 30 de ani

Elemente

Valori

Elemente

Valori

Elemente

Valori

Elemente

Valori

3005

V1'

1542

V1''

2865

V1'''

10445

3092

V2'

4405

V2''

5728

V2'''

6987

8818

V3'

10727

V3''

12645

V3'''

10600

15735

V4'

14340

V4''

12955

V4'''

10885

16045

V5'

14625

V5''

13216

V5'''

11016

16306

V6'

14756

V6''

13216

V6'''

11016

0,6

Q''

0,4

Q'''

m''

m'''

Pcalculat

155

Pcalculat

154

Pcalculat

220

Pcalculat

184

Padoptat

155

Padoptat

154

Padoptat

220

Padoptat

184

Pe viitor se prognozează creșterea posibilității de produse principale, pe măsura normalizării fondului de producție. Prognoza s-a făcut considerându-se că, pe viitor, suprafața U.P., ciclul, creșterea indicatoare rămân neschimbate, iar posibilitatea se va recolta integral.

6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție

În U.P. XII Batiz nu sunt arborete cu funcții speciale de protecție.

6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, evidența 13.2.1., prezintă arboretele prevăzute a fi parcurse cu rărituri și tăieri de igienă (nu au fost prevăzute lucrări de degajări, curățiri). Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor.

În tabelul 6.3.1. este redată o situație sintetică, cu suprafețe de parcurs și volume de extras în deceniu și anual (posibilitatea).

Tabel 6.3.1. Recapitulația lucrăilor de îngrjire

Specificări

Tip funcț.

Suprafața

- ha-

Volum

- mc -

Posibilitatea anuală pe specii

-mc -

Total

Anual

Total

Anual

Rărituri

III

60,88

6,09

638

Produse secundare

III

60,88

6,09

638

Tăieri de igienă

III

33,42

275

Scopul esențial al lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este acela de a realiza sau favoriza formarea de arborete cu structuri optime sub raport ecologic și genetic, în conformitate cu legile de structurare și funcționare a ecosistemelor forestiere, în vederea creșterii eficacității funcționale a pădurilor.

Lucrările de îngrijire se vor efectua cu respectarea următoarelor reguli de bază:– reglementarea spațială interioară a arborilor în cuprinsul arboretelor astfel ca terenul să fie folosit la capacitate maximă;– optimizarea numărului de arbori la hectar (formarea de arbori cu indici de zveltețe subunitari);– realizarea unei compoziții cât mai apropiate de cea optimă extrăgându-se, în primul rând, exemplarele din speciile provizorii cu valoare economică redusă și ponderat (în funcție de stare) pe cele introduse artificial în afara arealului;– ameliorarea calitativă a arboretelor prin selecție fenotipică extrăgându-se, cu prioritate, arborii cu proveniența din lăstari, cu defecte sau creșteri slabe, copleșiți, uscați, atacați, cu răni, s-au afectați de rupturi și doborâturi;– ameliorarea structurii genetice în direcția promovării formelor genetice superioare, cu rezistență sporită la adversități;– formarea de arborete cu structură verticală diversificată, pluriene și relativ pluriene, de stabilitate ridicată;– mărirea capacității de fructificație a arboretelor și ameliorarea condițiilor de regenerare;– recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei.

Rărituri– se recomandă metoda combinato-selectivă;– s-au propus în arboretele în care s-a considerat necesară ameliorarea structurii în vederea selecției și promovării arborilor valoroși;– s-au propus în arborete cu vârste între 20 și 55 ani, cu consistența de 0,9;– se va urmări, în permanență, menținerea unui indice de acoperire optim;– se vor extrage, în primul rând, exemplarele vătămate de factori biotici și abiotici ;– se vizează, în general, promovarea gorunului și a principalelor specii de amestec în defavoarea carpenului.

Tăieri de igienă

Această lucrare urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscați, deperisați, bolnavi sau atacați. Prin tăieri de igienă se prevăd a se extrage 28 mc/an, având o intensitate de 0,8 mc/an/ha.

Lucrările se vor executa respectând instrucțiunile în vigoare.

Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafețele nominalizate, dar volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necuprinse în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor necesită astfel lucrări, în decursul deceniului, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menționate în prezentul plan. Lucrările nu trebuie judecate după valoarea materialului lemnos recoltat, ci prin prisma calității și eficacității funcționale a viitoarelor arborete mature. De aceea, aceste operațiuni trebuie efectuate neîntârziat, ori de câte ori este necesar.

Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor.

Intensitatea medie a intervențiilor va fi de 11 mc/ha la rărituri.

6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat

Bilanțul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul

Tabel 6.4.1. Bilanțul masei lemnoase

Specificări

Tip funcț.

Suprafața

- ha-

Volum

- mc -

Posibilitatea anuală pe specii

-mc -

Total

Anual

Total

Anual

Produse principale

III

13,43

1,34

1549

155

121

Produse secundare

III

60,88

6,09

638

Tăieri de igienă

III

33,42

275

Total general

III

107,73

40,85

2462

247

147

Volumul total anual de masă posibil de recoltat în U.P. XII Batiz este de 247 mc, din care volumul de recoltat prin rărituri și tăieri de igienă este orientativ.

6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire

În planul lucrărilor de regenerare (evidența 13.3.), sunt nominalizate toate unitățile amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulația lucrărilor este prezentată mai jos

Tabel 6.5.1. Recapitulația lucrărilor de regenerare

Simbol

Categoria de lucrări

Suprafața

-ha -

Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

5.2

A.1.

Lucrări de ajutorarea regenerării naturale

2.6

A.1.4.

Mobilizarea solului

2.6

A.2.

Lucrări de ingrijire a regenerării naturale

2.6

A.2.2.

Descopleșirea semințișurilor

2.6

Lucrări de regenerare

4,03

B.2.

Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

4,03

B.2.3.

Împăduriri după tăieri progresive

4,03

Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

1,28

C.1.

Completări în arborete existente

0,48

C.2.

Completări în arboretele nou create

0,8

Îngrijirea culturilor

23,9

D.2.

Îngrijirea culturilor nou create

23,9

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale

A.1.4. Mobilizarea solului:– se execută în arborete cu condiții dificile de regenerare (sol tasat cu evidente modificări, în sens negativ, ale caracteristicilor fizice) în vederea instalării semințișului, în special a celui de fag. Lucrarea se execută în anii de fructificație.

