ANEXE din 23 iunie 2022 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele Comunicare în limba maternă polonă şi Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română, clasa pregătitoare şi clasele I-IV

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

ANEXE din 23 iunie 2022 · MINISTERUL EDUCAŢIEI · MONITORUL OFICIAL nr. 974 bis din 6 octombrie 2022

Text integral — ANEXE din 23 iunie 2022 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele Comunicare în limba maternă polonă şi Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română, clasa pregătitoare şi clasele I-IV Open official source

Notă

Aprobate prin ORDINUL nr. 4.104 din 23 iunie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 974 din 6 octombrie 2022.

Anexa nr. 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI

Programa şcolară pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ POLONĂ

pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Bucureşti, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei Comunicare în limba maternă polonă este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Programa şcolară de Comunicare în limba polonă maternă reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparţinând etniei poloneze care învaţă în unităţi de învăţământ/ clase cu predare în limba română şi care şi-au exprimat opţiunea de a studia limba maternă în şcoală.

Structura programei şcolare include următoarele elemente

Notă de prezentare

Competenţe generale

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

Conţinuturi

Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba maternă polonă jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale domeniilor integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii

Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)

Citire/lectură

Scriere/redactare

Elemente de construcţie a comunicării

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic adapteze activităţile de învăţare la specificul colectivului de elevi. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupărilor învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.

Studiul disciplinei Comunicare în limba maternă polonă, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa şcolară vizează, îndeosebi, formarea domeniului de competenţe de comunicare în limba maternă.

Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română - clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe generale

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

„Ce nu se potriveşte?” etc.

Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar

selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj

realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj

oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”

aprecierea ca fiind adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat

formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat

reformularea unor mesaje

repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat

observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)

audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare

decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate

utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei unui mesaj audiat

realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat

oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... (în acest fragment de poveste/ în acest text)?”

selectarea unor enunţuri simple, scrise, care exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche de enunţuri date

formularea unor titluri potrivite textului audiat

executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de joc prezentate de adulţi sau copii

jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori desenate”,

audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea unor reacţii corespunzătoare

decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre istoria scrisului

Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate

selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare subiectului unui text audiat

formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat

alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de variante date

selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate

povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat

executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de activităţi

audierea unor scurte emisiuni informative accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se fabrică” etc.)

audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la acestea

ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text audiat

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a –Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar

oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate

„Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?”

formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui mesaj/ text audiat

numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat

oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”

recunoaşterea unor enunţuri al căror sens nu se potrivește cu un mesaj audiat anterior

indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte

îndeplinirea unei instrucţiuni simple

participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului

identificarea personajelor/ personajului unui text audiat

oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul

identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat

completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat

identificarea elementelor dintr-un text audiat care se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textului

sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate

asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile desprinse din discuţiile cu colegii

stabilirea de asemănări/ deosebiri între personajele şi/ sau întâmplările prezentate în povestirile audiate

jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă ...” etc.

Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat

identificarea personajelor dintr-un text audiat

precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un text audiat

identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat

formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)

ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii textului audiat

relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din textul audiat

precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.

recunoaşterea personajelor unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor acestora

ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu respectarea unor informaţii

completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat

intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral

Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate

identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.

indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”

numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt

stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte

punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită

identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi

rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate

audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător

jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se termină/ conţin un anumit sunet

jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după numărul de silabe” etc.

numărători melodice însoţite de mişcare

analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor

despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme

rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau jocuri

stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet

identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.

numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte

identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc.

stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3- 5 cuvinte

dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis

punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare

analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor

identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte

ordonarea alfabetică a unor cuvinte date

formarea unor cuvinte din silabe date

formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie)

jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”

despărţirea cuvintelor în silabe

stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet

stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte

dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis

jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari, obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt oferite verbal

Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii

participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi

vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii

rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)

formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral

jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

formularea unor întrebări de lămurire în urma audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate sau povestite de adulţi/ copii

emiterea unor predicţii asupra derulării evenimentelor dintr-un text audiat

activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de copii sau adulţi

vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi filme pentru copii şi discutarea lor

conversaţii pe teme de interes pentru copii rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, în care instrucţiunile sunt oferite verbal

discuţii pe marginea unor spectacole de teatru pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc.

jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme povestite/ citite de copii sau adulţi

conversaţii pe teme de interes pentru copii

formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral

vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau a unor filme româneşti/ dublate în limba română pentru copii şi discutarea lor

folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor termeni/ expresii din mesajele orale în care contextul nu a oferit sensul noţiunilor

vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea organizării spaţiului/ standurilor de carte

participarea la activităţi dedicate unor scriitori, Zilei Mondiale a Cărţii etc.

Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple

jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă

exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate

formulare de răspunsuri la ghicitori

participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior

reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii

asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare;

jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare

reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)

simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite

jocuri de rol

repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)

dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate

sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.

Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare

utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor scuze etc.

jocuri de rol

oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri simple

formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse teme din sfera de interes a copiilor

exersarea unor formule de adresare, de solicitare, de mulţumire, adaptate interlocutorului

relatarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei

enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale clasei

formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite de imagini sau folosind cuvinte date

dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme familiare reale sau imaginate

exersarea exprimării, clare şi corecte, şi conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării

conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale (salutul, prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor, formularea unei cereri, formularea unor întrebări etc.) care pot determina reuşita comunicării

Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare

alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o rugăminte, un îndemn, un salut etc.

oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri

jocuri de rol

reformularea unor propoziţii prin schimbarea intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul comunicării

schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea unor detalii ale mesajului transmis

transformarea/ completarea unor enunţuri după modele date

identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare

formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date

dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute

recitarea unor poezii pe teme familiare

combinarea unor propoziţii care au legătură între ele, pentru a explora formarea textului - povestirea unor vise, poveşti etc.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple

„Continuă povestea” etc.

formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii

formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.

prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie

discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de comportament

formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare

alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi evenimente familiare

exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute

identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ poveşti cunoscute

formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri preferate

formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi desfăşurate

repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat

exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situaţii familiare

discuţii privind comportamentul personajelor

evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor

discuţii de grup, pe subiecte familiare

completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical, menţinerea timpului verbului

formularea, completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare

scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi)

descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi, jocuri cunoscute

jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”,

Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic

dialoguri în care se descrie/prezintă propria persoană, despre familie, colegi, animalul preferat, activităţile preferate/ desfăşurate etc.

povestirea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei, cu folosirea verbelor la timpurile potrivite

completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul unor discuţii în grup

construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini

dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea de conectori elementari: şi, atunci, însă, deoarece, dacă, atunci etc.

formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri

crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/ o suită de imagini şi după un şir de întrebări

identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.

realizarea acordului dintre subiect şi predicat, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea terminologiei)

jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea normelor de adresare civilizată

prezentarea unor proiecte realizate individual sau în echipă

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare

„Pregătim o serbare”, „În vizită” etc.

Ce s-ar fi întâmplat dacă...?)

activităţii şcolare etc.)

Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală

exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate contextului

dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes

jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, „Statuile vorbitoare” etc.

jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, „La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.

formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor

jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”

povestirea unor experienţe trecute sau prezente

planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau a unora imaginare

dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme familiare

formularea unei opinii personale referitoare la un personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc.

jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”,

concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de interes

exerciţii de primire sau de oferire a unor complimente

jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”

formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum?

Participarea activă la dialoguri, în diferite contexte de comunicare

participarea la discuţii în perechi/ în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor

formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes

formularea unor mesaje în care să-şi exprime intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar

formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui mesaj oral

utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context jocuri de rol: întâlniri cu personaje antastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare

dramatizări

identificarea unor obiecte/ fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup

realizarea unor postere care să ilustreze reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea, păstrarea ideii)

formularea unei opinii referitoare la un personaj/ o întâmplare/ un mod de comportament etc.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine

„Spune după mine” etc.

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine

concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.

combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură

folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere

utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate

iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes

recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”

conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini

jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului

crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii

poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului

jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date

concursuri de ghicitori

dramatizări ale unor poveşti cunoscute

improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor

formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii

realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti audiate (album cu desene realizate de copil în urma audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise)

conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini

jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului, introducerea unor personaje etc.

alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii

jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este personajul?”, „Continuă versul/ strofa”,

crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul adultului şi ilustrate de copii

crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora

utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton)

utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile

exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii

interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi

jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date

prezentarea unor lucrări personale

repovestirea unor narațiuni citite sau audiate -

dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte citite

participarea la serbări şcolare

Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

„Domino”, „Bingo”

„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului didactic

Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar

recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)

asocierea unor litere şi sunete

observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii

citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi” etc.

jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,

punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat

jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora

răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi

Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

intuirea unor cuvinte însoţite de imagini corespunzătoare

recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de mână

compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte

marcarea prin colorare, subliniere, decupare, încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate de cadrul didactic sau de elevi

completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte

ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte

citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar sau de mână

citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână

marcarea cuvintelor care se repetă într-un text

citirea unor cărţi de grup (Big-books)

citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi propoziţii

realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând cuvinte decupate din ziare şi reviste

jocuri de tip „Domino”, cu imagini, cuvinte sau simboluri

Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)

citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc. - citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie

citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)

identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text

auto-corectarea greşelilor de citire atunci când cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens

adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)

exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi

citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din iniţiativa copilului

căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă

jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?”

lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate

prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini

„citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini)

citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)

audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;

continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic sau al colegilor

identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit

citirea unor „cuvinte cheie”

recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat

formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit

asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite

citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt

ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite

analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte

identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor fragmente de text

stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt

Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse dintr-un text citit

discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare

formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit

identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit

redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit

formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit

aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat

emiterea unor predicţii asupra firului narativ al textului citit

identificarea unor informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare etc.)

