CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 · MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILORMINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE · MONITORUL OFICIAL nr. 754 bis din 3 august 2021

Text integral — CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole Open official source

Notă

Aprobat prin ORDINUL nr. 333/165/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din 3 august 2021.

1. Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole și Programele de acțiune

Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezintă apele dulci, care pe lângă utilizarea ca sursă de apă potabilă, reprezintă un principal element economic și de recreere. Rețeaua de râuri, lacuri și zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de rețeaua hidrografică de suprafață, care drenează în acesta și care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluarea cu nutrienți proveniți din surse agricole.

a) Surse de poluare

Poluarea din activități agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză).

Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafață și/sau de adâncime) provine de la o singură sursă de poluare, care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.).

Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de:– Dejecții animale semilichide și lichide;– Gunoi de grajd sub formă solidă;– Efluenți din silozuri;– Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate;– Scurgeri din depozite de îngrășăminte chimice și organice.

Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor și pot afecta viața acvatică din apele de suprafață făcându-le improprii și pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă.

Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe căi.

Activitățile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării difuze a corpurilor de apă ca urmare a pierderilor de nutrienți (azot și fosfor) către corpurile de apă de suprafață și/sau subterane.

Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate).

b) Efecte

Dejecțiile lichide, semi-lichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici din aceste substanțe poate avea consecințe grave asupra calității apei din corpul de apă respectiv și din corpurile de apă conexe.

Efectul principal al poluării cu nitrați al apelor de suprafață îl reprezintă eutrofizarea.

Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor.

Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti:– Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor;– Creșterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantității de oxigen în apă având ca efect moartea peștilor;– Diminuarea limpezimii apei;– Pierderea biodiversității;– Diminuarea valorii economice și de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit și turism);– Creșterea costurilor în instalațiile de tratare a apelor provocate de necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor și toxinelor.

Efectul principal al poluării cu nitrați a apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilității apei.

În România procentul populației care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ.

Consumul de apă poluată cu nitrați determină apariția intoxicației acute la grupa de vârstă sugar - copil mic (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut).

În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu nitrați poate determina intoxicația cronică, asimptomatică de cele mai multe ori, dar cu posibile efecte carcinogene, mutagene și teratogene.

Femeile gravide expuse intoxicației cu nitrați pot prezenta avort spontan în orice moment al evoluției sarcinii, sau pot da naștere copiilor cu malformații, datorită efectului mutagen/teratogen.

Prin fierberea apei, nitrații nu sunt eliminați

c) Cadrul legislativ

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, denumită în continuare "Directiva Cadru Apă", transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare reprezintă principalul act normativ al cărui obiectiv principal este legat de calitatea apei, accentul fiind pus pe atingerea stării «bune» de calitate a apelor.

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, denumită în continuare "Directiva Nitrați", a fost transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, având ca obiective reducerea poluării apelor cauzată de nitrații proveniți din agricultură și prevenirea acestui tip de poluare.

În conformitate cu prevederile Directivei Nitrați, se elaborează:– un Cod de Bune Practici Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, pentru uzul fermierilor - ce poate fi pus în aplicare în mod voluntar;– un Program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole care se aplică obligatoriu la nivel național.

1. Descrierea generală a principiilor de stabilire a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole

În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole cu modificările și completările ulterioare, criteriile utilizate pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil să fie afectate de poluarea cu nitrați din surse agricole sunt următoarele

● Dacă apele dulci de suprafață, utilizate sau care în perspectivă vor fi utilizate ca sursă de apă potabilă, conțin sau sunt susceptibile să conțină concentrații de nitrați mai mari de 50 mg NO(3)/l dacă nu se iau măsuri de protecție;

● Apele subterane ce conțin sau sunt susceptibile să conțină concentrații de nitrați mai mari decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecție;

● Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere și marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecție.

Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitrați, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acțiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la nitrați.

Având în vedere criteriile de protecție a apelor, inclusiv principiul prevenției, care se aplică la nivelul Uniunii Europene în baza Directivei Nitrați (art. 1 prevede reducerea și prevenirea poluării cu nitrați) și ținând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre și de faptul că aproape toate resursele naționale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României.

Aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României, asigură îndeplinirea obiectivelor Directivei Nitrați și constituie o excepție de la obligația desemnării/redesemnării zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole. Astfel, nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitrați.

Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole nr. 221983/GC/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acțiune la nivel național, are ca obiectiv principal reducerea și prevenirea poluării apelor cu nitrați din surse agricole și a eutrofizării apelor de suprafață în conformitate cu prevederile Directivei Nitrați și în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă în ceea ce privește atingerea stării bune a tuturor apelor.

2. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului

a) Principii generale privind dinamica îngrășămintelor în sol și transferul lor către mediul acvatic (subteran și de suprafață)

În condițiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată unui segment mult mai redus și mai selectiv de piață, o importanță majoră o reprezintă orientările spre o agricultură durabilă.

Stabilirea regimului de nutriție a plantelor constituie o prerogativă din perspectiva evaluării dozelor de fertilizanți care să asigure un optim al nutriției și dezvoltării plantelor.

Un îngrășământ poate fi un produs natural sau de sinteză (chimic), de natură organică sau/și minerală, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în sol, la suprafață, sau foliar în scopul sporirii fertilității solului și asigurării unei dezvoltări și creșteri normale a plantelor.

O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2.

Dacă îngrășămintele nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului acvatic.

În ceea ce privește poluarea difuză cu nitrați a apelor, se delimitează trei surse principale de poluare

● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere;

● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic;

● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice.

Dinamica îngrășămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde în principal de regimul precipitațiilor, de tipul de sol, de stratul cuprins între baza solului și apa freatică, de pantă și de vegetație.

Transportul substanțelor conținute în îngrășăminte către apele de suprafață se face prin procesele specifice de curgere a apei la suprafața solului - favorizate de pantă și de lipsa vegetației. În general aceste procese apar la precipitații intense, topirea bruscă a zăpezii sau atunci când conținutul de apă din sol este între capacitatea de câmp și saturație.

În cazul în care se aplică cantități de îngrășăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic (în special în cazul solurilor nisipoase sau unde nivelul freatic este ridicat).

Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare.

b) Îngrășăminte chimice

Îngrășămintele chimice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu ușurință (exceptând azotatul de amoniu), iar administrarea lor se poate face mecanizat cu mare precizie, atât cu mijloace terestre cât și aeriene.

Îngrășămintele cu azot prezintă o mare solubilitate și au calitatea de a asigura nutrienții necesari plantelor într-o formă care să permită absorbția lor directă și ușoară. Un alt avantaj important al îngrășămintelor chimice este acela că permit asocierea și aplicarea lor împreună cu cele organice sau îngrășămintele verzi.

Îngrășămintele cu fosfor prezintă solubilitate mult mai redusă (10 - 20% în primul an de la aplicare în cazul fosforului și 30 - 40% pentru potasiu), acumulându-se în formațiunile minerale coloidale ale solului, fiind apoi blocate sub formă de fosfați greu solubili de calciu, magneziu, fier și aluminiu.

În conformitate cu legislația națională, în agricultura din România se utilizează numai îngrășămintele cu marcajul (EC) produse în Uniunea Europeană, conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, al Parlamentului și al Consiliului din 13 octombrie 2003, privind îngrășămintele, cu modificările și completările ulterioare, sau autorizate în România. Lista îngrășămintelor comercializate și autorizate în România se află publicată pe site-ul http://www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrășămintelor.

Disiparea nutrienților aplicați în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrășămintele minerale cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în timp în apele subterane și de suprafață.

Fosfații prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracțiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiți. Cantitatea de fosfați solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mișcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă.

Cunoscând aceste particularități ale îngrășămintelor chimice (N și P) se poate aprecia că

● riscul de poluare a apelor subterane cu fosfați este foarte limitat deoarece fosforul are o mobilitate redusă. O excepție o reprezintă situația în care îngrășămintele de acest tip sunt utilizate necorespunzător, în doze excesive, an de an, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngrășăminte fără să le adsoarbă;

● riscul de poluare a apelor de suprafață cu fosfați este ridicat în general din cauza proceselor erozionale de scurgere care provoacă transportul și acumularea particulelor de sol încărcate cu fosfați în apele de suprafață;

● riscul de poluare cu nitrați este mare din cauza solubilității lor ridicate în apa din sol și a ușurinței cu care sunt transportați în adâncime cu apele de percolare.

Utilizând un bilanț simplificat al nutrienților, se realizează adaptarea administrării în câmp a îngrășămintelor, atât la nevoile culturilor agricole în diferite faze de vegetație (ce necesită cantități și tipuri diferite de nutrienți, care să fie prezente în sol la momentul potrivit), cât și la condițiile meteorologice, care au influență decisivă asupra nitrificării amoniului și a solubilizării nitraților.

Administrarea fracționată a îngrășămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de îngrășăminte, evitând riscul de fitotoxicitate și de creștere a presiunii osmotice, reducerea riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetație cu elementul nutritiv respectiv și o valorificare mai bună a elementelor nutritive.

O cerință a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrășăminte chimice sau organice și să cunoască foarte bine condițiile și perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoștințe, alături de evaluarea corectă a cantităților de nitrați din sol, permit producătorului agricol să optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrășăminte și valoarea producției obținute, în condiții de protecție a mediului.

c) Îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi)

Producția animalieră se dezvoltă în gospodării individuale și în ferme mari de creștere a animalelor. O consecință importantă constă în acumularea în cantități mari a materialelor organice reziduale de consistență solidă, lichidă și semilichidă. În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrășăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere.

Agricultura românească, chiar la mai mult de 10 ani de la aderare, a rămas duală, fermele mici/gospodăriile coexistând cu fermele mari, intensive, chiar dacă numărul de animale în gospodării are o tendință descrescătoare, creșterea numărului de animale evidențiindu-se mai ales în fermele mari și foarte mari.

Încărcarea resurselor de apă cu nutrienți proveniți din deversările dejecțiilor de la fermele de animale este o consecință negativă, atât a neglijenței și exploatării unor utilaje tehnologice și a unor facilități de stocare defecte, cât și a nerespectării legislației în vigoare privind apa și protecția mediului.

În cazul fermelor mici/gospodăriilor, principala problemă provine din nevoia de conștientizare cu privire la rolul de poluant al gunoiului de grajd, stocat sau aplicat necorespunzător asupra apei.

Producătorii agricoli din sectorul vegetal pot beneficia de îngrășămintele organice în detrimentul îngrășămintelor chimice, care sunt mai puțin accesibile datorită prețurilor ridicate. Acest îngrășământ organic este ieftin și la îndemâna fiecărui producător agricol și în plus, poate fi completat cu îngrășăminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienți pentru culturile agricole, în funcție de potențialul existent al solului.

Dezvoltarea și concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calității apelor din multiple cauze, cum ar fi

● densitatea mare a animalelor în raport cu suprafața agricolă aferentă sectorului zootehnic;

● concentrare și amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafață, ori pe terenuri cu apă freatică aproape de suprafață, ori pe terenuri în pantă;

● modul defectuos de stocare și scurgere a efluenților, conducând la contaminarea solului și a apei cu nitrați și metale grele;

● desfășurarea unor practici greșite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecțiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicție din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri înghețate etc.)

Orice îngrășământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activității bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric și amoniacal. Principalul factor de evoluție spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantitățile de carbon și azot din îngrășământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puțin ridicat și condiționează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcție de valoarea raportului C/N.

Îngrășămintele organice cu un raport C/N scăzut (< 15) cum sunt dejecțiile fără așternut de paie, evoluează rapid (nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrășămintele cu raport C/N ridicat (> 30), cum sunt dejecțiile cu așternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcție de tipul substanțelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puțin degradabile și de natura dejecțiilor.

d) Principii generale de fertilizare echilibrată

În acord cu necesitățile și legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol și a celor proveniți din îngrășămintele chimice și organice aplicate.

Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale, precum și de cantitatea și calitatea producției prognozate.

Fertilizarea rațională cu îngrășăminte chimice și organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii

● Aplicarea se face doar în perioada de vegetație activă. Fertilizarea aplicată în perioadele de repaus vegetativ conduce la pierderi importante de nutrienți în apele de suprafață și în pânza freatică, implicit la poluarea acestora cu nitrați;

● Punerea la dispoziție, pe toată perioada de vegetație, o serie de nutrienți minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor și molibden), în cantități și proporții adecvate pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător potențialului acesteia;

● Mecanismele implicării și participării nutrienților în procesele fiziologice din plante sunt aceleași, indiferent de proveniența acestora (din surse naturale sau din îngrășăminte chimice);

● Cerințele cantitative de nutrienți minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol, recolta scontată și condițiile climatice;

● Solul este principala sursă de apă și de nutrienți pentru plante;

● Capacitatea solului de a furniza nutrienții necesari plantelor variază în funcție de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate;

● Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din contră, poate crește dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însușirile lui chimice, fizice și biologice;

● Un sol cu fertilitate și productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulți nutrienți sau prin degradarea unor proprietăți sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creșterea și dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienți ș.a.);

Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă și ameliorează fertilitatea solului și potențialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant;

● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare rațională, într-un sistem de rotație a culturilor;

● Aplicarea de îngrășăminte pentru compensarea exportului de nutrienți în recolte și a altor pierderi ce țin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilității acestuia și a capacității lui productive;

● Îngrășămintele au o eficiență agronomică ridicată și un impact redus asupra mediului atunci când sunt aplicate în doze optime, corelate cu nivelul producției scontate și cu nutrienții biodisponibili din rezerva solului;

● Îngrășămintele chimice trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a asigura o eficiență agronomică ridicată și o protecție a mediului împotriva poluării chimice (în special a poluării apelor cu nitrați);

● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului;

● Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu.

O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico-științifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări

● ce fel de nutrienți trebuie aplicați în sol și/sau la o anumită cultură?

● care sunt cantitățile adecvate din acești nutrienți?

● ce tip de îngrășământ este indicat a fi utilizat ținând cont de condițiile de sol, de climă și particularitățile culturii?

● care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare?

● care sunt tehnicile de aplicare pentru a obține o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienții necesari?

Azotul este prin excelență un nutrient specific plantelor și în consecință se regăsește în cantități diferite în îngrășămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecțiile animalelor. Datorită particularităților lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât și în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a lungul perioadei de vegetație activă, respectiv de calculat doza de îngrășământ cu azot de aplicat pentru fertilizare.

Datorită specificității comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient și, de asemenea, tehnicile de cultură care influențează dinamica acestuia în sol să fie conduse într-o manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează, diminuând astfel riscul de contaminare cu nitrați a apelor freatice și a apelor de suprafață.

Poluarea cu îngrășăminte este provocată de o defectuoasă gestionare a solului, care în condițiile din România este caracterizată prin

● folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum etc.) în rotația culturilor agricole;

● înlocuirea și eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puțin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de nutrienți;

● utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiții de lucrabilitate și traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale a solului și intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare, crustificare, eroziune de suprafață;

● neglijarea lucrărilor ameliorative și hidroameliorative și accentuarea/intensificarea unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate și eroziunea.

3.1. Îngrășăminte cu azot

a) Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic și chimic)

Transformarea în sol a îngrășămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot chimic asimilabil și cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice

● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu);

● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular);

● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arabil al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului).

Figura 3.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole

Figura 3.2. Surse de poluare cu nitrați pentru apa freatică (apa din fântâni).

Începând cu imaginea din colțul stânga sus: Depozite temporare de gunoi de grajd;

Depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absența oricărui sistem de prevenire a scurgerilor;

Efluenți din siloz; Depozitarea gunoiului de grajd; Împrăștierea gunoiului de grajd pe teren;

Fertilizarea chimică a terenurilor agricole; Condiții improprii de sanitație (latrine, absența canalizării),

Aruncarea necontrolată a gunoiului.

Figura 3.3. Surse de poluare cu nitrați pentru apele de suprafață (râuri, lacuri, bălți).

Începând cu imaginea din colțul stânga sus: Din pânza de apă freatică; Scurgeri din depozitarea gunoiului de

grajd în grămezi în absența oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Scurgeri pe pantă a efluenților din

siloz; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd și din apele uzate de la fermele animale; Scurgeri pe pante

în urma împrăștierii gunoiului de grajd pe teren; Scurgeri pe pante în urma fertilizării chimice a terenurilor

agricole; Scurgeri pe pantă din depozite temporare de gunoi de grajd; Scurgeri provenite de la aruncarea

necontrolată a gunoiului.

b) Tipuri de îngrășăminte chimice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare

Tipurile principale de îngrășăminte chimice cu azot sunt

● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică;

● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală;

● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal;

● Îngrășăminte cu azot amidic (ureic);

● Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile);

● Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot);

● Îngrășăminte organo-minerale cu azot;

● Îngrășăminte cu azot organic și mineral;

Descrierea principalelor îngrășăminte din fiecare categorie este prezentată în Anexa 3.

c) Tipuri de îngrășăminte organice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare

Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare.

Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt: gunoiul de grajd (care se poate folosi parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut.

În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite.

Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrășământ organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare plantei. Bălegarul este format din balega și urina animalelor precum și așternutul lor după ce acestea au fermentat în platforma de bălegar.

Bălegarul aduce în sol toate substanțele hrănitoare de care plantele au nevoie, fiindcă el provine tocmai din descompunerea resturilor de plante. El dă sporuri de recoltă la toate culturile, dar cele mai mari sporuri le dă la plantele prășitoare, care îl folosesc o perioadă mai lungă de timp. Calitatea bălegarului depinde de balega și de felul așternutului din grajd, din care este format și de felul cum este pregătit. Bălegarul de cal este mai afânat, cel de vite cornute (vaci, boi, etc.) este mai apos și mai sărac în materii nutritive. Bălegarul de oi este mai concentrat, mai bogat în materii nutritive și mai uscat. Porcii dau bălegar sărac și apos.

Calitatea bălegarului depinde și de vârsta animalului. Animalele tinere, care sunt în creștere, rețin în corpul lor o cantitate mai mare din proteinele pe care le consumă, deci bălegarul lor este mai sărac în azot. Animalele mature dau un bălegar mai concentrat în azot. De asemenea, animalele hrănite bine dau un bălegar mai bun decât animalele care au primit o hrană slabă.

Așternutul pe care-l primesc zilnic animalele influențează și el calitatea bălegarului. În mod obișnuit se folosesc ca așternut paiele de grâu sau de orz. Se pot folosi și cele de ovăz sau de mazăre, dar acestea pot fi întrebuințate mai cu folos pentru nutreț. În regiunile de munte se poate înlocui așternutul de paie cu așternut de frunze uscate sau de turbă.

Așternutul absoarbe umezeala din bălegar și urina animalelor. Pentru a mări capacitatea de absorbție a paielor este bine să se pună ca așternut paie tocate sau amestecate cu pleavă. În felul acesta, 100 kg de paie pot să absoarbă 200-230 l de urină.

În sistemele gospodărești de creștere, în timpul în care animalele stau în grajd produc, în medie, următoarele cantități de bălegar proaspăt, cu așternut cu tot, pe zi: o vită cornută - 45 kg, un cal - 28 kg, un porc - 7 kg, o oaie - 3 kg.

În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite.

Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrășământ organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziția chimică a gunoiului de diferite proveniențe este prezentată în tabelul 3.1

Tabel 3.1 Compoziția chimică medie a gunoiului de diferite proveniențe

Tipul de gunoi

Compoziția chimică

(%)

Apă

Materii organice

P₂O₅

K₂O

CaO

Gunoi proaspăt

0,50

0,25

0,60

0,35

Gunoi de cabaline

0,58

0,28

0,63

0,21

Gunoi de bovine

0,45

0,23

0,50

0,40

Gunoi de ovine

0,83

0,23

0,67

0,33

Gunoi de porcine

0,45

0,19

0,60

0,18

Gunoi fermentat 3 - 4 luni

0,55

0,25

0,70

Gunoi fermentat complet (mraniță)

0,98

0,58

0,90

0,88

Tabel 3.2 Compoziția chimică a urinei (valori medii)

Specia de la care provine

Compoziția chimică

(%)

Cantitatea de urină ce se poate colecta de la un animal

(litri/an)

P₂O₅

K₂O

Cabaline

0,5 - 1,6

Urme

0,6 - 1,8

800 - 1200

Bovine

0,2 - 1,0

Urme

0,2 - 1,0

2000 - 3000

Porcine

0,4 - 0,5

0,05 - 0,07

0,8 - 1,0

500 - 900

Bălegarul poate fi întrebuințat pe toate tipurile de sol, atât pe cele din regiunile umede și reci, cât și pe cele din regiunile calde și secetoase, pe nisipuri, sărături etc.

Solurile din regiunile reci și umede, îngrășate cu bălegar mai puțin fermentat, devin mai bogate în substanțe organice (humus), mai afânate. Structura lor devine mai stabilă, mai bună și în felul acesta fertilitatea lor crește.

Solurile din regiunile calde și secetoase, îngrășate cu bălegar mai bine fermentat, dar în cantități mai mici și îngropat mai adânc, pentru a avea umezeala necesară descompunerii, dau la rândul lor sporuri însemnate de recoltă.

Solurile nisipoase, care pierd repede apa și se încălzesc mai mult, odată îngrășate cu bălegar rețin mai bine apa și devin mai reavăne.

Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmează

● conține întregul complex de nutrienți necesar plantelor cultivate;

● este considerat un îngrășământ universal, corespunzător pentru toate plantele de cultură și pe toate tipurile de sol. Se folosește cu precădere pe solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele ușoare (nisipoase) la care le îmbunătățește caracteristicile de reținere a apei;

● procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la așternut, astfel că nitrații sunt eliberați treptat;

● odată introduse în sol, contribuie la îmbunătățirea stării structurale, la creșterea capacității calorice, a rezervelor accesibile de apă;

● are o acțiune benefică asupra activității macro și microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea.

Pentru o utilizare eficientă a gunoiului de grajd, se recomandă să se țină seama de următoarele considerente

● cu cât bălegarul se dă solului mai aproape de data semănatului, cu atât el trebuie să fie mai bine fermentat;

● cu cât regiunea este mai secetoasă, cu atât bălegarul trebuie să fie mai bine fermentat și se va da în cantități mai mici, mai des (chiar în fiecare an) și se va îngropa mai adânc;

● pe solurile grele bălegarul se dă în cantități mai mari și mai puțin fermentat, se încorporează mai la suprafață și la intervale mai mari (4-5 ani).

Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot și potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereținută de așternutul folosit, colectată și păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot.

Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare, recomandabil închise. În tabelul 3.3 este prezentată compoziția chimică a acestui îngrășământ

Tabel 3.3 Compoziția chimică a mustului de gunoi

Compoziția chimică

(%)

Cantitatea (litri) produsă la o tonă gunoi fermentat

P₂O₅

K₂O

0,2 - 0,4

0,03 - 0,06

0,3 - 0,6

52 - 54

Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantități mici de apă (în proporție de 1/2 - 1/3 dejecții față de apă). Compoziția chimică a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de tipul și cantitatea așternutului, gradul de diluție etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 3.4

Tabel 3.4 Compoziția chimică a dejecțiilor fluide

Substanța uscată

(%)

Compoziția chimică

(%)

P₂O₅

K₂O

4 - 15

0,4 - 1,9

0,01 - 0,07

0,5 - 2,2

Pentru utilizarea dejecțiilor, se îndepărtează corpurile străine solide și se omogenizează (periodic și în momentul administrării). Se poate administra și partea lichidă separată de cea solidă.

Dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide sunt colectate de la bateriile de creștere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conținut de substanță uscată de max. 15% și sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide și omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetației, au o acțiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creșterii.

Mranița rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrășământ foarte eficient care se folosește în mod deosebit în legumicultură, în răsadnițe, sere și în câmp. Compoziția chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Pentru încadrarea în cerințele de a nu se aplica mai mult de 170 kg N din surse organice, cantitatea care se utilizează la hectar nu poate depăși 17 t/an.

Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantități de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acțiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simțit numai pentru 1 - 2 ani.

Îngrășămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrășământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt și să nu fie pretențioase față de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite și alte plante, ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapița, muștarul și altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un îngrășământ mai complex. O modalitate eficientă de obținere și utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrășământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acțiune favorabilă asupra activității florei și faunei solului, pe o perioadă de timp de 2 - 3 ani și în plus, ameliorând proprietățile fizico-chimice ale solului.

După modul obținerii lor, îngrășămintele verzi pot fi: îngrășăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de bază și ocupă terenul întreaga perioadă de vegetație; îngrășăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în miriște și cultură de toamnă); îngrășăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal).

Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice și nisipoase).

3.2. Îngrășăminte complexe și mixte

Îngrășămintele de tipul complexe (cu caracteristici fizico-chimice omogene) și respectiv mixte (de amestec) reprezintă produse ce conțin două sau mai multe elemente nutritive cu/fără microelemente care prezintă interes pentru fertilizarea de bază a culturilor agricole (Anexa 8).

Fabricarea lor s-a impus datorită dezvoltării tehnologice și necesității practice de aplicare concomitentă a două sau mai multe elemente nutritive și de reducere a cheltuielilor pe unitatea de substanță activă utilizată, de transport, depozitare și de fertilizare. În același timp, aplicarea unor cantități mai mici de substanță fizică prin creșterea concentrației în substanță activă asigură reducerea timpului și costurilor cu activitățile de fertilizare în cadrul tehnologiilor agricole.

Cele mai uzuale îngrășăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 3.

Tabel 3.5 Compoziția chimică pentru câteva îngrășăminte clasice utilizate în fertilizarea de bază

ÎNGRĂȘĂMÂNT

(%)

P₂O₅

(%)

K₂O

(%)

Îngrășăminte cu azot

1. Sulfatul de amoniu (NH₄)₂SO₄

2. Azotatul de calciu Ca(NO₃)₂

3. Azotatul de amoniu NH₄NO₃

4. Azotatul de calciu și amoniu NH₄NO₃ + CaCO₃ (CAN)

5. Uree CO(NH₂)₂

Îngrășăminte cu fosfor

1. Superfosfatul simplu (SSP), CaH₄(PO₄)₂+ CaHPO₄ 2H₂O

16 - 18

2. Triplu superfosfatul (TSP), Ca(H₂PO₄)₂+ CaHPO₄

3. Roca fosfatică (PR), activată sau nu

22 - 40

4. Fosfat diamoniacal (DAP)

5. Fosfat monoamoniacal (MAP)

Îngrășăminte cu potasiu

1. Clorura de potasiu (MOP), KCl

2. Sulfatul de potasiu (SOP), K₂SO₄

3. Azotatul de potasiu, KNO₃

Îngrășăminte complexe

1. NPK

2. NPK

3. NPK

Posibilitățile de amestec a îngrășămintelor în vederea utilizării acestora în fertilizarea de bază sau cea fazială sunt prezentate în anexa 7.

Recomandări privind utilizarea îngrășămintelor chimice în funcție de reacția solului și metoda de aplicare sunt precizate în tabelele 3.5 și 3.6

Tabel 3.5. Ordinea în care trebuie selectate și aplicate îngrășămintele chimice în funcție de reacția solului, felul aplicării, epoca și metoda de introducere a lor în sol

Felul aplicării, epoca, modul de introducere a îngrășămintelor în sol și reacția solurilor

Tipul/sortimentul de îngrășăminte

Azotat de amoniu

Nitrocalcar

Uree

Sulfat de amoniu

Complex

16:48:0; 10:40:0

Complex

20:20:0

Complex

15:15:15

Superfosfat concentrat

Superfosfat simplu

Sare potasică

Aplicarea de bază, introducere cu plugul

• soluri acide cu pH < 6,5;

• soluri neutre cu pH = 6,5 - 7,5;

• soluri alcaline cu pH > 7,5.

Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme

• soluri acide;

• soluri neutre;

• soluri alcaline.

Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în perioada dintre împăiere și înflorire pentru creșterea procentului de proteină în bob

• soluri acide;

• soluri neutre;

• soluri alcaline.

Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire

• soluri acide;

• soluri neutre;

• soluri alcaline.

Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prășitoare

• soluri acide;

1+N*

2+N*

• soluri neutre;

1+P

2+N

1+N

• soluri alcaline.

1+P

2+N

1+N

Aplicarea în timpul vegetației cu lucrările de întreținere la prășitoare

• soluri acide;

• soluri neutre;

• soluri alcaline.

Aplicarea după coase, urmată de irigație

• soluri acide;

• soluri neutre;

• soluri alcaline.

Aplicarea în timpul vegetației cu apa de irigație prin aspersiune (pe toate solurile).

Idem cu apa de irigație pe brazde.

