ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 (26897) | RO

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 1 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

(1) Se aprobă Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

(2) Prezentele reglementări se aplică împreună cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Anexă — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

LISTA

cuprinzând agenţii economici care aplica prevederile

Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001

I. LISTA CUPRINZÂND SOCIETĂŢILE COMERCIALE COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

1. Aerostar - S.A. Bacau

2. Alro - S.A. Slatina

3. Amep American Packaging - S.A. Tecuci

4. Apsa - S.A. Baia Mare

5. Arctic - S.A. Gaesti

6. Armatura - S.A. Cluj-Napoca

7. Artrom - S.A. Slatina

8. Agras - S.A. Bucureşti

9. Rafinaria Astra - S.A. Ploiesti

10. Astra Vagoane - S.A. Arad

11. Antibiotice - S.A. Iaşi

12. Aurora Targu Frumos - S.A. Iaşi

13. Azomures - S.A. Targu Mures

14. Berceni - S.A. Bucureşti

15. Bermas - S.A. Suceava

16. Compa - S.A. Sibiu

17. Cos - S.A. Targoviste

18. Chimopar - S.A. Bucureşti

19. Automobile Dacia - S.A. Pitesti

20. Dorobantul - S.A. Ploiesti

21. Electroaparataj - S.A. Bucureşti

22. Allied Deals Elcond - S.A. Zalau

23. Energopetrol - S.A. Campina

24. Ema - S.A. Piatra-Neamt

25. Electroputere - S.A. Craiova

26. Electrotehnica - S.A. Bucureşti

27. Excelent - S.A. Bucureşti

28. Faur - S.A. Bucureşti

29. Feleacul - S.A. Cluj-Napoca

30. Frial - S.A. Constanta

31. Fortuna - S.A. Bucureşti

32. Hitrom - S.A. Vaslui

33. Impact - S.A. Bucureşti

34. Imsat - S.A. Bucureşti

35. Internaţional - S.A. Sinaia

36. Oţel Inox - S.A. Targoviste

37. Mefin - S.A. Sinaia

38. Mopan - S.A. Targu Mures

39. Mopariv - S.A. Ramnicu Valcea

40. Nicolina - S.A. Iaşi

41. Navol - S.A. Oltenita

42. Navrom - S.A. Galaţi

43. Oil Terminal - S.A. Constanta

44. Oltchim - S.A. Ramnicu Valcea

45. Policolor - S.A. Bucureşti

46. Petrolexportimport - S.A. Bucureşti

47. Prodplast - S.A. Bucureşti

48. Petros - S.A. Ploiesti

49. Petrolsub - S.A. Suplacu de Barcau

50. Rulmentul - S.A. Braşov

51. Rocar - S.A. Bucureşti

52. Robinete Industriale - S.A. Bacau

53. Sicomed - S.A. Bucureşti

54. Sidertrans - S.A. Calarasi

55. Silcotub - S.A. Zalau

56. Şantierul Naval - S.A. Constanta

57. Şantierul Naval - S.A. Orşova

58. Aker - S.A. Tulcea

59. Sofert - S.A. Bacau

60. Siretul - S.A. Pascani

61. Sinteza - S.A. Oradea

62. Turbomecanica - S.A. Bucureşti

63. Terapia - S.A. Cluj-Napoca

64. Turism Transilvania - S.A. Cluj-Napoca

65. U.C.M - S.A. Resita

66. Upsom - S.A. Ocna Mures

67. Uton - S.A. Onesti

68. Uztel - S.A. Ploiesti

69. Prodvinalco - S.A. Cluj-Napoca

70. Rolast - S.A. Pitesti

71. Ves - S.A. Sighisoara

72. Zimtub - S.A. Zimnicea

II. LISTA CUPRINZÂND COMPANIILE/SOCIETĂŢILE NAŢIONALE ŞI ALTE SOCIETĂŢI COMERCIALE

1. Societatea Naţionala "Transgaz" - S.A. Medias

2. Societatea Comercială "Exprogaz" - S.A. Medias

3. Societatea Comercială "Distrigaz-Nord" - S.A. Targu Mures

4. Societatea Comercială "Distrigaz-Sud" - S.A. Bucureşti

5. Societatea Naţionala "Depogaz" - S.A. Ploiesti

6. Compania Naţionala de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A. Bucureşti

7. Regia Autonomă "Monitorul Oficial" Bucureşti

8. Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. Bucureşti

9. Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti

10. Compania Naţionala "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni" - S.A.

11. Regia Autonomă de Transport - Bucureşti

12. Societatea Naţionala de Radiocomunicatii - S.A. Bucureşti

13. Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA" - Bucureşti

14. Compania Naţionala "Transelectrica" - S.A. Bucureşti

15. Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. Bucureşti

16. Societatea Comercială "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti

17. Societatea Comercială "Electrica" - S.A. Bucureşti

18. Societatea Naţionala "Nuclearelectrica" - S.A. Bucureşti

19. Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" - Bucureşti

20. Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. Bucureşti

III. LISTA CUPRINZÂND SOCIETĂŢILE COMERCIALE COTATE PE PIATA RASDAQ

1. Alprom - S.A. Slatina

2. Socep - S.A. Constanta

3. Ana-Imep - S.A. Pitesti

4. Brau Union - S.A. Reghin

5. Generalcom - S.A. Bucureşti

6. Titan - S.A. Bucureşti

7. Sanex - S.A. Cluj-Napoca

8. Cimentul - S.A. Turda

9. Romarc Fuel - S.A. Otopeni

10. Desfacere Mărfuri Alimentare şi Industriale "Unirea" - S.A. Bucureşti

11. Lido - S.A. Bucureşti

12. Avicola - S.A. Buzau

13. Metex - S.A. Targoviste

14. Romportmet - S.A. Galaţi

15. ONT Carpaţi - S.A. Bucureşti

16. Timken-România - S.A. Ploiesti

17. Palace - S.A. Sinaia

18. Braiconf - S.A. Brăila

19. Danubiana - S.A. Bucureşti

20. Mobitex - S.A. Bucureşti

21. Mangalia - S.A. Constanta

22. Şantierul Naval - S.A. Brăila

23. Uzinexport - S.A. Bucureşti

24. Grandemar - S.A. Cluj-Napoca

25. Napolact - S.A. Cluj-Napoca

26. Victoria Prahova - S.A. Floresti

27. Practic - S.A. Bucureşti

28. Umeb - S.A. Bucureşti

29. Construcţii Bihor - S.A. Oradea

30. Electroprecizia - S.A. Sacele

31. Iame - S.A. Sfîntu Gheorghe

32. Nord - S.A. Bucureşti

33. Morarit Panificatie Ialomita - S.A. Slobozia

34. Cariere Ilsom - S.A. Bistrita-Nasaud

35. Intfor - S.A. Galaţi

36. Energia - S.A. Constanta

37. Diham - S.A. Bucureşti

38. Metecom - S.A. Satu Mare

39. Asco - S.A. Bacau

40. Altur - S.A. Slatina

41. Geromed - S.A. Medias

42. Spicul - S.A. Buzau

43. Feroneria - S.A. Arad

44. Samobil - S.A. Satu Mare

45. Bere Grivita - S.A. Bucureşti

46. Cemacon - S.A. Zalau

47. Comautosport - S.A. Bucureşti

48. Bucur - S.A. Bucureşti

49. Delfincom - S.A. Bucureşti

50. Robinson - S.A. Predeal

51. Alcom - S.A. Zalau

52. Coremar - S.A. Constanta

53. Omnia - S.A. Ploiesti

54. Phoenix - S.A. Satu Mare

55. Comintex - S.A. Craiova

56. Norvea - S.A. Braşov

57. Nutricom - S.A. Oltenita

58. Comcereal Vrancea - S.A. Focsani

59. Componente Auto - S.A. Topoloveni

60. Comcereal - S.A. Constanta

61. Fam - S.A. Galaţi

62. Elpreco - S.A. Craiova

63. Flora - S.A. Bucureşti

64. Romcarbon - S.A. Buzau

65. Construcţii Feroviare Moldova - S.A. Iaşi

66. Dunarea - S.A. Galaţi

67. Biofarm - S.A. Bucureşti

68. Farmacom - S.A. Braşov

69. Comalta - S.A. Sfîntu Gheorghe

70. Trefo - S.A. Galaţi

71. Olanesti - S.A. Baile Olanesti

72. Grivita - S.A. Bucureşti

73. Atric - S.A. Bucureşti

74. Stisom - S.A. Poiana Codrului - Satu Mare

75. Hepites - S.A. Galaţi

76. Galfinband - S.A. Galaţi

77. Litoral - S.A. Mamaia

78. Vitrometan - S.A. Medias

79. Barreco - S.A. Ramnicu Valcea

80. Alutus - S.A. Ramnicu Valcea

81. Comcereal - S.A. Calarasi

82. Comaliment - S.A. Resita

83. Unic - S.A. Targu Mures

84. Comcereal - S.A. Brăila

85. Sut Carpaţi - S.A. Comuna Voluntari

86. Cristiro - S.A. Bistrita

87. Ilefor - S.A. Targu Mures

88. Farmaceutice Arcatim - S.A. Timişoara

89. Roti-Auto - S.A. Dragasani

90. Rafor - S.A. Campulung Moldovenesc

91. Romfelt - S.A. Bucureşti

92. Vincon - S.A. Focsani

93. Sidex - S.A. Galaţi

94. Petromidia - S.A. Constanta

95. Fortus - S.A. Iaşi

96. Roman - S.A. Braşov

97. Tractorul - S.A. Braşov

98. Romcim - S.A. Bucureşti

99. Combinatul Siderurgic - S.A. Resita

100. Aro - S.A. Campulung

101. Aversa - S.A. Bucureşti

102. Upetrom 1 Mai - S.A. Ploiesti

103. Rafinaria Vega - S.A. Ploiesti

104. Republica - S.A. Bucureşti

105. Griro - S.A. Bucureşti

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

REGLEMENTĂRI CONTABILE

armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene (C.E.E.)

şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate

CUPRINS

DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL I REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA ŞI SITUAŢIILE

FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII .................................