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar

- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou,

H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple

recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale/ scrise indicate

Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute

asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/ desene/ gesturi

decodarea unor informaţii din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru copii etc.

„citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului ilustrat

punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate

ale cadrului didactic etc.

sortarea unor semne, simboluri grafice identice -

codarea sau decodarea unor mesaje scrise –

Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau

plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe care transmit mesaje (reguli de conduită, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.)

realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din mediul apropiat

exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri

exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii, scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri

parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul unor simboluri convenţionale sau inventate („In căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)

transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date/ proprii

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagistic

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.

răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o minibibliotecă, în biblioteca şcolii etc.

observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.

observarea amplasării imaginilor în raport cu textul

audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor

jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe)

citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor poveşti, povestiri etc.

memorare unor poezii şi ghicitori din proprie iniţiativă

confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare (individual şi în grup); realizarea „Abecedarului clasei”, folosind planşe de colorat

exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce tare, un fragment

activităţi în biblioteca şcolii

completarea unui jurnal de lectură al clasei, folosind desene şi enunţuri scurte

amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă

realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie înregistrate titlul şi personajele din basmele/ poveştile/ povestirile citite sau transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.

realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală sau comună (album cu desene realizate de elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer)

prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite individual sau în grup

memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi ghicitori

autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche

realizarea unor minicărţi pe teme de interes comun sau personal

amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă

citirea unor reviste pentru copii

completarea unor grafice, panouri cu titluri, personaje ale textelor citite

observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini

observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate (carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text, carte electronică etc.)

jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. -

completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/ personaje ale textelor citite de elevi

recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri colegilor

citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi

repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente şi informaţii

vizite la muzee şi case memoriale

Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate

exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele

coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii

modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.

poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp

orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.

exersarea poziţiei corecte la scris

Scrierea literelor de mână

exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii

modelarea din plastilină a contururilor unor litere; decorarea literelor de mână şi de tipar;

trasarea în duct continuu a literelor de mână (începând prin unirea punctelor care le compun)

executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari

scrierea literelor de mână, folosind diverse instrumente de scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, foaie liniată, tablă etc.)

copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte

Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii

autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model

copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte

transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute

transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activităţi individuale sau comune

scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte

realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe teme familiare, după modele date

utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris

jocuri de tip labirint

observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi

construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc.

decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc.

scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm

realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia și punctul), utilizând instrumente diferite

realizarea unor desene cu litere

personificate

completarea după model, cu litere de mână, a unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, felicitări, scurte scrisori

exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte

scrierea după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;

selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine cuvinte

realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări

realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele

- realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare

- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.

(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1

Martie”)

4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având suport vizual

adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în enunţuri eliptice

ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia

4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe

folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie)

plasarea semnelor de punctuaţie într-un text

decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice

„scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului

scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul computerului

confecţionarea unor etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică

organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui proiect

personalizarea unor modele predefinite de invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare către Moş Crăciun)

jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise

scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor

confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor corespunzătoare folosind diverse instrumente

(stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)

confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică

marcarea prin chenare sugestive/ elemente grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje, anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune în evidenţă

formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/ care prezintă interes

compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări

formularea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”, „Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. în propriul caiet, într-un caiet al clasei sau într-un spaţiu special amenajat (de ex.: colţul de creaţie)

activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte

confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti, legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii

realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei

jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise

crearea şi completarea unor rebusuri

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale

„scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)

exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e primăvara?”

etichetarea originală a unor obiecte personale

confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje neconvenţionale

organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat

„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri)

organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”

crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)

crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri

completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de cadrul didactic

scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte (propoziţii) şi simboluri/ desene

redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti, jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi exprime bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc.

realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii la evenimente personale ori ale clasei, documente cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.)

confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje convenţionale şi neconvenţionale

prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune

4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor, păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)

completarea unui jurnal personal sau al clasei, folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte

crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o temă propusă

ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor personale

realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe)

redactarea unor idei despre o melodie ascultată

realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte, formă şi culoare

CONŢINUTURI

Domenii

Clasa pregătitoare

CLASA I

CLASA a II-a

Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)

Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte

Cuvântul. Propoziţia/Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul

Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală

Forme ale discursului oral

Povestirea după imagini

Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere

Cuvântul. Propoziţia/Enunţul

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative Dialogul

Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul social şi natural apropiat, igiena personală

Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii

Forme ale discursului oral

Povestirea unor întâmplări trăite Repovestirea unor întâmplări auzite

Descrierea unui obiect/ unei persoane

Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o părere/ o opinie/ o solicitare Cuvântul Propoziţia/Enunţul

Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu

Intonarea propoziţiilor exclamative

Dialogul

Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul înconjurător

Reguli de comunicare eficientă: elemente de politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)

Forme ale discursului oral

Povestirea unor întâmplări trăite sau observate Repovestirea unor întâmplări citite

Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei

persoane

Reguli ale discursului oral

Pronunţie clară şi corectă

Acord de număr şi gen, fără terminologie Intonaţie adecvată

Citire/ lectură

Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii

Literele mari şi mici de tipar Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.

Cartea

Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină

Literele mici şi mari de tipar şi de mână Alfabetul limbii polone

Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice (introduse progresiv)

Cartea

Cuprinsul unei cărţi

Alfabetul limbii polone

Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte

Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

Textul (de maximum 120 de cuvinte)

Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte

Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv

Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv

Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, introduse progresiv)

Titlu. Autor. Alineate

Aşezarea textului în pagină Titlu. Autor. Alineate

Aşezarea textului în pagină Textul literar

Textul narativ literar

Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală Textul liric

Textul nonliterar/informativ

Scriere/redactare

Elemente grafice care intră în componenţa literelor de

mână: linii, puncte, bastonate, zale, semiovale, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar

Simboluri neconvenţionale

în exprimarea scrisă

Scrierea funcţională desene, simboluri Felicitarea

Biletul

Alfabetul limbii polone Literele mici şi mari de mână Ortografia

Ortografia cuvintelor

Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului

Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)

Punctuaţia

Punctul

Semnul întrebării Linia de dialog

Organizarea textului scris

Scrierea pe liniatură tip I

Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor

Scrierea funcţională

Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Biletul

Invitaţia. Felicitarea

Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)

Alfabetul limbii polone Literele mici şi mari de mână Ortografia

Ortografia cuvintelor

Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului

Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)

Punctuaţia

Semnul exclamării

Virgula (în vocativ şi enumerare) Două puncte

Organizarea textului scris

Scrierea pe liniatură tip II şi dictando Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte

Scrierea funcţională

Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)

Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare Felicitarea

Afişul

Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), pornind de la experienţe trăite

Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) sau a unui şir de întrebări Cartea, ziarul sau

revista clasei

Elemente de construcţie a comunicării

Vocabular Cuvântul

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

Vocabular

Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

Vocabular Cuvântul

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

Fonetică

Sunetele limbii polone Utilizarea corectă a accentului

Despărţirea cuvintelor în silabe în scris,

la capăt de rând

Propoziţia (fără teoretizări)

Sunete specifice limbii polone

Sunetele limbii polone

Despărţirea cuvintelor în silabe

Silaba

Despărţirea cuvintelor în silabe

Cuvântul

Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv,

fără cunoaşterea regulilor

Propoziţia (fără teoretizări)

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline.

Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice

Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului.

În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându- se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.

Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.

Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate, astfel încât să ducă la dezvoltarea de competenţe specific.

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

TEMA: Familia mea

Ce urmărim?

- competenţe specifice -

Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura

pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba polonă + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare

Comunicare în limba polonă

1.1.

selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat – Exemplu: „Cine face parte din familia ta?”

realizarea unui desen pentru a indica trăsăturile unei familii

aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală

formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu

„Cine face parte din familia ta?”, „Cum se numește fratele/sora ta?”, „Cine este bunica pentru mama ta?”, „De ce este familia importantă pentru noi toți?”

repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată

1.2.

numirea personajelor din poveste

oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Descrie membrii familiei tale.”

1.3.

indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/jetoane puse pe bancă – Exemplu: Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit. “Familia mea este fericită.”

numărarea cuvintelor dintr-un enunţ

punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: tata, mama, frate, soră, băiat, fată, bunic, bunică etc.

despărţirea cuvintelor în silabe

indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele familie, rude, bunici)

sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul: Încep cu sunetul m (se dau jetoane care reprezintă: mama, miłość, miły, małować etc.)

colorarea unor imagini care reprezintă obiecte /fiinţe a căror denumire începe cu sunetul m (mama, maskotka, mazaki)

1.4.

audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii 

participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

2.1.

jocuri de cuvinte – Exemplu: “Spuneţi cuvinte în care sunetul m se aude la început.”

reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)

ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu

„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”

2.2.

prezentarea familiei mele

2.3.

repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate

2.4.

participarea la jocuri de grup

3.1.

punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile potrivite

– Exemplu: casă, frate/soră, copil, verișor/verișoară, album, bunuc/bunică

3.2.

lectură după una sau mai multe ilustraţii

3.3.

punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

3.4.

observarea unui album de familie

observarea imaginilor specifice unor aspect din viața de familie (identificarea unor specificaţii referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)

4.1.

decorarea unui copac cu frunze realizate din hârtie sau carton pe care sunt desenate chipurile membrilor de familie

construirea literei M din plastilină, pastă de modelaj, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

trasarea literelor de tipar M şi m după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind

instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)

colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4

4.2.

crearea de felicitări, cu ocazia zilei de naștere sau onomastice a unui membru de familie

4.3.

realizarea arborelui genealogic cu numele membrilor de familie

completarea calendarului clasei folosind desene, simboluri (la finalul săptămânii)

Matematică şi explorarea mediului

1.1.

numărarea membrilor familiei

construirea unui copac cu chipurile unui număr de rude dat

1.2.

compararea mulţimilor membrilor de familie

2.2.

construcţii cu ajutorul figurilor geometrice

confecţionarea de nori utilizând cutii, cilindri, sfere

2.1.

jocuri de orientare şi de poziţionare a imaginilor în funcţie de diferite repere

2.3.

jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din album cu două fotografii

mai mult decât are colegul tău.”