Aplicarea după coase fără irigație

• soluri acide;

• soluri neutre;

1 = cele care trebuie preferate în primul rând;

4 = cele care trebuie aplicate în ultimul rând;

– = nu se aplică în mod obișnuit

*) = Îngrășământ fosfatic în amestec cu o sare de amoniu (sulfat sau azotat de amoniu)

Tabel 3.6 Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele chimice

Felul aplicării, epoca și modul de introducere a îngrășămintelor în sol și reacția solurilor

Îngrășăminte

Amoniac

Soluții de tip azotat

Uree cu sulf

Fosfat de uree

17:44:0

Soluții de polifosfați de amoniu

10:24:0

Nitrofosfați**)

32:0:0

37:0:0

41:0:0

2:1

1:1

1:2

Aplicarea de bază, introducere cu plugul

- soluri acide cu pH < 6,5;

1*(a)

1-2

- soluri neutre cu pH = 6,5 - 7,5;

2-3

- soluri alcaline cu pH > 7,5

2-3

Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme

(4)

2-3

3-4

- soluri acide;

2-3

3-4

- soluri neutre;

(4)

2-3

3-4

- soluri alcaline.

(4)

Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire

- soluri acide;

1*(a)

1-2

2-3

3-4

- soluri neutre;

2-3

1-2

2-3

3-4

- soluri alcaline.

3-4

2-3

3-4

Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prășitoare

- soluri acide;

1-2

3-4

- soluri neutre;

2-3

- soluri alcaline.

3-4

Aplicarea în timpul vegetației cu lucrările de întreținere la prășitoare

- soluri acide;

2*(a)

1*(a)

- soluri neutre;

2-3

- soluri alcaline.

3-4

Aplicarea în timpul vegetației cu apa de irigație prin aspersiune

- soluri acide;

2-3

2-1*(c)

2-3

- soluri neutre;

2-1

2-3

- soluri alcaline

1-2

2-3

3-4

2-3

Aplicarea la suprafață pe pajiști și fânețe

- soluri acide;

2*(e)

2*(d)

2*(b)

1-2

2-3

1-2

- soluri neutre;

2-3

3-4

2-3

- soluri alcaline

3-4

2-3

Aplicarea după coase urmată sau nu de irigație

- soluri acide;

2-3

3-4*(f)

3-4(f)

2-3

1-2

3-4

- soluri neutre;

1-2

3-4

2-3

1-2

3-4

- soluri alcaline

3-4

1-2

3-4

**) Cifrele indică raportul în care sunt conținute în îngrășământ N și P(2)O(5)

*a) Spre a evita pierderi de azot amoniacal, aceste îngrășăminte trebuie introduse în sol la adâncimi mai mari de 5 cm cu mașini speciale.

*b) Toamna după încetarea vegetației sau primăvara devreme, înainte de reluarea ei.

*c) Datorită amoniacului pe care-l conțin trebuie diluate cu apa de irigație de 3 - 5 mii de ori (0,01 - 0,02% în apa de irigație).

*d) Toamna târziu sau primăvara devreme, la temperaturi mai ridicate de +9°C.

*e) Idem, toamna sau primăvara, la temperaturi pozitive.

*f) Sunt posibile pierderi de NH(3).

3.3. Îngrășămintele chimice lichide

Fabricarea și folosirea îngrășămintelor lichide reprezintă o realizare importantă în tehnologia modernă a îngrășămintelor. Tehnologiile de fabricare și aplicare diferă major de cele ale îngrășămintelor solide. Acestea sunt de mai multe feluri, în funcție de substanțele active conținute. (Anexa 9)

În fiecare categorie de fertilizanți se întâlnesc diferite variante, iar cele cu o compoziție simplă, stabilă pot constitui materii prime pentru sortimentele compuse.

În clasa îngrășămintelor compuse se întâlnesc lichidele clare și cele în suspensie. Lichidele clare sunt caracterizate prin concentrații medii de substanță activă, cuprinse între 28 și 33%, suspensiile fiind definite prin concentrații mult mai mari.

Îngrășămintele lichide compuse sunt amestecuri de compuși chimici în soluție sau sub formă de soluții, conținând două sau trei elemente nutritive, în diferite proporții N:P, N:K, P:K sau N:P:K.

Avantajele îngrășămintelor lichide, în general și a îngrășămintelor lichide concentrate în special, comparativ cu îngrășămintele solide sunt

● investiții mici pentru instalațiile de fabricare în comparație cu cele de fabricare pentru îngrășăminte solide;

● încorporare rapidă, controlată și uniformă în sol; nu se înregistrează pierderi de elemente nutritive majore și este asigurată flexibilitatea rapoartelor de elemente;

● calități fizice superioare (nu se prăfuiesc, nu se aglomerează);

● flexibilitatea compoziției în funcție de necesități și compatibilitatea cu fungicide, insecticide și microelemente precum și aplicarea lor simultană, conducând la rezultate agronomice superioare îngrășămintelor solide;

● extinderea sortimentelor de îngrășăminte lichide la îngrășăminte chelatice biologice pentru stropirea în picătură;

● realizarea cu ușurință a unui raport dorit între diferitele specii de ioni nutritivi în funcție de cultura și faza de vegetație, agrofond, fertilizări efectuate anterior, cu posibilitatea de a se corecta și carențele existente în microelemente;

● catalizează reacțiile din sol accelerând transformările chimice și microbiene la nivel radicular favorizând creșterea exportului din nutrienți din rezerva asimilabilă a solului;

● mobilizează azotul, fosforul și potasiul din rezerva greu asimilabilă a solului;

● efecte semnificative cantitative, calitative și economice datorită consumurilor reduse de substanțe nutritive, controlabile în etapele tehnologice;

● dozarea, administrarea, încorporarea controlată și uniformă;

● introducerea simultană a mai multor elemente nutritive, după nevoile tehnologiei, culturii și agrofondului;

● eficacitate mare pentru culturile agricole, mai ales în fazele inițiale de creștere a plantelor;

● compatibilitatea cu microelementele și produsele fitosanitare, fapt ce conferă posibilitatea aplicării lor simultane;

● nu sunt toxice, poluante sau corozive, se manipulează, dozează și aplică într-un mod simplu, rapid și eficient cu mijloace terestre, aeriene și sistemele de irigare sau udare cu picătura;

● irigarea și fertilizarea pot fi combinate, obținându-se un aport simultan de apă și elemente nutritive.

Dezavantajele îngrășămintelor lichide sunt

● transportul la distanțe mari de soluție cu conținut variat de substanță activă;

● caracterul sezonier al consumului (are eficiență maximă în perioade cu precipitații reduse);

● pH-ul soluțiilor (valoarea pH-ului optim este de 6,5 - 7; la valori mari ale pH-ului de peste 7, se pot înregistra pierderi de substanță activă prin volatilizarea amoniacului);

● concentrația în substanță activă (s.a.) limitată de temperatura de cristalizare a soluției și de raportul N:P(2)O(5) în procesul de neutralizare a acidului fosforic cu amoniac.

Conform datelor tehnice existente, eficacitatea îngrășămintelor complexe lichide este cu 15 - 20% mai mare în comparație cu alte îngrășăminte clasice, iar neuniformitatea administrării pe suprafața solului nu este mai mare de 4 - 5%, concomitent cu o asimilare mai bună a substanțelor nutritive de către plante.

3.4. Îngrășăminte cu aplicare foliară (extraradiculară)

Metodele de aplicare a îngrășămintelor lichide și de asimilare de către plantă a nutrienților au condus la o separare convențională în fertilizanți lichizi:– cu aplicare radiculară, prin înglobare în sol (după/sau concomitent cu lucrările de pregătire ale acestuia), prin injectare în sol, irigare, aspersare, udare prin picurare;– cu aplicare foliară, mai exact fiind însă termenul de extraradiculară.

Rezultatele obținute prin aplicarea extraradiculară nu pot fi însă total delimitate de cele obținute prin utilizarea metodei de fertilizare utilizând sistemele de aspersare și nu pot substitui aplicarea îngrășămintelor radiculare.

Dezvoltarea rapidă a metodelor și tehnologiilor de fertilizare utilizând îngrășămintele extraradiculare și a celor lichide s-a datorat atât posibilității de aplicare controlată a acestora în funcție de fazele de vegetație, cultură, agrofond și carențe nutriționale cât și creșterii eficienței indicatorilor privind costurile de fertilizare - rezultate economice.

Fertilizanții cu aplicare extraradiculară (foliară) trebuie să reprezinte soluții/amestecuri de compuși chimici omogene, cu proprietatea de a fi total miscibile cu apa, ce conțin macroelemente nutritive esențiale (N, P, K, Ca, Mg), precum și microelemente cu rol semnificativ în desfășurarea proceselor biochimice în metabolismul plantelor (Fe, Cu, Zn, Mn, B, Co, S, Mo ș.a.), stabilizate ca și chelați metalici, precum și componente organice de tipul acizilor policarboxilici, surfactanților și fitoregulatorilor.

Compoziția unor astfel de fertilizanți trebuie selectată astfel încât să ofere necesarul de macro- și microelemente pentru a echilibra și trata situațiile de stres determinate de creșterea consumului de substanțe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor (vârfurile de sarcină), condițiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziția fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi și calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii.

Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată.

În dezvoltarea acestor fertilizanți se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum:– substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator;– produse derivate din hidrolizate proteice obținute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică;– extracte din alge sau produse vegetale;– produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici și/sau fulvici și săruri solubile ale acestora;– chelați metalici.

Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului și al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, privind îngrășămintele, implementat și în România începând cu anul 2007, nu face referire la fertilizanții chimici care au în structură și substanțe organice cu rol fitoregulator. La nivelul Uniunii Europene, țările membre au reglementări proprii în acest domeniu având în vedere că aceste produse se pot adresa și agriculturii ecologice.

4. Recomandări cu privire la depozitarea și manipularea îngrășămintelor chimice - norme generale

Poluarea mediului înconjurător cu anumiți compuși chimici rezultați în urma aplicării și/sau depozitării necorespunzătoare a îngrășămintelor este în cele mai multe cazuri determinată de neglijența umană.

Producătorii agricoli au posibilitatea să cumpere îngrășămintele necesare fertilizării culturilor în orice anotimp al anului, după necesități. Prin urmare, nu ar fi necesar ca ele să fie păstrate în fermă. Însă, în economia de piață, prețurile sunt în continuă creștere și diferențiate în funcție de sezonul de aplicare. Pentru acest motiv, fermierii și companiile de distribuire a îngrășămintelor câștiga când cumpără mai ieftin, în avans. În acest caz, pentru îngrășămintele depozitate și păstrate pentru mai mult timp în depozite special amenajate, se recomandă ca

● păstrarea îngrășămintelor chimice să se facă în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, așezate pe pardoseală impermeabilă;

● depozitele de păstrare să fie construite din materiale neinflamabile, durabile, de preferință cărămidă, acoperite cu țiglă, tablă, situate la o distanță de 30 - 40 m față de alte clădiri și cât mai departe de orice surse de apă;

● grosimea stratului de îngrășământ să fie de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita culcați, pentru a evita spargerea lor. În nici un caz nu se va proceda la depozitarea, chiar temporară, sub cerul liber sau șoproane, existând pericolul cert de poluare a apei și solului;

● îngrășămintele chimice să fie livrate și păstrate numai în ambalajele originale, confecționate din materiale impermeabile și durabile, prevăzute cu inscripționări sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul de îngrășământ, compoziția chimică, gradul de solubilitate, data fabricației, termenul de garanție, denumirea și adresa fabricantului, alte recomandări specifice privind transportul, depozitarea și manipularea;

● azotatul de amoniu, care prezintă riscul de aprindere la temperaturi ridicate, în special în perioadele calde, să fie păstrat separat de alte îngrășăminte, produsele petroliere, materialele combustibile și sursele de foc;

● având în vedere că în perioadele umede și reci, umiditatea relativă critică a aerului este peste 90%, majoritatea îngrășămintelor pot absorbi apa din atmosferă, modificându-și starea fizică și în unele cazuri, chiar compoziția;

● îngrășămintele chimice care urmează a fi administrate să nu fie tasate sau aglomerate și să nu depășească umiditatea maxim prescrisă. Dacă în timpul păstrării îngrășămintele s-au tasat sau aglomerat, se va proceda la mărunțirea și apoi la cernerea lor, înainte de aplicare;

● în cazul îngrășămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri să fie făcute lângă depozit și cimentate pentru a evita poluarea apei freatice și apei potabile din puțuri și fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluția trebuie pompată în cisterne și împrăștiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate;

● să se evite stocarea intermediară a îngrășămintelor în câmp deschis, fără protecție, fiind posibile procese grave de poluare;

● să se adopte măsuri de siguranță maximă în cazul stocării, manipulării și administrării îngrășămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune și să aibă capacitate corespunzătoare;

● la administrarea în câmp să se utilizeze dispozitive speciale, ce împiedică dispersia la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă. Nu este permisă spălarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte în râuri, lacuri sau în apropierea puțurilor sau fântânilor cu apă potabilă

5. Depozitarea și managementul gunoiului de grajd și a efluenților din exploatațiile agrozootehnice

5.1. Considerații generale privind exploatațiile agro-zootehnice

În România coexistă fermele zootehnice moderne cu cele tradiționale, cu diferențe clare din punct de vedere al creșterii animalelor, stocării și procesării dejecțiilor și gunoiului de grajd, precum și a capacității tehnice și financiare de gestionare a acestora.

O analiză comparativă a datelor statistice pentru anul 2017 față de cele pentru anul 2007 cu privire la numărul de capete de animale pe tipuri de ferme după mărime (sisteme gospodărești, sisteme medii și sisteme intensive) a relevat o scădere semnificativă a numărului de animale din sistemele gospodărești. Această scădere este balansată doar parțial de creșterea numărului de animale de fermele de dimensiune medie și de sistemele intensive. Avem astfel premize să considerăm că agricultura românească se modernizează treptat, fondurile europene și naționale alocate jucând un rol important în cei 10 ani de la momentul aderării la UE. În acest context, recomandările cu privire la depozitarea și managementul gunoiului de grajd sunt utile atât fermierilor cât și reprezentanților instituțiilor implicate în verificarea conformității respectării Directivei Nitrați.

Îngrășămintele organice provenite din exploatațiile agro-zootehnice au o stare fizică și o compoziție foarte variată. Oricare ar fi sistemul de gestionare (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere și prevenire a poluării cu nutrienți.

Între producerea lor și momentul aplicării în sol ca îngrășământ, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienți, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice și pe de altă parte la poluarea mediului, în special a apelor și aerului.

Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse să fie gestionate de așa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea valorii lor fertilizante la parametrii inițiali.

Se recomandă astfel ca gunoiul de grajd compostat să fie împrăștiat înainte de începerea perioadei de interdicție. Se evită astfel acumulări de depozite de gunoi de grajd din care, sub efectul precipitațiilor lichide și solide din sezonul rece, se pot scurge nutrienți.

Gestionarea corectă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de stocare care pot fi individuale (gospodărești) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la platformele comunale, trebuie ca până la transferarea gunoiului de grajd, să-l depoziteze conform (a se vedea în sub-capitolele următoare). De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier și gestionarul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată conform de către fermier.

Încă din stadiul de proiectare a fermelor și de construcție a capacităților de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenție prevenirii și protecției mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele

● amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare și departe de sursele de apă;

● capacitate de stocare suficientă;

● construcție corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranță și protecție;

● condiții de exploatare în siguranță, optime și eficiente;

● căi corespunzătoare de acces;

● protecție împotriva incendiilor;

● protecție împotriva eventualelor scurgeri din hidranți.

Capacitatea de stocare este foarte importantă, ea depinzând în principal de speciile de animale deținute, de sistemul de creștere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul și cantitatea de așternut utilizată) și de durata perioadei de interdicție a împrăștierii.

Capacitățile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare.

Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor organice.

5.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale

5.2.1. Dejecțiile lichide

O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice.

Depozitarea dejecțiilor în gropi (bazine) amenajate direct în pământ este interzisă.

Capacitatea de stocare necesară pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite circumstanțe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de modernizare a celor vechi, ținând cont de numărul animalelor și de modul de transport al dejecțiilor către tancurile, bazinele și platformele de stocare.

Trebuie evitată diluția dejecțiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă și nevoia unor capacități de stocare mai mari. Totuși, în cazul în care se stochează și efluenții pluviali încărcați cu dejecții (cazul celor colectați din rigolele și șanțurile din jurul platformelor exterioare de odihnă și furajare a animalelor și a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă.

Stocarea efluenților de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună cu dejecțiile lichide, caz în care se va lua în calcul și volumul efluenților de siloz la proiectarea capacităților de stocare.

Depozitarea dejecțiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile și rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare.

În vederea realizării instalațiilor și spațiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiții

● amplasamentul și zona în care se construiesc se aleg ținând cont de rețeaua hidrografică din vecinătate și de prezența pădurilor;

● să fie situate în apropierea terenurilor agricole;

● să fie proiectate în funcție de numărul existent de animale;

● să asigure etanșeități bune a spațiilor pentru depozitare, a instalațiilor, a rețelelor de pompare și mijloacelor de transport;

● materialele utilizate la construcție să fie corespunzătoare, iar instalațiile să fie fiabile și de calitate.

O mare atenție trebuie acordată nămolurilor care provin de la stațiile de epurare a fermelor de creștere a animalelor și păsărilor, care în anumite condiții pot fi surse de nutrienți, dar în același timp pot conține metale grele sau alți componenți toxici, peste limitele maxim admisibile. Amplasarea depozitelor de dejecții nu trebuie stabilită în apropierea unor ape de suprafață sau pe terenuri cu regim freatic de mică adâncime.

Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile rășinoase. Riscul degradării și chiar al distrugerii pădurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulă, prezente tocmai în zonele unde există o concentrare mare a activităților de creștere a păsărilor și animalelor în sistem intensiv.

5.2.2. Dejecțiile solide - Gunoiul de grajd

Depozitarea gunoiului de grajd este una din cele mai importante faze pentru îmbunătățirea și conservarea caracteristicilor pozitive. Depozitarea se poate face în depozite permanente (recomandat) și în depozite temporare pe terenul pe care urmează a fi împrăștiate - doar în anumite condiții prin care se evită și se previne poluarea cu nutrienți.

Depozite permanente

Depozitele permanente de gunoi de grajd se fac pentru ferme intensive sau în sistem individual (gospodăresc) și/sau comunal.

La construcția depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereți de sprijin și sistem de colectare a efluenților, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.

Pragurile mai jos stabilite țin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manevrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare.

Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu mai puțin de 40 UVM, cerințele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluție constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracția lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM.

Astfel, în cadrul unei exploatații de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiția ca cerințele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacității ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare).

Sistemele de depozitare și compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenție pentru fracția lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare.

Astfel, soluțiile constructive pot fi:– Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM;– Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluții care asigură impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM și pentru ferme mai mari de 40 UVM;

Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situațiile!

Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare - corelată cu numărul de animale, tipul acestora și durata perioadei de interdicție (plus o lună), să aibă drumuri de acces și să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime.

Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă, sistemul de creștere al animalelor (cu sau fără așternut) și perioada maximă de stocare determinată de perioada de interdicție pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd.

Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiții, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare:– La cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale și echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;– La cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale și echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;– La distanță de 50 m de cea mai apropiată locuință vecină și sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare;– În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătății se pot stabili distanțe de protecție sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcție de specificul fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Amplasarea depozitelor de grajd trebuie să țină cont de prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale H.G. nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

● la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș);

● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare;

● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă;

Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70 - 75%, altfel se usucă și mucegăiește. Acesta se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a-i asigura umiditatea necesară.

Pentru a-i îmbunătăți compoziția și pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe măsura așezării în platformă, să se presare peste el superfosfat în cantitate de 1 - 2% din masa gunoiului.

În cazul în care bălegarul este depozitat pe platforme, toți efluenții rezultați trebuie colectați în vederea stocării.

Suprafața platformei se stabilește în funcție de cantitatea de gunoi rezultată de-a lungul perioadei de stocare (perioada de interdicție + 1 lună).

Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca. 1 - 2% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Se recomandă ca acesta să fie acoperit, pentru evitarea pierderilor de amoniac.

Unde este posibil, se va înființa o bandă permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută în jurul amenajării pentru captarea și absorbția lichidelor scurse din zona de depozitare.

Bazinul de colectare trebuie astfel poziționat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puțin 0,5 m sub punctul cel mai de jos al platformei, corelat cu lungimea canalului de colectare care trebuie să respecte panta de scurgere.

Capacitatea bazinului de colectare se stabilește în funcție de capacitatea platformei, de nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) și de ritmul de evacuare a mustului de gunoi.

În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 mc pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt.

În cazul unor solicitări de proiectare pentru spații de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare toate cerințele relevante prevăzute în standardele de construcție și de prevenirea poluării, conținute în normativele și reglementările în vigoare.

Figura 5.1 - Exemplu de sistem pentru stocarea dejecțiilor lichide

1: canal pentru scurgerea dejecțiilor lichide, 2: fosă pentru stocarea intermediară a dejecțiilor lichide,

3: pompă, 4: tuburi, 5: rezervor pentru stocarea dejecțiilor lichide, 6: ventilație

(preluată după Codul de bune practici agricole elaborat de Lituania)

Depozite temporare

Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd și/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporește riscul de pierdere a nutrienților prin scurgere la suprafață, infiltrare și volatilizare, diminuându-se astfel calitățile de fertilitate și sporind riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuși respectarea unor condiții minime prin care să se evite scurgerea nutrienților în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă.

Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd și/sau a compostului în vederea unei imediate împrăștieri este permisă, în limitele cantității ce urmează a fi împrăștiată pe terenul pe care a fost adus.

În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerințe

● Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 8 UVM;

● Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăștiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar;

● Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăși cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafață a terenului (maximum 170 kg N/ha/an);

● Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile și nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicție (se va împrăștia înainte de începerea perioadei de interdicție);

● Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locații diferite;

● Depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare și ale H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

● la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș);

● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare;

● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă;

● La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii organice;

● La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie;

● Deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conținut ridicat de nutrienți - în mod deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului;

● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.

Gunoiul de grajd compostat adus pe câmp trebuie să fi fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acțiunile imediat următoare de împrăștiere și nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă.

Depozitarea în câmp este privită ca o excepție, nu ca o regulă, și ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacități conforme de stocare.

5.3. Platforme comunale

O platformă de gunoi de grajd este o construcție relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton, pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei părți de pereți de beton înalți de aproximativ 2 - 3 m. Pot fi folosite și alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiții mai bune pentru manevrarea utilajelor și garanții împotriva pierderilor accidentale de nutrienți.

Rolul platformei este de depozitare temporară, în bune condiții tehnologice și ecologice, a dejecțiilor solide și semi-solide provenite de la animale, amestecate, sau nu, cu alte reziduuri organice cum ar fi resturi vegetale, înainte ca acestea să fie împrăștiate pe terenurile agricole.

În afară de rolul de depozitare, platforma este utilizată și pentru amestecarea și compostarea gunoiului de grajd într-un produs mai omogen, mai stabil și mai valoros. De aceea, dimensiunile platformei trebuie să fie suficiente nu numai pentru depozitare, ci și pentru răsturnarea gunoiului de grajd așezat în grămezi pentru compostare de dimensiuni asemănătoare.

Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condițiile de depozitare individuală nu există, sau nu oferă suficientă siguranță.

Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de-a lungul părții deschise a platformei, pentru direcționarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reține toate aceste lichide, precum și precipitațiile ce cad pe suprafața platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi de grajd sau de compost.

Dincolo de construcția de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente

● gard pentru restricționarea accesului;

● tractor cu remorci pentru transportul gunoiului de grajd de la fermieri/transportul compostului în vederea împrăștierii;

● utilaje de încărcare și răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului de grajd (de ex: încărcător frontal);

● mașină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare;

● cisternă pentru transportul și împrăștierea dejecțiilor lichide;

● mașină de împrăștiat gunoiul de grajd compostat;

● termometre diverse pentru monitorizarea evoluției temperaturii în grămada de compostare;

● utilaje de pompare și de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuție pe terenul agricol a lichidului stocat;

● o anexă ca adăpost și birou pentru administratorul platformei.

5.3.1. Alegerea locației

Locația ideală pentru o platformă de gunoi se stabilește după următoarele criterii:– Drepturile de proprietate - platforma ar trebui construită de preferință pe teren aflat la dispoziția primăriei;– Acces - platforma ar trebui localizată într-un perimetru ușor accesibil pentru mijloacele de transport obișnuite: camioane, tractoare, căruțe etc.– Pentru platformele sistemelor intensive de creștere a animalelor distanța față de locuințe este de 500 m conform Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației.– Suprafața - platforma ar trebui construită pe o suprafață plană și orizontală, în scopul reducerii costurilor de construcție și pentru a facilita managementul ulterior;– Riscul de inundație - platforma nu trebuie situată în zonă cu risc de inundație;– Apa freatică - platforma nu trebuie situată în zonă cu apă freatică la mică adâncime (mai puțin de 2 m);– Distanța față de cursurile de apă - platforma trebuie situată la minim 100 m de orice curs sau resursă de apă în scopul reducerii riscului de poluare accidentală;– Distanța față de gospodării/locul de colectare - ar trebui să fie cât mai mică (de maxim 5 km distanță rutieră) pentru diminuarea costurilor de transport.

5.3.2. Capacitatea necesară

Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcție de cantitatea de bălegar și alte resturi menajere organice ce se estimează a fi produsă.

În mod obișnuit, materialele vor fi depozitate pe o grosime maximă de aproximativ 1,5 - 2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare mc de material trebuie prevăzută o suprafață netă de 0,5 - 0,75 mp.

Luând în calcul și suprafața necesară pentru mutarea/întoarcerea grămezilor de material în timpul procesului de compostare, suprafața totală ar trebui să fie de 1,5 - 2 ori mai mare decât suprafața necesară depozitării efective a gunoiului de grajd.

Pentru estimarea spațiului necesar în funcție de numărul de animale, se pot utiliza următoarele valori prezentate în Tabelul 5.1 și preluate din Ghidul: "Sisteme pentru depozitarea dejecțiilor. Standarde de fermă" elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuț, M. Mașinistru, A. Greculescu în anul 2010 în cadrul Proiectului "Modernizarea Sistemului de Informare și Cunoaștere în Agricultură" (MAKIS).

Prin conversia numărului de animale în Unități Vită Mare (UVM) se standardizează capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienții folosiți în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacității de stocare a dejecțiilor sunt indicați în Tabelul 5.2.

Tabel 5.1 Producția de gunoi și capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreținere a animalelor - tabel preluat din Ghidul: "Sisteme pentru depozitarea dejecțiilor. Standarde de fermă"

Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a bovinelor

Categoria de animal

Sistemul de întreținere

Așternut

[kg/animal/zi]

Tipul de gunoi de grajd rezultat

Producția de gunoi, inclusiv așternutul

[kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare*1)

[mc/animal/lună]

Stabulație liberă

Viței

Așternut adânc, boxe colective

1 - 2

Gunoi de grajd solid

6 - 10

0,25 - 0,40

Pardoseală grătar, întreținere în grupuri

Dejecții semilichide

7 - 12

0,25 - 0,45

Juninci

Așternut adânc

3 - 5

Gunoi de grajd solid

20 - 25

0,75 - 0,95

Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație

2 - 4

Gunoi de grajd solid

20 - 26

0,70 - 0,90

Cușete individuale de odihnă cu așternut, pardoseală de beton în zona de defecație

2 - 3

Gunoi de grajd solid

18 - 26

0,65 - 0,95

Tăurași

Așternut adânc

Gunoi de grajd solid

28 - 38

1,10 - 1,4

Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație

2 - 3

Gunoi de grajd solid

28 - 40

1,0 - 1,3

Pardoseală grătar

Dejecții semilichide

30 – 40

0.9 – 1.3

Așternut adânc, pardoseală cu auto- curățare cu panta de 8%

2 – 3

Gunoi de grajd solid

28 – 38

1,05 - 1,4

Vaci de lapte

Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație

4 - 5

Gunoi de grajd solid

40 - 50

1,4 - 1,8

Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecație

3 - 5

Gunoi de grajd solid + dejecții semilichide

30 – 35

10 – 15

1,1 – 1,3

0,3 – 0,5

Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu autocurățare

4 - 6

Gunoi de grajd solid

45 - 50

1,6 - 1,9

Cușete individuale de odihnă cu așternut, pardoseală de beton în zona de defecație

2 - 3

Gunoi de grajd solid

45 - 50

1,6 - 1,9

Cușete individuale de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecație

Dejecții semilichide

40 - 52

1,20 - 1,60

Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM

2 - 5

Gunoi de grajd solid

28 - 33

1,0 - 1,3

Sistem de stabulație legată

Viței

Așternut adânc (în grup)

1 - 2

Gunoi de grajd

6 - 10

0,25 - 0,40

Pardoseală grătar (în grup)

Dejecții semilichide

7 - 12

0,25 - 0,45

Tăurași

Standuri cu așternut

1 - 2

Gunoi de grajd

28 - 35

1,0 - 1,3

Standuri fără așternut, canal acoperit cu grătar

Dejecții semilichide

30 - 40

0,9 - 1,2

Juninci

Standuri cu așternut

1 - 2,5

Gunoi de grajd

18 - 23

0,8 - 1,0

Standuri cu așternut, canal acoperit cu grătar

Dejecții semilichide

20 - 27

0,6 - 0,8

Vaci de lapte

Standuri cu așternut

2 - 3,5

Gunoi de grajd

45 - 55

1,5 - 1,9

Standuri fără așternut, sistem autocurățare continuă acoperit cu grătare

Dejecții semilichide

40 - 45

1,2 - 1,5

Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM

2 - 5

Gunoi de grajd solid

28 - 33

1,0 - 1,3

*1) Capacitatea fracțiunilor lichide este inclusă.

Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a porcinelor

Categoria de animal

Sistemul de întreținere

Așternut

[kg/animal/zi]

Tipul de gunoi

Producția de gunoi, inclusiv așternut

[kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare

[mc/animal/lună]

Vieri

Pardoseală solidă cu așternut

3 - 4

Gunoi de grajd solid

12 - 16

0,5 - 0,7

Scroafe gestante

Așternut adânc

2 - 3

Gunoi de grajd solid

10 - 14

0,45 - 0,6

Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în zona de defecație

0,8 - 1,2

Gunoi de grajd solid

12 - 17

0,45 - 0,65

Pardoseală solidă în zona de odihnă, pardoseală grătar în zona de defecație

0,1 - 0,25

Dejecții semilichide

10 - 15

0,3 - 0,45

Scroafe lactante

Pardoseală solidă în zona de odihnă și zona de defecație

4 - 5

Gunoi de grajd solid

14 - 16

0,6 - 0,7

Pardoseală acoperită parțial ori total cu grătar.

0,05 - 0,1

Dejecții semilichide

15 - 20

0,45 - 0,6

Purcei înțărcați

Așternut adânc

0,5 - 1

Gunoi de grajd

2 - 3

0,15 - 0,2

Zonă de odihnă cu așternut, pardoseală solidă în zona de defecație

0,15 - 0,3

Gunoi de grajd

1,5 - 2,5

0,1 - 0,15

Pardoseală acoperită cu grătar

0,05 - 0,1

Dejecții semilichide

1 - 2

0,09 - 0,1

Grăsuni

Așternut adânc

1 - 3

Gunoi de grajd

4 - 7

0,25 - 0,35

Zona de odihnă cu așternut, pardoseală solidă în zona de defecație

0,3 - 0,5

Gunoi de grajd

3 - 5

0,2 - 0,4

Pardoseală parțial acoperită cu grătare

0,05 - 0,1

Dejecții semilichide

5 - 8

0,15 - 0,25

Valorile minime pentru capacitățile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate (până la nivelul prezentat în tabele), în funcție de cantitatea de așternut folosită, de sistemul de creștere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor, etc.

Producția de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreținere a păsărilor

Categoria de păsări

Sistem de întreținere

Așternut

[kg/animal/zi]

Tipul de gunoi

Volum dejecții, fără așternut [mc/1.000 păsări/lună]

Capacitate de stocare*2)

[mc/1.000 păsări/lună]

Pui de carne

La sol

0,080

Gunoi solid

3,0

3,8

Puicuțe

La sol

0,120

Gunoi solid

4,7

5,0

Găini ouătoare

În baterii

0,220

Dejecții colectate (nu conțin așternut)

8,2

Rațe mature

La sol

0,500

Dejecții colectate (nu conțin așternut)

20,6

22,0

Broileri de rață

(sfârșitul îngrășării)

Baltă

0,500

Dejecții colectate (nu conțin așternut)

18,7

Broileri de rață

(sfârșitul îngrășării)

La sol

0,500

Gunoi solid

18,7

20,0

Curcani adulți

La sol

0,430

Gunoi solid

16,0

18,0

Curcani pentru sacrificare

La sol

0,350

Gunoi solid

13,0

14,8

Gâște adulte

La sol

0,960

Gunoi solid

36,00

41,0

Broileri de gâscă (sfârșitul îngrășării)

Baltă

0,900

Dejecții colectate (nu conțin așternut)

33,0

La sol

0,900

Gunoi solid

33,0

36,0

*2) Așternutul luat în considerare este de paie.

Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a cabalinelor.

Categoria de animal

Sistemul de adăpost

Excremente + așternut

[kg/animal/zi]

Tipul de gunoi rezultat

Producția de gunoi, inclusiv așternut

[kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare

[mc/animal/ lună]

Mânz peste un an (400 kg)

Așternut

17 + 5 kg așternut

Bălegar

1,0

Iapă, armăsar, cal castrat (600 kg)

Așternut

25 + 5 kg așternut

Bălegar

1,38

Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a ovinelor

Categoria de animal

Sistem de adăpost

Așternut

[kg/animal/zi]

Tip de gunoi de grajd rezultat

Producția de gunoi, inclusiv așternut

[kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare

[mc/animal/lună]

Miel de 3,5 luni sau cârlan

Așternut

0,3

Bălegar

1,5

0,050

Mioară de 12 luni

Așternut

0,4

Bălegar

2,5

0,083

Oaie-mamă, berbec și batal de 12 luni

Așternut

0,5

Bălegar

2,8

0,093

Berbec și batal

Așternut

0,4

Bălegar

0,133

Tabel 5.2 Coeficienții pentru conversia numărului de animale în Unități Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecțiilor - conform Regulamentului (Comisiei) nr. 808/2014

Categoria de animal

Coeficientul de conversie

Tauri, vaci și alte bovine mai mari de 2 ani

Bovine între 6 luni și 2 ani

0,6

Bovine de mai puțin de 6 luni

0,4

Scroafa de reproducție > 50 kg

0,5

Alte porcine

0,3

Ecvide mai mari de 6 luni

Ovine și caprine

0,15

Găină ouătoare

0,014

Alte păsări de curte

0,03

5.3.3. Riscuri asociate exploatării platformelor comunale

Efectele negative posibile ale operațiunilor de exploatare a platformei sunt

● Scurgere posibilă a materialelor de pe platforma comunală dacă construcția nu a fost făcută corespunzător;

● Împrăștiere necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dacă Codul de bune practici agricole nu este respectat;

● Curățare și management necorespunzător a platformelor comunale;

● Apariția mirosului neplăcut și zgomotului dacă pompele de apă uzată și echipamentele de tratare sunt întreținute necorespunzător;

● Impact potențial asupra corpurilor de apă receptoare dacă calitatea efluenților de apă uzată nu este asigurată;

● Scurgerea din fosele septice și instalațiile sanitare dacă acestea nu sunt întreținute corespunzător;

● Depozitarea ilegală a resturilor toxice sau periculoase pe platformele comunale (materiale pentru care platforma nu a fost realizată);

● Supra-acumularea materialelor din plastic, sticlă sau alte reziduuri reciclabile pe platforma comunală datorită unor deficiențe ale sistemului de colectare și selectare.

Aceste riscuri trebuie anticipate înainte și introduse măsuri de remediere încă din stadiul de proiectare, în timpul activității de planificare și supraveghere a construcției, cât și în timpul operațiilor de utilizare a platformei. Evitarea riscurilor asociate operării se realizarea prin respectarea unor proceduri operaționale, proceduri care pot include un regulament de funcționare, modele de contract între operator și fermieri, modele de registre pentru gestiune, un plan de promovare și conștientizare care să asigure un grad ridicat de colectare a gunoiului de grajd precum și de comercializare/servicii de fertilizare etc.

5.4. Platforme individuale

Locația potrivită pentru spațiile de depozitare trebuie să ia în considerare factori ca accesibilitatea, distanța față de grajduri și locuință, pentru transportul și gestionarea eficientă și confortabilă a gunoiului de grajd, resturilor organice și compostului, cu risc și neplăceri minime pentru fermier și vecini.

Pentru o depozitare adecvată și sigură, trebuie asigurată o capacitate suficientă. Capacitatea necesară va depinde în principal de numărul și speciile de animale deținute, de tipul de bălegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulație - vezi tabelul 5.1) și de durata necesară de stocare.

Exploatațiile de bovine ce sunt crescute în sistem "permanent la pășune" trebuie să dețină platformă de gunoi de grajd a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploatație pentru minimum 2 luni. Pentru acest sistem de creștere (permanent pe pășune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce pășunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg/animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depășească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha/an.

Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, durata de stocare a gunoiului în platforma individuală va fi dată de intervalul de timp la care se transportă gunoiul către platforma comunală;

Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd atunci perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună.

Spațiul de depozitare trebuie așezat pe o suprafață orizontală sau ușor înclinată, de preferință pe un loc mai ridicat (pentru ca apele să nu ajungă pe platformă) și umbrit pentru ca razele soarelui și vânturile să nu usuce prea tare bălegarul. Când este situat la baza unei pante, apa scursă de pe urma precipitațiilor trebuie deviată la distanță de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în calea apei din șanțuri sau burlane.

Dacă spațiul de depozitare este prevăzut cu acoperiș, apa scursă pe acesta trebuie direcționată departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a bălegarului de a nu deveni prea umed și de prevenire a contaminării oricărui flux de apă.

Spațiul de depozitare trebuie amenajat la cel puțin 100 m față de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, și la o distanță de minim 10 sau 50 m față de locuințe și aval față de sursele de apă potabilă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare.

Pe locul ales se sapă o groapă adâncă de 0,5 m, în formă de dreptunghi. Platforma de bălegar are o lățime de 3-4 m, iar lungimea se stabilește în funcție de suprafața spațiului de depozitare necesar pentru stocarea gunoiului în funcție de numărul de animale și timpul de stocare.

Dacă substratul este un sol nisipos sau orice altă suprafață permeabilă, solul trebuie protejat de infiltrații prin aplicarea pe fundul gropii a unui strat de argilă care se tasează.

Locul de depozitare va avea o bază din material impermeabil, cu respectarea condițiilor privind realizarea depozitelor permanente prezentate în capitolul 5.2 "Metode de stocare a dejecțiilor".

O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltrația și va oferi o suprafață ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu ușurință a gunoiului de grajd.

Pereții platformei se pot zidi până la 0,5 m deasupra pământului; bălegarul proaspăt scos din grajd se clădește până la cca. 1,8 - 2,0 m înălțime începând de la fundul platformei. Pereții se construiesc de preferință din scânduri groase (dulapi) sau din lemne rotunde. Nu se recomandă a fi în întregime din zid, pentru a da posibilitatea aerului să pătrundă în masa bălegarului.

Alături de platformă se sapă groapa de urină socotind 1 mc de cap de vită mare, 0,75 mc pentru tineret și 0,3 mc pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită și sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploatațiile sub 8 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpata alături de platformă.

Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului.

În jurul spațiului de depozitare se pot planta tufișuri și arbuști în scop decorativ, dar și pentru a produce umbră și protecție împotriva vântului (uscare excesivă).

În jurul platformei se vor consolida drumurile de acces, pentru a evita băltirea apei și noroaiele care se formează toamna și primăvara când se scoate bălegarul din platformă.

Există două moduri de a conduce fermentarea bălegarului: anaerob și aerob.

Fermentarea anaerobă

Bălegarul scos din grajd și amestecat cu furca se transportă la platformă, se așează în grămezi care se tasează (se calcă în picioare) pentru a îndepărta o parte din aer. Este bine ca grămezile care se așează zilnic să aibă formă de cub cu latura de cel mult 1 m. După tasare este bine să se pună deasupra un capac de scânduri sau chiar un strat de paie care apără bălegarul de soare, de vânt, oprind pierderea azotului (în special prin emisii de amoniac).

În zilele următoare se procedează la fel așezând grămada de bălegar alături de cea din ziua precedentă. În felul acesta se clădește o treime din suprafața platformei. După ce a fost așezat primul strat se clădește deasupra cel de-al doilea strat și astfel înălțimea bălegarului din platformă atinge aproape 2 m. La această înălțime suprafața bălegarului se poate acoperi cu un strat de pământ de 20 cm grosime. După completarea unei treimi din platformă se trece la a doua treime și apoi la a treia, așezându-se bălegarul în același fel. În timpul verii, platforma se udă cu apă sau cu urină, astfel încât bălegarul scos din interiorul platformei să mustească dacă este strâns în mână. Aceasta dovedește că bălegarul are 70 - 75% umiditate, care asigură o fermentare normală. În cazul în care bălegarul este uscat, mucegăiește. Fermentarea bălegarului durează 3 - 4 luni. La sfârșitul fermentării, înălțimea și volumul grămezii de bălegar din platformă scad cu o treime, sau la jumătate dacă fermentarea durează peste 4 - 5 luni.

Când se golește platforma, bălegarul se ia în ordinea în care a fost așezat, adică începând cu prima treime a platformei, deoarece fermentarea începe treptat, în ordinea în care bălegarul a fost așezat în platformă.

Fermentarea aerobă

Fermentarea aerobă este numită și fermentarea la cald. În acest caz, bălegarul se lasă înfoiat când se așează pe platformă, oxidarea este puternică, descompunerea materiei organice se produce cu descărcare mare de căldură. Temperatura se ridică până la 60°. Cu cât bălegarul este mai înfoiat cu atât temperatura este mai ridicată. Când temperatura depășește 55° bălegarul se îndeasă bine pentru a elimina aerul și a încetini fermentația aerobă. Temperatura trebuie menținută ridicată circa 20 de zile în care timp sunt distruse semințele de buruieni. După această perioadă fermentarea decurge ca și în cazul fermentării anaerobe.

Gunoiul de grajd și reziduurile menajere organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durată, și nu vor atrage un număr mare de insecte sau alte specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale

● adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într- o proporție de circa 1 la 4;

● amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn) pentru obținerea unui raport C/N favorabil și a unei consistențe solide dar totuși ușoare;

● produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage muște trebuie acoperite imediat cu alte materiale pentru a împiedica muștele de a depune ouă;

● orice scurgere trebuie colectată și introdusă la loc în grămadă sau aplicată pentru fertilizarea terenurilor învecinate.

În afară de asigurarea capacității necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd și a reziduurilor organice pe perioada când împrăștierea este interzisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale

● toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană și apa de suprafață împotriva infiltrațiilor nutrienților și împotriva scurgerilor de efluenți;

● uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe cât posibil prin protejarea materialelor împotriva razelor directe ale soarelui;

● toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să existe suficient spațiu pentru dispunerea și răsturnarea grămezilor de compost;

● toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafață, fântâni și alte zone protejate; distanța minimă depinde de tipul de sistem de depozitare;

● toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, în special în timpul căderii precipitațiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide;

● este de preferat ca spațiile de depozitare să fie dotate cu acoperiș pentru a evita spălarea materialelor de către ploile abundente și încetinirea procesului de compostare.

5.5. Efluenții din silozuri

Efluenții proveniți de la instalațiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoacă grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea peștilor.

Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea peștilor.

Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare.

Cantitățile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitații intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului și de aditivii folosiți. Accidente de poluare se pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite și prost impermeabilizate. Acești efluenți, colectați corespunzător, pot fi folosiți la fertilizarea culturilor și în furajarea animalelor.

Așa cum s-a menționat mai sus, prin producerea lor apare riscul de poluare și sunt necesare unele măsuri, cum ar fi

● însilozarea furajelor la un conținut de materie uscată de peste 25 % și căptușirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbția efluenților formați (furajele însilozate la un conținut de materie uscată de 18 % produc aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un conținut de 25 % substanță uscată atunci cantitatea de efluent scade la aproximativ 25 l per tonă);

● silozurile trebuie astfel proiectate și construite încât să asigure protecție contra infiltrațiilor de efluenți; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitații și trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, ușor înclinată (pantă 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse și stocate într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă;

● pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 mc capacitatea minimă a bazinului trebuie să fie de 3 mc la fiecare 150 mc din capacitatea silozului. În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic;

● pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 mc bazinul trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 mc plus 1 mc pentru fiecare 150 mc de capacitate de însilozare peste 1500 mc;

● silozul și bazinul trebuie amplasate la o distanță de minim 50 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală;

● înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreținere pentru a asigura etanșeitatea silozului.

În plus față de aceste măsuri

● Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat;

● Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, toți efluenții și apa de precipitații de pe acoperișul silozului trebuie colectați și depozitați corespunzător;

● Se monitorizează cu atenție nivelul efluentului din bazin și se golește la intervale de timp regulate. Nu lăsați niciodată ca bazinul să se umple peste nivelul maxim și verificați să nu fie blocate canalele de colectare a efluentului;

● Efluentul de siloz conține nutrienți valoroși care pot suplini până la 15% din necesarul de hrană al porcilor pentru îngrășat. Efluentul trebuie stocat în recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale;

● Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul însilozării și timp de o lună după golirea silozului.

5.6. Efluenții din siloz balotat

În cazul însilozării în baloți închiși ermetic se vor respecta următoarele reguli

● Se depozitează baloții la cel puțin 10 m față de cursurile de apă - cu excepția cazurilor în care baloții se află pe o pantă descendentă față de cursul apei;

● Se deschide și se îndepărtează învelișul baloților la cel puțin 10 m față de cursurile de apă - cu excepția cazurilor în care baloții se află pe o pantă descendentă față de cursul apei;

● Se balotează furajele la un conținut de substanță uscată de peste 25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor și la minimizarea producerii de efluenți;

● Se colectează toate scurgerile de efluenți care provin de la baloții depozitați pe suprafața fermei;

● Se verifică că scurgerile de efluenți din baloți după îndepărtarea învelișului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă.

5.7. Apele uzate de la ferme

Apele uzate rezultate din activitățile agricole reprezintă un efluent ce poate fi încărcat în gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare și curățare a grajdurilor.

Apele uzate din ferme au în general o cerință biochimică de oxigen de până în 2000 mg/l, un conținut de azot total mai mic de 0,3 kg/mc și un conținut de substanță uscată mai mic de 1%.

Toate apele uzate din fermă trebuie colectate și depozitate cu grijă în bazine (rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalațiile destinate inițial colectării dejecțiilor lichide și semilichide sau a altor efluenți din fermă.

Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie

● în bune condiții și să nu curgă;

● verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă;

● golite la intervale regulate;

● suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care împrăștierea pe câmp este interzisă.

Metoda cea mai eficientă pentru creșterea capacității de stocare a dejecțiilor lichide la nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantității de apă uzată de la fermă prin

● separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor curate de cele uzate. Apa curată (de pe acoperișuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate curate, etc.) care curge și se amestecă cu apele uzate mărește cantitatea de apă uzată care este nevoie să fie stocată și împrăștiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum și o întreținere regulată a jgheaburilor și burlanelor. Apa curată trebuie direcționată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalații etanșe. Este indicat ca la ieșirea din fermă sistemul de evacuare a apelor curate să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calității apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile pentru curățarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenți din fermă;

● minimizarea suprafeței "murdare" din cadrul fermei prin reorganizarea terenului fermei și minimizarea suprafeței la care animalele au acces;

● gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor și căilor de acces din fermă. Nu este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor și căilor de acces din fermă către cursurile de apă.

5.8. Efluenții proveniți din precipitații

Efluenții proveniți din precipitații și din pulberile atmosferice pot conține diferite cantități de nutrienți, formați în atmosferă prin descărcări electrice sau emiși de instalațiile industriale de sinteză anorganică și organică sau din alte surse.

În condițiile României se poate estima un aport anual din precipitațiile și pulberile atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P(2)O(5)/ha și 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanța față de sursa emitentă și cu condițiile meteorologice.

În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafață, cu efecte drastice asupra faunei și florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creșterea acidității acestora provoacă mobilizarea aluminiului și a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective.

Marile complexe de creștere a animalelor și păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanțelor volatile, precum amoniacul, direct în atmosferă.

Aceste măsuri sunt necesare și în cazul bazinelor de mare capacitate de colectare a dejecțiilor lichide sau semilichide.

În jurul platformelor de furajare și odihnă a animalelor, dispuse în afara grajdurilor, precum și în jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu să fie realizate șanțuri și rigole betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate în bazinele de stocare a efluenților.

5.9. Principii generale pentru selectarea metodei de stocare a gunoiului de grajd

Depozitarea și procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele peste 100 UVM, depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului de Mediu, sau dacă ferma intră sub incidența Directivei Emisiilor Industriale - IED 2010/75 și cu cerințele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea exploatației agricole.

Depozitarea și procesarea gunoiului de grajd pe plaltforme comunale sau depozite individuale

Depozitarea și procesarea în sistem comunal a gunoiului de grajd și a altor resturi organice poate fi o alternativă la depozitarea în sistem individual, însă cele două sisteme pot fi complementare.

Chiar dacă depozitarea în sistem comunal are o serie de avantaje, aceste sisteme nu sunt întotdeauna cea mai bună opțiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este făcută o comparație între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare.

Criteriu de evaluare

Depozitare în sistem comunal

Depozitare în sistem individual

Locație

Cea mai bună alegere se face în funcție de topografie, distanța față de case, câmpuri, fântâni și ape de suprafață, aspecte legate de miros și sănătate, tipul de sol. Locația trebuie aleasă si în funcție de numărul de animale echivalent UVM pe o distanță rutieră de maximum 5 km, preferându-se comune/locații unde există aglomerări de animale.

Spațiul este restrâns la suprafața din gospodărie, probleme legate de miros, vecinătatea fântânilor.

Costul investiției

Investiție importantă la nivel colectiv, cost scăzut pe m3 capacitate.

Necesită investiție individuală, cost mai mare pe mc, dar tipul de depozitare poate fi adaptat în funcție de nevoile și posibilitățile individuale.

Calitatea spațiilor de depozitare

Spații de depozitare de calitate, cu risc minim de poluare a mediului și întreținere corespunzătoare.

Depinde în cea mai mare măsură de capacitățile manageriale și financiare individuale ale proprietarului.

Calitatea gunoiului de grajd

O calitate bună poate fi menținută dacă se aplică tehnici corespunzătoare de compostare; compoziția compostului poate fi analizată la costuri rezonabile.

Calitatea depinde de origine (specie), amestecul cu alte reziduuri menajere, tehnicile de compostare, cantități prea mici pentru analiza calității compostului la costuri rezonabile.

Riscul de poluare a mediului

Poluarea mediului controlabilă -Controlul public poate fi asigurat cu relativă ușurință.

Gunoiul de grajd neutilizat poate fi valorificat pe terenurile suplimentare din câmp.

Multe operațiuni prezintă risc de poluare. Supravegherea publică este dificilă.

Necesarul mijloacelor de transport

Combinarea transportului colectiv cu cel individual. Sunt necesare deplasări către și dinspre spațiile de depozitare.

Transport doar către terenurile din câmp. Responsabilitate individuală.

Supraveghere

Necesită o supraveghere permanentă pentru asigurarea calității materialului și pentru asigurarea redistribuirii corecte a produsului - final.

Nu necesită măsuri speciale.

Costurile de gestiune și administrare

Costuri permanente de personal în administrație și management, dar care pot fi acoperite prin aplicarea de taxe individuale reduse sau acoperite prin bugetul local.

Costuri individuale reduse.

Relația cu planul comunal de gestiune a reziduurilor

Managementul gunoiului de grajd poate fi integrat în planul comunal de colectare și depozitare a reziduurilor la costuri suplimentare relativ reduse.

Volum mai mic de resturi organice de colectat și procesat în instalațiile colective.

Managementul nutrienților în gospodăriile non-agricole

Nutrienții din gunoiul de grajd și alte resturi organice provenite din gospodăriile non-agricole poate fi colectat și procesat pentru utilizare de către alți fermieri.

Proprietarii de gospodării nonagricole pot fi refractari față de o investiție individuală pentru depozitarea și compostarea resturilor organice.

În funcție de condițiile locale, autoritățile pot opta, desigur - în funcție și de fondurile disponibile, pentru sistemul individual sau pentru cel comunal. În multe cazuri, cea mai bună soluție este o combinație a celor două.

Chiar dacă sistemul comunal de depozitare prezintă un număr de avantaje față de sistemul individual, investiția necesară unui astfel de sistem nu se justifică, atunci când

● Cantitățile de gunoi de grajd sunt prea mici (o platformă standard are o capacitate de cel puțin 2.500 tone);

● Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafață întinsă;

● Distanțele de la gospodării la platformă și/sau de la platformă la terenurile agricole sunt prea mari (mai mari de 5 km distanță rutieră), acesta fiind cazul satelor lineare situate pe văi sau în lungul drumurilor principale.

Sistemul comunal de depozitare este de preferat în acele cazuri când una sau mai multe din următoarele condiții este îndeplinită

● Localitățile componente au o distribuție a caselor de tip concentrat sau adunat, o cantitate prognozată de gunoi de grajd de cel puțin 2.500 tone de colectat de pe o distanță rutieră rezonabilă (5 km);

● Comuna poate oferi servicii de transport a gunoiului de grajd la și de la platformă, sau fermierii dispun de mijloace de transport corespunzătoare;

● Micile ferme nu pot investi în construirea de spații de depozitare individuale.

Costul unei platforme de gunoi de grajd va depinde de dimensiunea acesteia, tipul materialelor utilizate, dar și de condițiile locale ale pieții pentru forța de muncă și materiale. Prețul poate varia considerabil de la un loc la altul și de la un an la altul. Dacă sunt utilizate materiale și tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în calcul o perioadă de depreciere de 20 de ani.

6. Aplicarea îngrășămintelor cu azot

Cantitatea maximă de azot provenită din îngrășămintele organice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăși 170 Kg N substanță activă/ha/an

Cantitatea maximă*1) de azot provenită din îngrășăminte chimice care poate fi aplicată pe teren, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși

*1) Valorile sunt calculate în baza necesarului de azot raportat la producțiile medii din ultimii ani ale culturilor reprezentative pentru România

– 100 kg N - substanță activă/ha/an pentru vii, livezi și alte culturi permanente– 80 kg N substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente

Pentru terenurile arabile, cantitatea maximă de N (kg substanță activă/ha/an din îngrășăminte chimice) ce se poate aplica fără studii agrochimice este stabilită pe grupe de culturi și în funcție de pantă, după cum urmează

Panta blocului fizic

Porumb și sfeclă de zahăr

(kg N substanță activă/ha/an)

Grâu și rapiță

(kg N substanță activă/ha/an)

Alte cereale și legume

(kg N substanță activă/ha/an)

Până la 12%

150

120

100

Peste 12%

120

În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcție de recolta scontată și de gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiția ca îngrășămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depășească 170 kg N substanță activă/ha/an.

Pentru exploatațiile agricole în regim irigat și pentru cele care intenționează să aplice mai mult N-substanță activă/ha/an decât este stabilit ca nivel maxim pentru terenurile arabile, mai mult de 100 kg N-substanță activă/ha/an pentru vii și livezi și mai mult de 80 kg N substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice.

Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicție, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanță activă/ha, în funcție de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare.

Pentru culturile din sere și solarii nu se aplică perioadele de interdicție în condițiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C.

6.1. Principii generale

Cele mai multe soluri conțin prea puțin azot natural disponibil pentru a satisface cerința culturilor din timpul perioadei de creștere. În consecință este necesară suplimentarea în fiecare an a azotului conținut în mod natural în sol.

Aplicarea cantității corecte de azot la momentul la care plantele au nevoie este cerința de bază a unui bun management al fertilizanților.

Fiecare producător agricol trebuie să înțeleagă necesitatea evaluării corecte și urmăririi periodice a necesarului de nutrienți ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în funcție de

● condițiile tehnologice locale;

● sol;

● climă;

● randamentul scontat al producției.

În acest mod se pot evita excesele și se pot corecta deficitele de nutrienți.

Atenție specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexității comportamentului acestui nutrient în sol și a ușurinței cu care se poate pierde sub formă de nitrați prin antrenare cu apele de infiltrație și cu scurgerile de suprafață.

Dozele (DN) stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot chimic pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ și cu alte aporturi (din precipitații, din apa de irigație, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) și pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică ș.a.).

Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații

DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)], în care

DN este doza de azot din îngrășământ (organic + chimic) pentru recolta scontată, în kg/ha;

N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha;

N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha;

N(a) este azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații), în kg/ha;

N(b) este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha;

N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha;

N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha;

N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha;

N(l) este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafață și prin levigare, în kg/ha.

Corecțiile făcute pe baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din cele ce urmează.

Necesarul de azot al culturii (Nc)

Necesarul de azot al culturii se poate estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 6.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleiași specii existând diferențe între soiuri și hibrizi.