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

A.2.2. Descopleșirea semințișurilor:– urmărește crearea condițiilor optime pentru semințișul aflat în primele faze de dezvoltare. În primii ani de viață semințișul speciilor principale are creșteri mai reduse decât al speciilor pionere, de aceea trebuie protejat. La fel trebuie procedat și în cazul concurenței dintre exemplarele regenerate generativ și vegetativ.

B. Lucrări de regenerare

B.3. Împăduriri după tăieri progresive– se excută în arboretele, în care se aplică ultima tăiere, în completarea regenărări naturale, cu specii autohtone valoroase (gorun și diverse tari).

C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv:– se execută în arboretele nou create (completări pe 20%), în vederea asigurării consistenței optime. În toate subparcelele în care se vor executa lucrări de regenerare artificială, se va interveni ulterior și cu lucrări de îngrijire a culturilor

D. Îngrijirea culturilor tinere:– se execută după împăduriri, pe o perioadă mai lungă de timp, urmărind dezvoltarea în condiții optime a plantațiilor până la reușita definitivă;– lucrările constau din revizuiri și descopleșiri.

La stabilirea soluțiilor tehnice a stat analiza comparativă a potențialului stațional și a caracteristicilor biotice ale speciilor.

În executarea lucrărilor se vor avea în vedere următoarele recomandări de ordin general:– speciile de bază, precum și principalele specii de amestec se vor planta în bionișele caracteristice;– principalele specii de amestec se vor planta în biogrupe în conformitate cu caracteristicile biotice și cu amplitudinea ecologică;– se vor folosi puieți de talie mijlocie cu desimea la hectar de 5000 puieți;– în urma unei analize atente a condițiilor de vegetație, plantațiile de foioase executate pe terenuri cu expoziții puternic însorite pot fi recepate imediat după plantare (se evită compromiterea culturilor din cauza secetei).

Asortimentul de specii propus pentru împădurire este 45G0 19GI 36DT. Se estimează că vor fi necesari 26,6 mii puieți. În cazul în care dinamica creșterii și dezvoltării semințișurilor va determina necesitatea și a altor intervenții decât cele cuprinse în prezentul plan, acestea vor putea fi executate.

Volumul lucrărilor din planul de regenerare și împădurire este orientativ urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul silvic să stabilească în mod concret lucrările necesare de executat precum și volumul acestora.

Se impune ca în evidențele privind aplicarea amenajamentului să fie înregistrată proveniența materialului de împădurit.

Lucrările de împădurire se vor executa conform prevederilor instrucțiunilor în vigoare.

6.6. Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare

Modul de gospodărire al acestor arborete este prezentat în tabelul următor

Tabelul 6.6.1. Evidența arboretelor subproductive și a celor ce au compoziție necorespunzătoare

Caracterul actual al tipului de pădure

Suprafața (ha)

Arborete din tipul funcțional: (ha)

III

Rărituri

Dec.I

Total derivat de productivitate mijlocie

2,08

Arboretul va fi înlocuit treptat prin lucrări de regenerare cu specii corespunzătoare tipului de stațiune.

6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Factorii destabilizatori și modul de acțiune al acestora au fost prezentate în subcapitolul 4.8. În tabelul următor se prezintă principalele lucrări propuse în arboretele afectate de factori destabilizatori.

Tabel 6.7.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Natura vătămării

Gradul de afectare

Suprafața

-ha-

Lucrări prevăzute

( ha )

Rărituri

Igienă

Poluare

Slabă

46,28

17,52

28,76

Măsurile de gospodărire impuse de factorii destabilizatori vizează continuitatea pădurii, obținerea de structuri optime, rezistente și menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare.

Pentru realizarea acestor obiective s-au avut în vedere următoarele:– promovarea tratamentelor intensive și a regenerării naturale din sămânță;– corelarea tăierilor de regenerare cu anii de fructificație, în vederea asigurării regenerării naturale. În caz contrar se va interveni cu împăduriri sub masiv sau completări;– aplicarea tratamentelor se va face cu respectarea prevederilor privind mărimea, forma și orientarea ochiurilor (în special pe expoziții însorite);– favorizarea gorunului, cerului și a principalelor specii de amestec în detrimentul speciilor cu valoare economică și ecologică scăzută;– realizarea unor amestecuri rezistente și stabile, pluriene și relativ pluriene;– împădurirea golurilor și completarea regenerării naturale;– evitarea creării de monoculturi;– instalarea, optim ponderat, în stațiuni extreme sau pe terenuri instabile, a speciilor cu amplitudine ecologică mare;– executarea împăduririlor sau completărilor cu puieți din proveniențe locale, valoroase și rezistente;– efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire și conducere, acționându-se în primul rând asupra exemplarelor afectate de factori destablizatori;– menținerea consistenței optime;– parcurgerea sistematică a arboretelor cu tăieri de igienă;– combaterea bolilor și dăunătorilor;– protejarea și favorizarea populațiilor de păsări și insecte folositoare.

În general, măsurile de gospodărire pentru arboretele afectate de factori destabilizatori, se pot grupa astfel

1. pentru arboretele considerate exploatabile:– tăieri de regenerare (SUP "A" );

2. pentru arborete tinere, cu consistență plină (clasele de vârstă I - III):– lucrări de îngrijire și conducere;

3. pentru arborete slab afectate:– tăieri de igienă.

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

Pe lângă producția de lemn care constituie produsul de bază, fondul forestier din U.P. XII Batiz mai poate furniza și alte produse. În cele ce urmează se vor da recomandări pentru fiecare categorie de produse, pe baza informațiilor oferite de ocolul silvic, cât și din datele și observațiile obținute cu prilejul descrierii parcelare.

7.1. Producția cinegetică

U.P. XII Batiz face parte din Fondul Cinegetic nr. 25 Vețel.

Speciile de vânat care populează în prezent acest fond cinegetic sunt: căpriorul, mistrețul, fazanul, iepurele, etc.

Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă, pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului cinegetic, se impune ca ocolul silvic să ia următoarele măsuri:– combaterea braconajului, prin intensificarea pazei;– menținerea în bune condiții a instalațiilor afectate gospodăririi vânatului;– asigurarea liniștii vânatului;– asigurarea raportului normal între sexe;– menținerea efectivului de vânat în limite normale;– efectuarea selecției vânatului.

În compoziția arboretelor trebuie să se promoveze și specii de arbori și arbuști ce intră în regimul de hrană al vânatului. Pentru asigurarea unor populații de ierbivore cu trofee valoroase, este indispensabil să existe efective optime de carnivore.

Pentru asigurarea liniștii necesare se va interzice pășunatul în pădure, iar operațiunile culturale se vor executa, pe cât posibil, în afara perioadelor de rut ale principalelor specii de interes cinegetic.