3.1.

crearea/completarea unor modele repetitive de cel mult 5 membrii ai familiei

utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea glasurilor specifice membrilor familiei

4.2.

jocuri cu membrii familiei de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”

Arte vizuale şi abilităţi practice

1.1.

vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Familia mea – Moja rodzina” şi

discutarea mesajului transmis

2.1.

enumerarea unor caracteristici ale familiei

2.3.

realizarea de construcţii libere, spontane

realizarea de construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie

realizarea unei machete cu membrii familiei – din plastelină

Muzică şi mişcare

2.1; 2.2.

însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Moja wesoła rodzinka” –

YouTube)

Grupul de lucru

Dariusz KASPRZYK

Universitatea Al. I. Cuza Iași

Cristina-Maria ALBU

Inspectoratul Școlar Județean Suceava

Maria OSTROVSCHI-CHAHULA

Şcoala Gimnazială Henryk Sienkiewicz Solonețu Nou

Anexa nr. 2

MINISTERUL EDUCAŢIEI

Programa şcolară pentru disciplina

LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ POLONĂ

pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română

CLASELE a III-a – a IV-a

Bucureşti, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei Limba și literatura maternă polonă este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Programa şcolară de Limba și literatura maternă polonă reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparţinând etniei poloneze care învaţă în unităţi de învăţământ/ clase cu predare în limba română şi care şi-au exprimat opţiunea de a studia limba maternă în şcoală.

Disciplina Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română la clasele a III-a şi a IV-a, îşi propune să realizeze predarea/învăţarea limbii polone (4 ore pe săptămână) dintr-o nouă perspectivă, aprofundând şi lărgind cerinţele disciplinei din etapa anterioară.

Pe lângă dezvoltarea în continuare a comunicării orale, disciplina pune accentul pe înţelegerea şi interpretarea textului scris, pe exprimarea în scris a gândurilor, pe funcţia comunicaţională şi expresivă a limbii.

Această programă pune accent pe aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii şi literaturii materne în contextul actual. În acest sens, au fost puse în valoare iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze elementele comune în progresia achiziţiilor elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc.

Documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe nevoile elevilor în societatea contemporană. Se propun formulări ancorate în cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative de învăţare.

Structura programei şcolare include următoarele elemente

notă de prezentare;

competenţele generale (sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar - aceste competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte la îndemâna copiilor);

competenţe specifice (sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase);

exemple de activităţi de învăţare (reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele specifice);

conţinuturi (sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire - gramatică funcţională, tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii);

sugestii metodologice (au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor).

Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română – clasele a III-a - a IV-a

Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Competenţe generale

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.2. Înţelegerea semnificaţiei cuvintelor în textul ascultat

1.2. Înţelegerea semnificaţiei expresiilor şi a structurilor lexicale în textul auzit

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate

1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora

cauză-efect (de exemplu, „se teme de câini”; „a minţit deoarece/pentru că i-a fost frică”; „îi era frică deci/de aceea a minţit”)

Înţelegerea globală a textelor funcţionale enunţate în situaţiile zilnice de comunicare

reacţie faţă de text prin răspuns la întrebări

dovedirea înţelegerii globale a textului

cu ajutorul pozelor, succesiunii de poze

alegerea răspunsului: alternativ, asociere, pereche

redare prin povestire, desene

Înţelegerea globală a textelor informative şi literare enunţate în situaţiile zilnice de comunicare

dovedirea înţelegerii globale a textului

alegerea răspunsului

prin alegere simplă; prin exerciţii complementare

redare prin povestire, dramatizare

exerciţii pentru observarea mesajului, intenţiei

recunoaşterea în textul enunţat a cuvântului nepotrivit, prin exerciţii joc

indicarea unei im agini pentru a dovedi înţelegerea semnificaţiei

deducerea din context a semnificaţiei expresiilor şi a structurilor lexicale necunoscute şi a noii semnificaţii a expresiilor cunoscute

interpretarea semnificaţiei cuvintelor, expresiilor, a structurilor lexicale, pe baza diferitelor tipuri de texte audiate

jocuri de rol pentru identificarea instrumentelor lingvistice pentru percepţia cronologiei: sintaxa şi cronologia (de exemplu, „Iese şi îşi pune paltonul.”), zostanie (de exemplu, „zostanie nauczycielem/va deveni profesor”), cuvinte cu semnificaţie temporală (de exemplu, „później, potem, w końcu, wczoraj, z powrotem”)

recunoaşterea diferenţelor dintre varianta limbii proprii şi varianta limbii standard

exerciţii în scopul observării ordinii cuvintelor în propoziţie şi a semnificaţiei acestora, într-un context dat

conştientizarea propoziţiilor afirmative, interogative, exclamative, imperative şi a relaţiei cu situaţia comunicaţională

observarea intonaţiei propoziţiilor afirmative, interogative, exclamative, imperative

conştientizarea utilizării variantelor de limbă în contexte diferite utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate pentru exprimarea negaţiei

utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate pentru exprimarea relaţiei de tip

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.4. Observarea pronunţiei clare şi expresive

1.4. Conştientizarea vorbirii clare şi expresive

exerciţii pentru observarea, reproducerea şi conştientizarea articulării corecte a textelor enunţate în diferite situaţii de comunicare, a pronunţiei corecte

exerciţii pentru identificarea sunetelor vorbite

exerciţii de identificare în mod izolat (nu în cadrul cuvintelor) pentru deosebirea vocalelor şi consoanelor scurte şi lungi

exerciţii ce servesc pentru diferenţierea consoanelor surde şi sonore, de exemplu, p-b, w-f, g-k

exerciţii ce servesc pentru diferenţierea vocalelor, de exemplu a-o, u-ó, ą-ę, i-y

exerciţii tip joc pentru observarea intonaţiei, a accentului în propoziţie

exerciţii pentru conştientizarea pronunţiei corecte şi a articulării corecte a textelor audiate în diferite situaţii de comunicare

exerciţii joc pentru conştientizarea rolului pe care îl au ritmul, intonaţia şi pauza în vorbire

observarea rolului semnelor nelingvistice care însoţesc comunicarea elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicare (accent, intonaţie, intensitate sonoră, volum, mimică, gestică, poziţia corpului)

Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat

„pentru prima dată, mai întâi ..., apoi ..., mai târziu ..., în final ...”)

2.2. Relatarea orală a unor evenimente cunoscute

Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu

descrierea bazată pe observaţie

continuarea, completarea descrierii

exerciţii orale pentru prezentarea obiectelor, a animalelor

Descrierea unui obiect/ unei fiinţe/ unui personaj urmând un set de repere

observarea, reproducerea părţilor descriptive ale textului auzit sau citit

exerciţii orale pentru prezentarea persoanelor, locurilor, peisajelor

descrierea orală şi evaluarea similitudinilor, a diferenţelor

exersarea înlănţuirii logice a propoziţiilor

exerciţii-joc pentru formarea de propoziţii legate, înlănţuirea unor propoziţii, aferente unei succesiuni de imagini, a secvenţelor unui eveniment petrecut

povestirea prin respectarea succesiunii cronologice (de exemplu,

interpretarea prin dramatizare, utilizând instrumentele jocului dramatic a poveştilor, faptelor citite sau ascultate

relatarea pe baza unor repere (verbale sau vizuale)

relatarea pe baza unor întrebări

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.3. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare prin joc de rol

propoziţii astfel încât să corespundă contextului

2.3. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare prin interacţiune

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.4. Exprimarea clară şi expresivă, corespunzătoare particularităţilor de vârstă

2.4. Exprimare clară, corectă şi conştientă

crearea situaţiilor de comunicare şi de interacţiune în scopul de a integra în vocabularul activ cuvinte noi cu semnificaţie necunoscută

joc de rol în diverse situaţii de comunicare pentru alegerea şi utilizarea vocabularului şi formulei (salut, adresare, tutuire, exprimare politicoasă etc.) corespunzătoare situaţiei de comunicare respective (tematică, valoare stilistică, semnificaţie etc.)

antrenarea activă în actul de comunicare pentru a ordona cuvintele în

joc de rol în diverse situaţii de comunicare pentru integrarea în vocabularul activ a sinonimelor şi antonimelor

exerciţii distractive prin care se urmăreşte utilizarea unor diferite mijloace verbale, nonverbale, paraverbale pentru exprimarea unei afirmaţii sau a unei negaţii, în diferite situaţii de comunicare

activităţi în perechi: pe baza unor întrebări reciproce, exerciţii pentru alegerea formei corespunzătoare a terminaţiei cuvintelor (- a / -y, - ów / Ø) care răspund la întrebările „Kto? Kogo?”

exerciţii pentru aplicarea articulării corecte a textelor enunţate în diferite situaţii de comunicare, a pronunţiei corecte: exerciţii de articulare şi pronunţare corectă a sunetelor

exerciţii de articulare pentru diferenţierea vocalelor şi consoanelor scurte şi lungi

exerciţii pentru conştientizarea pronunţiei corecte

diferenţierea sunetelor surde / sonore: de exemplu, p-b, w-f, g-k

diferenţierea vocalelor, de exemplu u-ó

exerciţii joc pentru folosirea intonaţiei corecte, a accentului în propoziţie, a pauzei în vorbire, în funcţie de context

exerciţii joc pentru aplicarea corespunzătoare contextului a semnelor nelingvistice care însoţesc comunicarea (accent emoţional, intensitate sonoră, mimică, gestică, reglarea distanţei

jocuri de expresivitate prin schimbarea intonaţiei

Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

(raport asupra temei citite), cvartet de elevi (lucrează în grup sarcinile legate de înţelegerea textului), cubul (titlul, personajele, locul etc.)

