REGULAMENT din 7 octombrie 2021 privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

REGULAMENT din 7 octombrie 2021 · CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - SECȚIA PENTRU JUDECĂTORI · MONITORUL OFICIAL nr. 988 bis din 15 octombrie 2021

Text integral — REGULAMENT din 7 octombrie 2021 privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor Open official source

Notă

Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 988 din 15 octombrie 2021.

ANEXĂ

REGULAMENT

privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor

Cap. I

Dispoziţii generale

Art. 1 - (1) Evaluarea judecătorilor are ca obiective stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în puterea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar, inclusiv remedierea deficiențelor.

Procesul de evaluare a judecătorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare.

Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor se realizează potrivit dispozițiilor legii, ale prezentului regulament și ale Ghidului de evaluare a activității profesionale a judecătorilor, cuprins în anexa nr. 1 la prezentul regulament, care face parte integrantă din acesta.

Art. 2 – (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii sunt supuşi unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă. În cazul judecătorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

(2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, evaluarea se realizează după cum urmează

o dată la 2 ani, pentru judecătorii cu o vechime între un an şi 5 ani;

o dată la 3 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;

o dată la 4 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;

o dată la 5 ani, pentru judecătorii cu o vechime mai mare de 15 ani.

Art. 3 - (1) Indicatorii sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale.

(2) Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.

Cap. II

Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale individuale

Secţiunea 1

Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale individuale

Eficienţa activităţii

Art. 4 - (1) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori

rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate;

stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni;

ponderea dosarelor închise într-un an;

redactările sau, după caz, redactările și pronunțările peste termenul prevăzut de

lege.

Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de

volumul de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare.

La analizarea şi acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente.

Eficienţa activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori

respectarea termenelor de soluţionare a cauzelor;

respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor şi de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispoziţiile legale;

desfăşurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant şi cu regularitate, a activităţilor cu caracter administrativ prevăzute de lege.

Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate.

Punctajul acordat pentru criteriul „eficiența activității” se diminuează corespunzător ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare

nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, prevăzută la art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii, prevăzută la art. 99 lit. i) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege, prevăzută la art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Calitatea activităţii

Art. 5 - (1) Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori

calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti;

numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabile, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament;

conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale;

calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat.

Calitatea activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori

calitatea redactării încheierilor pronunţate;

numărul încheierilor desființate din motive imputabile atunci când numărul acestora depășește media pe țară a încheierilor desființate;

conduita în timpul desfăşurării procedurilor administrativ-jurisdicţionale şi a altor activităţi cu caracter administrativ;

organizarea evidenţei activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. a), dacă în urma evaluării hotărârilor/încheierilor pronunţate se constată că, în mod constant, acestea redau integral fragmente din susţinerile părților cuprinse în cererile formulate de acestea sau din conţinutul rechizitoriului, fără a le sintetiza, punctajul acordat pentru acest indicator se diminuează corespunzător.

Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b), pot reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, următoarele

încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti;

lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei;

încălcarea autorităţii de lucru judecat;

încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material;

nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanţelor de control judiciar.

În Ghidul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor sunt prezentate exemple concrete vizând aspectele de nelegalitate ce pot reprezenta motive imputabile în sensul alin. (4).

Motivele imputabile sunt stabilite de instanța de control judiciar și vor fi luate în considerare la evaluarea judecătorului numai dacă vizează aspecte de nelegalitate vădite ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, cu privire la care există practică unitară în materie. Pentru informarea instanței a cărei hotărâre se atacă, la instanța de control judiciar se întocmește o fișă în care se face mențiune despre caracterul imputabil/neimputabil al modificării/desființării/casării și care se atașează la coperta dosarului.

Judecătorul a cărui hotărâre a fost modificată/desființată/casată din motive imputabile poate contesta caracterul imputabil printr-o cerere adresată instanţei de control judiciar, în care va arăta punctual argumentele invocate, în limitele problematicii

puse în discuţie. Contestaţia va fi analizată în cadrul întâlnirii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar şi de unificare a practicii, organizate la nivelul secţiei corespunzătoare sau, după caz, al instanţei de control judiciar, dacă nu există secţii, în luna imediat următoare formulării respectivei contestaţii. Soluția asupra contestației se adoptă cu votul majorității judecătorilor prezenți, consemnându-se în minuta întâlnirii, iar modul de soluționare se comunică judecătorului şi, în cazul admiterii contestaţiei, instanţei în cadrul căreia acesta funcționează, pentru a fi avut în vedere de comisia de evaluare.

Punctajul acordat pentru criteriul „calitatea activității” se diminuează corespunzător ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare

atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii, prevăzută la art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces, prevăzută la art. 99 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu, prevăzută la art. 99 lit.

f) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei, prevăzută la art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente, prevăzută la art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, prevăzută la art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace, prevăzută la art. 99 lit. p) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat, prevăzută la art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii, prevăzută la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, prevăzută la art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Integritatea

Art. 6 - (1) Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.

În sensul alin. (1), constituie sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate cele aplicate pentru următoarele abateri disciplinare

manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, prevăzută la art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii, prevăzută la art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prevăzută la art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, prevăzută la art. 99 lit. i) teza a I-a din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune, prevăzută la art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror, prevăzută la art. 99 lit. l) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, prevăzută la art. 99 lit. n) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, prevăzută la art. 99 lit. q) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează corespunzător.

Obligaţia de formare profesională continuă

Art. 7 - (1) La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual.

(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare.

Secţiunea a 2-a

Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru judecătorii care ocupă funcţii de conducere

Art. 8 - (1) Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori

capacitatea de conducere şi organizare;

capacitatea de control;

capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;

comportamentul şi comunicarea.

(2) Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie.

Art. 9 - Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6.

Art. 10 - La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 7.

Art. 11 - În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".

Cap. III

Comisiile de evaluare

Art. 12 - (1) Evaluarea judecătorilor se face de comisii formate astfel

pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și tribunale militare, comisiile se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curții de apel, respectiv al Curții Militare de Apel. Comisiile sunt formate din preşedintele instanţei din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulți judecători de la instanţa ierarhic superioară desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe, cu aceeaşi specializare cu judecătorul evaluat. În aceleași condiții, colegiul de conducere al instanței ierarhic superioare desemnează unul sau mai mulți membri supleanți.

pentru judecătorii de la curțile de apel și de la Curtea Militară de Apel, comisiile se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Comisiile sunt formate din preşedintele instanţei din care face parte persoana evaluată, precum și 2 sau mai mulţi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție desemnați de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu aceeaşi specializare cu judecătorul evaluat. În aceleași condiții, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează unul sau mai mulți membri supleanți.

pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, comisia se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru judecători. Comisia este formată din 3 judecători, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru judecători, cu grad cel puţin de curte de apel. În aceleași condiții, Secția pentru judecători desemnează 2 membri supleanți.

Evaluarea preşedintelui şi a vicepreşedintelui de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și tribunale militare, se face de o comisie formată din preşedintele instanţei ierarhic superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa ierarhic superioară și unul sau mai mulți membri supleanți desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe. Comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curții de apel.

Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din 3 sau mai mulți judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și unul sau mai mulți membri supleanți desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe. Comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Evaluarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor și a președinților de secție ai Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie se face de comisia prevăzută la alin. (1) lit. c).

Pentru fiecare instanţă pot fi constituite una sau mai multe comisii de evaluare, prin hotărâre a colegiului de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare, în raport de numărul și specializarea judecătorilor supuși evaluării.

Preşedintele fiecărei comisii este conducătorul instanţei. În situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei, vicepreşedintele instanţei care îl înlocuieşte exercită şi atribuţiile conferite de prezentul regulament. Președintele comisiei de evaluare constituite pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție este desemnat de Secția pentru judecători dintre membrii comisiei de evaluare. Secția pentru judecători va desemna și un supleant al președintelui comisiei de evaluare.

În situaţia încetării mandatului conducătorului instanţei, membru de drept şi preşedinte al comisiei, precum şi în situaţia în care acesta este numit sau delegat în funcţie de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenţei comisiei de evaluare.

Evaluarea judecătorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele se face conform prezentului regulament, după încetarea detaşării, în raport cu vechimea în funcția de judecător prevăzută la art. 2 alin. (2), prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.

În cazul judecătorilor care pe parcursul perioadei de evaluare îşi desfăşoară activitatea la instanţe diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau a promovării, preşedintele comisiei de evaluare constituite pentru instanţa la care judecătorul şi-a desfăşurat activitatea înainte de a fi transferat, detaşat, delegat sau promovat are obligaţia de a transmite instanţei la care funcţionează în prezent judecătorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.

Evaluarea judecătorilor transferaţi sau promovaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită pentru instanţa la care au funcţionat anterior datei transferului sau promovării.

La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ţine seama doar de perioada în care judecătorul evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca judecător, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depăşesc 3 luni.

Art. 13 - (1) Membrii comisiei de evaluare, precum și membrii supleanți, desemnați de colegiile de conducere, sunt numiţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare și trebuie să aibă aceeași specializare cu judecătorul evaluat. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod definitiv, în ultimii 3 ani.

Membrii comisiilor şi membrii supleanţi sunt numiţi pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii.

Membrii comisiilor de evaluare pot fi reînvestiţi în funcţie în condițiile art. 12 alin. (1)-(5).

După ce au fost numiți de colegiile de conducere, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiţi ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalţi

membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare.

Pentru instanţele la care sunt constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere care a numit comisiile stabilește, pentru fiecare comisie de evaluare, judecătorii care vor fi evaluaţi de comisie.

Membrii comisiei de evaluare deliberează şi hotărăsc cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator şi acordarea calificativului. Comisiile de evaluare hotărăsc cu majoritatea voturilor membrilor acestora.

În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu unul dintre membrii supleanți. Președintele comisiei de evaluare stabileşte care dintre membrii supleanți îl va înlocui pe cel aflat în imposibilitate de a exercita funcţia de evaluator. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.

Dispoziţiile alin. (7) se aplică în mod corespunzător în cazul încetării mandatului unuia dintre membrii comisiei de evaluare.

Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul evaluat, în următoarele situaţii

când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul evaluat;

când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul evaluat.

Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (9), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare.

În situaţiile prevăzute la alin. (9) şi (10), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de unul dintre membrii supleanți. Dacă cel aflat în situaţia de incompatibilitate este preşedintele instanţei, acesta va fi înlocuit de vicepreşedintele instanţei iar, în lipsa acestuia, de un membru supleant.

Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.

Judecătorii, cu excepţia preşedintelui instanţei, nu pot fi în acelaşi timp membri în mai multe comisii de evaluare. Membrii supleanţi nu pot desfăşura în acelaşi timp activităţi în mai multe comisii de evaluare.

Art. 14 - (1) Colegiul de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare constată situaţia de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare şi dispune înlocuirea acestuia cu unul dintre membrii supleanți.

Competența constatării situațiilor de incompatibilitate a membrilor comisiei de evaluare constituită pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție revine Secției pentru judecători.

În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă membrul comisiei de evaluare este şi membru al colegiului de conducere, hotărârea se va lua fără participarea acestuia.

Art. 15 - (1) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi din funcţie pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a colegiului de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare.

(2) Competența revocării membrilor comisiei de evaluare constituită pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție revine Secției pentru judecători.

Art. 16 - Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau, după caz, două persoane desemnate de conducătorul instanţei la care funcționează judecătorul evaluat.

