DECIZIA nr. 247 din 25 aprilie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina-Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Mircea Nica în Dosarul nr. 30.440/299/2018 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 953D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.220D/2020 și nr. 2.187D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, excepție ridicată de același autor în dosarele nr. 6.664/2/2019/a1 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și nr. 2.097/1/2020/a1.1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.220D/2020 și nr. 2.187D/2020 la Dosarul nr. 953D/2020, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că se critică lipsa contradictorialității în judecarea cererilor de ajutor public judiciar. Întrucât aceste cereri nu vizează fondul, soluționarea lor se poate face pe baza înscrisurilor depuse la dosar, astfel că nu poate fi reținută încălcarea textelor constituționale invocate în susținerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele

9. Prin Încheierea din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 30.440/299/2018, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

10. Prin Încheierea din 16 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.664/2/2019/a1, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008.

11. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.097/1/2020/a1.1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

12. Excepțiile au fost ridicate de Mircea Nica în cauze având ca obiect cereri de ajutor public judiciar și de reexaminare a respingerii cererilor de ajutor public judiciar.

13. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textele de lege criticate, care lasă soluționarea cererii de ajutor public judiciar și de reexaminare la latitudinea instanței, în lipsa unei proceduri contradictorii, contravin art. 1 alin. (5), art. 20, art. 21 alin. (3) și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 827 din 11 decembrie 2018.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 953D/2020 și nr. 1.220D/2020, arătând că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată potrivit celor reținute în jurisprudența Curții Constituționale.

17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au următorul cuprins: „Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.[...]; (3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă“.

20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate a legii, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și dispozițiilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra textelor de lege criticate dintr-o perspectivă similară s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 781 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 14 iunie 2019, și Decizia nr. 827 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 11 iunie 2019.

22. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, potrivit art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de către un alt complet. Curtea a mai arătat că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părților, și inexistența căii de atac a recursului la o instanță superioară. Totodată, în soluționarea cererii nu este necesară administrarea tuturor mijloacelor de probă reglementate de Codul de procedură civilă, deoarece judecarea se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri. În concluzie, prin prisma celor anterior menționate, Curtea nu poate reține încălcarea dreptului la un proces echitabil.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Nica în Dosarul nr. 30.440/299/2018 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 6.664/2/2019/a1 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și în Dosarul nr. 2.097/1/2020/a1.1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 15 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Cristina-Cătălina Turcu

----