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

personaj, interpretarea sentimentelor acestora

3.2. Diferenţierea textelor în funcţie de tip, gen şi formă

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

3.3. Formularea şi împărtăşirea/prezentarea impresiilor şi a opiniei despre textul citit

3.3. Manifestarea interesului pentru textul literar şi nonliterar

Înţelegerea informaţiei globale şi detaliate a textelor citite

dovedirea înţelegerii textului citit prin exerciţii joc

elaborarea unui rezumat cu ajutorul cadrului didactic

oferirea de răspunsuri la întrebări vizând comprehensiunea

completarea unor detalii în exerciţii lacunare

Formularea de deducţii simple pe baza textelor citite

aplicarea tehnicilor de înţelegere şi prelucrare a textului (parcurgere, predicție, activarea cunoştinţelor anterioare, sinteză, citire selectivă etc.), cu ocazia citirii unor texte diferite ca formă şi tip

aplicarea metodelor de cooperare, de exemplu, metoda ciorchine

detalierea, contragerea unui text

familiarizarea cu diferite surse de informare, texte orientative, lectură online de pe internet

Observarea caracteristicilor de formă a textelor literare şi nonliterare accesibile vârstei

observarea unei teme date în texte literare şi nonliterare

descoperirea cuvintelor cheie

exerciţii pentru observarea caracteristicilor modului de vorbire în proză şi în versuri: observarea ritmului, a rimei, a versului, a strofei

exerciţii de citire prin predicţii (deducerea continuării evenimentelor)

exerciţii pentru descoperirea însuşirilor personajelor din poveşti, legende, fapte reale, prin aplicarea de metode prin cooperare, de exemplu, jocul consensual (conceperea unor afirmaţii pe baza trăsăturilor de caracter ale personajelor, cu care sunt de acord toţi membrii grupului), interpretarea prin transpunere a faptelor unui

exerciţii de citire cu texte continue şi discontinue (grafice, hărţi, manuale de utilizare, pliante, comunicate)

întocmirea hărţii mentale, formarea ciorchinelui etc.

căutarea informaţiilor, evidenţierea esenţei în texte de informare

evidenţiere grafică (hărţi, grafice, desene etc.) şi descoperirea, analizarea legăturii cu textul, în texte tip document (pliante, înştiintări etc.)

caracterizarea personajelor din poveşti, legende, naraţiuni, utilizarea modalităţilor de caracterizare a personajelor: de exemplu, prin fapte, a caracterizării făcute de către un alt personaj

jocuri, exerciţii prin care se vizează descoperirea mijloacelor de exprimare a sentimentelor şi a atmosferei, în operele lirice

descoperirea coordonatelor temporale şi spaţiale

exprimarea emoţiilor prin interpretare, joc de păpuşi, dans, mişcare

identificare cu personajele: „Care personaj ai vrea să fii/nu fii?, Ce ai face în locul lui?”

exprimarea impresiei prin metode de cooperare

exerciţii pentru înţelegerea relaţiei titlu-text

formularea unei judecăţi de valoare

exprimarea opiniei

dezbatere

raportarea pozitivă faţă de carte şi lectură

observarea legăturii dintre ilustraţiile din carte şi text

orientarea în carte: observarea unor elemente de tipul: titlu, cuprins, capitole

prezentarea unei cărţi, jurnal de lectură, participarea la întâlniri cu scriitorii, activităţi la bibliotecă, amenajarea unui colţ de lectură în clasă

proiecte de documentare pentru diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare (excursii, concursuri, serbări etc.)

iniţierea unei corespondenţe cu o revistă pentru copii, sau cu un scriitor

concursuri legate de conţinutul cărţilor citite, interes faţă de cărţile digitale şi utilizarea lor

Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Redactarea textelor simple funcţionale care conţin elemente vizuale

observarea, reproducerea şi elaborarea unor afişe, invitaţii (sărbători, concursuri, spectacole), care conţin elemente vizuale şi grafice

scrierea de mesaje, înştiinţări, în diferite situaţii: olografe, electronice

Redactarea unor texte funcţionale simple

comunicare între elevi pe o diversitate de subiecte prin e-mail (întrebări legate de teme, modul de rezolvare a unui exerciţiu)

scrierea unei scrisori, de exemplu, membrilor familiei, prietenilor (adresare, salut, datare)

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

4.2. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pe baza unor întrebări sau imagini

observarea fragmentelor de descriere într-un text citit

descrieri pe baza unor imagini

structura elementelor unei descrieri: avansarea de la întreg la parte şi invers

descrieri reproductive, continuarea, completarea descrierii

4.2. Redactarea unor scurte descrieri despre persoane, obiecte, animale

prezentarea unui personaj de poveste/ film serial pentru copii

scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut

descrierea unor animale

descrieri hazlii

pregătirea individuală a unei scurte descrieri

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

4.3. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/trăite

ordonarea logică a propoziţiilor

formularea unor propoziţii pe baza unor imagini, a unor fapte petrecute

redactarea unui paragraf cu evidenţierea cronologiei (de exemplu,

„pentru

prima dată, apoi, mai târziu, în final”)

4.3. Compunerea unui scurt text narativ pe teme relevante pentru copii

observarea caracteristicilor unei naraţiuni (elemente de conţinut şi formă)

exersarea simetriei şi a structurării corecte, a succesiunii logice în povestire, în relatarea evenimentelor

exerciţii în scris contragerea, detalierea conţinutului celor citite

încadrarea unei secvenţe de dialog într-o naraţiune (de exemplu,

„Determină personajele să vorbească!”)

realizarea unei scurte compuneri pornind de la un titlu dat

CONŢINUTURI1

Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul.

Domenii de

conţinut

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)

relatarea unei acţiuni/întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite) cererea de informaţii (referitoare la

universul apropiat) oferirea de informaţii (referitoare

la universul apropiat) cererea simplă familiară, cerere

politicoasă prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor

activităţi) iniţierea unui schimb verbal

descrierea (de personaje imaginare, de film/carte)

relatarea unei întâmplări imaginate

prezentarea unor activităţi/ rezultate/ proiecte

formularea de solicitări formale şi informale

iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal

cererea de informaţii referitoare la universul şcolii

Textul

textul pentru lectură are minimum 200 cuvinte

textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii scurte adecvate nivelului de

vârstă

text de informare şi functional: afiş, fluturaş, tabel sau

alt tip de organizator, carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări

textul pentru lectură are minimum 400 cuvinte

textul narativ literar; texte de tip portret; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă

text de informare şi funcţional: afiş, tabele, diagrame Venn sau orice alt tip de organizator grafic adecvat vârstei, hartă şi plan simplu de oraş/ traseu turistic etc., carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – mesaj text şi email

Variabilitatea şi regularităţile limbii

- intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei)

- intuirea claselor sintactice: subiect şi predicat (fără utilizarea terminologiei)

Lista detaliată a conţinuturilor se află la secţiunea Sugestii metodologice.

1 Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de conţinuturi ale competenţei de comunicare în limba maternă din Recomandarea Parlamentului european privind cadrul de referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Sugestii metodologice

În clasele a III-a şi a IV-a, se continuă dezvoltarea competenţelor-cheie necesare învăţării pentru toată durata vieţii, începută în clasele pregătitoare, întâi şi a doua, conform sugestiilor din Cadrul European pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

În şcoală, spaţiul primar pentru dezvoltarea comunicării este sala de clasă. Pe parcursul învăţării, comunicarea devine cel mai eficient instrument al interacţiunii şi al dobândirii şi transmiterii cunoştinţelor, precum şi al gândirii.

Condiţia de bază a înţelegerii textului este dată de funcţionarea optimă a deprinderii de citire/lectură. Citirea şi prelucrarea textelor îi pregăteşte pe elevi să aplice independent operaţiile de bază în interpretarea textelor. Prelucrarea şi interpretarea variată a diferitelor tipuri de texte dezvoltă empatia şcolarilor, dau posibilitatea dobândirii experienţelor legate de formele literare simple, a descoperirii formelor de exprimare literară, a formării particularităţilor de stil şi structură.

Tot prin prelucrarea textelor, se pun bazele competenţei de redactare. Dezvoltarea acesteia până la nivelul la care serveşte drept instrument al autoexprimării, împreună cu exigenţa lizibilităţii, a ordinii şi a corectitudinii, reprezintă una dintre cerinţele de bază ale programei. Elevii dobândesc cunoştinţe de bază privind funcţionarea limbii polone, printr-un demers experienţial. Cunoştinţele de limbă includ în cazul de faţă şi cunoaşterea regulilor de ortografie şi consolidarea deprinderii de scriere corectă.

În această viziune, în locul predării elementelor sistemului lingvistic, elevii vor fi expuşi la o varietate de situaţii de comunicare în care vor participa şi la care vor reflecta, descoperind regularităţile limbii poloneze. Ca atare, fenomenele lingvistice nu sunt descoperite în mod izolat, ci în totalitatea şi interacţiunea lor, din perspectivă funcţională, astfel încât, plecând de la experienţele elevilor, de la descoperirea şi practicarea funcţiilor limbii, să poată contribui la dezvoltarea sistemului de competenţe de comunicare.