Cap. IV

Procedura de evaluare

Art. 17 - (1) Prima evaluare a judecătorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcţie în condiţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar următoarele evaluări se fac în condițiile art. 2 alin. (2), de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere, însă numai după împlinirea intervalului prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării.

(2) Pentru judecătorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după împlinirea perioadei pentru efectuarea evaluării prevăzute la art. 2 alin. (2), care se calculează de la încetarea mandatului.

Art. 18 - (1) Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de evaluare.

Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, autoevaluarea, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea.

Judecătorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.

Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.

Art. 19 - (1) În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficienţe constatate în activitatea desfăşurată, poate formula recomandări judecătorului evaluat, în vederea îmbunătăţirii activităţii, întocmind în acest sens un proces-verbal.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoştinţa judecătorului evaluat, sub semnătură, care poate formula observaţii cu privire la aspectele constatate.

Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu opţiunile judecătorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.

Art. 20 - (1) În procedura de evaluare, comisiile pot consulta şi, după caz, pot solicita orice evidenţă sau document ale instanţelor, inclusiv actele de control.

Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii care ocupă funcţii de conducere la instanţa unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul sau la instanţele ierarhic superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru efectuarea evaluării.

Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de secţiile acestuia, cu relevanţă în aprecierea indicatorilor de integritate prevăzuţi la art. 6.

Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, comisia de evaluare selectează aleatoriu un număr de cel puțin 10 hotărâri cu obiect diferit, pronunţate în diferite stadii procesuale, relevante pentru activitatea desfăşurată de judecător. Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătoreşti prin care sunt soluţionate incidente procedurale, se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviinţarea executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei.

Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi judecătorii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.

Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător, considerate de acesta sau de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.

Caracterul imputabil al modificării/desființării/casării hotărârilor se analizează de comisia de evaluare atunci când indicele de modificare/desființare/casare al judecătorului evaluat depășește indicele mediu de modificare/desființare/casare calculat pentru instanţele de acelaşi grad de jurisdicţie din circumscripția aceleiași curţi de apel sau, după caz, pentru curtea de apel, respectiv pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de instanţa în cadrul căreia funcţionează judecătorul evaluat și de materia în care a fost pronunțată hotărârea, respectiv penală sau nonpenală.

Indicele de modificare/desființare/casare se calculează anual, pe baza evidenţelor deţinute de instanţe, prin raportarea numărului hotărârilor modificate/desființate/casate în apel şi recurs în materie nonpenală, respectiv în contestaţie, apel şi recurs în casaţie în materie penală, la numărul total al hotărârilor pronunțate în aceeaşi perioadă de referinţă. Se iau în considerare doar hotărârile prin care instanţa sau, după caz, judecătorul de drepturi şi libertăţi ori judecătorul de cameră preliminară se dezînvestește. În acest sens, datele statistice necesare se pot obţine cu sprijinul Serviciului informatică și statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru evaluarea conduitei în timpul şedinţei de judecată, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările ședințelor de judecată conduse de judecătorul evaluat.

Art. 21 - Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului să aibă o poziţie cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională.

Art. 22 – (1) Comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport, separat pentru fiecare judecător, pe baza actelor dosarului de evaluare, care cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, precum și eventualele

recomandări făcute judecătorului evaluat. Modelul raportului de evaluare este prezentat în anexa nr. 2 la prezentul regulament, iar modelele fișelor de evaluare corespunzătoare sunt prezentate în anexele nr. 3, 4 și 5 la prezentul regulament. Fișa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.

Prin proiectul de raport se propune acordarea unuia dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin proiectul de raport de evaluare se propune acordarea unui singur calificativ.

Proiectul de raport prevăzut la alin. (1) se comunică judecătorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de 15 zile. Observațiile și obiecțiile se depun în scris la comisia de evaluare.

Art. 23 - (1) După comunicarea proiectului de raport prevăzut la art. 22 alin. (1), judecătorul evaluat poate susţine un interviu în faţa comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.

Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar.

Refuzul judecătorului evaluat de a întocmi fişa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.

Refuzul nejustificat al judecătorului evaluat de a se prezenta la interviu va fi avut în vedere la aprecierea indicatorului prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. c).

Art. 24 - (1) După susţinerea interviului, comisia de evaluare analizează eventualele observații și obiecţii formulate de judecătorul evaluat şi celelalte aspecte rezultate din susţinerea interviului şi întocmeşte raportul de evaluare final, care are conținutul prevăzut la art. 22 alin. (1) și prin care se acordă unul din calificativele prevăzute la art. 22 alin. (2). În raportul de evaluare final se vor consemna şi eventualele observații și obiecţii formulate de judecătorul evaluat, precum şi soluția argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea.

(2) Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial și se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.

Art. 25 - (1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii şi calitatea activităţii se acordă un punctaj de cel mult 40 de puncte, pentru criteriul privind integritatea se acordă un punctaj de cel mult 10 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă punctajul maxim este de 10 puncte.

Dacă există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea desfăşurată de judecătorul evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalţi indicatori.

Punctajul obţinut de judecătorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.

Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel

de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";

de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";

de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";

sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".

Pentru judecătorii care au ocupat funcţii de conducere în perioada supusă evaluării, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii câte cel mult 25 de puncte, la criteriile de evaluare privind integritatea şi formarea profesională câte cel mult 10 puncte, iar la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 30 puncte.

Punctajul obţinut la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.

Art. 26 - (1) Judecătorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la Secţia pentru judecători, în termen de 30 de zile de la comunicare. În susţinerea contestaţiei nu pot fi invocate critici care nu au fost formulate de judecător prin observațiile și obiecțiile prevăzute la art. 22 alin. (3), dacă acesta avea posibilitatea să le invoce pe baza proiectului de raport comunicat.

Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.

Pentru soluţionarea contestaţiei, Secţia pentru judecători poate cere conducătorului instanței ori comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră

necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului. Audierea judecătorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului legal citat nu împiedică soluţionarea contestaţiei.

Judecătorii evaluaţi de comisiile de evaluare din cadrul Secţiei pentru judecători pot face contestaţie la Secţia pentru judecători în termenul prevăzut la alin. (1). Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către Secţia pentru judecători.

În soluţionarea contestaţiei, Secţia pentru judecători poate

respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;

admite contestaţia şi

modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;

desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat;

desfiinţează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de împlinirea perioadei prevăzută la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia.

În situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) pct. (ii) şi (iii), Secţia pentru judecători stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

Hotărârile secţiei pot fi atacate cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curții de apel este definitivă.

Art. 27 - (1) Judecătorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător", precum și cei care, în urma a două evaluări consecutive, primesc calificativul "Satisfăcător", sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie cu susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul "Satisfăcător" împreună cu tematica, bibliografia şi metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (2) se aprobă de Secţia pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.

Comisiile de examen sunt formate, în funcţie de materiile de examen şi tipul probelor stabilite prin metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului, din 2

judecători care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul examinat, şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Rezultatele examenului se prezintă Secţiei pentru judecători în vederea validării. Secţia pentru judecători poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege, de regulament sau de metodologie cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.

Art. 28 - (1) Absenţa nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.

(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii judecătorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.

Art. 29 - Pentru judecătorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 27 alin. (2), Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători

nr. 1113 din 7 octombrie 2021

GHID

DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR

- 2021 -

GHID DE EVALUARE PROFESIONALĂ A JUDECĂTORILOR

CAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

SCOPUL ŞI PRINCIPIILE EVALUĂRII

Scopul sintetic al evaluării: stabilirea nivelului de competenţă profesională a judecătorilor, îmbunătăţirea performanţelor lor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în puterea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar, inclusiv remedierea deficiențelor din sistem.

Judecătorii sunt evaluaţi în ceea ce priveşte eficienţa activității, calitatea activităţii, integritatea și obligaţia de formare profesională continuă. În cazul judecătorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

(conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare şi Regulamentului de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor, denumit în continuare Regulament).

Principiile evaluării precizează elementele considerate esenţiale pentru evaluarea eficientă Definiţia evaluării

Evaluarea trebuie înţeleasă, în primul rând, ca o măsură care asigură motivarea/stimularea judecătorilor şi a instanţelor pentru dezvoltarea profesională şi organizaţională, necesară creşterii calităţii actului de justiţie.

Este procesul prin care nivelul de performanţă profesională a fiecărui judecător este apreciat prin raportare la un cadru de referinţă al competenţelor şi prin care se identifică nevoile de instruire şi dezvoltare profesională.

1. Principiul evaluării orientate de criterii şi bazate pe indicatori de performanţă în activităţile profesionale

Definirea criteriilor

2. Principiul evaluării participative

Corpul magistraţilor a fost amplu implicat atât în elaborarea Profilului magistratului (structura de competenţe relevante pentru eficienţa şi calitatea actului de justiţie), cât şi în aplicarea schemei de evaluare bazate pe competenţe.

Judecătorii sunt împuterniciţi să realizeze evaluarea profesională, în condiţiile legii.

Evaluatorii sunt selectaţi dintre judecători, cu respectarea prevederilor legii.

Legea precizează criteriile după care judecătorii vor fi evaluaţi, respectiv

eficienţa,

calitatea activităţii,

integritatea,

obligaţia de formare profesională continuă.

în cazul judecătorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Consiliul Superior al Magistraturii a coordonat elaborarea Profilului magistratului în sistemul juridic din România, (http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=caut doc=30 lk=6), care a fost adoptat de Plen prin Hotărârea nr. 184/1 martie 2006.

3. Principiul evaluării ştiinţifice (opusă evaluării spontane, intuitive)

Procesul de evaluare va fi realizat de evaluatori instruiţi în acest sens.

Instruirea are în vedere deprinderea aptitudinilor pentru ca evaluatorul să poată îndeplini atribuţii specifice

4. Principiul transparenţei şi corectitudinii evaluării

Judecătorii sunt consultaţi în toate etapele deciziei şi implementării schemei de evaluare

Schema de evaluare propusă descurajează folosirea oricărui test standardizat de aptitudini sau de personalitate care nu defineşte şi nu explică clar, durabil din punct de vedere ştiinţific, competenţele ce vor fi

măsurate.

5. Principiul consolidării independenţei şi răspunderii judecătorului

Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.

să constate şi să aprecieze modul cum judecătorul îşi îndeplineşte atribuţiile profesionale în raport cu competenţele din profilul funcţiei de judecător;

să motiveze judecătorii evaluaţi în realizarea auto-aprecierii;

să dea feed-back constructiv;

să nu intervină în desfăşurarea proceselor observate;

prin evaluarea făcută, să fundamenteze planul individual de dezvoltare profesională, pentru judecătorul evaluat, dacă este cazul.

În stabilirea structurii competenţelor care vor fi evaluate;

În selectarea indicatorilor (comportamente, conduite şi acţiuni) relevante pentru aceste competenţe;

În alegerea evaluatorilor;

În procesul de evaluare propriu-zis.

6. Principiul dezvoltării profesionale prin evaluare

Aplicarea acestui principiu presupune desfăşurarea procesului de evaluare astfel încât să contribuie la identificarea nevoilor de pregătire şi dezvoltare profesională pentru judecătorul evaluat.

CADRUL DE REFERINŢĂ PENTRU EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENŢE: PROFILUL JUDECĂTORULUI

Evaluarea profesională a judecătorilor se desfăşoară în limitele unui cadru de referinţă care cuprinde

Legea nr. 303/2004, care precizează criteriile de evaluare – eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi obligaţia de pregătire profesională continuă, precum şi calificativele cu care este apreciată performanţa – „foarte bine”, „bine”,

„satisfăcător” și „nesatisfăcător” – şi impactul lor asupra carierei judecătorului şi asupra calităţii sistemului juridic.

