COMUNICAT din 2 iulie 2025 privind perioada de repaus de 24 de ore dintre două ture succesive de lucru

Dosar în care s-a formulat sesizarea: 7468/99/2019

Nr. de înregistrare a sesizării: 1449/1/2025

Data înregistrării sesizării: 02.07.2025

Conținutul sesizării

În interpretarea art. 115 alin. (2) Codul muncii, perioada de repaus de 24 de ore reprezintă un repaus zilnic, derogatoriu de la durata repausului zilnic reglementat prin art. 135 Codul muncii și, în cazul ultimei ture din săptămâna de lucru, se cumulează cu repausul săptămânal prevăzut de art. 137 Codul muncii sau este o prevedere autonomă și se aplică în concret doar între două ture succesive de lucru?

În interpretarea art. 137 alin. (5) Codul muncii, compensația pentru munca desfășurată în zile de repaus săptămânal, egală cu dublul compensațiilor aferente sporului pentru munca suplimentară, se cuvine salariatului chiar dacă munca prestată în zile de repaus săptămânal nu este în afara duratei normale a timpului de muncă?

Minuta deciziei nr. 415 din 24 noiembrie 2025

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 7.468/99/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept

În interpretarea art. 115 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, perioada de repaus de 24 de ore reprezintă un repaus zilnic, derogatoriu de la durata repausului zilnic reglementat prin art. 135 din Codul muncii, și, în cazul ultimei ture din săptămâna de lucru, se cumulează cu repausul săptămânal prevăzut de art. 137 din Codul muncii sau este o prevedere autonomă și se aplică în concret doar între două ture succesive de lucru?

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 7.468/99/2019 și, în consecință, în interpretarea art. 137 alin. (5) din Codul muncii, stabilește

Compensația pentru munca desfășurată în zile de repaus săptămânal, egală cu dublul compensațiilor aferente sporului pentru munca suplimentară, se cuvine salariatului chiar dacă munca prestată în zile de repaus săptămânal nu este în afara duratei normale a timpului de muncă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.