DECIZIA nr. 261 din 14 mai 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Irina Loredana Gulie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Cherciu Ionel în Dosarul nr. 708/2/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.164D/2020.

2. La apelul nominal, lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că formula redacțională a textului de lege criticat îndeplinește cerințele de claritate a legii. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 21 din Constituție, arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele

4. Prin Încheierea din 22 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 708/2/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Excepția a fost ridicată de Cherciu Ionel într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din 20 iulie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și împotriva Sentinței civile nr. 1.561 din 2 mai 2017 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal prin care s-a dispus obligarea pârâtei Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal să soluționeze plângerea formulată în temeiul art. 25 alin. (6) din Legea nr. 677/2001.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă în mod generic încălcarea dispozițiilor constituționale și a normelor de tehnică legislativă cu privire la claritatea normei de drept, evidențiind neconcordanța acestora cu obiectivele Directivei nr. 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

6. De asemenea, este criticată soluția legislativă care stabilește că hotărârea pronunțată în legătură cu contestația formulată împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere este „definitivă și irevocabilă“.

7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, potrivit cărora:– Art. 26 alin. (1) (Contestarea deciziilor autorității de supraveghere)

(1) Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispozițiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Soluția este definitivă și irevocabilă.

13. Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018, dar textul de lege criticat poate forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabil în cauza de pe rolul instanței judecătorești, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii. De asemenea, din motivarea excepției rezultă că este invocată și încălcarea art. 21 - Accesul liber la justiție.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (5) și art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, se arată, în esență, că aceste dispoziții legale sunt lipsite de claritate și precizie în ceea ce privește caracterul „definitiv și irevocabil“ al soluției pronunțate de instanța de contencios administrativ competentă, împotriva deciziilor emise de autoritatea de supraveghere în temeiul legii criticate.

16. Curtea reține că prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 dispun în mod neechivoc faptul că o contestație în justiție se poate formula „împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere“, astfel încât, contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, formula redacțională a textului de lege criticat îndeplinește în mod obiectiv cerințele de calitate ale legii, una dintre componentele principiului securității raporturilor juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție.

17. Astfel, în temeiul textului de lege criticat, persoana vizată de orice prelucrare de date cu caracter personal care intră sub incidența Legii nr. 677/2001 sau operatorul de date poate contesta în justiție orice decizie a autorității de supraveghere, adoptată în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, potrivit căruia autoritatea de supraveghere exercită, între altele, următoarele atribuții: primește și analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anunțând operatorului rezultatele controlului prealabil; autorizează prelucrările de date în situațiile prevăzute de lege; poate dispune, în cazul în care constată încălcarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate; primește și soluționează plângeri, sesizări sau cereri de la persoanele fizice și comunică soluția dată ori, după caz, diligențele depuse; efectuează investigații din oficiu sau la primirea unor plângeri ori sesizări. În acest sens s-a mai pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 5 martie 2018, paragraful 23, ale cărei soluție și considerente își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

18. Totodată, în ceea ce privește caracterul definitiv al hotărârii pronunțate în soluționarea contestației formulate împotriva deciziei emise de autoritatea de supraveghere, Curtea mai reține că reglementarea unui singur grad de jurisdicție în această materie are ca finalitate asigurarea celerității soluționării unor asemenea litigii, iar nu încălcarea drepturilor fundamentale invocate. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept. În ceea ce privește mijloacele concrete de asigurare a accesului liber la justiție, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale lasă la latitudinea statelor care au ratificat-o reglementarea accesului liber la justiție, de vreme ce prin art. 6 paragraful 1 nu s-au prevăzut expres alte asemenea mijloace. Ca atare, dispozițiile din dreptul intern referitoare la modurile de sesizare a instanțelor judecătorești sunt pe deplin aplicabile, dar aceasta nu înseamnă dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecători, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Curtea a mai reținut că, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 821 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2007, Decizia nr. 658 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din data de 26 iulie 2012, sau Decizia nr. 406 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 2 octombrie 2020, paragrafele 18 și 19).

19. Pentru aceste considerente nu pot fi reținute susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cherciu Ionel în Dosarul nr. 708/2/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 mai 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

------