ANEXĂ din 4 martie 2024 referitoare la amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Prahuda-Ghebari, Unitatea de Producție I Obștea Prahuda-Ghebari, județul Vrancea

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

ANEXĂ din 4 martie 2024 · MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR · MONITORUL OFICIAL nr. 429 bis din 10 mai 2024

Text integral — ANEXĂ din 4 martie 2024 referitoare la amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Prahuda-Ghebari, Unitatea de Producție I Obștea Prahuda-Ghebari, județul Vrancea Open official source

Notă

Aprobată prin ORDINUL nr. 512 din 4 martie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 10 mai 2024.

AMENAJAMENT SILVIC

AL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND

OBȘTEI PRAHUDA-GHEBARI

U.P.I OBȘTEA PRAHUDA-GHEBARI

JUDEȚUL VRANCEA

2023

CUPRINS

Proces verbal CTAP

Memoriu prezentare

Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier

PARTEA I MEMORIU TEHNIC

1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unității de producție

1.2. Vecinătăți, limite, hotare

1.3. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier luat în studiu

1.4. Trupuri de pădure (bazinete) componente

1.5. Administrarea fondului forestier

1.6. Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier

2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1. Constituirea proprietății/unității de producție

2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor

2.2.2. Situația bornelor

2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.3.1. Planuri de bază utilizate

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.4. Suprafața fondului forestier

2.4.1. Determinarea suprafețelor

2.4.2. Utilizarea fondului forestier

2.4.3. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier -Tabelul 1E

2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

2.5. Enclave

2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)

2.7. Ocupații și litigii

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.2.1. Evoluția constituirii U.P. și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv)

3.1.2.2. Evoluția reglementării producției

3.2. Analiza critică a aplicării prevederilor amenajamentului precedent

3.3. Conluzii privind gospodărirea pădurilor

4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

4.2. Elemente privind cadrul natural, specific unității de producție

4.2.1. Geologie

4.2.2. Geomorfologie

4.2.3. Hidrografie

4.2.4. Climatologie

4.3. Soluri

4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol

4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol

4.4. Tipuri de stațiune

4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori

4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune

4.4.4. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și tipuri de sol

4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure

4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și tipuri de păduri

4.5.3. Lista unităților amenajistice după caracterul actual al tipului de pădure

4.5.4. Formațiile forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

4.6. Structura fondului de producție și de protecție

4.7. Arborete slab productive și provizorii

4.8. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi

4.9. Starea sanitară a pădurii

4.10. Conluzii privind condițiile staționale și de vegetație

5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

5.1.1. Obiective social-economice și ecologice

5.1.2. Funcțiile pădurii

5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

5.2.1. Regimul

5.2.2. Compoziția țel

5.2.3. Tratamentul

5.2.4. Exploatabilitatea

5.2.5. Ciclul

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție

6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale + conservare + produse secundare)

6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și de împădurire

6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea arboretelor cu compoziții necorespunzătoare

6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

7.1. Potențial cinegetic

7.2. Potențial piscicol

7.3. Potențial fructe de pădure

7.4. Potențial de ciuperci comestibile

7.5. Resurse melifere

7.6. Semințe forestiere

7.7. Alte produse

8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă

8.2. Protecția împotriva incendiilor

8.3. Protecția împotriva poluării industriale

8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

8.6. Paza pădurii

8.7. Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic

9. INSTALAȚII DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

9.1. Instalații de transport

9.2. Tehnologii de exploatare

9.3. Construcții forestiere

10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

10.1. Realizarea continuității funcționale

10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier

10.2.1. Indicatori cantitativi

10.2.2. Indicatori calitativi

11. DIVERSE

11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia

11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului

11.3. Indicarea hărților amenajamentului

11.4. Colectivul de elaborare

11.5. Bibliografie

11.6. Procese verbale ale ședințelor de avizare

11.7. Copii de pe documentele proprietate

PARTEA A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT

12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

12.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale

12.1.1. Planul de recoltare a produselor principale - S.U.P. "A" - codru regulat

12.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale

12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru

12.1.2. Recapitulația posibilității de produse principale

12.1.2.1. Recapitulația posibilității de produse principale - codru regulat

12.2. Planul lucrărilor de conservare

12.2.1. Recapitulația tăierilor de conservare pe specii

12.3. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

12.3.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii

12.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE

13.1. Planul instalațiilor de transport

13.2. Planul construcțiilor silvice

14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

PARTEA A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT

15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

15.1.1. Descrierea parcelară

15.1.2. Evidența pe unități amenajistice a datelor complementare

15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate statistic

15.1.4. Evidența unităților amenajistice inventariate integral

15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

15.2.3. Situația sintetică pe specii

15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii

15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii

15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii

15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație

15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

15.3.2. Recapitulație formații forestiere

15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție

15.3.5. Evidența arboretelor slab productive

15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă

15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare

15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare

15.5.3. Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite

PARTEA A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri

16.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală

16.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului

16.4. Evidența decenală a aplicării amenajamentului

16.5. Observațiile beneficiarului în legatură cu aplicarea amenajamentului și a tuturor evidențelor acestuia

S.C. SILVAPAS PROIECT S.R.L HUȘI

PROCES VERBAL C.T.A.P. nr. 1/2023

Avizare de recepție din 11.09.2023

A. OBIECTUL AVIZĂRII

Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, situat pe raza comunei Prahuda, județul Vrancea.

Servicii silvice: Ocolul Silvic Zăbala - Nereju;

Beneficiar: Obștea Prahuda - Ghebari;

Faza de proiectare: redactare.

B. PARTICIPANȚI

* Expert C.T.A.P: ................

* Șef de proiect: ................

* Proiectant: ing. ...............

C. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII:– amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Obștei Prahuda - Ghebari s-a elaborat de S.C. Silvapas Proiect S.R.L Huși– amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Obștei Prahuda - Ghebari a fost recepționat de beneficiar și verificat de G.F. Focșani.– perioada de aplicare a amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate privată a Obștei Prahuda - Ghebari, U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari, județul Vrancea este– s-a constituit o singură unitate de producție, respectiv U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari.

Suprafața inclusă în amenajament este de 202,74 ha, a făcut parte din U.P. I Nereju, O.S. Nereju, și are ca folosințe: păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi - 199,77 ha, din care terenuri de reîmpădurit 0,00 ha; terenuri afectate gospodăririi silvice - 0,50 ha, terenuri neproductive 0,00 ha și terenuri scoase temporar din fondul forestier, ocupații și litigii 2,47 ha.

Suprafața încadrată integral în grupa I funcțională însumează 199,77 ha, fiind încadrată în următoarele categorii funcționale: 1.2A - 194,17 ha și 1.2H - 5,60 ha.

Structura pădurii (date medii): compoziție: 65 PI 8 PAM 7 DT 5 MJ 5 BR 5 MO 3 AN 2 FA, vârsta medie: 58 ani, volumul la ha: 203 mc/ha; consistența medie: 0.78, clasa de producție medie: 3.3, indicele de creștere curentă: 5.5 mc/an/ha; fond lemnos total: 40467 mc.

S-au constituit următoarele subunități de gospodărire

S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită .........199,77 ha.

Bazele de amenajare:– regimul: codru regulat;– compoziția țel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure;– tratamente: lucrări de conservare;– exploatabilitatea:– ciclul: -.

Posibilitatea

Posibilitatea de produse principale: 0 mc/an;

Posibilitatea de produse secundare: 236 mc/an din care rărituri 236 mc/an;

Volumul de recoltat prin lucrări de conservare: 0 mc/an;

Volumul de recoltat prin tăieri de igienă: 66 mc/an.

Lucrări prevăzute în deceniul în curs:– asigurarea regenerării naturale: 0,00 ha;– îngrijirea culturilor tinere: 0,00 ha;– degajări: 0,00 ha;– curățiri: 0,00 ha, 0 mc;– rărituri: 88,71 ha, 2357 mc;– tăieri de regenerare: 0,00 ha, 0 mc;– lucrări de conservare: 0,00 ha, 0 mc;– tăieri de igienă: 82,82 ha, 663 mc;– împăduriri: 0,00 ha.

Amenajamentul este întocmit cu respectarea "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare și a recomandărilor conferințelor de amenajare.

Comisia avizează favorabil lucrarea prezentată.

MEMORIU DE PREZENTARE

A AMENAJAMENTULUI FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ

APARȚINÂND OBSTEI PRAHUDA - GHEBARI, JUDEȚUL VRANCEA.

U.P. I OBȘTEA PRAHUDA - GHEBARI, ELABORAT DE

S.C. SILVAPAS PROIECT S.R.L., HUȘI.

Data intrării în vigoare a amenajamentului

Servicii silvice: Ocolul Silvic Zăbala - Nereju

Participanți APM: -

Suprafața fondului forestier

Suprafața fondului forestier este de 202,74 ha și este constituită într-o singură unitate de producție. Suprafața Unității de Producție este la a doua amenajare în forma actuală, amenajamentul anterior a expirat la data de 31.12.2022. Fondul forestier proprietate privată aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, este administrat de către Ocolul Silvic Zăbala - Nereju. Înainte de retrocedare, din punct de vedere al administrației silvice de stat, suprafața studiată, conform actelor de proprietate, a făcut parte din cadrul Ocolului Silvic Nereju - U.P. I Nereju (202,74 ha).

Suprafața determinată la actuala amenajare, de 202,74 ha, este egală cu cea din actele de proprietate. Actele de proprietate sunt prezentate în amenajament la subcap. 11.7.

Suprafața la amenajarea actuală

(ha)

Acte de proprietate

( ha)

Suprafața la amenajarea precedentă

Diferențe (ha)

Justificări (ha)

Intrari cu acte legale

Diferențe digitizare

202,74

1.1. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier în studiu

Tabelul 1.3.1.

Nr. Crt.

Coordonate

Nr. Crt.

Coordonate

636877,6867

475876,5743

11.

635945,7253

477213,0891

636794,9017

476056,2335

12.

636549,3907

477530,2671

635384,1961

476317,3167

13.

636439,4125

476695,0671

636435,0677

475815,9913

14.

636287,9383

477160,0733

635453,4827

477032,3391

15.

636015,3495

476700,5019

635334,4645

477130,4981

16.

636516,3771

476874,9151

635501,0423

477700,4651

17.

636821,3557

477466,9351

635743,8045

477633,8615

18.

637500,3655

477587,3463

635606,1233

477470,8579

19.

637597,6195

476404,2503

10.

635603,3281

477254,5365

20.

636901,4353

476150,3395

Date generale

U.P.

AMENAJAMENTUL

SUPRAFATA

[HA]

PĂDURE

[HA]

TERENURI DE IMPADURIT

[HA]

ALTE

TERENURI

[HA]

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

PADURI CU ROL DE

COMPOZITIA ARBORETELOR (FOND PRODUCTIV)

PROTECTIE

PRODUCTIE SI PROTECTIE

T II

TIII-IV

U.P.

Obștea Prahuda- Ghebari

2013

202,74

202,24

0,50

202,24

U.P.I

Obștea Prahuda- Ghebari

2023

202,74

199,77

0,50

2,47

199,77

2. Prevederile amenajamentului

Anul

amj

Împăd. ha/an

Degaj

ha/an

Curățiri

Rărituri

Accidentale II

Produse

principale

Accidentale I

Tăieri de conservare

Tăieri de igienă

Ind.

recolt.

mc/an/ha

Ind. creșt. curentă mc/an/ha

ha/an

mc/an

ha/an

mc /an

ha/ an

mc /an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

1,97

9,43

200

1,64

40,31

1,3

6,1

2013

5,9

296,81

154

2023

8,87

236

82,82

1,2

5,5

Împăduriri

Anul amenajării

Prevederi

Specii

TOTAL

(ha)

2023

Integrale

Completări

Total

2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului

2.1.1. Evoluția compoziției

Anul amenajării

Suprafața

U.P.

Ha/%

SPECII - %

PAM

PLA

2013

202,24

141,54

1,98

17,25

8,06

10,84

11,31

8,22

3,04

100

2023

199,77

129,74

16,27

13,39

9,91

9,74

9,41

6,83

3,92

0,56

100

2.1.2. Evoluția claselor de producție

Anul amenajării

Supraf U.P.

Ha/%

Clasa de producție

III

Cl.prod.medie

2013

202,24

100

132,16

70,08

3,3

2023

199,77

100

142,38

57,39

3,3

2.1.3. Evoluția densității arboretelor

Anul amenajării

Supraf ha/%

Suprafața pe categorii de consistență

Consistența medie

0.1 -0.3

0.4-0.6

0.7-1.0

2013

202,24

16,44

185,80

0,77

100

2023

199,77

0,78

100

3. Structura fondului forestier

Structura fondului forestier se prezintă astfel

Specificări

Fond

forest.

Specia

Total

PAM

PLA

Compoziția

A11-13

A21-22

100

U.P.

100

Cls. de prod.

A11-13

A21-22

3,3

3,2

3,1

3,3

4,0

3,7

4,0

U.P.

3,3

3,2

3,1

3,3

4,0

3,7

4,0

Consistența

A11-13

A21-22

0,78

0,80

0,74

0,82

0,77

0,70

U.P.

0,78

0,80

0,74

0,82

0,77

0,70

Creștere curentă

A11-13

mc/an/

A21-22

5,5

6,3

2,6

6,1

1,0

4,5

7,2

1,9

5,6

1,8

U.P.

5,5

6,3

2,6

6,1

1,0

4,5

7,2

1,9

5,6

1,8

Volum unitar

A11-13

mc/ha

A21-22

203

214

148

174

140

315

249

104

111

100

U.P.

203

214

148

174

140

315

249

104

111

100

Vârsta medie

A11-13

ani

A21-22

110

U.P.

110

Clasa de vârstă (ani)

(1-20)

(21-40)

III

(41-60)

(61-80)

(81-100)

(100-120)

VII

(peste 121)

Total

A11-A13

A21-A22

199,77

100

199,77

100

Total U.P.

199,77

100

199,77

100

A11-A13: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;

A21-A22: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale;

4. Zonarea funcțională

Potrivit prevederilor din normele tehnice existente și corespunzător obiectivelor economice, sociale și ecologice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel

Amenajament

Grupa I funcțională (Tip funcțional/categorii funcționale) [ha]

Gr II-a de categorii funcționale [ha]

Total

U.P.

[ha]

Total

Precedent

2013

185,80

16,44

202,24

2023

194,17

5,60

199,77

Diferențele provin în principal de la trecerea din categoria 1.21 în categoria 1.2H și la litigiu. Suprafața nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate.

Fondul forestier nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate.

5. Subunități de gospodărire

Amenajament

Subunitati de gospodarire [ha]

Total

[ha]

2013

202,24

2023

199,77

6. Bazele de amenajare

Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele

6.1. Regim (S.U.P. în producție)

Amenajament

Suprafața tratată în regim : -ha-

Codru regulat

Crâng simplu

2013

2023

6.2. Compoziția țel

Amenajament

U.P.

2013

73 FA 15 MO 9 BR 1 AN 1 FR

2023

78 FA 19 DT 2 AN 1 MO

6.3. Tratament

Amenajament

Suprafața de parcurs cu tratamente: -ha-

T. rase

T. progresive

T. crâng

Total

2013

2023

6.4. Exploatabilitatea

Amenajament

Subunități de gospodărire/ Vârsta exploatabilității - ani -

2013

2023

6.5. Ciclul

Amenajament

Subunități de gospodărire - ani -

2013

2023

7. Reglementarea procesului de producție

7.1. Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunitatea de tip "A"

Amenajament

Valoarea parametrilor

Creșterea indicatoare

Raportul

"Q"

Coeficient modificat.

"m"

Indicator de posibilitate (mc)

Dupa Ci

După clase de vârstă

Adoptată

deductiv

inductiv

2013

2023

7.2. Urgențe de regenerare

Subunitatea

Urgența

Suprafața

Volum total

Volum de extras

Total

7.3. Posibilitatea de produse secundare

Specificări

Suprafața efectivă de parcurs -ha-

Posibilitate -mc-

Totală

Anuală

Totală

Anuală

Degajări

Curățiri

Rărituri

88,71

8,87

2357

236

Tot prod. secund.

88,71

8,87

2357

236

T. de igienă

82,82

663

7.4. Volumul posibil de extras prin tăieri de conservare

SUP

Suprafața (ha)

Volum (mc)

Volumul anual de recoltat pe specii-mc-

Totală

Anuală

Total

Anual

8. Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare) și măsurile de gospodărire propuse

Natura și gradul de afectare

Suprafața

(ha)

Lucrări prevăzute (ha)

Impaduriri

Tăieri

progr.

Tăieri de Conservare

Degajari

Rărituri

Curățiri

T.igienă

Doborâturi de vânt izolate

116,95

Uscare slabă

46,35

Rupturi de zăpadă și vânt izolate

116,95

Alunecare slabă

5,60

Înmlăștinare de scurtă durată

5,60

9. Situația lucrărilor de împădurire se prezintă astfel

Specia

TOTAL

hectare

Integrale

Completări

Total

Asigurarea regen. naturale

Îngrijrea culturilor

10. Instalații de transport

Rețeaua instalațiilor de transport este constituită dintr-un drum public cu o lungime de 3,0 km. Densitatea rețelei de transport este de 5,0 m/ha, distanța medie de colectare față de drumurile existente este de 0,99 km.

Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității a fost stabilită la distanța maximă de scos - apropiat de 1,2 km.

Prin actualul amenajament nu au fost propuse drumuri noi.

Întocmit,

ȘEF DE PROIECT

Certific datele tehnice

EXPERT C.T.A.P.

U.P. I OBȘTEA PRAHUDA - GHEBARI

OCOLUL SILVIC ZĂBALA - NEREJU

JUDEȚUL VRANCEA

FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A FONDULUI FORESTIER

FOLOSINȚE

Suprafața ha

Grupa I-a

Grupa a II-a

Total

PĂDURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII

199,77

PĂDURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând (A1.1.- A1.7) din care

A1.1-A1.3

Păduri, plantații cu reușită definitivă regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială

A1.4

Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze

A1.5

Poieni sau goluri destinate împăduririi

A1.6

Terenuri degradate prevăzute a se împăduri

A1.7

Răchitării naturale sau create prin culturi

PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care

199,77

A2.1-A2.2

Păduri, plantații cu reușită definitivă, terenuri impădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială

199,77

A2.3

Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze

A2.4

Poieni sau goluri destinate împăduririi

A2.5

Terenuri degradate destinate împăduririi

TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE

0,50

TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri, săraturi, mlaștini, râpe, ravene)

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

2,47

Transmise prin acte normative

Ocupații și litigii

2,47

TOTAL U.P. I OBȘTEA PRAHUDA - GHEBARI

199,77

202,74

ENCLAVE

REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE

Categoria

1.2A

1.2H

Total

Suprafața (ha)

194,17

5,60

199,77

UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE

Unitatea

Suprafața

199,77

Ciclu

DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI

ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Forestiere

Publice

Total

La începutul deceniului

La sfârșitul deceniului

în perspectivă

m/ha

14,79

100

INDICATORUL

SPECII

Total

PAM

PLA

Păduri pentru care se reglementează

recoltarea de produse principale

Gr.I

Gr.II

Total A1(grupa I+II)

Total U.P.(A1+A2)

199,77

129,74

16,27

13,39

9,91

9,74

9,41

6,83

3,92

0,56

Proporția speciilor

U.P.

100

Clasa de producție medie

U.P.

3,3

3,2

3,1

3,3

4,0

3,7

4,0

Consistența medie

U.P.

0,78

0,80

0,74

0,82

0,77

0,70

Vârsta medie

ani

U.P.

ani

110

Fond lemnos total

U.P.

40467

27738

2404

2325

1387

3067

2342

711

437

Volum lemnos la ha

U.P.

203

214

148

174

140

315

249

104

111

100

Indice de creștere curentă

mc/an/ha

U.P.

mc/an/ha

5,5

6,3

2,6

6,1

1,0

4,5

7,2

1,9

5,6

1,8

Posibilitatea anuală.din produse principale

mc/an

Volum de recoltat din tăieri de conservare

mc/an

Posibilitatea.anuală. din produse secundare din care

mc/an

236

202

Rărituri

mc/an

236

202

Indici de recoltare

mc/an

Principale

Secundare

Conservare

Total

1,2

Lucrări de îngrijire și conservare

Lucrare

Degajări

Curătiri

Rărituri

Tăieri igienă

Lucrări de conservare

Total

88,71

2357

82,82

663

Anual

8,87

236

82,82

Lucrări de împădurire

Specia

TOTAL

hectare

Integrale

Completări

Total

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (HA/%)

Clasa de vârstă (ani)

I(1 -20)

II(21-40)

III(41 -60)

IV(61-80)

V(81-100)

VI(101-120)

VII (>121)

Total

Pd.A11-13

Pd.A21-22

199,77

100

199,77

100

T. A11-22

199,77

100

199,77

100

PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE

Nivel prognoză

Supraf.în prod. ha

Vol. arb. exploatab.

mii mc

Vol. arb. preexpl.

mii mc

Posib.anuală

2023 - 2032

2033 - 2042

2043 - 2052

Obștea Prahuda - Ghebari

U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari

SUP. M - Conservare deosebită

FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ

Nr.

Crt.

INDICATORUL

U/M

SPECII

Total

PAM

PLA

Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale

(A21-22)

gr.I

199,77

129,74

16,27

13,39

9,91

9,74

9,41

6,83

3,92

0,56

gr.II

Total

199,77

129,74

16,27

13,39

9,91

9,74

9,41

6,83

3,92

0,56

Proportia speciilor

100

Clasa de producție medie

3,3

3,2

3,1

3,3

4,0

3,7

4,0

Consistența medie

0,78

0,80

0,74

0,82

0,77

0,70

Vârsta medie

ani

110

Volum mediu la hectar

mc/ha

203

214

148

174

140

315

249

104

111

100

Fond lemnos total

40467

27738

2404

2325

1387

3067

2342

711

437

Indici de crestere curentă

mc/an/ha

5,5

6,3

2,6

6,1

1,0

4,5

7,2

1,9

5,6

1,8

Indici de crestere indicatoare

mc/an/ha

Taieri de conservare

mc/an

Posibilitatea.anuală.din produse secundare

mc/an

236

202

Posibilitatea.anuală totală

mc/an

236

202

Indici de recoltare

U/M

Principale

Secundare

Conservare

TOTAL

mc/anha

1,2

2,1

STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ - 20 ani

Clasa de vârstă

Total

III

VII →

Suprafața

199,77

100

Volum

40467

100

Partea I MEMORIU TEHNIC

Capitolul 1

SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unității de producție

Prezentul amenajament silvic are ca obiect fondul forestier proprietate privată aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, județul Vrancea, aflat în paza Ocolul Silvic Zăbala - Nereju.