Se va acorda și în continuare atenția cuvenită operațiunilor de evaluare a efectivelor.

În cazul recoltărilor, se va urmări extragerea cu precădere a exemplarelor bolnave, debile sau prea bătrâne. Exemplarele valoroase nu vor fi vânate înainte ca trofeele lor să atingă apogeul dezvoltării.

7.2. Producția salmonicolă

În cadrul U.P. XII Batiz nu sunt cursuri de apă cu capacitate biologică de creștere și dezvoltare a salmonizilor.

7.3. Producția de fructe de pădure

Condițiile geografice și pedo-climatice sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a unui sortiment bogat de specii lemnoase și erbacee, producătoare de fructe de pădure: mure, măceșe, păducel, etc. Cantitățile ce pot fi recoltate sunt diferite de la an la an, în funcție de condițiile climatice existente. Deși beneficiile ce se pot obține din valorificarea acestei resurse nu sunt de neglijat, nu trebuie exagerat cu această preocupare.

Pentru o valorificare superioară a posibilităților, este necesar să se execute o cartare anuală a suprafețelor ocupate de speciile de interes economic. De asemenea, este necesar să se interzică pășunatul în pădure.

7.4. Producția de ciuperci comestibile

Datorită existenței factorului poluant în zonă, ciupercile comestibile sunt slab reprezentate în flora spontană.

Principalele specii ce se pot recolta sunt: gheba, gălbiorul și pălăria șarpelui.

Pentru o organizare corespunzătoare a procesului de producție, se impune efectuarea unui studiu asupra zonelor în care sunt răspândite cele mai căutate specii. Recoltarea corpurilor de fructificație se va face cu atenție, pentru a nu se vătăma miceliul. Din același motiv se va interzice pășunatul în pădure. Pentru a se favoriza răspândirea sporilor, nu se vor recolta toate corpurile de fructificație.

7.5. Alte produse

Dintre celelalte produse accesorii care fac obiectul unei activități organizate menționăm:– plantele medicinale;– ferigă pentru confecționarea de coronițe și buchete de flori.

8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă se va realiza printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezistenței individuale a arboretelor periclitate, cât și asigurarea unei stabilități mai mari a întregului fond forestier.

În cadrul U.P. XII Batiz nu există arborete afectate de doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă.

Pentru o mai bună protecție a arboretelor împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă, se fac următoarele recomandări:– reîmpădurirea imediată a golurilor, utilizând material săditor de proveniență locală;– reducerea pagubelor produse prin pășunat, rezinaj și exploatare;– tăierile de produse principale se vor orienta împotriva vânturilor periculoase;– s-au stabilit compoziții-țel apropiate de cele ale tipului natural fundamental de pădure;– parcurgerea arboretelor cu lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament.

8.2. Protecția împotriva incendiilor

În ultimul deceniu nu au existat arborete afectate de incendii în cadrul suprafeței luată în studiu.

Producerea incendiilor în cadrul fondului forestier este un fenomen cu urmări foarte importante, din punct de vedere ecologic, economic, social, etc., care se poate produce relativ ușor, ținând cont de capacitatea de combustie pe care o au majoritatea componentelor ecosistemelor forestiere.

Cauzele ce duc la incendiu în fondul forestier pot fi:– cauze naturale: trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică;– cauze tehnice: scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la construcțiile învecinate, scântei de la locomotivele cu aburi, scântei mecanice sau scurtcircuit de la mașinile și utilajele cu care se acționează în fondul forestier pe timpul activităților economico-sociale;– cauze antropice: acțiunile umane făcute, cu intenție sau din neglijență, fără respectarea regulilor minimale de prevenire a incendiilor.

Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută, organizată și implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore:– reducerea riscului de izbucnire a incendiilor;– crearea condițiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de limitele inițiale.

Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare a unor măsuri specifice, care vizează:– crearea de zone de protecție față de fondul forestier și de limita acestuia, prin respectarea instrucțiunilor de prevenire a incendiilor la:– realizarea construcțiilor în fondul forestier sau limitrof acestuia;– desfășurarea activităților antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier;– crearea și dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turiști, limitrofe sau în interiorul pădurii;– accesibilizarea fondului forestier:– realizarea rețelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului dat de caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunitățile turistice și, nu în cele din urmă, de necesitățile operative de intervenție în caz de incendiu;– realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenție;– măsuri tehnico-operative:– crearea și operaționalizarea structurii proprii de intervenție la nivelul ocoalelor și direcției silvice, autorităților publice locale și operatorilor economici din zonă;– întocmirea "hărților de risc" la incendiu;– întocmirea "planurilor de analiză și acoperire a riscurilor", cu cooptarea agenților economici specializați din zonă, posesori de utilaje grele;– întocmirea "protocoalelor de acces" la resurse materiale (rezerve de scule de mână, carburanți, lubrifianți, etc.), dar și la alimente și apă pentru forțele de intervenție;– crearea în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă, accesibile tehnicii de intervenție terestre și aviatice.

Acțiunile silvicultorilor, legate de prevenirea și combaterea incendiilor, vor viza:– înmulțirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a inițierii unui eventual incendiu, a anunțării urgente a prezenței și locației acestuia la ocolul silvic și la unitatea teritorial- administrativă pe raza cărora s-a produs;– întreținerea în bune condiții de funcționare a observatoarelor existente și construirea altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanță și cât mai rapide a inițierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunțării urgente a prezenței și locației acestuia și a demarării acțiunii de izolare/stingere primară;– executarea la timp și ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă, prin care se vor extrage arborii uscați - cei care sunt primii posibil a fi afectați de foc;– amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele cele mai frecventate de către localnici și de către turiști;– extragerea și eliminarea din suprafața afectată a doborâturilor și/sau rupturilor de vânt și/sau zăpadă, curățarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în timp, și în anumite condiții, sunt primele din suprafețele respective ce pot fi incendiate ca urmare a diverselor cauze;– realizarea unei bune accesibilizări a fondului forestier, crearea, întreținerea și păstrarea unei rețele de linii parcelare deschise;– realizarea construcțiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucțiunilor de prevenire și combatere a incendiilor;– crearea, dotarea corespunzătoare și întreținerea în condiții bune de funcționare a "punctelor/spațiilor PSI".