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor.

Indicatorii de performanţă individuală în activităţile profesionale ale judecătorului. Indicatorii precizează care sunt elementele şi aspectele de performanţă a judecătorului care trebuie apreciate cu ajutorul calificativelor, astfel încât să nu fie afectată independenţa judecătorului şi să fie respectat dreptul fiecărui judecător la o evaluare corectă.

Prezentul Ghid de evaluare a activității profesionale a judecătorilor care, într-o perspectivă de ansamblu a noii scheme de evaluare, evidenţiază legătura între definiţia, scopul, principiile evaluării şi modalităţile şi mijloacele prin care evaluarea se realizează, precum şi aspecte legate de administrarea procesului de evaluare.

CRITERII ŞI INDICATORI DE PERFORMANŢĂ INDIVIDUALĂ ÎN ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

Introducere

Evaluarea este un proces prin care performanţa, adică nivelul calitativ la care judecătorul îşi îndeplineşte atribuţiile curente în instanţă, este apreciată în raport cu un cadru de referinţă, care defineşte indicatorii relevanţi pentru criteriile de evaluare stabilite de lege.

Procesul de evaluare presupune analiza modului cum judecătorul îşi îndeplineşte activităţile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele şi acţiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerinţelor profesionale şi, de asemenea, pentru a identifica modurile de acţiune profesională în care judecătorul are nevoie prioritară de perfecţionare şi autodezvoltare.

Procesul de evaluare cuprinde următoarele activităţi: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare.

Atât evaluarea, cât şi aprecierea făcută de membrii comisiei de evaluare se fac prin raportare la acelaşi cadru de referinţă, care cuprinde: criteriile de evaluare prevăzute de lege, activităţile profesionale şi indicatorii de performanţă individuală în activităţile profesionale, precum şi calificativele/standardele după care un judecător este apreciat ca fiind competent (sau incompetent) pentru îndeplinirea activităţilor de bază şi specifice ale postului pe care îl ocupă.

Criteriile de evaluare şi indicatorii relevanţi pentru aceste criterii alcătuiesc o structură în care criteriul prevăzut de lege, având un caracter general, este detaliat în elementele care îl definesc şi care sunt pentru el indicatori.

Indicatorii ghidează aprecierea comportamentelor, acţiunilor şi conduitelor profesionale în activităţi profesionale specifice judecătorului. Structura de criterii şi indicatori constituie principalul instrument care asigură transparenţa evaluării şi caracterul ei unitar, respectarea independenţei judecătorului şi dreptul acestuia la o evaluare corectă.

Fiecare criteriu poate fi demonstrat prin elementele sale definitorii, iar acestea, la rândul lor, pot fi demonstrate prin indicatori specifici (comportamente, acţiuni şi conduite profesionale observabile sau care pot fi documentate).

Un indicator de performanţă specific trebuie să îndeplinească următoarele condiţii

să nu afecteze independenţa judecătorului;

să stimuleze şi să diferenţieze perfomanţele judecătorilor;

să fie măsurabil.

Evaluarea activităţilor specifice funcţiei de judecător

1. CRITERIU: EFICIENŢA

În aprecierea indicatorilor de eficienţă, se va porni de la valorile furnizate, pentru fiecare dintre aceşti indicatori, de programul StatisEcris.

În nicio situaţie aprecierea acestor indicatori nu se poate face exclusiv pe baza datelor furnizate de programul StatisEcris, ci aceştia vor fi avuţi în vedere în funcţie de

- volumul de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare. La stabilirea

„domeniului de specializare” este recomandabil să fie avute în vedere următoarele domenii principale: civil, penal, contencios administrativ şi financiar fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, cauze în materia insolvenței. În egală măsură, comisiile de evaluare pot avea în vedere şi subdomenii de specializare (ex. litigii cu minori şi de familie, litigii cu profesionişti etc.) dacă apreciază că raportarea la aceste subdomenii de specializare prezintă o relevanţă superioară în procesul de evaluare. În aprecierea complexităţii cauzelor cu care a fost învestit judecătorul evaluat, este permisă studierea, prin sondaj, a dosarelor. În situaţia în care judecătorul evaluat solicită verificarea şi a altor dosare decât cele selectate de comisia

de evaluare, aceasta are obligaţia de a studia şi dosarele indicate de judecător.

Toate elementele prezentate vor fi avute în vedere de comisia de evaluare, din oficiu sau la cererea judecătorului evaluat, doar în măsura în care pot contribui la îmbunătățirea aprecierii asupra indicatorilor de eficiență, apreciere realizată inițial pe baza valorilor furnizate de programul StatisECRIS.

Punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează corespunzător ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (6)

din Regulament.

Indicatori

1. Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou-intrate.

Acest indicator este calculat ca fiind raportul dintre dosarele finalizate într-o perioadă de referinţă (un an de zile) şi dosarele nou-intrate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimată procentual.

2. Stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni

Acest indicator este calculat ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru judecătorii de la curţile de apel şi 1 an şi 6 luni pentru judecătorii de la celelalte instanţe.

celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente (în acest context, se va ține seama, de exemplu, și de activitatea de conducere desfășurată de judecătorii care ocupă funcții de conducere).

de situaţiile în care, din motive obiective, judecătorul evaluat a lipsit o perioadă mai lungă din instanţă (ex. concediu medical, concediu fără plată).

alte situații obiective de natură a distorsiona aprecierea asupra indicatorilor de eficiență, cum ar fi: preluarea unui nou complet în cursul perioadei de referință, întârzieri în soluționarea cauzelor din motive independente de voința judecătorului, repartizarea unui număr neobișnuit de mare de dosare nou-intrate spre sfârșitul perioadei de referință etc.

3. Ponderea dosarelor închise într- un an

Acest indicator reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare, raportat la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă de judecătorul evaluat, exprimată procentual.

4. Redactările sau, după caz, redactările și pronunțările peste

termenul prevăzut de lege

Acest indicator reprezintă procentul de redactare peste termen, respectiv redactare și pronunțare peste termen, a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

EFICIENŢA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE JUDECĂTORII DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE

Indicatori

În aprecierea indicatorilor de eficienţă, se va porni de la datele furnizate, pentru fiecare dintre aceşti indicatori, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate evaluat.

Comisia de evaluare poate examina, integral sau prin sondaj, registrele şi condicile în care este evidenţiată activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În situaţia în care judecătorul evaluat solicită verificarea şi a altor evidențe/registre decât cele selectate de comisia de evaluare, aceasta are obligaţia de a studia şi pe cele indicate de judecător.

La analizarea acestor indicatori se vor avea în vedere dispozițiile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ale Regulamentului privind organizarea activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/2014, precum şi ale altor acte normative incidente.

din Regulament.

Respectarea termenelor de soluționare a cauzelor

Respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor și de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispozițiile legale

Desfășurarea, în termenele legale, sau, în lipsa lor, în mod constant și cu regularitate, a activităților cu caracter administrativ prevăzute de lege

2. CRITERIU

CALITATEA ACTIVITĂŢII

Acest criteriu vizează două categorii de activităţi

Indicatori

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere

În acest sens, evaluatorul va ţine seama de următoarele aspecte

1. Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti1 (structură coerentă, argumentaţie clară, logică juridică, exprimare precisă, capacitate de sinteză, stil limpede şi concis, analiză şi interpretare a probelor propuse şi administrate - Regulile privind evaluarea calităţii hotărârilor judecătoreşti sunt cuprinse în Capitolul III al prezentului ghid).

activitatea de judecată;

alte activităţi desfăşurate de judecători.

capacitatea de analiză şi sinteză

coerenţa în exprimare

argumentaţia clară şi logică

prezentarea sintetică a susţinerilor părților cuprinse în cererile formulate de acestea, a conţinutului rechizitoriului sau al hotărârii atacate, în cazul hotărârilor pronunțate în căile de atac;

analizarea şi interpretarea probelor administrate;

evitarea expunerii şi detalierii aspectelor nerelevante în motivare;

redactarea dispozitivului hotărârii într-o formă clară, concisă, aptă de a fi pusă în executare;

încuviinţarea sau înlăturarea argumentată a cererilor părţilor prin raportarea la probe, la principii şi reguli de drept;

1 Inclusiv încheieri (altele decât cele interlocutorii) prin care se soluţionează diferite cauze – de exemplu încheierile date de judecătorul sindic, de judecătorul de la compartimentul de executări penale, civile, cele pronunţate în materia arestării preventive etc.

La analizarea acestui indicator nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătoreşti

Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi judecătorii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.

Dacă în urma evaluării hotărârilor/încheierilor pronunţate se constată că, în mod constant, acestea reiau în întregime fragmente din susţinerile părților cuprinse în cererile formulate de acestea sau din conţinutul rechizitoriului, fără a le sintetiza, punctajul acordat se diminuează corespunzător.

Vor fi avute în vedere și Regulile privind evaluarea calităţii hotărârilor judecătoreşti cuprinse în Capitolul III al prezentului ghid.

2. Numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabile

Pot reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, următoarele

a) încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, precum

- nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la alcătuirea instanţei (de exemplu, cauza a fost soluţionată într-o altă compunere a completului decât cea prevăzută de lege, la

argumentarea coerentă si corectă din punct de vedere al logicii juridice a dispoziţiilor luate în timpul şedinţei de judecată.

prin care sunt soluţionate incidente procedurale;

prin care se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac;

prin care se constată perimarea;

prin care cererea este anulată;

care au ca obiect încuviinţarea executării silite;

care au ca obiect confirmarea renunţării la urmărirea penală;

care au ca obiect acordul de recunoaştere a vinovăţiei.

judecarea cauzei a participat un judecător aflat într-un caz de incompatibilitate absolută sau care a fost recuzat şi cererea de recuzare era întemeiată, la judecarea cauzei nu a participat procurorul, deşi participarea acestuia era obligatorie, cauza de competenţa unui judecător definitiv a fost judecată de un judecător stagiar);

nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la principiul continuității, sancționate cu nulitatea (de exemplu, hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii);

nerespectarea dispoziţiilor legale privind competenţa de ordine publică a instanţei, invocată în condiţiile legii;

încălcarea altor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii (de exemplu, încălcarea dispoziţiilor referitoare la capacitate, la publicitatea şedinţei de judecată, nerespectarea termenelor prohibitive, nerespectarea dreptului la apărare, neefectuarea cercetării judecătoreşti);

depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti (de exemplu, judecătorul dispune într-un domeniu rezervat puterii legislative sau executive, judecătorul aplică norme juridice abrogate, judecătorul neagă orice valoare a unei norme care are forţă juridică, judecătorul aplică o lege înainte de intrarea sa în vigoare, judecătorul creează norme juridice pe care le aplică în speţă);

lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei;

încălcarea autorităţii de lucru judecat;

încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (de exemplu, aplicarea unui text de lege străin situaţiei de fapt, extinderea normelor juridice dincolo de ipotezele la

care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării acestora, încălcarea unor principii generale de drept, ignorarea totală a probatoriului administrat, condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal, în cazul în care nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată);

hotărârea, respectiv penală sau nonpenală.

nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanţelor de control judiciar (de exemplu, nerespectarea dezlegărilor date problemelor de drept de către instanța de control judiciar, neadministrarea probelor dispuse de instanța de control judiciar).