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul studiat aparține regiunii muntoase a Carpaților Orientali, zona de curbură a Carpaților (Munții Vrancei), bazinul râului Zăbala.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, pădurile din cadrul Obștii Prahuda - Ghebari sunt situate în raza comunei Prahuda, județul Vrancea.

Principala cale de acces în fondul forestier al Obștii Prahuda sunt drumul județean 205A Năruja - Prahuda - Nereju.

Suprafața fondului forestier studiat este de 202,74 ha.

Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial administrative

Tabelul 1.1.1.

Nr.

crt.

Județul

Unitatea territorial administrativă

Denumire fost O.S. fost U.P.

Parcelele aferente

Suprafața

[ha]

Vrancea

Comuna Prahuda

O.S. Nereju

U.P. I Nereju

142 - 147

202,74

Total

202,74

1.2. Vecinătăți, limite, hotare

În tabelul 1.2.1. se prezintă vecinătățile, limitele și hotarele Unității de Producție I Obștea Prahuda - Ghebari.

Vecinătăți, limite, hotare.

Tabelul 1.2.1.

Trupul

Puncte cardinale

Vecinătăți

Limite

Hotare

Felul

Denumirea

Prahuda

Nord

DP001

Artificial

Drumul județean

drum

Vest

Pădure proprietate privată

(Obștea Paltin)

Pășune

O.S. Focșani

Artificial

Liziera pădurii

Hotar pichetat

Sud

Pădure proprietate privată

Natural

Culmea Tojanului Liziera pădurii

Hotar pichetat

Est

Pădure proprietate privată

Natural

Artificial

Pârâul Tojanului Liziera pădurii

Pârâu

Hotar pichetat

Hotarele unității sunt stabile și sunt materializate în teren prin semne convenționale, executate cu vopsea roșie pe arborii marginali și prin borne de hotar.

1.3. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier în studiu

Coordonate Stereo 70 ale U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari

Tabelul 1.3.1.

Nr. Crt.

Coordonate

Nr. Crt.

Coordonate

636877,6867

475876,5743

11.

635945,7253

477213,0891

636794,9017

476056,2335

12.

636549,3907

477530,2671

635384,1961

476317,3167

13.

636439,4125

476695,0671

636435,0677

475815,9913

14.

636287,9383

477160,0733

635453,4827

477032,3391

15.

636015,3495

476700,5019

635334,4645

477130,4981

16.

636516,3771

476874,9151

635501,0423

477700,4651

17.

636821,3557

477466,9351

635743,8045

477633,8615

18.

637500,3655

477587,3463

635606,1233

477470,8579

19.

637597,6195

476404,2503

10.

635603,3281

477254,5365

20.

636901,4353

476150,3395

1.4. Trupurile de pădure (bazinetele) componente

U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari este constituit dintr-un singur trup de pădure. În tabelul 1.4.1 sunt prezentate suprafața și parcelele componente ale trupului precum și comuna în raza căreia se află.

Denumirea trupurilor (bazinetelor) și suprafețele pe care le dețin

Tabelul 1.4.1.

Nr.

crt.

Denumirea Trupului de pădure

Denumirea bazinetelor

Parcelele componente

Suprafața

(ha)

Teritoriul Comunei/Oraș

Gara C.F.R. de destinație

Distanța medie în km până la

Ocol

Comună

Gară

Prahuda

142 - 147

202,74

Prahuda

Panciu

10,0

50,0

TOTAL

202,74

10,0

50,0

A fost stabilită distanța medie până la localitate și până la primăria comunei pe raza căreia se află trupul de pădure.

1.5. Administrarea fondului forestier.

1.5.1. Administrarea fondului forestier - domeniul public al statului

Nu este cazul.

1.5.2. Administrarea fondului forestier privat

La data amenajării, pădurile din cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari avea asigurate serviciile silvice de către Ocolul Silvic Zăbala - Nereju.

Controlul privind respectarea regimului silvic se face de către Autoritatea publică centrală pentru silvicultură prin Garda Forestieră Focșani.

1.6. Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier

Pe teritoriul unității studiate nu există vegetație forestieră în afara fondului forestier.

Capitolul 2

ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1. Constituirea Unității de Producție

Suprafața Unității de producție este la a doua amenajare în forma actuală. Amenajamentul silvic propriu U.P. Obștea Prahuda - Ghebari a expirat la data de 31.12.2022 (Aviz CTAS nr. 179 din 18.07.2013).Suprafața fondului forestier conform documentelor de proprietate este de 202,74 ha.

Constituirea unității de producție în vederea amenajării a fost stabilită și definitivată la Conferința I de Amenajare care a avut loc în 30.03.2022.

Înainte de a fi puse în posesie către actualii proprietari, suprafețele ce constituie actuala Unitate de Producție, au făcut parte din: U.P. I Nereju (parcelele: 142 - 147), O.S. Nereju.

Constituirea unității de producție

Tabelul 2.1.1.

Nr.

crt.

Județul

Unitatea territorial administrativă

Denumire fost O.S. fost U.P.

Parcelele aferente

Suprafața

[ha]

Vrancea

Comuna Prahuda

O.S. Nereju

U.P. I Nereju

142 - 147

202,74

Total

202,74

2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

S-a menținut parcelarul constituit la amenajările anterioare. Numerotarea parcelelor s-a menținut în cadrul U.P.-ului.

Numerotarea bornelor a rămas neschimbată, urmând ca evidența lor sa fie prezentată cu menționarea U.P.-ului de bază. În cazurile când s-au primit în proprietate doar cotă parte din anumite parcele, caz în care noua limită a fost trasată de proprietar, cu acordul vecinilor de proprietate, la extremitățile noilor limite parcelare au fost amplasate borne noi (6 borne). Bornele noi au fost numerotate astfel: 291bis, 307bis, 318bis, 321bis, 341bis, 342bis.

În interiorul parcelelor s-au constituit subparcele conform criteriilor prevăzute în normele tehnice. Subparcelarul vechi s-a păstrat în cea mai mare parte, schimbându-se doar acolo unde s-au produs modificări ca urmare a lucrărilor efectuate de la amenajarea precedentă până în prezent sau acolo unde au fost constatate diferențieri de arboret nesesizate anterior. Subparcelele, în cadrul fiecărei parcele, au fost numerotate cu litere majuscule în ordine alfabetică, înscrise după numărul parcelelor, la distanța de o literă, pentru păduri și terenuri destinate împăduririi. În total au fost evidențiate 10 subparcele (unități amenajistice).

Limitele subparcelare au fost materializate în teren cu semne orizontale cu vopsea roșie, iar la intersecția lor sau la întâlnirea cu limite parcelare ori cu liziera (marginea pădurii) s-au materializat prin inele cu vopsea roșie. La actuala amenajare au fost măsurate toate limitele de parcelă și subparcelă.

S-au respectat criteriile de constituire din normele tehnice.

Materializarea pe teren a parcelarului și a bornelor s-a făcut de către proprietar prin intermediul administratorului.

Evoluția suprafețelor medii parcelare și subparcelare de la amenajarea precedentă la cea actuală se prezintă în tabelul 2.2.1.1.

2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor

Mărimea parcelelor și subparcelelor

Tabelul 2.2.1.1.

Anul amenajării

Parcele

Subparcele

Nr.

Suprafața (ha)

Nr.

Suprafața (ha)

medie

maximă

minimă

medie

maximă

minimă

2023

33,79

70,60

8,07

20,27

46,35

0,50

Suprafața maximă a parcelei este de 70,60 ha (parcela 147), iar suprafața minimă este de 8,07 ha (parcela 142). Suprafața medie a parcelei este 33,79 ha.

Suprafața maximă a subparcelei este de 46,35 ha (u.a. 146 A), suprafața minimă este de 0,50 ha (u.a. 146V). Suprafața medie a subparcelei este 20,27 ha.

2.2.2. Situația bornelor

Au fost amplasate 30 borne amenajistice. Bornele amenajistice sunt cele de la amenajarea anterioară, numerotarea acestora fiind aceeași ca în vechiul amenajament. Pe suprafața amenajată au fost amplasate borne noi, pe liziera pădurii și la intersecția dintre lizieră și liniile parcelare. Au fost amplasate 6 borne noi, aceste borne au fost amplasate pe arbori martor și urmează să fie amplasate în teren pe piatră cioplită de către personalul ocoalelor silvice. Bornele noi au fost numerotate astfel: 291bis, 307bis, 318bis, 321bis, 341bis, 342bis.

Recondiționarea bornelor, înlocuirea celor dispărute precum și materializarea bornelor noi se va realiza de către personalul Ocolul Silvic Zăbala - Nereju care asigură serviciile silvice pentru aceste păduri. Situația bornelor este prezentată în tabelul 2.2.2.1.

Situația bornelor

Tabelul 2.2.2.1

Denumirea trupului de pădure Numerotarea bornelor Numărul bornelor Felul bornelor Parcelele unde sunt amplasate

Prahuda 291, 295, 296, 299, 307, 312 - 316, 321, 323, 324, 332 - 336, 339 - 342, 345, 346, 291bis, 307bis, 318bis, 321bis, 341bis, 342bis 30 Piatră cioplită borne beton cu numere vopsite 142 - 147

Total 30 - -

Bornele sunt confecționate din piatră cioplită. Majoritatea bornelor sunt în stare bună. Se impune recondiționarea și întreținerea lor periodică.

2.2.3. Corespondența între parcelarul precedent și cel actual

Deoarece au intervenit modificări ale indicativelor unor parcele și subparcele, se prezintă în continuare corespondența lor în tabelul 2.2.3.1.

Corespondența între parcelarul vechi și cel actual

Tabelul 2.2.3.1

u.a. nou

u.a. vechi

Observații

U.P. Nou

U.P. Vechi

I Obștea Prahuda - Ghebari

U.P. Obștea Prahuda - Ghebari

142 A

142%

142M1

142%

Litigiu cu OS Focsani

142M2

142%

Litigiu (ocupatie) casa de apa

143

144

145

146 A

146V

147 A

147%

147 B

147%

2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.3.1. Planuri de bază utilizate

Ca material cartografic, la actuala reamenajare s-au utilizat planuri aerofotogrametrice cu curbe de nivel, foi volante și zincate, la scara 1:5.000 executade de I.C.P.D.S. în ani 1969-1973 în baza zborurilor din ani 1967-1971 și I.G.F.C.O.T./I.C.S.P.S. în ani 1980 după situația redată în tabelul 2.3.1.1.

Tabelul 2.3.1.1

Nr.

crt.

Planuri de bază

Scara

Parcele componente

Observații

L-35-078-C-b-4-II

1:5000

142 A, 142M1, 142M2, 143, 144, 145

Foi volante

L-35-078-C-b-4-IV

1:5000

145

Foi volante

L-35-078-D-a-3-I

1:5000

143, 145, 146 A, 146V, 147 A, 147 B

Foi volante

L-35-078-D-a-3-III

1:5000

145,147B

Foi volante

Total

S-a utilizat baza cartografică de la amenajarea precedentă.

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

La amenajarea actuală s-au folosit aceleași planuri utilizate la amenajarea precedentă, acestea fiind echipate cu parcelar, subparcelar, căi de transport și alte detalii de interes amenajistic.

Toate limitele de subparcelă au fost ridicate în plan cu ajutorul tehnologiei GPS și transpuse pe planuri topografice, menționate la capitolul 2.3.1. S-au măsurat 1,4 km cu 15 de puncte. Suprafața U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari s-a determinat analitic.

2.4. Suprafața fondului forestier

2.4.1. Determinarea suprafețelor

Suprafața fondului forestier este cea pusă în posesie proprietarului prin documentele de proprietate. Aceasta a fost determinată de organele de cadastru și preluate integral. Acolo unde au intervenit modificări ale vechiului parcelar și subparcelar după echiparea planurilor de bază cu noile detalii amenajistice s-a trecut la determinarea suprafețelor prin procedee matematice și grafice. La parcelele și subparcelele cu modificări de limită, suprafața a fost determinată astfel încât suma suprafeței parcelelor și subparcelelor să se închidă pe suprafața trupurilor de pădure, în cadrul toleranțelor admise.

Suprafața unității de producție la actuala amenajare este de 202,74 ha.

2.4.2. Utilizarea fondului forestier

Fondul forestier, care face obiectul amenajamentului U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari, are suprafața totală de 202,74 ha.

Repartiția fondului forestier pe categorii de folosință se prezintă astfel

A. Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi - 199,77 ha, din care

terenuri acoperite cu pădure ......................... 199,77 ha;

B. Terenuri afectate gospodăririi silvice - 0,50 ha, din care

terenuri pentru hrana vânatului ...................... 0,50 ha;

D. Terenuri scoase temporar din fondul forestier - 2,47 ha, din care

deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupații și litigii ......... 2,47 ha.

Situația terenurilor după natura de folosință

Tabelul 2.4.2.1

Nr.

crt.

Simbol

Categoriade folosință

Suprafața-ha-

Total: din care

Gr. I

Gr. II

Fond forestier total

202,74

199,77

1.1

P.D.

Terenuri acoperite cu pădure

199,77

1.2

P.C.

Terenuri care servesc nevoilor de cultură

1.3

P.S.

Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică

0,50

1.4

P.A.

Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră

1.5

P.I.

Terenuri afectate împăduririi

1.6

P.N.

Terenuri neproductive

1.7

P.T.

Terenuri scoase temporar din fondul forestier și neprimite

2,47

1.8

P.O.

Ocupații și litigii

2.4.3. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier - Tabelul IE

crt

Documentul de aprobare*

Scopul modificării efectuate, denumirea unitătii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul forestier

Unitătile amenajistice

Modificări în suprafața fondului forestier

Scoateri temporare din fondul forestier

Defrișări

fără

scoatere

din fondul forestier

Semnătura șefului

Ocolului

Silvic

Felul documentului

Număr

Data

Intrări

(ha)

Diferențe

suprafață

(ha)

Sold

(ha)

Suprafața

(ha)

Termen

Data

reprimirii

Amenajament anterior 2013

Proprietar Obștea Prahuda - Ghebari

142-147

202,74

Suprafața la 01.01.2013

202,74

Amenajament actual 2023

Proprietar Obștea Prahuda - Ghebari

142-147

202,74

Suprafața la 01.01.2023

202,74

* Sunt prezentate la subcapitolul 11.7.

crt

Documentul de aprobare

Scopul modificării efectuate, denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul forestier

U.a./U.P.

Modificări în suprafața fondului forestier

Scoateri temporare din fondul forestier

Defrișări

fara

scoatere

din

fondul

forestier

Semnătura

șefului

Ocolului

silvic

Felul documentului

Nr.

Data

Intrări

Scoateri definitive din fondul forestier

SOLD

Suprafața

Terme

Data

reprimi

rii

ha.

Modificări apărute după 01.01.2023

2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

Tabelul 2.4.4.1.

DENUMIREA INDICATORILOR

TOTAL

U.P.

FONDUL FORESTIER - TOTAL

(P)

202,74

TERENURI ACOPERITE CU PADURE

(PD)

199,77

101

RASINOASE

(PDR)

148,89

102

FOIOASE

(PDF)

50,88

103

RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE)

(PDS)

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA

(PC)

201

PEPINIERE

(PCP)

202

PLANTAJE

(PCJ)

203

COLECTII DENDROLOGICE

(PCD)

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVIC

(PS)

0,50

301

ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE)

(PSZ)

302

TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI

(PSV)

0,50

303

APE CURGATOARE

(PSR)

304

APE STATATOARE

(PSL)

305

PASTRAVARII

(PSP)

306

FAZANERII

(PSF)

307

CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA

(PSB)

308

CENTRE FRUCTE DE PADURE

(PSD)

309

PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI

(PSU)

310

ATELIERE DE IMPLETITURI

(PSI)

311

SECTII SI PUNCTE APICOLE

(PSA)

312

USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE

(PSS)

313

CIUPERCARII

(PSC)

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA

(PA)

401

SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC

(PAS)

402

CAI FERATE FORESTIERE

(PAF)

403

DRUMUIR FORESTIERE

(PAD)

404

LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

(PAP)

405

DEPOZITE FORESTIERE

(PAZ)

406

DIGURI

(PAG)

407

CANALE

(PAC)

408

ALTE TERENURI

(PAA)

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI

(PI)

501

CLASA DE REGENERARE

(PIR)

502

TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER

(PIF)

TERENURI NEPRODUCTIVE

(PN)

601

STANCARII, ABRUPTURI

(PNS)

602

BOLOVANISURI, PIETRISURI

(PNP)

603

NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE)

(PNN)

604

RAPE-RAVENE

(PNR)

605

SARATURI CU CRUSTA

(PNC)

606

MOCIRLE - SMARCURI

(PNM)

607

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE

(PNG)

701

FASIE FRONTIERA

(PF)

801

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREP

(PT)

2,47

2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

Tabelul 2.4.5.1.

NR.

CRT.

DENUMIREA INDICATORILOR

TOTAL

U.P.

ALȚI DEȚINĂTORI

FONDUL FORESTIER TOTAL

(RIND 2+33)

202,74

SUPRAFATA PADURILOR TOTAL

(RIND 3+10)

199,77

RASINOASE

148,89

MOLID

9,41

- DIN CARE: IN AFARA AREALULUI

BRAD

9,74

DUGLAS

LARICE

PINI

129,74

FOIOASE

(RIND

11+12+15+21)

50,88

FAG

3,92

STEJARI

-PEDUNCULAT

- GORUN

DIVERSE SPECII TARI

39,57

- SALCAM

- PALTIN

16,27

- FRASIN

- CIRES

- NUC

DIVERSE SPECII MOI

7,39

- TEI

- PLOPI

0,56

- DIN CARE: PLOPI EURAMERICANI

- SALCII

- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII

ALTE TERENURI TOTAL

2,97

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA

0,50

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI

- DIN CARE: IN CLASA DE REGENERARE

TERENURI NEPRODUCTIVE

FASIE FRONTIERA

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

2,47

2.5. Enclave

Pe cuprinsul fondului forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari nu au fost identificate enclave.

2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)

Serviciile silvice ale pădurilor din U.P.-ul analizat erau realizate la data amenajării de Ocolul Silvic Zăbala - Nereju, jud. Vrancea.

Pentru asigurarea pazei și administrarea în bune condiții a fondului forestier, se recomandă a se menține arondarea existentă pe districte și cantoane din cadrul Ocolului Silvic Zăbala - Nereju.

2.7. Ocupații și litigii

În cadrul U.P.-ului studiat, la această dată sunt 2,47 ha încadrate la categoria ocupații. Sunt două litigii nou constituite: 142M1 suprapunere cu O.S. Focșani și în u.a 142M2 este o casă de apă. Ocolul silvic împreună cu proprietarul vor face demersuri pentru rezolvarea acestor ocupații.

Capitolul 3

GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

Actualul fond forestier al Obștii Prahuda - Ghebari este constituit în totalitate din terenuri degradate și împădurite în anii 1965-1967.

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

Actualul fond forestier al Obștii Prahuda - Ghebari este constituit în totalitate din terenuri degradate și împădurite în anii 1965 -1967 și au aparținut de U.P. I Nereju, O.S. Nereju.

3.1.2.1. Evoluția constituirii U.P. și a bazelor de amenajare de la amenajarea actuală

Bazele de amenajare adoptate la amenajarea actuală

Tabelul 3.1.2.1.1

Anul amenajării

Suprafața U.P. [ha]

Subunități de gospodărire

Exploatabilitatea

Ciclu

[ani]

Tratamente

Compoziția

țel

Totală

Grupa I

Denumire

Suprafața

Vârsta medie a exploata.

2023

202,74

199,77

“M”-

conservare

deosebita

199,77

100

protecție

T. de conservare

78FA 19DT

2AN 1MO

La actuala amenajare în pădurile care formează U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari sunt încadrate în grupa I funcțională toate arboretele cu o suprafață totală de 199,77 ha.

Bazele de amenajare: regimul: codru regulat;– compozițiile țel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure;– exploatabilitatea adoptată: -,

Tratamentele s-au fixat pe tipuri de categorii funcționale și formații forestiere. S-au stabilit următoarele tratamente

tăieri de conservare;

ciclul de producție: -.

3.1.2.2. Evoluția reglementării producției

Unitatea de producție I Obștea Prahuda - Ghebari este constituită pentru a doua oară în forma actuală, suprafața provenind din U.P. I Nereju, O.S. Nereju.

Întrucât pădurile ce alcătuiesc fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari au fost organizate într-o subunitate de protecție au fost excluse de la procesul de reglementare a producției.

3.2. Analiza critică a aplicarii prevederilor amenajamentului precedent

În tabelul 3.2.1. sunt prezentate datele cu privire la prevederile și realizările din deceniul expirat. Datele cu privire la prevederi au fost preluate din amenajamentul U.P.-ului din care provine pădurea studiată și se referă numai la arboretele care alcătuiesc în prezent fondul forestier analizat.

Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

Tabelul 3.2.1.