SECŢIUNEA 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ..............................

SECŢIUNEA a 2-a EXERCIŢIUL FINANCIAR .......................................

SECŢIUNEA a 3-a SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII ............

SECŢIUNEA a 4-a FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE

ÎNTREPRINDERII .............................................

SECŢIUNEA a 5-a PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ..............................

SECŢIUNEA a 6-a APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE

ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ..........

SECŢIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR .................................

SECŢIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR ..........................................

SECŢIUNEA a 9-a APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A

RAPORTULUI ANUAL ALE ÎNTREPRINDERII ........................

SECŢIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .............

CAPITOLUL II PLANUL DE CONTURI GENERAL .....................................

CAPITOLUL III FORMATUL BILANŢULUI, CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE, SITUAŢIEI

FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUAŢIEI MODIFICĂRILOR CAPITALULUI

PROPRIU ŞI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE ........

- BILANŢ ......................................................

- CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ................................

- SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ...........................

- SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU ..................

- NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE .................

CAPITOLUL IV EXEMPLU DE CORESPONDENTA A PLANULUI DE CONTURI GENERAL CU

FORMATUL BILANŢULUI ŞI CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE .........

CAPITOLUL V EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZAŢI ŞI COLATERALI ACESTORA ......

CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE,

ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNAŢIONALE*1) DE CONTABILITATE

PREFATA Paragraful nr.

INTRODUCERE ................................................... 1-11

Obiect şi statut ........................................... 1-4

Aria de aplicabilitate ..................................... 5-8

Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora ..... 9-11

OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................. 12-21

Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei

financiare ................................................. 15-21

Note şi materiale supliment ................................ 21

CONCEPTE DE BAZA .............................................. 22-23

Contabilitatea de angajament ............................... 22

Principiul continuităţii activităţii ....................... 23

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .......... 24-46

Inteligibilitatea .......................................... 25

Relevanta .................................................. 26-30

Pragul de semnificaţie ................................. 29-30

Credibilitatea ............................................. 31-38

Reprezentarea fidela ................................... 33-34

Prevalenta economicului asupra juridicului ............. 35

Neutralitatea .......................................... 36

Prudenta ............................................... 37

Integralitatea ......................................... 38

Comparabilitatea ........................................... 39-42

Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ........ 43-45

Oportunitatea .......................................... 43

Raportul cost-beneficiu ................................ 44

Echilibrul între caracteristicile calitative ........... 45

Imaginea fidela/Prezentarea fidela ......................... 46

STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................ 47-81

Poziţia financiară ......................................... 49-52

Active ..................................................... 53-59

Datorii .................................................... 60-64

Capitalul propriu .......................................... 65-68

Performanta ................................................ 69-73

Venituri ................................................... 74-77

Cheltuieli ................................................. 78-80

Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului ........... 81

RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ............. 82-98

Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare 85

Credibilitatea evaluării ................................... 86-88

Recunoaşterea activelor .................................... 89-90

Recunoaşterea datoriilor ................................... 91

Recunoaşterea veniturilor .................................. 92-93

Recunoaşterea cheltuielilor ................................ 94-98

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ................. 99-101

CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI 102-110

Conceptul de capital ....................................... 102-103

Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de

determinare a profitului ................................... 104-110

-------------

*1) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucru

pentru traducerea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, recunoscut

de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

DISPOZIŢII GENERALE

Prezentele reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC ) şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Aria de aplicabilitate

1. Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.

2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări după următorul program

A. Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor reglementări priveşte trei categorii de unităţi grupate astfel

Categoria I - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucureşti

Categoria a II-a - Regii autonome, companii/societăţi naţionale şi alte întreprinderi de interes naţional

Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi care operează pe piaţa de capital.

B. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001 prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro/leu la sfârşitul anului anterior.

C. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006 rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăţilor mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi vor aplica prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale regulamentului de aplicare a acesteia.

1. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000 întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcţie de modul de derulare a programului naţional de pregătire în domeniu.

2. În primul an de aplicare întreprinderile vor întocmi şi depune la organele în drept, până la data de 15 aprilie a anului următor, situaţiile financiare întocmite pe baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi a regulamentului de aplicare a acesteia.

Aceste societăţi au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare potrivit prevederilor prezentelor reglementări, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare. Situaţiile financiare respective vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

Capitolul I

Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii

Secţiunea 1

Contabilitatea întreprinderii

Moneda

1.1. - Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută. Pentru necesităţile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilă (euro, USD etc.).

Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii

1.2. - Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine administratorului.

În acest scop persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.

1.3. - Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor privind activitatea financiară şi contabila*1), orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

--------------

*1) Aceste prevederi sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.

Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale

a) denumirea documentului;

b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;

c) numărul şi data întocmirii acestuia;

d) menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul);

e) conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;

f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;

g) numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz;

h) alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.

Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative

1.4. - Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.

Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.

Potrivit art. 26 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.

Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevăzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia sa gestioneze patrimoniul.

Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit".

Secţiunea a 2-a

Exerciţiul financiar

2.1. - Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului.

Secţiunea a 3-a

Situaţiile financiare anuale*1) ale întreprinderii

*1) Denumirea este preluată din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.

3.1. - Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmească situaţii financiare anuale.

3.2. - Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă

a) bilanţul;

b) contul de profit şi pierdere;

c) situaţia modificărilor capitalului propriu;

d) situaţia fluxurilor de trezorerie;

e) politici contabile şi note explicative.

3.3. - Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.

3.4. - Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, incluse în vol. 3.

În cazul în care situaţiile financiare respecta în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar nu respecta în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflaţie şi/sau la consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte.

3.5. - Dacă nu exista nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prezentat în vol. 2, şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie

a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; şi

b) credibile în sensul că

(i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;

(ii) reflecta substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică;

(iii) sunt neutre, adică nepartinitoare;

(iv) sunt prudente; şi

(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.

3.6. - Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, va fi aplicată împreună cu: Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate*2) (vol. 1); Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*3) (vol. 2); Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile profesionale (vol. 4).

---------------

*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards".

*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards Committee".

3.7. - La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 şi 2 s-au avut în vedere următoarele

- Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauza.

- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

3.8. - Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte

a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintă o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie şi a modificărilor capitalului propriu;

b) menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţa a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele;

c) prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat;

d) impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.

Secţiunea a 4-a

Forma şi conţinutul situaţiilor financiare ale întreprinderii

Aspecte generale

4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementări

a) bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10;

b) contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.26;

c) situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevăzute de IAS 7;

d) situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.

4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţii.

4.3. - Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.

4.4. - a) În situaţia în care specificul activităţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu numere arabe.

b) Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.

4.5. - Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacă

a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv; sau

b) cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.

4.6. - În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv

a) dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanţului, întreprinderea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanţului;

b) sumele repartizate la rezerve;

c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;

d) alte repartizari.

4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.

4.8. - În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.

4.9. - Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.

Formatul cerut pentru conturile anuale

4.10. - Formatul cerut pentru bilanţ este următorul

Bilanţ

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

1. Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)

2. Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacă au fost

a) achiziţionate contra unei plati; sau

b) create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora în active

4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat

5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie

II. Imobilizari corporale

1. Terenuri şi construcţii

2. Instalaţii tehnice şi maşini

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier

4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie

III. Imobilizari financiare

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului

2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului, altele decât cele comerciale

3. Titluri sub forma de interese de participare

4. Creanţe din interese de participare

5. Titluri deţinute ca imobilizari

6. Alte creanţe

7. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)

----------------

*1) Legislaţia naţionala permite înscrierea acestora în bilanţ.

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime şi materiale consumabile

2. Producţia în curs de execuţie

3. Produse finite şi mărfuri

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

II. Creanţe

(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creanţe comerciale

2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului

3. Sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de participare

4. Alte creanţe

5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat

III. Investiţii financiare pe termen scurt

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului

2. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)

----------------

*1) Legislaţia naţionala permite înscrierea acestora în bilanţ.

3. Alte investiţii financiare pe termen scurt

IV. Casa şi conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale

5. Efecte de comerţ de plătit

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele de participare

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale

5. Efecte de comerţ de plătit

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele de participare

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare

2. Alte provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital şi rezerve

I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve pentru acţiuni proprii

3. Rezerve statutare sau contractuale

4. Alte rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exerciţiului financiar

Reglementări referitoare la bilanţ

4.11. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv natura, provenienţă şi exigibilitate.

4.12. - În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.

4.13. - Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.

4.14. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.

4.15. - Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate următoarele informaţii în notele explicative

a) valorile corespunzătoare care privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar;

b) miscarile privind acest element, ocazionate de

(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.33 şi 5.35;

(ii) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;

(iii) iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv; şi

(iv) transferurile de active către şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.

4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre următoarele criterii

a) costul de achiziţie sau costul de producţie;

b) oricare criteriu menţionat la pct. 5.33 şi 5.35, fără a se tine seama de amortizare şi de provizioanele pentru depreciere.

4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condiţiile pct. 4.15

a) valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului;

b) valoarea amortizarii şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv;

c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;

d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.

4.18. - În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justa atribuită activului. Aceasta situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar.

4.19. - În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.35, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ţinându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare.

4.20. - Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzătoare.

4.21. - Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".

4.22. - Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".

4.23. - Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care

a) o întreprindere are o obligaţie curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior;

b) este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; şi

c) poate fi realizată o buna estimare a valorii obligaţiei.

Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.

4.24. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.

4.25. - Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.

Contul de profit şi pierdere

4.26. - Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul

Contul de profit şi pierdere

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs de execuţie

3. Producţia imobilizata

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

b) Alte cheltuieli din afară

6. Cheltuieli cu personalul

a) Salarii

b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale

b) Ajustarea valorii activelor circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare

● Profitul sau pierderea din exploatare

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului

11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor care privesc societăţile din cadrul grupului

14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus

20. Rezultatul exerciţiului financiar

21. Rezultatul pe acţiune

- de baza

- diluat.

Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere

4.27. - Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

Rezultatul pe acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent, cat şi pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.

4.28. - În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poziţiile 15 şi 16), cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.