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

3. Conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere

Pentru aprecierea abilităţilor de comunicare clară şi logică, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte

abilităţile de comunicare clară şi logică;

profesionalismul interacţiunii sociale.

consemnarea clară şi exactă a depoziţiilor martorilor şi a declaraţiilor părţilor din proces;

comunicarea clară şi logică în timpul şedinţei de judecată/transmiterea de mesaje clare, corecte;

asigurarea că participanţii la proces au înţeles aspectele esenţiale ale procesului şi obligaţiile care le revin;

receptivitatea la cererile şi excepţiile invocate de părţi/ascultarea cu atenţie a părţilor;

crearea unui climat favorabil exprimării părţilor în litigiu;

frecvența îndeplinirii de către judecător a obligației de a recomanda părților soluționarea litigiului prin mediere sau prin alte mijloace de soluționare amiabilă a acestuia.

Pentru aprecierea profesionalismului interacţiunii sociale, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte

4. Calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere

Pentru aprecierea acestor elemente, datele se culeg din registrele special întocmite pentru fiecare compartiment/instituţie în parte, precum şi din alte acte care constată rezultatul verificărilor.

În fapt, evaluatorul va urmări identificarea corectă a problemelor cu care se confruntă activitatea comportamentului respectiv şi dispunerea unor măsuri coerente şi eficiente de înlăturare a dificultăţilor.

asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţelor de judecată;

asigurarea egalităţii de tratament pentru toate părţile din proces;

atitudinea corespunzătoare faţă de părţi/participanţi în cursul procesului;

folosirea unui ton adecvat, politicos;

capacitatea de a gestiona o situaţie de criză în sala de judecată;

evitarea manifestării atitudinilor arogante, dispreţuitoare;

comportamentul şi comunicarea cu ceilalţi judecători, cu procurorii, avocaţii personalul auxiliar, justiţiabilii, mass-media;

manifestarea respectului faţă de persoana interlocutorului.

periodicitatea verificărilor efectuate la compartimentul sau, după caz, instituţia respectivă;

soluţionarea corespunzătoare a deficienţelor constatate;

întocmirea în termen şi verificarea corespunzătoare a lucrărilor;

respectarea obligaţiilor cu caracter administrativ.

Pentru acelaşi indicator, se va avea în vedere, dacă este cazul, activitatea desfăşurată de judecătorul evaluat în calitate de purtător de cuvânt, situaţie în care se va aprecia modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice, astfel cum acestea sunt reglementate de Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media, precum şi de cadrul normativ incident.

Totodată, în activitatea purtătorului de cuvânt, se vor analiza

CALITATEA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE JUDECĂTORII DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE

Indicatori

1. Calitatea redactării încheierilor pronunțate

La analizarea acestor indicatori se vor avea în vedere, în mod corespunzător, elementele în raport de care se apreciază calitatea activității desfășurate de judecătorii din cadrul instanțelor.

Pentru analizarea indicatorului vizând conduita în timpul desfășurării procedurilor administrativ/jurisdicționale și a altor activități cu caracter administrativ, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puţin una dintre activităţile desfăşurate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate evaluat la care participă în calitate de președinte şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale.

2. Numărul încheierilor desființate din motive imputabile atunci când numărul acestora depășește media pe țară a încheierilor

desființate.

3. Conduita în timpul desfășurării procedurilor administrativ- jurisdicționale și a altor activități

cu caracter administrativ

asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei;

documentarea suficientă şi implicarea în cunoaşterea celorlalte activităţi de la nivelul instanţei;

capacitatea de a avea un dialog real şi de a transmite corect mesajul respectiv;

utilizarea unui ton adecvat şi politicos.

4. Organizarea evidenței activităţii judecătorului de supraveghere a

privării de libertate

Punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează corespunzător ori de câte ori în privinţa

judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 5 alin. (8) din Regulament.

3. CRITERIU: INTEGRITATEA

Integritatea judecătorului constituie o premisă pentru exercitarea acestei funcții și se referă la faptul că imparţialitatea, corectitudinea, onestitatea nu-i sunt afectate de niciun fel de

practici necorespunzătoare.

Indicator

Pentru aprecierea acestui indicator, cu privire la încălcările Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, se vor avea în vedere doar faptele constatate prin hotărâri care au rămas definitive în perioada supusă evaluării, indiferent dacă faptele au fost săvârşite în cursul sau anterior perioadei de evaluare.

Se va ţine seama de natura şi gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, precum şi, dacă este cazul, de perseverenţa în săvârşirea unor astfel de fapte. La stabilirea perseverenţei, pot fi avute în vedere şi fapte constatate prin hotărâri rămase definitive în perioada anterioară celei supuse evaluării.

Referitor la sancţiunile disciplinare, se vor avea în vedere doar sancţiunile disciplinare care privesc aspecte de integritate, menționate în art. 6 alin. (2) din Regulament, care au rămas definitive în perioada supusă evaluării, aplicate pentru fapte săvârşite în cursul sau anterior perioadei de evaluare.

Se va ţine seama de natura şi gravitatea abaterii disciplinare, de împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, precum şi, dacă este cazul, de perseverenţa în săvârşirea unor abateri disciplinare. La stabilirea perseverenţei, pot fi avute în vedere şi alte abateri disciplinare care privesc aspecte de integritate, pentru care s-au aplicat sancţiuni disciplinare prin hotărâri rămase definitive în perioada anterioară celei supuse evaluării.

Cu privire la soluţiile de renunţare la urmărire penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu

Încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărire penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu a

propus eliberarea din funcţie, în

condiţiile legii.

a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, se vor avea în vedere soluţiile rămase definitive în perioada supusă evaluării, indiferent dacă faptele au fost săvârşite în cursul sau anterior perioadei de evaluare.

Se va ţine seama de natura şi gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, precum şi, dacă este cazul, de perseverenţa în săvârşirea unor fapte pentru care s-au adoptat astfel de soluţii. La stabilirea perseverenţei, pot fi avute în vedere şi alte fapte, pentru care s-au adoptat soluţii rămase definitive în perioada anterioară celei supuse evaluării.

Ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la acest indicator, punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează

corespunzător.

4. CRITERIU: OBLIGAȚIA DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Evaluatorul va avea în vedere manifestarea de voinţă a judecătorului în sensul înscrierii spre participare sau confirmării invitaţiilor primite pentru participarea la diverse programe de formare profesională continuă, atunci când participarea nu a fost posibilă din motive obiective (de exemplu, din cauza volumului mare de activitate al instanţei la care funcţionează sau al judecătorului respectiv), precum şi în cazul în care avizul colegiului de conducere la deplasarea respectivă a fost nefavorabil.

În ipoteza în care judecătorul nu participă la activităţile de formare profesională din motive nejustificate, comisia de evaluare va avea în vedere aceste aspecte la stabilirea punctajului.

Pentru cazurile în care nu au fost incidente astfel de situaţii, se ia în considerare participarea efectivă la programul de formare continuă.

Evaluatorul va avea în vedere participarea efectivă la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare, la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, ţinând seama însă de situaţiile în care, din motive obiective, judecătorul evaluat nu a putut participa (ex. participarea în şedinţa de judecată, îndeplinirea unor activităţi care reclamă urgenţă, efectuarea concediului de odihnă sau a altor concedii etc.)

Indicator

participarea la întâlnirile

trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual.

Preocuparea judecătorului pentru dezvoltare profesională prin studiu individual va fi analizată prin raportare la elementele furnizate de evaluarea calității hotărârilor judecătorești pronunțate de acesta, precum și la orice alte elemente de fapt relevante în acest sens. În cazul în care se apreciază necesar, pot fi avute în vedere și informații furnizate de către judecătorul evaluat în cadrul interviului.

Pentru evaluarea acestui indicator se vor avea în vedere inclusiv disponibilitatea judecătorului de participare sau participarea la cursuri de limbi străine sau de operare pe calculator.

Notă

cadrul instanței.

În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare.

La dosarul de evaluare vor fi depuse, de către judecătorul evaluat, diplomele sau atestatele din care reiese participarea la programele de formare profesională sau la celelalte cursuri prevăzute la art. 7 din Regulament ori, după caz, înscrisurile ce atestă disponibilitatea judecătorului de a participa la astfel de programe/cursuri. De asemenea, se vor depune la dosar şi alte date relevante oferite de judecătorul care răspunde de formarea profesională în

Evaluarea îndeplinirii atribuţiilor manageriale ale judecătorilor cu funcţii de conducere

Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere

Indicatori

1. Capacitatea de conducere şi

organizare

Evaluatorul va urmări modalitatea de utilizare a autorităţii formale (conferită de funcţia

deţinută) şi a autorităţii informale (conferită de valoarea morală şi profesională a

conducătorului) în vederea realizării obiectivelor stabilite în planul iniţial de management (întocmit în vederea susţinerii concursului pentru numirea în funcţia de conducere/pentru numirea în calitate de preşedinte de secţie), precum şi a obiectivelor stabilite ulterior, pe durata exercitării mandatului.

Totodată, va urmări capacitatea de organizare, ca modalitate de identificare a resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse.

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere

gestionarea resurselor umane şi materiale;

capacitatea de planificare a activităţilor;

repartizarea echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu;

modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice, prevăzute de legi şi regulamente.

Pentru aprecierea modului de gestionare a resurselor umane şi materiale, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte

preocuparea conducătorului evaluat de a analiza organigrama şi resursele umane echivalente, de a face previziuni privind necesarul de resurse umane ale instanţei pe termen scurt, mediu şi lung şi de a-şi stabili obiective în acest sens;

repartizarea echitabilă a grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar pe compartimentele şi sectoarele instanţei, în funcţie de criterii obiective (volum de activitate, pregătirea profesională a grefierilor, aptitudinile reale şi competenţa acestora);

preocuparea pentru repartizarea echitabilă a judecătorilor pe secţii şi complete specializate după criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializarea judecătorilor);

propunerile de suplimentare a schemei de personal (dacă este cazul);

modalitatea de gestionare a resurselor materiale existente (spaţii, tehnologie IT, de înregistrare audio-video, consumabile etc);

modalitatea în care sunt repartizate şi cheltuite fondurile instanţei – în mod special pentru conducătorii care au calitatea de ordonatori de credite.

Aspectele menţionate vor fi evaluate pe baza studiului proiectului de management conceput de judecătorul evaluat, la numirea în funcţie, planificărilor în şedinţele de judecată a judecătorilor şi grefierilor, ordinului de serviciu vizând repartizarea/ delegarea judecătorilor şi grefierilor, pe compartimente, modului de soluţionare a deficienţelor constatate în cursul perioadei supuse evaluării (concretizate în procesele verbale întocmite la şedinţele colegiului de conducere), proiectului de buget întocmit pentru fiecare an calendaristic, relaţiilor scrise solicitate compartimentului financiar – contabil.

Pentru aprecierea capacităţii de planificare a activităţilor, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte

capacitatea conducătorului de a stabili situaţia de fapt corectă la începutul exercitării mandatului şi la începutul fiecărui an calendaristic pe durata mandatului;

capacitatea conducătorului de a stabili obiective şi sarcini concrete pentru personalul din instanţă;

capacitatea conducătorului de a găsi cele mai potrivite măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse;

colaborarea între preşedinte, vicepreşedinte/vicepreşedinţi şi preşedinţii de secţie în vederea realizării activităţii de planificare şi implicarea conducătorilor în activitatea de analiză a situaţiei existente la începutul fiecărui an calendaristic, de stabilire a obiectivelor concrete pentru fiecare an calendaristic şi de identificare a măsurilor potrivite pentru realizarea sarcinilor propuse;

relaţia dintre activitatea de planificare la nivel central (CSM, MJ – politici în domeniul justiţiei) şi activitatea de planificare a obiectivelor propuse la nivel local.