Anul

amj

Împăd. ha/ an

Degaj ha/an

Curățiri

Rărituri

Accidentale II

Produse

principale

Accidentale I

Tăieri de conservare

Tăieri de igienă

Ind.

recolt.

mc/an/ha

Ind. creșt. curentă mc/an/ha

ha/an

mc/an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

ha/an

mc /an

2013

1,97

9,43

200

1,64

40,31

1,3

6,1

5,9

296,81

154

2023

8,87

236

82,82

1,2

5,5

În tabelul 3.2.1. sunt prezentate propunerile și realizările vechiului amenajament, situația pe volume de recoltat, suprafața acestora și suprafața de împădurit pentru 2023-2032 se prezintă astfel

împăduriri - 0,00 ha/an;

degajări - 0,00 ha/an;

curățiri - 0 mc/an de pe o suprafață de 0,00 ha/an;

rărituri - 236 mc/an de pe o suprafață de 8,87 ha/an;

produse principale - 0 mc/an de pe o suprafață de 0,00 ha/an;

tăieri de conservare - 0 mc/an de pe o suprafață de 0,00 ha/an;

igienă - 66 mc/an de pe o suprafață de 82,82 ha/an.

În decursul acestui deceniu administratorul fondului forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari trebuie să opereze realizările pentru volumele extrase pentru fiecare lucrare dar și suprafețele parcurse cu aceste lucrări.

Dinamica procesului de regenerare naturală în ultimul deceniu de aplicare a amenajamentului

U.A.

Suprafața [ha]

Elemente de caracterizare a arboretelor și semințișului utilizabil

Tratamentul

Nr. de interv.

Lucrări de împăd.

Amenajamentul din anul 2013

Amenajamentul din anul 2023

Arboret matur

Semințiș utilizabil

Arboret matur

Semințiș utilizabil

Vârsta [ani]

Compoziția

Consistența

Compoziția

Supr. [ha]

Supr. [%]

Vârsta [ani]

Compoziția

Consistemța

Compoziția

Supr. [ha]

Supr. [%]

3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

3.3.1. Evoluția structurii pădurilor

Structura pădurilor pe clase de vârstă

Tabelul 3.3.1.1.

Anul

amj

Supraf

F.F.

ha/%

Clase de vârstă - ha/%

Vârsta medie

(1-20)

(21-40)

III

(41-60)

(61-80)

(81-100)

(101-120)

VII (>120)

2013

202,24

16,44

155,40

30,40

100

2023

199,77

100

În ceea ce privește clasele de vârstă, se observă un dezechilibru; toate arboretele sunt în clasa a III-a de vârstă (100%).

Situația evoluției compoziției arboretelor este prezentată în tabelul următor

Compoziția arboretelor

Tabelul 3.3.1.2

Anul amenajării

Suprafața

U.P.

Ha/%

SPECII - %

PAM

PLA

2013

202,24

141,54

1,98

17,25

8,06

10,84

11,31

8,22

3,04

100

2023

199,77

129,74

16,27

13,39

9,91

9,74

9,41

6,83

3,92

0,56

100

Din tabelul de mai sus se poate observa că proporția cea mai mare o are pinul silvestru (65%), urmat de paltin de munte (8%), diverse tari (7%), mojdreanul (5%), bradul (5%), molidul (5%) și celelalte specii au proporții reduse.

Structura claselor de producție este prezentată în tabelul următor

Structura claselor de producție

Tabelul 3.3.1.3.

Anul amenajării

Supraf U.P. Ha / %

Clasa de producție

III

Cl.prod. medie

2013

202,24

100

132,16

70,08

3,3

2023

199,77

100

142,38

57,39

3,3

Se constată că toate arboretelor din cuprinsul unității de producție sunt de productivitate mijlocie (100%). Pentru creșterea productivități în viitor se recomandă efectuarea lucrărilor de conducere și îngrijire, promovarea speciilor conform tipului natural fundamental de pădure și promovarea regenerării naturale a proveniențelor locale, adaptate la condițiile specifice fiecărei zone. Clasa de producție medie este (3,3).

Evoluția densității arboretelor este prezentată în tabelul 3.3.1.4.

Densitatea arboretelor

Tabelul 3.3.1.4.

Anul amenajării

Supraf ha/%

Suprafața pe categorii de consistență

Consistența medie

0.1 - 0.3

0.4 - 0.6

0.7 - 1.0

2013

202,24

16,44

185,80

0,77

100

2023

199,77

0,78

100

Analizând structura densității arboretelor se poate spune că toate arboretele au consistențe peste 0.7 (100%), iar consistența medie este de 0.78.

Subliniem că datorită vitalității arboretelor, este foarte important ca toată gama de lucrări de îngrijire și conducere să fie executate la timp și pe toată suprafața. Intensitățile moderate adoptate până în prezent la lucrările executate au dat rezultate bune, fapt ce recomandă adoptarea acestor intensități și în perspectivă.

Referitor la restabilirea proporțiilor optime, amenajamentul actual va prevedea măsuri de conducere a fiecărui arboret către compozițiile țel recomandate de grupele ecologice în care acestea sunt încadrate.

Referitor la accesibilitate, precizăm că lungimea rețelei de drumuri ar corespunde unui nivel de accesibilitate ridicat (84%). Având în vedere că în trecutul nu prea îndepărtat toate drumurile erau la un nivel calitativ acceptabil se recomandă intensificarea eforturilor pe direcția reabilitării acestor drumuri. Prin actualul amenajament nu au fost propuse drumuri noi.

Această acțiune va avea efecte benefice asupra calității actului de gospodărire, facilitând intervențiile silviculturale în toate arboretele dar și economice prin majorarea prețurilor de vânzare a masei lemnoase și diminuarea pierderilor în cazul producerii unor evenimente nedorite (incendii, atacuri de boli sau dăunători, doborâturi și rupturi produse de vânt sau zăpadă).

Capitolul 4

STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI

4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren

Studiul stațiunii și al vegetației forestiere are ca scop fundamentarea măsurilor de gospodărire. La întocmirea lui se au în vedere toate informațiile culese în fazele de documentare și de teren. El este elaborat conform normelor tehnice în vigoare.

Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu prevederile "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986" completate cu prevederile din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor - ediția 2000". Motivația constă în faptul că la data elaborării Normelor tehnice din 2000 nu a putut fi surprinsă întreaga problematică legată de modul de abordare a diferitelor forme de proprietate și a impactului divizării proprietății asupra modului de organizare a producției. De aceea, anumite aspecte au fost tratate după caz, în conformitate cu prevederile din ediția 1986 a Normelor tehnice iar altele după ediția din 2000. Subliniem faptul că această abordare se referă la anumite aspecte de detaliu (ex. mod de structurare a capitolelor din amenajament, moduri de codificare a anumitor funcții sau urgențe de regenerare, etc.) care nu au implicații asupra problemelor fundamentale ale procesului de gospodărire cum ar fi stabilirea bazelor de amenajare, a posibilității etc.

Elementele de caracterizare a arboretului s-au determinat prin măsurători (diametru mediu, înălțime medie) și apreciere (compoziție, consistență, vitalitate, proveniență, elagaj, etc.), prin amplasarea în arborete de piețe de probă în care au fost măsurate atât diametrul arborilor, cât și înălțimea pentru arborii cu diametre apropiate de diametrul mediu. Vârsta elementelor de arboret a fost determinată prin măsurarea inelelor la cioată.

În continuare sunt prezentate sumar metodele și procedeele de culegere și prelucrare a datelor de teren.

Anterior lucrărilor de teren s-a făcut documentarea după amenajamentele întocmite anterior. S-au avut în vedere substratul litologic, geomorfologia, solurile, clima, hidrologia, tipurile de stațiune, tipurile de pădure și descrierea vegetației forestiere. Înaintea începerii lucrărilor propriu-zise, s-a făcut o recunoaștere generală a terenului.

Descrierea vegetației forestiere s-a făcut, conform normelor de amenajare, pe etaje și elemente de arboret, precum și pe ansamblul arboretului.

S-a utilizat dendrometrul și clupa forestieră. S-au făcut determinări și asupra subarboretului și S-a utilizat dendrometrul și clupa forestieră. S-au făcut determinări și asupra subarboretului și semințișului utilizabil iar la rubrica "date complementare" s-au înscris și alte informații asupra altor componente ale biocenozei forestiere. Volumul de masă lemnoasă al arboretelor s-a determinat cu ajutorul tabelelor de producție în raport cu elementele măsurate în teren. Pentru arboretele exploatabile s-au făcut inventarieri în cercuri 500 m2 și integrale în funcție de suprafața și starea arboretelor respective.

Prelucrarea datelor din teren s-a făcut cu ajutorul programelor computerizate. În baza datelor culese și interpretate, s-au stabilit măsurile de gospodărire pentru următorii 10 ani.

4.2. Elemente privind cadrul natural specific unității de producție

4.2.1. Geologie

Din punct de vedere geologic, fondul forestier al Obștii Prahuda - Ghebari, se găsește de o parte și alta a pânzei de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene.

Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din defileele drumurilor, din observațiile făcute în profilele principale de sol.

Ca urmare a acestor alternanțe și succesiuni de roci, permeabile și impermeabile, între argilele care au o largă răspândire, sunt create condiții potențiale de degradare a terenurilor prin eroziune și mai ales prin alunecare.

4.2.2. Geomorfologie

Din punct de vedere geomorfologic fondul forestier al Obștii Prahuda - Ghebari, aparține regiunii de munte a Carpaților Orientali, zona de curbură a Carpaților, Munții Vrancei, bazinul râului Zăbala.

Unitatea geomorfologică predominantă în cuprinsul fondului forestier este versantul. Configurația terenului este ondulată pe cea mai mare parte din suprafață, frământată și plană din totalul unității de protecție.

Expoziția predominantă a versanților este cea umbrită. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare foarte repede.

Fondul forestier al unității studiate este situat la o altitudine medie de 580.0 m, altitudinea minimă este de 390.0 m (146 A) și maximă este de 770.0 m (144).

Sub raportul desfășurării altitudinale, situația se prezintă astfel

Repartiția suprafeței pe categorii de altitudine

Tabelul 4.2.2.1.

Altitudinea (m)

Suprafața (ha)

200-400

2,47

401-600

151,59

601-800

48,68

TOTAL

202,74

100

Altitudinea are o influență indirectă asupra distribuției vegetației, în schimb intervine direct asupra factorilor climatici. Odată ce crește altitudinea, temperaturile se reduc, intensitatea radiației solare sporește, vânturile sunt mai intense și mai frecvente, cantitatea de precipitații și umiditatea atmosferică cresc.

Se constată că majoritatea arboretelor se situează la altitudini cuprinse între 401 - 600 m, favorabile speciei de bază: pinul silvestru.

În concordanță cu altitudinile înregistrate, se constată că pantele versanților sunt în general foarte repezi, 31 -40^g (v. tab. 4.2.2.2).

Repartiția suprafeței pe categorii de pantă

Tabelul 4.2.2.2.

Categoria de pantă

Suprafața (ha)

< 16^g

2,47

16-30^g

6,10

31-40^g

194,17

> 40^g

TOTAL

202,74

100

Înclinarea are o influență directă asupra profunzimii solurilor, care crește de la culme către firul văilor și se reduce odată cu sporirea pantei. Scurgerea apelor pluviale este mai mare pe terenurile puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanșarea proceselor de eroziune și alunecările de teren.

Multitudinea factorilor geomorfologici enunțați se află în strânsă legătură unii cu alții, determinând formarea solurilor, repartizarea vegetației în spațiu, precum și productivitatea acesteia. Relieful influențează atât răspândirea și caracteristicile solului (profunzime, intensitatea erodării ș.a.), cât și procesele de solificare, prezența vegetației forestiere și a tipurilor de pădure și de stațiune.

Pe categorii de expoziții, repartiția fondului forestier se prezintă astfel

Repartiția suprafeței pe categorii de expoziție

Tabelul 4.2.2.3.

Categoria de expoziție

Suprafața (ha)

Însorită

2,47

Parțial însorită

Umbrită

200,27

TOTAL

202,74

100

Expoziția generală a unității studiate diferă semnificativ, în funcție de principalele pâraie la care gravitează majoritatea pădurilor din trupul respectiv. Referitor la variațiile topoclimatului induse de expoziția versanților, se pot afirma următoarele

expozițiile însorite (1 %) sunt cele mai călduroase: se încălzesc puternic în timpul zilei și se răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de vegetație este mai lung, dar pericolul înghețurilor târzii și a deșosării puieților este mai mare; perioadele de secetă sunt mai lungi și mai dese, evapotranspirația fiind mai puternică, stratul de zăpadă este mai subțire și se topește mai repede;

expozițiile umbrite (99 %), beneficiază de un plus de umiditate pedologică și atmosferică, de o persistență mai îndelungată a stratului de zăpadă, de temperaturi și amplitudini mai scăzute și de sezon de vegetație mai scurt;

expozițiile parțial însorite (0 %) prezintă o situație intermediară, cu mențiunea că versanții vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei estici.

Culmile fiind mai vântuite, evapotranspirația este mai intensă și pericolul producerii doborâturilor este mai ridicat. Văile înguste beneficiază de un plus de umezeală și favorizează stagnarea maselor de aer și producerea inversiunilor termice.

4.2.3. Hidrologie

Rețeaua hidrografică din fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari este formată din râul Zăbala care curge de la est spre vest și care are ca afluent pârâul Tojanului.

Datorită stratelor friabile toate pâraiele au caracter torențial putând transporta în cazul unor viituri cantități mari de aluviuni.

4.2.4. Climatologie

4.2.4.1. Regimul termic

Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 6,4 °C.

Perioada de vegetație cu temperaturi medii lunare mai mari de 10°C este de aproximativ 170 zile.

Temperatura maximă absolută este de 36,5°C.

Temperatura minimă absolută este de -32°C.

Tabel 4.2.4.1.1.

Luna

III

VII

VIII

XII

Media anuală

Temp.medie °C

-4

-3

1,5

-2

6,4

Începutul, sfârșitul, durata medie și suma T medii diurne > 0°C (perioada bioactivă):– începutul perioadei bioactive: 21 aprilie;– sfârșitul perioadei bioactive: 11 octombrie;– durata medie a perioadei bioactive: 173 zile.

4.2.4.2. Regimul pluviometric

Regimul precipitațiilor atmosferice se caracterizează printr-o medie anuală de 740 mm, cu variații între 30 (decembrie) și 100 mm (iunie). Repartiția precipitațiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că cele mai mari cantități cad în lunile mai - iulie, iar cele mai mici în lunile februarie - martie.

Cantitatea de precipitații ce cad în sezonul de vegetație, reprezintă aproximativ 61% din cantitatea totală anuală.

Tabel 4.2.4.2.1.

Luna

III

VII

VIII

XII

Anual

Precipitații.medii - mm

100

740

4.2.4.3. Regimul eolian

În această unitate de producție, vânturile dominante sunt cele din sector vest - sud - vestic, cu o viteză medie anuală de aproximativ 2,8 m/s, frecvența medie a vântului fiind de 24%.

4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne

I_a = P/(T + 10) ; i_l = 12p/(t + 10)

I_a = indicele de ariditate de Martonne anual;

i_l = indicele de ariditate de Martonne lunar;

P, p = precipitații medii anuale și lunare;

T, t = temperaturi medii anuale și lunare.

Indicele de ariditate de Martonne

Tabel 4.2.4.4.1.

Luna

III

VII

VIII

XII

Anual

Indicele anual de ariditate "De Martonne" are valoarea 45.

Indicatorii fitoclimatici prezentați sunt caracteristici pentru etajul fitoclimatic, din cuprinsul unității de producție, etajul montan - premontan de făgete - FM1 + FD4.

4.3. Soluri

Studierea solului este absolut necesară pentru cunoașterea stațiunilor și stabilirea unor măsuri de folosire judicioasă a lor în gospodărirea pădurilor. În consecință, productivitatea vegetației este în funcție de favorabilitatea condițiilor de sol, de măsura în care arborii își pot dezvolta sistemul de rădăcini în volumul fiziologic al solului.

Tipurile de sol au fost preluate din amenajamentul expirat.

4.3.1. Evidența și răspândirea tipurilor și subtipurilor de sol

În cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari a fost identificată o clasă de soluri, 2 tipuri și 2 subtipuri de sol, menționându-se suprafețele ocupate de fiecare tip și subtip de sol precum și ponderea acestora din suprafața totală în tabelul 4.3.1.1. Clasificarea pe tipuri și subtipuri de soluri s-a făcut după Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor din anul 2003.

Evidența și răspândirea tipurilor și subtipurilor de sol

Tabelul 4.3.1.1

Clasa de soluri

Tip de sol

Subtip de sol

Codul

Succ.

Suprafata

oriz.

Protisoluri (PRO)

Regosol (RS)

distric

0201

Aodi-C

194,17

TOTAL

194,17

Aluviosol (AS)

distric

0401

Aodi-Cdi

5,60

TOTAL

5,60

TOTAL PROTISOLURI

199,77

100

TOTAL

199,77

100

4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

După cum se observă, clasa de sol reprezentativă pentru zona studiată este: Protisoluri (100%).

Caracteristicile principalelor tipuri de soluri identificate în cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari și descrierea lor vor fi redate în cele ce urmează

Regosol distric (0201), acest subtip a fost identificat pe 194,17 ha (97 %) având ponderea cea mai mare în cuprinsul unității de producție analizate. Are profil: Aodi-C, apare cu deosebire pe versanți, pante cu alunecări, pe materiale parentale neconsolidate. Condițiile caracteristice pentru formarea regosolurilor sunt cele determinate de prezența eroziunii geologice, astfel încât solificarea nu poate avansa. Orizontul Aodi este puțin conturat și gros de 10-30 cm, parțial structurat, cu până la 4% humus în zona forestieră, cu sau fără carbonați, cu reacție acidă sau slab alcalină. Regosolurile au o fertilitate scăzută, iar pădurile sunt de productivitate inferioară.

Aluviosol distric (0401), acest subtip a fost identificat pe 5,60 ha (3 %). Are profil: Aodi-Cdi, format în luncă, pe aluviuni de diverse dimensiuni (nisip, lut și uneori pietriș), orizontul Ao mai gros de 20 cm, putând ajunge la 40-50 cm, de culoare brună, brună-cenușie, până la brună închisă, în funcție de cantitatea de humus. Este moderat la puternic alcalin, pH=7,7-8,3, moderat humifer 2,1-3,7%, puternic carbonatic 12,2-14,1%, fără săruri ușor solubile (cloruri, sulfați), mijlociu aprovizionat cu azot total (0,10-0,19g %), cu textură nisipoasă și nisipo-lutoasă, de bonitate mijlocie și superioară pentru plopul alb, stejar, salcâm, frasin. Bonitatea acestui sol este determinată de regimul de umiditate (perioada de inundație - nivelul apei freatice - precipitații), care este variabil în funcție de capacitatea de reținere a apei, la care se adaugă troficitatea.

4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol

SOLURI ȘI UNITĂȚI AMENAJISTICE

142M1 142M2 146V

Total subtip sol

3 UA

2.97 HA

Total tip sol

3 UA

2.97 HA

02 Regosol (RS)

0201 distric

143 144 145 146 A 147 A 147 B

Total subtip sol

6 UA

194.17 HA

Total tip sol

6 UA

194.17 HA

04 Aluviosol (AS)

0401 distric

142 A

Total subtip sol

1 UA

5.60 HA

Total tip sol

1 UA

5.60 HA

Total U.P.

10 UA

202.74 HA

4.4. Tipuri de stațiune

4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

În tabelul 4.4.1.1. se prezintă tipurile de stațiune pe etaje de vegetație și categorii de bonitate. Datele de caracterizare a stațiunilor au fost scrise în fișa unității amenajistice. În cadrul fiecărui tip de stațiune au fost identificate unul sau mai multe tipuri de pădure cu ecologie și clase de producție apropiate.

Evidența tipurilor de stațiune

Tabelul 4.4.1.1.

Nr.

Cod

Denumire tip de stațiune

Suprafața

Categorii de bonitate

Superioară

Mijlocie

Inferioară

FM1+FD4 - Etajul făgetelor montane și premontane

4.1.2.0.

Montan-premontan de făgete, stâncărie și eroziune excesivă (Bi)

194,17

4.5.3.0.

Montan-premontan de făgete, aluvial moderat humifer (Bm)

5,60

Total etaj fito-climatic FM1+FD4

199,77

5,60

194,17

Total U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari

199,77

100

5,60

194,17

Total %

100

Pădurile din teritoriul studiat aparțin unui singur etaj fitoclimatic:– etajul făgetelor montane și premontane (FM1+FD4), având o suprafață de 199,77 ha (100%), iar în cadrul acestui etaj au fost identificate două tipuri de stațiune: 4.1.2.0. - Montan-premontan de făgete, stâncărie și eroziune excesivă (Bi) (97 %) și 4.5.3.0. - Montan-premontan de făgete, aluvial moderat humifer (Bm) (3%).

În general bonitatea stațiunilor se reflectă în productivitatea arboretelor, fapt prezentat și în structura fondului de producție și de protecție. Prin lucrările de gospodărire ce se vor efectua, se va căuta realizarea unei concordanțe depline între productivitatea arboretelor și bonitatea stațiunilor.

În privința bonității stațiunilor situația se prezintă astfel

stațiuni de bonitate superioară

0,00 ha (0%)

stațiuni de bonitate mijlocie

5,60 ha (3%)

stațiuni de bonitate inferioară

194,17 ha (97%)

Total 199,77 ha (100%)

În continuare sunt prezentate principalele tipuri de stațiuni

Montan-premontan de făgete, Bi, stâncărie și eroziune excesivă (cod4.1.2.0..). Este răspândit pe o suprafață de 194,17 ha (97%), acest tip de stațiune se găsește pe soluri incipiente, slab dezvoltate sau puternic și excesiv erodate, superficiale (litosoluri, regosoluri, soluri litoorganice, soluri rendzinice, humus de calcar, ș.a.). Condiții climatice cu mare variabilitate local, față de media etajului, cu plus de căldură și insolație, amplitudine a variației temperaturii, minus de umiditate pe versanții însoriți și mișcare activă a maselor de aer în cazul stațiunilor de pe forme pozitive de relief (culmi, crește, mameloane, versanți). Soluri potențial și efectiv oligotrofice și extrem oligotrofice, ca urmare a volumului edafic mic și foarte mic și a sărăciei de elemente nutritive accesibile, deseori și a humusului acid. Mare deficit de apă accesibilă, din imposibilitatea formării de rezerve; de aceea, deseori căderi premature ale frunzelor sau acelor , uscări, pârlitura scoarței, lipsa fructificației sau pierderea fructelor, etc.

