RO
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Foștilor Coloni Sărata, Unitatea de Producție I Sărata, județul Sibiu
Statutory Text (1 Articles)
Notă
Aprobat prin ORDINUL nr. 643 din 18 martie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 28 iunie 2024.
AMENAJAMENTUL
FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATA
APARTINAND COMPOSESORATULUI FOȘTILOR COLONI
SARATA JUDETUL SIBIU
Sef proiect:ing.
Proiectant:ing.
2019
CUPRINS
Pag
Proces verbal C.T.A.P.
1
Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
7
PARTEA I- MEMORIU TEHNIC
13
1.
Situația teritorial administrativă
15
1.1.
Elemente de identificare a pădurii composesoratului
15
1.2.
Vecinătăți, limite, hotare
15
1.3.
Trupuri de pădure (bazinete) componente
15
1.4.
Baza juridică a propietății
16
1.5.
Administrarea fondului forestier proprietate privată
16
1.6.
Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier propietate particulară
16
2.
Organizarea teritoriului
17
2.1.
Constituirea unitatii de baza
17
2.2.
Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
17
2.2.1.
Mărimea parcelelor și subparcelelor
17
2.2.2.
Situația bornelor
17
2.2.3.
Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual
18
2.3.
Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
19
2.3.1.
Planuri de bază utilizate
19
2.3.2.
Ridicări în plan efectuate pentru rembularea planurilor de bază
19
2.4.
Suprafața fondului forestier
19
2.4.1.
Determinarea suprafețelor
19
2.4.2.
Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier
20
2.4.3.
Utilizarea fondului forestier
22
2.4.4.
Evidența fondului forestier pe destinații și deținători
22
2.4.5.
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
23
2.5.
Enclave
23
2.6.
Organizarea administrativă
23
3.
Gospodărirea din trecut
24
3.1
Istoricul si analiza modului de gospodarire a padurilor din trecut pana la intrarea in vigoare a amenajamentului expirat
24
3.1.2
Modul de gospodarire a padurilor dupa anul 1948 pana la intrarea in vigoare a amenajamentului expirat
24
3.2.
Analiza critica a amenajamentului expirat
25
3.3.
Concluzii privind gospodărirea padurilor
26
4.
Studiul stațiunii și al vegetației forestiere
27
4.1.
Metode și procedee de culegere și prelucrarea datelor de teren
27
4.2.
Elemente privind cadrul natural specific
27
4.2.1.
Geologie
27
4.2.2.
Geomorfologie
27
4.2.3.
Hidrologie
28
4.2.4.
Climatologie
28
4.2.4.1
Regimul termic
28
4.2.4.2
Regimul pluviometric
29
4.2.4.3
Regimul eolian
29
4.2.4.4
Indicatori sintetici ai datelor climatice
29
4.3.
Soluri
30
4.3.1.
Evidența și răspândire teritorială a tipurilor de sol
30
4.3.2.
Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
30
4.3.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol
31
4.4.
Tipuri de stațiune
31
4.4.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
31
4.4.2.
Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
32
4.4.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune
33
4.4.4.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și de sol
33
4.5.
Tipuri de pădure
34
4.5.1.
Evidenta tipurilor naturale de pădure
34
4.5.2.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și de pădure
34
4.5.3.
Lista unităților amenajistice după caracterul actual al tipului de pădure
35
4.5.4.
Formațiile forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
35
4.6.
Structura fondului de producție și protecție
36
4.7.
Arboretele slab productive și provizorii
37
4.8.
Arboretele afectate de factori destabilizatori și limitativi
37
4.9.
Starea sanitară a pădurii
37
4.10.
Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație
38
5.
Stabilirea funcțiilor social - economice ale pădurii și a bazelor de amenajare
39
5.1.
Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii
39
5.1.1.
Obiectivele social-economice și ecologice
39
5.1.2.
Funcțiile pădurii
39
5.1.3.
Subunități de producție sau de protecție constituite
40
5.2.
Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii
41
5.2.1.
Regimul
41
5.2.2.
Compoziția-țel
41
5.2.3.
Tratamentul
42
5.2.4.
Exploatabilitatea
43
5.2.5.
Ciclul
43
6.
Reglementarea procesului de producție lemnoasă și măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție
44
6.1.
Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
44
6.1.1.
Reglementarea procesului de producție la S.U.P.,,A’’ - codru regulat
44
6.1.1.1
Stabilirea posibilității de produse principale
44
6.1.1.1.1
Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare
44
6.1.1.1.1.1
Indicatorul de posibilitate după procedeul creșterii indicatoare
44
6.1.1.1.2
Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
45
6.1.1.2.
Adoptarea posibilității
47
6.1.1.3.
Recoltarea posibilității
48
6.1.1.4.
Prognoza posibilității
49
6.2.
Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție ( tipul II de categorii funcționale )
49
6.3.
Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
49
6.4.
Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
50
6.5.
Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale și de împădurire
50
6.6.
Refacerea arboretelor slab productive și substituirea celor cu compoziții necorespunzătoare
51
6.7.
Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
51
7.
Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului
52
7.1.
Potențialul cinegetic
52
7.2.
Potențialul salmonicol
52
7.3.
Potențialul de fructe de pădure
52
7.4.
Potențialul de ciuperci comestibile
52
7.5.
Alte produse
52
8.
Protecția fondului forestier
53
8.1.
Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă
53
8.2.
Protecția împotriva incendiilor
53
8.3
Protecția împotriva poluării industriale
53
8.4.
Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători
53
8.5.
Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
54
9.
Instalații de transport, tehnologii de exploatere și construcții silvice
55
9.1.
Instalații de transport
55
9.2.
Tehnologii de exploatere
55
9.3.
Construcții forestiere
55
10.
Analiza eficacității modului de gospodărire a pădurilor
56
10.1
Realizarea continuității funcționale
56
10.2.
Dinamica dezvoltării fondului forestier
56
10.2.1.
Indicatori cantitativi
57
10.2.2.
Indicatori calitativi
57
10.2.3.
Indicatorii valorici
58
11.
Diverse
59
11.1.
Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia
59
11.2.
Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
59
11.3.
Indicarea hărților amenajamentului
59
11.4.
Colectivul de elaborare a amenajamentului
60
11.5.
Bibliografie
60
PARTEA A II - A - PLANURI DE AMENAJARE
61
12.
Planuri de recoltare și cultură
63
12.1.
Planuri de recoltare a produselor principale
63
12.1.1.
Planul de recoltare a produselor principale. S.U.P.,,A” - codru regulat
63
12.1.1.1
Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale
63
12.1.1.2.
Planul decenal de recoltare a produselor principale codru
64
12.1.1.3.
Recapitulația posibilității de produse principale
65
12.2.
Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
65
12.2.1.
Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
65
12.2.2.
Recapitulatia posibilitatii decenale pe specii
66
12.3.
Planul lucrărilor de regenerare și împădurire
67
13.
Planuri privind instalațiile de transport și construcțiile forestiere
68
13.1
Planul instalațiilor de transport
68
13.2.
Planul construcțiilor silvice
68
14
Prognoza dezvoltării fondului forestier
70
14.1
Dinamica dezvoltării fondului forestier
70
14.2
Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă
72
PARTEA A III - A - EVIDENȚE DE AMENAJAMENT
75
15
Evidențe de caracterizare a fondului forestier
77
15.1.
Evidențe privind descrierea unităților amenajistice
77
15.1.1.
Descrierea parcelară
77
15.1.2.
Evidența u.a. inventariate
104
15.2.
Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier
105
15.2.1.
Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
106
15.2.2.
Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
106
15.2.3.
Situația sintetică pe specii
106
15.2.4.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale
107
15.2.5.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii
107
15.2.6.
Structura și mărimea fondului forestier pe specii
107
15.2.7.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv
108
15.2.8.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul neproductiv
108
15.2.9.
Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/ protecție după vârstă, grupe funcționale și specii
109
15.2.10
Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii
111
15.3.
Evidențe privind condițiile naturale de vegetație
112
15.3.1.
Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure
112
15.3.2.
Recapitulație formații forestiere
112
15.3.3.
Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție
113
15.3.4.
Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție
113
15.3.5
Evidenta arboretelor slab productive
113
15.3.6.
Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului
114
15.3.7.
Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării
115
15.4.
Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de raglementare a procesului de producție lemnoasă
115
15.4.1.
Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii
115
15.4.2.
Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec
116
15.4.3.
Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului
117
15.4.4.
Lista unitățiilor amenajistice exploatabile și preexploatabile
117
15.5.
Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității
118
15.5.1.
Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare
118
15.5.2.
Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare
118
PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI
119
16
Evidențe privind aplicarea amenajamentului
120
16.1.
Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri
121
ANEXE
122
FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE
A
FONDULUI FORESTIER
FOLOSINȚE
Suprafața ha
INDICATORUL
U.M.
Grupa I
Grupa a II-a
Total
A
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPADURIRII SAU REIMPADURIRII
544,4
544,4
Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale.
Grupa I
Ha
Grupa II
Ha
A(1)
PĂDURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE LEMN SUB FORMĂ DE PRODUSE PRINCIPALE
(Total rând A(1)-A(1,7)) din care
508,1
508,1
Total A1 (grupa I + II)
Ha
Total (A2 + A2)
Ha
A(1.1.)
A(1.3.)
Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțiala
497,3
8,0
497,3
8,0
Proporția speciilor
A1.
%
Total
A(1.4.)
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze
1,9
1,9
Clasa de producție medie
A1.
Total
A(1.5.)
Poieni sau goluri destinate Împăduri
0,9
0,9
Consistența medie
A1.
Total
A(1.6.)
Terenuri degradate prevăzute a se Împăduririi
Vârsta medie
A1.
Ani
Total
Ani
A(1.7.)
Răchitării naturale sau create prin culturi
Fond lemnos total
A1.
MC
Total
MC
A(2)
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A(2,1-A2,5) din care
36,3
36,3
Volum lemnos /ha
A1.
MC
Total
MC
A(2.1.)
A(2.2.)
Păduri, plantații cu reușită definitivă, terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușita parțială
36,3
36,3
Indice de creștere curentă
A1.
MC/an/ha
A(2.3.)
Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze
Posibilitatea anuală din produse principale
mc/an
A(2.4.)
Poieni sau goluri destinate împăduririi
A(2.5.)
Terenuri degradate destinate Împădurii
Posibilitatea anuală din produse secundare din care
mc/an
B
TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE
C
TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri, sărături, mlaștini, râpe, ravene)
Rărituri
mc/an
D
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER
Indici de recoltate
MC /an/ha
D1.
Transmise prin acte normative altor agenți economici
Lucrări de îngrijire și conservare
D2.
Ocupații și litigii
TOTAL.
544,4
544,4
Lucrări de împădurire
ENCLAVE
REPARTITIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE
Clasa de vârstă (ani)
Categoria
1c
5h
-
-
-
-
-
Total
Păduri A1.1. – A1.3.
ha /%
Suprafața
505,3
36,3
-
-
-
-
-
541,6
Păduri A2.1. - A2.2.
ha /%
UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE
Total A1.1. - A2.2.
ha /%
Unitatea
A
K
-
-
-
Total
Suprafața
505,3
36,3
-
-
-
541,6
Ciclu de producție
110
-
-
-
-
-
DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI - ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
Publice
Forestiere
Total
La începutul deceniului
La sfârșitul deceniului
În perspectivă
m /ha
%
1,5
6,0
7,5
100
100
100
Total
FA
MO
CA
PLT
ME
SAC
ST
GO
BR
505,3
186,4
119,4
108,0
36,2
25,4
15,5
7,0
2,4
5,0
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
505,3
186,4
119,4
108,0
36,2
25,4
15,5
7,0
2,4
5,0
541,6
190,0
144,8
115,3
36,2
25,4
15,5
7,0
2,4
5,0
100
37
24
21
7
5
3
1
1
1
100
35
27
21
7
5
3
1
-
1
3,4
3,0
3,0
4,0
4,0
4,0
4,0
3,3
3,0
3,0
3,4
3,0
3,0
4,0
4,0
4,0
4,0
3,3
3,0
3,0
0,75
0,73
0,76
0,76
0,78
0,77
0,80
0,52
0,62
0,62
0,74
0,73
0,75
0,76
0,78
0,77
0,80
0,52
0,62
0,62
54
75
51
35
27
27
25
125
66
61
57
75
59
39
27
27
25
125
70
61
87421
41414
30498
8419
2354
1617
626
1399
123
971
101578
42539
42259
9690
2354
1617
626
1399
123
971
173
222
256
77
65
63
41
199
51
194
187
223
291
84
65
63
41
199
51
194
5,6
4,7
8,8
5,6
3,0
4,7
3,9
1,1
3,3
3,0
912
602
79
95
-
-
-
100
11
25
200
28
112
35
13
9
3
-
-
-
Principale
Secundare
Total
1,7
0,4
2,1
Lucrarea
Degajări
Curățiri
Rărituri
Tăieri de igienă
Lucrări de conservare
ha
ha
mc
ha
mc
ha
mc
ha
mc
Total
1,5
9,2
43
91,6
2000
297,7
5957
-
-
Anual
0,2
0,9
4
9,2
200
297,7
596
-
-
Specia
Împăduriri (ha)
MO
FA
BR
ST
PAM
Total
Integrale
4,1
1,1
1,0
2,7
0,6
9,5
Completări
1,7
0,5
0,4
1,1
0,2
3,9
Total
5,8
1,6
1,4
3,8
0,8
13,4
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (ha/%)
I (1 - 20)
II (21 - 40)
IV (61 - 80)
V (81 - 100)
VI (101 - 120)
VII (121 – 140)→
Total
49,0
10
313,8
62
18,2
4
24,5
5
76,2
15
23,6
4
505,3
100
-
-
-
-
-
-
36,3
100
-
-
-
-
36,3
100
49,0
9
313,8
58
18,2
3
60,8
11
76,2
14
23,6
5
541,6
100
PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE
Nivel prognoză
Suprafața în producție
(ha)
Volumul arboretelor exploatabile
(mii mc)
Volumul arboretelor preexploatabile
(mii mc)
Posibilitatea anuală
(mc)
2019 - 2028
505,3
43.226
7.138
912
2029 - 2038
508,1
-
-
1250
2039 - 2048
508,1
-
-
1344
Perspectivă
508,1
-
-
1830
S.U.P."A" - Codru regulat - sortimente obișnuite
Ciclu: 110 ani
FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr.
Crt.
Indicatorul
SPECII
U.M.
Total S.U.P
FA
MO
CA
PLT
ME
SA C
ST
GO
BR
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1.
Păduri pentru care se reglementează Recoltarea de produse principale (A11-A13)
Grupa I
ha
505,3
186,4
119,4
108,0
36,2
25,4
15,5
7,0
2,4
5,0
Grupa II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Total
505,3
186,4
119,4
108,0
36,2
25,4
15,5
7,0
2,4
5,0
2.
Proporția speciilor
%
100
37
24
21
7
5
3
1
1
1
3.
Clasa de producție medie
-
3.4
3.0
3.0
4.0
4.0
4.0
4.0
3.3
3.0
3.0
4.
Consistența medie
-
0,75
0,73
0,76
0,76
0,78
0,77
0,80
0,52
0,62
0,62
5.
Vârsta medie
ani
54
75
51
35
27
27
25
125
70
61
6.
Volum mediu la ha
mc/ha
173
222
255
77
65
63
41
199
51
194
7.
Fond lemnos total
Mc
87421
41414
30498
8419
2354
1617
374
139 9
123
971
8.
Indici de creștere curentă
mc/ an/ha
5,6
4,7
8,8
5,6
3,0
4,7
3,9
1,1
3,3
3,0
9.
Indici de creștere indicatoare
mc/ an/ha
2,9
10.
Posibilitatea de produse principale
mc/ an
912
602
79
95
-
-
-
100
11
-
11.
Posibilitatea de produse secundare
mc/ an
204
30
112
35
13
9
4
-
-
1
12.
Total (rând 10 + 11)
mc/ an
1.116
632
191
130
13
9
4
-
-
1
13.
Indici de recoltare
U.M.
Principale
Secundare
Total
mc/ an/ha
1,8
0,4
2,2
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă
Total
I
II
III
IV
V
VI
VII
Suprafața (ha)
505,3
49,0
313,8
-
18,2
24,5
76,2
23,6
%
100
10
62
-
4
5
15
4
Volum (mc)
87.421
1.299
35.758
-
7.138
8.941
28.493
5.792
%
100
1
41
-
8
10
33
7
S.U.P."K" - Rezervații de seminte.
Ciclu: -
FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr.
Crt.
Indicatorul
SPECII
U.M.
Total S.U.P
FA
MO
CA
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1.
Păduri pentru care nu se reglementează Recoltarea de produse principale (A21-A23)
Grupa I
ha
36,3
3,6
25,4
7,3
Grupa II
-
-
-
-
Total
36,3
3,6
25,4
7,3
2.
Proporția speciilor
%
100
10
70
20
3.
Clasa de producție medie
-
3,2
3,0
3,0
4,0
4.
Consistența medie
-
0,70
0,70
0,70
0,70
5.
Vârsta medie
ani
95
95
95
95
6.
Volum mediu la ha
mc/ha
390
312
463
174
7.
Fond lemnos total
mc
14.157
1.125
11.761
1.271
8.
Indici de creștere curentă
mc/ an/h a
4,7
5,0
5,4
2,4
9.
Indici de creștere indicatoare
mc/ an/h a
10.
Volum de extras prin tăieri de conserv.
mc/ an
11.
