DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 lit. a) raportate la dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice raportate la dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din aceeași ordonanță de urgență și la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, excepție ridicată de Constantin Stoenac în Dosarul nr. 31.169/215/2019 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.254D/2020.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 lit. a) raportate la dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, deoarece Curtea a mai analizat aceste norme prin Decizia nr. 454 din 25 octombrie 2022. De asemenea, se solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, întrucât prevederile criticate nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele

4. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 31.169/215/2019, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice raportate la dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din aceeași ordonanță de urgență și la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006. Excepția a fost ridicată de Constantin Stoenac în calea de atac a apelului formulat într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții la regimul circulației rutiere.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 31 lit. a) și ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu îndeplinesc exigența de previzibilitate și claritate, actul normativ nu oferă o definiție clară a termenilor „indicații“ și „dispoziții“, deși îi prezintă ca fiind noțiuni distincte, dar care au același regim sancționator, participanții la trafic fiind sancționați în aceeași măsură, fie că nu respectă indicațiile, fie că nu respectă dispozițiile.

6. Se solicită să se constate că nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și nici Regulamentul de aplicare a acesteia nu definesc „indicațiile“ și „dispozițiile“ polițistului rutier astfel încât participanții la trafic să cunoască ce formă trebuie să îmbrace acestea, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească. În schimb, regulamentul menționat definește atât semnalele polițistului rutier, cât și semnificația acestora, fiind indicată în mod clar forma pe care semnalele trebuie să o îmbrace.

7. Se consideră că „indicațiile“ și „dispozițiile“ polițistului rutier trebuie să îmbrace o formă legală și să fie posibil de realizat fizic. În caz contrar se poate ajunge la situația în care, deși un participant la trafic primește o dispoziție legală de la polițistul rutier, acesta să nu o poată executa efectiv fizic.

8. Se afirmă că participanții la trafic sunt pasibili de a fi sancționați pentru simpla nerespectare a indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, sancțiunea fiind una gravă, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale, precum și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

9. Se arată că în jurisprudența Curții Constituționale au fost pronunțate o serie de decizii pe tema exigențelor previzibilității și accesibilității actelor normative, menționându-se în acest sens Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013 și Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013. Totodată, se arată că instanța europeană a drepturilor omului a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde întro mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi.

10. Se mai arată că principiul legalității înseamnă existența unor norme de drept intern, suficient de accesibile și previzibile (Hotărârea din 22 septembrie 1994, pronunțată în Cauza Hentrich împotriva Franței, paragraful 42, și Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 110).

11. În final, se susține că cerința previzibilității presupune ca norma juridică să fie enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie.

12. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate vizează, în realitate, o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care este de competența instanțelor judecătorești, respectiv analiza existenței faptei contravenționale și a vinovăției apelantului.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 lit. a) raportate la dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, și la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, care au următorul cuprins: – Art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: [...]

f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

– Art. 31 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002: „Participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, precum și semnificația diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate: a) semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier;“;– Art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

(1) Semnalele polițistului care dirijează circulația au următoarele semnificații

a) brațul ridicat vertical semnifică «atenție, oprire» pentru toți participanții la trafic care se apropie, cu excepția conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiții de siguranță. Dacă semnalul este dat într-o intersecție, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajați în traversare;

b) brațul sau brațele întinse orizontal semnifică «oprire» pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcția sau direcțiile intersectate de brațul sau brațele întinse. După ce a dat acest semnal, polițistul poate coborî brațul sau brațele, poziția sa însemnând, de asemenea, «oprire» pentru participanții la trafic care vin din față ori din spate;

c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumina roșie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică «oprire» pentru participanții la trafic spre care este îndreptat;

d) balansarea pe verticală a brațului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;

e) rotirea vioaie a brațului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.

(2) Polițistul care dirijează circulația poate efectua semnal cu brațul ca vehiculul să avanseze, să depășească, să treacă prin fața ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.

(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) și (2), polițistul poate folosi și fluierul.

17. Autorul excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 4 alin. (2) care prevede criteriile nediscriminării, art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei. De asemenea, se invocă art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, deși nu sunt indicate în mod expres, din cuprinsul motivării rezultă că sunt invocate și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legii.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, Curtea constată inadmisibilitatea acesteia, întrucât, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, instanța de contencios constituțional „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea „[...] decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță [...]“. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor altor categorii de acte normative decât cele prevăzute expres și limitativ de norma constituțională și de legea organică a Curții Constituționale este inadmisibilă.

19. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 lit. a) raportate la cele ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, se observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 454 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 11 ianuarie 2023, excepția fiind respinsă ca neîntemeiată.

20. Astfel, prin decizia precitată, paragraful 17, din analiza conținutului normativ al acestor texte, Curtea a observat că dispozițiile legale criticate reglementează sancțiunea pentru nerespectarea de către participanții la trafic a semnalelor, a indicațiilor și a dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

21. Cu privire la pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a dispozițiilor legale criticate, prin aceeași decizie, paragrafele 19-21, aplicând jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că aceste norme, potrivit cărora nerespectarea de către participanții la trafic a semnalelor, a indicațiilor și a dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu constituie contravenție, au un conținut normativ clar și precis pentru a putea fi aplicate și oferă suficiente repere pentru ca destinatarii acestora - în cazul de față, participanții la trafic - să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate respectă exigențele de calitate a legii, fiind conforme art. 1 alin. (5) din Constituție.

22. Referitor la critica raportată la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că accesul liber la justiție al persoanei care a fost sancționată contravențional este asigurat prin posibilitatea de a formula plângere, în condițiile art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, cadru în care, beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, aceasta poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, iar instanța de judecată, verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunilor aplicate. În acest sens, art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, reglementarea-cadru în materie contravențională, prevede că: „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile art. 236^1 și ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“

23. Așadar, Curtea a constatat că textele de lege criticate prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancționarea unor fapte de încălcare a legii - nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu - care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, respectiv asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, precum și a mediului.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză.

25. În final, referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (2), se reține că aceasta a fost realizată în mod formal, fără să fie motivată, iar instanța constituțională nu se poate substitui autorului excepției pentru a proceda ea însăși la motivarea excepției (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, nu poate fi analizată pretinsa neconstituționalitate a textelor criticate în raport cu dispozițiile constituționale antereferite.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, excepție ridicată de Constantin Stoenac în Dosarul nr. 31.169/215/2019 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 31 lit. a) raportate la cele ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

------