Aspectele menţionate anterior se vor aprecia pe baza analizei următoarelor documente: proiectul anual de buget, programul de lucru cu publicul, planificarea de permanenţă a judecătorilor pe secţii, programarea activităţii în perioada vacanţei judecătoreşti, planificarea pentru tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti, programarea şedinţelor de judecată, planificarea activităţii judecătorului de serviciu, planificarea efectuării concediului de odihnă, programarea activităţii colegiului de conducere, programarea activităţilor de control – evaluare, programarea pregătirii profesionale.

Pentru aprecierea modului de repartizare echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte

preocuparea pentru repartizarea judecătorilor şi repartizarea grefierilor pe secţii şi complete/complete specializate, precum şi a celuilalt personal pe compartimente, în cadrul secţiilor;

capacitatea de delegare a atribuţiilor în funcţie de necesităţile instanţei şi competenţele persoanelor cărora li se deleagă aceste atribuţii;

colaborarea între preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie, grefierii cu funcţii de conducere, în scopul realizării sarcinilor;

stabilirea clară şi precisă a atribuţiilor fiecărui judecător delegat şi grefier;

evitarea unei conduceri excesiv de autoritară prin centralizarea tuturor activităţilor;

respectarea limitelor fizice de timp şi evitarea suprasolicitării susţinute a judecătorilor şi grefierilor;

dezinteresul faţă de obiectivele individuale în favoarea obiectivelor instanţei.

Aprecierea modului de îndeplinire a atribuţiilor specifice, prevăzute de legi şi regulamente, se va realiza în concret, prin raportare la fiecare dintre atribuţiile vizate, astfel cum acestea sunt reglementate de cadrul normativ incident.

2. Capacitatea de control

Controlul reprezintă acea funcţie a managementului la nivel de organizaţie prin care se

verifică performanţele la un moment dat, în funcţie de obiectivele urmărite.

Tot prin control se depistează disfuncţionalităţile, aspect care determină, la rândul său, măsuri organizatorice în vederea remedierii lor.

La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere aspecte privind

-verificarea activității de grefă și secretariat;

capacitatea de sesizare şi soluţionare a deficienţelor de orice fel;

managementul situațiilor de criză.

Pe baza constatărilor făcute cu ocazia activităţilor de control desfăşurate, evaluatorul va aprecia dacă rapoartele de control surprind eventuale deficienţe concrete si propun măsuri obiective de remediere a lor.

Pe de altă parte, evaluatorul va constata dacă măsurile menţionate anterior au fost realizate şi au fost eficiente (observând succesiunea observaţiilor din rapoartele de control întocmite, dar şi eventualele constatări făcute cu ocazia unui control realizat de Inspecţia Judiciară şi a

recomandărilor existente în cuprinsul raportului de inspecţie întocmit).

3. Capacitatea decizională şi asumarea răspunderii

Decizia reprezintă

un proces dinamic, raţional de rezolvare a unei probleme prin alegerea unei soluţii din mai multe posibile, în vederea atingerii obiectivelor planificate;

produsul (rezultatul) cel mai reprezentativ al conducerii şi instrumentul cel mai eficace al acestuia;

reflectă personalitatea conducătorului şi expresia responsabilităţii pe care şi-o asumă;

esenţa actului de conducere.

La analizarea acestui indicator, se va avea în vedere iniţiativa, promptitudinea şi rapiditatea în luarea deciziilor şi asumarea răspunderii.

Se va analiza capacitatea conducătorului de a lua decizii eficiente, stabile, cuprinzătoare, dinamice/flexibile, toate acestea conferind variante de rezolvare pentru atingerea

performanţelor stabilite.

Totodată, evaluatorul va avea în vedere capacitatea conducătorului de a lua decizii care relevă deprinderi şi abilităţi suplimentare şi care implică judecată personală, intuiţie, concentrare, creativitate şi inteligenţă.

Se va avea în vedere fundamentarea deciziei şi evitarea subiectivismului în procesul decizional, legalitatea deciziei, caracterul complet şi oportun al deciziei, eficienţa ei şi

capacitatea conducătorului de a consulta colegiul de conducere.

4. Comportamentul şi comunicarea

Comportamentul adecvat şi comunicarea sunt trăsături de bază ale conducătorului.

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere

comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, avocaţii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, instituţii, mass media;

transparenţa actului de conducere, obiectivitatea şi imparţialitatea;

asigurarea unui climat optim de muncă.

Pentru aprecierea comportamentului şi comunicării cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, evaluatorul va culege informaţii pe baza discuţiilor cu judecătorii din instanţă, cu procurorii, personalul auxiliar, precum şi, dacă este cazul, pe baza interviului cu persoana evaluată, şi totodată va analiza abilităţile conducătorului în relaţiile cu justiţiabilii sau mass-media (îndeosebi în situaţia în care acesta cumulează şi calitatea de purtător de cuvânt).

Particularităţile comunicării trebuie privite în acest caz în funcţie de scopul şi obiectivele ei, de structura organizatorică a instanţei, dar şi de climatul existent în instanţă.

Obiective

rezolvarea tuturor atribuţiilor de serviciu;

asigurarea unui climat optim pentru desfăşurarea activităţii;

promovarea imaginii instanţei şi construcţia prestigiului ei.

Astfel, evaluatorul va analiza dacă judecătorul cu funcţie de conducere, în îndeplinirea funcţiei de comunicare

se documentează suficient;

are capacitatea de a avea un dialog real;

utilizează un ton adecvat şi politicos;

are capacitatea de a asculta;

manifestă respect faţă de persoana interlocutorului;

manifestă rezistenţă faţă de o idee nouă;

se implică în toate activităţile instanţei;

nu îi influenţează pe judecători să manifeste rezerve în a-şi exprima propriile opinii;

are capacitatea de a convinge şi de a transmite corect mesajul respectiv; toate acestea indiferent de modalitatea de comunicare aleasă.

Pentru aprecierea transparenţei actului de conducere, a obiectivităţii şi imparţialităţii, se are în vedere capacitatea conducătorului de a populariza/face cunoscute deciziile sale, de a implica colegiul de conducere/colegii acolo unde este cazul, în procesul decizional.

Obiectivitatea şi imparţialitatea presupune o conducere bazată pe raţionament logic şi nu pe sentimente, cu evitarea situaţiilor de favorizare a unei persoane sau grup de persoane. Nu se confundă cu deciziile nepopulare, dacă acestea sunt justificate.

Pentru aprecierea modului de asigurare a unui climat optim de muncă, se are în vedere capacitatea conducătorului de a conştientiza competenţele şi nevoile fiecăruia, de a sprijini valorile celorlalţi, obiectivitatea şi disocierea problemelor de persoane, decizii bazate pe

corectitudine, nu pe forţă, soluţii creative şi ingenioase, capacitatea de negociere.

Observaţii

Conţinutul funcţiilor managementului specific instanţelor, aşa cum au fost definite cu ajutorul indicatorilor, se va aprecia de către evaluatori pe baza atribuţiilor conducătorilor, aşa cum sunt cele precizate expres în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Astfel, evaluatorul va avea în vedere faptul că există o serie de atribuţii comune ale preşedinţilor judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel, dar şi atribuţii distincte pentru managerii fiecărei categorii de instanţe.

Se va observa, în această manieră, că în fiecare treaptă ierarhică, managerul trebuie să concentreze abilităţi şi caracteristici care să conducă la realizarea atribuţiilor specifice – dacă la nivelul judecătoriei, managerul trebuie să deţină mai mult abilităţi tehnice, la nivelul tribunalului, acesta are atribuţii sporite în domeniul comunicării, iar la nivelul curţilor de apel, esenţa tuturor caracteristicilor necesare face din manager un leader.

Prin aprecierea indicatorilor menţionaţi, evaluatorul va ajunge, practic, la evaluarea stilului de management al conducătorului evaluat, dar şi a modului în care relaţionează managerii pe acelaşi palier al scării organizaţionale judiciare – preşedinte, vicepreşedinte (vicepreşedinţi, preşedinţi de secţie – sau pe paliere diferite – preşedinţii judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel).

Totodată, evaluatorul va avea în vedere atribuţiile vicepreşedinţilor de instanţe şi ale preşedinţilor de secţie, aşa cum sunt definite de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum și hotărârile adoptate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul managementului instanțelor, cum ar fi cele de aprobare a rapoartelor Inspecției Judiciare privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale sau cele privind revocarea dintr-o funcție de conducere.

CAPITOLUL II

UNELE ASPECTE PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE

Consideraţii generale

Autoritatea ultimă a determinării şi implementării iniţiativelor formale de evaluare a performanţei judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii.

Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.

Procesul de evaluare trebuie să fie liber de orice consideraţii politice, ideologice sau centrate pe probleme exterioare scopurilor prevăzute în Regulament și în prezentul ghid.

Evaluatorii au obligaţia realizării unei evaluări unitare potrivit prevederilor din Regulament şi din prezentul ghid. Principalele utilizări ale rezultatelor evaluării corespund obiectivelor evaluării stabilite la art. 1 alin. (1) din

Regulament și vizează îmbunătăţirea performanţei judiciare a judecătorului și a instanței, menţinerea şi consolidarea standardelor de calitate ale activității de înfăptuire a justiției, definirea politicilor de resurse umane - ocuparea posturilor de execuţie şi conducere la toate instanţele.

Interviul de evaluare

Interviul poate să lămurească, pe de o parte, pe evaluator, asupra acelor aspecte care nu au putut fi cuantificate pe baza activităţilor anterioare şi care se subsumează unui indicator, respectiv criteriu, iar, pe de altă parte, pe cel evaluat, asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite anual şi aprecierii evaluatorului.

În acelaşi timp, interviul poate să clarifice unele deficienţe constatate în activitatea profesională a judecătorului evaluat, precum și unele aspecte în legătură cu care judecătorul a formulat observaţii sau obiecţii.

Prin intermediul interviului se va putea observa şi capacitatea evaluatului de a conştientiza plusurile şi minusurile activităţii sale şi de a-şi stabili obiective realizabile.

Scopul interviului constă în îmbunătăţirea performanţelor judecătorului evaluat şi motivarea acestuia, corectarea comportamentului/atitudinilor, sens în care sunt necesare folosirea de către evaluator a unui ton amabil,

politicos, consideraţie adecvată pentru cel evaluat, capacitatea evaluatorului de a comunica un mesaj obiectiv, bazat pe constatări reale (proces de informare şi analiză transparent, capacitatea de a asculta etc.).

Interviul de evaluare are loc doar la cererea judecătorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. Cu titlu de exemplu, necesitatea interviului se poate ivi în situaţia în care comisia de evaluare constată că sunt necesare unele clarificări sau lămuriri din partea judecătorului evaluat ori în situaţia în care din analiza dosarului de evaluare rezultă unele deficienţe în activitatea profesională a judecătorului evaluat.

La finalul unui ciclu de evaluare, evaluatorul foloseşte, dacă este cazul, interviul pentru a colecta informaţii concrete (legate de acţiuni şi comportamente în situaţii profesionale) care să-i permită aprecierea corectă a performanţei profesionale a judecătorului şi acordarea unui calificativ.