Posibilitatea de produse secundare
mc/ an
12.
Total (rând 10 + 11)
mc/ an
13.
Indici de recoltare
U.M.
Tăieri de conservare
Secundare
Total
mc/ an/ha
-
-
-
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă
Total
I
II
III
IV
V
VI
VII
Suprafața - ha
36,3
-
-
-
-
36,3
-
-
%
100
-
-
-
-
100
-
-
Volum - mc
14.157
-
-
-
-
14.157
-
-
%
100
-
-
-
-
100
-
-
Partea I MEMORIU TEHNIC
1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
3. ADMINISTRAREA ȘI GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE BIOPRODUCȚIE ȘI BIOPROTECȚIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER, ÎN AFARA LEMNULUI
8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE
10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
11. DIVERSE
1. SITUAȚIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a padurii
Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Fostilor Coloni Sarata , din judetul Sibiu.
Din punct de vedere fizico-geografic pădurile amenajate sunt situate in sud-estul judetului Sibiu, în Depresiunea Fagarasului,pe malul stang al raului Olt ,in bazinul Valea Sarata.
Din punct de vedere administrativ, pădurile in studiu sunt situate pe teritoriul satului Sarata, apartinator comunei Porumbacu de Jos din județul Sibiu.
1.2. Vecinătăți, limite, hotare
De regulă, limitele teritoriale ale unității de bază sunt reprezentate de forme de relief distincte, pâraie și culmi, dar există și situații când aceste limite sunt trasate convențional (ex. limita nordica cu pasunea comunei si o portiune din cea vestica care urmeaza traseul vechilor subparcele).
Limita pădurii este materializată pe teren prin semne amenajistice: linii verticale cu vopsea roșie si semne de hotar,cu indicativul H.
Vecinătăți, limite, hotare
Tabelul 1.2.1
Nr. crt.
Trupul de pădure
Puncte cardinale
Vecinătăți
Limite
Hotare
1
Sarata
Nord
Pasune
Padure R.N.P.
Artificială
Hotar pichetat,
Sud
Pădure Compos. Scorei
Naturala
Pr. Cracii
Est
Pădure Compos. Scorei Padure parohie Sarata
Naturală
Valea Saratii
Valea Muntelui
Vest
Padure comuna Porumbacu de Jos Pasune
Naturala
Conventionala
Muchia Tunsului Valea Seaca Pr. Mierea
1.3. Trupuri de pădure ( bazinete ) componente
Arboretele Composesoratului Fostilor Coloni Sarata sunt cuprinse in cadrul unui singur trup de pădure.
Situația fondului forestier pe trupuri de pădure și bazinete este prezentată în tabelul următor
Tabelul 1.3.1
Nr. crt
Denumirea trupului
Denumirea bazinetului
Parcele componente
Suprfata
( ha )
Comuna în raza căreia se află
Distanța în km până la ...
sediu
gara
1
Sarata
pr. Vl. Muntelui
118-121,125-128, 146,148,150, 152,
272,3
Sarata
8
16
pr. Vl.Seaca
122-124,149,151, 153,154,155
272,1
Sarata
7
15
Total
-
544,4
1.4. Baza juridică a proprietății
Baza juridică a proprietății o constituie titlul de proprietate ...............................eliberat in baza prevederilor legii nr.18/1991, nr. 1/2000 si nr. 274/2005, cat si procesul verbal de punere in posesie .........................., prin care Comisia Județeană Sibiu validează suprafața retrocedată în baza acestor legi composesoratului, respectiv o suprafata de 241,0 ha padure si 303,4 ha pasune impadurita.
1.5. Administrarea fondului forestier proprietate privată
Fondul forestier al Composesoratului Fostilor Coloni Sarata este administrat de Ocolul Silvic Avrig-D.S.Sibiu, în urma contractului de administrare încheiat între proprietar și ocol.
Administrarea acestor păduri se face cu respectarea regimului silvic.
1.6. Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier privat
Nu sunt astfel de terenuri.
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Constituirea unității de bază
Unitatea de productie formată din pădurile Composesoratului Fostilor Coloni Sarata sa constituit în anul 2008 ca urmare a aplicării legilor nr. 18/1991, nr. 1/2000 si nr. 247/2005, din păduri ce au aparținut anterior Ocolul Silvic Arpas(U.P.V Bilea) si din pasunile impadurite limitrofe cu acestea. Constituirea acestei unitati de productie a fost avizată de Conferința I de amenajare din data de 26.10.2018 în urma analizei temei de proiectare,cu denumirea UP I Sarata.
2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
Parcelarul constituit anterior ,pentru padure, a suferit modificări de limite, numai acolo unde parcelele au fost cedate parțial de către ocol. Pentru pasune au fost constituite noi parcele,conform cu normele de amenajare. Numerotarea parcelarului a rămas nemodificată in cazul padurilor (parcelele 118-128,146), iar cele nou constituite au fost numerotate in continuarea ultimei parcele de padure (147-155).
Materializarea parcelarului a fost realizată de către administratorul acestor păduri procedându-se practic la reîmprospătarea vechilor limite ,iar în cazul parților de parcele si a celor nou constituite, la materializarea noilor limite ,cit si a limitei dintre proprietati. Majoritatea limitelor de parcelă sunt naturale (culmi și pâraie) excepție face doar o portiune din limita vestica si estica ,care este trasata pe vechile limite de subparcele ,urmare a retrocedarii partiale a parcelelor.
Au apărut și modificări de subparcelar. La actuala revizuire a amenajamentului s-au evidențiat un numar de 37 subparcele. Materializarea subparcelarului s-a realizat de către personalul de proiectare.
2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor
Tabelul 2.2.1.1
Anul amenajării
Parcele
Subparcele
Număr
Suprafața
( ha )
Număr
Suprafața
( ha )
Medie
Maximă
Minimă
Medie
Maximă
Minimă
2018
21
25,9
51,2
3,8
37
14,7
48,8
0,4
2.2.2. Situația bornelor
Punctele de intersecție a limitelor parcelare precum și schimbările principale de aliniament sunt materializate cu borne. S-a păstrat numerotarea bornelor de la fosta unitate de producție din care a făcut parte pădurea si s-au materializat borne noi pentru parcelele provenite din pasune.
În tabelul 2.2.2.I. se prezintă situația acestora.
Pe lângă bornele existente, 209-224, 226-231, 233, 327, 329 s-au amplasat la amenajarea precedenta, pe arbori martori 5 borne bisate , cu numerele, 227, 229-231, 328 si un numar de 12 borne noi numerotate 401-412 (a se vedea și hărțile anexate amenajamentului), urmând a fi amplasate de către proprietar și bornele din piatră naturală în cel mai scurt timp. Amplasarea acestora este necesară pentru o mai bună delimitare între fondul forestier studiat și cel al vecinilor acestora în parcelele din care au fost reprimite numai părți,cat si cele nou constituite din pasuni. Rezultă astfel că au fost amplasate în total 34 borne așa cum rezultă din tabelul următor.
Situația bornelor
Tabelul 2.2.2.1
Trupul de pădure
Numerotare
Nr.
Sarata
209-224 ;226-231 ;233 ;327 ;329 ; 227bis,229bis-231bis ;328 bis ; 401-412.
42
Total
-
42
2.2.3. Corespondența între parcelarul din amenajamentul precedent și cel actual
Tabelul 2.2.3.1
2008
2018
2008
2018
2008
2018
u.a.
u.a.
u.a.
u.a.
u.a.
u.a.
118A
118A
123A
123A
148
148
119A
119A
B
B
149
149
B
B
124
124
150
150
120A
120A
125A
125A
151
151
B
B
126A%
126A
152
152
C
% C,E
B
B
152
152
D
D
127A
127A%,B,C,D
153
153
121A
121A
128A
128A
154
154
B
B
B
B
155A
155A
C
C
146C
146C
B
B
122A
122A
D
D
B
B
147
147
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților amenajistice s-au folosit planuri aerofotogrametrice la scara 1:5000 (foi volante) cu curbe de nivel, cu echidistanța de 10m întocmite de către I.C.S.P.S. în 1969.
Aceste planuri sunt evidențiate în tabelul 2.3.1.1.
Planuri de bază utilizate
Tabelul 2.3.1.1
Nr. crt.
Planuri de bază
Scara
Felul Planului
Supr. fond forestier (ha)
u.a.
1
L-34-74-C-c-3-I
1:5.000
Foaie volantă
284,9
122%,123%,124,146%,147%,148,
149-154, 155%
2
L-34-74-C-c-3-II
1:5.000
Foaie volantă
120,3
125%, 126-128, 146%, 147%, 148%
3
L-34-74-C-c-3-III
1:5.000
Foaie volantă
75,8
121%,122% ,123%, 147%
4
L-34-74-C-c-3-IV
1:5.000
Foaie volantă
33,6
118-120, 121%, 122%,125%, 147%
5
L-34-74-C-c-1-III
1:5.000
Foaie volanta
29,8
155%
Total
544,4
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Modificările de limită ale subparcelelor nou constituite precum și modificările de limite ale parcelelor, în interiorul perimetrului pădurilor studiate au fost ridicate în plan cu GPS rezultând 1,7 km.Perimetrul si parte din limitele parcelare constituite in pasunea impadurita au fost preluate de la proprietar ,care le-a masurat si a determinat suprafetele cu un specialist de cadastru autorizat.
Datele obținute in urma măsurătorilor au fost ulterior transpuse pe planurile de bază. Planul de bază astfel reactualizat și confruntat cu evidențele cadastrale a stat la baza determinării suprafețelor și la întocmirea noilor hărți amenajistice.
2.4. Suprafața fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafețelor
Determinarea suprefețelor s-a făcut la nivel de u.a. pe cale digitală. Suprafata padurii determinata la amenajarea anterioara a fost confruntata cu suprafața actuala.S-a constatat ca diferentele rezultate se incadreaza in toleranta admisa si s-au mentinut suprafetele anterioare. Pentu pasunea impadurita s-au acceptat suprafetele determinate.
Suprafața proprietății este aceași cu cea din documentele de proprietate.
Mișcările de suprafață se vor inregistra în tabelul 1E.
2.4.2. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier. Tabelul 1E
Nr.
crt.
Documentul de aprobare
Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb. Modificări de altă natură
Unități amenajistice - U.P., O.S
Modificări ale fondului forestier proprietate privată
Observații
Felul documentului
Nr.
Data
Definitive
Temporare
Defrișări fără scoatere din fondul forestier
(ha)
Semnătura șefului de ocol
Intrări
(ha)
Ieșiri
(ha)
Sold
(ha)
Supr.
(ha)
Termen
Data reprimirii
1
2
TP (Anexa 1-2)
PV de punere in posesie
Retrocedare conform Legii 1/2000
Retrocedare conform Legii 1/2000
118A,119
A, B,120 A, B, C,121A, B, C, 122A, B,123A, B,124,125 A,126A%, B,127A%,128A %, B%,146C, DU.P. V, O.S. Arpas Pasune impadurita
241,0
303,4
Composesoratul Sarata sold la 01.01.2019
544,4
118 A
6,6
119 A
36,3
B
2,3
120 A
13,4
B
4,5
C
1,5
D
1,9
E
2,8
121A
6,1
B
4,3
C
4,7
122 A
12,1
B
17,4
123 A
3,0
B
48,2
124
11,3
125 A
3,8
126 A
6,0
B
14,4
127A
3,5
B
3,4
C
4,5
D
5,7
128A
4,5
B
5,5
146C
12,9
2.4.2. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier. Tabelul 1 E-continuare
Nr. crt.
Documentul de aprobare
Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb.
Modificări de altă natură
Unități amenajistice - U.P., O.S
Modificări ale fondului forestier proprietate privată
Observații
Felul documentului
Nr.
Data
Definitive
Temporare
Defrișări fără scoatere din fondul forestier (ha)
Semnătura șefului de ocol
Intrări
(ha)
Ieșiri
(ha)
Sold (ha)
Supr. (ha)
Termen
Data reprimirii
146D
0,4
147
17,6
148
28,0
149
25,5
150
28,9
151
20,7
152
48,8
153
45,5
154
48,5
155A
39,0
B
0,9
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
Tabelul 2.4.3.1
Nr. crt.
Simbol
Categoria de folosința forestieră
Suprafața
ha
%
1
P
Fond forestier total
544,4
100
1.1.
P.D.
Terenuri acoperite cu pădure
541,6
99
1.2.
P.C.
Terenuri care servesc nevoilor de cultură
-
-
1.3.
P.S.
Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică
-
-
1.4.
P.A.
Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră
-
-
1.5.
P.I.
Terenuri afectate împăduririi
2,8
1
1.6.
P.N.
Terenuri neproductive
-
-
1.7.
P.T.
Terenuri scoase temporar din fondul forestier și neprimite
-
-
1.8.
P.O.
Ocupații și litigii
-
-
După cum se observă, la nivelul pădurilor studiate avem o utilizare foarte buna a fondului forestier: 99% din suprafața unității este acoperită cu pădure.
În tabelele 2.4.4.I. și 2.4.4.2. se prezintă repartiția fondului forestier pe destinații și deținători și pe categorii de folosință.
2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători
Tabelul 2.4.4.1
NR.
CRT.
DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL
COL.2+3+4+5
HA
MINISTERUL
MEDIULUI
HA
Composesorat
Fosti Coloni Sarata
HA
HA
HA
A
B
1
2
3
4
5
1.
FONDUL FORESTIER - TOTAL
(P )
54.4
54.4
1.1.
TERENURI ACOPERITE CU PADURE
(PD )
541.6
541.6
1.1.1
- RASINOASE
(PDR)
149.8
149.8
1.1.2
- FOIOASE
(PDF)
391.8
391.8
1.1.3
-RACHITARI (CULTIVATE SI NATURALE)
(PDS)
1.2.
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA
(PC )
1.2.1
- PEPINIERE
(PCP)
1.2.2
-PLANTAJE
(PCJ)
1.2.3
- COLECTII DENDROLOGICE
(PCD)
1.3.
TERNURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV.
(PS )
1.3.1
-ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE)
(PSZ)
1.3.2
-TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI
(PSV)
1.3.3
-APE CURGATOARE
(PSR)
1.3.4
-APE STATATOARE
(PSL)
1.3.5
-PASTAVARII
(PSP)
1.3.6
-FAZANERII
(PSF)
1.3.7
-CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA
(PSB)
1.3.8
-CENTRE FRUCTE DE PADURE
(PSD)
1.3.9
-PUNCTE ACHIZITII FRUCTE, CIUPERCI
(PSU)
1.3.10
-ATELIERE DE IMPLETITURI
(PSI)
1.3.11
-SECTII SI PUNCTE APICOLE
(PSA)
1.3.12
-USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE
(P S )
1.3.13
-CIUPERCARII
(PSC)
1.4.
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST. FOREST.
(PA )
1.4.1
-SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV
(PAS)
1.4.2
-CAI FERATE FORESTIERE
(PAF)
1.4.3
- DRUMURI FORESTIERE
(PAD)
1.4.4
-LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR
(PAP)
1.4.5
-DEPOZITE FORESTIERE
(PAZ)
1.4.6
-DIGURI
(PAG)
1.4.7
- CANALE
(PAC)
1.4.8
-ALTE TERENURI
(PA )
1.5.
TERENURI AFECTARE IMPADURIRI
(PT )
2.8
2.8
1.5.1
-CLASA DE REGENERARE
(PTR)
2.8
2.8
1.5.2
-TERENURI INTRATE LEGAL IN FONDUL FORESTIER
(PTF)
1.6.
TERENURI NEPRODUCTIVE
(PN )
1.6.1
-STINCARII ,ABRUPTURI
(PNS)
1.6.2
-BOLOVANISURI PIETRISURI
(PNP)
1.6.3
-NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE)
(PN )
1.6.4
-RIPE-RAVENE
(PNR)
1.6.5
-SARATURI CU CRUSTA
(PNC)
1.6.6
-MOCIRLE-SMIRCURI
(PNM)
1.6.7
-GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE
(PNG)
1.7.
FISIE FRONTIERA
(PF )
1.8.
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM.
(PT )
2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
Tabelul 2.4.5.1
NR
RD.
DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL
(COL.2+3+4)
HA
Composesorat
Sarata
HA
HA
ALTI
DETINATORI
HA
A
B
1
2
3
3
1
FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33)
544,4
544,4
2
SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3 + 10)
541,6
541,6
3
RASINOASE
149,8
149,8
4
MOLID
144,8
144,8
5
-DIN CARE : IN AFARA AREALULUI
6
BRAD
5,0
5,0
7
DUGLAS
8
LARICE
9
PINI
10
FOIOASE (RIND 11+12+15+21)
393,3
393,3
11
FAG
190,0
190,0
12
STEJARI
9,4
9,4
13
-PEDUNCULAT
7,0
7,0
14
-GORUN
2,4
2,4
15
DIVERSE SPECII TARI
140,7
140,7
16
- CARPEN, MESTEACAN
140,7
140,7
17
- PALTIN
18
- FRASIN
19
- CIRES
20
- NUC
21
DIVERSE SPECII MOI
51,7
51,7
22
- TEI
23
- PLOP
36,2
36,2
24
- DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI
25
- SALCII
15,5
15,5
26
- DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII
33
ALTE TERENURI - TOTAL
2,8
2,8
34
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA
35
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA
36
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST
37
TERENURI AFECTATE IMPADURIRII
2.8
2,8
38
- DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
2.8
2,8
39
TERENURI NEPRODUCTIVE
40
FISIE FRONTIERA
41
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER
2.5. Enclave
Nu sunt enclave.