Tabel 6.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară)

Specificarea culturilor

Elementele nutritive

(substanțe active convenționale)

P₂O₅

K₂O

Grâu de toamnă

boabe : paie 1 : 1.3

26.5

13.7

16.4

Orz și orzoaică

boabe : paie 1 : 1

23.0

10.8

22.3

Secară

boabe : paie 1 : 1.5

27.5

9.4

26.8

Ovăz

boabe : paie 1 : 1.5

28.5

11.0

31.2

Porumb boabe

boabe : tulpini 1 : 1.6

27.5

12.5

16.5

Porumb pentru siloz

plante întregi cu știuleți

6.5

3.0

5.5

Sfeclă de zahăr

rădăcini : frunze și colete 1 : 1

4.9

2.0

6.0

Sfeclă furajeră

rădăcini : frunze 1 : 0.5

3.8

1.7

7.9

Cartofi

tuberculi : vreji 1 : 0.5

5.2

2.7

7.5

Floarea soarelui

semințe : tulpini 1 : 3

36.5

17.5

50.0

Rapiță pentru ulei

semințe : tulpini 1 : 3

51.5

36.0

44.0

In pentru semințe

semințe : tulpini 1 : 3

59.0

17.3

72.0

Fasoale boabe

boabe : vreji 1 : 1.5

59.5*)

13.4

25.0

Mazăre boabe

boabe : vreji 1 : 1.5

61.0*)

16.6

28.0

Soia

boabe : vreji 1 : 1.5

70.0*)

22.5

34.0

In pentru fuior

Tulpini

11.0

7.0

13.0

Cânepă

Tulpini

10.0

8.5

17.5

Lucernă

masă verde la începutul înfloririi

8.0*)

1.6

6.5

Trifoi roșu

masă verde la începutul înfloririi

6.5*)

1.5

5.5

Iarbă de pajiști naturale

6.5

1.4

4.5

Golomăț

masă verde

6.0

1.7

8.3

Borceag (ovăz+măzăriche)

masă verde

6.5*)

2.4

5.5

Porumb

masă verde

3.0

1.7

4.5

Fân de lucernă

începutul înfloririi

32.0*)

6.4

22.0

Fân de trifoi roșu

începutul înfloririi

26.0*)

6.0

21.0

Fân de pajiște naturală

24.0

5.6

18.0

Fân de graminee perene cultivate

23.0

6.5

28.0

Fân de borceag (ovăz+măzăriche)

25.0*)

8.0

20.0

Fân de lucernă în amestec cu raigras

26.0*)

6.0

20.0

Mere

Fructe

1.6

0.5

2.0

Struguri de vin (+ producția secundară)

6.5

1.6

5.5

Tomate

Fructe

2.9

1.0

4.5

Varză de toamnă

Căpățâni

3.5

1.2

4.0

*) În cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot.

La estimarea producției planificate a recoltelor trebuie luate în considerare și caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic și al precipitațiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol și în mod special în mineralizarea materiei organice și în deplasarea nutrienților în profilul solului, sub zona de înrădăcinare.

Fixarea obiectivelor privind producția planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilități, (de preferință prin una din primele două)

● pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condițiile pedoclimatice specifice exploatației agricole;

● pe baza producției medii a recoltelor obținute în stațiunea agricolă de cercetare specifică zonei;

● pe baza evaluărilor producției medii obținute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producții extreme (respectiv anul cu producția cea mai mare și anul cu producția cea mai mică) în condițiile aplicării în optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectivă (specia, soiul, data însămânțării, măsurile de protecție fitosanitară, etc.).

Azotul disponibilizat de sol [N(s)]

Azotul din sol se găsește, aproape în totalitate, în materia organică și doar o fracțiune mică din acesta se găsește într-o formă imediat asimilabilă pentru plante.

Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal și apoi în azot nitric.

În mod obișnuit, materia organică din sol este constituită din fracțiuni care diferă după valoarea raportului C/N (carbon : azot).

Fracțiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o fracțiune stabilă, care a atins un echilibru și prin urmare se descompune mai lent; alte fracțiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de condițiile de temperatură și umiditate.

Azotul potențial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracțiuni mai puțin stabile. Pentru condițiile de sol din România el reprezintă 1% și 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât și la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între 20 kg și 50 kgN/ha/an, în funcție de tipul de sol și condițiile climatice din anul respectiv.

Conținutul de azot mineral [N(min)] din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodă riguroasă de laborator. Informația obținută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrășăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă.

Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creștere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrășământ trebuie să se țină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul.

Astfel, se poate considera pentru culturile de primăvară-vară o valorificare de 2/3 a azotului potențial accesibil și de 3/4 sau 1/2 pentru culturile de toamnă-iarnă, în consonanță cu ocuparea terenului.

Valorile se modifică dacă intervin eventualele precipitații abundente care pot spăla mai mult sau mai puțin intens nitrații acumulați în profilul de sol; în cazul culturilor care ocupă permanent solul, valorile pot fi considerate în totalitate.

Azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații căzute) [N(a)]

Cantitățile de azot ce ajung în sol cu pulberile atmosferice și cu precipitațiile (ploi, zăpezi), variază considerabil cu tipul de activitate dominant din regiunea înconjurătoare.

În general, se pot estima cantități de 5-10 kg de N/ha pe an, mai mari în situațiile cu activități industriale intensive în zonă.

Apa de irigație, dacă este contaminată cu compuși ai N, poate vehicula cantități apreciabile din acest nutrient, care trebuie contabilizat în planul de fertilizare.

Azotul fixat biologic [N(b)]

Cantitatea de azot fixată biologic în sol, în principal, în urma simbiozei dintre Rhisobium și plantele leguminoase, depinde foarte mult de specia cultivată, de producția și biomasa încorporată în sol, putând ajunge la sute de kg N/ha.

Azot provenit de la culturile precedente ([N(r)]

Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii precedente depinde de cantitatea și compoziția acesteia sub raportul conținutului de azot și de gradul mai mare sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de cât de bine au fost încorporate în sol, de epoca când a fost făcută, și de timpul trecut de la încorporare.

Culturile anuale pot lăsa în sol cantități mai mari sau mai mici de N din partea aeriană a plantelor.

Este dificil de apreciat cu o minimă rigoare, ce cantități de azot sau de alți nutrienți proveniți de la culturile precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrășăminte.

Cu titlu informativ, din tabelul 6.1 se pot estima cantitățile de azot din reziduurile vegetale încorporate în sol.

Azotul imobilizat de microorganismele din sol [N(i)]

Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei diminuări a conținutului de N mineral din sol deoarece cantitățile de nutrienți eliberați în cursul descompunerii reziduurilor sunt insuficiente pentru satisfacerea necesităților microorganismelor responsabile de această descompunere.

Se poate da ca exemplu introducerea paielor de la cereale cu rapoarte C/N mari, peste 100.

Pentru a evita o asemenea diminuare, se recomandă să se încorporeze odată cu paiele o cantitate de azot mineral de ordinul a 8-10 kg de N pentru fiecare tonă de paie introdusă.

Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca în anul respectiv, cultura să sufere de un deficit mai grav sau mai puțin grav de azot. Din punct de vedere al protecției apelor împotriva poluării cu nitrați, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică.

Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)]

Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline.

Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15% de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvența și intensitatea fenomenului sunt mai mari.

Reducerea pierderilor prin volatilizare, care pot atinge 50% în cazul îngrășămintelor cu azot amoniacal sau ureic, aplicate superficial pe soluri alcaline, se poate realiza prin evitarea aplicării pe o vreme cu vânt și temperatură ridicată.

Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)

Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole.

Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrășământ, epoca și tehnica de aplicare a îngrășămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol și a altor reziduuri organice încorporate în sol precum și cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi.

Mineralizarea materiei organice și fenomenele de spălare a nitraților sunt puternic influențate de modul de folosință a solului și de tehnologiile de cultură.

Atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere al protejării calității mediului se impune să se reducă la maxim aceste pierderi, ceea ce este posibil prin adoptarea și practicarea practicilor agricole corecte. În tabelul 6.2 este prezentată o listă a principalelor măsuri care pot fi luate în vederea limitării pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafață sau drenaj către apele freatice.

Tabel 6.2. Lista principalelor măsuri pentru reducerea pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafață sau drenaj către apele freatice

Categoria

Măsura

Efecte

Gestionarea

solului

Înființarea culturilor de acoperire toamna

Reducerea pierderilor prin drenaj (percolare) în medie cu 25-30 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, și cu 45-50 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice

Efectuarea în primăvară în locul toamnei a lucrărilor de bază ale solului pentru culturile de primăvară

Lăsarea terenului nelucrat peste iarnă conduce la reducerea cu ~ 10 kgN/ha/an a pierderilor prin drenaj (percolare) pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, și cu ~15 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice

Utilizarea sistemelor de lucrări minime ale solului

Reducere față de terenurile lucrate clasic cu 20-25 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, 30-35 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice. Nu este aplicabilă pentru soluri cu textură fină (argiloase)

Crearea de benzi înierbate pe curbele de nivel în interiorul parcelelor situate în pantă

Reducerea cu 90-95% a pierderilor de azot prin drenaj (percolare) pe suprafețele ocupate de benzile înierbate

Crearea de benzi înierbate în lungul cursurilor de apă

Reducere a pierderilor de N cu 1-5 KgN pentru fiecare hectar de benzi înierbate

Gestionarea efectivelor de animale

Reducerea timpului de pășunat (lungimea zilei de pășunat sau a perioadei de pășunat)

Pentru fermele de vaci de lapte reducerea perioadei de pășunat doar la partea diurnă a zilei sau încheierea pășunatului în august reduce pierderile prin drenaj (percolare) cu 8-16 kgN/ha/an

Reducerea conținutului de N din dieta animalelor

Pentru fermele de lapte reducerea conținutului de proteine brute din hrana animalelor de la 18% la 14% reduce pierderile de azot cu 2 kgN/ha/an, pentru fermele de porci/păsări reducerea este de 2-5 kgN/ha/an

Pierderile de azot în atmosferă din agricultură

A. Emisiile din sol de oxizi ai azotului

Emisiile de oxizi ai azotului NOx (NO/NO2) din sol sunt rezultatul proceselor biologice și chimice prin care trec diferiți compuși anorganici ai azotului (amoniul, nitrații și nitriții).

Oxizii de azot pot produce un efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.

Recomandări privind reducerea emisiilor de oxizi ai azotului:– Utilizarea unor cantități mai reduse de fertilizanți. Această recomandare se referă la cazurile în care se aplică fertilizanți peste nevoile plantelor. Pentru aplicarea unor cantități optime se recomandă teste agrochimice de sol și plante;– Aplicarea fertilizanților în mai multe etape. Prin această metodă, plantele vor utiliza mai eficient fertilizanții, conducând astfel la reducerea emisiilor;– Introducerea plantelor leguminoase în rotația culturilor. În acest fel, plantele vor avea la dispoziție mai mult azot sub formă de materie organică, materia organică eliberând în atmosferă cantități mult mai mici de azot;– Utilizarea tehnicilor prin care solul este cât mai puțin lucrat - "minimum tillage". Acestea conduc la reducerea emisiilor de azot din materia organică aflată în sol;– Prevenirea băltirii terenurilor agricole. Acolo unde apa băltește, compușii azotului pot fi denitrificați de bacterii, conducând astfel la emisii de azot și de oxizi ai azotului;– Utilizarea de inhibatori de nitrificare. Acești inhibatori reduc pierderile de azot prin împiedicarea producerii de oxizi ai azotului (care se pierd în atmosferă). Inhibatorii pot fi amestecați cu fertilizanții sau pot fi utilizați separat. Pentru eficacitatea acestora, se recomandă însă consultarea unor specialiști în agronomie.

Efectele asupra sănătății populației

Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la valori mai reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung, chiar dacă este la o concentrație redusă, poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor și animalelor

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonie și gripă.

Alte efecte: Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot ulterior conduce la probleme de sănătate umană și eutrofizare.

B. Emisiile de amoniac

Amoniacul (NH3) este un poluant important al aerului. Acesta are efecte negative atât asupra sănătății umane, cât și asupra mediului. Amoniacul reacționează cu umiditatea din aer și formează amoniul (NH4).

Emisiile cele mai importante de amoniac provin din agricultură, în special din sectorul de creștere a animalelor. La acestea se adaugă pierderile importante de amoniac din timpul activităților de fertilizare.

Recomandări privind reducerea emisiilor de amoniac

Stocarea dejecțiilor (gunoiului de grajd)– Acoperirea sistemelor de stocare. Prin acoperire, pierderile se reduc deoarece o parte din amoniac este forțat să rămână în structura gunoiului de grajd (mai ales în resturile vegetale), sau se reîntoarce în acesta sub diferiți compuși mai stabili. Este eficientă inclusiv acoperirea grămezilor temporare de gunoi de grajd din câmp;– Capacitatea sistemului de stocare trebuie să fie suficientă pentru ca aplicarea fertilizanților să aibă loc doar când este nevoie pentru plante. O capacitate insuficientă de stocare forțează fermierii să aplice gunoiul de grajd atunci când plantele nu au nevoie, crescând astfel pierderile de compuși ai azotului, printre care și a amoniacului;– Permiterea apariției unor cruste la suprafața dejecțiilor. Acestea împiedică emisiile de compuși ai azotului;– Păstrarea gunoiului de grajd provenit de la păsări în stare cât mai uscată. Umezeala excesivă accelerează activitatea bacteriană, conducând astfel la pierderi mai mari de amoniac.

Aplicarea gunoiului de grajd și a fertilizanților minerali– Utilizarea unui plan de fertilizare care să aibă la baza studii agrochimice și aplicarea de cantități optime (ce se aplică în exces, înseamnă pierdere de azot și poluare în același timp);– Aplicarea trebuie să aibă loc pe vreme răcoroasă și fără vânt;– Utilizarea de mașini specializate de împrăștiere de tip trailing hose (cu tuburi flexibile gen furtun), trailing shoe (cu saboți) sau prin injectare. Aplicarea prin împrăștiere trebuie evitată;– Încorporarea cât mai rapidă a îngrășămintelor organice solide (sub arătură, prin discuire sau prin grăpare);– Utilizarea cu precădere a nitratului de amoniu în detrimentul fertilizanților pe bază de uree.

Efecte: Gazul de amoniac are acțiune caustică în contact cu suprafețele umede, fiind iritant al pielii, mucoaselor căilor respiratorii, digestive sau ochilor. O concentrație de amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce moartea în timp de 30-60 de minute.

6.2. Mod de calcul privind aportul de azot din surse organice

Pentru realizarea unui plan de fertilizare corect, la nivelul unei exploatații agricole în care se utilizează îngrășăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantității de nutrienți din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei.

Cantitatea de nutrienți din gunoiul de grajd produs într-o exploatație agricolă depinde de numeroși factori, printre care: numărul, specia și structura animalelor, sistemele de hrănire și furajare, sistemul de stocare și gestiune a gunoiului de grajd, volumul de apă uzată produs în exploatație, cantitatea de apă de precipitații care pătrunde în facilitățile de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru așternutul animalelor etc.

Se recomandă măsurarea conținutului de nutrienți din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conținutului de nutrienți din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienți medii stabiliți prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obținute în condiții controlate.

În tabelul 6.3 sunt prezentate valorile medii ale cantității de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conținutului de nutrienți din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantității de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă.

Tabel 6.3. Cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare)– Sistem gospodăresc

● Depozite acoperite pentru dejecții semilichide și timp scurt de stocare

() Vaci de lapte - 60 Kg N/cap de animal/an

() Bovine

■ 0-1 ani - 18

■ 1-2 ani - 31

■ 2-3 ani - 35

() Scroafe cu purcei până în 25 kg - 32,3

() Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 13,1

() Găini ouătoare - 0.82

() Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,52

● Depozite neacoperite/Gunoi solid/Timp lung de stocare

() Vaci de lapte - 47 Kg N/cap de animal/an

() Bovine

■ 0-1 ani - 14

■ 1-2 ani - 24

■ 2-3 ani - 27

() Scroafe cu purcei până în 25 kg - 24,7

() Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 10,0

() Găini ouătoare - 0.53

() Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,34

– Sistem industrial

● Depozite acoperite pentru dejecții semilichide și timp scurt de stocare

() Vaci de lapte - 86 Kg N/cap de animal/an

() Bovine

■ 0-1 ani - 24

■ 1-2 ani - 41

■ 2-3 ani - 47

() Scroafe cu purcei până în 25 kg - 27,3

() Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 9,8

() Găini ouătoare - 0.54

() Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,35

● Depozite neacoperite/Gunoi solid/Timp lung de stocare

() Vaci de lapte - 67 Kg N/cap de animal/an

() Bovine

■ 0-1 ani - 19

■ 1-2 ani - 32

■ 2-3 ani - 37

() Scroafe cu purcei până în 25 kg - 20,9

() Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 7,50

() Găini ouătoare - 0.35

() Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,25

– Oi cu miei - 12,9– Capre cu iezi - 12,5– Cai

● 400 kg - 39

● 600 Kg - 53

● 800 Kg - 66

– Curcani - 0.57– Rațe - 0.49– Gâște - 0.81

6.3. Planul de fertilizare

Se impune o corectă gestionare a îngrășămintelor la nivelul exploatației agricole sau agro zootehnice atât în scopuri economice cât și pentru protejarea mediului.

Acest obiectiv se realizează prin alcătuirea planului de fertilizare cu azot și cu ceilalți nutrienți, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă ocupată de o anumită cultură.

Planul de fertilizare este, în acest sens, un instrument util pentru

● stabilirea dozelor de îngrășăminte organice (produse în unitate sau procurate din afara unității; gunoi de grajd, tulbureală, dejecții de anumite proveniențe și cu anumite conținuturi de elemente nutritive cu sau fără elemente cu caracter poluant etc.) și chimice;

● luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de îngrășăminte organice produse în exploatația agricolă;

● alegerea unor momente propice de procurare a necesarului cantitativ și calitativ de îngrășăminte chimice sau organice (în cazul în care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii);

● stabilirea tipului de îngrășământ de folosit, cantitatea, epocile și tehnicile de aplicare;

● inventarierea surselor de îngrășăminte existente și disponibile pentru fertilizarea terenurilor agricole cultivate.

Planul de fertilizare se întocmește pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organe de specialitate recunoscute conform legislației în vigoare.

În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic, cantitatea maximă de azot provenit din îngrășăminte chimice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăși limitele de N-substanță activă/ha/an stabilite pentru terenurile arabile (în Capitolul 6 - Aplicarea îngrășămintelor cu azot), 100 Kg N-substanță activă/ha/an pentru vii și livezi și 80 Kg N- substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N/ha/an din îngrășăminte organice. Fermierii care optează pentru această soluție trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prezentat în Anexa 10.

Studiul agrochimic al terenurilor agricole constă în ansamblul de lucrări de delimitare a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura și tratamentele de fertilizare, de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de efectuare în laborator a analizelor agrochimice și de reprezentare în funcție de acestea, pe cartograme, a suprafețelor de teren cu însușiri agrochimice asemănătoare în vederea aplicării diferențiate a îngrășămintelor și amendamentelor pentru realizarea producțiilor vegetale prevăzute prin planul de producție al unităților agricole.

Prin studiul agrochimic se fundamentează folosirea îngrășămintelor și amendamentelor care să asigure obținerea unor producții agricole mari și de calitate superioară, la toate folosințele exploatațiilor agricole, în condiții de eficiență economică maximă, de sporire treptată sau menținere la nivel ridicat a fertilității solului și de prevenire a poluării solului și a apelor freatice cu reziduuri chimice de orice natură. Totodată el consemnează starea de calitate a solului și tendințele ei de modificare sub influența folosirii îngrășămintelor și amendamentelor, a remanierii învelișului de sol prin lucrări agropedoameliorative și a impactului agriculturii intensive asupra mediului ambiant.

Această activitate se recomandă a se desfășura cu o periodicitate corespunzătoare cerințelor diferitelor folosințe și culturi care este de: 4-5 ani la culturile de câmp neirigate și în plantațiile pomiviticole clasice; 3-4 ani în plantațiile pomiviticole intensive; 2-3 ani la culturile irigate; anuală în solarii; de 3 ori pe an la ciclul I seră și de două ori pe an la ciclul II seră; lunară în serele floricole.

Se recomandă ca analizele de sol să se efectueze cel puțin o dată la 4 ani, pe baza unei probe de sol la maxim 5 hectare.

În Anexa 11 sunt prezentate recomandări privind realizarea studiilor agrochimice.

6.5. Perioade de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor cu azot pe teren

Perioadele de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care cerințele culturii agricole față de nutrienți sunt reduse și când riscul de percolare/scurgere la suprafață este mare.

Analiza riscului la percolare și scurgere efectuată la nivelul zonelor pedo-climatice ale Europei arată că în cea mai mare parte terenurile din România au un risc mediu. Risc crescut la scurgere au terenurile în pantă din zonele de deal și munte. La percolare risc mare îl au terenurile aflate pe solurile nisipoase și cele din luncă (figura 6.5.1).

În aceste condiții un indicator utilizabil pentru definirea perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice (solide și lichide) îl reprezintă perioada în care temperatura solului este preponderent negativă, caz în care procesele biologice nu sunt active și riscul la scurgere este crescut.

Figura 6.5.1. Riscul la percolare și scurgere (după "Recommendations for establishing Action Programmes under

Directive 91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural

sources" - Appendix 2 of part A - Maps of pedoclimatic zones in Europe)

Pe baza seriilor de date climatice zilnice pentru perioada 1987-2017 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (comune, orașe, municipii) a fost evaluată pentru fiecare zi a anului temperatura medie a aerului.

În baza seriilor de date climatice, data de la care, în perioada toamnă-iarnă temperatura medie a aerului scade sub 5°C reprezintă începutul perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice solide și lichide, iar pentru perioada iarnă-primăvară, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5°C reprezintă sfârșitul perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice solide și/sau lichide.

Datele calendaristice astfel obținute au fost agregate considerând trei zone definite prin relieful predominant din unitatea teritorial-administrativă: 1 - câmpie, 2 - deal 3 - munte (figura 6.5.2).

În tabelul 6.5.1 sunt prezentate, pentru fiecare zonă datele de început și sfârșit a perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice, precum și durata perioadei de interdicție.

Tabel 6.5.1. Perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice, în funcție de zona în care se încadrează unitățile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție)

Specificare

(zona)

începutul perioadei de interdicție

Sfârșitul perioadei de interdicție

(inclusiv)

Durata perioadei de interdicție

(zile)

1 - câmpie

15.XI

10.III

115

2 - deal

10.XI

20.III

130

3 - munte

05.XI

25.III

140

Pentru culturile din sere și solarii nu se aplică perioadele de interdicție în condițiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C.

Figura 6.5.2. Zonele de încadrare a unităților administrativ-teritoriale în funcție de perioadele de interdicție

pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice

Listele cu durata perioadelor de interdicție pentru fiecare UAT se regăsesc în Anexa 13.

Pe baza perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol se calculează capacitatea (mărimea spațiului) de stocare a gunoiului de grajd în fermă. Astfel, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd în fermă trebuie să fie proiectată pentru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor.

6.6. Tehnici și perioade de aplicare a îngrășămintelor cu azot diferențiate în funcție de tipul de îngrășămînt

Perioadele cele mai adecvate de aplicare a îngrășămintelor azotoase sunt cele în care cerințele de consum ale culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se astfel o eficiență maximă a acestui nutrient dar și reducerea pierderilor de compuși ai azotului prin intermediul apelor, prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafață.

Aceste perioade depind de cerințele culturii dar și de condițiile climatice predominante în zonă precum și de forma chimică sub care se găsește azotul în îngrășământul care se aplică.

Dacă se aplică îngrășăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică, care pot fi imediat sau ușor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în acele perioade când culturile au necesități mari.

Când se utilizează fertilizanți cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul de grajd, compostul și alte îngrășăminte organice, trebuie să se țină cont că azotul, înainte de a fi absorbit de plante, trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrășăminte se aplică cu suficient timp înainte de perioada de maximă absorbție de către culturi. În cazul culturilor anuale, și din rațiuni practice, asemenea îngrășăminte se aplică în perioada semănatului, plantatului sau la executarea lucrărilor de bază cu condiția ca acestea să se execute în afara perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor.

6.6.1. Recomandări privind perioadele de fertilizare cu azot corespunzătoare unor grupe relativ mari de culturi

Culturi semănate toamna

Din cauza cantităților mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei organice existente toamna în sol și a precipitațiilor mai abundente din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin levigare și scurgeri de suprafață.

De aceste rezerve din sol trebuie să se țină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menționate mai-sus.

Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându-se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane.

Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități.

Culturi de primăvară-vară

Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitații mai abundente. Restul cantității urmează să fie aplicat în perioada de consum maxim al plantelor, o dată cu lucrările de întreținere a culturilor.

Culturi perene

La culturile perene viti-pomicole nu se recomandă fertilizarea cu azot în perioada de repaus vegetativ, existând riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de precipitații și prin scurgeri de suprafață, în marea lor majoritate plantațiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetației active, în perioada de consum maxim al azotului.

6.6.2. Recomandări privind tehnicile de aplicare a fertilizanților

Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanților se vor alege cu mare atenție, în funcție de felul și starea fertilizanților, de metoda pentru dozare și aplicare propriu-zisă, de felul acționării, de capacitate.

Caracteristica comună este aceea că toate utilajele trebuie să aibă componentele active de lucru rezistente la coroziune, deoarece toți fertilizanții sunt corozivi. Acest aspect are relevanță nu numai pentru fiabilitatea utilajului, ci și pentru calitatea lucrării pe care o execută și care presupune ca toate funcțiunile tehnice și reglajele să se mențină.

Îngrășăminte chimice

Cea mai bună metodă de administrare a îngrășămintelor chimice este încorporarea directă în sol. În cazul în care îngrășămintele se aplică în perioada de vegetație, aplicarea se face prin împrăștiere sau stropire.

Cerința principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrășămintele cât mai constant și să se distribuie cât mai uniform.

Uniformitatea distribuției are importanță mare, căci o distribuție neuniformă face ca în unele zone cantitatea de îngrășământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de îngrășare scontat, iar în altele să fie concentrații prea mari de îngrășământ, provocând prin aceasta poluarea locală a solului.

La executarea lucrării de aplicare a îngrășămintelor chimice pe toată suprafața este necesar, nu numai ca aparatul de distribuție al mașinii să distribuie uniform, ci și deplasarea în câmp a agregatului tractor-mașină să fie corectă. La marginile fâșiei pe care sunt împrăștiate îngrășămintele, cantitatea de îngrășământ pe unitatea de suprafață este mai mică, de aceea este necesară o oarecare suprapunere a marginilor parcursurilor vecine. Absența suprapunerii duce la formarea unor fâșii cu prea puțin îngrășământ; suprapunerea exagerată duce la formarea unor fâșii unde concentrația de îngrășământ este prea mare.

Fenomene similare apar atunci când agregatul de mașini, la deplasarea în lucru nu respectă linia dreaptă. Pentru evitarea repartizării neuniforme a îngrășămintelor pe câmp se recomandă, mai ales în cazul mașinilor cu lățime mare de lucru, să se recurgă la sisteme GPS, sau în absența acestora la jalonare.

Asigurarea debitului de îngrășământ și uniformitatea distribuției pot depinde și de parametrii de performanță ai mașinii de aplicat îngrășăminte, dar sunt influențați și de alți factori. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt cei legați de starea și umiditatea îngrășământului.

Nu există nici o mașină, oricât de perfecționată tehnic ar fi, care să poată lucra perfect atunci când însușirile fizice ale îngrășămintelor sunt necorespunzătoare.

Îngrășămintele chimice sub formă de pulberi sunt foarte higroscopice preiau umiditate atât în timpul depozitării în condiții proaste, cât și în timpul manevrării pentru încărcarea mașinii și chiar în timpul distribuirii. Ca urmare a umezirii, particulele de îngrășămînt aderă între ele, se formează bulgări de diferite dimensiuni, prin aceasta scade precizia dozării și crește gradul de neunifomitate al distribuției. La un anumit grad de umezire îngrășămintele pot adera și de organele mașinii de aplicat, cu care vin în contact, înrăutățind și mai mult calitatea distribuției.

Una dintre cele mai importante reguli la utilizarea mașinilor de aplicat îngrășăminte chimice este să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulație mai mare decât cea de fabricație și să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceață sau burniță.

Pentru evitarea poluării solului este important și modul în care sunt manevrate îngrășămintele. Orice intervenție prin care pe sol ajung concentrate cantități mai mari de îngrășăminte, de exemplu la încărcarea buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în zona respectivă. Mașinile de aplicat îngrășăminte chimice trebuie să permită golirea comodă și sigură a cantității de îngrășământ care nu s-a consumat la sfârșitul lucrului.

Aplicarea îngrășămintelor chimice ca fertilizare de bază, se poate face sub aratură, împreună cu gunoiul de grajd, sau separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat, împreună cu semănatul.

În toate cazurile se folosește ca îngrășământ de bază unul mai greu solubil în apă.

La aplicarea îngrășămintelor chimice trebuie să se țină cont de exigențele specifice culturilor. De exemplu, îngrășămintele care conțin clor ca ion însoțitor, nu se recomandă a fi aplicate la culturi din familia Solanaceae (tutun, tomate, cartof) deoarece influențează negativ producția, mai ales din punct de vedere calitativ, în schimb pot fi aplicate cu succes la sfecla de zahăr și la culturi rădăcinoase.

Îngrășămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcție de raportul dintre nutrienți. De exemplu: cele în care predomină P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc.

Se recomandă extinderea cu precauție a folosirii îngrășămintelelor foliare. Folosirea acestor îngrășăminte reduce riscul de poluare a apelor cu nitrați datorită cantităților mici utilizate, aplicate pe foliajul plantelor, precum și prin stimularea consumului de nutrienți existenți excedentar în sol. Dar aceste îngrășăminte se vor folosi numai ca o completare a necesităților de producție și nu trebuiesc utilizate în exclusivitate, deoarece evitarea sau neglijarea fertilizării solului produce sărăcirea și degradarea acestuia într-un timp relativ scurt.