Înţelegerea orală şi scrisă

În clasele a III-a şi a IV-a ascultarea este la nivelul înţelegerii globale a mesajului scris şi oral. Aceasta este condiţia ca elevul să fie capabil să asculte, să înţeleagă mesajele enunţate în diferite situaţii de comunicare, să colecteze şi să prelucreze informaţiile şi, totodată, să fie capabil să comunice într-un mod corespunzător în diferite situaţii de comunicare, să conceapă şi să-şi exprime convingător propria opinie, în comunicarea orală.

În decodarea orală sau scrisă, este importantă recunoaşterea fenomenelor lingvistice şi gramaticale (de exemplu, diferenţierea textului, propoziţiei, cuvântului).

Comprehensiunea textului este una dintre cele mai importante competenţe, care se formează treptat în etapa timpurie a învăţării. Aceasta este competenţa care stă la baza învăţării, relaxării, dezvoltării personale şi este un instrument prin care elevii reuşesc să-şi dezvolte competenţa de comunicare activă.

Comprehensiunea textului este susţinută în mare măsură de strategii de învăţare prin cooperare şi prin utilizarea de strategii cognitive. Merită să acordăm o atenţie deosebită metodelor de predare- învăţare reciprocă, aruncarea cubului, brainstorming, ciorchine, tehnica predicţiilor. Aceste metode se realizează în grupuri mici şi contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, respectiv a abilităţilor de socializare şi de interacţiune a elevilor. Învăţarea prin cooperare se bazează pe teorii constructiviste de învăţare; pe parcursul aplicării acestora, însuşirea cunoştinţelor nu este pasivă, ci se face în mod creator.

Învăţarea prin cooperare nu trebuie înţeleasă ca o modalitate de organizare pe grupe în care elevii rezolvă sarcini distincte. Accentul se pune pe munca în echipă, pe colaborare, astfel încât elevii învaţă să se raporteze unii la alţii. Acest lucru conduce la stimularea autoîncrederii, la întărirea simţului critic, ajută la socializare. Elevii trebuie învăţaţi să utilizeze tehnici adecvate colaborării eficiente. În general, grupurile sunt eterogene. Astfel, elevii care au performanţe mai scăzute nu rămân în urmă, deoarece învaţă activ de la ceilalţi colegi, copiii cu performanţe mai bune pot învăţa prin predare, iar achiziţiile lor se aprofundează.

Următoarele modalităţi de învăţare pot face procesul de învăţare mai efficient și mai interesant.

Predarea reciprocă

Predarea reciprocă serveşte la prelucrarea eficientă a informaţiilor, prin faptul că ajută la urmărirea şi controlul permanent al atenţiei conştiente, al autoreglajului, al înţelegerii, cu alte cuvinte, ajută la dezvoltarea operaţiilor metacognitive.

Predarea reciprocă este o strategie eficientă de citire şi de analiză a textului care se bazează pe o abordare de învăţare prin cooperare. Predarea reciprocă presupune patru etape importante care reflectă următoarele operaţii cu textul: anteproiectare, rezumare, adresarea de întrebări şi clarificare (explicare)

anteproiectarea se referă la acea experienţă, după care elevii, urmare a citirii titlului textului, cuprinsului sau a unei părţi de text, se gândesc pe rând, la ce ar putea conţine textul (fragmentul). În următoarea etapă a citirii, vor fi atenţi dacă predicţia lor s-a adeverit, dacă se îndeplinesc aşteptările anterior stabilite faţă de text. Această etapă ajută la asocieri între cunoştinţele anterior dobândite şi noile informaţii propuse de textul citit;

rezumarea se referă la evidenţierea cuvintelor cheie, a tematicii textului citit precum şi la abordarea elementelor celor mai semnificative. Astfel, rezumarea conduce la înţelegere şi retenţie;

adresarea de întrebări, pe lângă descoperirea elementelor necunoscute din text, ajută la înţelegerea şi la interpretarea informaţiilor citite. Prin intermediul întrebărilor, elevii reflectează asupra noţiunilor, propoziţiilor care sunt mai puţin pe înţeles, dar îşi pot exprima şi propriul punct de vedere legat de tema dată;

clarificarea (explicarea) se referă la recitire, la cântărirea unor părţi ale textului sau la analizarea din surse externe a acelor noţiuni, pe care nu le pot înţelege datorită conţinutului lor nou sau care aparent nu se încadrează în mesajul întregului text. Clarificarea reprezintă condiţia citirii eficiente spre asimilarea de noi informaţii, dar poate servi şi ca etapă de încheiere a analizei textului.

Predarea reciprocă demarează sub îndrumarea profesorului, printr-o abordare frontală care presupune introducerea textului şi urmărirea celor patru etape enumerate mai sus. Apoi, se continuă prin activitate în grupuri mici îndrumate direct de profesor. Pe parcursul citirii şi analizei textului, efectuate în cadrul grupurilor, elevii îşi asumă diferite roluri (de a formula predicţii, de a întreba, de a explica, de a rezuma), ceea ce face învăţarea ludică şi interesantă. După citirea colectivă sau individuală a unui fragment de text (pe rând fiecare paragraf), fiecare elev participă la discuţia comună în acord cu rolul ales

unul dintre ei rezumă cele citite, eventual găseşte un titlu pentru introducere;

alt elev formulează întrebări în legătură cu un fragment de text, şi solicită răspunsuri de la ceilalţi elevi;

al treilea elev clarifică acele conţinuturi sau noţiuni noi, pe care nu le înţeleg colegii din grupă;

al patrulea elev ghiceşte ceea ce propune textul în continuare.

Asaltul/ furtuna de idei (brainstorming)

Furtuna de idei se bazează pe exprimarea liberă a gândurilor, apoi pe selecţia şi aplicarea ideilor conform unui anumit scop. Este o metodă eficientă pentru dezvoltarea intuiţiei şi a creativităţii, dar şi pentru formarea competenţelor de comunicare şi a gândirii logice. Face posibilă antrenarea activă a fiecărui elev în procesul de învăţare, discutarea, selectarea ideilor. Această metodă ajută şi la formarea colectivului de elevi, deoarece ei sunt invitaţi să fie toleranţi faţă de ideile colegilor ceea ce sprijină dezvoltarea relaţiilor interumane.

Pe parcursul organizării bursei de idei, profesorul poate parcurge următorii paşi

prezentarea temei şi a sarcinii de rezolvat;

enunţarea rapidă, scurtă şi precisă a ideilor elevilor şi scrierea acestora pe tablă, fără a lua în considerare validitatea acestora (nimănui nu îi este permis să facă afirmaţii negative la adresa ideilor altora);

după o scurtă pauză, se trece la gruparea, clasificarea, după anumite criterii, a ideilor scrise;

discutarea, analizarea colectivă a ideilor, din punctul de vedere al relevanţei acestora, la nivel de clasă sau de grup;

alegerea celor mai originale, celor mai adecvate idei, discutarea modului de aplicare a acestora (ordine, sarcini, factori de risc).

Întocmirea schemei ciorchine (reţelei de semnificaţii)

Schema ciorchine reprezintă un organizator grafic întocmit individual, în pereche sau în grup, care ajută la clarificarea ideilor, a informaţiilor, a conceptelor şi a relaţiei dintre acestea, având în vedere o temă dată. Se poate folosi pentru

colectarea şi organizarea cunoştinţelor deja existente;

construirea de noi asocieri între cunoştinţele avute; - stimularea metacognţiei etc.

Similar bursei de idei, schema ciorchine îi îndeamnă pe elevi la gândirea liberă şi creativă, legată de o temă dată. Schema ciorchine poate fi o reţea de idei asociativă (schema pânzei de păianjen), de formă mai complicată, model grafic organizat ierarhic (constă din mai multe unităţi principale şi secundare) sau simplificată, grupată în jurul unei idei centrale.

Paşii întocmirii schemei ciorchine sunt următorii

explicarea/ prezentarea schemei ciorchine;

scrierea pe tablă a temei centrale, a ideii, cuvântului, expresiei;

scrierea, în diferite puncte ale tablei, a ideilor, a cuvintelor legate de sfera de semnificaţie a temei/ expresiei date;

încercuirea elementelor considerate corespunzătoare şi reunirea acestora pe baza relaţiei existente între ele;

extinderea reţelei de semnificaţii (scrierea fiecărei idei, care poate fi asociată sferei tematice).

Metoda cubului

Metoda cubului dezvoltă capacităţile elevilor de gândire şi de compunere a textelor, care se bazează pe analizarea unei teme date sau a unui text, din diferite puncte de vedere. Se poate efectua ca activitate individuală, în grup sau colectiv. Pentru aplicarea sa, avem nevoie de un cub, care are pe fiecare latură câte o indicaţie. În loc de cub, pot fi utilizate şi cărţi de joc aşezate cu faţa în jos. Prin aruncarea cubului sau prin întoarcerea unei cărţi de joc, elevul primeşte acel punct de vedere, după care trebuie să interpreteze un text, un obiect, o imagine, un film, un model. Pe laturile cubului sau pe cartea de joc pot fi trecute indicaţii care pot fi aplicate în mai multe situaţii de învăţare (Descrie! Compară! Asociază! Analizează! Prezintă! Argumentează sau combate!). Pentru rezolvarea sarcinilor în scris sau oral, profesorul formulează diferite întrebări.

Metoda predicţiei

Predicţia este o modalitate de a stimula gândirea independentă. Sarcina elevilor este ca, dispunând de un număr limitat de informaţii, să creeze presupuneri, aşteptări, ipoteze legate de textul ce urmează a fi citit, apoi, după finalizarea sarcinii, să redacteze concluzii despre coincidenţele sau despre diferenţele dintre predicţii şi cele constatate în mod efectiv. Prin întrebări stabilite anterior, profesorul poate ajuta elevii în activitatea lor de predicţie. Prelucrarea se poate face şi pe segmente (în acest caz, după fiecare parte urmează o discuţie, apoi o nouă predicţie).