Recomandări. Menținerea prin regenerare pe cale naturală a arboretelor actuale, completându-se golurile cu pin silvestru și pin negru (pe substrat calcaros).

Montan-premontan de făgete, Bm, aluvial moderat humifer (cod 4.5.3.O.). Este răspândit pe o suprafață de 5,60 ha (3%), acest tip de stațiune se găsește pe stațiuni din lunci montane și premontane, cu soluri aluviale moderat humifere, mijlociu profunde și profunde, nisipoase și nisipo - lutoase, slab scheletice sau semischeletice (cu bolovăniș, prundiș sau ambele), cu conținut submijlociu de substanțe nutritive, dar freatic umede, de aceea bine aprovizionate cu apă accesibilă, uneori - în sectoare mai depărtate de cursul apei - chiar gleizate în adâncime sau semigleice. Bonitate mijlocie spre inferioară (în special pe locuri mai ridicate și drenate) pentru amestecuri de fag cu rășinoase și alte foioase, superioară pentru aninișuri (anin alb, anin negru).

Recomandări. Se mențin și se regenerează pe cale naturală foioasele existente, introducându-se și rășinoase (brad, molid, duglas, pin silvestru) în proporție de până la 50%.

Se va acorda o atenție deosebită aninului negru pe soluri semigleice.

FM1+FD4.Pm T_II H_IV U_4.

Se recomandă actualele arborete de tip natural fundamental la consistență plină, pentru asigurarea unui drenaj biologic echivalent, evitarea înmlăștinării de suprafață și a podzoliri și pseudogleizării, respective.

4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factori limitativi și măsurile de gospodărie impuse de acești factori

Etaj fito-climatic

Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune

Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia

Factori și determinanți ecologici limitativi, riscuri

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri

Lucrări silvotehmce

Compoziția optimă

Tratamente

Compoziția de împădurire

FM1+FD4 - Etajul montan - premontan de făgete

4.1.2.0. Montan-premontan de făgete, Bi, stâncărie și eroziune excesivă

418.1 - Făget de stâncărie (i) - 194,17 ha

Volum edafic mic și foarte mic; sărăcie a elementelor nutritive; deficit de apă accesibilă

Asigurarea unor consistențe, structuri verticale și compoziții normale.

Promovarea regenerării naturale generative.

8FA 2DT

Tăieri de îngrijire

Tăieri igienă

4.5.3.0. Montan-premontan de făgete, Bm, aluvial moderat humifer

983.1 - Aniniș de anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (m) - 5,60 ha

Substanțe nutritive; apă accesibilă.

Asigurarea unor consistențe, structuri verticale și compoziții normale.

Promovarea regenerării naturale generative.

6 AN 3 MO 1DT

Tăieri igienă

4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune

UNITĂȚI AMENAJISTICE

142M1 142M2 146V

TOTAL TS

3 UA

2.97 HA

4120

143 144 145 146 A 147 A 147 B

TOTAL TS

6 UA

194.17 HA

4530

142 A

TOTAL TS

1 UA

5.60 HA

TOTAL U.P.

10 UA

202.74 HA

4.4.4. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și tipuri de sol

SOL

UNITĂȚI AMENAJISTICE

142M1 142M2 146V

TOTAL SOL

3 UA

2.97 HA

TOTAL TS

3 UA

2.97 HA

4120

0201

143 144 145 146 A 147 A 147 B

TOTAL SOL

6 UA

194.17 HA

TOTAL TS

6 UA

194.17 HA

4530

0401

142 A

TOTAL SOL

1 UA

5.60 HA

TOTAL TS

1 UA

5.60 HA

TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA

4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure

Evidența tipurilor naturale de pădure

Tabelul 4.5.1.1

Nr. crt

Tip de stațiune

Tip de pădure

Suprafața

Productivitatea naturală

Codul

Diagnoză

Super.

Mijloc.

Infer.

4.1.2.0.

418.1

Făget de stâncărie (i)

194,17

4.5.3.0.

983.1

Aniniș de anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (m)

5,60

Total păduri

199,77

100

5,60

194,17

TOTAL U.P.

100

Din tabelul de mai sus se poate observa că majoritatea arboretelor din cadrul acestui U.P. sunt de productivitate inferioară (97%), urmate de cele de productivitate mijlocie (3%). Pentru creșterea productivității arboretelor se recomandă promovarea regenerărilor naturale, iar acolo unde se fac împăduriri, acestea să se realizeze conform tipului natural fundamental de pădure.

Lista detaliată a arboretelor pe tipuri de păduri este prezentată în tabelul 4.5.2.

4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și tipuri de păduri

SOL

UNITĂȚI AMENAJISTICE

142M1 142M2 146V

TOTAL TP

3 UA

2.97 HA

TOTAL TS

3 UA

2.97 HA

4120

4181

143 144 145 146 A 147 A 147 B

TOTAL TP

6 UA

194.17 HA

TOTAL TS

6 UA

194.17 HA

4530

9831

142 A

TOTAL TP

1 UA

5.60 HA

TOTAL TS

1 UA

5.60 HA

TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA

Răspândirea tipurilor de pădure este în concordanță cu cea a tipurilor de stațiune pe care se dezvoltă. Productivitatea arboretelor depinde în general de bonitatea stațiunilor pe care se dezvoltă.

4.5.3. Lista unităților amenajistice după caracterul actual al tipului de pădure

CRT

UNITĂȚI AMENAJISTICE

142M1 142M2 146V

TOTAL CRT

3 UA

2.97 HA

Natural fundamental subprod.

142 A

TOTAL CRT

1 UA

5.60 HA

Artificial de prod. mij.

145 146 A 147 A 147 B

TOTAL CRT

4 UA

148.74 HA

Artificial de prod. inf.

143 144

TOTAL CRT

2 UA

45.43 HA

TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA

Între tipul de stațiune și tipul natural fundamental de pădure există o strânsă corelație. Ca urmare a măsurilor de gospodărire efectuate de-a lungul timpului, o parte din păduri își pierd caracterul natural (în cazul regenerării artificiale) sau se află în diferite faze de tranziție spre tipul natural fundamental datorită îndepărtării de la compoziția optimă. Alteori, din diverse motive productivitatea arboretelor nu este în concordanță cu bonitatea stațională. Toate aceste stări se reflectă prin "caracterul actual al tipului de pădure". O situație detaliată pe unități amenajistice a structurii fondului forestier în raport cu acest indicator este prezentată în tabelul 4.5.4.1.

4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

Prezentarea tuturor formațiilor forestiere pe tipuri de pădure precum și situația caracterului actual al tipurilor de pădure este redată în tabelul următor

Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

Tabelul 4.5.4.1

Nr. crt

Formația forestieră

Caracterul actual al tipului de pădure [ha]

Terenuri goale

Total

Natural fundamental

Subproductiv

Parțial derivat

Total derivat

Artificial

Tânăr nedefinit

2,97

41 - Făgete pure montane

194,17

98 - Aninișuri de Anin alb

5,60

Total

5,60

194,17

2,97

202,74

100

Din datele prezentate reiese că cea mai mare parte a arboretelor (97%) și-au păstrat caracterul artificial, fiind în concordanță cu structurile optime.

Restul sunt repartizate astfel

3% sunt arborete naturale.

Formația forestieră, ca unitate superioară de clasificare în tipologie, reunește toate tipurile de pădure constituite din aceeași specie sau din același amestec de specii. Cele 2 tipuri întâlnite pe suprafața studiată sunt: făgete pure montane (96%) și aninișuri de anin alb (3%).

4.6. Structura fondului de producție sau protecție

Tabelul 4.6.1.

S.U.P

Grupe de specii

Suprafața -ha-

Grupe de clase de vârstă

Clase de producție (ha)

III

VII

III

148,89

110,20

38,69

3,92

39,57

32,18

7,39

Total

199,77

142,38

57,39

TOTAL

148,89

110,20

38,69

3,92

39,57

32,18

7,39

Total

199,77

142,38

57,39

ELEMENTE SINTETICE DE CARACTERIZAREA FONDULUI FORESTIER

Tabelul 4.6.2

S.U.P.

Specificări

Specii

Total

PAM

PLA

Compoziția (%)

100

Clasa de producție

3,2

3,1

3,3

4,0

3,7

4,0

3,3

Consistența

0,80

0,74

0,82

0,77

0,70

0,78

Vârsta medie (ani)

110

Creșterea curentă (mc/an/ha)

6,3

2,6

6,1

1,0

4,5

7,2

1,9

5,6

1,8

5,5

Volum mediu (mc/ha)

214

148

174

140

315

249

104

111

100

203

Volum total (mc)

27738

2404

2325

1387

3067

2342

711

437

40467

U.P.

Compoziția (%)

100

Clasa de producție

3,2

3,1

3,3

4,0

3,7

4,0

3,3

Consistența

0,80

0,74

0,82

0,77

0,70

0,78

Vârsta medie (ani)

110

Creșterea curentă (mc/an/ha)

6,3

2,6

6,1

1,0

4,5

7,2

1,9

5,6

1,8

5,5

Volum mediu (mc/ha)

214

148

174

140

315

249

104

111

100

203

Volum total (mc)

27738

2404

2325

1387

3067

2342

711

437

40467

U.P.I Obștea Prahuda - Ghebari are arborete cu funcții de protecție specială integral în grupa I-a funcțională.

Referitor la structura fondului forestier pe clase de vârstă se poate remarca că toate arboretele sunt în clasa a III-a de vârstă.

Arboretele sunt în proporție de 100% de productivitate mijlocie.

În ceea ce privește structura arboretelor, ea se prezintă astfel

arborete echiene - 0,00 ha (0 %);

arborete relativ echiene - 151,09 ha (76 %);

arborete pluriene - 0,00 ha (0 %);

arborete relativ pluriene - 48,68 ha (24 %).

Situația amestecurilor este următoarea

participarea sub 30 - 50 % a unei specii se înregistrează la 37 % din arborete;

participarea între 50-80 % a unei specii se înregistrează la 42 % din arborete;

participarea de peste 80 % a unei specii se înregistrează la 21 % din arborete.

Condițiile staționale nefavorabile și influența factorilor destabilizatori au determinat ca vitalitatea pădurilor să fie în proporție de 3% normală și 97% slabă.

În cea ce privește modul de regenerare, 9 % din arborete provin din sămânță, 88% din plantații și 3% din lăstari. Valoarea medie a consistenței este de 0,78. 100 % din arborete au consistența cuprinsă între 0.7 - 1.0.

În continuare se prezintă principalele specii din compoziție.

Pinul silvestru este principala specie ca pondere în cadrul unității de producție analizate, având un procent în compoziție de 65 %. Având o clasă de producție medie de 3.2, iar consistența medie este de 0.80, la vârsta medie de 55 de ani, realizând un volum de 214 mc/ha, cu o creștere medie de 6.3 mc/an/ha. Are 100 % vitalitate slabă, cu regenerare din plantații 99% și sămânță de 1%.

Paltinul de munte este specia a doua ca pondere în cadrul U.P. studiat, având o pondere în compoziție de 8 %. Are o clasă de producție medie de 3.2, iar consistența medie este de 0.74, la vârsta medie de 55 de ani, realizând un volum de 148 mc/ha, cu o creștere medie de 2.6 mc/an/ha. Are vitalitate 100% slabă, cu regenerare 18 % din sămânță și 82 % din plantații.

Diversele tari sunt a treia specie ca pondere în cadrul U.P. studiat, având o pondere în compoziție de 7 %. Are o clasă de producție medie de 3.1, iar consistența medie este de 0.82, la vârsta medie de 55 de ani, realizând un volum de 174 mc/ha, cu o creștere medie de 6.1 mc/an/ha. Are vitalitate 100% slabă, cu regenerare 100 % din plantații.

Concluzii privind structura fondului forestier

structura claselor de vârstă este dezechilibrată, se poate remarca că toate arboretele sunt în clasa a III-a de vârstă, iar în restul claselor de vârstă un este nici un arboret;

productivitatea arboretelor diferă comparativ cu bonitatea stațiunilor, se recomandă efectuarea lucrărilor de conducere și îngrijire pentru o creștere ușoară a productivității în următorul deceniu; vârsta medie de 58 ani;

consistența medie actuală (0.78).

4.7. Arborete slab productive și provizorii

În cadrul acestui U.P. sunt 51,03 ha ocupate cu arborete slab productive. Această suprafață este reprezentată de arborete natural fundamental subproductiv și de arborete artificiale de productivitate inferioară.

Existența arboretelor natural fundamentale subproductive și artificiale de productivitate inferioară este consecința necorelării între microstațiune și speciile folosite pentru împăduriri.

4.8. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi

Specificari

Intensitate

UNITĂȚI AMENAJISTICE AFECTATE

(V1 - 4)

izolate

146 A 147 A 147 B

TOTAL V1

3 UA

116.95 HA

Total

(V1 - 4) Doboraturi de vant

3 UA

116.95 HA

(U1 - 4)

slaba

146 A

TOTAL U1

1 UA

46.35 HA

Total

(U1 - 4) Uscare

1 UA

46.35 HA

(Z1 - 4)

izolate

146 A 147 A 147 B

TOTAL Z1

3 UA

116.95 HA

Total

(Z1 - 4) Rupturi de zapada si vant

3 UA

116.95 HA

(A1 - 4)

slaba

142 A

TOTAL A1

1 UA

5.60 HA

Total

(A1 - 4) Alunecari

1 UA

5.60 HA

(M1 - 3)

scurta durata

142 A

TOTAL M1

1 UA

5.60 HA

Total

(M1 - 3) Inmlastinari

1 UA

5.60 HA

Total U.P. 4 UA 122.55 HA

Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi

NATURA FACTORILOR

Suprafata afectata

Total

Grade de manifestare

Slaba

Moderata

Puternica

F. puternica

Excesiva

Doboraturi de vant

(V1 - 4)

116,95

100

116,95

100

Uscare

(U1 - 4)

46,35

100

46,35

100

Rupturi de zăpadă și vânt

(Z1 - 4)

116,95

100

116,95

100

Alunecari

(A1 - 4)

5,6

100

5,6

100

Înmlăștinări

(M1 - 3)

5,6

100

5,6

100

Suprafata fondului forestier

199,77

4.8.1. Lista unităților amenajistice pe factori destabilizatori, limitative și lucr. prop.

Natura

Grad

LP1

UNITĂȚI AMENAJISTICE

(V1 - 4)

146 A 147 A 147 B

TOTAL LP1 RARITURI

3 UA

116.95 HA

TOTAL V1

116.95 HA

Total

(V1 - 4)

Doboraturi de vant

3 UA

116.95 HA

(U1 - 4)

146 A

TOTAL LP1 RARITURI

1 UA

46.35 HA

TOTAL U1

1 UA

46.35 HA

Total

(U1 - 4)

Uscare

1 UA

46.35 HA

(Z1 - 4)

146 A 147 A 147 B

TOTAL LP1 RARITURI

3 UA

116.95 HA

TOTAL Z1

3 UA

116.95 HA

Total

(Z1 - 4)

Rupturi de zapada si vant

3 UA

116.95 HA

(A1 - 4)

142 A

TOTAL LP1 T.IGIENA

1 UA

5.60 HA

TOTAL A1

1 UA

5.60 HA

Total

(A1 - 4)

Alunecari

1 UA

5.60 HA

(M1 - 3)

142 A

TOTAL LP1 T.IGIENA

1 UA

5.60 HA

TOTAL M1

1 UA

5.60 HA

Total

(M1 - 3)

Inmlastinari

1 UA

5.60 HA

Total U.P. 4 UA 122.55 HA

4.9. Starea sanitară a pădurii

Productivitatea fondului forestier și eficiența măsurilor de gospodărire sunt în directă legătură cu starea sanitară a pădurilor. Pentru menținerea pădurilor în condiții optime de vegetație este necesară supravegherea permanentă de către personalul de teren și de intervenția promptă pentru lichidarea în prima fază a factorilor cu efecte negative.

Starea fitosanitară a pădurii, relevă faptul că mecanismele de autoreglare din cadrul ecosistemului forestier funcționează normal în situația în care nu intervin factori destabilizatori.

Trebuie menționată însă îndelungata gospodărire defectuoasă a arboretelor, extragerea celor mai valoroase exemplare din punct de vedere genetic, pășunatul, folosirea unor ecotipuri nepotrivite stațiunii în plantații, etc.

Pentru acestea, recomandarea este să se promoveze regenerarea naturală din sămânță, iar în cazul plantațiilor să se folosească proveniențele valoroase, de preferință locale.

O atenție deosebită se va acorda daunelor produse de activitățile umane: pășunat, rezinaj, exploatare. Pășunatul (prin roaderea puieților), compromite regenerările și favorizează instalarea agenților patogeni, iar în arboretele mature tasează solul. Rezinajul natural și rănile produse arborilor prin lucrări de exploatare duc la debilitarea arborilor, instalarea dăunătorilor, apariția putregaiului și uscare.

În concluzie, apreciem că starea fitosanitară a pădurilor este satisfăcătoare.

4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

Producția și productivitatea ecosistemelor forestiere este determinată atât de alcătuirea și structura biocenozei dar și de gradul de favorabilitate al stațiunii, de măsura în care aceasta este capabilă să satisfacă exigențele ecologice și funcționale ale arboretului. Stațiunile din cadrul fondului forestier în studiu asigură pentru arborete o bonitate inferioară (97%) pe cea mai mare parte din suprafață.

Factorii staționali sunt favorabili dezvoltării făgetelor pure montane și aninișurilor de anin alb. Regimul precipitațiilor este deficitar, în sezonul estival evapotranspirația potențială fiind mai mare de cât media anuală a căderilor de apă, temperaturile medii lunare asigură dezvoltarea fiziologică normală a vegetației, iar sezonul de vegetație este suficient de lung. Substratul geologic a permis formarea unor tipuri de sol cu proprietăți bune pentru realizarea unor arborete de calitate.

Pentru valorificarea corespunzătoare a condițiilor staționale, în fondul forestier în studiu se va promova cultura speciilor de amestec de mare valoare economică și care realizează lemn de bună calitate și creșteri bune (paltin, fag, cireș, frasin). Se va urmări aplicarea corectă a operațiunilor de îngrijire, a tehnologiilor de exploatare adecvate și menținerea unei stări fitosanitare bune.

Productivitatea realizată de arborete, în comparație cu bonitățile stațiunilor se prezintă în tabelul 4.10.1.

Productivitățile realizate de arborete

Tabelul 4.10.1

Bonitatea stațiunilor

Productivitatea arboretelor

Categoria

Suprafața

Categoria

Suprafața

Superioară

Mijlocie

5,60

Mijlocie

199,77

100

Inferioară

194,17

Inferioară

Total

199,77

100

Total

199,77

100

Din tabel rezultă o bună valorificare a potențialului stațional, pe stațiuni de bonitate mijlocie 3% se găsesc 100% din arborete cu productivitate mijlocie. Stațiunile de bonitate inferioară reprezintă 97%, iar arboretele de productivitate inferioară ocupă 0% din suprafața U.P.-ului.

Pe viitor va trebui să se pună accent pe două aspecte și anume pe revenirea la tipul natural fundamental de pădure și normalizarea claselor de vârstă care vor permite creșterea progresivă a recoltelor de masă lemnoasă, atât la produse principale cât și la produse secundare.

Capitolul 5

STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii

5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice

Obiectivele economice și sociale fixate prin prezentul amenajament, reprezintă țeluri economico- sociale și se exprimă prin produse sau servicii; ele pot fi țeluri de producție și/sau de protecție. Astfel, amenajamentul participă nemijlocit la stabilirea obiectivelor economice, sociale și ecologice ale gospodăririi silvice, căutând să armonizeze strategia naturii (în speță a ecosistemelor forestiere) cu strategia societății umane.

În privința producției de lemn, studiile de prognoză, tendințele pe plan mondial și potențialul economic al stațiunilor forestiere arată că silvicultura din țara noastră trebuie orientată, în primul rând, în direcția producerii de lemn de dimensiuni mari, de calitate superioară.

În consens cu argumentațiile științifice prezentate de-a lungul timpului, în anul 1987 "Legea privind conservarea, protejarea, și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională economică și menținerea echilibrului ecologic", stabilește că principalul țel de producție lemnoasă a pădurii este obținerea de sortimente de lemn gros, de calitate superioară, apte pentru furnire și cherestea. În spiritul acestor considerente și a situației concrete din teren, țelul de producție stabilit pentru arboretele din subunitatea de codru regulat (S.U.P. A) îl reprezintă obținerea de lemn gros pentru cherestea.

Țelurile de protecție constau în realizarea unei structuri diversificate, relativ plurienă, de amestecuri optime din punct de vedere ecologic, capabile să prevină fenomene de eroziune și alunecare a solului.

Obiectivele social-economice și ecologice stabilite sunt redate, concis, în tabelul 5.1.1.1.

Obiectivele economice, sociale și ecologice stabilite

Tabelul 5.1.1.1.

S.U.P

Funcții economice

Obiective economice și efecte de protecție

Țeluri de producție și protecție

Conservare deosebită

Protecția solului

Conservarea pădurilor de pe terenuri cu pantă mare,eroziune în adâncime sau a celor situate pe terenuri alunecătoare

Funcții de recreere

La stabilirea țelurilor de producție și protecție s-a ținut cont de încadrarea arboretelor în grupe, subgrupe, categorii funcționale și tipuri de categorii funcționale.

Pe lângă obiectivele economice, sociale și ecologice specifice subunități de protecție menționate în tabelul 5.1.1.1., mai sunt stabilite următoarele obiective social-economice cu caracter general

menținerea și dezvoltarea fondului forestier prin sporirea potențialului de producție și protecție; introducerea sau menținerea în cultură a speciilor de mare productivitate și în special a celor autohtone, corespunzător condițiilor staționale existente;

gospodărirea diferențiată a arboretelor, în raport cu țelul principal de protecție;

aplicarea de tehnologii de recoltare a produselor lemnoase și nelemnoase prin care să se evite degradarea solului și a semințișului.