Sunt necesare o serie de precauții atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrășăminte chimice

● evitarea fertilizării cu azot toamna dacă solul este bine aprovizionat cu azot și aplicarea unor doze reduse dacă solul este mai slab aprovizionat cu azot;

● adoptarea unei maxime prudențe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafață; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau înghețat;

● adoptarea unor măsuri maxime de siguranță în cazul stocării, manipulării și administrării îngrășămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune și să aibă volume corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce împiedică dispersia în vânt, mai ales când se lucrează în apropierea unor surse de apă;

● asigurarea tuturor condițiilor unei administrări corecte a îngrășămintelor pe terenurile în pantă, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului și pericolele de pierdere a nutrienților prin scurgeri de suprafață;

● în cadrul culturilor din sere nu se vor evacua în afara acestora apele provenite din irigații, care conțin printre alte substanțe și fertilizanți. Această cerință se realizează prin recircularea întregii cantități de apă rezultată din colectarea drenajului, condensului și a apei de irigații;

● utilizarea îngrășămintelor uscate și cu granulația optimă;

● evitarea administrării lor atunci când umiditatea aerului este ridicată (pe timp de ceață, burniță sau ploaie).

Îngrășăminte organice

În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important.

Perioadele când se aplică îngrășăminte organice trebuie stabilite în funcție de diferite condiții

● în perioadele definite ca "perioade de interdicție", așa cum sunt prevăzute în Tabelul 6.5.1 este interzisă aplicarea îngrășămintelor organice pe terenurile agricole;

● cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creștere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienților de culturi și a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puțin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iernii, trebuie împrăștiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înființează o cultură de toamnă;

● în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat;

● când starea solului (sol crăpat profund) și a resurselor de apă (lipsă de apă în sol) fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren.

Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu întoarcerea brazdei), în condiții meteorologice favorabile, în special pe timp noros și cu vânt slab.

Pe măsură ce gunoiul se împrăștie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare și încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile ușoare (nisipoase) și în zonele secetoase și mai puțin adânc, până la 18 - 25 cm pe terenurile grele, reci și în regiuni umede.

Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 - 6 cm.

Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depășească 75%.

Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării.

Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime.

Îngrășămintele organice fluide - dejecții fluide mixte, diluate sau nu, fracția lichidă de la separarea dejecțiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spălarea dejecțiilor - -pot fi folosite, în anumite condiții, pentru fertilizare. Mașinile de aplicat îngrășăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere și dispozitive de aplicare.

Dispozitivele de aplicare pot fi

● cu duză de stropire de la înălțime relativ mică, cu deflector de tip evantai (pentru funcționare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune);

● cu aspersor (presiunea necesară funcționării aspersorului este creată de o pompă centrifugă);

● cu dozator rotativ și cu furtunuri.

Furtunurile distribuie îngrășămintele fluide pe o linie perpendiculară pe direcția de înaintare. Furtunurile pot lăsa îngrășămintele să curgă pe sol de la înălțime cât mai mică. Metoda cea mai bună și mai nepoluantă este cea la care furtunurile sunt în legatură cu brăzdarele, iar îngrășămintele sunt astfel încorporate direct în sol.

Primele două procedee de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, deoarece provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanțelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee trebuie evitate pe cât posibil.

Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrășăminte chimice, în special cu cele fosfatice.

Nu toate îngrășămintele chimice se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatul de amoniu, de calciu și de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd.

În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porțiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condițiile meteorologice (absența precipitațiilor în momentul aplicării) și starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă).

Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor și utilajelor de administrare a îngrășămintelor de orice fel în apele de suprafață sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului și se sancționează potrivit legii.

În timpul administrării îngrășămintelor organice naturale lichide și semilichide se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă

● îngrășămintele organice lichide și semilichide se aplică, de regulă, prin injectare în sol;

● să se aibă în vedere condițiile meteorologice și starea solului; în cazul aplicării la suprafața solului, se va evita împrăștierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor;

● să se evite orice descărcare accidentală sau intenționată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât și la administrarea acestor îngrășăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanșeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate.

Uniformitatea de administrare la suprafața solului, pe lățimea de lucru, se recomandă a fi de peste 75%.

Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere și nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitrați.

În nici un caz nu se vor efectua reparații sau alte operații, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parțial sau total.

Din construcție, aceste utilaje trebuie să permită curățirea rezervorului și a echipamentelor simplu și rapid și fără să permită producerea poluării mediului ambiant.

În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare.

Îngrășăminte verzi

Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență sporită pe solurile podzolice și nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcție de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc.

Pentru ușurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată și tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunțească masa vegetală printr-un discuit.

Pe solurile grele argiloase, ca și pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puțin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă.

Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrășământ este deosebit de indicat, cu condiția ca îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu.

Este bine să se țină seama, la stabilirea momentului încorporării și de recomandările privind stadiul optim de vegetație al culturii utilizată ca îngrășământ verde.

De exemplu, la lupin și mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza în care păstăile sunt formate.

La măzăriche, sulfină, muștar, rapiță, hrișcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.

6.6.3. Cerințe speciale pentru aplicarea fertilizanților

Îngrășămintele solide pot produce poluare numai în situația unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare.

Îngrășămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare.

Se interzice aplicarea gunoiului, ca și a oricărui tip de îngrășământ, pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic și pe terenurile cu exces de apă, înghețate sau acoperite cu zăpadă.

În plus față de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă

● solul este crăpat (fisurat) în adâncime;

● solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură;

6.7. Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă abruptă

Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafață, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale și în mod deosebit cantitatea de precipitații.

Riscul este maxim când îngrășămintele sunt aplicate superficial și când urmează o perioadă cu precipitații abundente.

Se recomandă ca fertilizarea să fie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol și ținând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrășăminte, mai ales dejecții lichide, când sunt prognozate precipitații intense).

Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei.

Pe terenurile cu pantă de peste 12% fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 ore de la momentul aplicării, ideal fiind odată cu aplicarea).

O atenție deosebită trebuie acordată culturilor pomicole și viticole, situate de regulă pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului și, implicit, pericolele de pierdere a nutrienților prin șiroire, sunt mai frecvente și mai intense.

Spațiile destinate trecerii mașinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, se realizează odată cu înființarea culturii, prin închiderea șubărelor de la semănătoare, sau, în anumite cazuri, vor fi deschise după răsărirea plantelor.

Dacă acest lucru nu este posibil, datorită sistemului de cultivare al plantei respective, atunci în spatele roților mașinilor agricole se recomandă un sistem de afânare superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective și astfel a riscului erozional și de scurgere a nitraților.

Atunci când se folosește plugul reversibil și se efectuează arătura perpendicular pe pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea și deplasarea (alunecarea) lentă a solului.

Semănatul culturilor, ca și toate celelalte operații agricole pe terenurile care sunt situate în pantă trebuie să se efectueze doar pe curbele de nivel.

6.8. Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă

Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecție și benzi tampon (fâșii de protecție) în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel.

Zone de protecție - se instituie în conformitate cu art. 40 și Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lățimea zonelor de protecție este stabilită în funcție de lățimea cursului de apă, tipul și destinația resursei de apă sau amenajării hidrotehnice (anexa 12)

Benzi tampon (Fâșii de protecție) - benzi adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului astfel:– 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;– 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.

Lățimea benzilor tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.

Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum și a lacurilor și nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică,.

6.9. Restricții privind aplicarea fertilizanților pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă

Pe soluri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrășămintelor, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.

În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd.

Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrășăminte pe bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă reținută de sol prin schimb ionic.

Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacității de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.

6.10. Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafață

Pierderile de nitrați din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitații mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetație. În condițiile specifice țării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantități mai mari sau mai mici de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi) și din mineralizarea materiei organice din sol.

Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiții favorabile de temperatură și umiditate și când există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor cu nitrați.

În contracararea acestui fenomen, rotația culturilor are un rol esențial.

Se recomandă intercalarea în rotație cu cultura principală a unei culturi cu creștere rapidă, capabilă să valorifice azotul rezidual și care în primăvară poate fi folosită ca îngrășământ verde pentru cultura de primăvară-vară.

Alte mijloace complementare de reducere a azotului rezidual pot fi următoarele

● limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, știut fiind că acestea intensifică procesele de mineralizare a materiei organice;

● reducerea la minim a perioadelor când solul este necultivat;

● rotații în care să fie inclusă o cultură de toamnă;

● în rotația culturilor cu sistem radicular superficial și cu perioade de creștere scurte (legume și fructe: spanac, salată, căpșuni, ceapă, praz; unele culturi de câmp: cartofi, mazăre, fasole) trebuie inclusă cultura a doua sau cereale care extrag azotul mineral rezidual din sol;

● introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig și îngheț, cu sistem radicular puternic, capabile să ocupe rapid terenul și să formeze un covor vegetal suficient de des și de omogen ca să protejeze solul de efectul precipitațiilor de toamnă - iarnă;

● în rotațiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în urma culturii leguminoase;

● trebuie asigurat un management corespunzător pentru resturile vegetale care conțin cantități importante de azot. Resturile vegetale pot fi utilizate ca îngrășământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau se folosesc ca mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absența unei culturi care să consume azotul rezidual.

6.11. Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe)

Aplicarea îngrășămintelor pe pajiști conduce la următoarele efecte pozitive

● creșterea producției, în mod deosebit ținând cont de faptul că terenurile cu pajiști au în general o clasă de calitate coborâtă;

● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depășește 80 % din producția anuală, plantele otrăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile puternic degradate se obține o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei.

● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase);

● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora.

Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N/ha/an și de a nu se aplica în perioadele de interdicție.

Exploatațiile care nu dețin studii agrochimice vor aplica pe pajiști maximum 80 Kg N substanță activă/ha/an din îngrășăminte chimice.

Pe suprafețele pe care există angajamente voluntare de agro-mediu și climă care interzic aplicarea îngrășămintelor chimice sau limitează cantitățile de îngrășăminte organice care se aplică, aceste limitări vor fi respectate.

Exploatațiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantități de îngrășăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice cu condiția ca aplicarea îngrășămintelor organice să se facă cu respectarea limitei maxime admise de 170 kg N/ha/an sau a limitei prevăzute de angajamentul voluntar de agro-mediu și climă.

Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel: 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35% pentru coasa a doua (mai 20%, iunie 15%) și 25% pentru coasele următoare (iulie - 15%, august 10%).

În general, gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiștile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitații suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiștilor cu gunoi este de 4-6 ani, dar cele mai mari sporuri se obțin în anul 2 și 3 de la aplicare.

Gunoiul de grajd este considerat ca cel mai bun îngrășământ organic, atât prin compoziția chimică complexă, cât și datorită efectului deosebit de favorabil pe care îl are asupra producției și mai ales asupra compoziției vegetației pajiștilor.

Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajiști, cu o mai bună repartizare în timp a lucrărilor și cu rezultate agronomice corespunzătoare se recomandă compostarea acestuia.

Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este aplicat în cantități mai mici de 15 t/ha (ceea ce corespunde unei cantități de gunoi de grajd proaspăt de 30-t/ha). Aplicarea compostului se poate face pe o lățime mai mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrășăminte organice deoarece compostul este omogen și are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede.

Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală.

Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcție de modul său de exploatare. Astfel, la o producție de fân de 4 t/ha, în condițiile exploatării ca fâneață are loc exportul a: 80-85 Kg N, 25-32 Kg P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor), 85100 Kg K(2)O (oxid de potasiu), 47-50 Kg CaO (oxid de calciu).

În cazul în care producția de furaj este destinată însilozării sau uscării prin sisteme artificiale sunt necesare cosiri mai frecvente și furajul fiind mai tânăr este, mult mai bogat în azot și elemente.

În condițiile fermelor din zona de deal și munte, perioada de stabulație este mai lungă datorită iernilor prelungite. În plus dispersarea parcelelor, depărtarea față de sediul fermei și dificultățile cauzate de căile de acces pot determina fenomene de poluare în condițiile în care îngrășămintele organice nu sunt stocate, compostate și aplicate în mod corespunzător.

În condițiile pășunatului liber, animalele sunt lăsate să circule pe întreaga parcelă, suprafața repartizată stabilindu-se în funcție de necesarul de hrană și de producția pajiștii. Pentru a obține un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată.

O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc.

Conținutul de substanțe minerale din furaje este influențat de compoziția botanică a furajului, stadiul de vegetație, fertilitatea solului, îngrășămintele aplicate, condițiile climatice etc, iar concentrația de substanțe minerale uscate din dejecții variază în principal cu fenofaza de vegetație a plantelor și cu categoria de animale. Utilizarea nutrienților este mai mare la vacile de lapte productive și mai mică la tineret și la oi.

Din nutrienții ingerați, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor și calciu și 80-90% potasiu, magneziu și alți constituenți minerali. Aceștia nu sunt considerați pentru fertilitatea solului, decât cei sub formă disponibilă pentru plante. Există diferențieri mari între conținutul dejecțiilor solide și urinei în nutrienți disponibili pentru plante.

Dejecțiile solide conțin celuloză nedigerată din furaj și resturi de lignină, substanțe minerale și microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produșii lor metabolici. Conținutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă și 65% în cea de oaie. Cantități considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul.

Urina are o cantitate mare de apă - 90% și compuși azotați, rezultați din distrugerea proteinei, substanțe zaharoase și alți produși finali ai metabolismului cu câteva minerale. Proporția de azot excretat prin urină crește cu creșterea azotului din hrană.

Azotul și fosforul din dejecțiile solide se află sub formă de compuși organici și aceasta reclamă o acțiune prelungită a microorganismelor din sol înainte de a deveni disponibile pentru plantă. Insectele, gândacii, râmele și păsările pot influența distrugerea și încorporarea dejecțiilor solide în sol. Organismele mai mici sunt prezente în număr mai mare și sunt mai active în solurile cu fertilitate mai ridicată față de cele cu fertilitate mai scăzută. Vremea călduroasă întârzie viteza de descompunere, în timp ce vremea rece și umedă o accelerează. Vremea ploioasă determină spălarea constituenților solubili din dejecțiile solide.

În urină, azotul și potasiul sunt sub formă solubilă deoarece are loc o hidroliză rapidă a ureii care constituie fracția majoră a azotului și conduce la un pH ridicat, o proporție de azot este pierdută prin volatilizarea amoniacului. Vremea este importantă deoarece precipitațiile produc spălarea ureii, a nitraților rezultați din nitrificarea amoniacului, în timp ce volatilizarea este crescută în condiții calde și uscate.

O vacă cu lapte excretă în timpul unei perioade de pășunat (150 zile) aproximativ 4200 - 4900 kg dejecții solide respectiv 2100 - 2300 l urină, cu un conținut de azot, fosfor și potasiu dat de tabelul 3.1 Zilnic excretă 25-30 kg ceea ce înseamnă 10-12 defecări, fiecare cu 2,5 - 3 kg.

Cantități mai mari sunt excretate în timpul nopții și dimineața devreme. Dejecțiile sunt răspândite neuniform pe suprafețele de pășunat, dar există și o concentrare pe suprafețele de odihnă din timpul nopții sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc.

În cadrul planului de fertilizare organică al pășunilor trebuie să se țină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe pășune sunt mult mai mici comparativ cu cel de pe fânețe, datorită readucerii în circuit a unei părți importante din substanța organică și nutrienți minerali.

La stabilirea dozelor de îngrășăminte trebuie avute în vedere alături de cantitățile disponibile, de capacitatea de stocare a acestuia și de

● capacitatea solului de descompunere a materiei organice care se aplică suplimentar prin gunoiul de grajd compostat;

● necesarul covorului vegetal în elemente fertilizante. Acest necesar trebuie adaptat permanent la parcelă, ținând cont de

() estimarea potențialului climatic al sezonului și compararea cerințelor turmei de animale de pe suprafața pășunată cu calculul exporturilor corespunzătoare principalelor macroelemente;

() estimarea diferitelor surse de azot disponibile: azotul din sol, fixat simbiotic, îngrășământul organic și dejecțiile animalelor care pășunează, îngrășămintele chimice, restituirile organice cu fosfor și potasiu, adaosuri minerale complementare etc.

7. Recomandări privind managementul agricol pentru limitarea transferului de nitrați către corpurile de apă

1. Acoperirea solului cu vegetație în perioada toamnă-iarnă

Solul nu va fi niciodată lăsat "ca ogor negru sau fără resturi vegetale".

Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosință arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul (uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). Astfel de practici au avantajul că duc la creșterea conținutului de materie organică în stratul superficial al solului.

După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune și în condiții de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată.

În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetație (culturi de toamnă) sau să rămână nelucrat ca miriște, porumbiște sau acoperit cu mulci vegetal.

Porumbiștea nu oferă suficientă protecție împotriva eroziunii și din acest motiv, nu numai porumbul, dar și alte prășitoare sunt de evitat.

2. Culturi de acoperire (catch-crops)

Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu creștere rapidă care cresc simultan, sau în intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la raționalizarea timpului disponibil pentru creșterea plantelor.

Culturile de acoperire (secara, muștar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii din sol a substanțelor minerale prin absorbția lor în intervale de timp cu vegetație lentă (perioade de interdicție în aplicarea îngrășămintelor).

Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu și sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanți către rețeaua de râuri și lacuri, sau ar percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrășăminte verzi.

8. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiții de irigație

Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică de primă importanță în asigurarea unor producții vegetale ridicate din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Pe terenurile irigate, în anumite situații, poate însă crește riscul de poluare a apelor cu nitrați prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrășăminte care se aplică la culturile irigate și pe de altă parte datorită realizării în sol a unor condiții optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiții care favorizează mineralizarea materiei organice și formarea de nitrați.

În condiții de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitrați și iminența acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt: abundența nitraților existenți în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei), precum și cantitățile de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitrați este mai mare. Astfel de condiții se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot.

Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus.

Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt următoarele

● alegerea tehnicii de irigare și a cantităților de apă aplicate în funcție de caracteristicile solului;

● aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafață;

● momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un ușor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situație apa aplicată se consumă foarte intens;

● măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de sol și să utilizeze mai intens apa și nutrienții;

● adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul și topografia terenului, cu cantitatea și calitatea apei disponibile, cu exigențele culturii și condițiile climatice din zonă;

● pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitațională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare;

● pe soluri cu textură medie și fină, cu grad scăzut de infiltrare și capacitate mare de reținere a apei, se pot practica metode de irigare specifice.

9. Documente de evidență ale exploatației agricole

Documentele de evidență ale exploatațiilor agricole trebuie astfel întocmite și completate încât să permită autorităților de inspecție și control să constate

● Planul simplificat de fertilizare, conform anexei 10

● șeptelul fermei, pe specii și categorii de producție, identificarea și înregistrarea acestuia, registrele de evidență a efectivelor, precum și perioada de timp în care animalele sunt menținute în fermă;

● presiunea manifestată de îngrășămintele organice la nivelul exploatației agricole (conform tabelului 6.2);

● cantitatea oricărui tip de îngrășământ de origine animală și natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecții lichide, dejecții semifluide-păstoase, îngrășăminte organice lichide, nămol de canalizare) exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/importului precum și numele și adresa destinatarului/furnizorului;

● capacitățile de stocare pentru dejecțiile animale (la nivelul fermei și/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerințele minime impuse de perioadele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor.

Orice document de evidență al fermei, din categoria celor prevăzute se păstrează pe o perioadă de 3 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.

Anexa Nr. 1

Definiții ale termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul Codului de bune practici agricole– "ameliorator al solului" - produs de sinteză care se adaugă solurilor, în principal, pentru ameliorarea proprietăților fizice;– "amendament al solului" - material adăugat în sol a cărui funcție principală este ameliorarea proprietăților fizice și/sau chimice și/sau activitatea biologică a acestuia;– "amendament calcic și/sau magnezian" - amendament mineral care conține calciu și/sau magneziu, în general sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonați, destinat, în principal, menținerii sau ridicării pH-ului solului;– "amendament mineral" - amendament fără materie organică și fără conținut cunoscut în azot, fosfor, potasiu și oligoelemente;– "amendament organic" - produs de origine vegetală și/sau animală care se adaugă solului, în principal, pentru îmbunătățirea proprietăților fizice și activității biologice a acestuia;– "amendament organo-mineral" - produs în care substanțele și elementele utile sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestec și/sau combinare chimică a amendamentelor organice și a amendamentelor conținând calciu, magneziu și/sau sulf;– "aplicarea îngrășămintelor" - termen general pentru ansamblul procedeelor de aplicare a îngrășămintelor și/sau amendamentelor unor culturi, prin încorporare în sol, pe sol sau ambele (termenul este cuprinzător pentru împrăștierea, pulverizarea, prăfuirea, precum și pentru metodele specifice de aplicare, constând în injectarea în sol și semănatul combinat, în rânduri, a semințelor și îngrășămintelor, ce se poate extinde și la tehnicile de film nutritive - pulverizare foliară și de adăugare a îngrășămintelor în apa de irigație);– "asimilabilitate" - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură;– "bălegar" - amestec de dejecții solide și lichide cu așternut și resturi de hrană, care îi dau o consistență solidă;– "benzi înierbate" - benzi alcătuite din vegetație spontană/cultivată, care nu necesită udare, fertilizare sau tratamente fitosanitare;– "cerințele culturii" - cantitatea de îngrășăminte cu azot necesară formării producției principale și secundare;– "compus cu azot" - orice substanță conținând azot, alta decât azot gazos molecular;– "conținut declarat" - indicare a cantității, formei și solubilității elementelor nutritive, garantată în limitele de toleranță specificate și legale;– "cultură de acoperire" - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol și de prevenire a eroziunii solului și care nu se recoltează;– "culturi de toamnă": culturi semănate în intervalul august - octombrie, prin metoda clasică sau direct în miriște;– "dejecții lichide (tulbureala)" - îngrășământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecții animale, lichide și solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri și cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguș, etc. și nutrețul care rămâne de la hrana animalelor;– "denitrificare" - proces de reducere biochimică a nitraților sau nitriților sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular (N2) fie ca oxizi de azot;– "doza de aplicare" - masa sau volumul de îngrășământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe unitatea de suprafață cultivată sau pe unitatea de masă sau pe unitatea de volum de sămânță tratată;– "efluenți de silozuri" - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de însilozare din silozuri;– "element nutritiv" - element chimic esențial în creșterea plantelor;– "eutrofizare" - proces de îmbogățire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitrați și fosfor, a apelor de suprafață;– "fâneață" - terenul înierbat sau înțelenit în mod natural sau prin semănat, menținut cu sau fără supraînsămânțări periodice, a cărui producție vegetală este cosită;– "fertilitatea solului" - capacitatea unui sol de a asigura creșterea plantelor;– "fertilizant" - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriția plantelor, precum și pentru ameliorarea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului;– "fertilizare" - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante;– "gunoi" - amestec de așternut de paie și dejecții de animale, în curs de transformare biologică;– "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca așternut, resturi de hrană, apă;– "îngrășământ" - în legislația națională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului sănătății nr. 6/22/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrășămintelor în vederea înscrierii în lista îngrășămintelor autorizate cu mențiunea RO-ÎNGRĂȘĂMÂNT cu modificările și completările ulterioare, pentru utilizarea și comercializarea în România, prin îngrășământ chimic se înțeleg: toate produsele destinate îmbunătățirii fertilității solului și a nutriției plantelor, aplicate atât pe sol, cât și pe plante, ca amendamente de sol, îngrășăminte chimice ce au suferit transformări chimice, îngrășăminte organominerale, îngrășăminte biologice și stimulatori de creștere.– "îngrășământ complex" - un îngrășământ compus, obținut printr-o reacție chimică, în soluție sau, în stare solidă, prin granulare, care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali. În stare solidă, fiecare granulă conține toți nutrienții în compoziția declarată;– "îngrășământ compus" - un îngrășământ care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali și care a fost obținut printr-o reacție chimică sau prin amestec sau combinația acestora;– "îngrășământ cu azot (azotos)" - orice substanță care conține un compus cu azot și care este administrat pe/în sol pentru a intensifica creșterea plantelor;– "îngrășământ cu solubilizare lentă" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive sunt sub formă unor compuși chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se desfășoară în timp;– "îngrășământ de amestec" - un îngrășământ obținut prin amestecarea pe cale uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică;– "îngrășământ foliar" - un îngrășământ destinat aplicării pe frunzișul plantelor în vederea absorbției foliare a nutrienților;– "îngrășământ granulat" - îngrășământ solid format din particule de mărime medie predeterminată prin granulare;– "îngrășământ în soluție" - un îngrășământ lichid care nu conține particule solide;– "îngrășământ în suspensie" - un îngrășământ cu două faze, în care particulele solide sunt menținute în suspensie în faza lichidă;– "îngrășământ încapsulat" - îngrășământ ale cărui particule sunt acoperite cu un strat dintr-un material diferit, în scopul ameliorării comportamentului și/sau modificării caracteristicilor respectivului îngrășământ;– "îngrășământ lichid/fluid" - un îngrășământ în suspensie sau în soluție, termen utilizat și pentru amoniacul lichefiat;– "îngrășământ chimic (anorganic/chimic)" -orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial;– "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține sau provine din substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale, chiar dacă au suferit o transformare. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare;– "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale;– "îngrășământ simplu" - un îngrășământ care conține, într-o proporție ce trebuie declarată, doar unul dintre nutrienții principali (azot, fosfor sau potasiu);– "macroelement", "nutrient principal" - înseamnă exclusiv azotul, fosforul și potasiul;– "mineralizare" - descompunerea microbiană a unui material sau îngrășământ organic în sol, cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă;– "nutrient secundar" - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf;– "oligoelemente" - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse față de cantitățile de nutrienți principali și secundari;– "pășune" - terenul înierbat sau înțelenit în mod natural sau prin semănat, menținut cu sau fără supraînsămânțări periodice și care se folosește pentru pășunatul animalelor;– "percolare" - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe care le conține;– "solubilitatea unui element fertilizant" - cantitatea dintr-un element nutritiv, extras întru-un mediu specific, în condiții specifice și care se exprimă în procent de masă din elementul fertilizant;– "șeptel" - toate animalele domestice ținute sau crescute pentru folosință sau producție;– "teren înierbat" - suprafețe de teren, altele decât pajiști permanente pe care vegetația predominantă este constituită din plante erbacee spontane sau cultivate;– "tip de îngrășământ" - înseamnă îngrășăminte care au o denumire de tip comună, prevăzută în anexa I a Regulamentului (CE) 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele;– "unitate fertilizantă" - masă unitară a unui element fertilizant;– "unitate vită mare (UVM)" - unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii și categorii de animale, pe baza cerințelor nutriționale și a cantității de dejecții produse de acestea prin raportarea la cerințele nutriționale și dejecțiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci);– "zone vulnerabile la poluarea cu nitrați" - suprafețe de teren agricol în care prin percolare sau scurgere se încarcă apele freatice și/sau de suprafață cu nitrați proveniți din surse agricole, peste limitele admise.– "benzi tampon" (fâșii de protecție) - suprafețe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață stabilite prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanților;– "zone de protecție"- suprafețe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă.

Anexa Nr. 2

SCHEMĂ DE CLASIFICARE A PRODUSELOR FERTILIZANTE

Din punct de vedere al originii, îngrășămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) și organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. și plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.).

În practica producătorilor de îngrășăminte și în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora.

● după natura lor:– îngrășăminte miner ale/anorganice - ai căror nutrienți declarați se găsesc sub formă de minerale obținute prin extracție sau prin procedee industriale fizice și/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea și produsele sale de condensare sau de asociere, precum și îngrășămintele care conțin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice;– organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare;– organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale.

● după modul de obținere:– îngrășăminte chimice/de sinteză, în care impropriu sunt incluși și unii compuși minerali naturali (fosforitele, salpetru de Chile).– îngrășăminte naturale, înțelegând, de regulă, produse organice de natură vegetală sau animală, deși pot fi incluși și compușii minerali naturali.

● după modul de condiționare:– îngrășăminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete ș.a.);– îngrășăminte lichide - în suspensie (îngrășământ bifazic în care particulele solide sunt menținute în suspensie în faza lichidă) și în soluție (clare, care nu conțin particule solide în faza lichidă).

● după numărul de nutrienți declarați:– îngrășământ simplu - un îngrășământ care conține, într-o proporție care trebuie declarată, doar unul dintre nutrienții principali (azot, fosfor sau potasiu);– îngrășământ compus - un îngrășământ care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali și care a fost obținut printr-o reacție chimică sau prin amestec sau combinația acestora;– îngrășământ complex - un îngrășământ compus, obținut printr-o reacție chimică, prin soluție sau, în stare solidă, prin granulare, care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali. În stare solidă, fiecare granulă conține toți nutrienții în compoziția declarată;– îngrășământ de amestec - un îngrășământ obținut prin amestecarea uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică;– îngrășământ foliar - un îngrășământ cu macro și microelemente destinat aplicării extraradiculare pe frunzișul plantelor.