Paşii metodei predicţiei

anterior rezolvării sarcinii (citirii textului), profesorul le prezintă elevilor câteva informaţii importante; profesorul le cere elevilor să caute cunoştinţele aferente tematicii date;

pe baza titlului textului, al tematicii etc. elevii încearcă să anticipeze conţinutul, personajele lecturii, filmului etc. Pot relata problemele care îi preocupă legate de tema dată, precum şi conceptele cheie din mesaj;

urmează citirea textului;

se continuă cu discuţia finală privind: validitatea predicţiilor formulate şi identificarea informaţiilor nou dobândite.

Diagrama Venn

Diagrama Venn este cunoscută din matematică, dar poate fi excelent folosită pentru comparaţii, pentru recunoaşterea trăsăturilor comune şi a diferenţelor. În funcţie de tema textului citit, constă din

două sau mai multe cercuri plane, intersectate. Este important, ca profesorul să deseneze întotdeauna cercuri mari, pentru ca elevii să poată scrie în ele.

Înainte de distribuirea sarcinii trebuie întotdeauna explicat modul de utilizare a diagramei, respectiv unde trebuie scrise lucrurile asemănătoare şi unde trebuie scrise cele diferite. Şi aici este valabilă regula de a discuta colectiv, despre diagramele realizate.

Cvartetul de elevi

Cvartetul de elevi reprezintă o metodă de verificare. În cadrul grupei, elevii primesc însemnul A, B, C, D, iar grupele primesc şi ele un nume sau un număr. Profesorul sau unul dintre elevi adresează o întrebare. Grupul discută răspunsul. La finalul acestei discuţii, toţi elevii trebuie să răspundă corect la întrebare. Profesorul alege întâmplător un grup şi un număr. Elevul ales va fi cel care răspunde.

Prin aplicarea acestor metode moderne şi eficiente, citirea conştientă devine una dintre cele mai importante instrumente ale învăţării şi dezvoltării personalităţii.

Lectura de plăcere

„În acest cadru, cititorul se angajează în evenimente şi în acţiuni imaginare, suportă consecinţe, se transpune în personaje sau în atmosferă, receptează sentimente şi idei, se bucură de limbajul în sine. Cititorul aduce cu sine întreaga experienţă, sentimentele şi cunoştinţele despre formele literare.”

Lectura în scopul achiziţionării şi utilizării informaţiei

„În cazul textelor informative, cititorul nu se implică în lumi imaginare, ci în aspecte din viaţa reală. Cititorul poate depăşi stadiul achiziþiei de cunoştinţe, folosindu-se de acestea în scopul gândirii şi acţiunii.”

Pentru decodarea acestor texte, elevii antrenează o serie de procese ale comprehensiunii, vizate de studiul internaţional menţionat mai sus: extragerea de informaţii factuale, realizarea de concluzii simple, interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor, examinarea şi evaluarea conţinutului şi a elementelor textuale.

Tendinţele didactice contemporane europene reliefează importanţa lecturii, respectiv cunoaşterea lumii prin intermediul lecturii. Totodată, este important, ca atunci când alegem un text să ţinem cont de vârsta, profilul cognitiv şi interesul elevilor.

Elevii primesc informaţii atât în formă orală cât şi în formă scrisă. Prin urmare, copiii învaţă pe baza explicaţiilor orale, din prezentările de popularizare, din emisiunile difuzate la televizor sau la radio, din relatări de la faţa locului. De asemenea, pot învăţa din materiale scrise, a căror sursă poate fi un manual, un ziar, un text de informare de pe internet etc. Totodată, învăţarea poate avea loc şi în alte contexte decât şcoala, respectiv expoziţii, muzee, excursii, vizite la diferite obiective, practic de oriunde se poate învăţa câte ceva prin intermediul comunicării dacă există deschidere şi curiozitate.

Competenţe de exprimare orală şi scrisă

„Comunicarea în limba maternă/oficială reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, idei, sentimente, fapte şi opinii atât în forma scrisă, cât şi orală (ascultat, vorbit, citit şi scris) şi de a interacţiona într-un mod adecvat şi creativ în toate situaţiile generate de viaţa socială şi culturală.” (din Cadrul European pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi)

Construirea de texte orale şi scrise, reprezintă de fapt, o posibilitate de autoexprimare, pentru redarea în mod convingător a propriilor gânduri, argumente.

În vederea comunicării uzuale, elevii folosesc scrisul, oralul şi vizualul de exemplu, schiţe, formule, tabele etc. Acestea se pot utiliza în forma clasică, analogică, precum şi în format electronic, pe internet, prin reţele de socializare.

Aprecierea textelor scrise şi orale se realizează prin modul în care elevii îşi pot exprima gândurile într-un mod clar, precis şi în conformitate cu un scop de comunicare.

In cadrul comunicării scrise, redactarea va fi întotdeauna orientată de un scop de comunicare. Temele de comunicare scrisă vor fi adecvate vârstei, ţinând cont de ritmul individual al elevilor, de profilul lor cognitiv, de preferinţele lor. Totodată se vor folosi forme motivante de evaluare.

Cerinţele pentru redactare trebuie formulate astfel încât să nu îngrădească exprimarea personală şi creativă a elevului. Chiar dacă elevii observă textele literare, nu vor urmări o exprimare preluată din acestea şi nu le vor folosi drept modele de reprodus. Se va observa ortografia şi punctuaţia, dar acestea nu vor fi scopuri în sine în cadrul redactării. Subiectele de redactare vor fi preluate din viaţa de zi cu zi, iar modalităţile de exprimare vor fi cele din experienţa curentă a elevilor.

Prin redactarea de texte, se integrează cunoştinţe şi abilităţi învăţate la diferite discipline. Astfel compunerea îşi dovedeşte eficienţa pentru învăţare şi comunicare cotidiană. In spaţiul şcolar, aceasta conduce la dezvoltarea cunoştinţelor şi a abilităţilor solicitate la diferite materii. Prin urmare, scrierea de text contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a atenţiei, a memoriei şi a creativităţii. Totodată prin operarea în cadrul limbii materne, redactarea contribuie la consolidarea diverselor abilităţi ale acesteia. De exemplu, în urma antrenării sistematice a redactării, elevul devine şi un cititor mai atent şi mai conştient precum şi un vorbitor mai fluent şi performant.

Redactarea textului dezvoltă deopotrivă înţelegerea de mesaj şi abilităţile de exprimare orală integrând diferitele moduri de utilizare a limbii materne.

Atitudini în comunicare

Cu precădere în cazul comunicării orale, este important să dezvoltăm la copii interesul pentru receptarea mesajelor indiferent de perturbările de canal care apar şi chiar dacă apar neînţelegeri. Prin urmare, se pot propune exerciţii pentru antrenarea rolului de ascultător

exersarea rolului de ascultător, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaţionale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;

exerciţii şi situaţii relevante pentru dezvoltarea unui comportament empatic;

exerciţii de depăşire a fricii de a pune întrebări în legătură cu mesajul audiat;

formularea întrebărilor pentru a indica neînţelegerea mesajului audiat;

observarea şi înţelegerea dialogului;

jocuri de comunicare non-verbală (înţelegerea şi utilizarea gesturilor, a expresiilor feţei, a privirii şi a diferitelor mişcări ale corpului);

jocuri pentru sesizarea unor mesaje articulate defectuos.

Totodată este importantă dezvoltarea unei atitudini deschise în interacţiunea orală, printr-o serie de exerciţii precum

exersarea rolului de ascultător şi vorbitor, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaţionale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;

exerciţii care vizează observarea unor mijloace verbale şi nonverbale utilizate în comunicare: interrelaţionare, exprimarea opiniei, interogare, încheierea comunicării;

exerciţii de dezvoltare a comportamentului empatic;

exerciţii care vizează formularea unor întrebări suplimentare, de clarificare;

exerciţii pentru observarea şi conştientizarea disciplinei în vorbire, a regulilor de conversaţie;

exerciţii pentru formularea întrebărilor de clarificare (atunci când nu a înţeles mesajul);

observarea, înţelegerea şi continuarea dialogului prin jocuri situaţionale;

jocuri de comunicare non-verbală (aplicarea gesturilor, expresiilor feţei, privirii şi diferitelor mişcări ale corpului);

exerciţii care vizează combaterea fricii de a se exprima în public.

Abordarea funcţională a limbii

Pentru a învăţa comunicarea eficientă, elevul trebuie să ajungă să vorbească şi să scrie adecvat şi corect în diferite situaţii. In acest sens pentru a asigura corectitudinea lingvistică, copiii învaţă gramatica funcţională. Aceasta presupune folosirea semnelor şi a normelor în contexte funcţionale de comunicare. Cunoştinţele de limbă vor fi antrenate în contexte de comunicare uzuale, printr-o exersare sistematică.

Cercetările au dovedit că lexicologia şi sintaxa reprezintă un nivel atât de abstract, încât la clasele primare nu pot fi aduse la un nivel experienţial corespunzător. În clasele de gimnaziu se pot aborda cunoştinţe cu un grad mai mare de abstractizare pe care îl permite nivelul de dezvoltare cognitivă al elevilor. De aceea, o mare parte a materialului gramatical, care până acum aparţinea claselor primare (lexicologie, sintaxă, morfologie), reprezintă materia didactică a claselor V-VIII.

În clasele a III-a – a IV-a, se poate deja descoperi structura cuvintelor poloneze („legături de verbe”, rădăcină, sufixe/prefixe), semnificaţia acestor componente, în măsura în care aceasta reprezintă pentru copil o experienţă accesibilă. Ceea ce este cunoscut în gramatica tradiţională ca studiul limbii se va aborda ulterior, utilizându-se concepte specifice morfologiei.