Situaţia fluxurilor de trezorerie

4.29. - Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele prevăzute în IAS 7 şi exemplificate în cap. III.

Situaţia modificărilor capitalului propriu

4.30. - Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze

a) profitul net sau pierderea neta a perioadei;

b) fiecare element de venit şi cheltuiala, câştig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi

c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.

În plus întreprinderile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative

- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distributiile către aceştia;

- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; şi

- o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.

Secţiunea a 5-a

Principii şi reguli contabile

Principiile contabile

5.1. - Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.

5.2. - Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.

5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii.

Este foarte importanţa menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politica contabila a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinta reală a rezultatelor activităţii societăţii.

5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte

a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar;

b) se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;

c) se va ţine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.

5.5. - Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.

5.6. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.

5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate.

5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.

5.10. - Principiul pragului de semnificaţie*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare trebuie insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.

----------

*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).

*2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).

*3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 şi 30).

5.11. - Pentru acele elemente a căror valoare este nesigura şi care trebuie incluse în situaţiile financiare, în contabilitate trebuie făcute cele mai bune estimari. În acest scop este necesară uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciţiului financiar, schimbările de circumstanţe sau dobândirea unor noi informaţii, ori de câte ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus în cadrul aceleiaşi poziţii din bilanţ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fost reflectată şi estimarea contabila iniţială.

Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la estimarile făcute de management la data bilanţului. Dacă aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, dacă situaţiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.

Abateri de la principiile contabile

5.12. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.

TRATAMENTE CONTABILE

Aspecte generale

5.13. - Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când

● este posibil ca acesta sa aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze ieşirea acestora; şi

● costul sau poate fi evaluat în mod credibil.

Fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie să fie prezentat în bilanţ, ci trecut în contul de profit şi pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie utilizat şi la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna.

În conformitate cu prevederile art. 7 şi 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli

a) la data intrării în patrimoniu bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel

- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;

- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora.

Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;

- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumita cost de achiziţie;

- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.

Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justa a activelor primite în schimb.

Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.

În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţa a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.

Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3).

Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC*1)-2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.

Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.

Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC-11.

Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenta, este legat de investiţia neta a unei întreprinderi de grup româneşti într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale întreprinderii, până la cedarea investiţiei nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21;

b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.

În cazul creanţelor şi datoriilor aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată;

c) la încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

În acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel

- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;

- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

La fiecare data a bilanţului

- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;

- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; şi

- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective;

d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

-------------

*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing Interpretations Committee".

5.14. - În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.

5.15. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.

Imobilizari

5.16. - Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmează să fie înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziţie sau de costul de producţie.

5.17. - În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.

5.18. - În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite trebuie să fie prezentate separat în notele explicative.

5.19. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.

5.20. - Dacă motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.

Reguli speciale adiţionale privind imobilizarile

Cheltuieli de constituire

5.21. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.

Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare

5.22. - a) Aceste imobilizari necorporale vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în vol. 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viaţa.

b) Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii

(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizata;

(ii) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.

Fondul comercial

5.23. - În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o întreprindere a acţiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza următoarelor prevederi

a) valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);

b) perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei;

c) în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este prezentat în bilanţ ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.

Capitalizarea plăţilor viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)

5.24. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.

Investiţii

5.25. - Pentru întreprinderile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 (pct. 4.10).

Activele circulante

5.26. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau cu costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.

5.27. - Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.

5.28. - În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării prevederilor pct. 5.27, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.

Reguli privind stocurile şi activele fungibile

5.29. - Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menţionate la pct. 5.30 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.

5.30. - Metoda aplicată trebuie să fie considerată de administrator ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt

a) metoda FIFO;

b) metoda LIFO;

c) metoda costului mediu ponderat;

d) alta metoda similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.

Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii

(i) motivul schimbării metodei;

(ii) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.

5.31. - Dacă valoarea prezentată în bilanţ la închiderea exerciţiului diferă semnificativ de valoarea realizabila neta (în cazul în care întreprinderea intenţionează sa nu utilizeze activele în procesul de producţie), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează sa utilizeze activele respective), aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.

Ajustari pentru diminuarea valorii activelor

5.32. - (1) Imobilizarile corporale, materiile prime şi materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, atunci când acestea nu se modifica semnificativ.

(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării sau neutilizarii în producţie. Dacă întreprinderea intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, în conformitate cu prevederile IAS 36.

TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE

Aspecte generale

5.33. - Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia celor stabilite la pct. 5.16 şi 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.17-5.20.

Tratamente contabile alternative

5.34. - În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilantiere menţionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 şi prin derogare de la pct. 5.33.

5.35. - Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre următoarele metode

a) reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop, care tine seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei;

b) evaluarea prin metode care sunt destinate sa ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.

Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.

Procesul retratarii situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanţa constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corectiilor prevăzute de legislaţia fiscală.

5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.

Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric

5.37. - În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.

5.38. - În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.

Rezerva din reevaluare

5.39. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.

Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descrestere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior ca o cheltuiala.

În cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.

5.40. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capital şi rezerve.

Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de întreprindere; în acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.

MODIFICĂRILE CAPITALULUI PROPRIU

5.41. - Modificările capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distinctă a situaţiilor financiare. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi modificările acestora, indicandu-se

a) suma la începutul exerciţiului financiar;

b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;

c) natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri;

d) suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.

NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Aspecte generale

5.42. - Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări şi a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 5.43-5.80.

5.43. - Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere

a) numele întreprinderii care face raportarea;

b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului;

c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;

d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;

e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).

5.44. - Pentru elementele menţionate în notele explicative se va prezenta, de regula, şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.

În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată.

5.45. - Pct. 5.44 nu se aplică sumelor reprezentând

a) modificări ale activelor imobilizate (pct. 4.15);

b) modificări ale amortizarii şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17);

c) modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (pct. 5.54).

Prezentarea politicilor contabile

5.46. - Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, ale fluxurilor de trezorerie şi modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menţiona următoarele

a) dacă imobilizarile sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinata potrivit IAS 29;

b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.

Se va menţiona totodată dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3.

Informaţii care vin în completarea bilanţului

Capitalul social

5.47. - În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informaţii

a) capitalul social subscris;

b) numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.

5.48. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile se vor furniza următoarele informaţii

a) data cea mai apropiată şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni;

b) dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acţionarilor;

c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.

5.49. - În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informaţii

a) tipul de acţiuni emise;

b) pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.

5.50. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor se vor furniza următoarele informaţii

a) numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;

b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;

c) preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.

Obligaţiuni

5.51. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar se vor prezenta următoarele informaţii

a) tipul instrumentelor de capital emise;

b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către întreprindere.

5.52. - În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de acea întreprindere, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabila a acestora.

Rezerve

5.53. - Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia şi scopul pentru care a fost constituită.

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

5.54. - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate în notele explicative

a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;

b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;

c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;

d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.

Informaţii privind datoriile

5.55. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se va menţiona valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exerciţiului financiar.

5.56. - În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.55 trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.

5.57. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se vor menţiona, de asemenea

a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii;

b) informaţii privind natura acestor garanţii depuse.

Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare

5.58. - În notele explicative se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.

5.59. - Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informaţii

a) valoarea precisa sau estimată a acelei obligaţii;

b) aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;

c) dacă întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.

5.60. - Totodată se vor prezenta detalii privind

a) obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii;

b) orice obligaţii privind grupurile;

c) orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.

5.61. - De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situaţia economică a întreprinderii.

Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli

5.62. - Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative

a) cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;

b) onorariile plătite auditorilor financiari;

c) profitul sau pierderea aferentă iesirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferenţa dintre veniturile din cedare, pe de o parte, şi valoarea contabila neta a activului şi cheltuielile aferente cedarii, pe de altă parte.

Detalii privind impozitul pe profit

5.63. - Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferenţa este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.

Dacă elementele bilantiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.

De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectiva se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.

5.64. - Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.

Detalii privind cifra de afaceri

5.65. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor şi al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menţioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.

5.66. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea a furnizat produse şi servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor şi al beneficiilor aferente, este necesar să se menţioneze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.

5.67. - Identificarea sursei şi a naturii riscurilor şi beneficiilor aferente segmentelor de activitate şi, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară interna şi serveşte prezentării de informaţii destinate utilizatorilor situaţiilor financiare cu scop general.

5.68. - În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pct. 5.65 şi 5.66, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi un singur segment de raportare.

Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui segment.

5.69. - Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informaţii cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt să fie menţionat în situaţiile financiare.

Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor

5.70. - În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor şi directorilor care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.

5.71. - Se va menţiona totodată valoarea avansurilor şi creditelor acordate de întreprindere directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, precum şi valoarea totală pentru fiecare categorie.

5.72. - Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioadă de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăşi, care ar putea fi necesare în scopul respectării prevederilor pct. 5.70 şi 5.71.

Detalii privind salariaţii

5.73. - În notele explicative se vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii

a) numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;

b) numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.

5.74. - Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedenta, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.

5.75. - Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, următorul

a) pentru aplicarea pct. 5.73 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă în luna respectiva, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea;

b) pentru aplicarea pct. 5.73 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se în fiecare caz numărul de salariaţi din fiecare luna.

5.76. - Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale

a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar;

b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariaţii respectivi;

c) altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.

5.77. - Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.

Alte aspecte

5.78. - În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţionala.

5.79. - Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare

a) sediul şi forma juridică ale întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);

b) o descriere a naturii activităţii desfăşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate;

c) numele societăţii-mama şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului;

d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere;

e) orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.

Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului

a) natura evenimentului; şi

b) o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi facuta.

5.80. - Pentru fiecare filiala, întreprindere asociata sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societăţii în cauza trebuie prezentate următoarele informaţii

a) numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice;

b) adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată;

c) natura activităţii desfăşurate;

d) tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea raportoare îl deţine în cadrul respectivei societăţi;

e) data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societăţii în care se deţin titluri;

f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;

g) totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.

Aceste societăţi vor face obiectul consolidării, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor*1).