● după nutrienți:– principali - exclusiv azotul, fosforul și potasiul;– secundari - calciu, magneziu, sodiu și sulf;– oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse comparativ cu nutrienții principali și secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate.

● în funcție de doza utilizată

1. îngrășăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) - cu aplicare în doze de ordinul zecilor până la sutelor de kg substanță activă/ha;

2. îngrășăminte cu macro și/sau microelemente aplicate extraradicular în cantități de ordinul kg de substanță activă/ha.

Anexa Nr. 3

Tipuri de îngrășăminte chimice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare

Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică

Principalele tipuri de îngrășăminte care conțin azot sub formă nitrică sunt:– azotatul de calciu cu 15,5% N și 36% Ca;– azotatul de sodiu cu 16,4% N și 27% Na;– azotatul de potasiu cu 13,7% N și 46,5% K(2)O.

Îngrășămintele se remarcă prin solubilitatea foarte mare în apă, iar umiditatea relativă critică determinată la temperatura de 30 °C este ridicată, respectiv de 46,7% la azotatul de calciu, 72,4% la azotatul de sodiu și 87,5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic îngrășământ din această clasă este azotatul de calciu, iar cel mai puțin higroscopic azotatul de potasiu.

La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluția solului, de unde parțial este consumat de plante, parțial intră în diferite reacții cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălata). Cantitatea levigată este în funcție de volumul de apă ce se infiltrează (crește cu intensitatea infiltrației), de viteza de asimilare a plantelor (scade cu creșterea consumului plantelor) și de porozitatea solului (se reduce cu creșterea porozității).

Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală

Îngrășăminte care conțin azotul sub formă amoniacală sunt:– Amoniacul anhidru, cu un conținut de 82% N, folosit ca îngrășământ, fie direct sau ca ape amoniacale, fie ca materie primă pentru obținerea diferitelor tipuri de îngrășăminte cu azot, simple și complexe. Deoarece la aplicare direct în sol sau cu apa de irigație au loc pierderi importante prin volatilizare (până la 50-60 %), este indicat să fie utilizat cu stabilizatori acizi.– Sulfatul de amoniu, care conține 21% N și 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă și are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30°C. Prin conținutul de sulf se asigură și fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parțial absorbit de plante, parțial adsorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrășământului o reacție fiziologică acidă la care contribuie și radicalul SO(4)^-2. Ionul nitrat poate fi parțial consumat de plante sau levigat.– Clorura de amoniu are un conținut de 26% N și 66% Cl, cu o utilizare redusă și în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H2S ca în cazul sulfatului de amoniu.

Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal

Din această categorie de îngrășăminte care conțin ambele forme de azot, nitric și amoniacal, fac parte:– Azotatul de amoniu conține 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică și jumătate amoniacal, foarte solubil în apă, 187 g/100 g de apă la 20°C. Umiditatea relativă critică este 52% la 30°C. Este un îngrășământ higroscopic și prezintă riscul de explozii la temperaturi ridicate, impunâdu-se anumite precauții la transport, păstrare și manipulare. Prin amestecare cu carbonat de calciu sau dolomit se obține nitrocalcarul.

La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre și alcaline, iar pe solurile acide și slab acide în doze mici și moderate sau odată cu amendarea calcică.

– Nitrocalcarul conține 27% N și nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacție fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu reacție acidă.– Sulfonitratul de amoniu, cu un conținut de 25-26% N și 15% S, utilizat cu rezultate deosebite pe solurile deficitare în azot și sulf; deși are un conținut ridicat în azot, se depozitează și se manipulează foarte ușor.

Îngrășăminte cu azot amidic (ureic)

Din categoria îngrășămintelor cu azot amidic fac parte:– Ureea - principalul îngrășământ cu azot sub formă amidică, cu un conținut de 46% N. Este foarte solubil în apă, 108 g/100 g apa la 20°C, nu este higroscopic, iar umiditatea relativă critică la 30°C este de 75,2%. Conținutul de biuret al îngrășământului trebuie să fie de maximum 2%, din cauza efectului toxic asupra plantelor. Aplicarea sa necesită cunoașterea unor bune practici agricole pentru a evita pierderi de substanță activă prin evaporarea amoniacului. La aplicarea în/pe sol, azotul amidic este transformat (hidrolizat) în amoniac și dioxid de carbon în prezența activității ureazei. Prin tratarea ureei cu inhibitori ai ureazei, enzima responsabilă de hidroliza ureei, se pot reduce pierderile de substanță activă prin volatilizare. Chiar la temperaturi relativ scăzute, transformarea azotului amidic la azot amoniacal este completă în câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20 °C, în câteva ore. Când urea nu este încorporată în sol, ci aplicată la suprafața solului, au loc pierderi substanțiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului și astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de plante, iar cea care rămâne în sol, fără să fie adsorbită în complex sau consumată de plante, este supusă procesului de nitrificare. Activitatea bacteriilor nitrificatoare este influențată de condițiile de sol, temperatură și reacție. Ea este inhibată la valori pH mai mici de 5.5 și mai mari de 8.7 și respectiv la valori ale temperaturii sub 10 °C și peste 40 °C. Ionul nitrat obținut prin oxidarea biologică a ionului de amoniu poate fi consumat de plante sau levigat.– Cianamida de calciu - reprezintă un îngrășământ cu 16-22% N, higroscopic, deși solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrășământul este destul de puțin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacției fiziologică alcalină a fertilizantului.– Fosfatul de uree - un îngrășământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum și în sistemele de irigații, sere sau solarii.

Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile)

Apariția îngrășămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanță activă (azot nitric și/sau amoniacal) prin procese de evaporare sau levigare (spălare). Din această grupă de fertilizanți fac parte:– Ureea peliculată cu sulf - cu un conținut de 20-39% N, în funcție de grosimea peliculei de sulf.– Ureoform (UF) - este un îngrășământ conținând ureo-formaldehidă cu 39% N, pulbere, cu o solubilitate în apă rece de sub 0,1%.– Crotonilidendiureea (CDU) - este un îngrășământ ureo-crotonaldehidă cu un conținut de 28-30% N, pulbere, cu o solubilitate în apă sub 0,2%.– Izobutilendiureea (IBDU) - conține 34% N și are o solubilitate în apă sub 0,5%.

Avantajul acestei clase de fertilizanți îl reprezintă creșterea gradului de utilizare a azotului, în special pe solurile nisipoase și pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare a îngrășământului.

Dezavantajul acestora îl reprezintă prețul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru culturi foarte profitabile, arbuști, plante ornamentale.

Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot)

Această categorie de fertilizanți poate fi împărțită în:– Soluții cu azot fără presiune de vapori - conțin între 16 și 32% N și se obțin prin dizolvarea azotatului de amoniu, ureei, sulfatului de amoniu, azotatului de calciu, fosfatului de uree, azotatului de uree, fie în amestec fie singure; cele mai cunoscute și utilizate sunt soluțiile de azotat de amoniu și uree.

Îngrășământul lichid A-320 (0-45-34) (URAN) cu un conținut de 32% N, conține toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric și amidic) și se aplică în fertigare, în timpul vegetației prin aspersiune o data cu apa de irigație. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot (substanță activă) se poate fracționa în 2-5 etape, în funcție și de faza de vegetație. Alte variante utilizate sunt: A 160 (0-46-0), A 200 (0-57-0), A 280 (0-39-30), precum și A 300 (0-42-32).

– Soluții cu presiune de vapori scăzută: ape amoniacale (conțin doar amoniac) în variantele 201 (24-0-0) și 247 (22-65-0), respectiv amoniacați în variantele 300 (18-27-25), 370 (17-67-0), 410 (19-58-11) și (2265-0).

Tipuri de îngrășăminte organo-minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare

Îngrășăminte le cunoscute sub numele de organominerale de tip L-200 și L-300 sunt îngrășăminte care conțin azot organic și se obțin din lignit (azot organic) și uree (azot amidic). Ele se caracterizează prin conținuturi ridicate de substanțe humice (13-24%) și de azot (20-30 %) care au influențe ameliorative asupra conținutului de humus din solurile sărace în materie organică.

Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare și nitrificare a ionului de amoniu sunt încetinite și prelungite pe parcursul vegetației plantelor o perioadă considerabil mai lungă decât în cazurile în care compușii respectivi cu azot se utilizează la fertilizare ca atare. Persistența mai îndelungată în sol facilitează asimilarea azotului de către plante într-o proporție mai mare decât din azotatul de amoniu și uree, iar levigarea acestuia este mai redusă.

Îngrășăminte cu azot organic și mineral

Din această categorie de îngrășăminte fac parte compușii de adiție ai ureei care pe lângă azotul amidic conțin, fie azot amoniacal (ureosulfatul de amoniu cu 33.7 % N), fie azot nitric (azotatul de uree cu 34.2 % N și ureoazotatul de calciu cu 34.5 N). Îngrășământul lichid A-320 cu 32 % N, conține toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric și amidic). Se aplică în timpul vegetației prin aspersiune odată cu apa de irigație. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot poate fracționată în 2-3 reprize.

Anexa Nr. 4

Tipuri de îngrășăminte cu fosfor. Indicații și contraindicații de aplicare

Superfosfatul simplu reprezintă primul fertilizant fabricat pe cale chimică și conține 16-24% P(2)O(5) total și 14-20 % P(2)O(5) solubil în apă, ca fosfați primari de calciu, precum și sulfat de calciu (11-13% S și 19-20% Ca) și acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrășământ indicat pentru toate culturile și se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre și alcaline).

Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conține 46-47% P(2)O(5) total (frecvent între 37 și 50% P(2)O(5)), 42-46% P(2)O(5) solubil în solvenți convenționali și cca. 44% P(2)O(5) solubil în apă. Este propriu-zis un fosfat monocalcic, conține cca. 12-14% calciu, dar într-o concentrație redusă, de 3-6% ca sulfat de calciu anhidru. Se aplică la toate culturile și în cantități mai mici decât superfosfatul simplu; dacă se urmărește să aibă un efect direct asupra culturilor se aplică la semănat sau înaintea semănatului.

Zgura Thomas (zgură bazică) este un produs secundar de la fabricarea oțelului. Conține 10-24 % P(2)O(5) total sub formă de fosfați complecși, cu o solubilitate redusă în apă, dar care în solurile acide se descompun și eliberează fosfor. Pentru ca să aibă o eficacitate bună, cel puțin 80 % din fosforul total trebuie să fie solubil în acid citric. De asemenea, poate fi folosită și ca material pentru amendarea solurilor acide.

Fosfații de amoniu sunt produși care conțin fosforul sub formă de mono- și diamoniu fosfat, foarte solubil în apă și solvenți convenționali. Se fabrică două tipuri: fosfat monoamoniacal (MAP), care conține 12 % N și 50-52 % P(2)O(5) și fosfat diamoniacal (DAP), care conține 16-18 % N și 46-48 % P(2)O(5). Se pot aplica la toate culturile și pe toate tipurile de sol înainte de semănat sau chiar în timpul vegetației.

Nitrofosfații sunt îngrășăminte complexe care se obțin prin atacul rocii fosfatice cu acid azotic. Prin acest procedeu se pot obține mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt: K-22-22-0, K-23-23-0, K-27- 13.5-0, K-22-11-11 și K-16-16-16. Conțin până la 70 % P(2)O(5) solubil în apă raportat la conținutul total. Se aplică, în general, la fertilizările de bază înaintea semănatului.

Fosforitele activate reprezintă roci fosfatice măcinate și parțial supuse unui atac chimic în mediu acid (acid sulfuric, fosforic, azotic, clorhidric). De regulă sunt condiționate ca pulberi, dar pot fi și granulate și conțin 15-25% P(2)O(5) total, cel solubil în apă variind între 6 și 15% P(2)O(5). Sunt recomandate ca îngrășământ aplicabil pe solurile moderat și puternic acide, slab asigurate cu fosfați mobili.

Fosforitele neactivate reprezentate de roci de origine sedimentară ce conțin: diverse apatite precum fluorapatite, clorapatite, hidroxilapatite, carbonatapatite și fosfați terțiari de calciu. Conținutul de fosfor total se situează între 10 și 32% P(2)O(5) din care doar 1-1,5% este direct accesibil plantelor, fapt ce face ca utilizarea acestora ca îngrășământ să se facă numai pe soluri puternic acide, slab aprovizionate cu fosfor, unde ionii de H+ contribuie la solubilizarea fosforului din fosfații superiori de calciu. Se folosesc preponderent ca materie primă pentru obținerea superfosfatului, a acidului fosforic sau soluțiilor fosfonitrice în industria îngrășămintelor chimice complexe.

Îngrășămintele organominerale sunt produși a căror nutrienți sunt incluși într-o matrice bazată pe substanțele humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri de îngrășăminte organominerale cu azot și fosfor: L-120, L-210, SH-120 și SH-210. Conțin 9-13 % acizi humici, 10-20 % N și 10-20 % P(2)O(5). Se recomandă a fi folosite pe soluri sărace în materie organică (soluri nisipoase, luvice și erodate), îmbunătățind proprietățile solului și nutriția plantelor. Datorită includerii nutrienților în matricea organominerală, procesele de hidroliză, amonificare, nitrificare și levigare, precum și conversia fosfaților solubili în fosfați insolubili, sunt încetinite, și astfel rata de utilizare a nutrienților este mai mare decât cea din îngrășămintele chimice.

Anexa Nr. 5

Tipuri de îngrășăminte cu potasiu. Indicații și contraindicații de aplicare– Clorura de potasiu - conține cca. 58-63% K(2)O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C și 56,7 g/100 g apă la 100°C) și higroscopică, fapt pentru care este mai puțin indicată pentru aplicare datorită fenomenului de aglomerare și se utilizează mai mult la obținerea îngrășămintelor complexe și a celor lichide.– Sarea potasică - cu un conținut al potasiului cuprins între 28 și 60%, este un amestec de KCl cu diferite săruri potasice brute măcinate, precum silvinitul, carnalitul, kainitul ș.a., iar în funcție de proporția componenților sunt cunoscute trei tipuri de sare potasică:– sare potasică 30%, cu un conținut de 28-30% K(2)O și relativ ridicat de NaCl;– sare potasică 40%, cu un conținut de 38-42% K(2)O și 24-26% NaCl;– sare potasică 50%, cu un conținut de 48-52% K(2)O și 11-13% NaCl;– Sulfatul de potasiu - conține 48-52% K(2)O și 17-18% S, nu este higroscopic, se poate aplica ușor și are o solubilitate în apă mai scăzută, de numai 12 g/100 g apă la 25°C. Îngrășământul este recomandat pentru culturile sensibile la excesul de clor, precum legumele, florile, plantele tehnice, pomii fructiferi și vița de vie.– Sulfatul dublu de potasiu și magneziu - conține 22% K(2)O, 18% MgO și 22% S și este un îngrășământ ce se poate aplica și este recomandat în aceleași condiții ca și în cazul sulfatului de potasiu, pe soluri sau substraturi care necesită și magneziu, în special în legumicultură și la culturile intensive din sere și solarii.

Anexa Nr. 6

Mențiuni obligatorii pentru îngrășăminte conform Regulamentului (CE) 2003/2003

(1) Pentru a se conforma cerințelor din articolul 9, statele membre pot să impună ca menționarea conținutului de azot, fosfor și potasiu din îngrășămintele introduse pe piețele lor să se facă după cum urmează

a) azot, numai în forma elementară (N) și/sau

b) fosfor și potasiu, numai în forma elementară (P, K) sau

c) fosfor și potasiu, numai ca oxizi [P(2)O(5), K(2)O] sau

d) simultan fosfor și potasiu, atât în formă elementară, cât și ca oxizi.

În cazul în care se optează să se menționeze conținutul de fosfor și de potasiu sub formă de elemente, toate mențiunile din anexe la forma de oxizi se interpretează ca fiind în formă elementară, iar valorile numerice se convertesc cu ajutorul următorilor factori

a) fosfor (P) = anhidridă fosforică [P(2)O(5)] x 0,436;

b) potasiu (K) = oxid de potasiu [K(2)O] x 0,830.

(2) Statele membre pot impune ca menționarea conținutului de calciu, magneziu, sodiu și sulf din îngrășămintele cu nutrienți secundari și, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 17, din îngrășămintele cu nutrienți principali introduse pe piețele lor, să fie exprimate astfel

a) sub formă de oxid [CaO, MgO, Na(2)O, SO(3)] sau

b) în formă elementară (Ca, Mg, Na, S) sau

c) în ambele forme.

Pentru transformarea conținutului de oxid de calciu, oxid de magneziu, oxid de sodiu și anhidridă sulfurică în conținut de calciu, magneziu, sodiu și sulf, se utilizează următorii factori

a) calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) x 0,715;

b) magneziu (Mg) = oxid de magneziu (MgO) x 0,603;

c) sodiu (Na) = oxid de sodiu [Na(2)O] x 0,742;

d) sulf (S) = anhidridă sulfurică [SO(3)] x 0,400.

Valoarea reținută pentru declarație este valoarea rotunjită la zecimala cea mai apropiată atât în cazul în care conținutul se exprimă sub formă de oxizi, cât și în cazul în care se exprimă în formă elementară.

Anexa Nr. 7

Posibilitățile de amestec a diferitelor îngrășăminte chimice

Anexa Nr. 7.1.

Compatibilități de amestec a îngrășămintelor chimice solide

Anexa Nr. 7.2.

Compatibilități la amestec pentru îngrășăminte aplicate prin ferigare

Anexa Nr. 8

Îngrășămintele complexe se obțin din aceleași materii prime care sunt utilizate pentru obținerea celor simple, în urma unor reacții chimice în care se formează compuși noi. În cazul celor mixte are loc doar amestecul fizic a materiilor prime/îngrășăminte simple cu formare numai în cantități reduse și particular de produși chimici noi.

Din clasa îngrășămintelor complexe/mixte se pot menționa:– fosfatul monoamoniacal, monoamofos (MAP), amofos sau fosfatul primar de amoniu (11.48.0) - conține 11-12% N și 48-61% P(2)O(5), este puțin higroscopic și nu se aglomerează; dacă se adaugă azotat de amoniu și uree se poate obține sortimentul (23.23.0);– fosfatul diamoniacal (DAP), diamofos sau fosfatul secundar de amoniu (16:48:0) - conține 16-21% N și 46-53% P(2)O(5);– superfosfatul amonizat - obținut prin amestecarea fosfatului primar de amoniu cu fosfatul secundar de calciu; superfosfatul simplu amonizat conține 4-6% N și 16-24% P(2)O(5), iar cel concentrat 9-12% N și 38-50% P(2)O(5);– polifosfații de amoniu (18.52.0) - produși sub formă solidă, granulată sau lichidă, la care dacă se adaugă uree se obțin variantele solide (30.30.0), (36.18.0), (28.28.0), iar dacă se adauga KCl rezultă îngrășământul ternar de tip NPK (20.20.20);– nitrofosfații, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) - îngrășăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul și fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu;– azotatul de potasiu (13,5.0.45) - îngrășământ binar de tip NK, ce conține 13,5% N și 44-46% K(2)O);– metafosfatul de potasiu (0.55.37) - îngrășământ binar de tip PK, granulat, greu solubil în apă dar hidrolizabil în sol cu formare de K(3)PO(4); se utilizează preponderent la obținerea îngrășămintelor complexe;– nitrofosfații de tip NPK, nitrofoska (16.16.16), (13.26.13), (22.11.11) - reprezintă cele mai frecvent folosite îngrășăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziție aceeași compuși ca și nitrofosfații de tip NP, prezentând, în plus și compuși cu potasiu sub formă de clorură, sulfați, azotați, fosfați; în practică se întâlnesc și variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30).

Anexa Nr. 9

Îngrășăminte lichide

Termenul de îngrășăminte lichide acoperă o foarte mare varietate de produse, precum:– îngrășăminte lichide cu azot reprezentate generic de amoniacul anhidru și soluții cu azot;– îngrășăminte lichide cu fosfor;– îngrășăminte lichide cu potasiu;– îngrășăminte lichide compuse, binare, ternare;– îngrășăminte lichide compuse, binare, ternare în amestec cu elemente secundare, microelemente și substanțe pentru tratamentele fitosanitare.

Îngrășămintele lichide se pot clasifica în:– monocomponente conținând azot sub formă amoniacală, nitrică și amidică;– binare conținând azot și fosfor, azot și potasiu, respectiv fosfor și potasiu;– ternare conținând azot, fosfor și potasiu;– multielemente conținând inclusiv și microelemente.

Îngrășămintele lichide se pot clasifica și în funcție de:– starea fizică - gaze lichide sub presiune, soluții cu tensiune de vapori, soluții fără tensiune de vapori, soluții suprasaturate și suspensii;– modul de depozitare, transport, manipulare și tehnica de aplicare utilizată;– prețul pe unitatea de substanță activă;– efectele agrochimice.

Îngrășămintele lichide cu azot au o nomenclatură specială acceptată de industria de îngrășăminte, alcătuită dintr-un număr format din 3 cifre care indică conținutul procentual de N (primele 2 cifre indică partea întreagă, iar cea de a treia partea zecimală, virgula fiind omisă) urmat în paranteză de alte 3 numere care indică în ordine conținutul în procente (%, valori întregi) din greutate al amoniacului, azotatului de amoniu și ureei.

De exemplu 320 (0-45-34) indică o soluție cu azot care are 32,0% N, 0% amoniac, 45% azotat de amoniu și 34% uree. În România, în fața codului numeric se trece și litera A care arată că este o soluție cu azot, exemplu de mai sus devenind A320 (0-45-34).

Anexa Nr. 10

Planul de fertilizare simplificat

Bloc fizic nr.

Parcela

Cultura

Planificat N Kg s.a./ha

Îngrășăminte aplicate

Data aplic.

Total N Kg s.a./ha

Obs.

Nr.

Supraf.

Organice

Chimice

Tip

t/ha

N/ha

Tip

t/ha

N/ha

Planificat

Realizat

Pentru fiecare parcelă agricolă, completați un rând.

1. - Se trece nr. blocului fizic

2. - Se trece nr. parcelei

3. - Se trece suprafața parcelei în hectare

4. - Se trece tipul culturii

5. - Se trece nr. kg azot substanță activă (s.a.) la hectar

6. - Ex: gunoi proaspăt GP / gunoi fermentat GF / mraniță M

7. - Tone pe hectar aplicate

8. - Se trece cantitatea de azot substanță activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabel de pe verso. Nu depășiți 170 kg azot substanță activă la hectar!

9. - Se trece tipul de îngrășământ, conform specificațiilor producătorului 10 - Se trece numărul de tone de îngrășământ aplicate

11. - Se trece cantitatea de azot substanță activă, conform instrucțiunilor producătorului

12. - Data aplicării îngrășământului. Atenție, este interzisă împrăștierea îngrășămintelor în perioada de interdicție

13. - Se trece suma coloanelor 8 + 11

Anexa Nr. 11

Recomandări pentru executarea unui STUDIU AGROCHIMIC

Etape parcurse în elaborarea unui studiu agrochimic la nivel de fermă

Un studiu agrochimic impune niște etape de bază, respectiv

a) legătura cu fermierul în vederea recunoașterii teritoriului și a obținerii de date privind blocuri fizice (parcele cadastrale), amplasarea culturilor pe blocuri fizice, tratamente agrochimice anterioare, alte informații privind tipurile de sol, grosimea orizontului A, alte informații privind solului în cadrul sistemului integrat al factorilor de mediu;

b) activitățile de recoltare a probelor de sol conform instrucțiunilor de elaborare a studiilor agrochimice, ediția 1982. La recoltarea probelor de sol se au în vedere:– probele de sol se recoltează pe areale uniforme;– mărimea suprafeței de teren de pe care se recoltează o probă medie agrochimică este dependentă de cultură (teren arabil 2-5 ha pe adâncimea 0-20 cm, pomi fructiferi și viță-de-vie 0,5 - 2 ha pe adâncimile 0-20 și 20-40 cm, terenuri irigate 0,25 - 2 ha în funcție de tipul de cultură, pajiști și fânețe 5-10 ha pe adâncimea 0-10 cm, culturi protejate în sere și solare 0,25 - 0,50 ha și adaptată la amplasarea culturii în spațiu protejat, culturi situate pe terenuri erodate maxim 2 ha;– grosimea orizontului pedologic A mineral, tratamente agrochimice anterioare (de ex. proba agrochimică nu se va constitui din areal fertilizat organic și nefertilizat organic sau areal cultivat cu lucernă și ogor etc.).– la recoltarea probelor de sol se vor avea în vedere microdepresiuni (în care poate bălti apa), situațiile texturale din blocul fizic.– toate probele recoltate vor fi numerotate și identificate pe blocul fizic din care au fost recoltate.

c) activități specifice efectuării analizelor de laborator:– după recoltare probele de sol se transportă și se prezintă laboratorului cu "fișă de identificare" în care se menționează proveniența probelor, numărul probelor, adâncimea de recoltare și setul de analize necesar identificării caracteristicilor agrochimice ale solului.

În general pentru probele agrochimice se efectuează următoarele analize: reacția solului (pH) și după caz în funcție de valoarea pH și tipul de sol, aciditatea hidrolitică (Ah), suma bazelor schimbabile (SB), sodiul schimbabil (Nasch), humus (Corganic), conținutul de fosfor mobil [P(ai)], conținutul de potasiu mobil [K(ai)]; pe baza indicilor agrochimici se calculează gradul de saturație cu baze în funcție de Ah (V(Ah)] și indicele de azot (IN) care reprezintă asigurarea potențială a solurilor cu azot. În cazuri speciale și la cererea fermierului se pot determina conținutul momentan de azot mineral (N mineral), calciu (Ca) și magneziu (Mg), iar în lipsa informațiilor pedologice se determină granulometria în orizontul A sau 0-40 cm pentru plantații de pomi fructiferi și viță-de-vie. Granulometria este necesară pentru cunoașterea conținutului de argilă (particule < 0,002 mm) necesare pentru stabilirea dozelor de îngrășăminte organice.

– după finalizarea analizelor se elaborează "buletinul de încercare intern".

d) activități de elaborare a raportului de cercetare agrochimică:– pe baza datelor din buletinului de încercare și a planului cu amplasarea probelor recoltate se stabilesc parcele de fertilizare (grup de parcele agrochimice cu valori agrochimice din aceeași clasă de asigurare) și se întocmesc cartograme privind reacția solurilor și asigurarea acestora cu fosfor și potasiu și în funcție de solicitări și alte cartograme.

Cartogramele agrochimice pentru reacția solului, asigurarea solului cu fosfor și potasiu, se întocmesc prin materializarea probelor recoltate prin numere, înscrierea valorilor din buletinul de încercare alături de numărul probei din fiecare parcelă de recoltare.

Fiecare parcelă se colorează în funcție de domeniul de reacție sau de asigurare cu fosfor și potasiu în care se încadrează, conform legendei atașate la fiecare cartogramă (figura 1).

Figura 1: Legendă atașată la fiecare cartogramă

Cartograma cu "VALORILE MEDII ALE INDICILOR AGRGOCHIMICI [pH, humus, indice azot-IN, P-AL(c), K-AL, SB, Ah, V(Ah), Al(sch.)] PE PARCELE DE FERTILIZARE" evidențiază starea de fertilitate a solurilor.

În figurile 2-4 sunt redate forme de prezentare a cartogramelor.

Figura 2: Cartograma reacției solurilor

Figura 3: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu fosfor mobil

Figura 4: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu potasiu mobil

După întocmirea cartogramelor se analizează amplasarea în cadrul blocului fizic a reacției și stării de asigurare a solului cu elemente nutritive și se întocmește cartograma planului de fertilizare prin delimitarea unor grupuri de parcele uniforme care să totalizeze o suprafață care permite efectuarea mecanizată a aplicării îngrășămintelor. Orientativ mărimea parcelei de fertilizare trebuie să fie mai mare de 10 ha astfel încât în funcție de dimensiunea utilajului să se poată efectua parcursuri complete de împrăștiere.

Un exemplu de cartogramă "plan de fertilizare" este prezentat în figura 5.

Figura 5: Cartograma "plan de fertilizare"

Pentru eficientizarea activității de elaborare a planului de fertilizare, în completarea cartogramelor prezentate mai sus, se întocmește un tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare (figura 6).

În raportul de cercetare agrochimică se menționează condiții fizico-geografice specific arealului cercetat și modalități de lucru.

e) Elaborarea planului de fertilizare

Având în vedere complexitatea operațiunilor de stabilire a dozelor de îngrășăminte care includ: cultura planificată, producția programată, valoarea indicilor agrochimici din parcela de fertilizare, coeficienți de acțiune ai elementelor nutritive, aportul de elemente nutritive din sol, valoarea unor inputuri (numai pentru dozelor optime economice: prețul unității de recoltă și a unității de îngrășământ substanță activă), ecuații de regresie, toate specifice fiecărei culturi, în cadrul institutului se utilizează programul de elaborare a planului de fertilizare în sistem Windows Excel prezentat anterior. Programul este folosit pentru elaborarea planurilor de management al nutrienților (de fertilizare). Pentru elaborarea programului de fertilizare "la intrări" se înscriu valorile indicilor agrochimici din tabelul anexă și producțiile programate (planificate, scontate).