În noua viziune didactică, orientată pe elev şi pe nevoile sale, se foloseşte principiul inducţiei şi al centrării pe problemă pentru dezvoltarea competenţelor.

Principiul inducţiei presupune că sistemele conceptuale şi segmentele conceptuale pot fi incluse doar pe o bază experienţială. In absenţa înţelegerii unor concepte sau fenomene în urma experimentării directe cu acestea, elevii reuşesc doar să memoreze, să ataşeze etichete. Ei nu vor putea înţelege apartenenţa unor cuvinte la anumite clase sau categorii gramaticale în absenţa unei practicări susţinute şi a unei abstrageri a caracteristicilor, fenomen care apare mult mai târziu. Elevii ajung să discearnă categoriile lingvistice atunci când înţeleg necesitatea existenţei mai multor caracteristici decât una singură. Diferitele jocuri lingvistice, exerciţiile situaţionale permit elevilor să descopere singuri regulile lingvistice, să le aplice şi să le utilizeze în noi situaţii practice.

Centrarea pe problemă ca principiu, se referă la faptul că elevii trebuie să descopere cunoştinţele şi abilităţile noi prin intermediul unor situaţii/contexte reale sau care simulează realitatea. Predarea limbii materne presupune fundamentarea pe două experienţe lingvistice elementare, pe care copiii le aduc cu ei şi la care au acces direct: forma cuvântului în limba maternă şi asocierea dintre o anumită selecţie lingvistică şi situaţia de comunicare.

Un exemplu de aplicare a acestor principii, care presupune descoperirea şi observarea este dat de utilizarea directă a limbii, a versiunilor lingvistice, a valorilor stilistice, a registrelor lingvistice, a propoziţiilor şi a cuvintelor. Această utilizare directă are loc fără analiza structurală. Conştientizarea acestor diferenţe este importantă în primul rând din punct de vedere al comportamentului lingvistic (comportamentul lingvistic care urmează normele) şi al îmbogăţirii vocabularului.

Versiunile lingvistice reprezintă o variantă a unei limbi însuşite drept limbă maternă (determinată de factori de loc, sociali etc.). Versiunile lingvistice depind de zonele ţării şi de situaţia socială. În procesul de descoperire şi conştientizare sunt necesare proceduri diferite. Elevii trebuie să ajungă la concluzia că propria variantă a limbii diferă de varianta literară, respectiv de alte variante de limbă existente în mediul lor. Trebuie să recunoască limba care este utilizată în operele pentru copii, dar nu este la fel utilizată în alte cazuri şi în media. Copiii trebuie încurajaţi să se exprime în mai multe variante decât cea proprie, depăşind eventualul complex de inferioritate al celui care nu stăpâneşte încă limba literară.

Dintre straturile stilistice cel mai important este stratul colocvial (conversaţional) şi cel formal (oficial). În cadrul şcolii, în general, este folosit stratul colocvial, sunt mai rare cazurile în care în şcoală se solicită elevilor utilizarea limbii formale. Totodată, fiecare elev este expus şi stratului formal (de exemplu, discursul oficial al directorului, ştirile TV).

In privinţa registrelor de limbă, este important pentru elevul de şcoală primară să deosebească între registrul folosit de copii şi registrul utilizat în relaţia cu adulţii. Scopul este utilizarea adecvată a acestor registre în funcţie de situaţia de comunicare. În plus, elevii pot sesiza diferenţa de registru în comunicarea adulţilor (pot diferenţia mai multe registre conform stratului social, individual şi interrelaţional).

Importanţa tuturor acestor semnificaţii, regulile lor de aplicare şi consecinţele lor pot fi exersate prin jocuri de rol. Avantajul acestei metode este că nu apare teama şi distanţa obişnuită faţă de persoanele reale. Elevul se simte confortabil în cadrul jocului, nu este nicio miză şi nu apare vreun efect posibil negativ.

Totodată, descoperirea variantelor de limbă şi a straturilor lingvistice, conştientizarea lor, conduce la îmbogăţirea vocabularului şi a modului de exprimare, deoarece, acelaşi conţinut poate fi exprimat în mai multe feluri, în diferitele variante şi straturi. Este indicată efectuarea sistematică a unor exerciţii şi jocuri de rol în care elevii pot sesiza diferenţele fine dintre modurile de exprimare.

Cuvintele îşi dobândesc sensul din context – elevii pot fi încurajaţi să „ghicească” din context semnificaţia cuvintelor sau să deducă din context semnificaţii noi ale cuvintelor cunoscute. Pe acest principiu se bazează învăţarea spontană a cuvintelor .

De asemenea este importantă descoperirea semnificaţiei unor mesaje în funcţie de ordinea cuvintelor. Elevii pot fi invitaţi să alcătuiască dintr-un număr de cuvinte mai multe enunţuri prin schimbarea ordinii acestora; apoi să descopere semnificaţiile diferite care apar.

SUGESTII TEMATICE

Mediul înconjurător şi mai amplu al copilului (eu, familia, şcoala, mediul înconjurător, satul/ oraşul natal, deplasare, obiceiuri populare, sărbători etc.)

Texte ce servesc la formarea trăsăturilor morale pozitive (iubire, prietenie, respect, adevăr, curaj, acceptarea raselor, toleranţă etc.)

Anotimpurile şi activităţile legate de acestea

Lumea plantelor şi a animalelor

Omul (sănătate, alimentaţie, îmbrăcăminte, ocupaţii etc.)

Legătura dintre om şi natură

Studierea de texte publicistice accesibile, de informare, simple, corespunzătoare interesului copilului, citirea de reviste, lexicoane pentru copii, publicaţii pentru tineret, corespunzătoare vârstei

OPERE LITERARE PENTRU COPII

Literatura populară: poveşti, legende, proverbe, zicale, ghicitori

Creaţiile scriitorilor, poeţilor polonezi

Julian Tuwim - „Lokomotywa”, „Bambo”, „Pstryk”, „Rzepka”, „Okulary”, „Ptasie radio”,

„Kotek”, „Abecadło”

Jan Brzechwa - „Na straganie”, „Kaczka dziwaczka”, „Kwoka”, „Entliczek-pentliczek”,

„Mucha”„Katar”„Samochwała”

Wanda Chotomska - „Brązowa piosenka”, „Czy tutaj mieszka Królewna Śnieżka ?”,

„Dzień dobry, panie Andersenie”, „I to jest to!”, „Kabaret na jednej nodze”, „Kolęda”, „Motyle”

Maria Konopnicka - „O Janku Wędrowniczku”, „O krasnoludkach i sierotce Marysi”,

„Nasza szkapa”, „ Dym”„Na jagody”, „Stefek burczymucha”, „Bocian”

Władysław Bełza - „Katechizm polskiego dziecka”, „Polska mowa”

Ignacy Krasicki, Adam Mickiewicz - „Przyjaciele”, wybór bajek

Kasdepke, Justyna, Bednarek, Paweł Beręsewicz, Joanna Chmielewska, Barbara Gawryluk, Agnieszka Frączak, Małgorzata Strzałkowska

Dorota Gellner, Rafał Łasota, Eliza Rozdoba, Joanna Papuzińska, Iwona Chmielewska, Grzegorz

Wybór wierszy i tekstów należy do nauczyciela (uwzględniając poziom i potrzeby ucznia) Reprezentanţi ai literaturii universale pentru copii

CONŢINUTURI DETALIATE

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Comunicarea orală

Acte de vorbire performate în situaţii de comunicare familiare: solicitare de informaţii, furnizare de informaţii, compătimire, exprimarea dezacordului, consiliere, explicare, motivare, orientare, raportare, prezentare, relatare, dialog telefonic

Iniţierea, continuarea şi încheierea dialogului

Evocarea din memorie a poveştilor, a istorioarelor, a jocurilor rimate şi a rimelor, a ghicitorilor, a zicalelor, a proverbelor, a glumelor, a jocurilor pentru copii

Formarea textelor orale cu integrarea cuvintelor noi: reproducere, povestire, redarea faptelor, exprimarea opiniei

Scurtă prezentare a diverselor obiecte, plante, animale, persoane Povestirea evenimentelor cu respectarea ordinii cronologice Folosirea adecvată a expresiilor spaţiale

Propoziţii adecvate situaţiei de comunicare (propoziţii enunţiative,

interogative, imperative, exclamative)

Acte de vorbire performate în situaţii de comunicare formale şi informale: solicitare de informaţii, furnizare de informaţii, compătimire, exprimarea dezacordului, consiliere, explicare, motivare, orientare, raportare, prezentare, relatare, dialog telefonic Utilizarea în funcţie de context a istorioarelor, a jocurilor rimate şi a rimelor, a ghicitorilor, a zicalelor, a proverbelor, a glumelor, a jocurilor pentru copii

Formularea textelor orale pentru a motiva ceva

Prezentarea obiectelor, plantelor, animalelor, persoanelor, prin valorificarea diferitelor criterii de organizare

Povestirea evenimentelor cu respectarea ordinii cronologice şi logice Formarea de mesaje în funcţie de situaţia de comunicare

Citire, înţelegerea textului

Cartea ca produs cultural

Forma textului (autor, titlu, poezie, proză, aliniate)

Diferite tipuri de texte (extinderea treptată a lungimii textelor - minimum 200 cuvinte): texte literare (poveşti, poveşti în versuri, legende, opere lirice şi narative); texte ştiinţifice, de informare şi funcţionale (mersul trenurilor, manuale de utilizare, pliante) Texte continue şi discontinue (hărţi simple, reprezentări grafice) Citirea, înţelegerea şi analizarea textelor: Legătura dintre titlu şi întregul text