2.6. Organizarea administrativă
Pădurile studiate fac parte dintr-un singur district, și un singur canton dupa cum este prezentat in tabelul de mai jos.
Organizarea administrativă
Tabelul 2.6.1
O.S.
Districtul
Cantonul
Parcele componente
Suprafața
ha
Nr.
Denumire
Nr.
Denumire
Avrig
I
Tunsu
4
Sarata
118-128,146-155
544,4
TOTAL
544,4
Organizarea administrativă corespunde cerințelor, asigurând buna desfășurare a activităților silvice din zonă.
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
Din punct de vedere juridic pădurile studiate au aparținut în trecut stramoșilor acestor proprietari,fosti coloni ramasi pe meleagurile Sibiului din timpul cavalerilor teutoni,care se ocupau in special cu prelucrarea sticlei ,agricultura si paza granitelor. La origine padurile provin din danii facute de domnitori locuitorilor bastinasi asezati la baza muntelui,pe versantul nordic al Carpatilor.
Deși nu există în arhivele proprietarului date mai amănunțite despre gospodărire, se poate presupune că aceasta a fost în comformitate cu normele legale în vigoare în acea perioadă, respectiv Legea ungară din 1879 (care prevedea obligativitatea amenajamentelor în pădurile statului austro- ungar și în cele ale societăților mari) și Ordonanța nr. 3296/1918 care stipula obligativitatea autorizării de către serviciul forestier a tuturor exploatărilor din păduri particulare.
După unirea Transilvaniei cu România în 1918, începând cu anul 1923 pădurile au intrat sub incidența prevederilor codului silvic român. După starea și aspectul arboretelor, se poate afirma că aceste arborete au fost în general bine gospodărite, asigurându-se o regenerare corespunzătoare. Arboretele actuale corespund potențialului stațional (păstrându-și caracterul natural fundamental), arboretele slab productive sau degradate nu sunt. Rezultă deci un nivel de gospodărire corespunzător, chiar și țelurilor de producție sau de protecție ale gospodăririi actuale.
Dupa unele inscrisuri, se pare, ca acest composesorat a fost constituit in anul 1934,in urma revendicarii proprietatii detinute de colonii din Sarata ,in conformitate cu legile reformei agrare.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evoluția constituirii suprafeței teritoriului și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară
În anul 1948, toate pădurile au fost trecute abuziv in proprietatea statuli român. Ele au fost gospodărite pe baza amenajamentelor întocmite în anii 1953, 1965, 1975, 1986, si 1996.
Primele amenajamente întocmite în cadrul organizatoric și juridic nou creat, au fost făcute în anul 1953. Pădurile care fac obiectul acestui studiu au făcut prima data parte din O.S.Vistea,apoi din O.S. Arpas si in prezent din O.S. Avrig. La baza acestor amenajamente a stat concepția continuității în sens ascendent a productivității pădurilor.
Datorită suprafeței mici (cca 1,5% din suprafața fostului UP V Bilea) date privind modul de gospodarire si caracterizarea evolutiei arboretelor nu sunt inregistrate la nivelul proprietatii in studiu.Drept urmare ,o analiza si un comentariu in acest sens nu este posibil si relevant decit la nivel general.Referirile ce se vor prezenta în continuare au mai mult un statut de informații cu caracter general, utile pentru a ne forma o idee asupra modului de gospodărire a acestor arborete.
Evolutia bazelor de amenajare UP V Balea-O.S Arpas
Tabelul 3.1.2.1.1
Anul amenajării
Subunități de gospodărire
Regimul
Exploatabilitatea
Ciclul
Tratamente
1953
A - Codru regulat
Codru
tehnică
100
Taieri rase
1965
A - Codru regulat
Codru
tehnică
100
Taieri rase
1975
A - Codru regulat
Codru
tehnică de protecție
100
Taieri rase
G- Codru gradinarit
Codru
-
100
Taieri rase
L -Protectie speciala
Codru
-
-
1986
A - Codru regulat
Codru
tehnică de protecție
110
Taieri rase
H-Protectie absoluta
Codru
-
-
Taieri de conservare
3.1.2.2. Evoluția reglementării producției
Arboretele studiate ,au fost supuse modului unitar de gospodarire prevazut in amenajamentele intocmite pentru fiecare etapa de 10ani de valabilitate. Dupa structura actuala a arboretelor se poate constata ca ,in general,prevederile amenajamentelor au fost respectate in cazul arboretelor cuprinse in fondul forestier.S-au respectat planurile de productie intocmite si nu au ramas suprafete neregenerate,evidentiindu-se chiar o evolutie corespunzatoare a compozitiei si calitatii arboretelor.
Se remarca insa starea aproape necoresponzatoare a arboretelor tinere care s-au instalat necontrolat,in urma taierii arboretelor mature de pe pasunea impadurita,stare care va trebui sa fie atent supravegheata de catre proprietar si administrator,pentru ca sa se reconstruiasca tipul de padure natural.
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
Baze de amenajare amenajament expirat
Tabel 3.2.1.
Anul amenajarii
Subunitati de gospodarire
Regimul
Exploatabilitatea
Ciclul
Tratamente
2018
A - Codru regulat
Codru
de protecție
120
Taieri rase Taieri progresive
K - Rezervatii de seminte
-
-
-
-
In tabelul cu denumirea: "Situatia realizarii prevederilor amenajamentului silvic pe natura de taieri" din sectiunea ANEXE se prezinta aceste realizari pe fiecare an de aplicare a amenajamentului anterior.
Dupa cum rezulta din acest tabel fata de o posibilitate totala de 11.150 mc stabilita de amenajamentul anterior s-a recoltat in deceniul de aplicare un volum de 12.605 mc,ceea ce reprezinta o depasire de 12% a prevederilor in volum.Aceasta depasire se datoreaza depasirii prevederilor in ceea ce priveste volumul produselor secundare cu 23%,dar si a produselor accidentale I.
Produsele principale normale au fost recoltate in volum de doar 3219 mc,respectiv un procent de doar 50% din volumul prevazut,deoarece s-au recoltat produse accidentale I in volum de 5053 mc.
Volumul extras prin taieri de igiena reprezinta doar 38% din volumul estimat a se recolta de amenajamentul anterior.
Impaduririle s-au realizat in procent de 78%,iar degajarile in procent de 97%.
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
Analizand evolutia de ansamblu prin prisma principalelor elemente ce-l caracterizeaza si a masurilor propuse de amenajamentele anterioare se desprind urmatoarele concluzii:– masurile propuse de aceste amenajamente au fost adecvate starii reale a arboretelor in fiecare perioada in raport cu dezvoltarea in perspectiva a acestora;– impaduririle s-au efectuat la timp,dar nu intotdeauna respectand formulele de impadurire stabilite de amenajament;– lucrarile de ingrijire(intretinere) a plantatiilor,cat si lucrarile necesare pentru asigurarea regenerarii naturale nu au fost executate la timp si nici pe suprafetele prevazute de amenajament,cu repercursiuni asupra compozitiei optime a arboretelor;– accesibilitatea fondului forestier este de 100%.
3.3.1. Evolutia structurii padurilor
La analiza evolutiei structurii padurilor din aceasta unitate trebuie sa se tina cont de perioada relativ scurta,doar un deceniu,scursa de la prima amenajare a padurilor acestei proprietati private grupate in aceasta unitate de productie.
Concluziile ,cu caracter general,ce se pot desprinde in acest sens sunt urmatoarele:– structura pe clase de varste a fost si este dezechilibrata,dar urmeaza un curs relativ normal; -compozitia a fost tot timpul diferita de optim,dar a crescut procentul fagului si molidului,in detrimentul plopului si mesteacanului;– consistenta medie a arboretelor a crescut de la 0,72 la 0,74, fata de amenajamentul anterior.
4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
Principalele elemente ce caracterizează stațiunea și vegetația (descrierea parcelară) au fost culese cu ocazia parcurgerii terenului. Culegerea datelor de teren s-a făcut prin observații și măsurători directe.
Datele de teren s-au consemnat în fișele unităților prin coduri și denumiri oficializate, ele constituind documentele primare ale sistemului informatic al amenajării pădurilor.
Culegerea elementelor ce caracterizează stațiunea și arboretul s-a făcut cu respectarea metodelor și procedeelor cuprinse în normele și normativelor tehnice în vigoare:– elementele taxatorice au fost determinate cu ajutorul uneia sau mai multor piețe de probă amplasate în fiecare arboret, în zone considerate reprezentative;– toate datele privind stațiunea și arboretul s-au prelucrat cu ajutorul calculatorului electronic, rezultând evidențele redate mai ales în părțile a II-a și a III-a ale amenajamentului (inclusiv "Descrierea parcelară").
4.2. Elemente privind cadrul natural
4.2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic regiunea studiată cuprinde cristalinul format in fazele evolutiei neogene și cuaternare. Alcătuirea petrografică este dominată de sisturi sericitoase si cloritoase, cu intercalatii de calcare. La poalele muntilor apar conglomerate,brescii,nisipuri si mai rar marne.
Substratul geologic de suprafata pe care s-au format solurile il constituie deluviile, pe versanti si eluviile,pe locurile asezate.
4.2.2. Geomorfologie
Din punct de vedere morfostructural, teritoriul face parte din Unitatea de orogen(I) carpatica muntoasa(A) ,Subunitatea cristalino-mezozoica(a), Masivul Meridional( 2). Unitatea geomorfologică predominantă este platoul. Configurația terenului este variată, de la plană la cel mai frecvent ondulată.
Altitudinea minimă este de 500 m ( u.a. 155A), iar cea maximă este de 780 m ( u.a. 125A,B) - media se situează în jurul a 600 m.– între 400-600m: 382,3 ha (70%)– între 601-780m: 162,1 ha (30%)
TOTAL: 544,4ha (100 %)
Expoziția terenului este în general însorită (64%), dar datorită rețelei hidrografice relativ bogate, ce a dus la fragmentarea reliefului, au apărut toate tipurile de expoziții:– expoziții însorite: 346,2 ha (64%)– expoziții parțial însorite: 59,6 ha (11%)– expoziții umbrite: 138,6 ha (25%)
TOTAL: 544,4 ha (100 %)
Înclinarea terenului înregistrează valori diferite, de la sub 16g pe versanți cu înclinări moderate, la 16-30g pe versanții cu înclinări repezi. Predomină înclinările usoare (96%) iar repartiția arboretelor pe categorii de înclinare este următoarea:– moderată (sub 16g): 484,7 ha (89%)– repede (16 - 30g): 59,7ha (4%)
TOTAL: 544,4 ha (100%)
Analizând efectul factorilor și determinanților ecologici prezentați mai sus, constatăm că au valori ce indică o favorabil itate mijlocie pentru stațiunile din etajul deluros de gorunete,fagete și goruneto- făgete,cel al fagetelor premontane si cel al amestecurilor de rasinoase cu fag.
4.2.3. Hidrografia
Pădurile studiate se află în bazinul Valea Sarata, cu ramificatiile: Valea Seaca si Valea Muntelui.Acesta se varsa prin paraul Porumbacu in raul Olt. Toate aceste paraie au profile transversale in forma de U.
Orografia teritoriului, fragmentarea terenului, precum și precipitațiile bogate au favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice relativ dese.Perioadele sarace in precipitatii(toamna) scad vizibil debitul apelor,fara insa a le seca.
Datorita rocilor compacte si a gradului ridicat de impadurire din amonte,scurgerea apei cu aluviuni in suspensie are valori mici,pâraiele avand în general un debit echilibrat si un regim hidric percolativ,ce asigura necesarul de umiditate din sol.
4.2.4. Climatologie
Conform clasificării climatice, unitatea studiată face parte din sectorul de clima de munte, boreala,caracterizata printr-un climat relativ ploios, cu ierni reci si cu precipitații în tot cursul anului. Influenta reliefului inalt al Muntilor Fagaras pe fondul climatului zonal realizeaza o stratificare climatica verticala ce influenteaza direct distributia etajelor fitoclimatice.
4.2.4.1. Regimul termic
Este favorabil dezvoltării principalelor specii forestiere din cuprinsul acestei unități: fag, molid, gorun, diverse tari.
Temperatura medie anuală este 9,0°C, cu variații în funcție de altitudine.
Temperatura medie a lunei celei mai calde este de 17-18C(iulie);temperatura maxima absoluta este 38,6 gr. C - august,iar cea minima:-31gr.C-februarie.
Primul îngheț are loc în jurul datei de 29 noiembrie, iar ultimul îngheț are loc în jurul datei de 11 martie.
Durata medie a perioadei de vegetatie este de 150-170 zile.Se poate aprecia că temperatura nu reprezintă un factor limitativ pentru vegetația forestieră, deși înghețurile timpurii sau târzii pot provoca pagube semințișurilor naturale și culturilor tinere.
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 800 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (508 mm), și cele mai mici iarna (100-150mm).
Evaporatia potentiala are valoarea de 641 mm,indicele de ariditate: 37,iar umezeala relativa a aerului 73%.In perioada iunie-septembrie se consemneaza un excedent al evapotranspiratiei determinat de circulatia puternica a aerului ce duce la o uscare superficiala a solului si la un deficit de apa in straturile imediat subiacente.
Nebulozitatea atinge valori de 140 zile pe an,iar convectia termica determina aparitia a 5-15 zile noroase pe luna in perioada mai-august,
In regiune cad adesea,in special vara,ploi cu caracter torential,sub forma de averse insotite de descarcari electrice.
Durata medie a stratului de zapada este de 120 zile,iar grosimea sa medie de 40 cm.
Condițiile petrografice, climatice și biogeografice locale permit realizarea unei acumulări bogate de ape subterane.
4.2.4.3. Regimul eolian
Vânturile obișnuite sunt cele care bat din direcția vest si nord -est(frecventa medie- 31%).Viteza medie a vantului din directia cea mai frecventa este de 3,4 m/s.
Vantul dominant este cel numit Masonul,care in anul 1988 a adus mari prejudicii arboretelor de fag din zona.
Pentru a mări rezistența arboretelor la doborâturi de vânt, este indicat pe cât posibil în viitor să se respecte formulel deîmpădurire recomandate de actualul studiu.
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice
Principalii indicatori climatici, care au fost arătați mai sus, determina pentru teritoriul în studiu, un climat temperat-continental de munte, caracterizat printr-un regim termic moderat cu, umiditate ridicata,cu veri scurte si ierni lungi si reci.
Concluziile ce se desprind ca urmare a analizei datelor climatice sunt:– valorile extremelor termice pot fi letale pentru puietii de molid,fag si cvercinee ducand la parlirea scoartei acestora-maximele,sau pot produce gelivuri si inima rosie(fag)-minimele;– corelatia intre regimul termic si cel pluviometric in timpul sezonului de vegetatie favorizeaza dezvoltarea tuturor speciilor forestiere din unitate;– inversiunea de temperatura este una dintre caracteristicile termice din zona,ea avand efecte negative asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere,datorita scurtarii perioadei de vegetatie;– nivelul apei freatice este afectat negativ,in urma construirii salbei de hidrocentrale de pe raul Olt ,mai ales in anii secetosi;– regimul eolian este destul de moderat,dar uneori poate produce pagube mari.
Acest climat este favorabil dezvoltării principalelor specii forestiere din cuprinsul etajelor de vegetatie:molid,fag si cvercinee.
4.3. Soluri
4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Tipurile de sol și caracterul substratului litologic s-au preluat din amenajamentele precedente. S-au făcut profile de control pentru verificarea tipurilor și subtipurilor de sol identificate anterior constatandu-se ca acestea au fost identificate corect.
Tipurile și subtipurile de sol care se găsesc în această unitate sunt prezentate în tabelul 4.3.1.1, iar repartiția pe u.a. în tabelul 4.3.4.1.
Evidența tipurilor de sol
Tabelul 4.3.1.1
Nr. crt.
Clasa de soluri
Tipul de sol
Subtipul de sol
Cod
Succesiunea orizonturilor
Suprafață
ha
%
1
Luvisoluri(Argiluvisoluri)
Luvosol (Brun luvic)
Stagnic (pseudogleizat)
2407
Ao-Elw-Btw-C
346,6
64
2
Cambisoluri
Eutricambosol (Brun eumezobazic)
tipic
3101
Ao-Bv-C
110,1
20
Stagnic (pseudogleizat)
3109
Ao--Bvw-C
35,7
6
Total Eutricambosol (brun eumezobazic)
145,8
26
Districambosol (brun acid)
tipic
3301
Ao -Bv- C
52,0
10
TOTAL GENERAL
544,4
100
4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
După cum se observă din tabelul 4.3.I.I., există trei tipuri de sol, cel mai răspândit fiind tipul Luvosol (brun luvic) subtipul stagnic (pseudogleizat), întâlnit pe 346,6 ha (64%), urmat de tipul Eutricambosol (brun eumezobazic) subtipul tipic 110,1 ha (20%), etc.
Luvosol stagnic (brun luvic pseudogleizat) se gaseste pe 64% din suprafața studiată. Face parte din clasa argiluvisolurilor care au diagnostic orizontul B argiloiluvial (Btw). Solul se definește prin orizonturile Elw și Btw. Solurile brune luvice s-au format pe materiale parentale ca luturi, nisipuri, argile mai sărace în materiale calcice și feromagneziene. Vara, solul se usucă la adâncime mare. Orizontul Bt este mai bogat în coloizi migrați din partea de sus, iar deasupra acestuia un orizont EI sărac în argilă și materie organică.