------------

*1) Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând să se efectueze de societăţile cuprinse în esantionul reprezentativ, precum şi de orice alte societăţi care optează pentru aceasta.

Secţiunea a 6-a

Aprobarea şi semnarea situaţiilor financiare ale întreprinderii; aprobarea distribuirii profitului

6.1. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora.

6.2. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, vor fi semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.

6.3. - Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală.

Secţiunea a 7-a

Raportul administratorilor

7.1. - Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine

a) o analiza fidela a evoluţiei activităţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;

b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţi/acţionari;

c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea;

d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii întreprinderii;

e) informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării;

f) următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;

(i) motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;

(ii) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;

(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective;

(iv) numărul şi valoarea nominală ale tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;

(v) numărul şi valoarea acţiunilor anulate;

g) numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator;

h) politica privind protecţia mediului.

7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.

Secţiunea a 8-a

Auditul financiar

(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)

8.1. - Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naţionale privind auditul financiar.

8.2. - Auditorul financiar se va asigura ca situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu cele cuprinse în volumele 1, 2 şi 3, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720.

8.3. - Societăţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricărui alt Standard Internaţional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000, vor avea opinii de audit cu rezerve.

Secţiunea a 9-a

Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al întreprinderii

9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, la care se discuta şi se aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia

a) sa trimită o copie de pe situaţiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau

b) sa notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.

9.2. - Situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor.

9.3. - O copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege direcţiei teritoriale a Ministerului Finanţelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.

9.4. - În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la registrul comerţului.

9.5. - Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.

Secţiunea a 10-a

Publicarea raportului anual al întreprinderii

10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.

Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.

10.2. - De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.

10.3. - În cazul în care situaţiile financiare nu se publică integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacă situaţiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menţionat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacă opinia a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată.

CAP. II

Planul de conturi general

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL ŞI REZERVE

101. Capital*1)

----------

*1) În funcţie de forma juridică a întreprinderii se va înscrie

capital social, patrimoniul regiei etc.

1011. Capital subscris nevarsat

1012. Capital subscris vărsat

1015. Patrimoniul regiei

1016. Patrimoniul public

104. Prime de capital

1041. Prime de emisiune

1042. Prime de fuziune

1043. Prime de aport

1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni

105. Rezerve din reevaluare

1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de

deschidere al primului an de aplicare a

ajustarii la inflaţie

1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative

106. Rezerve

1061. Rezerve legale

1062. Rezerve pentru acţiuni proprii

1063. Rezerve statutare sau contractuale

1068. Alte rezerve

107. Rezerve din conversie

11. REZULTATUL REPORTAT

117. Rezultatul reportat

1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat,

respectiv pierderea nerecuperata

1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea

pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29

1173. Rezultatul reportat provenit din modificările

politicilor contabile

1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea

erorilor fundamentale

1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul

realizat din rezerve din reevaluare

12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI

121. Profit şi pierdere

129. Repartizarea profitului

13. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII

131. Subvenţii pentru investiţii

15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

151. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

1511. Provizioane pentru litigii

1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale

şi alte acţiuni similare legate de acestea

1514. Provizioane pentru restructurare

1518. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

1614. Împrumuturi externe din emisiuni de

obligaţiuni garantate de stat

1615. Împrumuturi externe din emisiuni de

obligaţiuni garantate de bănci

1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni

garantate de stat

1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

162. Credite bancare pe termen lung

1621. Credite bancare pe termen lung

1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta

1623. Credite externe guvernamentale

1624. Credite bancare externe garantate de stat

1625. Credite bancare externe garantate de bănci

1626. Credite de la trezoreria statului

1627. Credite bancare interne garantate de stat

166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare

1661. Datorii către societăţile din cadrul grupului

1662. Datorii către societăţile care deţin interese de

participare

167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate

168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni

de obligaţiuni

1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

1685. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile

din cadrul grupului

1686. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile

care deţin interese de participare

1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate

169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20. IMOBILIZARI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire

203. Cheltuieli de dezvoltare

205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi

alte drepturi şi valori similare

2051. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale

şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate

2052. Brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare

obţinute cu resurse proprii

207. Fond comercial

2071. Fond comercial

2075. Fond comercial negativ

208. Alte imobilizari necorporale

21. IMOBILIZARI CORPORALE

211. Terenuri şi amenajări de terenuri

2111. Terenuri

2112. Amenajări de terenuri

212. Construcţii

213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale

şi plantaţii

2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi

instalaţii de lucru)

2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi

reglare

2133. Mijloace de transport

2134. Animale şi plantaţii

214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie

a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

23. IMOBILIZARI ÎN CURS

231. Imobilizari corporale în curs

2311. Amenajări de terenuri şi construcţii

2312. Instalaţii tehnice şi maşini

2313. Alte imobilizari corporale

232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale

2321. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii

2322. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini

2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale

233. Imobilizari necorporale în curs

234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale

26. IMOBILIZARI FINANCIARE

261. Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul

grupului

262. Titluri de participare deţinute la societăţi din

afară grupului

263. Imobilizari financiare sub forma de interese de

participare

2633. Titluri de participare deţinute în întreprinderi

asociate din cadrul grupului

2634. Titluri de participare deţinute în întreprinderi

asociate din afară grupului

2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului

2636. Titluri de participare strategice în afară grupului

264. Titluri puse în echivalenta

265. Alte titluri imobilizate

267. Creanţe imobilizate

2671. Sume datorate de filiale

2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale

2673. Împrumuturi acordate pe termen lung

2674. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung

2675. Creanţe legate de interesele de participare

2676. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de

participare

2677. Acţiuni proprii - active imobilizate*1)

---------

*1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate

în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an,

stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasarii.

2678. Alte creanţe imobilizate

2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate

269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare

2691. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de

participare deţinute la filiale din cadrul grupului

2692. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de

participare

2698. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizari

financiare

28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

280. Amortizari privind imobilizarile necorporale

2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire

2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,

marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare

2807. Amortizarea fondului comercial

2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale

281. Amortizari privind imobilizarile corporale

2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri

2812. Amortizarea construcţiilor

2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor

2814. Amortizarea altor imobilizari corporale

29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR

290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare

2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe,

mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare

2907. Provizioane pentru fondul comercial

2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale

291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor

de terenuri

2912. Provizioane pentru deprecierea construcţiilor

2913. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor

de transport, animalelor şi plantaţiilor

2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale

293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs

2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

în curs

2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

necorporale în curs

296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare

deţinute la filiale din cadrul grupului

2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare

deţinute la societăţi din afară grupului

2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

sub forma de interese de participare

2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate

2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale

2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate

pe termen lung

2967. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de

interesele de participare

2968. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor

proprii - active imobilizate

2969. Provizioane pentru deprecierea altor creanţe imobilizate

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

30. STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE

301. Materii prime

302. Materiale consumabile

3021. Materiale auxiliare

3022. Combustibili

3023. Materiale pentru ambalat

3024. Piese de schimb

3025. Seminţe şi materiale de plantat

3026. Furaje

3028. Alte materiale consumabile

303. Materiale de natura obiectelor de inventar

308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

331. Produse în curs de execuţie

332. Lucrări şi servicii în curs de execuţie

34. PRODUSE

341. Semifabricate

345. Produse finite

346. Produse reziduale

348. Diferenţe de preţ la produse

3481. Diferenţe de preţ la semifabricate

3485. Diferenţe de preţ la produse finite

3486. Diferenţe de preţ la produse reziduale

35. STOCURI AFLATE LA TERŢI

351. Materii şi materiale aflate la terţi

354. Produse aflate la terţi

3541. Semifabricate aflate la terţi

3545. Produse finite aflate la terţi

3546. Produse reziduale aflate la terţi

356. Animale aflate la terţi

357. Mărfuri aflate la terţi

358. Ambalaje aflate la terţi

36. ANIMALE

361. Animale şi păsări

368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări

37. MĂRFURI

371. Mărfuri

378. Diferenţe de preţ la mărfuri

38. AMBALAJE

381. Ambalaje

388. Diferenţe de preţ la ambalaje

39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI

ÎN CURS DE EXECUŢIE

391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

392. Provizioane pentru deprecierea materialelor

3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor

consumabile

3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor

de natura obiectelor de inventar

393. Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs

de execuţie

394. Provizioane pentru deprecierea produselor

3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor

3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite

3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale

395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi

3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor şi materialelor

aflate la terţi

3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate

la terţi

3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate

la terţi

3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale

aflate la terţi

3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi

3957. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi

3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi

396. Provizioane pentru deprecierea animalelor

397. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor

398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI

40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

401. Furnizori

403. Efecte de plătit

404. Furnizori de imobilizari

405. Efecte de plătit pentru imobilizari

408. Furnizori - facturi nesosite

409. Furnizori - debitori

4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura

stocurilor

4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări

de lucrări

41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

411. Clienţi

4111. Clienţi

4118. Clienţi incerti sau în litigiu

413. Efecte de primit de la clienţi

418. Clienţi - facturi de întocmit

419. Clienţi - creditori

42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE

421. Personal - salarii datorate

423. Personal - ajutoare materiale datorate

424. Participarea personalului la profit

425. Avansuri acordate personalului

426. Drepturi de personal neridicate

427. Reţineri din salarii datorate terţilor

428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul

4281. Alte datorii în legătură cu personalul

4282. Alte creanţe în legătură cu personalul

43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE

431. Asigurări sociale

4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale

4312. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară

4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările

sociale de sănătate

4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale

de sănătate

437. Ajutor de şomaj

4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj

438. Alte datorii şi creanţe sociale

4381. Alte datorii sociale

4382. Alte creanţe sociale

44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE

441. Impozitul pe profit

4411. Impozitul pe profit curent

4412. Impozitul pe profit amânat

442. Taxa pe valoarea adăugată

4423. TVA de plată

4424. TVA de recuperat

4426. TVA deductibilă

4427. TVA colectata

4428. TVA neexigibila

444. Impozitul pe salarii

445. Subvenţii

446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate

448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului

4481. Alte datorii faţă de bugetul statului

4482. Alte creanţe privind bugetul statului

45. GRUP ŞI ASOCIAŢI

451. Decontări în cadrul grupului

4511. Decontări în cadrul grupului

4518. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului

452. Decontări privind interesele de participare

4521. Decontări privind interesele de participare

4528. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele

de participare

455. Sume datorate asociaţilor

4551. Asociaţi - conturi curente

4558. Asociaţi - dobânzi la conturi curente

456. Decontări cu asociaţii privind capitalul

457. Dividende de plată

458. Decontări din operaţii în participaţie

4581. Decontări din operaţii în participaţie - pasiv

4582. Decontări din operaţii în participaţie - activ

46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI

461. Debitori diversi

462. Creditori diversi

47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

471. Cheltuieli înregistrate în avans

472. Venituri înregistrate în avans

473. Decontări din operaţii în curs de clarificare

48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

481. Decontări între unitate şi subunitati

482. Decontări între subunitati

49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR

491. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi

495. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontări

în cadrul grupului şi cu asociaţii

4951. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra

societăţilor din cadrul grupului

4952. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare

la interesele de participare

4953. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra

asociaţilor

496. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501. Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din