5.1.2. Funcțiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social- economice și ecologice stabilite, se impune precizarea în amenajament a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din cadrul U.P. studiat, prin funcție înțelegându-se acțiunea în care este angajată o pădure sau un arboret, în raport cu obiectivele social - economice și ecologice ale gospodăririi silvice.

Sistemul actual de clasificare funcțională a arboretelor, elaborat pe baza unor ample studii documentare și investigații științifice, cuprinde încadrarea pădurilor în două grupe funcționale.

Grupa pădurilor cu funcții speciale de protecție (grupa I) cuprinde toate arboretele destinate protejării unor importante obiective economice și socio-culturale, precum și cele puse în slujba sănătății oamenilor, ocrotirii naturii și cercetării științifice. în grupa pădurilor cu funcții de producție și protecție (grupa a II-a) se încadrează toate arboretele destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale cu îndeplinirea simultan și a unor importante funcții de protecție.

Pe baza considerațiilor de ordin teoretic prezentate, a legislației în vigoare și a constatărilor efectuate pe teren, prin observații, sub aspectul condițiilor staționale (sol, pantă, expoziție) și de vegetație, cu ocazia actualei amenajări s-a considerat oportună reanalizarea încadrării pădurilor pe funcții, efectuându-se unele modificări dictate de actuala zonare funcțională sau de modificările survenite în complexul factorilor care determină obiectivele social-economice.

Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice fixate s-au stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele din cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari.

Aceste funcții sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.

Tabelul 5.1.2.1

Cod

Grupa, subgrupa și categoria funcțională

Suprafața

Denumire

Grupa I-a

Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T II

194,17

Arboretele situate pe terenuri alunecătoare - T II

5,60

Total grupa I

199,77

100

Total păduri + clasa de regenerare

199,77

100

În cadrul unității de producție studiate regăsim următorul tip de categorie funcțională

Tipul II: păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni cu condiții grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare.

Tipurile de categorie funcțională sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2.

Tipuri de categorii funcționale

Tabelul 5.1.2.2

Tipul de categorie funcțională

Categorii funcționale

Țeluri de gospodărire

Suprafața

1-2A

Protecție

194,17

1-2H

Protecție

5,60

Total tip categorie funcțională II

199,77

100

Total

199,77

100

Fondul forestier nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate.

5.1.3. Subunități de producție sau protecție constituite

Pentru realizarea funcțiilor atribuite arboretelor din U.P studiat trebuie să se aplice măsuri de gospodărire diferite. În acest scop s-a constituit o singură subunitate de gospodărire

A. S.U.P. "M", păduri supuse regimului de conservare deosebită, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale, cu suprafața de 199,77 ha, încadrate în categoriile funcționale: 1-2A (194,17 ha) și 1-2H (5,60 ha) iar țelul urmărit fiind realizarea unei protecții eficiente a solului.

5.1.3.1. Lista constituirii subunităților de producție

SUP

UNITĂȚI AMENAJISTICE

142M1

142M2

146V

Total Suprafata 2.97 HA Nr.UA-uri 3

142 A

143

144

145

146 A

147 A

147 B

Total Suprafata 199.77 HA Nr.UA-uri 7

Total U.P. Suprafata 202.74 HA Nr.UA-uri 10

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

Îndeplinirea funcțiilor atribuite arboretelor este condiționată de modul în care atât arboretele cât și pădurea în ansamblul ei satisfac anumite condiții de structură.

Structura arboretelor este definită de amenajament prin bazele de amenajare: regim, compoziție-țel, tratament, vârsta exploatabilității și ciclu.

La stabilirea bazelor de amenajare actuale s-a ținut cont atât de structura reală a arboretelor, de structurile optime recomandate de studiile de specialitate concretizate prin prevederile normelor tehnice în vigoare dar și de recomandările impuse de conceptul de polifuncționalitate a pădurilor și de cel de "gestionare durabilă a pădurilor".

Potrivit definiției date la Conferința Ministerială pentru Protecția Pădurilor Europene, (Helsinki, 1993), prin gestionare durabilă înțelegem administrarea și utilizarea resurselor forestiere astfel încât să li se mențină și amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea și să li se asigure pentru prezent și viitor capacitatea de a exercita funcțiile multiple ecologice, economice și sociale la nivel local, regional și mondial fără a genera prejudicii altor ecosisteme.

5.2.1. Regimul

Regimul ca bază de amenajare definește modul în care se asigură regenerarea unei păduri, din sămânță sau pe cale vegetativă. Vitalitatea și productivitatea arboretelor depind în mod direct de sursa de proveniență, majoritatea speciilor forestiere autohtone crescând și dezvoltându-se cel mai bine din sămânță.

În concordanță cu obiectivele social-economice, funcțiile pădurii și structura actuală a acestora, în care specia autohtonă de valoare este pinul silvestru în proporție de 65% în compoziția arboretelor, pentru toate subunitățile de producție și protecție a fost adoptat regimul codru.

5.2.2. Compoziția-țel

Compoziția țel definește structura pădurii sub raportul proporției speciilor. În cazul arboretelor studiate, care îndeplinesc funcții multiple, optimizarea compoziției acestora nu poate fi decât policriterială, intervenind multiple criterii ecologice, economice și sociale.

Compoziția țel a fost stabilită atât la nivel de u.a. cât și la nivel de subunitate și unitate de producție sau protecție.

La nivel de u.a., pentru fiecare arboret s-au stabilit compoziții țel la exploatabilitate, avându-se în vedere compoziția actuală și posibilitatea modificării acesteia prin lucrări de îngrijire și conducere către compoziția optimă a tipului natural fundamental de pădure.

Pentru arboretele exploatabile, compoziția țel este compoziția de regenerare prin care se urmărește realizarea unui nou arboret a cărui compoziție să fie cât mai apropiată de a tipului natural fundamental de pădure.

În cazul subunităților de gospodărire, au fost calculate compoziții țel pentru fiecare din acestea, ca medii ponderate a suprafețelor aferente fiecării specii din compoziția țel a tipurilor natural fundamentale de pădure, raportate la suprafața totală a fiecărei subunități de gospodărire.

Compozițiile țel ale tipurilor natural fundamentale de pădure au fost stabilite după "Norme tehnice pentru regenerarea pădurilor" -2000, pe grupe ecologice identificate pe raza unității de producție.

Calculul compoziției țel

Tabelul 5.2.2.1.

SUP

Tip stațiune

Tip pădure

Compoziția tel

Supr. [ha]

Suprafața pe specii

DT/DR

4.1.2.0.

418.1

8FA 2DT

194,17

155,34

38,83

4.5.3.0.

983.1

6AN 3MO 1DT

5,60

1,68

3,36

0,56

Total M

199,77

155,34

1,68

3,36

39,39

Compoziția tel (%)

100%

Compoziția actuală

65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA

Total U.P.

199,77

155,34

1,68

3,36

39,39

Compoziția țel (%)

100%

Compoziția actuală

65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA

Compoziția normală pentru fondul forestier din cadrul U.P.-ului studiat în conformitate cu tipurile de pădure și ținând cont de ponderea de suprafață pe care îl deține fiecare, este: 78FA 19DT 2AN 1MO.

S-a urmărit promovarea cu precădere, de compoziții corespunzătoare tipului fundamental de pădure, condițiile staționale determinante, funcțiile economice și de protecție atribuite și starea actuală a arboretului existent.

5.2.3. Tratamentul

Din punct de vedere amenajistic tratamentul definește structura arboretelor din punct de vedere al repartiției arborilor pe categorii dimensionale și al etajării populațiilor de arbori și arbuști.

Având în vedere condițiile ecologice existente, obiectivele social-economice și funcțiile atribuite fiecărui arboret, s-a impus adoptarea unor tratamente care să asigure permanentizarea pădurilor și optimizarea lor funcțională.

În arboretele din S.U.P. M nu se vor efectua lucrări de conservare.

5.2.4. Exploatabilitatea

În sens restrâns, exploatabilitatea definește calitatea unui arbore sau arboret de a fi recoltabil, în raport cu obiectivele social-economice sau ecologice urmărite.

Ca bază de amenajare ea exprimă structura arboretelor sub raport dimensional și se exprimă, în cazul structurilor de codru regulat, prin vârsta exploatabilității.

Pentru arboretele cu funcții speciale de protecție, care sunt supuse regimului de conservare deosebită, nu au fost stabilite vârste ale exploatabilității, acestea urmând să fie gospodărite prin lucrări speciale de conservare. În aceste cazuri, vârsta exploatabilității se consideră a fi undeva în apropierea exploatabilității fizice.

5.2.5. Ciclul

Ca bază de amenajare, ciclul determină mărimea și structura pădurii în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente.

La stabilirea ciclului au fost luate în considerare formațiile forestiere, funcțiile social- economice, media vârstei exploatabilității tehnice și posibilitatea de creștere a eficacității funcționale a arboretelor și a pădurii în ansamblul său.

Nu s-a stabilit un ciclu, arboretele fiind încadrate în SUP M.

Capitolul 6

REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE

6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

În fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari nu există arborete pentru care se reglementează procesul de recoltare a produselor principale.

6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție

6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorie funcționale

În fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari un există arborete incluse în tipul I de categorie funcțională.

6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorie funcționale

În această categorie intră arboretele incluse în subunitatea M (păduri supuse regimului de conservare deosebită). Principalul scop al acestor lucrări este menținerea unei capacități ridicate de protecție în corelație cu funcțiile atribuite acestor arborete.

Arboretele din tipul II de categorii funcționale au fost încadrate în subunitatea M - conservare deosebită. Arboretele din S.U.P. "M" îndeplinesc prioritar funcții de protecție a solului (1.2A) cu o suprafață de 194,17 ha și (1.2H) cu o suprafață de 5,60 ha. În aceste arborete se vor executa doar tăieri de îngrijire și tăieri de igienă. În perspectivă, pentru asigurarea și creșterea eficacității funcționale, în gospodărirea acestor arborete se vor avea în vedere următoarele linii directoare generale

realizarea unor arborete cu structuri orizontale și verticale corespunzătoare, diversificate, apropiate de tipul grădinărit, care asigură o protecție maximă a terenurilor și solurilor, un echilibru ecologic ridicat, precum și condiții bune de dezvoltare a vânatului și aspect estetic deosebit;

menținerea cât mai mult posibil a solului acoperit cu vegetație forestieră, prin asigurarea și îngrijirea regenerării naturale, eventuale completări în ochiuri, menținerea subarboretului, etc.; efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire, cu intensități adecvate rolului funcțional atribuit;

igienizarea corespunzătoare și ori de câte ori este nevoie, a arboretelor; prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor;

combaterea fenomenelor antropice care perturbă echilibrul ecologic: poluarea, turismul necontrolat, pășunatul, tăierile în delict, etc.

În arboretele din cadrul fondului forestier studiat aparținând Obștei Prahuda - Ghebari nu se execută tăieri de conservare, doar tăieri de îngrijire și tăieri de igienă.

6.2.3. Calculul volumului posibil de recoltat pentru arboretele din tipul I și II funcțional încadrate provizoriu în subunitatea de tip "A "

În conformitate cu art. 25 alin. 3 din legea6246/2008 - Codul Silvic, republicată: "În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, amenajamentul silvic va prevedea distinct și reglementarea procesului de producție pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a funcțională." Conform adresei Ministerului Apelor și Pădurilor, Cabinet Secretar de Stat, nr. 20595/IȘ/27.10.2017, calculul se va face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 447/2017.

Calculul volumului posibil de recoltat pentru arboretele din tipul II funcțional:– volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensațiilor în cazul arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 1,97 mc/an/ha.

Volumul de lemn nerecoltat: S x 1,97 = 199,77 x 1,97 = 394 mc.

TOTAL = 394 mc

6.2.4. Biodiversitate

Fondul forestier nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate. Pentru refacerea, menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare favorabile a habitatelor de interes comunitar, este necesar un management activ și durabil. Soluțiile practice trebuie să corespundă necesităților ecologice ale tipurilor de habitate naturale, în sensul evitării degradării habitatelor sau distrugerii speciilor sub influența efectelor negative ale factorilor de risc. Astfel, pentru fundamentarea măsurilor necesare conservării acestor habitate, s-au luat în considerare amenințările efective și potențiale identificate, ce pot afecta starea lor de conservare.

Prin amenajamentul silvic au fost prevăzute lucrări pentru menținerea și înbunătățirea stării de conservare a habitatelor forestiere prin:– promovarea speciilor natural fundamentale adaptate condițiilor fito-climatice din această zonă;– promovarea regenerărilor naturale;– încadrarea arboretelor în 2 categorii funcționale în raport cu obiectivele social - economice și ecologice ale gospodăriei silvice;– limitarea activităților antropice (pășunat, incedii de vegetație, recoltarea necontrolată a trufelor)– monitorizarea continuă a stări de sănătate a pădurilor.

Se propun următoarele măsuri pentru menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor și speciilor:– menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor corpuri mici de apă, mlaștini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să își exercite rolul în ciclul de reproducere al peștilor, amfibienelor, insectelor, etc. prin evitarea fluctuațiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale și poluării apei;– adaptarea periodizării operațiunilor silviculturale și de tăiere așa încât să se evite interferența cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primavară și perioadele de împerechere ale pasărilor de pădure;– menținerea terenurilor pentru hrana vânatului și a terenurilor administrative la stadiul actual evitându-se împădurirea acestora.

De asemenea, se vor respecta măsurile de conservare impuse de legislația în vigoare.

6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

Aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor propuse a se executa în arboretele incluse în planul prezentat la cap. 12.2. urmărește multiple obiective, dintre care menționăm: îmbunătățirea structurii arboretelor în vederea menținerii unei stări de vegetație în concordanță cu funcțiile și țelurile de gospodărire fixate, creșterea gradului de stabilitate și rezistență a arboretelor la acțiunea factorilor externi și interni dăunători, păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, creșterea productivității lor, îmbunătățirea calității lemnului, recoltarea biomasei lemnoase care s-ar pierde prin procesul de eliminare naturală a arborilor.

Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este întocmit pentru următorii 10 ani și cuprinde prevederi la nivel de arboret specifice următoarelor categorii de lucrări: degajări, curățiri, rărituri și tăieri de igienă.

Planul a fost întocmit pentru arboretele unității de producție neținând seama de încadrarea pe subunități de producție/protecție.

Prin lucrările de îngrijire adoptate se vor promova speciile valoroase specifice tipului natural fundamental de pădure: paltinul de munte, fagul, molid, brad dar și celelalte specii valoroase introduse sau autohtone.

Aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se va face conform cu "Normelor tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor" în vigoare.

Se redau în tabelul de mai jos cantitățile pentru fiecare categorie de lucrări pe grupe funcționale și specii.

Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

Tabelul 6.3.1

Specificări

Tipul funcțional

Suprafața [ha]

Volum [mc]

Posibilitatea anuală pe specii [mc]

Totală

Anuală

Total

Anual

PAM

Degajări

III, IV, VI

Total

Curățiri

III, IV, VI

Total

Rărituri

88,71

8,87

2357

236

202

III, IV, VI

Total

88,71

8,87

2357

236

202

Produse secundare

88,71

8,87

2357

236

202

III, IV, VI

Total

88,71

8,87

2357

236

202

Tăieri de igienă

82,82

663

III, IV, VI

Total

82,82

663

TOTAL

171,53

91,69

3020

302

233

III, IV, VI

Total

171,53

91,69

3020

302

233

Măsurile culturale necesare pentru îngrijirea și conducerea arboretelor după realizarea stării de masiv sunt: degajările, curățirile, răriturile și tăierile de igienă. O situație sintetică a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este prezentată în tabelul 6.3.1.

Prin efectuarea lucrărilor de îngrijire se urmărește realizarea unor structuri corespunzătoare țelurilor de gospodărire propuse, aceste lucrări constituind o caracteristică definitorie a silviculturii intensive.

Cele mai importante obiective urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor sunt

păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor;

creșterea rezistenței la acțiunea agresivă a factorilor externi (biotici și abiotici);

creșterea productivității arboretelor, și a pădurii în ansamblu, și îmbunătățirea calității lemnului produs;

mărirea efectelor de protecție și a calității factorilor de mediu (protecția solului și a apelor); mărirea capacității de fructificație a arboretelor și ameliorarea condițiilor de regenerare.

Pentru fiecare arboret au fost stabilite obiective concrete în raport cu funcțiile atribuite și cu țelurile de gospodărire fixate prin amenajament.

Lucrările de îngrijire: degajări, curățiri, rărituri au fost propuse în toate arboretele care au necesitat lucrările respective, funcție de stadiul de dezvoltare și consistență, pentru restul arboretelor neîncadrate în alte categorii de lucrări, propunându-se tăieri de igienă.

Degajarea este o operațiune de înlăturare, din semințișurile naturale sau din semănături și plantații, a exemplarelor prea dezvoltate din semințișul preexistent, a lăstarilor de cioată sau rădăcină, a arbuștilor prea puternic dezvoltați sau a speciilor de amestec care copleșesc puieții speciilor de valoare.

Intensitatea degajărilor depinde de situația concretă a fiecărui arboret tânăr (proporția speciilor copleșitoare și de protejat, repartiția lor în spațiu). Intensitatea se stabilește pe teren, pe suprafețele de probă. Dacă prin extragerea tuturor exemplarelor se produc goluri mari în arboret, degajarea se poate face în mai multe etape. În U.P. studiat se vor parcurge cu degajări 0.00 ha/an.

Periodicitatea degajărilor depinde de necesități, executându-se ori de câte ori este nevoie (mai ales în arboretele amestecate). Obișnuit, periodicitatea este între 1-3 ani, mai mică în cazul speciilor repede crescătoare și în stațiuni de bonitate ridicată. Numărul degajărilor nu este limitat, efectuându-se atâtea câte sunt necesare.

Curățirea este operațiunea de înlăturare din arboretul tânăr, în stadiile de nuieliș și prăjiniș, a exemplarelor uscate și a celor cu forme necorespunzătoare, dar și a celor aparținând speciilor nedorite.

În aceste stadii de vârstă arboretul tânăr este încă foarte des. Eliminarea naturală, din cauza competiției este intensă, dar nu întotdeauna se elimină exemplarele considerate de silvicultor necorespunzătoare țelului de gospodărire. De aceea este necesară această intervenție care are și rostul de a crea mai mult spațiu pentru exemplarele care corespund respectivului țel.

Prin curățire se face o selecție negativă în masă, eliminând din arboret toate exemplarele necorespunzătoare ca specie sau ca viitor element de structură. Întrucât consistența arboretului nu trebuie să scadă sub 0.8 (0.75) la fiecare intervenție, pentru realizarea scopului propus pot fi necesare câteva curățiri succesive.

Prima curățire se face când arboretul este în stadiul de nuieliș-prăjiniș, la o înălțime medie a arborilor de 2-3 m și înălțimi dominante de 5-6 m. Dacă s-au făcut degajări, prima curățire se execută după 3-5 ani de la ultima degajare.

În U.P. studiat, anual se va parcurge cu curățiri o suprafață de 0,00 ha și se va extrage un volum de 0 mc/an.

Răriturile sunt lucrări de îngrijire ce se efectuează periodic în arborete după ce acestea au realizat stadiul de păriș și apoi, în stadiile de codrișor și codru mijlociu pentru care se reduce, prin selecție pozitivă, numărul de exemplare la unitatea de suprafață, micșorându-se temporar consistența, în scopul ameliorării structurii, creșterii calității funcționale a acestora. Aceste lucrări au un pronunțat caracter de îngrijire individuală a arboretelor.

Prima răritură se va executa atunci când arboretul realizează diametrul de 8-10 cm și înălțimea de 10-12 m. La rărituri se va aplica selecția individuală, pozitivă, după criterii silviculturale, fenotipice, ecologice și economice.

În raport cu tipul de pădure, starea arboretelor și țelul de gospodărire se vor aplica următoarele metode

răritură de sus, când se acționează în plafonul superior;

răritură de jos, când se acționează în plafonul inferior;

răritură schematico - selectivă care se aplică în cadrul culturilor uniclonale.

În condițiile arboretelor din U.P. studiat se poate aplica cu bune rezultate combinația dintre metoda "de sus" și metoda "de jos", dar nu se exclude nici posibilitatea folosirii separate a celor două metode, în funcție de necesitatea arboretului.

Tehnica de executare se diferențiază în raport cu țelul de gospodărire, formația forestieră și starea arboretelor.

Marcarea arborilor de extras la foioase se va face în timpul perioadei de vegetație.

Tehnologiile de exploatare sunt specifice acestui gen de lucrări și se stabilesc de organele de specialitate ale ocoalelor silvice, conform instrucțiunilor tehnice în vigoare, în așa fel încât să nu se aducă prejudiciu arborilor rămași pe picior, îndeosebi arborilor de viitor, care trebuie protejați. Intensitatea și periodicitatea răriturilor se stabilește în funcție de starea fiecărui arboret, de specii și țelul de gospodărire și variază în limite moderate.

Trebuie evitată adoptarea de periodicități mai mari de 12 ani, cu majorarea corespunzătoare a intensității extragerilor, asemenea intervenții punând în pericol stabilitatea, calitatea și eficacitatea funcțională a arboretelor.

În U.P. studiat anual se va parcurge cu rărituri o suprafață de 8,87 ha și se va extrage un volum de 236 mc/an.

Tăierile de igienă sunt operațiuni prin care se urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, căzuți, rupți sau doborâți de vânt ori zăpadă, puternic afectați de insecte, precum și a arborilor cursă și de control folosiți la protecția pădurilor.

Cu tăieri de igienă se vor parcurge eșalonat și periodic toate pădurile, după necesități impuse de starea arboretelor, indiferent dacă au fost parcurse sau nu în anul anterior cu lucrări de îngrijire normale sau tăieri de regenerare. În anul parcurgerii arboretelor cu lucrări de îngrijire (rărituri) sau de regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu aceste intervenții.

Intensitatea, respectiv volumul de extras prin aceste lucrări, este determinată, de starea de fapt a fiecărui arboret în perioada dată. Pentru U.P. studiat intensitatea, orientativ, va fi de 0,80 mc/an/ha. Anual se va parcurge o suprafață de 82,82 ha și se va recolta un volum de 66 mc/an.