Textura este mijlocie (luto-nisipoasă) în Ao, mijlocie către grosieră în Elw și mijlocie fină în Btw. Volumul edafic este submijlociu in general.Continutul in substante nutritive este relativ bogat pentru humus,respectiv mijlociu bogat pentru azotul total si fosforul mobil,cat si foarte bogatcu potasiu asimilabil. Fertilitatea este influențată de umiditate si grosimea fiziologică. Pe acest sol vegetează bine fagul.
Eutricambosol tipic(brun eumezobazic tipic): se gaseste pe 20% din suprafața studiată, are succesiunea de orizonturi Ao-Bv-C ,fiind moderat acid (pH : 5,4-5,9). Morfologic sunt soluri mijlociu profunde cu grosimea fiziologică utilă de 35-50 cm, pe această grosime conținutul de schelet variează între 5-15%, volumul edafic fiind predominant mijlociu.
Textura,relativ uniforma pe profil,este luto-nisipoasa cu continut de argila fina.Pe grosimea fiziologica utila continutul substantelor nutritive este mijlociu bogat in azot total,mijlociu bogat la bogat in fosfor mobil si foarte bogat in potasiu asimilabil.
Bonitatea este mijlocie pentru gorun, fag și molid. La subtipul stagnic (pseudogleizat) apare in orizontul B pseudogleizarea(w).Acest subtip are calitati cat si neajunsuri asemanatoare subtipului pseudogleizat al solului brun luvic prezentat mai sus.
Districambosol tipic (brun acid tipic): se gaseste pe10% din suprafață,iar succesiunea orizonturilor pe profil este Ao-Bv-C. Volumul sau edafic este submijlociu-mijlociu,textura mijlocie, destul de uniforma pe profil,iar capacitatea de retinere a apei este medie.
Dupa valoarea Ph,acest sol este slab acid-acid,cu un circuit mai moderat al substantelor nutritive.
Bonitatea este mijlocie pentru gorun, fag .
4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol
Tabelul 4.3.3.1
SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE
24
Brun luvic
2407 pseudogleizat
126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 155 A 155 B
Total subtip sol 19 UA 346.6 HA
Total tipsol 19 UA 346.6 HA
31
brun eumezobazic
3101 tipic
118 A 120 B 120 C 120 D 120 E 121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 B
Total subtip sol 11 UA 110.1 HA
3109 pseudogleizat
123 A 124 125 A 147
Total subtip sol 4 UA 35.7 HA
Total tipsol 15 UA 145.8 HA
33
brun acid
3301 tipic
119 A 119 B 120 A
Total subtip sol 3 UA 52 . 0 HA
Total tip sol 3 UA 52. 0 HA
Total UP37 UA 544.4 HA
4.4. Tipuri de stațiune
4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni
Tabelul 4.4.1.1
Tipul de stațiune
Suprafața
Categoria de bonitate
Tipuri sol
Cod
Denumire
Ha
%
Sup.
Mij.
Inf.
Etajul Montan de amestecuri- FM2
3332
Montan de amestecuri(Bm) brun edafic mijl.cu Asp.- Dentaria.
69,3
13
-
69,3
-
3101
3301
Etajul Montan-premontan de fageteFMI
4420
Montan- premontan de fagete(Bm) brun edafic mijlociu cu Asp-Dentaria
128,5
24
-
128,5
-
3101
3109
Etajul deluros gorunete,fagete si goruneto-fagete- FD3
5152
Deluros de gorunete-fagete(Bm) brun mediu podzolit edafic mijlociu.
346,6
63
-
346,6
-
2407
TOTAL ( ha/% )
544,4
544,4
100
100
Suprafața studiata este repartizata in trei etaje de vegetație. în etajul deluros de gorunete- fagete(63%), fagete(24%), si amestecuri de rasinoase cu fag(13%).
Din punct de vedere al bonității, 100% din stațiuni sunt de bonitate mijlocie.
În tabelul 4.4.2 este prezentată descrierea și diagnoza tipurilor de stațiune măsurile de gospodărire propuse pentru fiecare în parte iar în tabelele 4.4.3 și 4.4.4 se prezintă repartiția lor pe u.a. și tipuri de sol.
4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
Tabelul 4.4.2.1
Indicativul de clasificare și formula stațională
Descrierea concisă a tipului de stațiune, bonitatea, suprafața ocupată
Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia
Solul
Factorii și determinanții ecologici limitativi. Riscuri.
Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici șiriscuri
Măsuri silvo- tehnice
Compoziția optimă
Tratamentul
1
2
3
4
5
6
7
8
Etajul Montan de amestecuri- FM2
3.3.3.2. Montan deamestec(Pm) brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria
FM2 Pm TII-III HIII Ue3-2
Versanți ondulați cu expoziții însorite, ușor la mijlociu înclinați, soluri brune , mijlociu profunde nisipo-lutoas, cu volum edafic mijlociu.
Bonitate mijlocie pentru amestecuri și fag.
S=69,3ha
134.1Amestec de rasinoase si fag pe soluri schelete -Pm 411.4 Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm
3101
3301
Substanțele nutritive, Apa accesibilă. Erodarea solului
Menținerea vegetației forestiere
5MO3FA2BR
7FA 2MO 1PAM
Tăieri progresive
Etajul Montan-premontan defagete-FM1
4.4.2.0. Montan-premontan de făgete (Pm) brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
FM1+FD4 Pm TIII HIII Ue2
Platouri si versanți ondulați cu expoziții parțial însorite, ușor la mijlociu înclinați, soluri brune si brune luvice loto-nisipoase, mijlociu profunde , cu volum edafic mijlociu.
Bonitate mijlocie pentru gorun și fag.
S=128,5ha
411.4- Făget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm.
431.2 - Făgeto-cărpinet cu flora de mull.-Pm
3101
3109
Substanțele nutritive, Apa accesbila. Erodarea solului
Menținerea vegetației forestiere
7FA 2MO 1PAM
7FA2PAM1CA
Tăieri progresive
Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (FD3)
5.I.5.2. Deluros de gorunete- fagete (Pm) brun mediu podzolit edafic mijlociu
FD3 go PmTIII/IVHIII Ue2
Platouri colinare cu mici denivelari,inclinari moderate,soluri brune luvice,mediu podzolite luto- nisipoase,mijlociu profunde,volum edafic mijlociu.
Bonitate mijlocie pentru gorun si fag.
S=346,6ha
531.5 Sleau de deal ,pe platouri, cu gorun si fag-Pm
2407
Substantele nutritive, Apa accesibila. Inmlastinarea de durata.
Mentinere vegetatiei forestiere.
6GO3FA1CA
Taieri progresive
4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune
Tabelul 4.4.3.1
TS
UNITATI AMENAJISTICE
3332
118 A 119 A 119 B 120 A 120 B 120 C 120 D 120 E
TOTAL TS: 8 UA 69.3 HA
4420
121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 124 125 A 147
TOTAL TS: 10 UA 128.5 HA
5152
126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 155 A 155 B
TOTAL TS: 19 UA 346.6 HA
TOTAL UP: 37 UA 544.4 HA
4.4.4. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și sol
Tabelul 4.4.4.1
TS
SOL
UNITATI AMENAJISTICE
32
3101
18 A 120 B 120 C 120 D 120 E
TOTAL SOL: 5 UA 17.3 HA
32
301
19 A 19 B 120 A
TOTAL SOL: 3 UA 52.0 HA
TOTAL TS: 8 UA 69.3 HA
420
3101
121 A 121 B 121 C 1 2 A1 2 B 123 B
TOTAL SOL: 6 UA 92.8 HA
420
3109
123 A 124 125 A 147
TOTAL SOL: 4 UA 35.7 HA
TOTAL TS: 10 UA 128.5 HA
5152
2407
126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 1 5 A1 5 B
TOTAL SOL: 19 UA 346.6 HA
TOTAL TS: 19 UA 346.6 HA
TOTAL UP: 37 UA 5 4.4 HA
4.5. Tipuri de pădure
4.5.1. Evidenta tipurilor naturale de pădure
Tabelul 4.5.1.1
Tip de stațiune
Tipul de pădure
Suprafața
Productivitatea naturală
(ha )
Cod
Denumire
ha
%
Sup.
Mij.
Inf.
3.3.3.2.
134.1
411.4
Amestec de rasinoase si fag pe soluri schelete.-Pm Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm
52,0
17,3
10
3
52,0
17,3
Total
69,3
13
69,3
4.1.1.4.
411.4
Făget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm
95,3
17
95,3
431.2
Făgeto-cărpinet cu flora de mull.-Pm
33,2
6
33,2
Total
128,5
23
128,5
5.I.5.2.
531.5
Sleau de deal pe platouri,cu gorun si fag.-Pm
346,6
64
346,6
TOTAL
ha
544,4
544,4
%
100
100
Privind tipurile de pădure identificate în zonă putem obseva că majoritatea speciilor de bază s-au adaptat condițiilor ecologice din această zonă si vegeteaza in aceste conditii foarte bine.
Cele mai răspândite tipuri de pădure sunt "Sleaul de deal pe platouri cu gorun si fag,(Pm)" (64% din suprafața), urmat de ,"Fagetul montan pe soluri schelete cu flora de mull" (17%) etc.
Analizând comparativ productivitatea arboretelor și bonitatea stațiunilor, reiese că între bonitatea stațiuniilor și productivitatea arboretelor există o concordanță aproape perfectă.
In continuare în tabelele 4.5.2 și 4.5.3 sunt prezentate tipurile naturale de pădure pe tipuri de stațiuni și unități amenajistice și în raport cu caracterul actual al tipului de pădure.
4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri
Tabelul 4.5.2.1
TS
TP
UNITATI AMENAJISTICE
3332
1341
119 A 119 B 120 A
TOTAL TP: 3 UA 52.0 HA
3332
4114
118 A 120 B 120 C 120 D 120 E
TOTAL TP: 5 UA 17.3 HA
TOTAL TS: 8 UA 69.3 HA
4420
4114
121 A 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 125 A
TOTAL TP: 7 UA 95 .3 HA
4420
4312
121 B 124 147
TOTAL TP: 3 UA 33 .2 HA
TOTAL TS: 10 UA 128.5 HA
5152
5315
126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 155 A 155 B
TOTAL TP: 19 UA 346.6 HA
TOTAL TS: 19 UA 346.6 HA
TOTAL UP: 37 UA 544.4 HA
4.5.3. Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
Tabelul 4.5.3.1
CRT
UNITATI AMENAJISTICE
120 D 155 B
TOTAL CRT: 22 UA 2.8 HA
Natural fundamental de prod.mij.
118 A 119 A 120 A 120 B 120 C 121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 124 125 A 126 A 126 B 127 A 127 B 127 D 128 B 146 C 146 D
TOTAL CRT: 22 UA 225.0 HA
Natural fundamental de prod.inf.
120 E
TOTAL CRT: 1 UA 2.8 HA
Partial derivat
128 A 147 148 149 150 151 152 153 154 155 A
TOTAL CRT: 10 UA 307.0 HA
Total deriv.: de product. inferioara
119 B
TOTAL CRT: 1 UA2.3 HA
Tinar nedefinit
127 C
TOTAL CRT: 1 UA4.5 HA
TOTAL UP: 37 UA 544.4 HA
4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Situația formațiilor forestiere este prezentată sintetic la subcapitolul 15.3.2 din Partea a III-a a amenajamentului.
Din punct de vedere al întinderii acestora, constatăm că majoritatea o reprezintă sleaurile de deal cu gorun(63%),făgetele pure montane(21%), urmate de amestecurile de rasinoase cu fag(10%) făgete amestecte(6%).Distribuția este normală ținând cont de faptul că rasinoasele,fagul și gorunul rămân speciile cele mai bine adaptate condițiilor ecologice din zonă.
În ceea ce privește caracterul actual al tipului de pădure, se constată că arboretele în proporție de 42% și-au păstrat caracterul natural fundamental, însa 57% din arborete sunt derivate partial,urmare a regenerarii naturale,necontrolate si in care nu s-au executat lucrari de stimulare a regenerarii pentru speciile de baza. Această pondere a aboretelor derivate este datorată si tăierilor rase efectuate in pasunile impadurite neurmate de împăduriri. Arboretele de acest tip fiind tinere ,prin lucrari de ingrijire, pot fi readuse mai aproape de tipul natural,in timp.
4.6. Structura fondului de producție și de protecție
Structura fondului de producție și protecție este prezentată în listele 15.2.3, 15.2.10 iar o sinteză a acestora în tabelele 4.6.1 și 4.6.2.
Tabelul 4.6.1.
S.U.P
Grupa de specii
Supr.
Clase de vârstă
(ha)
Clase de producție
(ha)
ha
I
II
III
IV
V
VI
VII
I
II
III
IV
V
„A”
FA
186,4
30,3
53,5
8,8
10,3
73,2
10,3
186,4
MO
119,4
7,5
91,2
7,6
10,0
1,0
2,1
119,4
CA
108,0
5,4
93,5
1,8
2,9
2,0
2,4
1,9
106,1
PLT
36,2
36,2
36,2
ME
25,4
25,4
25,4
SAC
15,5
1,5
14,0
15,5
ST
7,0
0,5
6,5
5,2
1,8
GO
2,4
1,3
1,1
2,4
BR
5,0
2,5
1,3
1,2
5,0
Total
505,3
49,0
313,8
-
18,2
24,5
76,2
23,6
-
-
320,3
185,0
-
„K”
FA
3,6
3,6
3,6
MO
25,4
25,4
25,4
CA
7,3
7,3
7,3
Total
36,3
-
-
-
-
36,3
-
-
-
-
39,0
7,3
-
Total
FA
178,6
30,3
53,5
13,9
73,2
10,3
190,0
MO
148,4
7,5
91,2
35,4
1,0
2,1
144,8
CA
108,3
5,4
93,5
10,2
2,0
2,4
1,9
113,4
PLT
48,7
36,2
36,2
ME
28,2
25,4
25,4
SAC
15,5
1,5
14,0
15,5
ST
11,6
0,5
6,5
5,2
1,8
GO
2,4
1,3
1,1
2,4
BR
1,8
2,5
1,3
1,2
5,0
Total
541,6
49,0
313,8
-
18,2
60,8
76,2
23,6
-
-
349,3
192,3
-
%
100
9
58
-
3
11
14
5
-
-
64
36
-
Indicatori de caracterizare ai fondului forestier
Tabelul 4.6.2.
Specificări
Specii
Total
FA
MO
CA
PLT
ME
SAC
ST
GO
BR
Compoziția-%
35
27
21
7
5
3
1
-
1
100
Clasa de producție
3.0
3.0
4.0
4.0
4.0
4.0
3.3
3.0
3.0
3.4
Consistența
0,73
0,75
0,76
0,78
0,77
0,80
0,52
0,62
0,62
0,74
Vârsta medie-ani
75
59
39
27
27
25
125
70
61
57
Creșterea curentă-mc/an/ha
4,7
8,2
5,4
3,0
4,7
3,9
1,1
3,3
3,0
5,6
Volum mediu-mc/ ha
223
291
84
65
63
41
199
51
194
187
Volum total
42539
42259
9690
2354
1617
626
1399
123
971
101578
Analizând structura arboretelor pe clase de vârstă se constată că la nivel de S.U.P."A", clasele de vârstă sunt dezechilibrate: cu excedent foarte mare în clasa a II-a (313,8 ha- 58%) și deficite în restul claselor de vârsta.
Analizând "Situația sintetică pe specii" (15.2.3) se observă că specia majoritară în pădurile studiate este fagul care ocupa 35% din suprafata, urmat de molid-27% și carpen - 21% din suprafata, plopul termurător- 7%,mesteacan-5%, iar restul speciilor sunt reprezentate sub 5%.
Compoziția nu este optimă, cel mai important aspect de semnalat fiind ponderea mare a carpenului si a diverselor specii moi (plop tremurator, salcie) în defavoarea specilor de bază, in special a cvercineaelor, situație la care s-a ajuns in urma taierilor rase executate in pasunile impadurite, ce s-au regenerat natural, dar s-au instalat majoritar speciile pioniere.
Vârsta medie (57 ani) si consistența (0,74)sunt aproape de optim.
Sub aspectul amestecului speciilor se observă ca numai fagul formează arborete pure.
Situația structurii verticale a arboretelor este următoarea; 45% arborete relativ echiene și 55% relativ pluriene.
4.7. Arborete slab productive și provizorii
Arborete slab productive sunt reprezentate de arboretul natural fundamental de productivitate inferioara din ua 120E (2,8 ha) si arboretul total derivat de productivitate inferioara din ua.119B (2,3ha).Aceste arborete vor fi parcurse cu taieri progresive de insamantare si respectiv,taieri rase urmate de impaduriri.
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
Arboretele nu sunt afectate de factori destabilizatori in mod semnificativ. Limitativa poate deveni inmlastinarea de lunga durata ,urmare a existentei platoului cu soluri brune luvice.
4.9. Starea sanitară a pădurii
Până în prezent s-a desfășurat o activitate susținută de monitorizare a evoluției populațiilor de Ipide prin instalarea de arbori cursă și curse feromonale. Această activitate trebuie continuată și pe viitor. În limitele normale a fost semnalată prezența ciuperci xilofage Fomes fomentarius.
Alți factori care influențează negativ starea fitosanitară sunt: pagubele produse de vânat (aflate totuși în limitele normale) prin roaderea mugurilor terminali la semințiș și roaderea scoarței arborilor tineri de către cervide, zdrelirea scoarței de către urși, până la circa 2 m de la nivelul solului și prejudiciile produse de lucrările de exploatare.