În cazul izbucnirii unui incendiu, se vor avea în vedere următoarele:– se va identifica și se va transmite, de urgență, la ocolul silvic și la unitatea teritorial-administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a inițiat/dezvoltat incendiul constatat și primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia;– se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) și eventuala stingere a acestuia, în situația când incendiul este restrâns ca spațiu și intensitate. Dacă nu poate fi stins imediat, se vor crea condiții pentru deplasarea în zona incendiată a echipelor de intervenție;– în perioada activității de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de teren, o supravegherea permanentă, până la înlăturarea totală a acestuia;– supravegherea zonei se va asigura și după stingerea incendiului încă o zi sau mai multe, în funcție de mărimea și intensitatea incendiului considerat stins;– după stingerea incendiului, se va proceda la curățarea suprafeței respective, prin înlăturarea arborilor și celorlalte materiale vegetale parțial arse sau uscate.

Un potențial pericol îl reprezintă stânile, care sunt instalate în apropierea pădurii, motiv pentru care se interzice instalarea lor pe liziera pădurii.

8.3. Protecția împotriva poluării industriale

În U.P. XII Batiz s-au constatat prejudicii ale vegetației forestiere, datorită poluării industriale, pe întreaga suprafață. Intensitatea poluării este slabă. Poluanții sunt emanați de Termocentrala de la Mintia și fabrica de ciment de la Chișcădaga și sunt poluanți pe bază de sulf, azot și compuși ai acestuia, precum și praful de cenușă zburătoare.

Poluarea cu metale grele și compuși ai sulfului produce perturbații, atât în procesul de pedogeneză, cât și în nutriția plantelor.

Pentru a reduce efectele poluării industriale este necesar să se întreprindă următoarele măsuri:– ținerea sub control a tuturor modificărilor intervenite în starea și structura arboretelor;– aplicarea la timp și corect a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor și menținerea consistenței pline a acestora;– introducerea în formulele de împădurire a speciilor cu rezistență sporită la noxele industriale.

8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

Până în prezent nu s-au semnalat atacuri în masă de insecte sau ciuperci parazite.

Pentru prevenirea atacurilor de insecte sau ciuperci parazite, pe viitor, se recomandă următoarele măsuri :– executarea la timp a lucrărilor de îngrijire;– menținerea arboretelor la densități normale și împădurirea golurilor;– interzicerea pășunatului;– extragerea imediată a exemplarelor doborâte de vânt, de zăpadă și a celor în curs de uscare;– protejarea populațiilor de păsări folositoare;– menținerea efectivelor de vânat la nivel optim, iar în timpul iernilor este necesar să se asigure hrana suplimentară necesară vânatului;– efectuarea permanentă de observații asupra apariției dăunătorilor și a stadiului de dezvoltare al acestora.

8.5. Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală

În arboretele cu uscare anormală se recomandă ca, prin lucrările silviculturale propuse, să se extragă, în primul rând, arborii uscați, lâncezi sau în curs de uscare.

Uscarea anormală este prezentă izolat la nivel de element și a afectat cvercineele. Este necesar ca masa lemnoasă să fie extrasă cât mai repede, pentru a preveni atacuri de insecte și producerea de noi incendii.

Pentru a evita apariția fenomenului de uscare anormală se recomandă:– aplicarea corectă și la timp a lucrărilor prevăzute în amenajament;– alegerea cu grijă a speciilor folosite în lucrările de împădurire și a genotipurilor locale adaptate la condițiile climatice locale;– promovarea speciilor și proveniențelor viguroase;– crearea de arborete diversificate compozițional și structural;– menținerea stării de masiv a arboretelor;– eliminarea cauzelor de ordin antropeic (rănire de arbori, pășunat abuziv, extrageri pe alese, rezinaj).

9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII

Conservarea biodiversității, protecția și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, sunt obiective comunitare esențiale și de interes general. Aceste obiective sunt avute în vedere și de normele silvice, deci inclusiv de amenajamentul elaborat pentru fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz. De altfel unul din cele trei principii de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării și ameliorării biodiversității, care urmărește conservarea și ameliorarea biodiversității la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică și al peisajelor), în scopul maximizării stabilității și a potențialului polifuncțional al pădurilor.

9.1. Elemente de biodiversitate

Fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz nu se suprapune peste Situri Natura 2000.

În capitolul 1.1. (elemente de identificare a proprietății) sunt prezentate, în sistem de proiecție STEREO' 70, coordonatele limitelor fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz.

9.2 Acțiuni în favoarea biodiversității

Conservarea și ameliorarea biodiversității sunt obiective generale ale amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor parcuri naționale, rezervații sau arii naturale protejate.

Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului. Prin organizare, măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse, amenajamentul unității de producție promovează:– menținerea compactă, în permanență, a fondului forestier și gradul mic de fragmentare a acestuia în subparcelele care includ arbori de aceeiași specie și vârstă sau vârste apropiate, ceea ce crează "o gamă largă de condiții de mediu favorabile conviețuirii mai multor specii de floră și faună" (nișe ecologice diverse și numeroase - Carcea, 2009);– regenerarea naturală a arboretelor, din sămânță, și restrângerea la maximum a suprafețelor regenerate artificial prin împădurire (cu material provenit din rezervațiile de semințe - populații locale din zonă);– compoziția-țel (optimă) apropiată de compoziția tipului natural de pădure și menținerea/crearea unui amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret;– prin executarea tăierilor de conservare, tăieri cu perioadă lungă de regenerare, se realizează un mozaic de habitate naturale cu vegetație forestieră în diverse stadii sub aspectul conservării faunei (păsări și animale de talie medie și mare);– realizarea de lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor prin care se îmbunătățesc structura pe orizontală și verticală (rărituri cu caracter preparatoriu premergător tăierilor de regenerare), precum și starea de sănătate, stabilitatea la acțiunea factorilor vătămători (cu precădere, vânt și zăpadă) și biodiversitatea naturală;– păstrarea unor "arbori pentru diversitate", constând din pâlcuri, buchete și grupe de arbori reprezentativi, precum și arbori uscați, pe picior sau la sol, în curs de uscare, scorburoși, cu putregai, cu prilejul executării atât a tăierilor de regenerare, cât și a tăierilor de îngrijire și conducere a arboretelor;– ținerea sub control a efectivului populațiilor de insecte care pot produce gradații și protejarea dușmanilor naturali ai acestora (păsări insectivore, furnici din genul Formica ș.a.);– gospodărirea rațională a speciilor care fac obiectul activității de vânătoare, asigurându-se hrană complementară și suplimentară (îndeosebi, iarna), menținerea efectivului și a proporției sexelor la nivel optim, precum și a stării de sănătate (evitarea producerii epizootiilor), respectarea cu strictețe a perioadei de prohibiție, combaterea braconajului, evitarea executării de lucrări deranjante în perioada de împerechere și creștere a puilor, etc.– recoltarea rațională a ciupercilor comestibile, fructelor de pădure și plantelor medicinale.