Indicatorii de evaluare, corespunzători criteriilor stabilite prin lege, au fost aleşi pentru că sunt relevanţi pentru criteriu, nu afectează independenţa judecătorului, diferenţiază performanţa, stimulează dezvoltarea profesională şi descriu acţiuni şi comportamente profesionale observabile.

Structurat pe astfel de indicatori, interviul poate oferi informaţii importante despre felul cum îşi îndeplineşte judecătorul activităţile profesionale, fără a-i afecta independenţa. Astfel

Indicatorii sugerează ce fel de informaţii trebuie să obţină evaluatorul. Ei fundamentează principalele teme ale discuţiei conduse de evaluator. Dar nu toţi indicatorii trebuie folosiţi ca teme de dialog, nu trebuie transformaţi în întrebări care sunt adresate judecătorului evaluat.

Interviul poate fi folosit în scopul completării, precizării informaţiei obţinute din analiza hotărârilor judecătoreşti, precum şi prin observarea conduitei profesionale a judecătorului în sala de judecată.

Interviul poate, de asemenea, corecta o primă impresie privind performanţa judecătorului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-şi prezenta performanţa prin descrierea unor priceperi şi expunerea unor cunoştinţe pentru care nu au existat oportunităţi de manifestare în hotărârile (sau alte acte) alese pentru analiză, şi nici în şedinţele de judecată la care evaluatorul a fost prezent.

Întrebările pot viza

Cunoştinţe necesare îndeplinirii activităţilor profesionale

Întrebările de acest tip creează posibilitatea judecătorului de a-şi pune în evidenţă cunoştinţe juridice substanţiale şi procedurale, necesare pentru îndeplinirea cu succes a activităţilor profesionale specifice.

Avantajul întrebărilor care vizează cunoştinţe în cadrul interviului vine din faptul că întrebările principale pot fi urmate de alte întrebări secundare, care cer clarificări sau investighează mai în profunzime răspunsul judecătorului evaluat (in-depth interview – interviul aprofundat).

Aprecierea exemplelor date de intervievat

O cunoaştere a acţiunilor profesionale care să permită evaluarea celui care le îndeplineşte, presupune cunoaşterea circumstanţelor concrete în care acţiunile s-au desfăşurat precum şi a rezultatului acestor acţiuni. De aceea, pentru ca intervievatorul să înţeleagă complet comportamentul evocat, răspunsurile la întrebările comportamentale trebuie să includă următoarele componente

Situaţia sau sarcina profesională în care intervievatul a fost implicat sau pe care a trebuit să o îndeplinească;

Acţiunea/activitatea desfăşurată de intervievat în acea situaţie;

Rezultatul acţiunii/activităţii candidatului.

Numai împreună aceste trei elemente permit să se aprecieze dacă cel intervievat a dovedit nivelul şi calitatea comportamentului cerut în situaţia respectivă. De aceea, răspunsurile vagi, generale, nu sunt exemple comportamentale corespunzătoare acestui scop.

CAPITOLUL III

APLICAREA SCHEMEI DE EVALUARE BAZATĂ PE COMPETENŢE ÎN EVALUAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI

EVALUAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

Preambul

Cel mai important act juridic pe care îl redactează judecătorul este hotărârea judecătorească.

Pentru o bună redactare a actelor judecătoreşti, în afara oricăror cerinţe de ordin literar sau estetic, legea şi tradiţia juridică impun respectarea anumitor condiţii de formă.

Conţinutul hotărârilor judecătoreşti este reglementat în prezent prin lege.

Ce trebuie să urmărească evaluatorul în hotărârea judecătorească?

Existenţa gândirii independente, critice

La nivelul simţului comun, a gândi independent, critic, înseamnă a gândi bine, a nu proceda ilogic, iraţional. Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a identifica concluzii inadecvate, necorespunzătoare; de a identifica date care pot susţine o ipoteză; de a identifica informaţia nouă, necesară pentru a trage o concluzie; de a separa informaţia relevantă de cea irelevantă pentru rezolvarea unui caz; capacitatea de a învăţa şi a înţelege informaţia într-un domeniu nefamiliar; capacitatea de a analiza inferenţe pe informaţii separate şi a formula concluzii; capacitatea de a recunoaşte modul în care noua informaţie poate schimba soluţia unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele abilități cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferenţa, explicaţia şi autoreglarea.

Propriile prejudecăţi (legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, dizabilităţi, vârstă, orientare sexuală, statut socioeconomic sau organizaţional) predispoziţii, propensiuni favorabile sau nefavorabile anumitor probleme juridice, vulnerabilităţi pentru anumite categorii de situaţii etc. sunt factori interni care pot afecta negativ judecata.

Tratamentul imparţial în analiza probatoriului

În hotărâre trebuie să se nominalizeze toate probele administrate în cauză, judecătorul trebuie să le analizeze în mod echitabil, egal, să răspundă fiecărei susţineri/apărări formulate de părţi.

Să comunice clar şi simplu (Avizul nr. 7/2005 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni - CCJE)

„Justiţie si societate

Accesibilitatea, simplitatea şi claritatea limbajului utilizat de către instanţe în redactarea hotărârilor

CCJE consideră că limbajul juridic trebuie să fie, în acelaşi timp, simplu şi clar.

CCJE consideră că limbajul utilizat în domeniul justiţiei ar trebui să fie concis şi direct, evitându-se utilizarea termenilor în limba latină, precum şi alte noţiuni care nu pot fi înţelese cu uşurinţă de către justiţiabili, întrucât dreptul şi termenii juridici pot fi clarificaţi prin citarea legislaţiei sau a jurisprudenţei.

CCJE consideră că motivarea hotărârilor judecătoreşti ar trebui să fie întotdeauna clară şi completă.”

Hotărârea să fie credibilă, convingătoare

Să existe concordanță între motivarea hotărârii şi dispozitiv, precum şi explicarea logico-raţională prin intermediul argumentului juridic a instituţiei ori principiului de drept care au fundamentat soluţia pronunţată în cauză.

Criterii deduse din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Profilul magistratului şi Constituţia României, republicată

Abţinerea de la exprimarea opiniei politice - art. 5 alin. (1) din Codul deontologic;

Abţinerea de la exprimarea unor reproşuri necorespunzătoare la adresa uneia dintre părţi sau a reprezentanţilor lor, bazate pe comportamentul acestora în cursul judecăţii;

Abţinerea de la exprimarea unei opinii discriminatorii – art. 8 din Codul deontologic; punctul 2 din Profilul magistratului ; art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Respectarea principiului nediscriminării: rasa, naţionalitatea, originea etnică, religia, sexul, apartenenţa politică ş.a.

Criteriile de evaluare a hotărârilor judecătoreşti

I. STRUCTURA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

Trebuie să respecte limitele prevăzute de Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, în funcţie de faza procesuală.

JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

1. În materie civilă: Elemente prevalente în evaluare

Orice hotărâre pronunţată în materie civilă de prima instanţă trebuie să respecte structura prevăzută de Codul de procedură civilă.

Pornind de la aceste reglementări, dar ţinând cont şi de cerinţele care trebuie să fie respectate pentru elaborarea unui act sistematic, părţile componente ale hotărârii sunt următoarele

Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul şi care conţine menţiunile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Considerentele, adică motivarea în fapt şi în drept.

Dispozitivul - soluţia propriu-zisă.

În ceea ce priveşte considerentele, se propune următoarea structură a acestora

Expunerea cererii de chemare în judecată.

A1. Petitul cererii, cu menţionarea eventualelor modificări / completări / precizări ale cererii

Expunerea obiectului acţiunii trebuie să conţină toate capetele de cerere, să fie sintetică şi să îmbrace o formă juridică. Se vor nominaliza părţile chemate în judecată şi calitatea lor.

Indiferent de felul în care reclamantul formulează capetele de cerere, judecătorul este dator să califice obiectul acţiunii și să îi dea un conţinut juridic.

Capetele de cerere vor fi expuse într-o ordine logică, într-o succesiune firească – cele principale, accesorii, incidentale etc.

Asociată expunerii obiectului cererii de chemare în judecată va fi expunerea motivării ei de către reclamant, în fapt şi în drept.

A2. Situaţia de fapt înfăţişată de reclamant

Este recomandat a se expune într-un mod rezumativ, care să cuprindă elementele de fapt esenţiale, cu semnificaţie juridică, din întreaga situaţie de fapt prezentată de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

A3. Temeiul de drept invocat de reclamant

În cazul în care cererea de chemare în judecată nu este motivată în drept, se va menţiona această împrejurare (eventual se va menţiona calificarea în drept dată de instanţă, după punerea în discuţia părţilor, în baza rolului său activ).

Expunerea poziţiei pârâtului faţă de acţiune.

B1. Expunerea conţinutului întâmpinării

Poziţia pârâtului faţă de acţiune va fi prezentată rezumativ, în elementele de fapt esenţiale şi cu semnificaţie juridică, fiind expuse excepţiile invocate de pârât și răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii.

În acest sens, judecătorul va trebui să manifeste preocuparea pentru sintetizare, să evite redarea susţinerilor părţilor în toată amploarea formulată de acestea.

B2. Menţionarea faptului că pârâtul a solicitat probe ori că pârâtul nu a solicitat încuviinţarea şi administrarea de probe.

Expunerea poziţiei pârâtului faţă de acţiune demonstrează respectarea de către instanţă a principiului contradictorialităţii şi a dreptului de apărare al părţilor, întrucât judecătorul va trebui să demonstreze în continuare în sentinţă în ce măsură s-a preocupat de apărările pârâtului şi cum le-a soluţionat.

B3. Se va menţiona, după caz, că pârâtul, deşi legal citat, nu s-a prezentat in instanţa / s-a prezentat, dar nu şi-a precizat poziţia faţă de cererea reclamantului, lăsând soluţionarea cauzei la aprecierea instanţei/nu a depus întâmpinare/că întâmpinarea nu este obligatorie.

Expunerea cererii reconvenţionale, atunci când pârâtul formulează o astfel de cerere, urmărindu-se aceeaşi structură descrisă la expunerea cererii de chemare in judecată.

C*(după caz). Expunerea cererilor de intervenţie, de chemare în garanţie, chemarea în judecată a altor persoane, arătarea titularului dreptului, în cazul în care astfel de cereri au fost formulate.

C** (după caz). Expunerea conţinutului întâmpinării reclamantului – pârât reconvenţional la cererea reconvenţională.

Menţionarea probelor administrate în cauză.

Nu este necesar a se enumera (opisa, inventaria) într-un alineat distinct probele încuviinţate şi administrate în cauză, analiza lor în cadrul expunerii situaţiei de fapt reţinută de instanţă fiind suficientă.

O altă raţiune pentru care o inventariere a probelor încuviinţate și administrate nu trebuie să constituie o cerinţă obligatorie a structurii hotărârii judecătoreşti este aceea că în multe cauze probatoriul este foarte amplu, dosarele fiind constituite din mai multe volume. Enumerarea probelor ar fi o activitate inutilă dacă acestea sunt descrise la modul generic (de ex. se menţionează ca s-a încuviinţat și administrat „proba cu înscrisuri”, fără ca acestea să fie individualizate), iar pe de altă parte este o activitate împovărătoare pentru judecător.

Se impune enumerarea probelor în cauzele în care dispoziţiile legale prevăd imperativ existenţa anumitor înscrisuri la dosar (de ex. referatul de anchetă socială în cauzele privind încredinţarea minorilor sau documentele obligatorii în cazul adopţiilor, expertiza în cazurile în care aceasta este obligatorie potrivit legii).