Notă: Producțiile programate sunt stabilite de comun acord cu fermierul având în vedere evoluțiile producțiilor din fermă, potențialul genetic al speciei și soiului cultivat precum și influența condițiilor de mediu asupra evoluției culturilor și realizării producțiilor. În cadrul programului conform datelor din baza de date a institutului sunt stabilite producții potențiale pentru unele culturi agricole utilizând tehnologie în sistem irigat sau neirigat.

Redăm în figura 7 interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare iar în figura 8 este prezentată interfața datelor de ieșire.

Raportul final al programului a avut în vedere aspecte științifice și tehnice rezultate din cercetările în domeniul agrochimiei și asigurarea unui plan de fertilizare ușor de accesat ca piesă tehnică prin cuprinderea indicilor agrochimici și a dozelor de aplicat într-un format ușor accesibil. Având tipul datelor de intrare și variabilitatea acestora trebuie menționat că programul de calcul nu este într-o formă finală, el trebuie adaptat și îmbunătățit în mod continuu, astfel ca el să poată fi utilizat la scară cât mai redusă.

În figura 9 este prezentat planul de fertilizare ca raport final al programului elaborat, ca urmare a cercetărilor noi din domeniul științelor agrochimice și prin integrarea unor baze de date din cadrul institutului care asigură optimizarea practică a soluțiilor agrochimice.

* După valoarea IN (indice azot, calculat cu valoarea gradului de saturație în baze - V(AH) și conținutul de humus al solului pe parcela de fertilizare).

** Suma bazelor schimbabile (SB), ** Aciditatea hidrolitică (Ah), ** Gradul de saturație cu baze, calculat după aciditatea hidrolitică [V(Ah)].

NOTĂ: Tabelul completează informațiile agrochimice pentru parcelele de fertilizare înscrise pe cartograma anexată.

Figura 6: Tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare

Notă: Alte date de intrare se introduc în cadrul activităților de mentenanță de către programator.

Figura 7: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare

Notă: Prin informația referitoare la doza optimă economică și tehnică, în funcție de conjunctura economică a fermei și de interesul fermierului de a obține cantitate și calitate sau numai cantitate sau calitate fermierul poate opta pentru doza optimă economică sau doza tehnică sau pentru o doză care este cuprinsă între doza optimă economică și doza tehnică. Prin respectarea intervalului de doză care se aplică între doza optimă economică și doza tehnică se asigură producții care, pe lângă aspectele prezentate anterior se asigură protecția resurselor de mediu, în special a solurilor în condiția aplicării tehnologiilor culturilor agricole.

Figura 8: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare

Figura 9: Planul de fertilizare

Anexa Nr. 12

Zone de protecție în lungul cursurilor de apă

Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă regularizate:– 2 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lățime este sub 10 m;– 3 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lățime este cuprinsă între 10-50 m;– 5 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lățime este de peste 51 m;– distanța dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanță este mai mică de 50 m.

Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă neregularizate:– 5 m pentru cursurile de apă a căror lățime este sub 10 m;– 15 m pentru cursurile de apă a căror lățime este cuprinsă între 10-50 m;– 20 m pentru cursurile de apă a căror lățime este de peste 51 m.

Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m.– Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenție și cota coronamentului.– Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei.– Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație de debite: 3 m.

Baraje și lucrări anexe la baraje:– baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora;– instalații de determinare a calității apei, construcții și instalații hidrometrice - 2 m în jurul acestora;– borne de microtriangulație, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora.– Lățimea zonei de protecție la forajele hidrogeologice din rețeaua națională de observații și măsurători - 1,5 m în jurul acestora.

Zonele de protecție se măsoară astfel

● la cursurile de apă, de la limita albiei minore;

● pentru lacurile naturale de la nivelul mediu;

● pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenție.

În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, se adaugă zonei de protecție, după caz, zona de protecție sanitară cu regim sever, zona de protecție sanitară cu regim de restricții, perimetre de protecție hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor și nămolurilor terapeutice.