În final, putem concluziona că starea sanitară a pădurii studiate este bună, totuși pentru prevenirea acțiunii factorilor dăunători e nevoie de desfășurarea unei activități permanente de depistare a bolilor și a dăunătorilor, iar prin lucrări specifice în funcție de vârstă (curățiri, rărituri, tăieri de igienă, de regenerare sau de conservare ), exemplarele bolnave să fie extrase cu prioritate. Tot ca măsuri preventive se pot crea condiții cât mai favorabile dezvoltării unor organisme care sunt dușmanii naturali ai dăunătorilor: furnici, păsări insectivore etc.
4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație
Tabelul 4.10.1
Bonitatea stațiunii
Productivitatea arboretelor
Diferențe
Categoria
Supr.
ha
%
Categoria
Caracterul actual
Supr.
ha
%
+
-
Mijlocie
541,6
100
Mijlocie
Nat. fund. de prod. inf.
2,8
1
-
5,1
Nat. fund. de prod. mij.
225,0
40
Parțial derivat
307,0
59
Total derivat de prod. inf.
2,3
-
Nedefinit
4,5
1
Total
541,6
100
TOTAL
541,6
100
TOTAL
-
541,6
100
Din cele prezentate la acest capitol putem afirma următoarele:– condițiile staționale și de vegetațe sunt favorabile dezvoltării speciilor de bază (rasinoase,fag, stejari), care realizează productivități medii;– există o corelație aproape perfectă între bonitatea stațiunii și potențialul stațional; există două u.a. in care fagul este de productivitate inferioara urmare a inmlastinarii relativ permanente pe o parte din suprafata acestora.
5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii
5.1.1. Obiective social-economice și ecologice
Obiectivele social-economice și ecologice ale pădurii reflectă cerințele societății față de produsele și serviciile oferite de pădure.
Pentru arboretele din această unitate obiectivele sunt de protectie si producție .
Ca obiective de producție s-au fixat: obținerea de masă lemnoasă de calitate superioară pentru cherestea dar și lemn pentru celuloză, hârtie, ori construcții sau foc; valorificarea superioară a vânatului și a produselor accesorii ale pădurii, concomitent cu gestionarea durabilă a biodiversității.
Ca obiectiv prioritar de protecție s-a stabilit; proectia apelor,a genofondului forestier, conservarea pădurilor și a echilibrului ecologic.
5.1.2. Funcțiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social - economice și ecologice fixate, prezentul studiu a stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Repartizarea acestora s-a făcut după criteriile pentru încadrarea arboretelor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale din normativele în vigoare.
Funcțiile pădurii
Tabelul 5.1.2.1
Grupa , subgrupa și categoria funcțională
Suprafața
Cod
Denumire
ha
%
GRUPA 1. - Păduri cu funcții speciale de protecție
Subgrupa 1.1 - Păduri cu funcții de protecție a apelor
1.1c
Paduri de pe versantii paraielor care alimenteaza lacurile
505,3
93
hidrocentralelor amplasate pe raul Olt
Subgrupa1. 5 - Păduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier
1.5h
Păduri stabilite ca rezervatii pentru producerea de seminte
36,3
7
forestiere.
TOTAL
544,4
100
Dintre funcțiile de protecție pe care le mai îndeplinesc pădurile din această unitate amintim:– climatică ( ameliorarea climei, crearea unei atmosfere cu aer oxigenat, curat, bogat în aerosoli și ioni negativi );– hidrologică ( asigurarea surselor de apă );– oxică ( capacitatea pădurii de a produce oxigen );– mediogenă ( proprietatea pădurii de a genera mediu );– bioforă ( proprietatea pădurii de a asigura perpetuarea vieții );– estetică;– sanitar igienică etc.
Funcții și țeluri de gospodărire
Tabelul 5.1.2.2
Tip de categorie funcțională
Categorii funcționale
Țeluri de gospodărire
Suprafața
ha
%
II
1.5h
protecție
36,3
7
IV
1.1c
protecție și producție
508,1
93
Total
544,4
100
După cum se observă din tabelul de mai sus, procesul de producție cu reglementarea recoltării de produse principale se organizează pentru arboretele din grupa functionala I - tipul functional:TIV.
5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite
Pentru realizarea obiectivelor stabilite este necesar ca arboretelor să li se aplice măsuri de gospodărire diferențiate.
În acest scop s-au constituit următoarele subunități de gospodărire:– S.U.P. "A" - Codru regulat - sortimente obișnuite;– S.U.P. "K" - Rezervatii de seminte.
În S.U.P. "A" au fost incluse toate arboretele încadrate în categoria functionala 1.1c . Prin tratamentele adoptate din aceste arborete se va extrage, în principal, lemn pentru cherestea.
În S.U.P. "K" au fost incluse arboretele cu funcții speciale de protecție (TII), din categoria functionala 1.5h. În aceste arborete nu se vor executa tăieri de regenerare, ci numai lucrări de stimulare a fructificatiei și tăieri de igienă.
Situația suprafețelor pe subunități de gospodărire
Tabelul 5.1.3.1
Grupa funcțională
Suprafața subunităților ( ha )
Total
A
K
1
505,3
36,3
541,6
TOTAL
505,3
36,3
541,6
Constituirea subunităților de gospodărie
Tabelul 5.1.3.2
SUP
UNITATI AMENAJISTICE
120 D 155 B
2.8 HA
NR. DE UA-uri
2
A
118 A 119 B 120 A 120 B 120 C 120 E 121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 124 125 A 126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 147 148 149 150 151 152 153 154 155 A
505.3 HA
NR. DE UA-uri
34
K
119 A
36.3 HA
NR. DE UA-uri
1
TOTAL UP
544 4 HA
NR TOTAL DE UA-uri
37
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii
Pentru a satisface în condiții corespunzătoare funcțiile atribuite atât arboretele luate individual cât și pădurea în ansamblul ei trebuie să îndeplinească anumite condiții de structură. Structura normală spre care trebuie să fie conduse arboretele se definește de amenajament prin stabilirea bazelor de amenajare, ținându-se seama de funcțiile atribuite pădurilor și de condițiile staționale existente.
Stabilirea corectă a bazelor de amenajare se face plecând de la modul cum arată structura pădurilor la momentul actual (a se vedea și paragraful 4.6):– compoziția diferită de cea optimă;– structura pe clase de vârstă este dezechilibrată;
Situația claselor de vârstă ( S.U.P."A")
Tabelul 5.2.1
Clasa de vârstă
( % )
Total
I
II
III
IV
V
VI
VII
9
58
-
3
11
14
5
100
Structura actuală a arboretelor este îndepărtată de structura optimă, fiind necesară o perioadă de timp mai îndelungată pentru normalizarea ei.
Structura arboretelor și a pădurii în ansamblul ei, atât cea normală cât și cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare se definește prin stabilirea bazelor de amenajare: regim, compoziție țel, tratament, exploatabilitate și ciclu.
5.2.1. Regimul
Ținând seama de obiectivele ecologice și social-economice stabilite se menține și la actuala amenajare regimul codru, cu regenerare din sămânță care asigură producerea de masă lemnoasă de calitate superioară și realizarea eficientă a funcțiilor atribuite.
5.2.2. Compoziția țel
La alegerea speciilor de viitor și indicarea tipurilor de cultură s-a ținut seama de compoziția corespunzătoare tipului fundamental de pădure, de condițiile staționale, de funcțiile social-economice atribuite și de starea actuală a arboretului existent.
Compoziția-țel s-a stabilit diferențiat, după cum urmează;– compoziția-țel de regenerare s-a stabilit pentru arboretele exploatabile în prezent și pentru cele care devin exploatabile în cursul primei perioade;– compoziția-țel la exploatabilitate s-a stabilit pentru celelalte arborete existente și reprezintă compoziția cea mai favorabilă la care pot ajunge arboretele respective la vârsta exploatabilității, în raport cu compoziția lor actuală și cu posibilitatea de modificare a ei prin intervențiile care se fac.– compozitia tel finala s-a stabilit in raport cu telurile de gospodarire si cu conditiile ecologice date.
Compoziția-țel de regenerare s-a stabilit în concordanță cu cea corespunzătoare tipului natural fundamental : specii autohtone valoroase (molid, fag,gorun) la care se adaugă specii de amestec (paltin de munte, cireș).
La subunitatea de protecție s-au fixat compozițiile țel impuse de menținerea calitatii rezervatiei.
Modul cum a fost stabilită compoziția optimă în perspectivă este prezentat în tabelul 5.2.2.1, acesta fiind prezentată comparativ cu compoziția actuală
S.U.P."A":– comp. actuală - 37FA 24MO 21CA 7PLT 5ME 3SAC 2ST1BR– comp. în perspectivă - 41FA41GO7CA6MO4PAM1BR
S.U.P."K":– comp. actuală -70M010FA20CA– comp. în perspectivă - 50M030FA20BR
TOTAL:– comp. actuală - 35FA27MO21CA7PLT5ME3SAC1ST1BR– comp. în perspectivă - 41FA38G09M07CA3PAM2BR
Compoziția țel
Tabelul 5.2.2.1
SUP
Tip stațiune
Tip Pădure
Compoziția țel
Suprafata
(ha)
Suprafața pe specii
MO
BR
FA
GO
PAM
CA
A
3.3.3.2
134.1
5MO3FA2BR
15,7
7,9
3,1
4,7
-
-
-
-
411.4
7FA2MO1PAM
17,3
3,5
-
12,1
-
1,7
-
-
Total
-
33,0
11,4
3,1
16,8
-
1,7
-
-
4.4.2.O.
411.4
7FA2MO1PAM
95,3
19,1
-
66,7
-
9,5
-
-
431.2
7FA2PAM1CA
33,2
-
-
23,2
-
6,7
3,3
-
Total
-
128,5
19,1
-
89,9
-
16,2
3,3
-
5.1.5.2
531.5
6GO3FA1CA
346,6
-
-
103,9
208,0
-
34,7
Total A
ha
-
508,1
30,5
3,1
210,6
208,0
17,9
38,0
%
-
100
6
1
41
41
4
7
COMPOZIȚIA ACTUALĂ : 37FA24MO21CA7PLT5ME3SAC2ST1BR
COMPOZIȚIA TEL: 41FA41GO7CA6MO4PAM1BR
K
3.3.3.2
134.1
5MO3FA2BR
36,3
18,2
7,2
10,9
-
-
-
Total K
ha
-
36,3
18,2
7,2
10,9
-
-
-
%
-
100
50
20
30
-
-
-
COMPOZIȚIA ACTUALĂ : 70MO10FA20CA COMPOZITIA TEL: 50MO30FA20BR
TOTAL U.P.
ha544,4
48,7
10,3
221,5
208,0
17,9
38,0
%100
9
2
41
38
3
7
COMPOZITIA ACTUALA:35FA27MO21CA7PLT5ME3SAC1ST1BR
COMPOZIȚIA TEL : 41FA38GO9MO7CA3PAM 2BR
În concluzie, compozițiile - țel fixate sunt formate din specii naturale de bază și specii principale de amestec optim dispuse. Aceste compoziții asigură îndeplinirea funcțiilor multiple atribuite arboretelor și aduc un plus de rezistență în fața pericolului reprezentat de vânturile puternice. După cum se observă, principala direcție de urmat este creșterea ponderii gorunului si a fagului în defavoarea carpenului,mesteacanului,cat si a diverselor specii moi(plop,salcie).
5.2.3. Tratamentul
Condițiile naturale din pădurile acestei unitati de baza și cerințele social-economice, impun ca pădurile să fie conduse către structuri diversificate, amestecate, relativ echiene și relativ pluriene, naturale, capabile să îndeplinească funcții multiple de producție și de protecție.
Alegerea tratamentelor s-a făcut în conformitate cu instrucțiunile în vigoare, având în vedere formațiile forestiere, tipurile de categorii funcționale, starea actuală a structurii și productivității arboretelor, experiența locală privind exploatările și dinamica procesului de regenerare naturală.
În arboretele încadrate în tipul II funcțional (S.U.P."K") supuse regimului de conservare a genofondului forestier se vor executa numai tăieri de igienă și lucrări speciale de stimulare a fructificatiei.
În arboretele încadrate în tipul IV de categorii funcționale (S.U.P."A") avem următoarele situații:– in amestecuri de rasinoase cu fag ,in făgete ,goruneto-făgete ajunse sau trecute de vârsta exploatabilității s-au prevăzut tăieri progresive, cu trei intervenții în perioada de regenerare (20 ani) urmărindu-se conservarea pe cât posibil a structurii spațiale diversificate.– arboretele total derivate se vor substitui prin taieri rase. Se vor promova toate pâlcurile și grupele de semințiș utilizabil, înglobându-se în noul arboret.
5.2.4. Exploatabilitatea
Pentru arboretele din SUP A s-a adoptat exploatabilitatea tehnică, potrivit țelului stabilit după criteriul creșterii medii a volumului corespunzător grupei de sortimente fixate. A rezultat o vârstă medie a exploatabilității de 108 ani.
Pentru arboretele din SUP K, arboretele cu funcții speciale de protecție, nu s-au adoptat vârste ale exploatabilității, ele urmând a fi gospodărite prin lucrări speciale de conservare a genofondului forestier.
5.2.5. Ciclul
Ciclul s-a stabilit pentru arboretele încadrate în S.U.P.,,A'', luându-se în considerare:– formațiile și speciile forestiere ce compun pădurea;– media vârstei exploatabilității tehnice;– productivitatea și starea actuală a arboretelor;– funcțiile social-economice atribuite arboretelor respective;
Față de cele arătate mai sus, s-a adoptat ciclul de 110 ani, considerat corespunzător atât sub raport ecologic cât și economic.
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Reglementarea producției forestiere se realizează prin stabilirea posibilității și prin elaborarea planurilor de recoltare și cultură. Prin această reglementare se asigură:– optimizarea pădurii în raport cu condițiile ecologice și cu cerințele social - economice;– realizarea unui fond de protecție care să permită exercitarea în continuare, pe termen lung, a funcțiilor de producție și protecție ale pădurii și creșterea eficacității polifuncționale a arboretelor;– crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural.
6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P."A" - codru regulat
6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale
Stabilirea posibilității de produse principale s-a făcut atât prin intermediul volumelor cât și prin intermediul suprafețelor, aplicându-se procedee specifice metodei creșterii indicatoare și celei a claselor de vârstă.
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare
Acest indicator s-a stabilit cu ajutorul relației P = mxCi, în care "Ci" reprezintă creșterea indicatoare iar "m" este un factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabile în primele perioade ale ciclului.
La determinarea acestui indicator s-a luat în considerare creșterea indicatoare (Ci) și parametrul "Q" care exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp luate în considerare și volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală și continuă a unei posibilități egale cu creșterea indicatoare. Deoarece Q are valoarea de -0,1 rezultă că această unitate este ............... în arborete exploatabile.
Volumele, ca și ceilalți parametri amintiți mai sus au fost determinate cu formule specifice.
6.1.1.1.1.1. Indicatorul de posibilitate după procedeul creșterii indicatoare
Deoarece Q = 0,1, posibilitatea va fi mai mică decât creșterea indicatoare, adică P1 = 912 mc/an.
Posibilitatea calculată conform acestui procedeu este de: 912 mc/an.
Toate datele care au servit la calculul acestui indicator de posibilitate sunt prezentate sintetic în tabelul 6.1.1.1.
Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare
Tabelul 6.1.1.1
SPECIA
FA
MO
CA
PLT
ME
SAC
ST
BR
GO
DM
TOTAL
CI
553
520
206
80
569
14
21
4
8
1471
VD
14588
VD1
989
195
561
786
216
115
2862
VD2
1989
748
194
622
87
3640
VD3
28613
644
462
29719
VD4
VE
25000
VE1
1011
197
572
793
220
118
2911
VE2
2008
753
194
625
87
3667
VE3
32487
5337
770
696
39290
VF
38856
10383
1954
1433
1009
126
53761
VG
39589
10568
1998
1448
1023
132
54758
DD1
-244
DD2
-4420
DD3
-5079
DD4
-33502
DM
-33502
Q
-0.1
VD/10
1458
VE/20
1250
VF/40
1344
VG/60
912
POSIB.
912
A : 0.0000 M : 0.000
CICLUL
110.0 ANI
SUPRAFATA TOTALA
505.3 HA
SUPRAFATA IN GR. I FUNC.
505.3 HA
SUPRAFATA IN GR. II FUNC. (CU TEL 2 SAU 3)
0.0 HA
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
a) Analiza claselor de vârstă: acest aspect a fost tratat la paragraful 4.6; concluziile sunt că în cadrul S.U.P."A" structura claselor de vârstă este dezechilibrată: excedent foarte mare este în clasa a II-a de vârstă și deficite importante în clasele I,IV și V de vârstă,clasa a III-a lipsind complet, după cum se observă și din tabelul de mai jos
Tabelul 6.1.1.1.2.1
Specificări
Clase de vârstă
Clasa de vârstă normală
I
II
III
IV
V
VI
VII
Suprafața (ha )
49,0
313,8
-
18,2
24,5
76,2
23,6
91,9
%
10
62
-
4
5
15
4
18
b) Constituirea suprafețelor periodice: în conformitate cu normele tehnice, la ciclul de 110 ani, s-au constituit patru suprafețe periodice de 20 ani, întinderea acestora fiind de 91,9 ha fiecare si o suprafata periodica de 30 ani ,cu suprafata de 37,7 ha.
c) Încadrarea arboretelor în suprafețe periodice în funcție de urgențele de regenerare urmărindu-se ca acestea să fie cât mai apropiate posibil de suprafața periodică normală.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul
d1) Deductiv: după parcurgerea etapelor a) - c), s-a trecut la determinarea parametrilor:– Vi: volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare 30 ani;– Vk: volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare 20 ani;– Vj: volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare 10 ani;
La toate volumele de mai sus s-a adăugat creșterea pe 5 ani a arboretelor respective. Calculul volumelor de mai sus, ca și al indicatorului de posibilitate prin acest procedeu, este prezentat în tabelul 6.1.1.1.2.2.