D* (după caz). Referiri la circuitul dosarului – modalitatea în care a fost sesizată instanţa, de ex. prin hotărâre de declinare a competenţei, rejudecări, conexări, disjungeri, strămutare etc., fără detalierea soluţiilor date de instanţele care s-au desesizat.

Expunerea situaţiei de fapt reţinută de judecător, cu referire la probele care au stat la baza reţinerii acestei situaţii de fapt, precum şi motivarea înlăturării unor probe.

Aceasta parte a motivării prezintă o relevanţă deosebită, evidențiindu-se capacitatea judecătorului de a analiza în mod egal, imparţial, echitabil toate probele administrate, atât ale reclamantului, cât si ale pârâtului.

Din practică s-a observat ca în multe cazuri judecătorul acordă o atenţie deosebită şi realizează o amplă analiză a probelor încuviinţate reclamantului, omiţându-se a se acorda acelaşi tratament probelor încuviinţate pârâtului (uneori acestea din urma sunt ignorate, existenţa lor putând fi dedusă doar din cercetarea actelor din dosar).

Simpla enumerare a mijloacelor de probă, fără indicarea semnificaţiei lor probatorii, reprezintă o activitate inutilă, în ceea ce priveşte soluţia pronunţată de judecător (poate fi apreciată ca o nemotivare a soluţiei pronunţate).

Pentru ca analiza probatoriului administrat în cauză să fie completă, este obligatoriu a se arăta, după caz, probele care au fost înlăturate din deliberare, precum şi motivul înlăturării acestora (motivul pentru care nu au fost reţinute pentru stabilirea situaţiei de fapt).

Deficienţe care apar în reţinerea stării de fapt

judecătorul nu se referă în concret la probele pe baza cărora a reţinut o anumită stare de fapt, mărginindu-se să arate că a reţinut situaţia „din ansamblul probator aflat la dosarul cauzei”;

modul în care este redactată hotărârea nu face legătura logică dintre probe şi starea de fapt reţinută;

judecătorul aglomerează/încarcă în mod nejustificat textul hotărârii, cu elemente nerelevante sau inutile. Spre ex.: 1) se recurge la descrierea fiecărei probe administrate – de exemplu se redau, uneori între ghilimele, părţi largi din declaraţiile martorilor, fără a se sintetiza și analiza conţinutul lor. În situaţiile în care

este necesar să se redea părţi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, vor fi avute în vedere doar cele relevante, aflate în discuţie (de ex., atunci când, într-o depoziţie de martor sunt afirmaţii în vădită contradicţie cu cele ce rezultă din alte probe cu caracter obiectiv, administrate în cauză (de ex., înscrisuri) sau chiar cu conţinutul altor probe testimoniale); 2. transcrierea/copierea integrală sau a unor părţi însemnate din actele deduse judecăţii (contracte, procese – verbale de constatare etc.). O redactare de calitate implică redarea conţinutului lor în rezumat sau prin referire la aspectele care interesează soluţionarea litigiului.

nu se arată pentru ce motive anumite probe administrate nu au stat la baza reţinerii situaţiei de fapt.

* (după caz) Motivarea admiterii sau respingerii cererilor accesorii sau incidentale.

Motivarea soluţiei în drept – cerere principală, accesorie, incidentală, reconvenţională, de intervenţie etc.

Motivarea soluţiei în drept presupune cu necesitate indicarea textului legal aplicabil situaţiei de fapt reţinute de instanţă. Se va indica sediul materiei prin individualizarea articolului, alineatului și actului normativ aplicabil.

Textele de lege aplicabile vor fi citate doar atunci când este necesar și numai pentru redarea aspectelor relevante în cauză.

1.2. În materie penală

Orice hotărâre penală pronunţată de prima instanţă în fond, trebuie să respecte structura prevăzută de Codul de procedură penală şi anume

Partea introductivă a hotărârii (practicaua) - se întocmeşte de către grefier, trebuie verificată de judecător şi trebuie să cuprindă elementele prevăzute de Codul de procedură penală.

De asemenea, în cazul completelor specializate, se va menţiona materia specializării completului.

Expunerea de motive (considerentele) - trebuie să fie respectate dispoziţiile Codului de procedură penală.

B1. Date de identificare

În considerente se expun datele privind identitatea părţilor – nume, prenume și, dacă este cazul, poreclă.

B2. Expunerea concisă a conţinutului actului de trimitere în judecată

Se va/vor reda, în sinteză, fapta/faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei, cu indicarea momentului şi locului săvârşirii şi a încadrării juridice; fiecare infracţiune reţinută va fi individualizată atât prin textul legal aplicabil, cât și prin nominalizarea infracţiunii reglementată de acel text de lege. (ex. art. 238 din Codul penal – abuzul de încredere).

B3. Expunerea poziţiei inculpatului faţă de învinuire (din cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei).

În cuprinsul hotărârii instanţa are obligaţia de a verifica apărările inculpatului (dovedind astfel respectarea dreptului la apărare).

B4. Analiza probelor şi indicarea stării de fapt reţinută de instanţă

Analiza probelor administrate în cursul procesului penal şi a relevanţei lor în raport cu fapta dedusă judecăţii (în situaţia în care unele probe sunt irelevante sub aspect penal, se va menţiona, pe scurt, acest lucru);

Starea de fapt se impune a fi stabilită coerent şi în raport de probele administrate, atât sub aspectul laturii penale, cât şi sub aspectul acţiunii civile subsecvente acţiunii penale;

Motivele pentru care sunt înlăturate celelalte probe (dacă este cazul).

B5. Încadrarea juridică a fiecărei fapte

Încadrarea juridică a faptei/faptelor, cu trimitere la toate normele de drept aplicabile în cauză, a formei şi gradului de vinovăţie.

B6. Individualizarea pedepsei

Indicarea stărilor de agravare sau de atenuare a răspunderii penale, dar şi a circumstanţelor agravante şi atenuante şi a motivelor de fapt pe care se întemeiază;

Se va indica relevanţa penală a antecedentelor penale ale inculpatului (dacă este cazul).

B7. Alte soluţii/aspecte

Se vor expune argumentele pentru soluţiile de achitare sau încetare a procesului penal, cu trimitere la probele şi la împrejurările care susţin soluţia.

În situaţia în care se dispune condamnarea numai pentru o parte din fapte, se va arăta pentru care s-a pronunţat condamnarea şi pentru care achitarea.

Dispozitivul - trebuie să cuprindă toate menţiunile prevăzute de Codul de procedură penală.

JUDECATA ÎN CĂILE DE ATAC

În materie civilă

Particularitatea motivării hotărârilor judecătoreşti în căile de atac este dată de faptul că instanţa de control judiciar trebuie să aibă în vedere motivele de apel, respectiv de recurs formulate de părţi.

În consecinţă, obiectul examinării exercitate de instanţele de control îl constituie motivele pentru care părţile atacă o hotărâre. Împrejurarea că instanţa de apel sau recurs, din oficiu, poate invoca motive de ordine publică, nu schimbă datele problemei.

Judecata în apel

Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul şi care conţine menţiunile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Considerentele trebuie să cuprindă următoarele elemente

Dispozitivul hotărârii instanţei de fond

se vor reda considerentele acesteia pe scurt, cu precizarea textelor incidente, dacă au fost inserate.

Expunerea cererii de apel

Apel motivat: criticile aduse hotărârii atacate şi temeiul de drept indicat de parte;

Apel nemotivat: menţionarea acestei împrejurări şi trimiterea la dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul procedură civilă.

Poziţia procesuală a intimatului cu expunerea apărărilor formulate sau a excepţiilor invocate; cererile incidentale;

Probele solicitate de părţi şi cele încuviinţate şi administrate de instanţa de apel;

Examinarea motivelor de apel invocate de părţi sau examinarea efectuată de instanţă în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă;

Indicarea temeiului juridic de drept material sau procesual ce a condus la adoptarea soluţiei.

Dispozitivul - soluţia propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării.

Judecata în recurs

Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul şi care conţine menţiunile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Considerentele - cuprind doar elementele prevăzute de art. 499 din Codul de procedură civilă, respectiv: motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare.

Dispozitivul - soluţia propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării.

În materie penală, în căile de atac, structura hotărârii trebuie să cuprindă

Preambulul (practicaua)

În apel, trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile arătate în art. 424 din Codul de procedură penală, arătarea sentinţei apelate şi calitatea procesuală a părţilor în apel.

În recursul în casație, partea introductivă trebuie să conțină menţiunile prevăzute de Codul de procedură

penală.

Numele şi prenumele judecătorilor se menționează respectând structura completului stabilită potrivit Legii nr.

304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Considerentele (partea expozitivă) - vor cuprinde dispozitivul hotărârii atacate, precum şi considerentele, pe scurt, care au condus la soluţia respectivă;

indicarea părţii care a exercitat calea de atac şi criticile aduse, dacă este cazul;

motivarea în fapt şi în drept a soluţiei de admitere/respingere a căii de atac sau a oricărei alte soluţii pronunţate,

instanţa este obligată să răspundă la toate motivele invocate în căile de atac.

Dispozitivul - trebuie să cuprindă toate menţiunile prevăzute de Codul de procedură penală. Soluţia propriu- zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării.

Unele aspecte negative susceptibile de depunctare în evaluarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă

Nemenţionarea poziţiei procesuale a pârâtului;

Reluarea, în considerente, a măsurilor dispuse la fiecare termen de judecată, fără relevanţă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată;

Enumerarea inutilă, repetată, a înscrisurilor depuse la dosar, fără ca aceasta să aibă ca finalitate motivarea soluţiei;

Globalizarea probatoriului, fără a indica în concret căreia dintre părţi i s-a încuviinţat proba respectivă;

Nemenţionarea, în practica, a obiectului probaţiunii, în situaţia în care, la termenul de judecată, are loc dezbaterea asupra probelor;

Nemenţionarea textului de lege în baza căruia instanţa a apreciat asupra cererii părţii. De ex., instanţa reţine că neprezentarea pârâtului pentru a răspunde la interogatoriul propus de reclamant, constituie o mărturisire deplină, fără a indica textul legal;

Expunerea într-o manieră incoerentă a succesiunii cererilor care au învestit instanţa;

Nemotivarea în fapt a hotărârii;

Nemotivarea hotărârii sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii unor condiţii legale pentru incidenţa unei anumite instituţii de drept;

Referirea, în considerente, la concluziile formulate de procuror ca probă în cauză (care sunt “coroborate” cu celelalte dovezi administrate);

Dizertaţia asupra unor aspecte irelevante în cauză;

Neanalizarea probelor în considerente, lipsa indicării modului în care au fost coroborate probele, a concluziilor desprinse, astfel încât să se stabilească o anumită situaţie de fapt. Nu sunt analizate critic mijloacele de probă, nu se indică cele înlăturate şi motivele înlăturării;

Existenţa unor părţi din practica sau considerente care aparţin altei hotărâri, astfel încât conţinutul hotărârii analizate nu poate fi cunoscut şi înţeles;

Existenţa unor exprimări cu alt sens gramatical decât cel pe care l-a dorit instanţa;

Lipsa oricăror menţiuni referitoare la cererile incidentale (de ex. pârâtul a formulat cerere reconvenţională, fără ca instanţa să facă vreo referire la aceasta, din motivarea hotărârii nerezultând care dintre cereri – principală sau reconvenţională au fost examinate; existenta cererii reconvenţionale a fost dedusă din dispozitiv);

Reproducerea excesivă a unor texte legale, chiar a unor pasaje care nu au legătură cu obiectul cauzei;

Redarea integrală a unor fragmente din susţinerile părților cuprinse în cererile formulate de acestea, fără a le sintetiza;

Motivarea sumară a soluţiei pronunţate asupra unui capăt de cerere accesoriu (de ex. încredinţarea minorului în urma desfacerii căsătoriei), prin trimitere la motivele expuse în susţinerea soluţiei pronunţate în capătul principal, deşi există raţiuni şi argumentaţii diferite;

Identificarea, în considerente, a unor tendinţe de discriminare etnică sau utilizarea exclusivă a poreclelor părţilor în loc de nume;

Folosirea citatelor în limbi străine sau a principiilor de drept roman, fără a fi însoţite de traducere sau explicarea conţinutului lor;

Folosirea fotografiilor sau a altor elemente grafice incompatibile cu structura hotărârii;

Indicarea bibliografiei în cuprinsul hotărârii (numele autorului, al lucrării, editura, numărul paginii din care s- a citat textul);

Indicarea unor instituţii doar prin iniţialele acestora, fără ca anterior să se expună denumirea completă;

Utilizarea arhaismelor, a regionalismelor;

Utilizarea prescurtărilor de tipul „pârâtul de r.1” (“pârât de rândul 1”);

Întrebările retorice, stilul polemic/jurnalistic al exprimării, în locul unui stil obiectiv al limbajului juridic, adecvat şi accesibil, expunerea unor proverbe.