Cuvinte cheie, evidenţierea esenţei

Înţelegerea legăturilor logice, temporale, spaţiale

Recunoaşterea, gruparea, caracterizarea personajelor

Caracteristicile de formă (strofă, vers, ritm, rimă) ale textelor în versuri

Atmosfera textelor lirice

Cartea ca produs cultural

Diferite tipuri de texte (literare, ştiinţifice, de informare şi funcţionale) cu extinderea treptată a lungimii textelor la minimum 400 cuvinte Texte iconice simple (hărţi, diagrame simple, reprezentări grafice variate)

Citirea, înţelegerea şi analizarea textelor, sinteza celor citite

Interpretarea relaţiilor dintre titlu şi întregul text

Articularea textelor, segmentarea pe unităţi logice, contragere

Rezumarea textului

Caracterizarea personajelor după criterii variate

Mijloace artistice în textele lirice (comparaţii, personificări)

Semnificaţia textelor lirice

Caracteristicile lingvistice ale textului

înţelegerea semnificaţiei cuvântului: antonime

antiteza

proverbe, zicale - semnificaţia şi sfera de utilizare a acestora

formule de introducere şi încheiere în poveşti

topica propoziţiei şi implicaţiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor

Caracteristicile lingvistice ale textului

înţelegerea semnificaţiei cuvântului: sinonime şi antonime

cuvinte onomatopeice şi interjecţii

funcţiile repetiţiei, enumerării în textele studiate

neologisme (cuvinte străine, cuvinte internaţionale)

schimbarea de sens, polisemie

topica propoziţiei şi implicaţiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor

recunoaşterea relaţionării elementelor verbale prin adresarea de întrebări corespunzătoare, în contexte diferite

funcţia cuvintelor şi a expresiilor, prin adresarea de întrebări corespunzătoare, în contexte diferite (de exemplu, „În afară de piticul Podziomek, nimeni nu a ajutat-o pe orfana Marysia, care în timp ce păștea gâștele prefera să cânte singură, să- și amintească de mama ei care nu mai trăia. Pe cine nu au ajutat? Pe orfana Marysia. Cine nu a ajutat-o? Nimeni în afară de piticul Podziomek. Ce prefera să facă Marysia? De cine își amintea fetița? De ce a ajutat-o? Pentru că vulpea i- a furat gâștele. Câte persoane minimum sunt necesare pentru a deveni prieteni? Cel puţin două. De unde ne dăm seama că X s-a împrietenit cu Y?”) observarea asemănării dintre cuvântul sau expresia interogatoare şi răspuns

registre: adecvarea la situaţia de enunţare

Scriere, compunere

Respectarea regulilor generale de scriere Aşezare în pagină: dată, titlu, autor, aliniate/strofe

Marcarea duratei la vocale şi consoane în conformitate cu regulile de

ortografie a limbii poloneze

Rebus cu grad de dificultate medie

Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (punct, virgulă, semnul întrebării, semnul exclamării, liniuţa de dialog)

Dezvoltarea şi contragerea propoziţiilor Continuarea, completarea propoziţiilor Reproducerea, compunerea de texte scurte

Ordinea evenimentelor: antecedente şi consecinţe Scurtă descriere despre plante, animale, obiecte

Redactarea textelor funcţionale: afiş, reclamă, invitaţie, mesaj, mesaj electronic, notiţă

Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (virgula între sintagme şi propoziţii, două puncte, ghilimele)

Întocmirea unui conspect cu respectarea cerinţelor Rebus cu grad de dificultate medie

Distingerea informaţiilor importante de detaliile mai puţin importante Reproducerea, compunerea de texte scurte: naraţiune, text descriptiv (prezentarea unei plante, unui animal, unei persoane, unui peisaj) Realizarea compunerii narative pe diverse teme: introducere, descriere, încheiere

Descrierea evenimentelor sub formă de dialog

Redactarea textelor funcţionale: urare, scrisoare cu caracter personal, scrierea adresei pe plic, anunţ, jurnal de carte

Conţinuturi lingvistice şi ortografice

Formarea lingvistică

recunoaşterea structurii cuvintelor: cuvinte simple sau compuse

instrumentele lingvistice pentru redarea temporalităţii: ordinea propoziţiilor şi cronologia

topica propoziţiei şi implicaţiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor (exemple simple)

intonaţie şi accent în funcţie de ordinea cuvintelor (exemple simple)

intonaţia caracteristică propoziţiilor enunţiative, interogative, exclamative, imperative

propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative şi situaţia de comunicare

posibilităţile lingvistice mai simple pentru exprimarea afirmativă şi negativă: (de exemplu, „Chcesz? Tak/Nie); interzicere (de exemplu „Nie wychodź!”)

Formarea lingvistică

recunoaşterea structurii cuvintelor: cuvinte rădăcină (de exemplu, „czytać, rysować, pisać”) şi cuvinte prefixate (de exemplu, „prze-czytać, na-rysować, za-pisać”)

instrumentele lingvistice pentru redarea temporalităţii: ordinea propoziţiilor şi cronologia (de exemplu, „Iese şi îşi îmbracă paltonul”), zostanie (de exemplu, „zostanie nauczycielem”), cuvinte care marchează timpul (de ememplu, „ później, potem, w końcu, wczoraj, z powrotem” etc.

instrumentele lingvistice pentru exprimarea relaţiei cauzale (de exemplu, „ Strach przed psami.; Kłamał, ponieważ się bał; Bał się, a więc skłamał” etc.)

propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative şi actele ilocuţionare (de exemplu, „Czy możesz mi powiedzieć, która godzina?”/ „Poţi să-mi spui cât este ceasul?” – propoziţie interogativă ca act de vorbire directivă)

propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative şi situaţia de comunicare

posibilităţile lingvistice mai complexe pentru exprimarea afirmativă şi negativă (de exemplu, „Ştefan nu este un geniu.”;

„Demult nu te-am văzut.”; „Stau la voi, până (nu) vin acasă părinţii.”; „Ştefan nu avea o sută de kilograme./ Ştefan avea nu o sută de kilograme (ci mai mult)”; „Este imposibil.”; „Este vagon de nefumători.”; „Nu poţi să nu iubeşti această fată.”; „Cred că, Eva nu este acasă./Nu cred că Eva este acasă.”; „Aproape că am căzut. Am căzut aproape.” etc.)

posibilităţi de omitere a unor componente ale propoziţiilor

Cultivarea limbii şi ortografia

Cultivarea limbii

forme de adresare, salut şi rămas-bun, adresarea la per tu şi exprimare politicoasă

valoarea stilistică a cuvintelor şi situaţia comunicaţională

recunoaşterea diferenţelor dintre limba vorbită în familie şi limba literară/standard

Ortografia

Aplicarea cunoştinţelor de ortografie care pot fi incluse în reguli şi celor care nu pot fi descrise prin reguli

silabisire şi despărţirea cuvintelor (cuvinte simple şi compuse)

începerea propoziţiei, aliniat nou

semne de punctuaţie: punct, virgulă, semnul întrebării, semnul exclamării, liniuţa de dialog

marcarea duratei la vocale şi consoane în conformitate cu regulile de ortografie a limbii poloneze

scrierea unor nume proprii: nume de persoane, nume de animale, nume geografice (localităţi, tări, râuri), nume de marcă, instituţii, titluri

marcarea ą - ę în vocabularul de bază

marcarea - ó în terminaţiile „- ów, - ówka, -ówna”

rz la sfârşitul lexemelor (de exemplu, „malarz, pisarz, aptekarz, piekarz” etc.)

scrierea corectă a cuvintelor cu rz – ż (rzeka – żaba)

scrierea corectă a cuvintelor cu u – ó (ul – ósmy)

scrierea corectă a cuvintelor cu ch – h (choinka – herbata) scrierea corectă a verbelor la infinitiv (de exemplu, „iść, jeść, pójść, czytać, pisać, etc.”)

scrierea corectă a comparativului și superlativului (de exemplu,

„większy - największy; lepszy - najlepszy”)

Cultivarea limbii şi ortografia

Cultivarea limbii

instrumentele lingvistice ale interogării, dezacordului, refuzului

valoarea stilistică a cuvintelor şi diferenţa de registru - ariile de utilizare a anumitor variante ale limbii

Ortografia

Aplicarea cunoştinţelor de ortografie care pot fi incluse în reguli şi a celor care nu pot fi descrise prin reguli

folosirea adecvată a semnelor de punctuaţie: două puncte, ghilimele

marcarea duratei la vocale şi consoane în cuvinte mai rar întâlnite, în conformitate cu regulile de ortografie a limbii poloneze

scrierea corectă a numelor proprii, nume geografice (străzi, forme de relief), titluri de reviste, adrese

scrierea cifrelor cu litere

scrierea datării, datei

scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele ś, ć, ń, ź, ż

scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere sz, cz, rz, ch, dz, dż, dź

- scrierea corectă a participiului (imiesłowy) (de exemplu, - ący / piszący – imiesłów przymiotnikowy czynny, - ny, - ty / napisany / zepsuty – imiesłów przymiotnikowy bierny); fără folosirea terminologiei

scrierea corectă a verbelor la viitor – forma cu particiu (de exemplu, „będę liczył, będę liczyła”); forma cu infinitivul (de exemplu, „będę liczyć”)

scrierea corectă a comparativului și superlativului (de exemplu, „ większy - największy; lepszy - najlepszy”)

Variabilitatea şi regularităţile limbii

- intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei, doar în relaţie cu probleme ortografice)

- intuirea claselor sintactice: predicatul şi valenţa sa (fără utilizarea terminologiei)

Grupul de lucru

Dariusz KASPRZYK

Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Cristina-Maria ALBU

Inspectoratul Școlar Județean Suceava

Maria OSTROVSCHI-CHAHULA

Şcoala Gimnazială „Henryk Sienkiewicz” Solonețu Nou

Teresa BIALA

Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?