cadrul grupului

502. Acţiuni proprii

503. Acţiuni

5031. Acţiuni cotate

5032. Acţiuni necotate

505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate

506. Obligaţiuni

5061. Obligaţiuni cotate

5062. Obligaţiuni necotate

508. Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate

5081. Alte titluri de plasament

5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament

509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe

termen scurt

5091. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare

pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului

5098. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare

pe termen scurt

51. CONTURI LA BĂNCI

511. Valori de încasat

5112. Cecuri de încasat

5113. Efecte de încasat

5114. Efecte remise spre scontare

512. Conturi curente la bănci

5121. Conturi la bănci în lei

5124. Conturi la bănci în valută

5125. Sume în curs de decontare

518. Dobânzi

5186. Dobânzi de plătit

5187. Dobânzi de încasat

519. Credite bancare pe termen scurt

5191. Credite bancare pe termen scurt

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5193. Credite externe guvernamentale

5194. Credite externe garantate de stat

5195. Credite externe garantate de bănci

5196. Credite de la trezoreria statului

5197. Credite interne garantate de stat

5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

53. CASA

531. Casa

5311. Casa în lei

5314. Casa în valută

532. Alte valori

5321. Timbre fiscale şi poştale

5322. Bilete de tratament şi odihnă

5323. Tichete şi bilete de călătorie

5328. Alte valori

54. ACREDITIVE

541. Acreditive

5411. Acreditive în lei

5412. Acreditive în valută

542. Avansuri de trezorerie

58. VIRAMENTE INTERNE

581. Viramente interne

59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

591. Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare

la societăţi din cadrul grupului

592. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii

593. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor

595. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise

şi răscumpărate

596. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor

598. Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare

şi creanţe asimilate

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601. Cheltuieli cu materiile prime

602. Cheltuieli cu materialele consumabile

6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022. Cheltuieli privind combustibilul

6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024. Cheltuieli privind piesele de schimb

6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat

6026. Cheltuieli privind furajele

6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor

de inventar

604. Cheltuieli privind materialele nestocate

605. Cheltuieli privind energia şi apa

606. Cheltuieli privind animalele şi păsările

607. Cheltuieli privind mărfurile

608. Cheltuieli privind ambalajele

61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

612. Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile

613. Cheltuieli cu primele de asigurare

614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările

62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI

621. Cheltuieli cu colaboratorii

622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate

624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal

625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări

626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii

627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

641. Cheltuieli cu salariile personalului

645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale

6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj

6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale

de sănătate

6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi

658. Alte cheltuieli de exploatare

6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

6582. Donaţii şi subvenţii acordate

6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte

operaţii de capital

6588. Alte cheltuieli de exploatare

66. CHELTUIELI FINANCIARE

663. Pierderi din creanţe legate de participatii

664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate

6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate

6642. Pierderi privind investiţiile financiare pe termen

scurt cedate

665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

666. Cheltuieli privind dobânzile

667. Cheltuieli privind sconturile acordate

668. Alte cheltuieli financiare

67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

671. Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente

extraordinare

68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA

LA INFLAŢIE

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi

provizioanele

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizarilor

6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

pentru riscuri şi cheltuieli

6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

pentru deprecierea imobilizarilor

6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

pentru deprecierea activelor circulante

686. Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele

6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor financiare

6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru

deprecierea activelor circulante

6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor

de rambursare a obligaţiunilor

688. Cheltuieli din ajustarea la inflaţie

69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit

6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent

6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat

698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele

de mai sus*1)

-------------

*1) Se utilizează conform reglementărilor legale.

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI

701. Venituri din vânzarea produselor finite

702. Venituri din vânzarea semifabricatelor

703. Venituri din vânzarea produselor reziduale

704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

705. Venituri din studii şi cercetări

706. Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii

707. Venituri din vânzarea mărfurilor

708. Venituri din activităţi diverse

71. VARIATIA STOCURILOR

711. Variatia stocurilor

72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI

721. Venituri din producţia de imobilizari necorporale

722. Venituri din producţia de imobilizari corporale

74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE

741. Venituri din subvenţii de exploatare

7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei

de afaceri

7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii

prime şi materiale consumabile

7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte

cheltuieli din afară

7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata

personalului

7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări

şi protecţia socială

7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte

cheltuieli de exploatare

7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor

venituri

7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda

datorată

75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi

758. Alte venituri din exploatare

7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi

7582. Venituri din donaţii şi subvenţii primite

7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii

de capital

7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii

7588. Alte venituri din exploatare

76. VENITURI FINANCIARE

761. Venituri din imobilizari financiare

7611. Venituri din titluri de participare deţinute la

filiale din cadrul grupului

7612. Venituri din titluri de participare deţinute la

societăţi din afară grupului

7613. Venituri din titluri de participare deţinute în

întreprinderi asociate din cadrul grupului

7614. Venituri din titluri de participare deţinute în

întreprinderi asociate din afară grupului

7615. Venituri din titluri de participare strategice în

cadrul grupului

7616. Venituri din titluri de participare strategice în

afară grupului

7617. Venituri din alte imobilizari financiare

762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt

763. Venituri din creanţe imobilizate

764. Venituri din investiţii financiare cedate

7641. Venituri din imobilizari financiare cedate

7642. Câştiguri din investiţii financiare pe termen

scurt cedate

765. Venituri din diferenţe de curs valutar

766. Venituri din dobânzi

767. Venituri din sconturi obţinute

768. Alte venituri financiare

77. VENITURI EXTRAORDINARE

771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare

şi altele similare

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE

781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor

circulante

7815. Venituri din fondul comercial negativ

786. Venituri financiare din provizioane

7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

financiare

7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor

circulante

788. Venituri din ajustarea la inflaţie

79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT

791. Venituri din impozitul pe profit amânat

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI

801. Angajamente acordate

8011. Giruri şi garanţii acordate

8018. Alte angajamente acordate

802. Angajamente primite

8021. Giruri şi garanţii primite

8028. Alte angajamente primite

803. Alte conturi în afară bilanţului

8031. Mijloace fixe luate cu chirie

8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie

8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare

8035. Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse

8036. Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte

datorii asimilate

8037. Efecte scontate neajunse la scadenta

8038. Alte valori în afară bilanţului

89. BILANŢ

891. Bilanţ de deschidere

892. Bilanţ de închidere

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE

90. DECONTĂRI INTERNE

901. Decontări interne privind cheltuielile

902. Decontări interne privind producţia obţinută

903. Decontări interne privind diferenţele de preţ

92. CONTURI DE CALCULATIE

921. Cheltuielile activităţii de baza

922. Cheltuielile activităţilor auxiliare

923. Cheltuieli indirecte de producţie

924. Cheltuieli generale de administraţie

925. Cheltuieli de desfacere

93. COSTUL PRODUCŢIEI

931. Costul producţiei obţinute

933. Costul producţiei în curs de execuţie

CAP. III

Formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor

de trezorerie, situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de

prezentare a notelor explicative

BILANŢ

încheiat la data de 31 decembrie ................

- mii lei -

Nr. rd. Sold la

începutul anului sfârşitul anului

A B 1 2

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

1. Cheltuieli de constituire 01

(ct. 201-2801)

2. Cheltuieli de dezvoltare 02

(ct. 203-2803-2903)

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale 03

(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)

4. Fondul comercial 04

(ct. 2071-2807-2907-2075)

5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 05

(ct. 233+234-2933)

TOTAL: (rd. 01 la 05) 06

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE

1. Terenuri şi construcţii 07

(ct. 211+212-2811-2812-2911-2912)

2. Instalaţii tehnice şi maşini 08

(ct. 213-2813-2913)

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 09

(ct. 214-2814-2914)

4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 10

(ct. 231+232-2931)

TOTAL: (rd. 07 la 10) 11

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 12

(ct. 261-2961)

2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 13

(ct. 2671+2672-2965)

3. Titluri sub formă de interese de participare 14

(ct. 263-2963)

4. Creanţe din interese de participare 15

(ct. 2675+2676-2967)

5. Titluri deţinute ca imobilizări 16

(ct. 262+264+265-2962-2964)

6. Alte creanţe 17

(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)

7. Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) 18

TOTAL: (rd. 12 la 18) 19

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20

(rd. 06+11+19)

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

1. Materii prime şi materiale consumabile 21

(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-308+351 +358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398)

2. Producţia în curs de execuţie 22

(ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)

3. Produse finite şi mărfuri 23

(ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+361+/-368+371 +/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24

(ct. 4091)

TOTAL: (rd. 21 la 24) 25

II. CREANŢE

1. Creanţe comerciale 26

(ct. 4092+4111+4118+413+418-491)

2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 27

(ct. 4511+4518-4951)

3. Sume de încasat din interese de participare 28

(ct. 4521+4528-4952)

4. Alte creanţe 29

(ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+ 4482+4582+461+473-496+5187)

5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat 30

(ct. 456-4953)