Se face precizarea că suprafața este obligatoriu de parcurs anual pentru toate lucrările, iar volumul indicat are caracter orientativ. Dacă în cursul deceniului și alte arborete, care nu au fost incluse în "Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor", îndeplinesc condițiile de a fi parcurse cu lucrări, acestea se vor efectua pentru a nu împiedica buna dezvoltare a arboretelor respective.

Materialul lemnos rezultat din rărituri se va fasona și se va valorifica sub formă de araci, pari, fascine, lemn de foc și sortimente pentru industrializare, resturile urmând a fi adunate în grămezi de crăci.

În concluzie, bilanțul masei lemnoase de exploatat în deceniu, se prezintă după cum urmează

din produse secundare = 236 mc/an;

din tăieri de igienă = 66 mc/an;

din tăieri de produse principale = 0 mc/an;

din tăieri de conservare = 0 mc/an;

Total = 302 mc/an.

În conformitate cu normele tehnice pentru silvicultură volumul propus spre recoltare la lucrări de îngrijire și de conducere este orientativ, iar suprafețele de parcurs minimale. Dacă în cursul deceniului și alte arborete, care nu au fost incluse în "Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor", îndeplinesc condițiile de a fi parcurse cu lucrări, acestea se vor efectua pentru a nu împiedica buna dezvoltare a arboretelor respective.

6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale +conservare+produse secundare)

Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra fondului forestier analizat sunt prezentate în tabelul 6.4.1 volumele totale posibile de recoltat, pe tipuri de categorii funcționale și specii, obținute prin însumarea posibilității de produse principale cu volumele posibile de recoltat prin lucrări de îngrijire, tăieri de igienă și tăieri de conservare.

Volumul total posibil de recoltat pe specii

Tabelul 6.4.1.

Specificări

Tipul funcțional

Suprafața [ha]

Volum [mc]

Posibilitatea anuală pe specii [mc]

Totală

Anuală

Total

Anual

PAM

Produse principale

III, IV, VI

Total

Tăieri de conservare

III, IV, VI

Total

Produse secundare

88,71

8,87

2357

236

202

III, IV, VI

Total

88,71

8,87

2357

236

202

Tăieri de igienă

82,82

663

III, IV, VI

Total

82,82

663

Total general

171,53

91,69

3020

302

233

III, IV, VI

Total

171,53

91,69

3020

302

233

Menționăm că volumele de extras prevăzute pentru lucrări de îngrijire și tăieri de igienă au un caracter orientativ și din acest motiv s-a considerat improprie folosirea termenului de posibilitate pe volum pentru aceste categorii de lucrări.

6.5. Lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale și de împădurire

Lucrările de regenerare și împădurire constituie o verigă importantă a complexului de lucrări din fondul forestier, menite să contribuie la conservarea și dezvoltarea lui.

În suprafața studiată a fondului forestier un avem arborete care să necesite astfel de lucrări.

6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea arboretelor cu compoziții necorespunzătoare

În cadrul acestui U.P. sunt 51,03 ha ocupate cu arborete slab productive, această suprafață este reprezentată de arborete regenerate din sămânță și lăstari, dar și arborete plantate.

6.6.1. Lista unităților amenajistice cu arborete slab productive

CRT

LP1

Unități Amenajistice

142 A

TOTAL LP1 T.IGIENA

1 UA

5.60 HA

Total CRT

Natural fundamental subprod.

1 UA

5.60 HA

143 144

TOTAL LP1 T.IGIENA

2 UA

45.43 HA

Total CRT

Artificial de prod. inf.

2 UA

45.43 HA

TOTAL U.P. 3 UA 51.03 HA

Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Tabelul 6.7.1.

Natura și gradul de afectare

Suprafața (ha)

Lucrări prevăzute (ha)

Impaduriri

Tăieri progr.

Tăieri de Conservare

Degajari

Rărituri

Curățiri

T.igienă

Doborâturi de vânt izolate

116,95

Uscare slabă

46,35

Rupturi de zăpadă și vânt izolate

116,95

Alunecare slabă

5,60

Înmlăștinare de scurtă durată

5,60

Pentru arboretele din U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari au fost propuse lucrările normale, după vârsta și consistența lor. Deoarece sunt arborete afectate de factori destabilizatori, fenomenul de uscare este recomandat să fie urmărit cu atenție și să se efectueze extragerea exemplarelor uscate prin lucrări de igienă.

Capitolul 7

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

În afara producției de masă lemnoasă, fondul forestier mai poate oferi și alte produse valoroase cum sunt: produse cinegetice, fructele de pădure, ciupercile, plantele medicinale etc. Gospodărirea și recoltarea acestora trebuie astfel făcută încât să nu fie afectate funcțiile pădurii, respectiv producția de lemn și funcțiile de protecție.

7.1. Potențial cinegetic

Întreaga activitate cinegetică se desfășoară pe baza prevederilor "Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului" nr. 103/1996, modificată și completată de "Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic" nr. 407/2006 Și Legea 149/2015 cu modificările Și completările ulterioare.

Fondul forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari este inclus în fondul de vânătoare nr. 16 Nereju, județul Vrancea.

Terenurile pentru hrana vânatului ocupă suprafața de 0,50 ha (u.a. 146V).

Din punct de vedere cinegetic, teritoriul Obștei Prahuda - Ghebari este reprezentat de cerb, căprior, mistreț, iepure ca specii principale și vulpe, pisică sălbatică, viezure, jder, dihor ca specii secundare. Sporadic mai pot fi întâlnite potârnichi, coțofene, gaițe.

Pentru asigurarea dezvoltării în bune condiții a efectivelor de vânat au fost rezervate din fondul forestier 0,50 ha reprezentând fânețe naturale sau terenuri cultivate cu plante furajere (lucernă, trifoi) pentru asigurarea hranei vânatului. În același scop s-au construit și hrănitori și sărării, numărul acestora fiind precizat în studiul general pe ocol.

Pentru observarea și îndrumarea speciilor de vânat spre efectivele optime, precum și pentru desfășurarea în bune condiții a practicii vânătorești, se recomandă amenajarea de poteci de vânătoare și construirea de observatoare și bordeie de pândă. De asemenea, pentru evitarea pagubelor aduse pădurii și culturilor agricole învecinate, se recomandă menținerea efectivelor de vânat în jurul valorilor optime prin intermediul selecției și a vânătorii organizate.

În același timp se impune intensificarea tuturor acțiunilor care au ca scop protecția vânatului și combaterea braconajului.

7.2. Potențial piscicol

Apele curgătoare din raza Obștii Prahuda - Ghebari se pretează la cultura salmonidelor și conține astfel de exemplare însă exploatările forestiere și alunecările de teren din amonte determină prezența redusă a acestora ceea ce face improprie cultura.

7.3. Potențial fructe de pădure

Condițiile geografice și pedoclimatice din teritoriul Obștii Prahuda - Ghebari sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a unor specii lemnoase și erbacee, ale căror fructe sunt folosite în alimentație și industrie (măceș, porumbar, etc.). În acest context, în trecut s-au recoltat din această unitate, importante cantități de măceșe și fructe de porumbar.

7.4. Potențial ciuperci comestibile

În această unitate se înregistrează periodic producții însemnate de ciuperci comestibile (hribi, ghebe, gălbiori, vinețele).

Cu toate acestea, în deceniul trecut nu s-au recoltat astfel de produse în scopul obținerii de beneficii și nici pe viitor nu se pot face prognoze, date fiind perisabilitatea produselor și fluctuațiile mari ale producției de ciuperci.

7.5. Resurse melifere

Pădurile acestei unități de producție nu conțin specii arborescente melifere de primăvară (salcie, salcâm) sau de vară (teiul). Dată fiind această situație se consideră nerentabile activitățile de apicultură.

7.6. Semințe forestiere

Semințele speciilor forestiere de valoare economică ce vegetează în unitatea de producție (fag, brad, molid, pin) reprezintă o sursă importantă pentru consumul intern industrial, în afară cantităților necesare pentru silvicultură (pepiniere).

Se pot recolta semințe din arboretele în care speciile au ajuns la maturitate, pentru consum intern industrial. Din cantitățile rezultate se va scădea necesarul pentru nevoile silviculturii, inclusiv pentru hrana vânatului, restul rămânând disponibil.

7.7. Alte produse

În afara celor menționate la acest capitol, de pe teritoriul acestei unități, în trecut s-au mai recoltat și cantități de plante medicinale, furaje, fân.

Concluzionând asupra valorificării superioare a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului, se poate spune că în cadrul acestei unități de producție sunt condiții pentru desfășurarea de astfel de activități.

Capitolul 8

PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER

În vederea creșterii eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au luat măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier.

Arboretele fondului forestier sunt frecvent afectate de acțiunea factorilor destabilizatori, iar în astfel de situații personalul tehnic ce administrează fondul forestier este obligat să identifice agentul vătămător, suprafața afectată, felul și intensitatea atacului (fenomenului) pentru a stabili măsurile necesare de protecție în vedere evitării eventualelor pagube.

8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și de zăpadă

Având în vedere că pagubele produse în cazul unor asemenea calamități sunt însemnate, cu consecințe în plan economic și silvicultural, se impune adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor. Acestea se referă la realizarea de arborete optim amestecate, în așa fel încât proporția speciilor rezistente în compoziția arboretelor să fie de cel puțin 30%.

Dat fiind complexitatea fenomenului și multiplele conexiuni cu alți factori, pentru prevenirea apariției fenomenului de doborâtură, măsurile luate sunt complexe și se întind pe toată durata de dezvoltare a arboretului. După natura lor, aceste măsuri se grupează în principal în: măsuri legate de înființarea noilor culturi, măsuri legate de conducerea arboretelor și măsuri legate de aplicarea tratamentelor.

Arboretele nou înființate trebuie să fie arborete amestecate, pentru sporirea rezistenței la vânt. La efectuarea plantației se va avea grijă să nu fie răniți puieții și de asemenea nu vor fi plantați puieți ce prezintă răni. Pășunatul va fi cu desăvârșire interzis iar pe timp de iarnă vârfurile puieților vor fi protejate cu pungi sau prin folosirea repelenților. Toate acestea au scopul de a evita infestarea puieților cu ciuperci xilofage.

Arboretele vor fi parcurse obligatoriu cu lucrări de îngrijire încă din primele stadii de dezvoltare, cu scopul creării de arborete cu un ridicat grad de stabilitate, cu exemplare bine dezvoltate, cu coroane simetrice și cu un sistem radicelar dezvoltat. Prin intensități de intervenție mai mari în tinerețe se poate obține o rezistență individuală a arboretelor la vânt, cu grijă deosebită de a nu se reduce consistența sub 0,8. începând cu primele faze de dezvoltare se va începe dirijarea marginii masivului pe o distanță de 1 -2 înălțimi de arbore pentru crearea de liziere puternice.

Cu ocazia lucrărilor efectuate se vor extrage neîntârziat arborii uscați, rupți, doborâți, atacați de insecte și de agenți criptogamici.

Prin tratamentele adoptate se va tinde spre o structură plurienă sau relativ plurienă, structuri ce asigură o rezistență sporită la doborâturi.

Pentru înlăturarea pe cât posibil a efectelor dăunătoare ale vântului s-au recomandat compoziții țel corespunzătoare tipurilor natural-fundamentale.

De asemenea se va urmări

promovarea prin toate lucrările a speciilor valoroase rezistente la vânt, proveniență locală, care au format biocenoze stabile la adversități;

constituirea unor benzi de protecție din specii rezistente;

împădurirea tuturor golurilor ce apar anual în arborete;

ameliorarea consistenței și compoziției prin utilizarea unor specii mai rezistente (fag, frasin, paltin de munte);

promovarea amestecurilor de specii, iar în cadrul acestora a speciilor rezistente la vânt;

reducerea pagubelor produse de vânat, pășunat și exploatări astfel încât să se reducă proporția arborilor vulnerabili la adversități;

promovarea regenerărilor naturale din sămânță;

efectuarea împăduririi cu material de împădurire genetic ameliorat pentru rezistență la vânt și folosirea unor scheme mai rare;

pâlcurile de arbori rămași în arboretele afectate de vânt se vor menține în vederea diversificării structurii.

8.2. Protecția împotriva incendiilor

În deceniul anterior, în Unitatea de Producție studiată nu a fost semnalat nici un incendiu.

Personalul silvic trebuie să fie temeinic pregătit și instruit pentru a ști cum trebuie să acționeze cu maximă operativitate în cazul izbucnirii unui incendiu. De asemenea și dotarea punctelor P.S.I. trebuie să fie corespunzătoare.

Drumurile de acces în pădure trebuie să fie tot timpul practicabile fiind degajate de zăpadă în timpul iernii, eventualii arbori doborâți ce blochează drumurile înlăturați imediat și evitarea îngustării căii de rulare prin depozitarea materialului lemnos la marginea drumului.

Toate lucrările executate în pădure vor fi precedate de instructaje obligatorii privind protecția muncii și normele P.S.I. Cu această ocazie se vor face cunoscute pozițiile locurilor special amenajate pentru odihnă și fumat.

În punctele de acces în pădure se va face cunoscută prin instalarea de pancarte de interzicere a aprinderii focului în pădure sau la o distanță mai mică de 50 m de liziera acestuia.

În timpul anului, mai ales în sezonul cald, personalul de teren al ocolului trebuie să organizeze patrulări, pe trasee stabilite anterior, ce vor trece obligatoriu prin punctele considerate ca vulnerabile la incendii.

În vederea realizării protecției împotriva incendiilor se va urmări

igienizarea tuturor traseelor turistice și extragerea arborilor uscați, rupți și doborâți;

propagandă pe linie P.S.I.;

stabilirea unor trasee de patrulare și puncte fixe de observație mai ales în perioadele critice de secetă accentuată;

înființarea unor pichete de incendiu dotate cu unelte și mijloace de intervenție promptă în caz de incendiu;

supravegherea permanentă a lucrărilor de curățire a pășunilor și fânețelor particulare; întreținerea permanentă a căilor de acces din unitate;

stabilirea unei rețele de linii parcelare principale mai ales în pădurile de rășinoase, amplasate pe culmile principale.

În cazul unui incendiu primele măsuri trebuie să vizeze izolarea acestuia prin săparea de șanțuri și deplasarea rapidă a echipelor de intervenție.

8.3. Protecția împotriva poluării industriale

Având în vedere faptul că pe raza Obștei Prahuda - Ghebari nu există unități industriale producătoare de noxe care să afecteze arboretele din zonă, nu sunt necesare măsuri speciale de protecție a arboretelor în acest scop.

Totuși, pentru prevenirea unor astfel de fenomene se vor avea în vedere: prevenirea deversărilor în ape (izvoare, pâraie) a unor substanțe chimice sau petroliere, care ar putea rezulta în urma executării proceselor de exploatare;

promovarea structurilor naturale ale arboretelor, respectiv conservarea și realizarea de arborete rezistente la poluare, care prin propriile lor mijloace de reglaj, trebuie să facă față cât mai mult cu putință la forțele dereglatoare ale noxelor;

evitarea creării de arborete simplificate structural (de tipul monoculturilor), care contribuie la formarea de păduri foarte vulnerabile în viitor la acțiunea noxelor industriale; evitarea fertilizării, în anumite condiții a solurilor forestiere cu fertilizanți chimici; renunțarea la substituirea speciilor locale prin culturi instabile de rășinoase care sunt mai sensibile la poluare, având în vedere că la acțiunea acestui factor cedează mai repede arboretele artificiale, simplificate structural.

8.4. Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor

În scopul unei analize corecte și a precizării de măsuri concrete care să asigure protecția arboretelor împotriva atacurilor provocate de insecte și ciuperci dăunătoare s-au desfășurat acțiuni cu caracter informațional referitoare atât la datele culese din teren cât și analiza datelor existente în arhiva ocolului silvic.

Majoritatea arboretelor din cuprinsul unității de producție sunt arboretele amestecate, cu o stare fitosanitară bună și în care nu s-au semnalat în ultimul timp atacuri viguroase de boli sau dăunători.

Ca măsură preventivă împotriva bolilor și dăunătorilor este necesară menținerea unor stări fitosanitare cât mai ridicate, parcurgând arboretele cu lucrări de îngrijire și conducere precum și cu lucrări de igienă astfel încât să fie eliminate imediat focarele de infecție. Trebuie avută însă o deosebită grijă de a menține arboretele la densități normale, când ecosistemul forestier funcționează la întreaga sa capacitate păstrându-se astfel un echilibru dinamic între biocenoze.

Pentru urmărirea dezvoltării principalilor dăunători forestieri se va face monitorizarea acestora prin panouri feromonale (Atralydis). Această operație trebuie făcută cu simț de răspundere păstrându-se densitatea recomandată și amplasarea la locul stabilit în teren. Controlul acestor curse se face de două ori pe săptămână de la începutul zborului și până la încheierea lui. Amplasarea curselor se va face la 10-30 metri de marginea pădurii, cu distanțe între ele de la 100 la 300 metri începând cu a doua jumătate a lunii aprilie.

Prin monitorizarea făcută se poate urmări evoluția populației și stabili astfel măsurile necesare de intervenție în timp real. Personalul de teren al ocolului va completa lunar un proces verbal de semnalare chiar dacă nu s-a observat apariția dăunătorilor. În cazul observării atacului este obligatorie raportarea la ocol în maxim 2 zile dacă insecta este în stadiu activ sau în 7 zile dacă stadiul este inactiv. Prin verificările ulterioare se va determina și suprafața infestată precum și stadiul gradației iar în funcție de acestea se vor trece la măsurile corespunzătoare de combatere (de preferat combaterea integrată sau biologică și numai în focarele de infecție).

Cu ocazia lucrărilor de exploatare se vor proteja tulpinile arborilor ce vor rămâne în picioare pentru a nu crea prin juliturile provocate porți de intrare a ciupercilor xilofage. În același scop se vor proteja plantațiile și regenerările naturale de vătămare produse de vânat, prin folosirea repelenților și menținerea efectivelor de vânat în limitele efectivului optim.

Pentru asigurarea protecției fondului forestier împotriva bolilor și dăunătorilor se vor întreprinde o serie de acțiuni prin care pe de o parte să se asigure prevenirea declanșării unor atacuri, iar pe de altă parte combaterea efectivă a cauzelor și dăunătorilor.

În acest sens se recomandă următoarele

urmărirea permanentă a evoluției populațiilor de dăunători depistați;

igienizarea continuă și susținută prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare;

evitarea rănirii arborilor pe parcursul lucrărilor de exploatare;

menținerea permanentă a subarboretului;

menținerea unei densități normale;

interzicerea pășunatului;

executarea la timp a lucrărilor de îngrijire;

promovarea amestecurilor de specii;

instalarea nadelor feromonale;

conservarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate; promovarea speciilor forestiere și a formelor genetic rezistente; împădurirea golurilor;

protejarea populațiilor de păsări folositoare și a furnicilor din genul Formica; raționalizarea accesului în pădure;

protecția vegetației forestiere împotriva daunelor provocate de vânat prin tratarea cu substanțe repelente;

combaterea cu substanțe selective, biodegradabile și cu toxicitate redusă; menținerea unei stări de vegetație active și fitosanitare corespunzătoare.

Arboretele foarte puternic afectate de boli și dăunători care nu pot fi redresate sub raport fitosanitar prin lucrări de combatere și cultură și prezintă o stare necorespunzătoare, vor fi exploatate indiferent de vârstă în cel mai scurt timp.

8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

În cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari au fost semnalate cazuri de uscare anormală pe o suprafață de 46,35 ha, fenomenul manifestându-se slab (arborete de pin silvestru). Ca măsură de gospodărire în arboretele cu fenomene de uscare menționăm punerea sub observație a arboretelor și extragerea la timp a exemplarelor uscate sau în curs de uscare prin tăieri de igienă. Aceasta se va realiza prin identificarea anuală a arborilor uscați în perioada de vegetație și marcarea lor în lunile mai-septembrie. Lemnul doborât se va colecta și transporta din pădure în termen de 20 de zile în sezonul de vegetație și de 30 de zile în afara lui.

În cazul rășinoaselor este obligatorie cojirea cioatelor și a rădăcinilor aflate la suprafață după doborârea arborilor și cojirea arborilor inclusiv a inelelor periferice acolo unde se constată prezența unui număr mare de insecte în scoarță, iar coaja se va strânge în platforme și se va arde sub supraveghere.

Trebuie acordată o atenție deosebită la starea de igienă a arboretelor cu fenomene de uscare și la păstrarea caracteristicilor ecosistemului forestier. În eventualitatea identificării unor factori perturbatori ai ecosistemului forestier se va încerca neutralizarea acestora sau măcar micșorarea impactului asupra ecosistemului forestier.

8.6. Paza pădurii

Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a șefului de district.

Pădurarii au obligația să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă, acordându-se atenție deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, pășunatului neautorizat, braconajului etc.

În acest scop pădurarii trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite și să facă paza prin posturi fixe.

Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafața cantonului să se construiască observatoare de unde se pot depista cu mai multă ușurință eventualele incendii, acestea putând fi folosite și ca observatoare de vânătoare.

Pentru buna desfășurare a activității de pază, periodic se execută controale de fond, de către conducerea structurii care administrează pădurile.

8.7. Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic

Obligații ale proprietarilor, în conformitate cu Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare:– proprietarii de păduri și alte terenuri din fondul forestier au obligația să le gospodărească în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului;– modul de gospodărire a fondului forestier este stabilit prin amenajamente silvice. Nerespectarea prevederilor acestora constituie contravenție sau infracțiune, după caz;– proprietarii fondului forestier sunt obligați să asigure permanența pădurii. Regenerarea pădurii se va realiza de către proprietari, în cel mult 2 ani de la extragerea totală a arboretului matur. În acest scop, Regia Națională a Pădurilor - R.N.P. acordă, la cerere, sprijin tehnic. În situația unor calamități naturale, acțiunea de reîmpădurire va fi sprijinită de R.N.P. prin acordarea de material săditor și asistență tehnică;– deținătorii de păduri au obligația să le mențină în stare bună de sănătate și să execute la timp lucrările de igienă, precum și cele de protecție;– deținătorii de păduri au obligația să asigure paza, prin încheierea de contracte cu structuri autorizate, împotriva tăierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semințiș, incendiilor, furturilor, pășunatului neautorizat, precum și a altor fapte păgubitoare;– pășunatul este interzis în arboretele în curs de regenerare și în semințișurile și plantațiile cu vârste mai mici de 10 ani și înălțimi sub 3 m;– deținătorii de păduri, persoanele juridice sau fizice care execută exploatarea masei lemnoase sunt obligate să recolteze numai arborii marcați de personalul silvic, să respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase și cele referitoare la circulația materialului lemnos, prevăzute în Codul silvic. Marcarea și evaluarea arborilor destinați tăierii se fac, la cerere, de către personalul silvic autorizat. Odată cu plata acestor prestații, proprietarul va primi documentele legale pentru exploatarea și transportul materialului lemnos respectiv;– reducerea suprafeței pădurilor este interzisă. De asemenea, este interzisă defrișarea lentă, prin secuiri de arbori ori alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenței pădurii.