În plus, pe teritoriul unității de producție, amenajamentul silvic nu prevede:– utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe, materiale, deșeuri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile sau habitatele din zonă;– realizarea unor activități care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică, luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafață sau subterane (inclusiv ape);– realizarea de defrișări pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului;– inundarea terenurilor;– crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii din flora sau fauna locală.

9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității

Primele amenajamente elaborate pe baze științifice moderne și unitare, pentru fondul forestier studiat, au fost cele intrate în vigoare în anii 1954, în momentul actual ajungându-se la a șasea revizuire.

Se poate aprecia, ținând cont de cele peste șase decenii de gospodărire durabilă și de factorii destabilizatori de natură biotică și abiotică care s-au manifestat în zonă, că menținerea integrității pădurilor și a biodiversității naturale, este o dovadă a calității managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au încorporat cunoștințe și analize pluridisciplinare. Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului.

10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

10.1. Instalații de transport

Situația instalațiilor de transport existente este următoarea

Tabel 10.1.1. Instalații de transport

Nr. crt

Indicativ drum

Denumirea drum

Lungimea

(km )

Suprafața deservită

- ha -

Volumul deservit

- mc -

În pădure

În afara pădurii

Total

A. DRUMURI EXISTENTE

A.1. Drumuri publice

1. J

DP013

Simeria - Hunedoara

2.4

101,06

2462

Total drumuri publice

2.4

101,06

2462

Total general

2.4

101,06

2462

Rețeaua deservește 97% suprafața unității de producție în studiu. Distanța medie de colectare este de 2570 m.

Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității este prezentată în tabelul următor

Tabel 10.1.2. Situația accesibilității fondului forestier

Specificări

Accesibilitatea actuală

(%)

Fondul forestier productiv

Total, din care

exploatabil

preexploatabil

neexploatabil

Fond de protecție

Total, din care

tăieri de conservare

Posibilitatea

Total, din care

produse principale

produse secundare

tăieri de igienă

În cadrul datelor de sinteză, trecute în tabelul de mai sus, s-au considerat accesibile arboretele a căror distanță de colectare până la mijloacele de transport este mai mică de 1,2 km.

10.2. Tehnologii de exploatare

În concordanță cu tratamentele și soluțiile prevăzute în planurile de recoltare a masei lemnoase și a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din această unitate de producție, se impune adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare și transport a lemnului.

Metoda de exploatare recomandată este în trunchiuri și părți de arbori (pentru foioase) și catarge (pentru rășinoase).

Coroana arborilor fracționată în bucăți se colectează separat sub formă de lemn mărunt.

Pentru evitarea degradării solului, a dereglării regimului hidrologic, a deprecierii calității apei și deteriorării peisajului este necesară elaborarea și promovarea de ecotehnologii de exploatare a lemnului.

În acest scop se recomandă impunerea unor restricții ecologice și silviculturale, dintre care amintim:– semințișul să nu fie distrus pe mai mult de 10%;– numărul arborilor (pe picior) vătămați să nu depășească 5%;– mineralizarea solului să nu se extindă peste 2% din suprafața parchetului;– biomasa neutilizabilă (crăci subțiri, coaja, arbori putregăioși) să rămână în parchete pentru reciclarea materiei;– căile de acces în arborete să fie amplasate, construite și amenajate astfel încât să fie minimalizate dereglările de versant și deteriorarea regimului hidrologic;– scosul lemnului din parchete să se realizeze pe cât posibil în poziție suspendată, cu ajutorul utilajelor de "purtat", care să permită încărcarea în parchet, descărcarea la depozit și stivuirea acestuia;– folosirea de utilaje care să exercite o presiune cât mai mică asupra solului (tractoare cu pneuri foarte late);– sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de tăiere în vederea minimalizării prejudiciilor;– respectarea căilor proiectate pentru scos-apropiat;– folosirea dispozitivelor speciale pentru imprimarea direcției dorite de doborâre; -protejarea tulpinii cu lonjeroane;– astuparea tuturor șanțurilor și ogașelor formate în procesul de exploatare;– evitarea proliferării agenților economici neprofesioniști care solicită lucrări de exploatare a lemnului (sunt oportune reguli mai severe de autorizare a acestora).

10.3. Construcții forestiere

În cadrul U.P. XII Batiz nu există construcții forestiere.

11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

11.1. Realizarea continuității funcționale

Asigurarea unui cadru natural sănătos și satisfacerea necesităților social- economice ale societății, se pot realiza doar printr-o gospodărire rațională, pe baze ecologice, a pădurilor. Prin stabilirea obiectivelor social-economice și ecologice și prin reglementarea proceselor de bioproducție și protecție, s-a urmărit punerea în practică a tuturor principiilor de amenajare, cu accent deosebit pe dezvoltarea durabilă a pădurilor.

Situația comparativă a zonării funcționale, anterioară și actuală, este prezentată în tabelul următor.

Tabel 11.1.1. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

Anul amenajării

Grupa I categorii funcționale

(ha)

TOTAL

(ha)

Tipul funcțional

III

1.3.I/1.3.K

2013

101,06

2023

101,06

Dif.

Categoriile funcționale și tipurile funcționale corespunzătoare sunt nominalizate pe larg la paragraful 5.1.2.-Funcțiile pădurii.

Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, a fost constituită o singură subunitate de gospodărire: S.U.P. A - codru regulat, sortimente.

Structura fondului forestier se caracterizează, în principal, prin dezechilibru sub aspectul întinderii claselor de vârstă. Ca urmare, soluțiile tehnice propuse în amenajament urmăresc normalizarea structurii fondului de producție și protecție într-un timp cât mai scurt posibil. De asemenea, menținerea închisă a arboretelor și promovarea într-un grad ridicat a regenerării naturale sunt obiective imediate ale amenajamentului și gospodăririi pădurilor din cadrul U.P. XII Batiz. Dezvoltarea funcțiilor antierozionale, hidrologice și de conservare a eco- și genofondului forestier reprezintă, alături de întărirea rezistenței arboretelor și a pădurii, în ansamblu, la impactul factorilor abiotici vătămători (vânt, zăpadă), o preocupare constantă a amenajamentului.