Alte aspecte de urmărit de către evaluator

STIL, LIMBAJ, ACCESIBILITATE

Exprimare clară şi accesibilă

Hotărârea judecătorească trebuie motivată simplu şi clar, folosind limbajul juridic uzual.

Judecătorul trebuie să utilizeze un limbaj accesibil, astfel încât justiţiabilul să înţeleagă argumentele de fapt şi de drept care au determinat adoptarea soluţiei, folosind limbajul juridic. Limbajul accesibil nu echivalează cu o exprimare simplistă, care face rabat la calitatea redactării ori renunţarea la desemnarea instituţiilor juridice (limbaj accesibil justiţiabilului cu un nivel mediu de cultură şi educaţie; partea să înţeleagă raţionamentul şi argumentele în baza cărora s-a pronunţat soluţia, să înţeleagă dacă a câştigat sau a pierdut procesul).

Părţile procesului trebuie să înţeleagă argumentele de fapt şi se drept ce au determinat soluţia. De altfel, aceasta este şi o cerinţă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, conţinutul hotărârii putând determina conduita ulterioară a părţii (de exemplu: promovarea căilor de atac).

Se vor evita

Folosirea unor expresii în limba latină fără a fi traduse în limba română sau fără a reieşi din context sensul acestora;

Exprimarea contradictorie în reţinerea situaţiei de fapt;

Exprimarea incorectă gramatical;

Enunţarea neclară, incompletă, a cererilor, excepţiilor, problemelor dezbătute;

Exprimările neclare, fără sens logic;

Neindicarea temeiului juridic (lipsa motivării în drept a sentinţei);

Lipsesc menţiuni cu privire la depunerea (sau nedepunerea) de către pârât a întâmpinării;

Expresii neuzuale, care nu pot fi asimilate unui limbaj comun, accesibil, raportat la un nivel mediu de înţelegere;

Nu reiese din practica faptul că o excepţie analizată în considerente ar fi fost supusă dezbaterii contradictorii a părţilor sau nu se analizează în considerente excepţii invocate şi cuprinse în cuvântul părţilor, dar asupra cărora instanţa se pronunţă în dispozitiv;

Nu se expun conţinutul sentinţei apelate şi nici considerentele avute în vedere de prima instanţă.

Unele aspecte negative susceptibile de depunctare în evaluarea hotărârilor judecătoreşti în materie penală

Lipsa datelor esenţiale de identificare a inculpatului/părţilor din proces;

Lipsa denumirii infracţiunii, care trebuie menţionată alături de textul de lege în care se încadrează fapta.

Reluarea, în considerente, a măsurilor dispuse la fiecare termen de judecată, fără relevanţă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată;

Enumerarea inutilă, repetată, a înscrisurilor depuse la dosar, fără ca aceasta să aibă ca finalitate motivarea soluţiei;

Lipsa evidentă a capacităţii de sinteză. Spre ex., în loc să se expună sintetic actul de sesizare cu menţionarea faptei, locului şi timpului săvârşirii, precum şi a încadrării juridice, se expune conţinutul rechizitoriului pe larg, cu toate amănuntele şi mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale;

Lipsa menţionării actelor procesuale menţinute. Aceasta se întâmplă în mod frecvent în cazul deciziilor de desfiinţare/casare cu trimitere spre rejudecare. În acest fel se reia judecata în totalitate (deşi nu ar fi necesar), în detrimentul celerităţii.

Nemotivarea în fapt a hotărârii sau nemotivarea hotărârii sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii unor condiţii legale pentru incidenţa unei anumite instituţii de drept;

Lipsa motivării în concret a împrejurărilor faptei, a trăsăturilor persoanei şi conduitei inculpatului, care atrag o atenuare/agravare a pedepsei;

Exprimarea de convingeri şi aprecieri ale instanţei referitoare la situaţia de fapt, fără a fi întemeiate pe probe;

Dizertaţia asupra unor aspecte irelevante în cauză;

Reproducerea excesivă a unor texte legale, chiar a unor pasaje care nu au legătură cu obiectul cauzei;

Nemotivarea soluțiilor de renunțare la aplicarea pedepsei, în sensul art. 80 din Codul penal, amânare a aplicării pedepse, în sensul art. 83 din Codul penal și de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, în sensul art. 91 din Codul penal;

Lipsa preocupării pentru examinarea apărărilor inculpatului, celorlalte părți sau persoanei vătămate, pentru analizarea probelor acestora sau lipsa motivării eventualei înlăturări a probelor;

Existenţa unor exprimări cu alt sens gramatical decât cel pe care l-a dorit instanţa;

Lipsa unei situaţii de fapt stabilită de instanță, preluându-se conţinutul rechizitoriului;

Lipsa indicării modului în care au fost coroborate probele, a concluziilor desprinse, astfel încât să se stabilească o anumită situaţie de fapt. Nu sunt analizate critic mijloacele de probă, nu se indică cele înlăturate şi motivele înlăturării;

Referirea, în considerente, la concluziile formulate de procuror ca probă în cauză (care sunt “coroborate” cu celelalte dovezi administrate);

Referirea la faptul că instanţa a aplicat pedeapsa minimă datorită sentimentelor şi nu datorită faptului că pedeapsa aplicată este cea corectă în raport de fapta săvârşită;

Existenţa unor părţi din practica sau considerente care aparţin altei hotărâri, astfel încât conţinutul hotărârii analizate nu poate fi cunoscut şi înţeles;

Redarea integrală sau a unor părți extinse, fără a le sintetiza, din conţinutul rechizitoriului în considerente, cu analiza minuţioasă a tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală, urmate de expunerea pe larg a probelor administrate în faza judecării fondului, însă fără a analiza şi corobora toate probele;

Omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa cu privire la apărările inculpatului;

Omisiunea instanţei de apel / recurs în casație de a motiva deciziile de desfiinţare / casare cu reţinere spre rejudecare, atunci când se pronunţă în calea de atac o soluţie diferită faţă de cea de la fond.

Nemotivarea laturii civile a cauzei / motivare insuficientă;

Preluarea de către instanţa de apel a conţinutului rechizitoriului şi al sentinţei penale criticate, deşi numai aceasta din urmă formează obiectul controlului;

Identificarea, în considerente, a unor tendinţe de discriminare etnică sau utilizarea exclusivă a poreclelor părţilor în loc de nume;

Încălcarea frecventă a prezumţiei de nevinovăţie în încheierile pronunţate in cauzele privind măsurile preventive, prin folosirea exprimărilor de genul: ”fapta….a fost săvârşită de inculpat”, “inculpatul se face vinovat de săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave” etc;

Folosirea fotografiilor sau a altor elemente grafice incompatibile cu structura hotărârii;

Folosirea citatelor în limbi străine sau a principiilor de drept roman, fără a fi însoţite de traducere sau explicarea conţinutului lor;

Indicarea bibliografiei în cuprinsul hotărârii (numele autorului, al lucrării, editura, numărul paginii din care s-a citat textul);

Indicarea unor instituţii doar prin iniţialele acestora, fără ca anterior să se expună denumirea completă;

Utilizarea arhaismelor, a regionalismelor;

Întrebările retorice, stilul polemic/jurnalistic al exprimării, în locul unui stil obiectiv al limbajului juridic, adecvat şi accesibil, expunerea unor proverbe.

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

Instanţa

RAPORT DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE

Numele şi prenumele judecătorului evaluat

Instanţa la care funcţionează

Perioada supusă evaluării

Traseul profesional al judecătorului evaluat în perioada supusă evaluării1

1. Activităţi desfăşurate de comisia de evaluare

Menţiuni privind autoevaluarea

Menţiuni privind desfăşurarea interviului

Data comunicării proiectului de raport de evaluare

Observații și obiecții formulate la proiectul raportului de evaluare/Modul de soluţionare a obiecţiunilor formulate

1 Se menţionează instanţa/instanţele la care a funcţionat în perioada supusă evaluării, precum şi funcţii de conducere îndeplinite sau eventuale întreruperi de activitate (detaşări, concedii pentru îngrijirea copilului, concedii fără plată ş.a ), dacă este cazul.

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

Alte menţiuni

Fişele de evaluare

În activitatea de evaluare a fost completată fişa de evaluare , anexă/anexe la prezentul raport de evaluare.

Calificativul acordat (punctajul obţinut)

Recomandări

Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, ………,în trei exemplare, conform art. 24 din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. , din care

unul se comunică judecătorului evaluat, un exemplar se ataşează la dosarul de evaluare şi un exemplar se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea ataşării la mapa profesională.

Împotriva calificativului stabilit prin prezentul raport de evaluare, judecătorul evaluat poate formula contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare.

Membrii comisiei de evaluare

Nume, prenume – semnătură

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

Nume, prenume – semnătură

Nume, prenume membru supleant – semnătură

Judecător evaluat

Data înmânării/comunicării Semnătura

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR ACTIVITATE DE EXECUŢIE1

NUMELE ŞI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUAT INSTANŢA LA CARE FUNCŢIONEAZĂ

EFICIENŢA ACTIVITĂȚII

Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou- intrate

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Ponderea dosarelor închise într-un an

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

1 Fișa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

Redactările sau, după caz, redactările și pronunțările peste termenul prevăzut de lege

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Punctajul obţinut la criteriul „eficienţa activității”

Observaţii

Obiecţii

CALITATEA ACTIVITĂȚII

Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti

Punctajul acordat în urma autoevaluării

Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare

Observaţii şi motivare

Numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabile

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

Calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Punctajul obţinut la criteriul „calitatea activităţii”

Observaţii

Obiecţii

INTEGRITATEA

Încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Punctajul obţinut la criteriul „integritate”: Observaţii

Obiecţii

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual

Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare

Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare

Punctajul obţinut la criteriul „formare profesională continuă”: Observaţii

Obiecții

PUNCTAJUL OBŢINUT LA EVALUAREA CELOR PATRU CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT

Observaţii

Obiecţii

Anexa nr. 4 la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021

FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR

Activitate de conducere și execuție1 NUMELE ŞI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUAT

INSTANŢA LA CARE FUNCŢIONEAZĂ