Capitolul 9

INSTALAȚII DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE

9.1. Instalații de transport

Evidența instalațiilor de transport

Tabelul 9.1.1.

Indicativul drumului

Denumirea drumului

Lungimea

[km]

care deservește pădurea

Observații

Suprafața deservită

[ha]

Volumul de recoltat deservit

[mc]

DRUMURI PUBLICE

DP001

DJ Năruja - Prahuda - Ghebari - Nereju

3,0

Drum asfaltat

202,74

3020

Total drumuri publice

3,0

202,74

3020

Total drumuri

3,0

202,74

3020

Din evidența accesibilității fondului forestier și a posibilității, prezentate în partea a doua a amenajamentului la Capitolul 15.4., rezultă atât masa lemnoasă care gravitează la fiecare instalație de transport cât și cuantumul de posibilitate care se scurge la fiecare drum. În prezent, teritoriul fondului forestier al U.P. analizat este accesibilizat de 1 drum public cu o lungime de 3,0 km. Densitatea rețelei de transport este de 14,79 m/ha, distanța medie de colectare față de drumurile existente este de 0,99 km.

Au fost considerate accesibile la instalațiile de transport toate unitățile amenajistice a căror distanță de colectare este până la 1,2 km.

Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității de produse principale și secundare se prezintă astfel

Accesibilitatea fondului de producție și de protecție și a posibilității

Tabelul 9.1.2.

Specificări

Actual

[%]

Accesibilitatea la sfârșitul deceniului

[%]

Fond de producție

(% din suprafață)

Total din care

Exploatabil

Preexploatabil

Neexploatabil

Fond de protecție

(% din suprafață)

Total din care

Lucrări de conservare

Posibilitatea

(% din suprafață)

Produse principale

Tăieri de conservare

Produse secundare

100

Tăieri de igienă

100

După cum se observă în tabelul de mai sus, nivelul accesibilității este bun. Drumurile existente satisfac necesitățile actuale, acestea asigurând o accesibilitate medie de 84% a fondului forestier. Prin actualul amenajament nu au fost propuse drumuri noi.

9.2. Tehnologii de exploatare

Tehnologiile de exploatare trebuie să urmărească diminuarea efectelor negative legate de reducerea consistenței arboretelor prin evitarea erodării solurilor, a vătămării arborilor rămași în picioare și a semințișurilor.

În acest sens se va interzice aplicarea tehnologiei "arborilor cu coroană", considerată nonecologică.

Cea mai adecvată tehnologie de exploatare pentru arboretele unității studiate, ținând cont de condițiile staționale și de vegetație specifice, este metoda "în trunchiuri și catarge". Conform acestei metode arborii se doboară, se curăță de crăci, se însemnează pentru sortare, în funcție de defectele lemnului, și se secționează în trunchiuri lungi, de dimensiuni care să permită apropiatul la instalația de transport cu ajutorul atelajelor sau cu tractorul. De altfel, precizăm că având în vedere panta terenurilor în arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri, în general peste 15°, cele mai adecvate mijloace de colectare a lemnului sunt atelajele (pentru "scos") și tractoarele articulate forestiere (pentru "apropiat"). Coroana arborilor se fasonează separat la locul de doborâre al arborilor, colectarea făcându-se sub formă de legături, cu dimensiuni stabilite pentru a se evita vătămarea solului și a arborilor rămași pe picior. Scosul lemnului subțire se va face concomitent cu a celui gros. Crăcile și lemnul mărunt vor fi valorificate ca lemn de foc către populație.

Pentru o exploatare rațională și ecologică considerăm necesară respectarea următoarelor recomandări:– specificarea tehnologiei în contractele, autorizațiile de exploatare și procesele verbale de predare;– respectarea perioadelor de restricții la tăierile de punere în lumină, racordare și menționarea în autorizațiile de exploatare a procentului pe suprafață a semințișului utilizabil înainte de tăiere și a pierderilor admisibile;– aceste tăieri se recomandă a se executa iarna, pe zăpadă, iar scosul materialului să se facă pe cât posibil pe poteci de acces în afara semințișului;– arborii de pe marginea drumurilor de colectare să fie protejați;– doborârea arborilor să se facă în afara ochiurilor de regenerare;– folosirea pe cât posibil a drumurilor de tractor existente și reamenajate și evitarea deschiderii de drumuri noi cu buldozerul;– cioatele, în special cele de rășinoase, să fie de înălțime corespunzătoare și să fie cojite;– curățarea de crăci și martonarea acestora să se facă în afara ochiurilor de semințiș;– exploatarea să fie controlată periodic de către personalul de teren, care să semnaleze și să sancționeze eventualele nereguli;

reprimirea parchetelor să se facă după curățirea corespunzătoare a resturilor de exploatare.

În concluzie, administratorul fondului forestier studiat are obligația de a urmări respectarea strictă a restricțiilor de exploatare și a tuturor prevederilor impuse în acest sens prin Legea 46/2008 "Codul silvic", prin "Instrucțiunile privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare și transport a materialului lemnos din păduri", aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 635 din 2003 și prin celelalte normative în vigoare.

9.3. Construcții forestiere

În cuprinsul Unității de Producție nu există nici o construcție forestieră.

Nu au fost propuse construcții dar, în funcție de necesități, proprietarii pot construi spații de cazare a personalului care administrează fondul forestier și depozite necesare.

Capitolul 10

ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

10.1. Realizarea continuității funcționale

Continuitatea funcțională se realizează prin permanența pădurii cu o structură corespunzătoare funcției atribuite.

În tabelul 10.1.1. sunt prezentate suprafețele pe categorii funcționale doar de la amenajarea actuală, și cea precedentă.

Realizarea continuității funcționale

Tabelul 10.1.1

Amenajament

Grupa I funcțională

(Tip funcțional/categorii funcționale)

[ha]

Gr II-a de categorii funcționale

[ha]

Total U.P.

[ha]

Total

Precedent 2013

185,80

16,44

202,24

2023

194,17

5,60

199,77

Diferențele provin în principal de la trecerea din categoria 1.2I în categoria 1.2H și la litigiu. Suprafața nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate.

Silvicultura are sarcina de a oferi soluții staționale de gospodărire a fondului forestier, în vederea satisfacerii nevoilor actuale și de viitor cu produse ale pădurii, precum și în vederea îndeplinirii cât mai eficiente a funcțiilor de protecție ale arboretelor.

Amenajarea pădurilor este activitatea, care pune în practică realizarea sarcinilor social economice ale silviculturii, având la bază două principii fundamentale: principiul continuității și principiul eficacității funcționale.

În raport cu specificul pădurilor din cadrul U.P. analizat și în funcție de condițiile social-economice, realizarea continuității funcționale depinde de următorii factori

păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor și a pădurii în ansamblul său;

asigurarea calității factorilor de mediu (apei, solului, aerului, peisajului);

creșterea productivității arboretelor și a pădurii în ansamblul său;

îmbunătățirea calității producției de lemn;

creșterea gradului de stabilitate și rezistență a arboretelor la acțiunea agresivă a factorilor externi și interni destabilizatori ( vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, etc.);

mărirea capacității de fructificare a arborilor și ameliorarea condițiilor de regenerare;

împădurirea eventualelor goluri din arboretele regenerate natural;

dirijarea arboretelor spre realizarea compoziției țel fixate;

în arboretele aflate în condiții extreme se va menține vegetația forestieră indiferent de valoarea ei economică, pe întreaga suprafață sau parțial;

recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei care, altfel, prin eliminare naturală, s-ar recicla în cadrul ecosistemelor forestiere respective.

Se consideră că prin executarea corectă a lucrărilor de îngrijire și conducere, se poate realiza continuitatea funcțională a pădurilor studiate.

10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier

Scopul amenajamentelor este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice concretizate în planuri în vederea dirijării lor spre o structură normală.

Soluțiile silvotehnice prevăzute la actuala amenajare, urmăresc dirijarea organizării pădurilor spre structura normală, corespunzătoare funcțiilor atribuite și în concordanță cu cerințele ecologice ale speciilor forestiere.

Rezultatele soluțiilor silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2023-2032, vor fi analizate la sfârșitul acestuia, în raport cu dinamica organizării pădurilor, comparativ cu modelul (optim) normal, vor fi continuate soluțiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată și alte măsuri silvotehnice, potrivit noii structuri a pădurii.

Evoluția principalelor caracteristici ale fondului forestier sunt prezentate la capitolul 14. "Dinamica dezvoltării fondului forestier".

10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste, volume, creșteri)

În tabelul 10.2.1.1 sunt prezentați o serie de indicatori cantitativi ai fondului forestier analizat.

Indicatori cantitativi

Tabelul 10.2.1.1

Nr. crt.

Indicatori cantitativi

U.M.

Valoare

Ponderea pădurilor în suprafață totală a fondului forestier

Volum lemnos pe picior - total

40467

Volum lemnos pe picior - mediu

mc/ha

203

Vârsta medie

ani

Consistența medie

0,78

Creșterea curentă totală

1100

Creșterea curentă medie

mc/an/ha

5,5

Creșterea indicatoare - totală

Creșterea indicatoare - medie

mc/ha

10.

Posibilitatea de produse principale - totală

mc/an

11.

Posibilitatea de produse principale - la hectar

mc/ha

12.

Volumul de extras prin lucrări de conservare -total

mc/an

13.

Volumul de extras prin lucrări de conservare -la hectar

mc/ha

14.

Posibilitatea de produse secundare - totală

mc/an

236

15.

Posibilitatea de produse secundare - la hectar

mc/ha

16.

Volumul estimat de extras prin lucrări de igienă- total

mc/an

17.

Volumul estimat de extras prin lucrări de igienă- la hectar

mc/ha

0,80

Din suprafața totală a fondului forestier ponderea pădurilor reprezintă în momentul de față, 99 %, ceea ce indică o utilizare bună a acestuia, restul de 1% sunt terenuri afectate gospodăririi silvice (linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului) și terenuri scoase temporar din fondul forestier, ocupații și litigii.

10.2.2. Indicatori calitativi (clase de producție, compoziție)

Structura fondului forestier pe specii

Compoziția actuală a fondului forestier este: 65 PI 8 PAM 7 DT 5 MJ 5 BR 5 MO 3 AN 2 FA în timp ce compoziția recomandată este: 78 FA 19 DT 2 AN 1 MO

Refacerea structurii pe specii va fi un proces de durată și se va face treptat prin măsuri de promovare a diverselor tari în mod special, a_79 fagului, molidului, bradului. Promovarea se va face atât prin lucrări de regenerare artificială cât și prin lucrările de regenerare naturală și prin cele de îngrijire și conducere a arboretelor.

Ponderea speciei de valoare ridicată (pin silvestru) este de 65%, ceea ce reprezintă un procentaj foarte bun, urmat de paltin de munte (8%), diverse tari (7%) și celelalte specii având procente mai mici.

Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene.

Structura actuală a arboretelor este: 0% arborete echiene (0,00 ha), 76% (151,09 ha) sunt arborete relativ echiene, 0% arborete pluriene (0,00 ha). iar 24% (48,68 ha) sunt arborete relativ pluriene.

Arboretele naturale ocupă 3 % din totalul arboretelor, arboretele artificiale ocupă conform datelor din tabelul 4.5.4.1. - 97 %, restul fiind ocupate de: 97% sunt arborete artificiale.

Structura fondului de producție pe clase de producție și de calitate

Repartiția procentuală a arboretelor pe clase de producție se prezintă astfel

Clase de producție

III

Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare

Arboretele din sământă ocupă 9 %, cele din plantații reprezintă 88%, iar 3% sunt din lăstari. Modul de regenerare, se va îmbunătăți în viitor prin promovarea regenerării naturale, adoptându- se tratamentele adecvate și ajutorându-se regenerarea naturală. Unde este cazul, se vor efectua plantații dar numai cu specii corespunzătoare și cu proveniențe controlate.

Suprafața pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară

În fondului forestier al Obștii Prahuda - Ghebari luat în studiu nu există arborete destinate să producă lemn de rezonanță și pentru claviatură.

Principalele efecte protective

Conform încadrării funcționale, arboretele din cadrul U.P. analizat au rolul de protecție - protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2.A- 194,17 ha) și arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H- 5,60).

Capitolul 11

DIVERSE

11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia.

Prezentul amenajament intră în vigoare la

11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului

Administratorul fondului forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari are obligația de a completa toate evidențele referitoare la lucrările efectuate pe baza amenajamentului în formularele existente, având la bază actele legale și vor consemna următoarele

mișcări de suprafață din fondul forestier cu indicarea suprafețelor în cauză, a unităților amenajis- tice în cauză, a unităților amenajistice afectate și a actului normativ care a aprobat mișcarea respectivă;

suprafețele parcurse cu tăieri de regenerare pe unități amenajistice și specii;

volumele rezultate din aplicarea tratamentelor de regenerare pe u.a., specii și sortimente (lemn de lucru, lemn de foc și crăci);

suprafețe de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere, substituire pe u.a.;

suprafețe și volume rezultate din tăieri de conservare pe u.a. și sortimente;

suprafețele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe u.a., specii, sortimente primare (lemn lucru, lemn foc) în raport cu natura lucrării efectuate;

volume rezultate prin punerea în valoare a produselor accidentale pe u.a., specii, sortimente primare, precum și precomptarea lor din posibilitatea de produse principale (după caz);

suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare pe u.a., pe specii în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) și modalitatea de execuție a acestora (semănături directe, plantații);

stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafața decenală în rând la exploatare;

suprafețe realizate cu afinișuri și zmeurișuri naturale;

realizări în deschiderea de linii parcelare;

realizări în dotarea cu instalații cinegetice (hrănitori, sărării etc.) și piscicole (toplițe, cascade etc.).

La finele fiecărui an se vor totaliza elementele înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului. Evidența decenală se completează preluându-se totalurile pe ani din evidența anuală. De asemenea, pentru fiecare an se înscriu lucrările planificate prin amenajament evidențiindu-se diferența dintre realizări și planificări.

11.3. Indicarea hărților anexate amenajamentului

Hărțile care însoțesc prezentul amenajament, întomite la scara 1: 20 000 sunt:– harta generală;– harta arboretelor;– harta lucrărilor de cultură și exploatare.

11.4. Colectivul de elaborare

11.5. Bibliografie

Chiriță,C. ș.a. - 1977, "Stațiuni forestiere", Editura Academiei R.S.România, București

Chiriță,C.-1986, "Pădurile României-probleme actuale și de viitor" în "Pădurile noastre: ieri, astăzi,mâine ",I.C.A.S. ,Seria a II-a, București.

Damian ,I.-1969, "Împăduriri", Editura Didactică și Pedagogică, București.

Florescu,I.-1981,"Silvicultură", Editura Didactică și Pedagogică,București.

Giurgiu, V.-1988"Amenajarea pădurilor cu funcții multiple", Editura Ceres, București.

Giurgiu, V.,Decei,I.,Armășescu,S.-1972, "Biometria arborilor și arboretelor din România", Editura Ceres, București.

Milescu, I.-1994, "Ecologie forestieră", Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava.

Negulescu,E.G. ș.a.-1973, "Silvicultură",Editura Ceres, București.

Pașcovschi,S., Leandru, V.-1958, "Tipuri de păduri din R.P.R.", Editura Agro-silvică, București.

Rucăreanu, N. -1967, "Amenajarea pădurilor", Editura Agro-silvică, București.

Stoiculescu,Cr.D. -1987,"Potențialul furajer din cadrul fondului forestier și raționalizarea pășunatului în pădure", Buletinul informativ al Academiei de Științe Agricole și Silvice, nr.17, București.

Târziu, D.-1997, "Pedologie și stațiuni forestiere", Editura Ceres, București.

*** "Atlas climatologic al R.S.R.", Editura Academiei, București, 1966.

*** "Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor", București, 1987.

*** "Legea privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic" (Legea nr.2/1987), București, 1987.

*** "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", București, 2000.

*** "Norme tehnice de îngrijire a arboretelor ", București, 2000.

*** "Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor",București, 2000.

*** "Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României", Societatea "Progresul Silvic", Editura Arta Grafică, București, 1995.

*** Amenajamentul fondului forestier aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, 2013.

11.6. Procese verbale ale ședințelor de avizare

11.7. Copii de pe documentele de proprietate

Partea a II-a PLANURI DE AMENAJAMENT

Capitolul 12.

PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

12.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale

12.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S. U.P. A codru regulat

12.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale S.U.P. A - Codru regulat

Nu sunt arborete în planul decenal.

12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru regulat Nu sunt arborete în planul decenal.

12.1.2. Recapitulația posibilității de produse principale

12.1.2.1. Recapitulația posibilității de produse principale - codru regulat

Nu sunt arborete pentru care se recoltează produse principale.

12.2. Planul lucrărilor de conservare (tăieri de conservare și alte lucrări)

Nu avem arborete în planul lucrărilor de conservare.

12.2.1. Recapitulația tăierilor de conservare pe specii

Nu avem arborete în planul lucrărilor de conservare.

12.3. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

Drum

RARITURI

CURATIRI

DEGAJARI

IGIENA

Total vol. De extras

Suprafața

Varsta

CNS

Volum actual

Crest.

Nr. in.

SPR parcurs

Vol.de extras

Suprafața

Varsta

CNS

Volum actual

Nr. in.

SPR parcurs

Vol.de extras

Suprafața

Varsta

Suprafața

Vol.de extras

Ani

DP001

146 A

46,35

0,9

12561

338

46,35

1423

82,82

663

2086

147 A

27,31

0,8

5271

153

16,39

361

147 B

43,29

0,8

8356

242

25,97

573

Total dram

116,95

0,8

26188

88,71

2357

82,82

663

3020

Total cat. drum

116,95

0,8

26188

88,71

2357

82,82

663

3020

Total grapa

116,95

0,8

26188

88,71

2357

82,82

663

3020

Total general

116,95

0,8

26188

88,71

2357

82,82

663

3020

12.3.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii

UP/SUP

RARITURI

CURATIRI

DEGAJARI

IGIENA

TOTAL

Posibilitate decenala

88,71

2357

82,82

663

3020

198

212

PAM

148

2015

309

2324

PLA

Posibilitate anuala

8,87

236

82,82

302

M Posibilitate decenala

88,71

2357

82,82

663

3020

M AN

M BR

M DT

198

212

M FA

M MJ

M MO

M PAM

148

M PI

2015

309

2324

M PLA

M Posibilitate anuala

8,87

236

82,82

302

12.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

În suprafața studiată a fondului forestier al Obștei Prahuda - Ghebari un avem arborete care să necesite lucrări de regenerare și împădurire.

Capitolul 13

PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE

13.1. Planul instalațiilor de transport

Tabelul 13.1.1

Drum Acces.

Total supraf.

Acces.

FOND FORESTIER PRODUCTIV

POSIBILITATEA DECENALA

TOTAL

Total supraf.

Exploatabil

Preexploat.

Neexploat.

PRODUSE PRINCIPALE

Taieri cons.

PRODUSE SECUNDARE

medie

Succ.+progr.

Rase

Total princ.

Rarituri

Curatiri

Totalsec.

Igiena

Supraf.

Volum

DP001

202,74

0,99

2357

663

3020

T.DP

202,74

0,99

2357

663

3020

TOTAL

202,74

0,99

2357

663

3020

Densitatea rețelei instalațiilor de transport care servesc nemijlocit pădurea este de 14,79 m/ha.

13.2. Planul construcțiilor silvice

În cuprinsul Unității de Producție I Obștea Prahuda - Ghebari nu există nici o construcție silvică.

Nu au fost propuse construcții silvice dar, în funcție de necesități, proprietarii pot construi spații de cazare a personalului care administrează fondul forestier și depozite necesare.

Capitolul 14

PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

An amenajare

Denumire

(U.P.) (S.G.)

Suprafața

-ha-

Proporția speciilor Clasa de producție

Vrt. med.

(ani)

Fondul lemn. tot. (miimc)

Creșt. crt.tot. mc

Posibilitatea anuală

Volumul mediu recoltat anual

Terenuri de reîmpădurit

Dens. rețel. instal. m/ha

Ind.de creșt ind.

mc/ an

Sporul produc păd.

Totală

Păduri

Teren de împ./ Alte ter. din f.f.

Cons med.