În raport cu specificul pădurilor din cadrul U.P. XII Batiz și în funcție de condițiile social-economice, realizarea continuității funcționale depinde, în principiu, de următorii factori:– respectarea posibilității stabilite;– aplicarea corespunzătoare a tratamentelor propuse;– efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor de îngrijire;– utilizarea și promovarea în lucrări de regenerare a speciilor autohtone valoroase, corespunzătoare stațiunilor;– reducerea daunelor aduse fondului forestier prin procesul de exploatare a lemnului;– menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor.

11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier

11.2.1. Indicatori cantitativi

În tabelul următor sunt evidențiați câțiva indici mai importanți ce caracterizează, din punct de vedere cantitativ, fondul forestier

Tabel 11.2.1.1. Indicatori cantitativi

Nr. crt.

Indicatori cantitativi

Valoare

Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier

100

Volumul lemnos total pe picior

16262

16263

Volumul lemnos mediu pe picior.

mc/ha

156

161

Clasa de producție medie

3.1

3,0

Creșterea curentă totală

mc/an

487

494

Creșterea curentă medie

mc/an/ha

4.6

4,9

Creșterea curentă totală-fond de producție

mc/an

487

494

Creșterea curentă medie-fond de producție

mc/an/ha

4.6

4,9

Creșterea indicatoare totală

mc/an

298

272

10.

Creșterea indicatoare medie

mc/an/ha

2.9

2,7

11.

Posibilitatea de produse principale

mc/an

180

155

12.

Indicele de recoltare la produse principale

mc/an/ha

1.7

1,5

13.

Posibilitatea de produse secundare

mc/an

14.

Indicele de recoltare la produse secundare

mc/an/ha

0.5

0,6

Precizări privind evoluția indicatorilor cantitativi :– ponderea pădurilor, în suprafața totală a fondului forestier, s-a menținut permanent la un nivel ridicat;– dezechilibrul claselor de vârstă a condus la modificări ale valorilor vârstei, compoziției, volumului și creșterii față de optim;– prin normalizarea claselor de vârstă se apreciază o creștere a vârstei medii pentru perspectivă;– consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă;– clasa de producție medie este relativ corespunzătoare condițiilor staționale, astfel încât nu se prevăd îmbunătățiri substanțiale ale acesteia;– în contextul celor mai sus prezentate, a normalizării structurii, și având în vedere că recoltele vor fi mai mici decât creșterile, se prognozează o creștere a volumului fondului lemnos total;– posibilitatea de produse principale va înregistra o creștere destul de mare până la normalizare (când posibilitatea va fi egală cu 330 mc/an);– posibilitatea de produse secundare va fi în permanență în concordanță cu starea arboretelor și va avea o evoluție ascendentă.

Dinamica dezvoltării fondului forestier s-a calculat în condițiile unei dezvoltării normale a pădurii, fără a se ține cont de posibilele perturbări produse de factori destabilizatori și limitativi. În cazul producerii acestora valorile de la capitolul 15.1. suferă modificări.

11.2.2. Indicatori calitativi

a) Structura fondului de producție și producție pe specii

Tabelul 11.2.2.1. Structura fondului de producție și protecție pe specii

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția compoziției

(%)

Total

2013

103.7

100

2023

101,06

100

Pe viitor se va urmări creșterea proporției gorunului și diverselor tari pe seama carpenului și diverselor moi pentru a se realiza o mai bună stabilitate a arboretelor, o îmbunătățire a calității solului, etc.

b) Structura fondului de producție și protecție pe clase vârstă.

Tabelul 11.2.2.2. Structura pe clase de vârstă

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția claselor de vârstă

(%)

III

>VI

2013

103.7

2023

101,06

Așa cum se poate observa din tabelul 11.2.2.2, structura pe clase de vârstă este una dezechilibrată.

Pe viitor se recomandă respectarea aplicării lucrărilor propuse prin amenajament, astfel încât structura fondului de producție pe clase de vârstă să evolueze spre cea normală.

c) Structura fondului de producție și protecție pe clase de producție.

Tabelul 11.2.2.3. Structura pe clase de producție

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția claselor de producție

(%)

III

2013

103.7

2023

101,06

d) Structura fondului de producție și protecție pe categorii de consistență.

Tabelul 11.2.2.4. Structura pe categorii de consistență

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Evoluția categoriilor de consistență

(%)

0.1-0.3

0.4-0.6

0.7-1.0

2013

103.7

2023

101,06

În viitor, consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă.

e) Ponderea tipurilor de structură verticală.

Tabelul 11.2.2.5. Ponderea tipurilor de structură verticală

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Tip de structură

(%)

Echienă

Relativ echienă

Relativ plurienă

Plurienă

2013

103.7

100

2023

101,06

100

În perspectivă, prin adoptarea de către amenajament a tăierilor progresive, va crește ponderea arboretelor relativ pluriene.

f) Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare.

Tabelul 11.2.2.6. Structura pe categorii de regenerare

Anul amenajării

Suprafața pădure

(ha)

Modul de regenerare

(%)

Sămânță

Plantație

Lăstari

2013

103.7

2023

101,06

În perspectivă, se va urmări creșterea procentului arboretelor regenerate natural din sămânță.

12. DIVERSE

12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia

Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de ............ Planurile de cultură și exploatare, precum și restul reglementărilor, au o valabilitate de 10 ani.

12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului.

Ocolul silvic are obligația de a înregistra, în formularele speciale existente în proiect, pe baza realizărilor din anul respectiv, elemente referitoare la:– mișcările de suprafață din fondul forestier, cu indicarea suprafeței și unităților amenajistice în cauză;– suprafețele arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare, pe unități amenajistice;– volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unității amenajistice, specii și sortimente primare;– suprafețele arboretelor parcurse cu lucrări de îngrijire;– volumele rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire, pe unități amenajistice, specii și sortimente primare;– stadiul regenerării naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare în cursul deceniului;– realizări în dotarea cu drumuri forestiere;– realizări în dotarea cu construcții silvice;– menționarea unităților amenajistice în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de factori destabilizatori și limitativi.

La finele fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe unitate de producție a elementelor cumulabile înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului.