Stabilirea posibilității prin procedeul deductiv
Tabelul 6.1.1.1.2.2
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ȘI STABILIREA POSIBILITĂȚII
DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VARSTĂ – SITUAȚIE RECAPITULATIVĂ
S.U.P. ”A” Codru regulat – sortimente obișnuite
Ciclul
110 ani
Perioada I
S.P. normal
20 ani
91,9 ha
Clasa de vârstă
SITUAȚIA LA 1.01.2019
SUPRAFAȚA PERIODICĂ I
2019-2038
SUPRAFAȚA PERIODICĂ
Suprafața
(ha)
Volum
(mc)
Creștere curenta (mc)
Suprafa ța
(ha)
Volum inclusiv creșterea prod. totale pe 5 ani
(mc)
II
III
IV
V
Vj
Vk
Vi
Suprafața
(ha)
Suprafața (ha)
Supraf
(ha)
Supraf
(ha)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12.
I
49,0
1.299
225
II
313,8
35.758
2.087
III
-
-
-
IV
18,2
7.138
118
18,2
V
24,5
8.941
129
2,3
427
22,2
VI
76,2
28.493
275
66,0
21.644
122
10,2
VII
23,6
5.792
45
23,6
3.504
2.513
TOTAL
505,3
87.421
2.879
91,9
21.644
3.504
3.062
50,6
181,4
181,4
NORMAL
91,9
91,9
91,9
91,9
137,7
DIFERENȚA±
-
-41,3
-91,9
+89,5
+43,7
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2 = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 21.644:30 +3.504:20 +3.062:10 =721+175+306 = 1202 mc/an
d2) Inductiv: acest procedeu presupune însumarea volumelor posibil de recoltat în primul deceniu, pe baza unor indicii de recoltare stabiliți pe teren și exprimați procentual pentru fiecare arboret exploatabil în parte, corelați și cu mărimea perioadelor de regenerare. A rezultat un indicator cu mărimea de: 1454 mc/an.
Tabelul 6.1.1.1.2.3
u.a.
Supr.
ha
Volum + c.c. pe 5 ani mc
Urg de reg.
K
Supr. ocupată cu semințiș %
P.R.M
Numărul de intervenții
Felul tăierii
Volum de extras
Total
În dec.I
mc
118A
6,6
3.333
32
0,7
30
3
1
T.P.ins.
1.100
119B
2,3
387
24
0,7
10
1
1
T.R.
387
120E
2,8
674
24
0,7
30
3
1
T.P.ins.
222
121A
6,1
3.203
32
0,7
30
30
3
1
T.P.ins.
1.078
122A
12,1
4.344
31
0,7
50
30
3
2
T.P.ins.,p.lum.
2.250
123A
3,0
1.638
26
0,6
70
20
2
1
T.P.p.lum.
819
123B
48,2
17.667
32
0,7
20
30
3
1
T.P.ins.
5.300
126A
6,0
1.776
26
0,6
50
20
2
1
T.P.p.lum.
888
127B
3,4
680
26
0,4
70
10
1
1
T.P.rac.
680
127D
5,7
1.153
26
0,5
70
10
1
1
T.P.rac.
1.151
128B
5,5
545
26
0,4
70
10
2
2
T.P.p.rac.
545
146D
0,4
122
32
0,7
10
1
1
T.R.
122
TOTAL
35.522
14.542
În final adoptăm ca indicator de posibilitate după criteriul claselor de vârstă, indicatorul rezultat în urma procedeului deductiv : 1.202 mc/an.
6.1.1.2. Adoptarea posibilității
În vederea adoptării celui mai favorabil cuantum al posibilității în concordanță cu realitatea din teren, s-a procedat la compararea indicatorilor de posibilitate a căror recapitulație se face în tabelul 6.1.1.2.1. Ținând cont de abaterea structurii reale a fondului de producție de la starea normală, de deficitul de arborete exploatabile și de precizările normelor tehnice referitoare la asemenea cazuri s-a propus o posibilitate de produse principale de: 912 mc/an,rezultata din calcul prin procedeul cresterii indicatoare, care s-a și adoptat la conferința a II-a de amenajare, si care asigură in cele mai bune condiții continuitatea recoltelor de produse principale pe următorii 60 ani.
Indicatorii de posibilitate și posibilitatea adoptată
Tabelul 6.11.2.1
Metoda de calcul
Prin intermediul creșterii indicatoare
După criteriul claselor de vârstă
Elemente de calcul
Valori
Elemente de calcul
Valori
Ci ( mc )
1233
SP normală
91,9
Vd / 10 ( mc )
649
Perioada I ( ani )
20
Ve / 20 ( mc )
900
SP I ( ha )
91,9
Vf / 40 ( mc )
1131
Perioada a II -a ( ani )
20
Vg / 60 ( mc )
909
SP II ( ha )
50,6
Q
-0,1
Volumul arboretelor exploatabile ( m3/ha )
348
M
P inductiv ( mc )
1.454
q
P deductiv ( mc )
1.202
P1 = 912 mc / an
P2 = 1.202 mc / an
Posibilitatea adoptată P = 912 mc / an
Adoptarea posibilității
Tabelul 6.1.1.2.2
Anul amenajării
Posibilitatea ( mc/ an )
După Ci
Calculată
Adoptată
După clasele de vârstă
Procedeu deductiv
Procedeu inductiv
2018
912
1.202
1.454
912
6.1.1.3. Recoltarea posibilității
Tabelul 6.1.1.3.1
Urgența
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
u.a.
Suprafața
(ha)
Vol. Total
(mc)
Vol. de extras
(mc)
2
119B;120E;123A;126A;127B,D;128B
28,7
6.853
4.692
3
118A;121A;122A;
24,8
10.880
4.428
TOTAL
53,5
17.733
9.120
Arboretele care urmează a fi parcurse cu tăieri în următorii 10 ani s-au stabilit ținând cont de urgențele de regenerare și condițiile reale de exploatare-regenerare. Acestea sunt menționate în planul decenal de recoltare a produselor principale (tabelul 12.1.1.2 din partea a II-a a amenajamentului).
Masa lemnoasă supusă spre exploatare este corespunzătoare calitativ, procentul arborilor de lucru încadrându-se, de regulă, între 80-95%.
Posibilitatea pe tratamente, suprafețe și specii
Tabelul 6.1.1.3.2
Tratamentul
Suprafața
(ha)
Volum de extras
(mc)
Posibilitatea pe specii
(mc)
Totală
Anuală
Total
Anual
FA
MO
CA
ST
BR
T. progr.
51,2
5,1
8.733
873
5928
701
655
1194
256
T.rase
2,3
0,2
387
39
85
37
265
-
-
Total
53,5
5,3
9.120
912
6013
738
920
1194
256
Indicele de recoltare este de 1,7 mc/an/ha. Ordinea orientativă în care se vor parcurge arboretele din planul decenal se reprezintă la subcapitolul 12.1.1.1 din partea a II-a a amenajamentului.
6.1.1.4. Prognoza posibilității
Deoarece Q este subunitar posibilitatea pe urmatorii 10 ani este egala cu min(V(D)/10=1458, V(E)/20=1250, V(F)/40=1344, V(G)/60=912) C(I)=1471, din care reiese că posibilitatea pe acest deceniu este de 912 mc/an.
În deceniul II posibilitatea va fi min(V(E)/20=1250, V(F)/40=1344, C(I)=1471, deci 1250mc/an.
În deceniul III posibilitatea va fi min(VF/40=1344, deci 1344 mc/an.
În perspectivă posibilitatea va fi 1830 mc/an.
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale
Acest gen de măsuri vizează arboretele din S.U.P."K" încadrate în grupa I funcțională categoria 5h. În aceste arborete nu se vor executa tăieri de produse principale.
În arboretele din S.U.P."K" (rezervatii de seminte) se vor executa lucrări speciale de stimulare a fructificatiei sau tăieri de igienă in conformitate cu studiile special intocmite.
6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
Suprafețele de parcurs cu lucrări de îngrijire, precum și volumele de extras sunt evidențiate pe u.a.-uri, la subcapitolul 12.3.1, din Partea a II-a, a amenajamentului (Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor).
În planul lucrărilor de îngrijire au fost incluse arborete in care este necesar sa se execute astfel de lucrari. Nu s-a stabilit o periodicitate globală a intervențiilor, pentru fiecare arboret în parte indicându-se natura lucrărilor preconizate și numărul intervențiilor necesare în deceniu, cu luarea în considerare atât a stării cât și structurii actuale, și a evoluției previzibile a stadiului de dezvoltare.
Numărul și natura intervențiilor necesare in deceniu poate fi modificată de către organele în execuție, în funcție de dinamica stadiului de dezvoltare a arboretelor.
Lucrările de îngrijire sunt obligatorii numai pe suprafață, volumele de extras fiind orientative.
Degajări: lucrarea se va executa pe o suprafață mica de 1,5 ha . Se estimează că se vor mai executa degajări pe încă circa 15 ha în subparcelele care se vor parcurge cu tăieri de regenerare sau cu lucrări de regenerare (împăduriri), în viitorul deceniu.
Curatiri: lucrarea s-a propus a se executa pe 9,2 ha, in unitati amenajistice foste pasuni impadurite,cuprinse in fond forestier,cu vegetatie forestiera tanara compusa partial din specii provizorii, altele decit cele de baza, si consistente pline. Se apreciaza ca parcurgind integral suprafata cu aceasta lucrare se va putea extrage ,inca din acest stadiu ,o parte din speciile provizorii in vederea refacerii pe cat posibil a tipului natural de padure.Se recomanda ca tot odata sa se execute si o curatire a subarboretului existent, iar eventualele goluri create sa fie impadurite. Urmare a faptului ca in cadrul arboretelor in care s-a propus aceasta lucrare se gasesc si arbori maturi diseminati de molid, fag si alte specii provizorii, secuiti pentru a se usca,care neconditionat vor trebui extrasi odata cu parcurgerea terenului,nu s-a propus diminuarea volumului de extras in u.a . cu consistenta redusa.
Rărituri au fost propuse în arborete cu consistența medie 0,8-0,9, aflate în stadiul de prăjiniș, păriș sau codrișor pe o suprafata totala de 91,6 ha. Răriturile propuse vizează, în primul rând, crearea unor condiții optime de dezvoltare pentru exemplarele de viitor, prin rărirea arboretului în porțiunile unde este prea des, prin extragerea exemplarelor rău conformate, cu defecte, dominate sau bolnave. Din volumul total al arboretelor de parcurs cu rărituri se vor extrage în deceniu un volum de 2.000 mc, ceea ce reprezintă 200 mc/ha.
Tăieri de igienă: această lucrare urmărește asigurarea unei stări sanitare corespunzătoare prin extragerea arborilor uscați, deperisați, bolnavi sau atacați. Prin tăieri de igienă se prevăd a se extrage 596 mc/an, ceea ce înseamnă o intensitate de 2,0 mc/an/ha.
Posibilitatea de produse secundare este de 204 mc/ an, indicele de recoltare fiind de 0,4 mc/an/ha.
Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
Tabelul 6.3.1
Specificări
Tip fcț.
Suprafața
ha
Volum
mc
Volum de recoltat pe specii
mc/an
Totală
Anuală
Total
Anual
MO
FA
GO
CA
ME
PLT
SAC
Degajări
IV
1,5
0,2
-
-
Curățiri
IV
9,2
0,9
43
4
1
2
1
Rărituri
IV
91,6
9,2
2.000
200
112
28
35
9
13
3
Prod. sec.
IV
102,3
10,3
2.043
204
113
30
36
9
13
3
Tăieri de igienă
II,IV
297,7
297,7
5.957
596
63
472
1
41
7
8
4
Total general
400,0
308,0
8.000
800
176
502
1
77
16
21
7
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
Tabelul 6.4.1
Specificări
Tip fcț.
Suprafața
ha
Volum
mc
Volum de recoltat pe specii
mc/an
Totală
Anuală
Total
Anual
MO
FA
GO
CA
BR
GO
ME
PLT
SAC
Produse principale
IV
53,5
5,3
9.120
912
74
601
108
92
26
11
Total
53,5
5,3
9.120
912
74
601
108
92
26
11
Produse secundare
IV
102,3
10,3
2.043
204
113
30
36
9
13
3
Total
102,3
10,3
2.043
204
113
30
36
9
13
3
Tăieri de igienă
II,IV
297,7
297,7
5.957
596
63
472
1
41
7
8
4
Total general
Total
453,5
313,3
17.120
1.712
250
1103
109
169
26
11
16
21
7
6.5. Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale și de împădurire
Planul lucrărilor de regenerare și împădurire este prezentat în Partea a Il-a a amenajamentului la punctul 12.4. și în sinteză în tabelul 6.5.1.
Prin elaborarea acestui plan s-a urmărit refacerea cât mai rapidă a ecosistemului forestier, pe terenurile destinate împăduririi, folosind speciile cele mai indicate din punct de vedere economic sau ecologic. Planificarea lucrărilor de regenerare s-a făcut ținând seama de situația înregistrată cu ocazia lucrărilor de teren, de nevoile de recoltare a produselor principale, de necesitatea asigurării unei structuri corespunzătoare a arboretelor în raport cu funcțiile atribuite.
La elaborarea acestui plan s-au aplicat îndrumările și normele tehnice cu privire la regenerarea la zi a suprafețelor parcurse cu tăieri, asigurarea densității optime a arboretelor.
Importante sunt si lucrările de îngrijire a regenerării naturale, astfel s-a prevăzut executarea de descopleșiri, în porțiunile cu semințiș instalat în toate u.a.-urile de parcurs cu tăieri de regenerare pentru a preveni sufocarea puieților de către vegetația ierboasă după deschiderea masivului forestier.
Lucrările de regenerare se referă, în primul rând la împădurirea unor goluri sau foste doborâturi de vânt și apoi vizează porțiunile neregenerate din arboretele de parcurs cu tăieri de regenerare.
Din categoria lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere se vor executa în special descopleșiri și revizuiri. În arboretele tinere nou create se vor executa descopleșiri - două pe an în primii patru ani apoi câte una pe an în următorii doi ani; revizuiri - una pe an în primii doi ani de la crearea plantației.
În total cu (împăduriri + completări), se vor acoperi 13,4 ha cu molid,brad, fag, paltin. Eventualele lucrari de impadurire executate in golurile rezultate in urma lucrarilor de ingrijire si de curatire a subarboretului se vor evidentia separat in baza devizelor de executie.
Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale și de împădurire
Tabelul 6.5.1
Simbol
Categoria de lucrări
Supr.
( ha )
A.
LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII
18,8
A.2.
Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
18,8
A.2.1
Descoplesirea semintisurilor
9,2
A.2.2
Receparea semințișului vătămat,indepartarea lastarilor ce coplesesc semintisurile
9,6
B
LUCRARI DE REGENERARE
9,5
B1
Suprafete de parcurs cu lucrari de impadurire
3,2
B1.1
Impaduriri in terenuri goale din fondul forestier
0,9
B1.1.1
Împăduriri în poieni si goluri
0,9
B1.2.
împăduriri in terenuri parcurse cu taieri de regenerare
2,3
B1.2.1
Impaduriri in suprafete parcurse cu taieri rase
2,3
B2
Suprafete parcurse cu taieri de regenerare sub adapost
6,3
B2.3
Impaduriri in completarea regenerarii naturale dupa taieri progresive
6,3
C.
COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV
3,9
C.2.
Completări în arboretele nou create ( 20%)
3,9
D.
ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE
138,0
D.2.
îngrijirea culturilor tinere nou create
138,0
6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea celor cu compoziții necorespunzătoare
Arboretele de productivitate inferioara din u.a 120E, ce nu valorifica potentialul stational si din u.a. 119 B, ce are o compozitie necorespunzatoare,cat si o productivitate inferioara se vor reface in cursul acestui deceniu prin taieri progresive,respectiv taieri rase urmate de impaduriri.
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Arboretele din cadrul acestei unitati nefiind afectate de factori perturbatori,decit izolat, nu sunt necesare masuri speciale de gospodarire . Pentru a se evita insa inmlastinarea se recomanda ca in zona de platou solul sa nu ramina fara padure mai multe sezoane de vegetatie.
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potențial cinegetic
Speciile de vânat caracteristice acestei zone găsesc condiții favorabile de dezvoltare. Vânatul este costituit din urs, cerb carpatin, căprior și mistreț. Efectivele de vânat sunt relativ normale.
7.2. Potențial salmonicol
Pâraiele ce străbat aceste arborete au debit mic care nu asigură condiții pentru creșterea salmonidelor.
7.3. Potențial de fructe de pădure
Fructele de pădure care pot fi recoltate în aceste păduri sunt: afine, zmeura, fragi și mure.