Volum med.la ha/ mc

Indice creștere curenă mc/an/ha

Prod. princ. mc Ind.rec mc/an/ha

Prod. secund mc

Ind.rc mc/an/ ha

Produse principale

mc / %

Prod. secun

mc /%

Total ha

Din care: cu răș.în arb.de refăcut

2023

SUP A

SUP M

199,77

65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA

40467

1100

236

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0

0,78

203

5,5

1,2

TOTAL

202,74

199,77

2,97

65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA

40467

1100

236

14,79

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0

0,78

203

5,5

1,2

2033

SUP A

SUP M

199,77

62PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 5FA

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0

0,77

TOTAL

202,74

199,77

2,97

62PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 5FA

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0

0,77

2043

SUP A

SUP M

199,77

60PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 2AN 7FA

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0

0,77

TOTAL

202,74

199,77

2,97

60PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 2AN 7FA

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0

0,77

ÎN PERSPECTIVĂ

SUP A

SUP M

199,77

59PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 10FA

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0

0,78

TOTAL

202,74

199,77

2,97

59PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 10FA

3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0

0,78

Partea a III-a EVIDENȚE DE AMENAJAMENT

Capitolul 15

EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

15.1.1. Descrierea parcelară

15.1.2. Evidențe pe unități amenajistice a datelor complementare din descrierea parcelară

15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate

15.1.4. Evidența unităților amenajistice inventariate de ocol

15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

15.2.3. Situația sintetică pe specii

15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii

15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul neproductiv

15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție, după vârstă, grupe funcționale și specii

15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii

15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație

15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

15.3.2. Recapitulație formații forestiere

15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție

15.3.5. Evidența arboretelor slab productive

15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă

15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

15.4.3. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare

15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare

15.5.3. Lista drumurilor și a u.a. urilor deservite

15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice

15.1.1. Descrierea parcelară

15.1.2. Evidențe pe unități amenajistice a datelor complementare din descrierea parcelară

15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate

15.1.4. Evidența unităților amenajistice marcate de ocol

15.1.1. Descrierea parcelară

15.1.2. Evidența pe unități amenajistice a datelor complementare din descrierea parcelară

Date complementare OBȘTEA PRAHUDA

142 A

K= 0,6- 0,8. Înclinare ± 5grade.

142M1

Litigiu OS Focșani - suprapunere

142M2

Întabulare Obștea Prahuda - casa de apă

143

K= 0,6- 0,8. Prezintă ravene. DIS; CI, SC, FA, BR. Rarituri 2020=53 mc.

144

K= 0,7- 0,8. DIS; SC. DT; MJ, CI, FA, PAM. Eroziune în amonte.

145

K= 0,6- 0,8. DIS; ME, PLT.

146 A

Prezintă o alunecare între B 340- 341<0,1 ha. DIS; MO, BR, MJ. Rarituri=638,72 mc.

146V

DIS; PI, MJ.

147 A

K= 0,7- 0,9; DT; FA, SC, CI, ME; DIS; PLT, SAC. Rarituri=263 mc.

147 B

K= 0,7- 0,9; DT; FA, SC, CI, ME; DIS; PLT, SAC.

15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate statistic

Nu există arborete inventariate statistic sau integral.

15.1.4. Evidența unităților amenajistice inventariate integral

Nu există arborete marcate de ocol

15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

15.2.3. Situația sintetică pe specii

15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii

15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție, după vârstă, grupe funcționale și specii

15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii

15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale

CATEGORIE DE FOLOSINTA

Suprafata

(Ha)

GRF.

Total

A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi

199,77

A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale

A11 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva

A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala

A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala

A14 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze

A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi

A16 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii

A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi

A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale

199,77

A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva

142 A 143 144 145 146 A 147 A 147 B

199,77

A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala

A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze

A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi

A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi

B - Terenuri afectate gospodaririi silvice

0,5

B1 - Linii parcelare principale

B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului

146V

0,5

B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente

B4 - Cladiri, curti si depozite permanente

B5 - Pepiniere si plantatii seminciere

B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc

B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei

B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc.

B9 - Ape care fac parte din fondul forestier

B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune

B11- Fasii de frontiera si instalatii aferente (G)

C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc.

D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier

2,47

D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt. instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc.

D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale necesare, ocupatii si litigii

142M1 142M2

2,47

TOTAL : A + B + C + D

199,77

202,74

15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

FCT1

FCT

UNITATI AMENAJISTICE

142M1 142M2 146V

Total FCT: 3 UA 2.97 Ha

Total FCT1: 3 UA 2.97 Ha

Total GF:0 3 UA 2.97 Ha

143 144 145 146 A 147 A 147 B

Total FCT:2A 6 UA 194.17 Ha

Total FCT1:2A 6 UA 194.17 Ha

142 A

Total FCT:2H 1 UA 5.60 Ha

Total FCT1:2H 1 UA 5.60 Ha

Total GF:1 7 UA 199.77 Ha

Total U.P.: 10 UA 202.74 Ha

15.2.3. Situația sintetică pe specii

Specia

SUPRAFATA

VOLUM

Creștere

Varsta medie

Clp. med.

Productivitate

Consistenta

Amestec

Mod regenerare

Vitalitate

TOTAL

Grupa I

TOTAL

Totala

sup.

med.

inf.

med.

0,1-0,3

0,4-0,6

0,7-1,0

<50

50-80

>80

vig-

nor.

slb.

Mc/Ha

Ani

129,74

100

27738

817

6,3

3,2

100

PAM

16,27

100

2404

2,6

3,2

100

13,39

100

2325

6,1

3,1

100

9,91

100

1387

3,3

100

9,74

100

3067

4,5

110

100

9,41

100

2342

7,2

3,7

100

6,83

100

711

1,9

100

3,92

100

437

5,6

100

PLA

0,56

100

1,8

100

TOTAL

199,77

100

199,77

100

40467

100

1100

5,5

3,3

100

Supr.totala

202,74

Nr. parcele

Spf.med.parcela

33,79

Nr. UA

Spf.medie UA

20,27

15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

Subgr

FCT

Clasa de producție

TOTAL

Var- sta

Cls. pr- med

Consistenta

III

Suprafața

Volum

Creștere

<0,4

0,40,6

>0,6

Mc/Ha

Ani

142,38

51,79

194,17

39834

205

1075

5,5

3,3

194,17

5,6

633

113

4,5

5,6

T. subgr.

Sume

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

T. grupa

Sume

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

TOTAL

Sume

142,38

57,39

199,77

40467

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii

Gr.

Specia

Clasa de producție

TO TAL

Var- sta

Cls. pr. med

Consistenta

III

Suprafața

Volum

Creștere

<0,4

0,4 - 0,6

>0,6

Mc/Ha

Ani

107,02

22,72

129,74

27738

214

817

6,3

3,2

129,74

PAM

13,42

2,85

16,27

2404

148

2,6

3,2

16,27

H.7

1,69

13,39

2325

174

6,1

3,1

13,39

7,06

2,85

9,91

1387

140

3,3

9,91

9,74

3067

315

4,5

110

9,74

3,18

6,23

9,41

2342

249

7,2

3,7

9,41

6,83

711

104

1,9

6,83

3,92

437

111

5,6

3,92

PLA

0,56

100

1,8

0,56

Total grupa

Sume

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

TOTAL

Sume

142,38

57,39

199,77

40467

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii

Specia

Clasa de producție

TOTAL

Var- sta

Cls. pr- med

Consistenta

III

Suprafața

Volum

Creștere

<0,4

0,4 - 0,6

>0,6

Mc/Ha

Ani

107,02

22,72

129,74

27738

214

817

6,3

3,2

129,74

PAM

13,42

2,85

16,27

2404

148

2,6

3,2

16,27

11.7

1,69

13,39

2325

174

6,1

3,1

13,39

7,06

2,85

9,91

1387

140

3,3

9,91

9,74

3067

315

4,5

110

9,74

3,18

6,23

9,41

2342

249

7,2

3,7

9,41

6,83

711

104

1,9

6,83

3,92

437

111

5,6

3,92

PLA

0,56

100

1,8

0,56

Total

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv

Nu există.

15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

Specia

Clasa de producție

TOTAL

Var- sta

Cls.pr. med

Consistenta

III

Suprafața

Volum

Creștere

<0,4

0,4 - 0,6

>0,6

Mc/Ha

Ani

107,02

22,72

129,74

27738

214

817

6,3

3,2

129,74

PAM

13,42

2,85

16,27

2404

148

2,6

3,2

16,27

11,7

1,69

13,39

2325

174

6,1

3,1

13,39

7,06

2,85

9,91

1387

140

3,3

9,91

9,74

3067

315

4,5

110

9,74

3,18

6,23

9,41

2342

249

7,2

3,7

9,41

6,83

711

104

1,9

6,83

3,92

437

111

5,6

3,92

PLA

0,56

100

1,8

0,56

Total

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție, după vârstă, grupe funcționale și specii

SUP

Clv.

Gr.

Specia

Clasa de producție

TOTAL

Var- sta

Cls. pr- med

Consistenta

III

Suprafața

Volum

Creștere

<0,4

0,4 - 0,6

>0,6

Mc/Ha

Ani

107,02

22,72

129,74

27738

214

817

6,3

3,2

129,74

PAM

13,42

2,85

16,27

2404

148

2,6

3,2

16,27

H.7

1,69

13,39

2325

174

6,1

3,1

13,39

7,06

2,85

9,91

1387

140

3,3

9,91

9,74

3067

315

4,5

110

9,74

3,18

6,23

9,41

2342

249

7,2

3,7

9,41

6,83

711

104

1,9

6,83

3,92

437

111

5,6

3,92

PLA

0,56

100

1,8

0,56

Total clv.

Sume

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

107,02

22,72

129,74

27738

214

817

6,3

3,2

129,74

PAM

13,42

2,85

16,27

2404

148

2,6

3,2

16,27

11,7

1,69

13,39

2325

174

6,1

3,1

13,39

7,06

2,85

9,91

1387

140

3,3

9,91

9,74

3067

315

4,5

110

9,74

3,18

6,23

9,41

2342

249

7,2

3,7

9,41

6,83

711

104

1,9

6,83

3,92

437

111

5,6

3,92

PLA

0,56

100

1,8

0,56

Total clv.

Sume

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

Tot.

107,02

22,72

129,74

27738

214

817

6,3

3,2

129,74

PAM

13,42

2,85

16,27

2404

148

2,6

3,2

16,27

Tot.

H.7

1,69

13,39

2325

174

6,1

3,1

13,39

7,06

2,85

9,91

1387

140

3,3

9,91

9,74

3067

315

4,5

110

9,74

3,18

6,23

9,41

2342

249

7,2

3,7

9,41

6,83

711

104

1,9

6,83

3,92

437

111

5,6

3,92

PLA

0,56

100

1,8

0,56

TOTAL

Sume

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

Tot.

107,02

22,72

129,74

27738

214

817

6,3

3,2

129,74

PAM

13,42

2,85

16,27

2404

148

2,6

3,2

16,27

11,7

1,69

13,39

2325

174

6,1

3,1

13,39

7,06

2,85

9,91

1387

140

3,3

9,91

9,74

3067

315

4,5

110

9,74

3,18

6,23

9,41

2342

249

7,2

3,7

9,41

6,83

711

104

1,9

6,83

3,92

437

111

5,6

3,92

PLA

0,56

100

1,8

0,56

TOTAL

Sume

142,38

57,39

199,77

100

40467

100

203

1100

5,5

3,3

199,77

100

15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii

Nu există.

15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație

15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

15.3.2. Recapitulație formații forestiere

15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție

15.3.5. Evidența arboretelor slab productive

15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure

Tip stațiune

Tip padure

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE

Terenuri goale

TOTAL

Natural fundamental de prod.

Parțial derivat

Total derivat de prod.

Artificial de prod.

Tanar nedefinit

Total pădure

Sup.

Mij.

Inf.

Subprod.

Sup.

Mij.

Inf.

Sup.+Mij.

Inf.

2,97

100

TOTAL

2,97

100

4120

4181

148,74

45,43

194,17

100

TOTAL

148,74

45,43

194,17

100

4530

9831

5,6

100

TOTAL

5,6

100

TOTAL U.P.

5,6

148,74

45,43

199,77

2,97

202,74

100

15.3.2. Recapitulație formații forestiere

Formația forestiera

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE

Terenuri goale

TOTAL

Natural fundamental de prod.

Parțial derivat

Total derivat de prod.

Artificial de prod.

Tanar nedefinit

Total pădure

Sup.

Mij.

Inf.

Subprod.

Sup.

Mij.

Inf.

Sup.+Mij.

Inf.

2,97

100

41 FĂGETE PURE

MONTANE

148,74

45,43

194,17

100

98 ANINISURI

DE ANIN ALB

5,6

100

TOTAL UP

5,6

148,74

45,43

199,77

2,97

202,74

100

5,6

194,17

199,77

2,97

202,74

100

15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție

Formația forest.

Categ. de altitudine

CATEGORII DE ÎNCLINARE

TOTAL

<16G

16-30G

31 - 40 G

>40G

Ins.

Umbr.

Ins.

Umbr.

Ins.

P. Ins.

Umbr.

Ins.

Umbr.

Ins.

P. Ins.

Umbr.

Total

02-04

2,47

04-06

0,5

TOTAL

Sume

2,47

0,5

2,47

0,5

2,97

100

04-06

145,49

06-08

48,68

TOTAL

Sume

194,17

100

04-06

5,6

TOTAL

Sume

5,6

100

02-04

2,47

04-06

6,1

145,49

151,59

06-08

48,68

TOTAL U.P.

Sume

2,47

6,1

194,17

2,47

200,27

202,74

100

TOTAL CAT.INCL.

Sume

2,47

6,1

194,17

202,74

100

15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție

Etaje fitoclimatice

CATEGORII DE ÎNCLINARE

TOTAL

< 16 G

16-30G

31-40G

> 40 G

Ins.

P. Ins.

Umbr.

Ins.

P. Ins.

Umbr.

Ins.

P. Ins.

Umbr.

Ins.

P. Ins.

Umbr.

Ins.

P. Ins.

Umbr.

Total

2,47

0,5

2,47

0,5

2,97

100

4 FM1+FD4

5,6

194,17

199,77

100

TOTAL

2,47

6,1

194,17

2,47

200,27

202,74

100

15.3.5. Evidența arboretelor slab productive

CRT

UNITATI AMENAJISTICE

Natural fundamental subprod.

142 A

TOTAL CRT 1 UA 5.60 HA

Artificial de prod. inf.

143 144

TOTAL CRT 2 UA 45.43 HA

TOTAL U.P. 3 UA 51.03 HA

15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului

Natura si intensitatea eroziunii

Categoria de inclinare

Teren gol

Padure cu consistenta

Total

0,1 - 0,4

0,5 - 0,7

0,8 - 1,0

Fara eroziune

0 - 15

2,47

16 - 25

0,5

5,6

6,1

26 - 30

31 - 35

77,22

116,95

194,17

> 35

T o t a l

2,97

82,82

116,95

202,74

Er.in adincime

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Slaba

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Moderata

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Puternica

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

F. puternica

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Excesiva

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Total

Er.in suprafata

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Slaba

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Moderata

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Puternica

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

F. puternica

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Excesiva

0 - 15

16 - 25

26 - 30

31 - 35

> 35

Total

Total U.P.

0 - 15

2,47

16 - 25

0,5

5,6

6,1

26 - 30

31 - 35

77,22

116,95

194,17

> 35

2,97

82,82

116,95

202,74

15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării

Natura poluării

Arborete afectate cu intensitatea poluării

Total

Slabă

Moderată

Puternică

Foarte puternică

Compuși sulf și pulberi metal: PB, ZN, CD, CU, FE

Compuși azot și gaze pulberi industria lemnului și chimică

Pulberi si gaze emise de la termoficare

Reziduuri lichide și solide din industrie si zootehnie

Pulberi fabrice ciment

Diverși factori poluanți

Total poluare

Fără poluare vizibilă

202,74

Total U.P.

202,74

15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă

15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii

Nu există.

15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec

Specia

Exploatabilitate

AMESTEC

Total

> = 80 %

50 - 80 %

30 - 50 %

< 30 %

41,71

79,59

6,75

1,69

129,74

TOTAL

41,71

79,59

6,75

1,69

129,74

PAM

16,27

TOTAL

16,27

13,39

TOTAL

13,39

9,91

TOTAL

9,91

9,74

TOTAL

9,74

9,41

TOTAL

9,41

6,83

TOTAL

6,83

3,92

TOTAL

3,92

PLA

0,56

TOTAL

0,56

41,71

83,51

6,75

67,8

199,77

TOTAL

41,71

83,51

6,75

67,8

199,77

15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului

Nu există.

15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile

Nu există.

15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare

15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare

15.5.3. Lista drumurilor și a u.a. urilor deservite

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare

Drum / Acces.

Total supraf.

Acces.

FOND FORESTIER PRODUCTIV

POSIBILITATEA DECENALA

Total supraf.

Exploatabil

Pre- exploat.

Ne- exploat.

PRODUSE PRINCIPALE

PRODUSE SECUNDARE

medie

Grad.+ transgr.

Cvasi- grad.

Succ.+ progr.

Rase

Crang

Total princ.

Tăieri cons.

Rărituri

Curățiri

Total sec.

Igiena

TOTAL

Supraf.

Volum

DP001

202,74

0,99

2357

663

3020

T.DP

202,74

0,99

2357

663

3020

TOTAL

202,74

0,99

2357

663

3020

15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare

Drum / Acces.

Total supraf.

Acces.

FOND FORESTIER PRODUCTIV

POSIBILITATEA DECENALA

Total supraf.

Exploatabil

Pre- exploat.

Ne- exploat.

PRODUSE PRINCIPALE

PRODUSE SECUNDARE

medie

Grad.+ transgr.

Cvasi- grad.

Succ.+ progr.

Rase

Crang

Total princ.

Tăieri cons.

Rărituri

Curățiri

Total sec.

Igiena

TOTAL

Supraf.

Volum

0.1 - 0.3

8,07

0,21

0.4 - 0.6

46,35

0,6

1423

0.7 - 0.9

56,35

0,75

361

229

590

1.0 - 1.2

16,89

1,1

136

1.3 - 1.6

43,29

1,3

573

> 1.6

31,79

1,7

254

TOTAL

202,74

0,99

2357

663

3020

15.5.3. Lista drumurilor și a u.a. urilor deservite

Cat. DRM

Drum

UNITĂȚI AMENAJISTICE

DP001

142 A 142M1 142M2 143 144 145 146 A 146V 147 A 147 B

TOTAL DRUM 10 UA 202.74 HA

TOTAL CAT 10 UA 202.74 HA

TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA

Partea a IV-a APLICAREA AMENAJAMENTULUI

Capitolul 16

EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri

16.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală

16.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului

16.4. Evidența decenală a aplicării amenajamentului

16.5. Observațiile beneficiarului în legatură cu aplicarea amenajamentului și a tuturor evidențelor acestuia

16.1. EVIDENTA ȘI BILANȚUL

aplicării anuale a prevederilor amenajamentului

cu privire la exploatări și împăduriri

Specificare

Produse din

Produse din deschideri linii, defrișări

Total 3+5+7+9+ 11+13+15

Lucrări de împăduriri

Tăieri de regenerare

Accidentale I

Tăieri de îngrijire

Accidentale II

Tăieri de conservare

Tăieri de igienă

Sarcina anuală

8,87

236

82,82

302

Sarcina pe deceniu (2023-2032)

88,71

2357

82,82

663

3020

Realizat în anul (.....)

Rămas de realizat în restul de 9 ani

Realizat în anul II(.....)

Rămas de realizat în restul de 8 ani

Realizat în anul III(.....)

Rămas de realizat în restul de 7 ani

Realizat în anul IV(.....)

Rămas de realizat în restul de 6 ani

Realizat în anul V(.....)

Rămas de realizat în restul de 5 ani

Realizat în anul VI(.....)

Rămas de realizat în restul de 4 ani

Realizat în anul VII(.....)

Rămas de realizat în restul de 3 ani

Realizat în anul VIII(.....)

Rămas de realizat în restul de 2 ani

Realizat în anul IX(.....)

Rămas de realizat în restul de 1 an

Realizat în anul X(.....)

Realizat în total pe deceniu

Rămas de realizat din sarcina decenala

Realizat în plus față de prevederi

Realizat în minus față de prevederi

16.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală

U.a.

Suprafața Compoziția țel

Cons. arb. și descr. semint. utiliz. în anul amenajării

Specificări

SITUAȚIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

2032

Fructificația

Felul tăierii

Compl.la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificația

Felul tăierii

Compl.la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificația

Felul tăierii

Compl.la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificația

Felul tăierii

Compl. la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificația

Felul tăierii

Compl. la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificatia

Felul tăierii

Compl. la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificația

Felul tăierii

Compl. la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificația

Felul tăierii

Compl. la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințisului

Fructificația

Felul tăierii

Compl. la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

Fructificația

Felul tăierii

Compl. la regen. naturale

Îngrijirea semințișurilor

Descrierea semințișului

16.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2023

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2023

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2024

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2024

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2025

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2025

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2026

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2026

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2027

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2027

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2028

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2028

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2029

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2029

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Supra fața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2030

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2030

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2031

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2031

Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Lemn lucru

Lemn foc

Total

2032

Produse accidentale

Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. APV

Specia

Suprafața parcursă

Material rezultat

u.a. nr.

Nr. Act

Specia

Suprafața parcursă

Suprafața efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total

Semănături directe

Plantații

Total

2032

16.4. EVIDENȚA DECENALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI

Anul din deceniu in curs

Lucrări

Tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare

Rărituri

Suprafața parcursă

Material rezultat

Suprafața parcursă

Material rezultat

Lemn de lucru

Lemn de foc

Total

Lemn de lucru

Lemn de foc

Total

m. c.

Planificate

Realizate

În plus

În minus

Planificate

Realizate

În plus

În minus

III

Planificate

Realizate

În plus

În minus

Planificate

Realizate

În plus

În minus

Planificate

Realizate

În plus

În minus

Planificate

Realizate

În plus

În minus

VII

Planificate

Realizate

În plus

În minus

VIII

Planificate

Realizate

În plus

În minus

Planificate

Realizate

În plus

În minus

Planificate

Realizate

În plus

În minus

Curățiri

Degajări

Tăieri de igienă

Masă lemnoasă rezultată din

Total general

(6+10+13+16+19)

Lucrări de împădurire

Produse accidentale I

Produse accidentale II

Lemn de lucru

Lemn de foc

Total

Lemn de lucru

Lemn de foc

Total

m. c.

16.5. Observațiile beneficiarului în legatură cu aplicarea amenajamentului și a tuturor evidențelor acestuia

S.C. SILVAPAS PROIECT S.R.L. HUȘI

» > 2023 «<

-----

ANEXĂ din 4 martie 2024 referitoare la amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Prahuda-Ghebari, Unitatea de Producție I Obștea Prahuda-Ghebari, județul Vrancea

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?