12.3. Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarii de păduri private au următoarele obligații privind regimul silvic:– elaborarea de amenajamente silvice pentru pădurile pe care le dețin prin unități specializate, autorizate în acest scop și respectarea prevederilor acestora în vederea păstrării permanenței pădurii;– gospodărirea pădurii se va face în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului;– asigurarea pazei și protecția pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, etc;– să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor;– marcarea arborilor destinați tăierii va fi executată de organe silvice autorizate;– este interzisă reducerea suprafeței pădurilor proprietate privată, inclusiv defrișarea lentă prin secuire sau alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenței pădurii;– să efectueze lucrări de împădurire în termen de cel mult 2 ani de la executarea ultimei tăieri din cadrul tratamentului aplicat;– comandarea la ocolul silvic a lucrărilor de combatere a dăunătorilor, pentru suprafața de pădure aflată în proprietate, pe care nu se poate executa această lucrare cu forțe proprii;– tăierea de arbori se va face numai după marcarea acestora de către ocolul silvic, urmând ca, transportul materialului lemnos de la pădure la domiciliul proprietarului, la domiciliul altei persoane, la locul de debitare sau vânzare, să se facă însoțit de act tip de proveniență, foaie de transport, emisă de organele silvice pe baza carnetului de inventariere a pieselor fasonate. Materialul lemnos ce se transportă va fi marcat la ambele capete cu ciocanul pentagonal, marca aplicându-se și pe foaia de transport. Respectarea epocilor de tăiere și a regulilor silvice din instrucțiunile de exploatare a masei lemnoase, în vigoare;– respectarea tuturor măsurilor stabilite de personalul silvic pentru asigurarea regenerărilor naturale a pădurii, a protejării solului și pentru executarea lucrărilor de împădurire stabilite de ocolul silvic pe propria cheltuială a proprietarului;– practicarea pășunatului în pădure numai cu aprobarea ocolului silvic și cu respectarea instrucțiunilor în vigoare, emise în acest scop;– protejarea vânatului, acesta fiind proprietate publică a statului. Vânarea fără autorizație se sancționează potrivit legii.

12.4. Indicarea hărților anexate amenajamentului

Amenajamentul este însoțit de următoarele hărți la scara 1 : 20.000 :– harta generală;– harta arboretelor;– harta lucrărilor de cultură și exploatare.

12.5. Colectivul de elaborare

A. Faza de teren:– Descrieri parcelare: ing.– Separări arborete: ing.– Inventarieri arborete: ing.

B. Faza de birou:– Redactare: ing.

C. Îndrumare și control:– Șef proiect: ing.– Expert C.T.A.P.: Prof. Dr. ing.

12.6. Bibliografie

Carcea, F.

“Metodă de amenajare a pădurilor”. Editura Agrosilvică București, 1969.

Chiriță, C.

“Stațiuni forestiere. Soluri forestiere”. Editura Academiei RSR. București, 1977.

Florescu, I.I.

Nicolescu, N.V.

“Silvicultura. Vol. I Studiul pădurii” Editura Lux Libris.

Brașov, 1996.

Florescu, I.I.

Nicolescu, N.V.

“Silvicultura. Vol. II. Silvotehnica”. Editura Universității Transilvania. Brașov, 1998.

"Un model mate”atic pentru determinarea posibilității la codru regulat. "

Gătej, P.

Buletinul In„titutului Politehnic Brașov, seria B, vol. X, 1968

Giurgiu V., ș.a.

"Biometria arb”rilor și arboretelor din România." Editura Cere”. București, 1972.

Giurgiu, V.

“Amenajarea pădurilor cu funcții multiple”. Editura Ceres. București, 1982.

Leahu, I.

“Amenajarea pădurilor." Editura Dida”tică și Pedagogică . București, 2001.

Rucăreanu, N.

“Amenajarea pădurilor”. Editura Agrosilvică. București, 1967.

10.

Stănescu, V., ș.a.

“Flora forestieră lemnoasă a României”. Editura Ceres. București, 1997.

11.

Târziu, D.

“Pedologie și stațiuni forestiere." Editura Cere”. București, 1997.

12.

Vlad I., ș.a.

“Silvicultura pe baze ecosistemice”. Editura Academiei Române. București, 1997.

13.

***

“Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor”. București, 1986.

14.

***

“Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor”. București, 1988.

15.

***

“Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”. București, 1986.

16.

***

Amenajamentul U.P. I Călan, O.S. Simeria, 2002.

Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT

13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE

15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale

13.1.1. Planul de recoltare a produselor principale-S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

13.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posiblitatea de produse principale-S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite

u.a.

Suprafața

Volum inclusiv creșterea pe 5 ani

Urg. de regenerare

Cons. arborete.

S. ocup. de sem

P.R.M

Nr. de intervenții

Felul tăierii

Volum de extr.

Observații

Total

din care dec.I

zecimi

ani

74%

13.43

1570

0.4

0.5

T. progresive (p. lum., rac.)

1549

Total

13.43

1570

1549

13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

U.a. / tip funcțional

Consistența

Dist. de colect.

(hm)

Elem. de arboret

Supraf. elem.

(ha)

Vârsta

(ani)

Clasa de prod.

% arb. de lucru

Volum

(mc)

5 creșteri

(mc)

Vol.+ 5 creș.

Lucrări propuse pentru deceniul I

Vol. de recoltat

(mc)

% de extras

74 %

10,74

1114

100

1214

T.PROGRESIVE (p lum.,rac) IMPAD

1214

2,69

336

356

AJUTORAREA REG NATURALE

335

INGRIJIREA SEMINTISULUI

0,4

13,43

1450

120

1570

1549

Compozitie tel 5CE 3GO 2DT

Semintis natural 8CE 2GO / 5 ani 0.5S mixt

Total

13,43

1450

1570

1549

13.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale

Specificări

Plan decenal

Posibilitatea

Suprafață

Volum actual

5 creșteri

Volum + 5 creșteri

Suprafață

Volum

(mc)

(ha)

A. Specii

10,74

1114

100

1214

10,74

1214

2,69

336

356

2,69

335

B. Tratamente

Taieri progresive

10,74

1114

100

1214

10,74

1214

2,69

336

356

2,69

335

Total

13,43

100

1450

120

1570

100

13,43

1549

100

C. Gr. functionale

Gr. 1

13,43

100

1450

120

1570

100

13,43

1549

100

TOTAL

13,43

100

1450

120

1570

100

13,43

1549

100

13.1.2. Planul lucrărilor de conservare

În cadrul U.P. XII Batiz nu există arborete ce vor fi parcurse cu tăieri de conservare în următorii 10 ani.

13.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

Drum

Rărituri

Curățiri

Degajări

Igienă

Total vol. de extras

(mc)

u.a.

Suprafața

(ha)

Vârsta

(ani)

ConSis.

Vol. actual

(mc)

Creșt.

(mc)

Nr. de inter.

Suprafața de parcurs

(ha)

Volum de extras

(mc)

u.a.