7.4. Producția de ciuperci comestibile
În deceniul care a trecut si in prezent nu au existat preocupări privind recoltarea de ciuperci comestibile doar pentru necesități personale. Având în vedere structura și compoziția arboretelor din zonă, considerăm că se pot recolta, cu bune rezultate hribii.
7.5. Alte produse
Din fondul forestier de pe raza unității se mai pot recolta, în cantități și condiții în care nu prejudiciază starea și structura arboretelor, următoarele produse:– semințe forestiere de mare valoare economică (fag și gorun)– materii prime pentru, tananți și uleiuri vegetale: jir, ghindă
Ocolul Silvic Avrig, împreună cu reprezentanții proprietarilor, vor analiza cu operativitate pe tot parcursul deceniului, toate posibilitățile de recoltare și valorificare a produselor nelemnoase ale pădurii.
8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă
Împotriva vânturilor puternice și a zăpezilor umede, care produc efecte negative asupra pădurilor, materializate prin doborâturi și rupturi, nu avem posibilitatea de a acționa direct. Putem, doar, propune și promova o serie de măsuri ce vizează mărirea rezistenței arborilor din arboretele periclitate și asigurarea stabilității arboretelor, cum ar fi realizarea de arborete amestecate în locul molidișurilor pure, precum și prin parcurgerea la timp cu lucrările culturale.
Principalele măsuri în direcția sporirii rezistenței arboretelor față de acțiunea distructivă a vânturilor puternice sunt :– folosirea la împăduriri a unor puieți proveniți din ecotipuri locale, mai bine adaptate la condițiile din zonă;– împădurirea sau reîmpădurirea cât mai rapidă a oricăror terenuri goale din cuprinsul pădurii;– executarea la timp și cu periodicitatea necesară a lucrărilor de îngrijire a arboretelor, evitându-se apariția unor arborete tinere, foarte dese cu coeficienți de zveltețe (raportul: înălțime/diametru) ridicați, foarte vulnerabile la doborâturi și rupturi (coeficientul de zveltețe să aibă valori sub 100 la gorun și fag);– executarea corespunzătoare a lucrărilor de igienizare a arboretelor.
8.2. Protecția împotriva incendiilor
Deși nu s-au semnalat incendii în trecut, iar în acest moment nu este probabilă apariția unor astfel de evenimente, în mod preventiv se recomandă:– întreținerea și extinderea rețelei de locuri de odihnă și fumat, mai ales de-a lungul drumurilor și în preajma traseelor de tranzit– dotarea cu materiale de intervenție de calitate corespunzătoare a pichetelor pentru paza contra incendiilor.– Limitarea circulației în pădure– Intensificarea propagandei de prevenire a incendiilor și extinderea rețelei de panouri de avertizare.– Efectuarea de patrulări intense în zonele expuse.
8.3. Protecția împotriva poluării industriale
Despre poluare nu se poate vorbi în această unitate, nefiind semnalate în zonă surse ce ar putea produce acest lucru.
8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători
Până în prezent nu s-au semnalat atacuri masive de dăunători (aceștia există endemic fără a depăși limitele normale). În scop profilactic se recomandă:– conservarea arboretelor de tip natural– executarea sistematică a tăierilor de îngrijire și igienă– diminuarea pagubelor produse de alți factori dăunători (vânt, zăpadă, vânat, exploatare)– protejarea entomofaunei folositoare– cojirea trunchiurilor de rășinoase doborâte
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
În raza unității nu s-au semnalat fenomene de uscare. Ca recomandare generală reamintește necesitatea executării la timp a lucrărilor propuse.
Principala măsură de prevenire a apariției și răspândirii fenomenului de uscare este executarea corespunzătoare a tăierilor de igienă. Alte măsuri preventive mai sunt:– crearea și menținerea unor arborete cât mai complexe;– trebuie luate toate măsurile de prevenire a vătămării puieților și arborilor tineri din diferite cauze ( exploatare, vânat, tăieri ilegale );– interzicerea pășunatului în pădure ; etc.
9. INSTALAȚII DE TRANSPOPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
9.1. Instalații de transport
Rețeaua instalațiilor de transport care deservesc această unitate este formată dintr- un drum forestier si doua drumuri de exploatare, după cum se arată in tabelul de mai jos
Tabelul 9.1.1
Nr.
Crt.
Indicativul drumului
Denumirea drumului
Lungime
(km)
Suprafața deservită
-ha-
Obs.
În padure
În afara pădurii
Total
DRUMURI EXISTENTE
Drumuri forestiere
1
FE001
Tunsu-Sarata
3,3
1,0
4,3
176,4
Dr.pietruit
Total drumuri exploatare
3,3
1,0
4,3
176,4
Drumuri de exploatare
2
DE001
Valea Muntelui
3,6
-
3,6
188,8
Dr. pamant
3
DE002
Valea Seaca
3,4
-
3,4
179,2
„
Total drumuri de exploatare
7,0
-
7,0
368,0
TOTAL DRUMURI EXISTENTE
10,3
1,0
11,3
544,4
Din tabelul de mai sus rezultă că densitatea instalațiilor de transport este de 20,7 m/ha. Starea acestor drumuri este bună.
Drumurile forestiere menționate mai sus sunt administrate de catre O.S. Avrig.
În privința acesibilității fondului forestier studiat, rețeaua de instalații de transport asigură accesibilitatea integrală a acestuia.
9.2. Tehnologii de exploatare
Pentru exploatarea materialului lemnos din această unitate se va folosi metoda de exploatare în arbori și părți de arbori, tehnologie ce permite secționarea materialului la cioată, reduce deprecierea semințișului și degradarea solului. Coroana, fracționată în bucăți se colectează separat sub formă de lemn mărunt.
Tendința actuală este de aplicare a unor tehnologii ecologice prin care să se limiteze unele aspecte negative ce apar în timpul exploatării. În acest scop ar trebui impuse unele restricții ca:– semințișul să nu fie distrus pe mai mult de 10%;– numărul arborilor pe picior vătămați să nu depășească 5%;– mineralizarea solului să nu se extindă pe mai mult de 2% din parchet;– biomasa neutilizabilă ( crăci, coajă, etc. ) să rămână în parchet pentru reciclarea materiei; etc.
Prin aplicarea ecotehnologiilor se vor urmări aspecte ca :– folosirea tractoarelor care exercită o presiune mică asupra solului (pneuri late);– sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de evitare a prejudiciilor;– rețea de transport permanent (cât mai puține drumuri de scos, apropiat);– astuparea șanțurilor și a ogașelor ;– evitarea proliferării agenților economici neprofesioniști care solicită exploatări (sunt necesare reguli mai severe de abilitare a lor);etc.
Asemenea măsuri ar trebui urmărite de personalul silvic în paralel cu un control mai riguros al modului cum se desfășoară exploatarea în parchetele sectorului de exploatare.
9.3. Construcții forestiere
În cadrul acestei unități de bază nu există construcții forestiere și nici nu sunt necesare.
10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
10.1. Realizarea continuității funcționale
Amenajamentul de față a stabilit un ansamblu de măsuri de gospodărire menite să asigure îndeplinirea cu continuitate a obiectivelor fixate pe durata aplicării lui. Asemenea măsuri, ce asigură continuitatea în sens ascendent a producției cât si permanența și ameliorarea funcțiilor de protecție au fost preluate și de la amenajamentele anterioare ale unităților de producție din care provine pădurea studiată.
Continuitatea funcțiilor de protecție presupune asigurarea unei protecții corespunzătoare a acumularilor existente pe riul Olt, apoi indirect, fără a fi menționate în mod deosebit asigurarea și menținerea surselor de apă la niveluri cantitative și calitative optime, asigurarea unui aer cât mai curat și a unui peisaj plăcut dar si conservarea genofondului forestier local.
Continuitatea producției constă în asigurarea satisfacerii neîntrerupte în sens ascendent a nevoilor de lemn, în cadrul pădurilor destinate acestui scop. Posibilitatea de produse principale va crește, ajungând ca, în perspectivă, după normalizarea claselor de vârstă, să atingă 2/3 din creșterea curentă, iar cele secundare la 1/3 din creșterea curentă.
Sub raportul evoluției categoriilor funcționale trebuie remarcat faptul că zonarea funcțională stabilita la amenajarea anterioara nu s-a schimbat pentru arboretele din UP I Sarata.
Evoluția categoriilor funcționale
Tabelul 10.1.1
Anul amenajării
Grupa 1 Categorii funcționale
(ha)
Grupa 2 Categorii funcționale
(ha)
1c
5h
Total
2008
508,1
36,3
544,4
2018
508,1
36,3
544,4
Singura diferenta se datoreaza aparitiei noilor gategorii functionale pentru padurile aflate in cuprinsul siturilor Natura 2000.Deoarece padurile din UP I Sarata se afla in siturile Muntii Fagaras si Piemontul Fagaras,acestea au fost zonate in categoriile functionale secundare 1.5q si 1.5r.
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
La punctul 14.1. din partea a II-a a amenajamentului s-a întocmit "Dinamica dezvoltării fondului forestier''. Aceasta cuprinde principalele date ce caracterizează mărimea, structura și productivitatea fondului forestier din prezent până la momentul din perspectivă când vom avea o structură normală a fondului forestier proprietatea Composesoratului Sarata.
Datele referitoare la trecut nu s-au mai prezentat deoarece nu sunt relevante.
10.2.1. Indicatori cantitativi
Tabelul 10.2.1.1
Nr. crt.
Indicatori cantitativi
U.M.
Valoare
1
Ponderea pădurilor din suprafața totală a fondului forestier
%
99
2
Volumul lemnos pe picior - total
m.c.
101.578
3
Volum lemnos pe picior - mediu
m.c. / ha
187
4
Clasa de producție medie
-
3,4
5
Creșterea curentă totală
m.c.
3.053
6
Creșterea curentă medie
m.c. / ha
5,6
7
Creșterea indicatoare
m.c.
1.471
8
Indicele de creștere indicatoare
m.c. / ha
2,9
9
Posibilitatea de produse principale
m.c. / an
912
10
Indicele de recoltare a produselor principale
m.c. / an / ha
1,7
11
Posibilitatea de produse secundare
m.c. / an
204
12
Indicele de recoltare a produselor secundare
m.c. / an / ha
0,4
Ponderea pădurilor din suprafața totală a fondului forestier este in procent mare: 99%.
Clasa de producție medie poate fi îmbunătățită; ea va creste față de nivelul actual și în perspectivă - în momentul de față avem procent ridicat de carpen si alte specii provizorii cu o clasă de producție medie scazuta,care odată cu scăderea procentului de participare a lor și clasa de producție medie se va îmbunătății.
În ceea ce privește creșterea curentă aceasta va ramine la nivelul actual ca rezultat al normalizării claselor de vârstă, pentru că, în prezent 67 % dintre arborete sunt în clasa a Ia si a II-a ,când creșterile sunt maxime urmand ca aceasta sa scada odata cu eliminarea speciilor provizorii si cresterea virstei.
Atât posibilitatea de produse principale cât și cea de produse secundare variaza în timp. Prin normalizarea claselor de vârstă cuantumul posibilității de produse principale va crește și va putea fi menținut la acel nivel.
În final, trebuie menționat că toate datele ce caracterizează situația în perspectivă, se bazează pe o dezvoltare a pădurii în condiții normale, adică făcând abstracție de eventualele calamități naturale (doborâturi, alunecări, incendii, etc.) sau variații de suprafață.
10.2.2. Indicatori calitativi
a) Structura fondului forestier pe specii: aplicarea tăierilor de ingrijire si regenerare va genera o imbunatatire calitativa corespunzatoare a structurii actuale pe specii a arboretelor. Direcția de urmat pentru viitor este cea a reducerii ponderii speciilor provizorii si majorare a speciilor de baza.
b) Ponderea speciilor cu valoare ridicată: în prezent 36% din suprafață este ocupat de carpen, plop tremurător, salcie căprescă și de alte diverse. Această pondere va scade odată cu apropierea de compoziția țel.
c) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene: asemenea arborete sunt dificil de creat. În cel mai bun caz structurile obținute vor fi relativ echiene și relativ pluriene.
d) Structura fondului de producție pe clase de calitate: din acest punct de vedere situația se va imbunatatii.
e) Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare: așa cum s-a arătat 43% din arborete sunt natural fundamentale, iar ponderea lor va crește în timp,promovind regenararea naturală din sămânță, în urma tăierilor de regenerare (tăieri progresive) si readucerea arboretelor partial derivate la tipurile naturale.
f) Suprafața pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară: sub acest aspect situația actuală este optimă și prin măsurile de gospodărire adoptate se va menține și în viitor.
g) Principalele efecte protective: prin prezentul studiu s-au evidențiat și principalele efecte protective ale pădurii ,protectia acumularilor energetice de pe raul Olt, conservarea genofondului forestier,cat si influența pozitivă a acesteia asupra calității aerului și apei din zonă, efectul peisagistic deosebit, etc. Putem aprecia că măsurile de gospodărire propuse vor duce nu numai la îmbunătățiri de ordin economic ale fondului forestier, ci vor asigura și un plus de eficiență în îndeplinirea funcțiilor de protecție ale pădurii.
10.2.3. Indicatori valorici
Pădurea, pe lângă producția de lemn, aduce o serie de servicii nevalorificate până acum de natură:– servicii legate de mediu prin menținerea unei atmosfere plăcute;– servicii legate de turism prin menținerea peisajului din zonă;– servicii legate de protejarea faunei și florei;
Momentan aceste câteva servicii enumerate, pe care le aduce pădurea indirect, rămân în continuare nevalorificate. Sub aspectul economic pădurea rămâne deocamdată doar o sursă de lemn.
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a lui
Prezentul amenajament intră in vigoare la data
11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic va înregistra în formularele din amenajament, destinate acestui scop, pe baza realizărilor din anul respectiv, elemente referitoare la:– mișcări de suprafață din fondul forestier cu indicarea suprafețelor în cauză (intrări, ieșiri );– suprafețe de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe u.a.;– volume realizate din aplicarea tăierilor de regenerare pe u.a., specii și sortimente primare ( lemn de lucru, lemn de foc );– suprafețe de arborete parcurse cu lucrări de îngrijire pe u.a. în raport cu natura intervențiilor;– volume rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor pe u.a. specii, sortimente primare și în raport cu natura intervențiilor efectuate;– volume realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale pe u.a. specii și sortimente primare;– suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare pe u.a. specii în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) și modalitatea de executare a acestora (semănături directe, plantații);– stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare in cursul deceniului;– suprafețele cu caracter permanent amplasate în scopul determinării numărului de arbori la hectar, pe specii, categorii de bonitate și vârste;– menționarea u.a. în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de poluare, uscare, inundații, incendii etc.– la finele fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe proprietar a elementelor cumulative înregistrate în evidenta anuală a amenajamentului.
11.3. Indicarea hărților amenajamentului
Prezentului studiu i s-au anexat următoarele hărți la scara 1:20.000.– harta arboretelor;– harta lucrărilor de cultură și exploatare.
11.4. Colectivul de elaborare
A. Faza de teren
descrieri parcelare: ................. ing.
recepția lucrărilor de teren: ........ beneficiarul în prezența ing.
ITRSV Brașov
B. Faza de birou:– redactare în concept: .............. ing.– șef proiect: ....................... ing.– aviz CTAP: ......................... ing.
11.5. Bibliografie
1. Chiriță C. și colaboratori
Soluri si stațiuni forestiere
Ed. Acad. R.S.R. București 1977
2. Giurgiu V.
Conservarea pădurilor
Ed. Ceres București 1978
3. Giurgiu V. și colaboratori
Biometria arborilor și arboretelor din România,
Ed. Ceres 1972
4. Rucăreanu N. Leahu I.
Amenajarea pădurilor
Ed. Ceres București 1982
5. Leahu I.
Amenajarea pădurilor
Ed. Didactică și Ped. București 2001
6. I.C.A.S.
Îndrumarea pentru amenajarea pădurilor
Vol. I și II, București 1984
7. M.A.A.P.
Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor,
Vol. 1 - 6, București 2002
8. I.C.A.S.
Amenajamentul U.P. V Bilea -1999
9. ***
Geografia României
Vol. I București 1983
10. ***
Clima R.S.R. Vol. II, Date climatice.
Institutul național de Meteorologie și Hidrologie București 1961
11. Adonis Proiect SRL
Amenajamentul Composesoratului Fostilor Coloni Sarata-2009
Partea A II-A PLANURI DE AMENAJARE
12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ
13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
12. PLANURI DE CULTURA
12.1. Planuri decenale de recoltare
12.1.1. Planul de recoltare a produselor principale. S.U.P."A" - codru regulat
12.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale
Tabelul 12.1.1.1.
u.a.
Supr.
ha
Volum + c.c. pe 5 ani mc
Urg de reg
K
Supr. ocupată cu semințiș
%
P.R.M
Numărul de intervenții
Felul tăierii
Volum de extras
Total
În dec.I
mc
118A
6,6
3.333
32
0,7
30
3
1
T.P.ins.
1.100
119B
2,3
387
24
0,7
10
1
1
T.R.
387
120E
2,8
674
24
0,7
30
3
1
T.P.ins.
222
121A
6,1
3.203
32
0,7
30
30
3
1
T.P.ins.
1.078
122A
12,1
4.344
31
0,7
50
30
3
2
T.P.ins.,p.lum.
2.250
123A
3,0
1.638
26
0,6
50
20
2
1
T.P.p.lum.