TOTAL: (rd. 26 la 30) 31

III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 32

(ct. 501-591)

2. Acţiuni proprii (ct. 502-592) 33

3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 34

(ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+ 5113+5114)

TOTAL: (rd. 32 la 34) 35

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 36

(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+ 5411+5412+542)

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37

(rd. 25+31+35+36)

C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38

(ct. 471)

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 39

(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)

2. Sume datorate instituţiilor de credit 40

(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)

3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 41

4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42

5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 43

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 44

(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)

7. Sume datorate privind interesele de participare 45

(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 46

(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+ 4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+ 462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)

TOTAL: (rd. 39 la 46) 47

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 48

(rd. 37+38-47-62)

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49

(rd. 20+48)

G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 50

2. Sume datorate instituţiilor de credit 51

(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)

3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 52

4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53

5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 54

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 55

(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)

7. Sume datorate privind interesele de participare 56

(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 57

(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+ 437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+ 4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)

TOTAL: (rd. 50 la 57) 58

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 59

2. Alte provizioane 60

(ct. 151)

TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61

I. VENITURI ÎN AVANS 62

(ct. 131+472)

J. CAPITAL ŞI REZERVE

I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63

din care

- capital subscris nevărsat (ct. 1011) 64

- capital subscris vărsat (ct. 1012) 65

- patrimoniul regiei (ct. 1015) 66

II. PRIME DE CAPITAL 67

(ct. 1041+1042+1043+1044)

III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 68

(ct. 105) Sold D 69

IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70

1. Rezerve legale (ct. 1061) 71

2. Rezerve pentru acţiuni proprii 72

(ct. 1062)

3. Rezerve statutare sau contractuale 73

(ct. 1063)

4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74

V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 75

(ct. 117) Sold D 76

VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C 77

(ct. 121) Sold D 78

Repartizarea profitului (ct. 129) 79

TOTAL CAPITALURI PROPRII 80

(rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)

Patrimoniul public (ct. 1016) 81

TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31 decembrie ...............

- mii lei -

Denumirea indicatorului Nr. rd. Exerciţiul financiar

precedent încheiat

A B 1 2

1. Cifra de afaceri netă 01

(rd. 02 la 04)

Producţia vândută 02

(ct. 701+702+703+704+705+706+708)

Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 04

(ct. 7411)

2. Variaţia stocurilor Sold C 05

(ct. 711) Sold D 06

3. Producţia imobilizată 07

(ct. 721+722)

4. Alte venituri din exploatare 08

(ct. 758+7417)

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09

(rd. 01+05-06+07+08)

5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 10

(ct. 601+602-7412)

Alte cheltuieli materiale 11

(ct. 603+604+606+608)

b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 12

(ct. 605-7413)

Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14

a) Salarii (ct. 641-7414) 15

b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16

(ct. 645-7415)

7.a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 18-19) 17

a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18

a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19

7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20

(rd. 21-22)

b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21

b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24

(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) 25

8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 26

Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28-29) 27

Cheltuieli (ct. 6812) 28

Venituri (ct. 7812) 29

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30

(rd. 10 la 14+17+20+23+27)

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

- Profit (rd. 09-30) 31

- Pierdere (rd. 30-09) 32

9. Venituri din interese de participare 33

(ct. 7613+7614+7615+7616)

- din care, în cadrul grupului 34

10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate 35

(ct. 7611+7612)

- din care, în cadrul grupului 36

11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37

- din care, în cadrul grupului 38

Alte venituri financiare 39

(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)

VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40

(rd. 33+35+37+39)

12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42-43) 41

Cheltuieli (ct. 686) 42

Venituri (ct. 786) 43

13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44

- din care, în cadrul grupului 45

Alte cheltuieli financiare 46

(ct. 663+664+665+667+668+688)

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47

(rd. 41+44+46)

REZULTATUL FINANCIAR

- Profit (rd. 40-47) 48

- Pierdere (rd. 47-40) 49

14. REZULTATUL CURENT

- Profit (rd. 31+48) 50

- Pierdere (rd. 32+49) 51

15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52

16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53

17. REZULTATUL EXTRAORDINAR

- Profit (rd. 52-53) 54

- Pierdere (rd. 53-52) 55

VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56

CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57

REZULTATUL BRUT

- Profit (rd. 56-57) 58

- Pierdere (rd. 57-56) 59

18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60

19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61

20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR

- Profit 62

- Pierdere 63

21. Rezultatul pe acţiune

- de bază 64

- diluat 65

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

la data de 31 decembrie .... - exemplu

- mii lei -

a) Metoda directa

Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare

- încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

- încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;

- plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;

- plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;

- plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.

Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii

- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;

- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;

- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;

- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;

- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;

- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.

Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare

- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;

- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;

- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;

- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;

- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.

Fluxuri de numerar - total

Numerar la începutul perioadei

Numerar la finele perioadei

b) Metoda indirecta

Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare

- rezultat net;

- modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

- ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.

Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii

- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;

- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;

- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;

- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;

- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;

- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.

Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare

- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;

- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;

- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;

- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;

- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.

Fluxuri de numerar - total

Numerar la începutul perioadei

Numerar la finele perioadei

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

la data de 31 decembrie . ......... - exemplu

- mii lei -

Element al capitalului propriu Sold la 1 ianuarie Creşteri Reduceri Sold la 31 decembrie

Total, din care prin transfer Total, din care prin transfer

0 1 2 3 4 5 6

Capital subscris

Prime de capital

Rezerve din reevaluare

Rezerve legale

Rezerve pentru acţiuni proprii

Rezerve statutare sau contractuale

Alte rezerve

Rezerve din conversie

Rezultatul reportat

Profit nerepartizat ──────────────────── Pierdere neacoperită

Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29

Sold creditor ───────────── Sold debitor

Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile

Sold creditor ───────────── Sold debitor

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale

Sold creditor ───────────── Sold debitor

Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare

Rezultatul exerciţiului financiar

Sold creditor ───────────── Sold debitor

NOTĂ

Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la

- natura modificărilor;

- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;

- orice alte informaţii semnificative.

EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE

1. Active imobilizate

2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

3. Repartizarea profitului

4. Analiza rezultatului din exploatare

5. Situaţia creanţelor şi datoriilor

6. Principii, politici şi metode contabile

7. Acţiuni şi obligaţiuni

8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii

9. Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari

10. Alte informaţii

Nota 1

------

Active imobilizate

- mii lei -

Elemente de active*) Valoarea brută**) Deprecieri***) (amortizare şi provizioane)

Sold la 1 ianuarie Creşteri Reduceri Sold la 31 decembrie Sold la 1 ianuarie Deprecierea înregistrată în cursul exerciţiului Reduceri sau reluări Sold la 31 decembrie

0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7

*) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele

imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.

**) Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele

contabile aplicate.

***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile anterioare.

Nota 2

------

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

- mii lei -

Denumirea provizionului Sold la 1 ianuarie Transferuri*) Sold la 31 decembrie

în cont din cont

0 1 2 3 4=1+2-3

*) Cu explicarea naturii acestora.

Nota 3

------

Repartizarea profitului

- mii lei -

Destinaţia Suma

Profit net de repartizat

- rezerva legală

- acoperirea pierderii contabile

- dividende

Profit nerepartizat

Nota 4

------

Analiza rezultatului din exploatare

- mii lei -

Indicatorul Exerciţiul precedent Exerciţiul curent

0 1 2

1. Cifra de afaceri netă

2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5)

3. Cheltuielile activităţii de bază

4. Cheltuielile activităţilor auxiliare

5. Cheltuielile indirecte de producţie

6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2)

7. Cheltuielile de desfacere

8. Cheltuieli generale de administraţie

9. Alte venituri din exploatare

10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9)

Nota 5

------

Situaţia creanţelor şi datoriilor

- mii lei -

Creanţe Sold la 31 decembrie (col. 2+3) Termen de lichiditate

sub 1 an peste 1 an

0 1 2 3

Total, din care

- mii lei -

Datorii*) Sold la 31 decembrie (col. 2+3+4) Termen de exigibilitate

sub 1 an 1-5 ani peste 5 ani

0 1 2 3 4

Total, din care

Notă *) Se vor menţiona următoarele informaţii

- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;

- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari

● valoarea datoriei;

● valoarea şi natura garanţiilor;

- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;

- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.

Nota 6

------

Principii, politici şi metode contabile

Se vor prezenta

- abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se

● natura;

● motivele;

● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;

- tratamentele contabile alternative, menţionându-se

● elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;

● baza de evaluare adoptată;

● ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;

● influenţa asupra rezultatului;

● conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare;

- suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.

Nota 7

------

Acţiuni şi obligaţiuni

Se vor prezenta următoarele informaţii

♦ capital social subscris;

♦ numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;

♦ acţiuni rascumparabile

● data cea mai apropiată şi data limita de răscumpărare;

● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;

● valoarea eventualei prime de răscumpărare;

♦ acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar

● tipul de acţiuni;

● număr de acţiuni emise;

● valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;

● drepturi legate de distribuţie

- numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare;

- perioada de exercitare a drepturilor;

- preţul plătit pentru acţiunile distribuite;

♦ obligaţiuni emise

● tipul obligaţiunilor emise;

● valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;

● obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta

- valoarea nominală;

- valoarea înregistrată în momentul plăţii.

Nota 8

------

Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii

Se vor face menţiuni cu privire la

♦ salarizarea directorilor şi administratorilor

● obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori

- obligaţie totală pentru fiecare categorie;

● valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului

- rata dobânzii;

- principalele clauze ale creditului;

- suma rambursata până la acea data;

● obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora;

♦ salariaţi

● număr mediu aferent exerciţiului;

● număr mediu (fiecare categorie);

● salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului;

● cheltuieli cu asigurările sociale;

● alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.

Nota 9

------

Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari

1. Indicatori de lichiditate

- Indicatorul lichidităţii curente (Indicatorul capitalului circulant) = Active curente ─────────────── Datorii curente

- valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2;

- oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

- Indicatorul lichidităţii imediate (Indicatorul test acid) = Active curente - Stocuri ──────────────────────── Datorii curente

2. Indicatori de risc

- Indicatorul gradului de îndatorare

Capital împrumutat ────────────────── Capital propriu x 100 sau Capital împrumutat ────────────────── Capital angajat x 100,

unde

● capital împrumutat = credite peste un an;

● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

- Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori

societatea poate achită

cheltuielile cu dobânda.

Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziţia societăţii

este considerată mai riscanta.

Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit = Număr de ori

Cheltuieli cu dobândă

3. Indicatori de activitate - furnizează informaţii cu privire la

(indicatori de gestiune)

● viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale

întreprinderii;

● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi

activităţile comerciale de baza ale întreprinderii.

- Viteza de rotaţie a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul

(rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul

exerciţiului financiar

Costul vânzărilor = Număr de ori

Stocul mediu

sau

- Număr de zile de stocare - indica numărul de zile în care bunurile

sunt stocate în unitate

Stoc mediu

─────────────────── x 365

Costul vânzărilor

- Viteza de rotaţie a - calculează eficacitatea

debitelor-clienţi întreprinderii în colectarea

creanţelor sale;

- exprima numărul de zile până

la data la care debitorii îşi

achită datoriile către întreprindere.

Sold mediu clienţi

─────────────────── x 365

Cifra de afaceri

O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate

de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţa, creanţe

mai greu de încasat (clienţi rau platnici).

- Viteza de rotaţie a - aproximeaza numărul de zile de

creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl

obţine de la furnizorii săi. În mod ideal

ar trebui sa includă doar creditorii comerciali.

Sold mediu furnizori

──────────────────────────────────── x 365,

Achiziţii de bunuri (fără servicii)

unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor

sau cifra de afaceri.

- Viteza de rotaţie a activelor - evalueaza eficacitatea managementului

imobilizate activelor imobilizate prin examinarea

valorii cifrei de afaceri generate de

o anumită cantitate de active

imobilizate

Cifra de afaceri

────────────────────

Active imobilizate

- Viteza de rotaţie a activelor totale

Cifra de afaceri

────────────────────

Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în

realizarea de profit din resursele

disponibile

- Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl

obţine întreprinderea din banii

investiti în afacere

Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit

──────────────────────────────────────────────────────────── ,

Capitalul angajat

unde capitalul angajat se referă la banii investiti în întreprindere

atât de către acţionari, cat şi de creditorii pe termen lung, include

capitalul propriu şi datoriile pe termen lung

sau

active totale minus datorii curente.

- Marja bruta din vânzări

Profitul brut din vânzări

─────────────────────────── x 100

Cifra de afaceri

O scădere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea

nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină

preţul de vânzare optim.

5. Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determina în conformitate

cu prevederile IAS 33 şi au

în vedere

- Rezultatul pe acţiune

- profit net atribuibil acţiunilor comune;

- număr de acţiuni comune luate în calcul.

- Raportul dintre preţul pe piaţa al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.

Nota 10

-------

Alte informaţii

a) Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii

- sediul şi forma juridică a întreprinderii;

- ţara de înfiinţare;

- adresa sediului oficial etc.

b) Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice

- numele întreprinderilor;

- ţara de înfiinţare;

- adresa etc.

c) Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţionala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidentiate iniţial într-o moneda străină

d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit

● proporţia dintre activitatea curenta şi cea extraordinară;

● reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit

e) Cifra de afaceri

● prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere

f) Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational

g) Onorariile plătite auditorilor

h) Angajamente acordate

i) Angajamente primite

Capitolul VI

Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere

Acest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi în vol. 1.

BILANŢ

A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale

1. Cheltuieli de constituire 201

2801

2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care vol. 3 permite acestora să fie prezentate ca active 203

2803

2903

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale 2051

2052

208

2805

2808

2905

2908

4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat 2071

2807

2907

2075

5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie 233

234

2933

II. Imobilizări corporale 1. Terenuri şi construcţii 211

212

2811

2812

2911

2912

2. Instalaţii tehnice şi maşini 213

2813

2913

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 214

2814

2914

4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie 231

232

2931

III. Imobilizări financiare

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 261

2961

2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 2671

2672

2965

3. Titluri sub formă de interese de participare 263

2963

4. Creanţe din interese de participare 2675

2676

2967

5. Titluri deţinute ca imobilizări 262

264

265

2962

2964

6. Alte creanţe 2673

2674

2678

2679

2966

2969

7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 2677

2968

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime şi consumabile 301

3021

3022

3023

3024

3025

3026

3028

303

308

351

358

381

388

391

3921

3922

3951

3958

398

2. Producţia în curs de execuţie 331

332

341

3481

3541

393

3941

3952

3. Produse finite şi mărfuri 345

346

3485

3486

3545

3546

356

357

361

368

371

378

3945

3946

3953

3954

3956

3957

396

397

4428

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 4091

II. Creanţe

(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creanţe comerciale 4092

4111

4118

413

418

491

2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 4511

4518

4951

3. Sume de încasat din interese de participare 4521

4528

4952

4. Alte creanţe 425

4282

431

437

4382

441

4424

4428

444

445

446

447

4482

4582

461

473

496

5187

5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat 456

4953

III. Investiţii financiare pe termen scurt

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 501

591

2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 502

592

3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 5031

5032

505

5061

5062

5081

5088

593

595

596

598

5113

5114

IV. Casa şi conturi la bănci 5112

5121

5124

5125

5311

5314

5321

5322

5323

5328

5411

5412

542

C. Cheltuieli în avans 471

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614

1615

1617

1618

1681

169

2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621

1622

1624

1625

1627

1682

5191

5192

5198

3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419

4. Datorii comerciale 401

404

408

5. Efecte de comerţ de plătit 403

405

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661

1685

2691

4511

4518

7. Sume datorate privind interesele de participare 1662

1686

2692

4521

4528

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623

1626

167

1687

2698

421

423

424

426

427

4281

431

437

4381

441

4423

4428

444

446

447

4481

4551

4558

456

457

4581

462

473

509

5186

5193

5194

5195

5196

5197

E. Active circulante, respectiv datorii curente nete Subtotal

F. Total active minus datorii curente Subtotal

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614

1615

1617

1618

1681

169

2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621

1622

1624

1625

1627

1682

5191

5192

5198

3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419

4. Datorii comerciale 401

404

408

5. Efecte de comerţ de plătit 403

405

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661

1685

2691

4511

4518

7. Sume datorate privind interesele de participare 1662

1686

2692

4521

4528

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623

1626

167

1687

2698

421

423

424

426

427

4281

431

437

4381

441

4423

4428

444

446

447

4481

4551

4558

456

457

4581

462

473

509

5186

5193

5194

5195

5196

5197

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare

2. Alte provizioane 151

I. Venituri în avans 131

472

J. Capital şi rezerve

I. Capital, din care

Capital subscris nevărsat 1011

Capital subscris vărsat 1012

Patrimoniul regiei 1015

Patrimoniul public 1016

II. Prime de capital 1041

1042

1043

1044

III. Rezerve din reevaluare 105

IV. Rezerve

1. Rezerve legale 1061

2. Rezerve pentru acţiuni proprii 1062

3. Rezerve statutare sau contractuale 1063

4. Alte rezerve 1068

107

V. Rezultatul reportat 117

VI. Rezultatul exerciţiului financiar 121

129

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

1. Cifra de afaceri netă 701

702

703

704

705

706

707

708

7411

2. Variaţia stocurilor 711

3. Producţia imobilizată 721

722

4. Alte venituri din exploatare 7417

758

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 601

602

603

604

606

607

608

7412

b) Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 605

7413

6. Cheltuieli cu personalul

a) Salarii 641

7414

b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea separată a celor referitoare la pensii 645

7415

7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 6811

6813

7813

7815

b) Ajustarea valorii activelor circulante 654

6814

754

7814

8. Alte cheltuieli de exploatare 611

612

613

614

621

622

623

624

625

626

627

628

635

658

6812

7416

7812

Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal

9. Venituri din interese de participare 7613

7614

7615

7616

10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7611

7612

11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7617

762

763

764

765

766

767

768

788

12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 686

786

13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului 663

664

665

666

667

668

688

7418

14. Rezultatul curent Subtotal

15. Venituri extraordinare 771

16. Cheltuieli extraordinare 671

17. Rezultatul extraordinar Subtotal

18. Impozit pe profit 691

791

19. Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus 698

20. Rezultatul exerciţiului financiar

21. Rezultatul pe acţiune

- de bază

- diluat

NOTĂ

Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu

4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]

4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]

Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţină solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împărţit între lit. D (termen scurt) şi lit. G (termen lung).

Capitolul V

Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.

2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.

3. Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.

4. Activitatea curenta este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.

5. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.

6. Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.

Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.

7. Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.

8. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.

9. Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.

10. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.

11. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.

12. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.

13. Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizica sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.

14. Contabilitatea generală, denumita şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.

În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionată mai sus.

15. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.

16. Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.

17. Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanţului.

18. Costul de producţie este determinat prin adăugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde

a) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie;

b) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producţie.

Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.

În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.

19. Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.

20. Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; şi (b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.

21. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune sau o estimare, după caz.

22. Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.

23. Filiala este o societate controlată de societatea mama.

24. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geografică etc.

Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintă orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţionează în valoarea justa a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.

Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei.

------------

*1) Definit în Codul comercial.

25. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.

26. Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deţinută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.

27. Investiţia directa reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţa directa asupra administrării societăţii.

28. Investiţia de portofoliu reprezintă o alta investiţie decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.

29. Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.

30. Întreprinderea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţa semnificativă şi care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.

31. Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care

● se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau

● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).

32. Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.

33. Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţa delimitata după criterii geografice.

34. Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanţ.

35. Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.

36. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informaţia contabila să fie credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.

37. Producţia imobilizata reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.

38. Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.

39. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afară societăţii.

40. Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.

41. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.

42. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabila este considerată utila acesteia.

43. Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.

În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.

44. Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50% asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.

45. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.

46. Valoarea de piaţa a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţa activa. O piaţa activa exista atunci când

a) activele de pe piaţa sunt relativ omogene;

b) sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpărători şi vânzători;

c) preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.

47. Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţa utila.

48. Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţa de cauza, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

49. Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.

50. Valoarea realizabila neta reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.

51. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.

52. Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.

53. Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.

54. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a se tine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.

55. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.

56. Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.

CADRUL GENERAL

de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*)

PREFATA

Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.

Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.

Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.

Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru

a) a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiţie de capital;

b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;

c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;

d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;

e) a determina politicile de impozitare;

f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;

g) a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional;

h) a reglementa activitatea întreprinderilor.

Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.

Situaţiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.

INTRODUCERE

Obiect şi statut

1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este

a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente;

b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;

c) sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale;

d) sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face faţa problemelor care nu se regăsesc în acestea;

e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS;

f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;

g) furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.

2. Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în faţa Standardului Internaţional de Contabilitate specific.

3. Conducerea IASC recunoaşte ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.

4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.

Aria de aplicabilitate

5. "Cadrul general" abordeaza

a) obiectivul situaţiilor financiare;

b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;

c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare;

d) conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.

6. "Cadrul general" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi să se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursa de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.

7. Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include de regula un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.

8. "Cadrul general" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursa de informaţii financiare.

Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora

9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, astfel

a) investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende;

b) angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale;

c) creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta;

d) furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client;

e) clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea;

f) Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari;

g) publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia.

10. Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.

11. Responsabilitatea principala de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.

OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE

12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

13. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regula informaţii nefinanciare.

14. Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul se gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.

Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare

15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesita evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanţa de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.

16. Poziţia financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

17. Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.

18. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".

19. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.

20. Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.

Note şi materiale suplimentare

21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.

CONCEPTE DE BAZA

Contabilitatea de angajament

22. Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.

Principiul continuităţii activităţii

23. Situaţiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichidă sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE

24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.

Inteligibilitatea

25. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.

Relevanta

26. Pentru a fi utile informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

27. Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.

28. Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.

Pragul de semnificaţie

29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însăşi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.

30. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel pragul de semnificaţie oferă mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utila.

Credibilitatea

31. Pentru a fi utila informaţia trebuie să fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.

32. Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ întreaga suma a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.

Reprezentarea fidela

33. Pentru a fi credibila informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportarii şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.

34. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăţilor inerente fie identificarii tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluării lor.

Prevalenta economicului asupra juridicului

35. Pentru ca informaţia să prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi într-un astfel de mod încât documentele sa susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de aceasta natura).

Neutralitatea

36. Pentru a fi credibila informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informatiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.

Prudenta

37. Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Integralitatea

38. Pentru a fi credibila informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devină necredibila şi defectuoasă din punct de vedere al relevantei.

Comparabilitatea

39. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.

40. O implicatie importanţa a caracteristicii calităţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.

41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.

42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.

Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila

Oportunitatea

43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.

Raportul cost-beneficiu

44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depăşească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi sa emita standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare ar trebui să fie constienti de aceasta limita.

Echilibrul dintre caracteristicile calitative

45. În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.

Imaginea fidela/Prezentarea fidela

46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.

STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE

47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţa "cadrul general" nu identifica structurile specifice acesteia.

48. Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.

Poziţia financiară

49. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează

a) un activ reprezintă o resursa controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;

b) o datorie reprezintă o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

c) capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.

50. Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.

51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea justa a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţa în bilanţul locatarului.

52. Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborării unor noi standarde.

Active

53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.

54. De obicei o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune faţă de celelalte resurse.

55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi

a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;

b) schimbat cu alte active;

c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau

d) repartizat acţionarilor întreprinderii.

56. Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.

57. Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.

58. Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface prin ea însăşi definitia unui activ.

59. Exista o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.

Datorii

60. O caracteristica esenţială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să îşi respecte obligaţiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinţa legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi după ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.

61. Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă prin ea însăşi o obligaţie prezenta. În mod normal obligaţia apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizări substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.

62. Stingerea unei obligaţii prezente implica de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin

a) plata în numerar;

b) transferul altor active;

c) prestarea de servicii;

d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau

e) transformarea obligaţiei în capital propriu.

O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale.

63. Datoriile rezultă din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plăteşte în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienţi ca fiind obligaţii; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacţia care da naştere datoriei respective.

64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără să fie necesar să se facă estimari. Definitia datoriei prevăzută în paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanţiile existente şi la provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.

Capitalul propriu

65. Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintă ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de către utilizatorii situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.

66. Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislaţia fiscală naţionala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta şi mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale constituie o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat decât cheltuieli.

67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. În mod normal suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piaţa a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinută prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activităţii.

68. Activităţile comerciale şi industriale se regăsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alţi beneficiari. Totuşi definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.

Performanta

69. Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referinţa pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.

70. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează

a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;

b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

71. Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.

72. Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Aceasta distincţie se realizează plecandu-se de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi activităţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activităţi curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activităţi extraordinare.

73. De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit şi pierdere poate include marja bruta, profitul din activităţile curente înainte de impozitare, profitul din activităţile curente după impozitare şi profitul net.

Venituri

74. Definitia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.

75. Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.

76. Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanţa pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.

77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.

Cheltuieli

78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.

79. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structura distinctă.

80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului

81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.

RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE

82. Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.

83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care

a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere; şi

b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare trebuie acordată atenţie consideratiilor legate de pragul de semnificaţie, prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impune automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.

Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare

85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care îşi desfăşoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor totuşi va fi considerată normală probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.

Credibilitatea evaluării

86. A doua condiţie pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimată; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează credibilitatea lor. În cazul în care totuşi nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanţa pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizării; totuşi, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie totuşi prezentate note sau informaţii suplimentare.

87. Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.

88. Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi totuşi prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziţiei financiare de către utilizatorii situaţiilor financiare.

Recunoaşterea activelor

89. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

90. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranţă privind obţinerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.

Recunoaşterea datoriilor

91. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi, în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau a cheltuielilor aferente.

Recunoaşterea veniturilor

92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.

Recunoaşterea cheltuielilor

94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).

95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultană sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.

96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţională, atunci când se asteapta să se obţină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar în mod vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mărci de comerţ; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.

97. O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează sa mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.

98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE

99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele

a) costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;

b) costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia;

c) valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;

d) valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.

101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piaţa, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare.

CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI

Conceptul de capital

102. În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.

103. Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.

Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului

104. Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului

a) menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unităţi monetare nominale, cat şi în unităţi de putere constanta de cumpărare;

b) menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.

105. Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa îl menţină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferă punctul de referinţa fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus faţă de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.

106. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa îl menţină.

107. Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.

108. Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităţilor monetare nominale, profitul reprezintă creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unităţilor de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creşterea puterii de cumpărare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depăşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este considerată profit. Restul creşterii reprezintă o ajustare pentru menţinerea capitalului şi ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.

109. Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacităţii fizice de producţie, profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacităţii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, şi nu ca profit.

110. Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta şi de credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest "cadru general" se aplică unei game de modele contabile şi oferă recomandări pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi în perspectiva evolutiilor pe plan mondial aceasta intenţie va fi revizuită.

-------

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 2 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

(1) Reglementările prevăzute la art. 1 se aplică începând cu situaţiile financiare ale anului 2000 de societăţile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucureşti, unele regii autonome, companii şi societăţi naţionale, alte întreprinderi de interes naţional, precum şi de unele categorii specifice de societăţi ce operează pe piaţa de capital, conform listei anexate care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Pentru perioada 2001-2005 programul de implementare a prezentelor reglementări este prevăzut mai jos.

Sfârşitul exerciţiului financiar Cifra de afaceri a anului anterior (euro) Total active pentru anul anterior (euro) Numărul mediu de salariaţi ai anului anterior

31 decembrie 2001 peste 9 milioane peste 4,5 milioane 250

31 decembrie 2002 peste 8 milioane peste 4,0 milioane 200

31 decembrie 2003 peste 7 milioane peste 3,5 milioane 150

31 decembrie 2004 peste 6 milioane peste 3,0 milioane 100

31 decembrie 2005 peste 5 milioane peste 2,5 milioane 50

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 3 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

(1) În primul an de aplicare situaţiile financiare ale agenţilor economici care intra sub incidenţa acestor reglementări se întocmesc în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu regulamentul pentru aplicarea acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, şi vor fi depuse la organele în drept până la data de 15 aprilie a anului următor, în conformitate cu prevederile legale.

(2) Totodată aceşti agenţi economici au obligaţia de a retrata situaţiile financiare întocmite potrivit prevederilor alineatului precedent, în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare.

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 4 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

(1) Societăţile comerciale care vor intra sub incidenţa prezentelor reglementări au obligaţia sa auditeze situaţiile financiare potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

(2) Fac obiectul auditarii de către auditori financiari, potrivit legii, şi situaţiile financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), obţinute prin retratare în primul an de aplicare a prezentelor reglementări.

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 5 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

(1) Societăţile comerciale care nu se încadrează în criteriile de mărime prevăzute la art. 2 alin. (2) pot aplica prezentele reglementări după aprobarea prealabilă din partea Ministerului Finanţelor Publice pe baza solicitării adresate Direcţiei de reglementări contabile.

(2) Societăţile comerciale care intra sub incidenţa prezentelor reglementări, pe baza îndeplinirii criteriilor de mărime sau ca urmare a opţiunii acestora, au obligaţia să asigure continuitatea aplicării acestor reglementări şi auditarea situaţiilor financiare conform reglementărilor naţionale în domeniu.

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 6 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

Administratorilor societăţilor comerciale, regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, care vor aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate potrivit programului aprobat prin prezentul ordin, le revine răspunderea conform prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de a adopta programe proprii prin care să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a acestor reglementări.

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 7 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

Direcţia de reglementări contabile va lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Art. 8 — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului finanţelor nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 4 octombrie 1999, precum şi Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.660/2000 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 · MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE · MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Preambul — ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 Open official source

pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate

Ministrul finanţelor publice,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice,

având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 pentru aprobarea unor măsuri de executare a Legii contabilităţii nr. 82/1991,

emite următorul ordin

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001

Table of Provisions (10)

Statutory Text (10 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?