Suprafața

(ha)

Vârsta

(ani)

Cons.

Vol. actual

(mc)

Nr. de inter.

Suprafața de parcurs

(ha)

Volum de extras

(mc)

u.a.

Suprafața

(ha)

Vârsta

(ani)

Suprafața

(ha)

Volum de extras

(mc)

DP013

72 A

15,44

0,9

3165

15,44

255

33,42

275

530

72 B

21,68

2190

197

43,36

349

72 D

2,08

0,9

317

2,08

Total drum

39,2

5672

60,88

638

33,42

275

913

Total cat. drum

39,2

5672

60,88

638

33,42

275

913

Total grupa

39,2

5672

60,88

638

33,42

275

913

Total general

39,2

5672

60,88

638

33,42

275

913

13.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii

UP/SUP

Rarituri

Curatiri

Degajari

Igiena

Total

Posibilitate decenala

60,88

638

33,42

275

913

353

114

146

Posibilitate anuala

6,09

33,42

A Posibilitate decenala

60,88

638

33,42

275

913

A CA

353

A CE

114

146

A CI

A DM

A DT

A GI

A GO

A LA

A PI

A Posibilitate anuala

6,09

33,42

13.3. PLANUL LUCRĂRILOR DE REGENERARE ȘI ÎMPĂDURIRE

u.a.

Tipul de statiune si tipul de pădure

Compozitia -tel

Formula de împăd.

Comp. sem. utiliz.

Indice acoperire

Suprafata efectivă (impad., ajutorarea regen., ingrijiri)

Suprafața efectivă de împădurit

Nr.

Suprafața

Specii

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale

A.1.4. Mobilizarea solului

72C, 74

Total A.1.4.

2.6

Total A.1.

2.6

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

A.2.2. Descopleșirea semințișurilor

72C, 74

Total A.2.2.

2.6

Total A.2.

2.6

Total A.

5.2

B. Lucrări de regenerare

B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive

13,43

6.1.4.2.

741.1

4GO2CE2GI2DT 4GO2GI4DT 8CE2GO

0.5

4.03

1.6

0.83

1.6

Total B.2.3.

4.03

1.6

0.83

1.6

Total B.2.

4.03

1.6

0.83

1.6

Total B.

4.03

1.6

0.83

1.6

C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

C.1. Completări în arboretele existente

72C

1,6

6.1.4.2.

741.1

5GO3GO2DT

10GO

3CE6CA1DT

0,6

0,48

Total C.1.

0,48

C.2. Completări în arboretele nou create ( 20% din B )

Total C.2.

0.8

0.32

0.16

0.32

Total C.

1,28

0,8

0,16

0,32

TOTAL GENERAL (B+C)

5,31

2,4

0,99

1,92

100

Puieți necesari - mii bucăți/ha

5.0

- mii bucăți

26,6

12,0

5,0

9,6

D. Ingrijirea culturilor

D.2. Ingrijirea culturilor nou create

D.2.1. Revizuiri

8,0

D.2.2. Descopleșiri

15,9

Total D.2.

23,9

Total D.

23,9

14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE

14.1. Planul instalațiilor de transport

Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi drumuri forestiere.

14.2. Planul construcțiilor silvice

Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi clădiri.

15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

Anul amenăjării

Denumirea U.P.

Suprafața

Proporția speciilor Clasa de producție

Vârsta medie (ani) /

Consis- tența medie

Totală

Păduri

Terenuri de împădurit

Alte terenuri din fondul forestier

2013

S.U.P. A - Codru regulat

103.7

41CE 26CA 19GO 5GI 2DR 6DT 1DM

2.9 3.3 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0

0.80

Total U.P. XII Batiz

103.7

41CE 26CA 19GO 5GI 2DR 6DT 1DM

2.9 3.3 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0

0.80

2023

S.U.P. A - Codru regulat

101.06

46CE26CA16GO3DT3GI2LA2DM2CI

3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0

0.73

Total U.P. XII Batiz

101.06

46CE26CA16GO3DT3GI2LA2DM2CI

3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0

0.73

2033

S.U.P. A - Codru regulat

101.06

46CE22CA20GO3DT3GI1LA2DMCCI

3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0

0.73

Total U.P. XII Batiz

101.06

46CE22CA20GO3DT3GI1LA2DMCCI

3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0

0.73

In perspectivă

S.U.P. A - Codru regulat

101.06

20CE 40GO 20GI 20DT

2.5 2.8 2.8 3.0

0.9

Total U.P. XII Batiz

101.06

20CE 40GO 20GI 20DT

2.5 2.8 2.8 3.0

0.9

Fondul lemnos total

(mc)

Creșterea curentă totală

(mc)

Posibilitatea anuală

Volum mediu recoltat anual

Terenuri de reîmpădurit

Densitatea rețelei instalațiilor de transport

Indicele de creștere indicatoare

Sporul productivității pădurilor

Volumul mediu la ha

Indicele de creștere curentă

Produse principale

(mc)

Indicele de recoltare

Produse secundare

(mc)

Indicele de recoltare

Produse principale

Produse secundare

Total

din care

Cu răsinoase

În arborete de refăcut

mc/an/ha

mc/%

m/ha

mc/an/ ha

16262

487

180

0.5

2.9

100

156

4.6

1.7

0.5

16262

487

180

0.5

156

4.6

1.7

0.5

16263

494

155

3.0

103

161

4.9

1.5

0.6

16263

494

155

161

4.9

1.5

0.6

16776

496

310

3.0

105

161

4.8

3.0

0.6

16776

496

310

161

4.8

3.0

0.6

29036

529

330

190

3.2

110

280

5.1

3.2

1.9

29036

529

330

190

280

5.1

3.2

1.9

15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite

Clasă de regenerare

Clasa de vârstă

III

VI+...

Graficul I Situația claselor de vârstă la amenajarea precedentă ( ha )

21.9

6.0

21.6

54.2

Graficul II Situația claselor de vârstă la amenajarea actuală ( ha )

23.28

2.08

23.08

25.78

26.84

Graficul III Clasele de vârstă normale (ha)

16.84

16.8

16.84

16.86

Partea A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT

16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

16.2. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE

16.3. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ

16.4. EVIDENȚE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII

16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULULUI FORESTIER

16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

16.1.1. Descrierea parcelară

Anul 1

Număr act de punere în valoare

Felul lucrării

Suprafața parcursă

(ha)

Specii sau grupe de specii

Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare.

Alte lucrări

Total

Lemn de lucru

U.M.

Total