819
126A
6,0
1.776
26
0,6
50
20
2
1
T.P.p.lum.
888
127B
3,4
680
26
0,4
70
10
1
1
T.P.rac.
680
D
5,7
1.153
26
0,5
70
10
2
2
T.P.rac.
1.151
128B
5,5
545
26
0,4
70
10
1
1
T.P.rac.
545
Total
53,5
17.733
9.120
Urgente
2
28,7
6.853
4.692
3
24,8
10.880
4.428
Total
53,5
17.733
9.120
Ordinea orientativă de parcurs cu tăieri: 119B;120E;127B;128B;127D;123A;126A;122A;121A;118A.
12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru
12.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale
Specificări
PLAN DECENAL
Posibilitate
Suprafata
Actual
MC
5*CR
MC
Total
MC
%
Supraf.
HA
Volum
M.C.
A. Specii
HA
%
FA
35.4
67
13273
13273
78
35.4
6013
66
MO
3.3
6
1535
1535
8
3.3
738
8
CA
6.0
11
1129
1129
6
6.0
920
10
ST
6.5
12
1390
1390
7
6.5
1084
12
BR
1.2
2
296
296
1
1.2
256
3
GO
1.1
2
110
110
1.1
110
1
B. Tratamente
Tăieri progresive
51.2
96
17346
17346
98
51.2
8733
96
Tăieri rase
2.3
4
387
387
2
2.3
387
4
C. Gr. funcționale
C. Gr. 1
53.5
100
17733
17733
100
53.5
9120
100
Total
53.5
100
17733
17733 100
53.5
9120
100
Indicele de recoltare: 1,7 mc/an/ha.
12.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
Tabelul 12.2.1.1
12.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii
Tabelul 12.2.1.2
12.3. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire
Tabelul 12.3.1
Unitatea
Tipul de stațiune și tipul de pădure
Compoziția țel Formula de împăd.
Compoz. sem. utiliz.
Indice de acoperire
Supr. Efectivă (împ. Ajut. Reg, îngrijiri)
Specii
MO
PAM
FA
BR
ST
Nr.
Sup.
ha
ha
ha
ha
ha
ha
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
A.2.1.Descoplesirea semintisurilor- 9,2ha:0,9ha/an(118A;120E;121A;122A;123A)
A.2.2. Receparea semințișului vatamat ,indepartarea lastarilor care coplesesc semintisurile si drajonii - 9,6 ha : 1,ha/an (126A,127A,B,D;128B)
B. Lucrari de regenerare
B.1. Suprafete de parcurs integral cu lucrari de impadurire
B.1.1. Impaduriri in terenuri goale din fondul forestier
B.1.1.1. impaduriri in poieni si goluri
155B
0,9
5152
5315
5ST3MO2PAM
5ST3MO2PAM
-
-
0,9
0,3
0,2
-
-
0,4
B.1.2. Impaduriri in terenuri parcurse cu taieri de regenerare
B.1.2.1. impaduriri in suprafete parcurse cu taieri rase
119 B
2,3
3332
4114
6MO2BR2PAM
6MO2BR2PAM
-
-
2,3
1,4
0,4
-
0,5
-
Total B1
3,2
3,2
1,7
0,6
-
0,5
0,4
B.2. Suprafete parcurse cu taieri de regenerare sub adapost sau incomplet regenerate
B.2.3. impăduriri in completarea regenerarii naturale dupa taieri progresive
120D
1,9
3332
4114
6FA3MO1BR
6FA3MO1BR
-
-
1,9
0,6
-
1,1
0,2
-
127B
3,4
5152
5314
7FA2MO1ST 10MO 6FA2BR1MO1ST
0,7
1,0
1,0
-
-
-
-
127D
5,7
5152
5315
4FA2MO2BR2ST 7ST3MO 5FA2MO2BR1ST
0,7
1,7
0,5
-
-
-
1,2
128B
5,5
5152
5315
5FA3ST1MO1BR
4FA3ST2MO1BR
0,7
1,7
0,3
-
-
0,3
1,1
Total B2
16,5
6,3
2,4
-
1,1
0,5
2,3
Total B
19,7
9,5
4,1
0,6
1,1
1,0
2,7
C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv
C.2. Completări în arboretele nou create (20%)
Total C2
3,9
3,9
1,7
0,2
0,5
0,4
1,1
D. Îngrijirea(intretinerea) culturilor
D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create
- descopleșiri: 138,0ha(13,8 ha/an)
RECAPITULAȚIE
TOTAL A
18,8
TOTAL B
9,5
4,1
0,6
1,1
1,0
2,7
TOTAL C
3,9
1,7
0,2
0,5
0,4
1,1
TOTAL D
138,0
TOTAL DE ÎMPĂDURIT (B+C)
13,4
5,8
0,8
1,6
1,4
3,8
Necesar de puieți/ mii buc./ha
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
Total puieți / mii buc.
67,0
29,0
4,0
8,0
7,0
19,0
13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTUCȚIILE FORESTIERE
13.1. Planul instalațiilor de transport
Deoarece întreg fondul forestier studiat este accesibil, nu se propune construirea de noi drumuri forestiere.
13.2. Planul construcțiilor silvice
În posesia proprietarilor pădurilor studiate nu sunt construcții silvice și nici nu se propune construirea unora noi.
14. Prognoza dezvoltării fondului forestier
14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Anul amenajării
Denumire
( U.P.)
Suprafața
Proporția speciilor
Clasa de producție
Vârta medie (ani)
Consistența medie
Totală
Păduri
Terenuri de împădurit
Alte terenuri din fondul forestier
ha
0
1
2
3
4
5
6
2018
S.U.P.”A’’
505,3
505,3
-
37FA 24MO 21CA 7PLT5ME 3SAC 2ST 1BR
54
-
3.0 3.0 4.0 4.0 4.0 4.0 3.1 3.0
0,75
S.U.P.”K”
36,3
36,3
-
10FA 70MO 20CA
95
-
3.0 3.0 4.0
0,70
TOTAL
541,6
541,6
0,9
35FA 27MO 21 CA 7PLT 5ME 3SAC 1ST 1BR
57
0,9
3.0 3.0 4.0 4.0 4.0 4.0 3.1 3.0
0,74
2028
S.U.P.,”A’’
508,1
508,1
-
38FA 22MO 19CA 6PLT 3ME 2SAC 9ST 1BR
60
-
3.0 3.0 3.9 3.8 3.8 3.7 3.0 3.0
0,75
S.U.P.,”K’
36,3
36,3
-
10FA 80MO 10CA
105
-
3.0 3.0 3.7
0,70
TOTAL
544,4
544,4
-
37FA 25MO 18CA 5PLT 3 ME 2SAC 9ST 1BR
63
-
3.0 3.0 3.5 3.7 3.7 3.7 3.0 3.0
0,75
2038
S.U.P.,”A’’
508,1
508,1
-
40FA 20MO 17CA 5PLT 2ME 2SAC 12ST 2BR
64
-
3.0 3.0 3.7 3.7 3.7 3.6 3.0 3.0
0,78
S.U.P.,”K’
36,3
36,3
-
10FA 80MO 10CA
115
-
3.0 3.0 3.6
0,70
TOTAL
544,4
544,4
-
41FA 20MO 16CA 5PLT 2ME 2SAC 12ST 2BR
67
-
3.0 3.0 3.5 3.6 3.5 3.6 3.0 3.0
0,77
PERSPECTIVĂ
S.U.P.,”A’’
508,1
508,1
-
41FA 38ST 9MO 7CA 3PAM 2BR
72
-
3.0 3.0 3.0 3.5 3.0 3.0
0,80
S.U.P.”K’’
36,3
36,3
-
40MO 30FA 30BR
125
-
3.0 3.03.0
0,70
TOTAL
544,4
544,4
-
41FA 38ST 9MO 7CA 3PAM 2BR
65
-
3.0 3.0 3.0 3.5 3.0 3.0
0,82
Fondul lemnos total mc
Creșterea curentă totală mc
Posibilitatea anuală
Volum mediu recoltat anual
Terenuri de reîmpădurit
Densitatea rețelei instalațiilor de transport m/ ha
Indicele de creștere indicatoare
mc/ an/ ha
Sporul productivității pădurilor
%
Produse principale
mc
Produse secundare
mc
Produse principale
mc
%
Produse principale
mc
%
Total
Din care
Volumul mediu la
ha
mii mc
Indicele de creștere curentă
mc/ an/ ha
Cu rășinoase
În arborete de refăcut
Indicele de recoltare
mc/ an/ ha
Indicele de recoltare
mc/ an/ ha
ha
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
87,4
2.879
912
204
173
5,6
1,7
0,4
14,2
174
390
4,7
101,6
3.053
912
204
1,9
0,3
-
20,7
2,9
-
187
5,6
1,7
0,4
76,1
2789
1250
650
150
5,4
2,5
1,3
15,6
191
426
5,3
91,7
2980
1250
650
20,7
3,1
7
169
5,5
2,5
1,3
84,9
2686
1344
850
168
5,3
2,7
1,7
17,0
209
468
5,8
101,9
2895
1344
850
20,7
3,3
14
188
5,3
2,7
1,7
91,3
2745
1830
915
180
5,4
3,6
1,8
17,8
218
490
6,0
109,1
2963
1.830
915
20,7
3,6
25
201
5,5
3,6
1,9
14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă
Amenajamentul anterior.
Amenajamentul actual
Pădure în producție: -507,2 ha
505,3 ha
Terenuri destinate împăduriri: -0,9 ha
2,8 ha
Total: - 508,1ha
508,1 ha
– Situația claselor de vârstă la amenajarea anterioară
cl.I -324,4ha / cl.II -28,9HA / cl.III-0ha / cl.IV -18,2ha / cl.V -41,9ha / cl.VI - 84,9ha / cl.VII -9,0ha
– Situația claselor de vârstă actuale
cl. I -49,0ha / cl. II -313,8ha / cl.III -0ha / cl IV - 18,2ha/ cl V -24,5ha / cl. VI- 76,2ha / cl. VII -23,6ha.
– Clasa de vârstă normală: 91,9 ha.
Dinamica repartiției suprafețelor pe clase de vârstă
4cm= 100 ha
Repartiția actuală a suprafețelor pe clase de vârstă
cl.
I
II
IV
V
VI
VII
0,9
49,0
313,8
18,2
24,5
76,2
23,6
Repartiția peste 20 ani a suprafețelor pe clase de vârstă
I II III IV V VI VII
91,9 49,0 313,8 - 18,2 22,2 10,2
Repartiția în perspectivă a suprafețelor pe clase de vârstă
I
II
III
IV
V
VI
91,9
91,9
91,9
91,9
137,7
-
Partea A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT
15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
15.1. EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA UNITĂȚILOR AMENAJISTICE
15.2. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
15.3. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE
15.4. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGENERARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ
15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
15.1. EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA UNITĂȚILOR AMENAJISTICE
15.1.1. DESCRIEREA PARCELARĂ
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri parcelare
EVIDENTA LUCRARILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRARILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRARILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
Descrieri Parcelare
EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI
Anul si nr.act de punere in valoare
Felul lucrării
Suprafața parcursa
ha
Specii sau grupe de specii
Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale
Lucrari de regenerare sau alte lucrari
Proven. mat.si/ codul rezervatiei
Suprafete regenerate
Alte lucrari
Natural
Artificial
U M
Total
Compozitia semintis
Suprafata ha
Semanat kg
Plantat
Supra fata ech.
ha
Total
Lemn lucru
Alte date complementare
15.1.2. Evidenta arboretelor inventariate
u.a
Suprafata ha
Metoda de inventariere
Suprafata Inventariata
Procent de inventariere
118A
6,6
integrala
6,6
100%
119B
2,3
„
2,3
„
120E
2,8
„
2,8
„
121A
6,1
„
6,1
„
122A
12,1
„
12,1
„
123A
3,0
„
3,0
„
126A
6,0
„
6,0
„
127B
3,4
„
3,4
„
127D
5,7
„
5,7
„
128B
5,5
„
5,5
„
15.2 EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
15.2.1. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE CATEGORII DE FOLOSINTA FORESTIERA SI GRUPE FUNCTIONALE
CATEGORIE DE FOLOSINTA
SUPRAFAȚA
(HA)
GRF. I
GRF.II
TOTAL
A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi
541.6
2.8
544.4
A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale
505.3
2.8
508.1
A11- Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva
18 A119 B120 A120 B120 C120 E121 A121B121C122 A122 B123 A123 B124 125 A 126A126 B127 B127 D128A128 B146 C146 D147 148 149 150 151 152 153 154 155 A
497.3
497.3
A13- Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala
127 A127 C
8.0
8.0
A14-Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze
120 D
1.9
1.9
A15-Poieni sau goluri destinate impaduririi
155 B
0.9
0.9
A16- Terenuri degradate prevazute a se impadurii
A17- Rachitarii naturale ori create prin culturi
A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale
36.3
36.3
A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva
19 A
36.3
36.3
A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala
A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze
A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi
A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi
B - Terenuri afectate gospodaririi silvice
B1 - Linii parcelare principale
B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului
B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente
B4 - Cladiri, curti si depozite permanente
B5 - Pepiniere si plantatii seminciere
B6 -Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc
B7 -Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei
B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a fructelor de padure, uscatorii de semințe, etc.
B9 -Ape care fac parte din fondul forestier
B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune
C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravate, etc.
D - Terenuri scoase terporar din fondul forestier
D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii socialiste pentru instalatii electrice, petroliere sau hidrotehiice, pentru cariere, depozite, etc .
D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale necesare, ocupatii si litigii
08
TOTAL:A + B + C + D
541.6
2.8
544.4
15.2.2. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE CATEGORII FUNCTIONALE
15.2.3. SITUATIA SINTETICA PE SPECII
15.2.4. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE, SUBGRUPE SI CATEGORII FUNCTIONALE
15.2.5. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII
15.2.6. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII
15.2.7. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII PENTRU FONDUL PRODUCTIV
15.2.8. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII PENTRU FONDUL NEPRODUCTIV
15.2.9. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VARSTA, GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII SUP A
15.2.9.1.
STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VIRSTA,GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII SUP A
15.2.9.2. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VARSTA, GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII SUP K
15.2.10. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PRODUCTIV PE CLASE DE EXPLOABILITATE SI SPECII
15.3 EVIDENTE PRIVIND CONDITIILE NATURALE DE VEGETATIE
15.3.1. EVIDENTA TIPURILOR DE STATIUNE SI A TIPURILOR DE PADURE
15.3.2. RECAPITULATIE FORMATI FORESTIERE
15.3.3. REPARTTIA SUPRAFETELOR PE FORMATI FORESTIERE, ALTITUDINE, INCLINARE SI EXPOZITIE
15.3.4. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE ETAJE FITOCUMATICE,INCLINARE SI EXPOZITIE
15.3.5. EVIDENTA ARBORETELOR SLAB PRODUCTIVE
15.3.6. REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU EROZIUNEA SI INCLINAREA TERENULUI
15.3.7. REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU NATURA SI INTENSITATEA POLUARII
15.4. EVIDENȚE AJUTATOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGENERARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASA
15.4.1. REPARTITIA ARBORETELOR EXPLOATABILE PE SUBUNITATI, URGENTE DE REGENERARE, ACCESIBILITATE SI SPECII
15.4.2. REPARTITIA SPECIILOR IN RAPORT CU EXPLOATABILITATEA SI PARTICIPAREA IN AMESTEC
15.4.3. STABILIREA VIRSTEI MED2I A EXPLOATABILITATI SI A CICLULUI
15.4.4. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE EXPLOATABILE SI PREEXPLOATABILE
15.5 EVIDENTE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER SI A POSIBILITATII
15.5.1. ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER SI A POSIBILITATII DECENALE DE PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE
15.5.2. SITUATIA FONDULUI FORESTIER SI APOSIBIUTATII DECENALE DE PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE IN RAPORT CU DIST. DE COLECTARE
Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI
16. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
16.1 EVIDENTA SI BILANTUL ALICARII ANUALE A PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI CU PRIVIRE LA EXPLOATARI SI IMPADURIRI
SPECIFICARE
SUPRAFEȚE SI VOLUME DIN
Total
Lucrari de impadurire
Taieri de regenerare
Taieri de ingrijire
Taieri de igiena
Taieri de conservare
Degajari
Curatiri
Rarituri
ha
mc
ha
ha
mc
ha
mc
mc
mc
mc
ha
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Sarcina anuala
5,4
912
0,2
0,9
0,4
9,2
200
596
-
1708
0,3
Sarcina pe deceniu
2019-2028
53,5
9120
1,5
9,2
43
91,6
2000
5957
-
17120
2,8
Realizat in anul I
2019
Ramas de realizat in restul de 9 ani
Realizat in anul II
2020
Ramas de realizat in restul 8 ani
Realizat in anul III
2021
Ramas de realizat in restul 7 ani
Realizat in anul IV
2022
Ramas de realizat in restul 6 ani
Realizat in anul V
2023
Ramas de realizat in restul 5 ani
Realizat in anul VI
2024
Ramas de realizat in restul 4 ani
Realizat in anul VII
2025
Ramas de realizat in restul 3 ani
Realizat in anul VIII
2026
Ramas de realizat in restul 2 ani
Realizat in anul IX
2027
Ramas de realizat in restul de 1 an
Realizat in anul X
2028
Realizat in total pe deceniu
Ramas de realizat din sarcina decenala
Ramas in plus fata de prevederi
Minus fata de prevederi
ANEXE
-----