Anexa Nr. 13

Încadrarea unităților

administrativ-teritoriale în zonele corespunzătoare perioadelor de

interdicție pentru aplicarea

îngrășămintelor organice și chimice, solide și lichide

SIRUTA

JUDEȚ

UAT_LAU2

Forma de relief

10006

ARAD

BIRCHIȘ

câmpie

9887

ARAD

BATA

câmpie

12643

ARAD

VINGA

câmpie

12144

ARAD

SAGU

câmpie

12920

ARAD

FRUMUȘENI

câmpie

9280

ARAD

FÂNTÂNELE

câmpie

11940

ARAD

SECUSIGIU

câmpie

10872

ARAD

GHIOROC

câmpie

11539

ARAD

PĂULIȘ

câmpie

12037

ARAD

SEMLAC

câmpie

9333

ARAD

LIVADA

câmpie

12206

ARAD

ȘEITIN

câmpie

9397

ARAD

VLADIMIRESCU

câmpie

9262

ARAD

MUNICIPIUL ARAD

câmpie

11637

ARAD

PEREGU MARE

câmpie

9360

ARAD

ȘOFRONEA

câmpie

9627

ARAD

ORAȘ NĂDLAC

câmpie

11584

ARAD

ORAȘ PECICA

câmpie

12876

ARAD

ZIMANDU NOU

câmpie

12368

ARAD

ȘIRIA

câmpie

11352

ARAD

IRATOȘU

câmpie

9654

ARAD

ORAȘ PÂNCOTA

câmpie

12912

ARAD

DOROBANȚI

câmpie

12091

ARAD

ORAȘ SÂNTANA

câmpie

11995

ARAD

SELEUȘ

câmpie

9495

ARAD

ORAȘ CURTICI

câmpie

11502

ARAD

OLARI

câmpie

12812

ARAD

ZĂRAND

câmpie

11398

ARAD

MACEA

câmpie

12340

ARAD

ȘIMAND

câmpie

9538

ARAD

ORAȘ INEU

câmpie

12242

ARAD

ȘICULA

câmpie

10916

ARAD

GRĂNICERI

câmpie

9459

ARAD

ORAȘ CHIȘINEU-CRIȘ

câmpie

10373

ARAD

CERMEI

câmpie

12224

ARAD

ȘEPREUȘ

câmpie

12126

ARAD

SOCODOR

câmpie

11735

ARAD

PILU

câmpie

11423

ARAD

MIȘCA

câmpie

12849

ARAD

ZERIND

câmpie

9798

ARAD

APATEU

câmpie

9574

ARAD

ORAȘ LIPOVA

câmpie

12055

ARAD

SINTEA MARE

câmpie

12938

ARAD

ZĂDĂRENI

câmpie

10827

ARAD

FELNAC

câmpie

17398

ARGEȘ

MIROȘI

câmpie

20048

ARGEȘ

RÂCA

câmpie

15064

ARGEȘ

CĂLDĂRARU

câmpie

18162

ARGEȘ

POPEȘTI

câmpie

14450

ARGEȘ

BÂRLA

câmpie

19114

ARGEȘ

ȘTEFAN CEL MARE

câmpie

16739

ARGEȘ

IZVORU

câmpie

16613

ARGEȘ

HÂRSEȘTI

câmpie

19560

ARGEȘ

UNGHENI

câmpie

18741

ARGEȘ

SLOBOZIA

câmpie

17575

ARGEȘ

MOZACENI

câmpie

18938

ARGEȘ

STOLNICI

câmpie

19212

ARGEȘ

TEIU

câmpie

16944

ARGEȘ

LUNCA CORBULUI

câmpie

19007

ARGEȘ

SUSENI

câmpie

18331

ARGEȘ

RĂTEȘTI

câmpie

13668

ARGEȘ

ORAȘ COSTEȘTI

câmpie

18581

ARGEȘ

SĂPATA

câmpie

17824

ARGEȘ

OARJA

câmpie

15233

ARGEȘ

CĂTEASCA

câmpie

13276

ARGEȘ

BRADU

câmpie

16757

ARGEȘ

LEORDENI

câmpie

18242

ARGEȘ

PRIBOIENI

câmpie

14085

ARGEȘ

BABANA

câmpie

19793

ARGEȘ

VEDEA

câmpie

13935

ARGEȘ

ALBOTA

câmpie

17496

ARGEȘ

MOȘOAIA

câmpie

13365

ARGEȘ

MĂRĂCINENI

câmpie

18475

ARGEȘ

ROCIU

câmpie

14940

ARGEȘ

BUZOEȘTI

câmpie

18411

ARGEȘ

RECEA

câmpie

17726

ARGEȘ

NEGRAȘI

câmpie

13187

ARGEȘ

BASCOV

câmpie

27285

BIHOR

AVRAM IANCU

câmpie

28665

BIHOR

CIUMEGHIU

câmpie

27383

BIHOR

BATĂR

câmpie

31841

BIHOR

TULCA

câmpie

31789

BIHOR

TINCA

câmpie

26975

BIHOR

MUNICIPIUL SALONTA

câmpie

30014

BIHOR

MĂDĂRAȘ

câmpie

29662

BIHOR

HUSASĂU DE TINCA

câmpie

28246

BIHOR

CEFA

câmpie

32195

BIHOR

GEPIU

câmpie

32179

BIHOR

SÂNNICOLAU ROMÂN

câmpie

30149

BIHOR

NOJORID

câmpie

26653

BIHOR

SÂNTANDREI

câmpie

32201

BIHOR

TOBOLIU

câmpie

29467

BIHOR

GIRIȘU DE CRIȘ

câmpie

27631

BIHOR

BORȘ

câmpie

27436

BIHOR

BIHARIA

câmpie

32153

BIHOR

TĂMĂȘEU

câmpie

31011

BIHOR

SĂLARD

câmpie

32187

BIHOR

ROȘIORI

câmpie

28610

BIHOR

SÂNIOB

câmpie

28530

BIHOR

CHISLAZ

câmpie

27169

BIHOR

ABRĂMUȚ

câmpie

29092

BIHOR

DIOSIG

câmpie

30915

BIHOR

ORAȘ SĂCUENI

câmpie

27908

BIHOR

BUDUSLĂU

câmpie

26877

BIHOR

MUNICIPIUL MARGHITA

câmpie

28497

BIHOR

CHERECHIU

câmpie

30988

BIHOR

SĂLACEA

câmpie

31565

BIHOR

TARCEA

câmpie

31333

BIHOR

SIMIAN

câmpie

32027

BIHOR

ORAȘ VALEA LUI MIHAI

câmpie

29001

BIHOR

CURTUIȘENI

câmpie

36569

BOTOȘANI

COPĂLĂU

câmpie

36499

BOTOȘANI

CĂLĂRAȘI

câmpie

37912

BOTOȘANI

LUNCA

câmpie

39266

BOTOȘANI

TODIRENI

câmpie

38893

BOTOȘANI

SANTA MARE

câmpie

36300

BOTOȘANI

BALUȘENI

câmpie

36131

BOTOȘANI

ALBEȘTI

câmpie

39983

BOTOȘANI

BLÂNDEȘTI

câmpie

35884

BOTOȘANI

STĂUCENI

câmpie

38848

BOTOȘANI

ROMÂNEȘTI

câmpie

35731

BOTOȘANI

MUNICIPIUL BOTOȘANI

câmpie

37217

BOTOȘANI

DURNEȘTI

câmpie

37459

BOTOȘANI

GORBĂNEȘTI

câmpie

35839

BOTOȘANI

RĂCHIȚI

câmpie

39168

BOTOȘANI

ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI

câmpie

39532

BOTOȘANI

UNTENI

câmpie

38811

BOTOȘANI

ROMA

câmpie

37100

BOTOȘANI

DOBÂRCENI

câmpie

37057

BOTOȘANI

DÂNGENI

câmpie

38456

BOTOȘANI

NICȘENI

câmpie

39959

BOTOȘANI

DIMĂCHENI

câmpie

38241

BOTOȘANI

MIHĂLĂȘENI

câmpie

38731

BOTOȘANI

RIPICENI

câmpie

39417

BOTOȘANI

UNGURENI

câmpie

36676

BOTOȘANI

CORLĂTENI

câmpie

39792

BOTOȘANI

VLĂȘINEȘTI

câmpie

37618

BOTOȘANI

HĂNEȘTI

câmpie

36426

BOTOȘANI

BROȘCĂUȚI

câmpie

36060

BOTOȘANI

ORAȘ ȘAVENI

câmpie

39836

BOTOȘANI

VORNICENI

câmpie

39220

BOTOȘANI

ȘTIUBIENI

câmpie

36649

BOTOȘANI

CORDĂRENI

câmpie

37397

BOTOȘANI

GEORGE ENESCU

câmpie

37173

BOTOȘANI

DRĂGUȘENI

câmpie

37958

BOTOȘANI

MANOLEASA

câmpie

37547

BOTOȘANI

HAVÂRNA

câmpie

38321

BOTOȘANI

MILEANCA

câmpie

38376

BOTOȘANI

MITOC

câmpie

39051

BOTOȘANI

SULIȚA

câmpie

39328

BOTOȘANI

TRUȘEȘTI

câmpie

38679

BOTOȘANI

RĂUSENI

câmpie

38580

BOTOȘANI

PRĂJENI

câmpie

37734

BOTOȘANI

HLIPICENI

câmpie

44435

BRĂILA

VICTORIA

câmpie

42824

BRĂILA

BĂRĂGANUL

câmpie

42968

BRĂILA

CIOCILE

câmpie

43812

BRĂILA

ROȘIORI

câmpie

42842

BRĂILA

BERTEȘTII DE JOS

câmpie

44328

BRĂILA

ULMU

câmpie

43411

BRĂILA

ORAȘ ÎNSURĂȚEI

câmpie

44300

BRĂILA

TUFEȘTI

câmpie

42771

BRĂILA

SURDILA-GRECI

câmpie

42753

BRĂILA

ORAȘ FĂUREI

câmpie

43313

BRĂILA

GROPENI

câmpie

44177

BRĂILA

TICHILEȘTI

câmpie

43466

BRĂILA

JIRLĂU

câmpie

43652

BRĂILA

MOVILA MIRESII

câmpie

42708

BRĂILA

CHIȘCANI

câmpie

44140

BRĂILA

ȘUȚEȘTI

câmpie

44257

BRĂILA

TUDOR VLADIMIRESCU

câmpie

43117

BRĂILA

FRECĂȚEI

câmpie

43493

BRĂILA

MĂRAȘU

câmpie

44560

BRĂILA

CAZASU

câmpie

43242

BRĂILA

GEMENELE

câmpie

42682

BRĂILA

MUNICIPIUL BRĂILA

câmpie

43732

BRĂILA

RÂMNICELU

câmpie

43698

BRĂILA

RACOVIȚA

câmpie

44391

BRĂILA

VĂDENI

câmpie

43331

BRĂILA

ORAȘ IANCA

câmpie

43279

BRĂILA

GRĂDIȘTEA

câmpie

43867

BRĂILA

SALCIA TUDOR

câmpie

43563

BRĂILA

MĂXINENI

câmpie

43992

BRĂILA

SILIȘTEA

câmpie

44355

BRĂILA

UNIREA

câmpie

44505

BRĂILA

VIZIRU

câmpie

44202

BRĂILA

TRAIAN

câmpie

44532

BRĂILA

ZĂVOAIA

câmpie

43073

BRĂILA

DUDEȘTI

câmpie

42913

BRĂILA

BORDEI VERDE

câmpie

43787

BRĂILA

ROMANU

câmpie

43929

BRĂILA

SCORȚARU NOU

câmpie

43019

BRĂILA

CIREȘU

câmpie

44113

BRĂILA

SURDILA-GĂSEANCA

câmpie

43625

BRĂILA

MIRCEA VODĂ

câmpie

44060

BRĂILA

STĂNCUȚA

câmpie

44462

BRĂILA

VIȘANI

câmpie

43180

BRĂILA

GALBENU

câmpie

46910

BUZĂU

GLODEANU-SILIȘTEA

câmpie

49439

BUZĂU

SCUTELNICI

câmpie

46867

BUZĂU

GLODEANU SĂRAT

câmpie

48138

BUZĂU

PADINA

câmpie

47578

BUZĂU

MIHĂILEȘTI

câmpie

50564

BUZĂU

FLORICA

câmpie

45496

BUZĂU

BRĂDEANU

câmpie

48744

BUZĂU

ORAȘ POGOANELE

câmpie

44863

BUZĂU

AMARU

câmpie

47159

BUZĂU

LARGU

câmpie

47300

BUZĂU

LUCIU

câmpie

47774

BUZĂU

MOVILA BANULUI

câmpie

49046

BUZĂU

RUSETU

câmpie

49545

BUZĂU

SMEENI

câmpie

46803

BUZĂU

GHERĂSENI

câmpie

49153

BUZĂU

SĂHĂTENI

câmpie

46251

BUZĂU

CILIBIA

câmpie

46484

BUZĂU

COSTEȘTI

câmpie

49849

BUZĂU

ȚINTEȘTI

câmpie

45815

BUZĂU

C.A. ROSETTI

câmpie

46769

BUZĂU

GĂLBINAȘI

câmpie

49625

BUZĂU

STÂLPU

câmpie

49019

BUZĂU

ROBEASCA

câmpie

44818

BUZĂU

MUNICIPIUL BUZĂU

câmpie

49073

BUZĂU

SĂGEATA

câmpie

49956

BUZĂU

VADU PAȘII

câmpie

47373

BUZĂU

MĂRĂCINENI

câmpie

46377

BUZĂU

COCHIRLEANCA

câmpie

49206

BUZĂU

SĂPOCA

câmpie

44989

BUZĂU

BĂLĂCEANU

câmpie

50479

BUZĂU

ZIDURI

câmpie

46830

BUZĂU

GHERGHEASA

câmpie

44934

BUZĂU

BALTA ALBĂ

câmpie

45361

BUZĂU

BOLDU

câmpie

50022

BUZĂU

VALEA RÂMNICULUI

câmpie

48968

BUZĂU

RÂMNICELU

câmpie

49894

BUZĂU

ULMENI

câmpie

44845

BUZĂU

MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT

câmpie

50399

BUZĂU

VÂLCELELE

câmpie

48842

BUZĂU

PUIEȘTI

câmpie

101724

CĂLĂRAȘI

CĂSCIOARELE

câmpie

101804

CĂLĂRAȘI

CHIRNOGI

câmpie

100610

CĂLĂRAȘI

MUNICIPIUL OLTENIȚA

câmpie

105259

CĂLĂRAȘI

SPANȚOV

câmpie

180055

CĂLĂRAȘI

CRIVĂȚ

câmpie

104751

CĂLĂRAȘI

RADOVANU

câmpie

105605

CĂLĂRAȘI

ULMENI

câmpie

102419

CĂLĂRAȘI

CURCANI

câmpie

100638

CĂLĂRAȘI

MITRENI

câmpie

105384

CĂLĂRAȘI

SOLDANU

câmpie

104083

CĂLĂRAȘI

LUICA

câmpie

105829

CĂLĂRAȘI

VASILAȚI

câmpie

92569

CĂLĂRAȘI

MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI

câmpie

93325

CĂLĂRAȘI

DICHISENI

câmpie

93441

CĂLĂRAȘI

DOROBANȚU

câmpie

94312

CĂLĂRAȘI

ROSETI

câmpie

93085

CĂLĂRAȘI

CIOCĂNEȘTI

câmpie

92587

CĂLĂRAȘI

MODELU

câmpie

104323

CĂLĂRAȘI

NANA

câmpie

179962

CĂLĂRAȘI

GĂLBINAȘI

câmpie

94606

CĂLĂRAȘI

ULMU

câmpie

93664

CĂLĂRAȘI

GRĂDIȘTEA

câmpie

94125

CĂLĂRAȘI

ALEXANDRU ODOBESCU

câmpie

94651

CĂLĂRAȘI

UNIREA

câmpie

102838

CĂLĂRAȘI

FRĂSINEȚ

câmpie

94580

CĂLĂRAȘI

ȘTEFAN VODĂ

câmpie

93771

CĂLĂRAȘI

INDEPENDENȚA

câmpie

93815

CĂLĂRAȘI

JEGALIA

câmpie

105222

CĂLĂRAȘI

SOHATU

câmpie

105712

CĂLĂRAȘI

VALEA ARGOVEI

câmpie

104635

CĂLĂRAȘI

PLĂTĂREȘTI

câmpie

93281

CĂLĂRAȘI

CUZA VODĂ

câmpie

93931

CĂLĂRAȘI

LUPȘANU

câmpie

94731

CĂLĂRAȘI

VÂLCELELE

câmpie

94768

CĂLĂRAȘI

VLAD ȚEPES

câmpie

104341

CĂLĂRAȘI

NICOLAE BĂLCESCU

câmpie

93539

CĂLĂRAȘI

DRAGOȘ VODĂ

câmpie

105455

CĂLĂRAȘI

TĂMĂDĂU MARE

câmpie

103032

CĂLĂRAȘI

ORAȘ FUNDULEA

câmpie

93851

CĂLĂRAȘI

LEHLIU

câmpie

101083

CĂLĂRAȘI

BELCIUGATELE

câmpie

94223

CĂLĂRAȘI

PERIȘORU

câmpie

103764

CĂLĂRAȘI

ILEANA

câmpie

101822

CĂLĂRAȘI

CHISELET

câmpie

104181

CĂLĂRAȘI

MĂNĂSTIREA

câmpie

103568

CĂLĂRAȘI

GURBĂNEȘTI

câmpie

104886

CĂLĂRAȘI

SĂRULEȘTI

câmpie

93888

CĂLĂRAȘI

ORAȘ LEHLIU GARĂ

câmpie

93370

CĂLĂRAȘI

DOR MĂRUNT

câmpie

101458

CĂLĂRAȘI

ORAȘ BUDEȘTI

câmpie

102945

CĂLĂRAȘI

FRUMUȘANI

câmpie

92961

CĂLĂRAȘI

BORCEA

câmpie

94562

CĂLĂRAȘI

ȘTEFAN CEL MARE

câmpie

93487

CĂLĂRAȘI

DRAGALINA

câmpie

103014

CĂLĂRAȘI

FUNDENI

câmpie

51387

CARAȘ-SEVERIN

BERLIȘTE

câmpie

54573

CARAȘ-SEVERIN

VRANI

câmpie

53247

CARAȘ-SEVERIN

MĂURENI

câmpie

62486

CONSTANȚA

OLTINA

câmpie

60883

CONSTANȚA

ADAMCLISI

câmpie

62020

CONSTANȚA

ISTRIA

câmpie

62823

CONSTANȚA

SĂRAIU

câmpie

62538

CONSTANȚA

OSTROV

câmpie

62057

CONSTANȚA

LIPNIȚA

câmpie

63286

CONSTANȚA

COSTINEȘTI

câmpie

60598

CONSTANȚA

23 AUGUST

câmpie

62798

CONSTANȚA

RASOVA

câmpie

60801

CONSTANȚA

ORAȘ HÂRȘOVA

câmpie

63334

CONSTANȚA

FÂNTÂNELE

câmpie

63300

CONSTANȚA

CUZA VODĂ

câmpie

61069

CONSTANȚA

ORAȘ BĂNEASA

câmpie

61737

CONSTANȚA

DOBROMIR

câmpie

63161

CONSTANȚA

DUMBRĂVENI

câmpie

61318

CONSTANȚA

COBADIN

câmpie

61372

CONSTANȚA

COGEALAC

câmpie

62878

CONSTANȚA

SĂCELE

câmpie

62191

CONSTANȚA

MIHAIL KOGĂLNICEANU

câmpie

63125

CONSTANȚA

VALU LUI TRAIAN

câmpie

61675

CONSTANȚA

DELENI

câmpie

62949

CONSTANȚA

SILIȘTEA

câmpie

60455

CONSTANȚA

ORAȘ EFORIE

câmpie

61452

CONSTANȚA

COMANA

câmpie

62360

CONSTANȚA

ORAȘ BASARABI

câmpie

63045

CONSTANȚA

TOPALU

câmpie

63278

CONSTANȚA

HORIA

câmpie

60419

CONSTANȚA

MUNICIPIUL CONSTANȚA

câmpie

61871

CONSTANȚA

INDEPENDENȚA

câmpie

61283

CONSTANȚA

CIOCÂRLIA

câmpie

62985

CONSTANȚA

TÂRGUȘOR

câmpie

62672

CONSTANȚA

PECINEAGA

câmpie

61005

CONSTANȚA

ALIMAN

câmpie

61951

CONSTANȚA

ION CORVIN

câmpie

61256

CONSTANȚA

CIOBANU

câmpie

61808

CONSTANȚA

GÂRLICIU

câmpie

63294

CONSTANȚA

BĂRĂGANU

câmpie

62761

CONSTANȚA

POARTA ALBĂ

câmpie

60847

CONSTANȚA

MUNICIPIUL MEDGIDIA

câmpie

63170

CONSTANȚA

VULTURU

câmpie

61559

CONSTANȚA

CRUCEA

câmpie

60570

CONSTANȚA

AGIGEA

câmpie

61620

CONSTANȚA

CUMPĂNA

câmpie

63326

CONSTANȚA

GRĂDINA

câmpie

62609

CONSTANȚA

PANTELIMON

câmpie

61513

CONSTANȚA

CORBU

câmpie

60507

CONSTANȚA

ORAȘ NĂVODARI

câmpie

62253

CONSTANȚA

MIHAI VITEAZU

câmpie

62397

CONSTANȚA

ORAȘ NEGRU VODĂ

câmpie

60945

CONSTANȚA

ALBEȘTI

câmpie

62707

CONSTANȚA

PEȘTERA

câmpie

63318

CONSTANȚA

SALIGNY

câmpie

60776

CONSTANȚA

ORAȘ CERNAVODĂ

câmpie

62903

CONSTANȚA

SEIMENI

câmpie

62280

CONSTANȚA

MIRCEA VODĂ

câmpie

61826

CONSTANȚA

GHINDĂREȘTI

câmpie

63152

CONSTANȚA

LUMINA

câmpie

63072

CONSTANȚA

TOPRAISAR

câmpie

60721

CONSTANȚA

TUZLA

câmpie

60534

CONSTANȚA

ORAȘ TECHIRGHIOL

câmpie

63189

CONSTANȚA

TORTOMAN

câmpie

62440

CONSTANȚA

NICOLAE BĂLCESCU

câmpie

61167

CONSTANȚA

CERCHEZU

câmpie

61210

CONSTANȚA

CHIRNOGENI

câmpie

61121

CONSTANȚA

CASTELU

câmpie

60687

CONSTANȚA

ORAȘ OVIDIU

câmpie

63198

CONSTANȚA

AMZACEA

câmpie

62137

CONSTANȚA

MERENI

câmpie

60632

CONSTANȚA

LIMANU

câmpie

60482

CONSTANȚA

MUNICIPIUL MANGALIA

câmpie

68887

DÂMBOVIȚA

ȘELARU

câmpie

68431

DÂMBOVIȚA

POIANA

câmpie

66857

DÂMBOVIȚA

CORBII MARI

câmpie

105142

DÂMBOVIȚA

SLOBOZIA MOARĂ

câmpie

68468

DÂMBOVIȚA

POTLOGI

câmpie

69330

DÂMBOVIȚA

VIȘINA

câmpie

68342

DÂMBOVIȚA

ODOBEȘTI

câmpie

67906

DÂMBOVIȚA

LUNGULEȚU

câmpie

101840

DÂMBOVIȚA

CIOCĂNEȘTI

câmpie

67121

DÂMBOVIȚA

COSTEȘTII DIN VALE

câmpie

66081

DÂMBOVIȚA

ORAȘ TITU

câmpie

68253

DÂMBOVIȚA

MORTENI

câmpie

66152

DÂMBOVIȚA

BRANIȘTEA

câmpie

68128

DÂMBOVIȚA

MOGOȘANI

câmpie

65752

DÂMBOVIȚA

PETREȘTI

câmpie

66768

DÂMBOVIȚA

CONȚEȘTI

câmpie

68627

DÂMBOVIȚA

ORAȘ RĂCARI

câmpie

101564

DÂMBOVIȚA

BUTIMANU

câmpie

68529

DÂMBOVIȚA

PRODULEȘTI

câmpie

66697

DÂMBOVIȚA

COJASCA

câmpie

65681

DÂMBOVIȚA

ORAȘ GĂEȘTI

câmpie

68048

DÂMBOVIȚA

MĂTĂSARU

câmpie

66955

DÂMBOVIȚA

CORNĂȚELU

câmpie

66401

DÂMBOVIȚA

BILCIUREȘTI

câmpie

67648

DÂMBOVIȚA

GURA ȘUȚII

câmpie

68789

DÂMBOVIȚA

SĂLCIOARA

câmpie

65707

DÂMBOVIȚA

GURA FOII

câmpie

179935

DÂMBOVIȚA

PERȘINARI

câmpie

69170

DÂMBOVIȚA

VALEA MARE

câmpie

67167

DÂMBOVIȚA

CRÂNGURILE

câmpie

67014

DÂMBOVIȚA

CORNEȘTI

câmpie

68280

DÂMBOVIȚA

NUCET

câmpie

67470

DÂMBOVIȚA

FINTA

câmpie

67292

DÂMBOVIȚA

DOBRA

câmpie

66198

DÂMBOVIȚA

BĂLENI

câmpie

69250

DÂMBOVIȚA

VĂCĂREȘTI

câmpie

66580

DÂMBOVIȚA

COBIA

câmpie

66731

DÂMBOVIȚA

COMIȘANI

câmpie

66474

DÂMBOVIȚA

BUCȘANI

câmpie

179711

DÂMBOVIȚA

VLĂDENI

câmpie

65501

DÂMBOVIȚA

ULMI

câmpie

67675

DÂMBOVIȚA

HULUBEȘTI

câmpie

67407

DÂMBOVIȚA

DRAGOMIREȘTI

câmpie

67256

DÂMBOVIȚA

DĂRMĂNEȘTI

câmpie

65342

DÂMBOVIȚA

MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

câmpie

67737

DÂMBOVIȚA

I. L. CARAGIALE

câmpie

179926

DÂMBOVIȚA

RĂSCĂEȚI

câmpie

68976

DÂMBOVIȚA

ULIEȘTI

câmpie

67327

DÂMBOVIȚA

DRAGODANA

câmpie

179891

DÂMBOVIȚA

RACIU

câmpie

67773

DÂMBOVIȚA

LUCIENI

câmpie

102286

DÂMBOVIȚA

CREVEDIA

câmpie

104387

DÂMBOVIȚA

NICULEȘTI

câmpie

101341

DÂMBOVIȚA

BREZOAELE

câmpie

105534

DÂMBOVIȚA

TARTASEȘTI

câmpie

70879

DOLJ

ORAȘ BECHET

câmpie

71607

DOLJ

CĂLĂRAȘI

câmpie

72007

DOLJ

ORAȘ DĂBULENI

câmpie

74867

DOLJ

CARNA

câmpie

72463

DOLJ

GIGHERA

câmpie

72980

DOLJ

MĂCEȘU DE JOS

câmpie

72034

DOLJ

DESA

câmpie

73996

DOLJ

SADOVA

câmpie

72579

DOLJ

GANGIOVA

câmpie

70897

DOLJ

BISTRET

câmpie

73460

DOLJ

NEGOI

câmpie

72640

DOLJ

GOICEA

câmpie

74842

DOLJ

CATANE

câmpie

71858

DOLJ

CIUPERCENII NOI

câmpie

70637

DOLJ

AMĂRĂȘTII DE JOS

câmpie

74108

DOLJ

SEACA DE CÂMP

câmpie

71956

DOLJ

DANEȚI

câmpie

74883

DOLJ

DOBROTEȘTI

câmpie

70940

DOLJ

BÂRCA

câmpie

73736

DOLJ

POIANA MARE

câmpie

70673

DOLJ

AMĂRĂȘTII DE SUS

câmpie

72098

DOLJ

DOBREȘTI

câmpie

74581

DOLJ

VALEA STANCIULUI

câmpie

70352

DOLJ

MUNICIPIUL CALAFAT

câmpie

74554

DOLJ

URZICUȚA

câmpie

70520

DOLJ

AFUMAȚI

câmpie

72533

DOLJ

GIURGITA

câmpie

74224

DOLJ

SILIȘTEA CRUCII

câmpie

70316

DOLJ

MUNICIPIUL BĂILEȘTI

câmpie

73031

DOLJ

MAGLAVIT

câmpie

71698

DOLJ

CERAT

câmpie

71634

DOLJ

CELARU

câmpie

71812

DOLJ

CIOROIAȘI

câmpie

74891

DOLJ

GALICIUICA

câmpie

72221

DOLJ

DRANIC

câmpie

70726

DOLJ

APELE VII

câmpie

72383

DOLJ

GALICEA MARE

câmpie

73335

DOLJ

MOȚĂȚEI

câmpie

70502

DOLJ

ORAȘ SEGARCEA

câmpie

71787

DOLJ

CETATE

câmpie

72052

DOLJ

DIOȘTI

câmpie

72882

DOLJ

IZVOARE

câmpie

72506

DOLJ

GIUBEGA

câmpie

73594

DOLJ

PERIȘOR

câmpie

71457

DOLJ

CALOPAR

câmpie

74322

DOLJ

TEASC

câmpie

71518

DOLJ

CARAULA

câmpie

74915

DOLJ

GHINDENI

câmpie

74509

DOLJ

ȚUGLUI

câmpie

74411

DOLJ

TESLUI

câmpie

74732

DOLJ

VÂRTOP

câmpie

72926

DOLJ

LEU

câmpie

74750

DOLJ

VARVORU DE JOS

câmpie

71885

DOLJ

COȘOVENI

câmpie

73068

DOLJ

MALU MARE

câmpie

74028

DOLJ

SĂLCUȚA

câmpie

72150

DOLJ

DRAGOTEȘTI

câmpie

74859

DOLJ

CARCEA

câmpie

73503

DOLJ

ORODEL

câmpie

74359

DOLJ

TERPEZITA

câmpie

74705

DOLJ

VERBIȚA

câmpie

74616

DOLJ

VELA

câmpie

73923

DOLJ

ROBĂNEȘTI

câmpie

74931

DOLJ

PLEȘOI

câmpie

69900

DOLJ

MUNICIPIUL CRAIOVA

câmpie

71260

DOLJ

BREASTA

câmpie

71536

DOLJ

CARPEN

câmpie

73629

DOLJ

PIELEȘTI

câmpie

74135

DOLJ

SEACA DE PĂDURE

câmpie

70986

DOLJ

BRABOVA

câmpie

72409

DOLJ

GHERCEȘTI

câmpie

70094

DOLJ

ISALNIȚA

câmpie

73772

DOLJ

PREDEȘTI

câmpie

74242

DOLJ

ȘOPOT

câmpie

70968

DOLJ

BOTOȘEȘTI-PAIA

câmpie

72604

DOLJ

GOGOȘU

câmpie

71910

DOLJ

COȚOFENII DIN DOS

câmpie

70174

DOLJ

ȘIMNICU DE SUS

câmpie

71723

DOLJ

CERNĂȚEȘTI

câmpie

74875

DOLJ

COȚOFENII DIN FAȚĂ

câmpie

70566

DOLJ

ALMAJ

câmpie

72819

DOLJ

GRECEȘTI

câmpie

74073

DOLJ

SCAEȘTI

câmpie

74171

DOLJ

SECU

câmpie

72677

DOLJ

GOIEȘTI

câmpie

71055

DOLJ

BRĂDEȘTI

câmpie

70414

DOLJ

ORAȘ FI0LIAȘI

câmpie

73371

DOLJ

MURGAȘI

câmpie

71340

DOLJ

BULZEȘTI

câmpie

69964

DOLJ

BUCOVĂȚ

câmpie

71126

DOLJ

BRALOSTIȚA

câmpie

73246

DOLJ

MISCHII

câmpie

73013

DOLJ

MĂCEȘU DE SUS

câmpie

73317

DOLJ

MÂRȘANI

câmpie

74949

DOLJ

ROJIȘTE

câmpie

71199

DOLJ

BRATOVOEȘTI

câmpie

71572

DOLJ

CASTRANOVA

câmpie

73852

DOLJ

RADOVAN

câmpie

72953

DOLJ

LIPOVU

câmpie

74923

DOLJ

ÎNTORSURA

câmpie

73665

DOLJ

PISCU VECHI

câmpie

73905

DOLJ

RAST

câmpie

73709

DOLJ

PLENIȚA

câmpie

74536

DOLJ

UNIREA

câmpie

73567

DOLJ

OSTROVENI

câmpie

70110

DOLJ

PODARI

câmpie

74907

DOLJ

GHIDICI

câmpie

76585

GALAȚI

INDEPENDENȚA

câmpie

76996

GALAȚI

PISCU

câmpie

76353

GALAȚI

FUNDENI

câmpie

75098

GALAȚI

MUNICIPIUL GALAȚI

câmpie

76969

GALAȚI

PECHEA

câmpie

76558

GALAȚI

GRIVIȚA

câmpie

76282

GALAȚI

FOLTEȘTI

câmpie

76718

GALAȚI

MĂSTĂCANI

câmpie

77536

GALAȚI

VLĂDEȘTI

câmpie

77475

GALAȚI

VALEA MĂRULUI

câmpie

75258

GALAȚI

MUNTENI

câmpie

75864

GALAȚI

CAVADINEȘTI

câmpie

75150

GALAȚI

VÂNĂTORI

câmpie

77331

GALAȚI

TULUCEȘTI

câmpie

75114

GALAȚI

ȘENDRENI

câmpie

77180

GALAȚI

SLOBOZIA CONACHI

câmpie

77153

GALAȚI

SCHELA

câmpie

77313

GALAȚI

TUDOR VLADIMIRESCU

câmpie

76763

GALAȚI

NĂMOLOASA

câmpie

76601

GALAȚI

IVEȘTI

câmpie

76674

GALAȚI

LIEȘTI

câmpie

77082

GALAȚI

REDIU

câmpie

75203

GALAȚI

MUNICIPIUL TECUCI

câmpie

76932

GALAȚI

OANCEA

câmpie

77288

GALAȚI

SUCEVENI

câmpie

76004

GALAȚI

CORNI

câmpie

77260

GALAȚI

SMULȚI

câmpie

76692

GALAȚI

MATCA

câmpie

75515

GALAȚI

BARCEA

câmpie

77126

GALAȚI

SCÂNTEIEȘTI

câmpie

75686

GALAȚI

BĂNEASA

câmpie

76638

GALAȚI

JORĂȘTI

câmpie

76317

GALAȚI

FRUMUȘIȚA

câmpie

75711

GALAȚI

BRANIȘTEA

câmpie

76111

GALAȚI

COSTACHE NEGRI

câmpie

77402

GALAȚI

UMBRĂREȘTI

câmpie

76139

GALAȚI

CUCA

câmpie

76040

GALAȚI

COSMEȘTI

câmpie

76807

GALAȚI

NICOREȘTI

câmpie

76406

GALAȚI

GHIDIGENI

câmpie

77579

GALAȚI

NEGRILEȘTI

câmpie

75953

GALAȚI

COROD

câmpie

76157

GALAȚI

CUDALBI

câmpie

76255

GALAȚI

FÂRTĂNEȘTI

câmpie

75472

GALAȚI

ORAȘ TÂRGU BUJOR

câmpie

75221

GALAȚI

DRĂGĂNEȘTI

câmpie

75668

GALAȚI

BĂLENI

câmpie

77601

GALAȚI

SUHURLUI

câmpie

76745

GALAȚI

MOVILENI

câmpie

77595

GALAȚI

CUZA VODĂ

câmpie

77224

GALAȚI

SMÂRDAN

câmpie

103194

GIURGIU

GĂUJANI

câmpie

105909

GIURGIU

VEDEA

câmpie

179739

GIURGIU

MALU

câmpie

100549

GIURGIU

SLOBOZIA

câmpie

103309

GIURGIU

GOGOȘARI

câmpie

104715

GIURGIU

PUTINEIU

câmpie

104519

GIURGIU

OINACU

câmpie

103354

GIURGIU

GOSTINU

câmpie

102909

GIURGIU

FRĂȚEȘTI

câmpie

102446

GIURGIU

DAIA

câmpie

101001

GIURGIU

BĂNEASA

câmpie

103899

GIURGIU

IZVOARELE

câmpie

103470

GIURGIU

GREACA

câmpie

104118

GIURGIU

MIHAI BRAVU

câmpie

105348

GIURGIU

STOENEȘTI

câmpie

179766

GIURGIU

ISVOARELE

câmpie

103639

GIURGIU

HOTARELE

câmpie

104975

GIURGIU

SCHITU

câmpie

103372

GIURGIU

GOSTINARI

câmpie

101662

GIURGIU

CĂLUGĂRENI

câmpie

105776

GIURGIU

VALEA DRAGULUI

câmpie

105106

GIURGIU

SINGURENI

câmpie

104047

GIURGIU

LETCA NOUĂ

câmpie

100781

GIURGIU

ADUNAȚII-COPACENI

câmpie

101984

GIURGIU

CLEJANI

câmpie

101378

GIURGIU

BUCȘANI

câmpie

104225

GIURGIU

MARȘA

câmpie

104485

GIURGIU

OGREZENI

câmpie

103407

GIURGIU

GRĂDINARI

câmpie

104831

GIURGIU

ROATA DE JOS

câmpie

102348

GIURGIU

CREVEDIA MARE

câmpie

101190

GIURGIU

ORAȘ BOLINTIN-VALE

câmpie

101163

GIURGIU

BOLINTIN-DEAL

câmpie

103997

GIURGIU

JOIȚA

câmpie

105972

GIURGIU

VÂNĂTORII MICI

câmpie

179775

GIURGIU

SĂBĂRENI

câmpie

102794

GIURGIU

FLOREȘTI-STOENEȘTI

câmpie

105623

GIURGIU

ULMI

câmpie

103087

GIURGIU

GĂIȘENI

câmpie

102071

GIURGIU

COLIBAȘI

câmpie

102106

GIURGIU

COMANA

câmpie

101519

GIURGIU

BULBUCATA

câmpie

103238

GIURGIU

GHIMPAȚI

câmpie

103693

GIURGIU

IEPUREȘTI

câmpie

104680

GIURGIU

PRUNDU

câmpie

179757

GIURGIU

HERĂȘTI

câmpie

101617

GIURGIU

BUTURUGENI

câmpie

105874

GIURGIU

VĂRĂȘTI

câmpie

154709

GIURGIU

TOPORU

câmpie

104788

GIURGIU

RĂSUCENI

câmpie

100521

GIURGIU

MUNICIPIUL GIURGIU

câmpie

105295

GIURGIU

STĂNEȘTI

câmpie

104136

GIURGIU

ORAȘ MIHĂILEȘTI

câmpie

179748

GIURGIU

COSOBA

câmpie

80560

GORJ

IONEȘTI

câmpie

82680

GORJ

ȚÂNȚĂRENI

câmpie

79237

GORJ

BRĂNEȘTI

câmpie

94492

IALOMIȚA

STELNICA

câmpie

92701

IALOMIȚA

MUNICIPIUL FETEȘTI

câmpie

92989

IALOMIȚA

BORDUȘANI

câmpie

179793

IALOMIȚA

BUEȘTI

câmpie

92783

IALOMIȚA

ALBEȘTI

câmpie

102641

IALOMIȚA

DRĂGOEȘTI

câmpie

94535

IALOMIȚA

SUDIȚI

câmpie

179828

IALOMIȚA

ROȘIORI

câmpie

92872

IALOMIȚA

ANDRĂȘEȘTI

câmpie

94376

IALOMIȚA

SĂVENI

câmpie

100923

IALOMIȚA

AXINTELE

câmpie

180000

IALOMIȚA

PLATONEȘTI

câmpie

94161

IALOMIȚA

PERIEȚI

câmpie

104270

IALOMIȚA

MOVILIȚA

câmpie

101056

IALOMIȚA

BĂRCĂNEȘTI

câmpie

93628

IALOMIȚA

GHEORGHE LAZĂR

câmpie

92836

IALOMIȚA

ORAȘ AMARA

câmpie

93021

IALOMIȚA

BUCU

câmpie

93067

IALOMIȚA

ORAȘ CĂZĂNEȘTI

câmpie

93600

IALOMIȚA

GHEORGHE DOJA

câmpie

102749

IALOMIȚA

ORAȘ FIERBINȚI-TÂRG

câmpie

179819

IALOMIȚA

OGRADA

câmpie

94795

IALOMIȚA

VLĂDENI

câmpie

103862

IALOMIȚA

ION ROATĂ

câmpie

94456

IALOMIȚA

SFANTU GHEORGHE

câmpie

94107

IALOMIȚA

MUNTENI-BUZĂU

câmpie

93995

IALOMIȚA

MIHAIL KOGĂLNICEANU

câmpie

100852

IALOMIȚA

ALEXENI

câmpie

94269

IALOMIȚA

REVIGA

câmpie

179800

IALOMIȚA

MAIA

câmpie

100736

IALOMIȚA

MANASIA

câmpie

180064

IALOMIȚA

BĂRBULEȘTI

câmpie

100683

IALOMIȚA

MUNICIPIUL URZICENI

câmpie

92907

IALOMIȚA

BALACIU

câmpie

101243

IALOMIȚA

BRAZII

câmpie

94045

IALOMIȚA

MILOSEȘTI

câmpie

92765

IALOMIȚA

ORAȘ ȚĂNDĂREI

câmpie

94688

IALOMIȚA

VALEA CIORII

câmpie

100754

IALOMIȚA

ADÂNCATA

câmpie

93209

IALOMIȚA

COCORA

câmpie

93717

IALOMIȚA

GRINDU

câmpie

94429

IALOMIȚA

SCÂNTEIA

câmpie

105794

IALOMIȚA

VALEA MĂCRIȘULUI

câmpie

100709

IALOMIȚA

CIOCÂRLIA

câmpie

103283

IALOMIȚA

GÂRBOVI

câmpie

180046

IALOMIȚA

GURA IALOMIȚEI

câmpie

179971

IALOMIȚA

COLELIA

câmpie

100870

IALOMIȚA

ARMĂȘEȘTI

câmpie

93646

IALOMIȚA

GIURGENI

câmpie

103960

IALOMIȚA

JILAVELE

câmpie

93575

IALOMIȚA

FĂCĂENI

câmpie

94330

IALOMIȚA

SĂLCIOARA

câmpie

93101

IALOMIȚA

CIOCHINA

câmpie

94081

IALOMIȚA

MOVILA

câmpie

92658

IALOMIȚA

MUNICIPIUL SLOBOZIA

câmpie

93156

IALOMIȚA

CIULNIȚA

câmpie

93735

IALOMIȚA

GRIVIȚA

câmpie

179702

IALOMIȚA

TRAIAN

câmpie

179980

IALOMIȚA

MĂRCULEȘTI

câmpie

93236

IALOMIȚA

COSÂMBEȘTI

câmpie

102703

IALOMIȚA

DRIDU

câmpie

180019

IALOMIȚA

SĂRĂȚENI

câmpie

179784

IALOMIȚA

BORĂNEȘTI

câmpie

102240

IALOMIȚA

COȘERENI

câmpie

105026

IALOMIȚA

SINEȘTI

câmpie

179999

IALOMIȚA

MOLDOVENI

câmpie

97517

IAȘI

HORLEȘTI

câmpie

96003

IAȘI

UNGHENI

câmpie

97679

IAȘI

LEȚCANI

câmpie

95747

IAȘI

ARONEANU

câmpie

98257

IAȘI

MOVILENI

câmpie

95667

IAȘI

ANDRIEȘENI

câmpie

98505

IAȘI

POPRICANI

câmpie

95239

IAȘI

REDIU

câmpie

100353

IAȘI

VALEA LUPULUI

câmpie

99058

IAȘI

SINEȘTI

câmpie

95471

IAȘI

ORAȘ TÂRGU FRUMOS

câmpie

95499

IAȘI

ION NECULCE

câmpie

97063

IAȘI

FOCURI

câmpie

100317

IAȘI

FÂNTÂNELE

câmpie

99600

IAȘI

TRIFEȘTI

câmpie

100344

IAȘI

ROȘCANI

câmpie

95943

IAȘI

BIVOLARI

câmpie

97189

IAȘI

GORBAN

câmpie

97394

IAȘI

GROZEȘTI

câmpie

98685

IAȘI

RĂDUCĂNENI

câmpie

96423

IAȘI

COSTULENI

câmpie

96370

IAȘI

COMARNA

câmpie

96254

IAȘI

CIUREA

câmpie

95293

IAȘI

TOMEȘTI

câmpie

99922

IAȘI

TUTORA

câmpie

98373

IAȘI

PODU ILOAIEI

câmpie

96940

IAȘI

DUMEȘTI

câmpie

97090

IAȘI

GOLĂIEȘTI

câmpie

98738

IAȘI

ROMÂNEȘTI

câmpie

97009

IAȘI

ERBICENI

câmpie

100148

IAȘI

VLĂDENI

câmpie

99879

IAȘI

ȚIGĂNAȘI

câmpie

97919

IAȘI

MIROSLAVA

câmpie

98435

IAȘI

POPEȘTI

câmpie

97722

IAȘI

LUNGANI

câmpie

95792

IAȘI

BĂLȚAȚI

câmpie

100273

IAȘI

BALȘ

câmpie

95872

IAȘI

BELCEȘTI

câmpie

96334

IAȘI

COARNELE CAPREI

câmpie

97321

IAȘI

GROPNIȚA

câmpie

95159

IAȘI

HOLBOCA

câmpie

95060

IAȘI

MUNICIPIUL IAȘI

câmpie

100004

IAȘI

VICTORIA

câmpie

96058

IAȘI

BRĂEȘTI

câmpie

98337

IAȘI

PLUGARI

câmpie

99370

IAȘI

ȘIPOTE

câmpie

98649

IAȘI

PROBOTA

câmpie

98603

IAȘI

PRISĂCANI

câmpie

179588

ILFOV

COPĂCENI

câmpie

105936

ILFOV

VIDRA

câmpie

100576

ILFOV

ORAȘ BUFTEA

câmpie

102570

ILFOV

DOMNEȘTI

câmpie

179249

ILFOV

CHIAJNA

câmpie

179463

ILFOV

MOGOȘOAIA

câmpie

101742

ILFOV

CERNICA

câmpie

103443

ILFOV

GRĂDIȘTEA

câmpie

102605

ILFOV

DRAGOMIREȘTI-VALE

câmpie

179285

ILFOV

CHITILA

câmpie

101902

ILFOV

CIOLPANI

câmpie

104582

ILFOV

PETRACHIOAIA

câmpie

102525

ILFOV

DĂRĂȘTI-ILFOV

câmpie

104421

ILFOV

NUCI

câmpie

102035

ILFOV

CLINCENI

câmpie

179310

ILFOV

DOBROEȘTI

câmpie

102543

ILFOV

1 DECEMBRIE

câmpie

179383

ILFOV

JILAVA

câmpie

105570

ILFOV

TUNARI

câmpie

101298

ILFOV

BRĂNEȘTI

câmpie

179481

ILFOV

ORAȘ OTOPENI

câmpie

105160

ILFOV

SNAGOV

câmpie

100969

ILFOV

BALOTEȘTI

câmpie

102160

ILFOV

CORBEANCA

câmpie

104546

ILFOV

PERIȘ

câmpie

102473

ILFOV

DASCĂLU

câmpie

103130

ILFOV

GĂNEASA

câmpie

105419

ILFOV

ȘTEFĂNEȘTII DE JOS

câmpie

179551

ILFOV

ORAȘ VOLUNTARI

câmpie

100834

ILFOV

AFUMAȚI

câmpie

101957

ILFOV

CIOROGÂRLA

câmpie

179533

ILFOV

ORAȘ POPEȘTI LEORDENI

câmpie

101145

ILFOV

BERCENI

câmpie

179409

ILFOV

MĂGURELE

câmpie

179221

ILFOV

BRAGADIRU

câmpie

102213

ILFOV

CORNETU

câmpie

103513

ILFOV

GRUIU

câmpie

104243

ILFOV

MOARA VLĂSIEI

câmpie

179347

ILFOV

GLINA

câmpie

179515

ILFOV

PANTELIMON

câmpie

113493

MEHEDINȚI

SALCIA

câmpie

112744

MEHEDINȚI

OBÂRȘIA DE CÂMP

câmpie

111444

MEHEDINȚI

CUJMIR

câmpie

114079

MEHEDINȚI

VRATA

câmpie

111550

MEHEDINȚI

DÂRVARI

câmpie

114060

MEHEDINȚI

BRANIȘTEA

câmpie

111783

MEHEDINȚI

GÂRLA MARE

câmpie

113849

MEHEDINȚI

VÂNĂTORI

câmpie

112771

MEHEDINȚI

OPRIȘOR

câmpie

112030

MEHEDINȚI

GRUIA

câmpie

113395

MEHEDINȚI

PUNGHINA

câmpie

112879

MEHEDINȚI

PĂTULELE

câmpie

113929

MEHEDINȚI

VLĂDAIA

câmpie

111417

MEHEDINȚI

CORLAȚEL

câmpie

110535

MEHEDINȚI

BALĂCIȚA

câmpie

111863

MEHEDINȚI

GOGOȘU

câmpie

112548

MEHEDINȚI

JIANA

câmpie

110232

MEHEDINȚI

ORAȘ VÂNJU MARE

câmpie

112806

MEHEDINȚI

PADINA

câmpie

111480

MEHEDINȚI

DEVESEL

câmpie

110946

MEHEDINȚI

BURILA MARE

câmpie

112076

MEHEDINȚI

HINOVA

câmpie

113206

MEHEDINȚI

PRISTOL

câmpie

110571

MEHEDINȚI

BÂCLEȘ

câmpie

109826

MEHEDINȚI

SIMIAN

câmpie

113894

MEHEDINȚI

VÂNJULEȚ

câmpie

113466

MEHEDINȚI

ROGOVA

câmpie

179196

MUNICIPIUL

BUCUREȘTI

BUCUREȘTI SECTORUL 6

câmpie

179150

MUNICIPIUL

BUCUREȘTI

BUCUREȘTI SECTORUL 2

câmpie

179169

MUNICIPIUL

BUCUREȘTI

BUCUREȘTI SECTORUL 3

câmpie

179141

MUNICIPIUL

BUCUREȘTI

BUCUREȘTI SECTORUL 1

câmpie

179178

MUNICIPIUL

BUCUREȘTI

BUCUREȘTI SECTORUL 4

câmpie

179187

MUNICIPIUL

BUCUREȘTI

BUCUREȘTI SECTORUL 5

câmpie

125178

NEAMȚ

BOGHICEA

câmpie

125588

OLT

GÂRCOV

câmpie

127938

OLT

ORLEA

câmpie

127251

OLT

IANCA

câmpie

130339

OLT

GURA PADINII

câmpie

127224

OLT

GROJDIBODU

câmpie

129282

OLT

ȘTEFAN CEL MARE

câmpie

127368

OLT

IZBICENI

câmpie

125542

OLT

ORAȘ CORABIA

câmpie

129745

OLT

VĂDĂSTRIȚA

câmpie

129629

OLT

URZICA

câmpie

129718

OLT

VĂDASTRA

câmpie

129460

OLT

TIA MARE

câmpie

129898

OLT

VIȘINA

câmpie

130375

OLT

VIȘINA NOUĂ

câmpie

126148

OLT

CILIENI

câmpie

127750

OLT

OBÂRȘIA

câmpie

125962

OLT

BRASTAVĂȚU

câmpie

128588

OLT

RUSĂNEȘTI

câmpie

126077

OLT

BUCINIȘU

câmpie

130320

OLT

GRĂDINILE

câmpie

129184

OLT

STUDINA

câmpie

128560

OLT

ROTUNDA

câmpie

128613

OLT

SCĂRIȘOARA

câmpie

130026

OLT

VLĂDILA

câmpie

129567

OLT

TRAIAN

câmpie

125659

OLT

BABICIU

câmpie

126647

OLT

DEVESELU

câmpie

129040

OLT

SPRÂNCENATA

câmpie

127144

OLT

GOSTAVĂȚU

câmpie

128524

OLT

REDEA

câmpie

129095

OLT

STOENEȘTI

câmpie

127536

OLT

MIHĂȘTI

câmpie

125472

OLT

MUNICIPIUL CARACAL

câmpie

126585

OLT

DĂNEASA

câmpie

125490

OLT

DRĂGHICENI

câmpie

128472

OLT

RADOMIREȘTI

câmpie

128864

OLT

SEACA

câmpie

126718

OLT

DOBROSLOVENI

câmpie

126102

OLT

CEZIENI

câmpie

125622

OLT

ORAȘ DRĂGANEȘTI-OLT

câmpie

130357

OLT

OSICA DE JOS

câmpie

126978

OLT

FALCOIU

câmpie

129763

OLT

VĂLENI

câmpie

127386

OLT

IZVOARELE

câmpie

127493

OLT

MĂRUNȚEI

câmpie

129111

OLT

STOICĂNEȘTI

câmpie

127714

OLT

NICOLAE TITULESCU

câmpie

127983

OLT

OSICA DE SUS

câmpie

130311

OLT

GHIMPEȚENI

câmpie

130384

OLT

ȘOPÂRLIȚA

câmpie

126406

OLT

CRAMPOIA

câmpie

126380

OLT

COTEANA

câmpie

129987

OLT

VÂLCELE

câmpie

128178

OLT

PARSCOVENI

câmpie

126022

OLT

BRÂNCOVENI

câmpie

130348

OLT

IPOTEȘTI

câmpie

125846

OLT

BARZA

câmpie

129246

OLT

ȘERBĂNEȘTI

câmpie

129585

OLT

TUFENI

câmpie

127563

OLT

MILCOV

câmpie

128105

OLT

ORAȘ PIATRA-OLT

câmpie

125677

OLT

BALDOVINEȘTI

câmpie

127689

OLT

MOVILENI

câmpie

125873

OLT

BOBICEȘTI

câmpie

125374

OLT

SLĂTIOARA

câmpie

127812

OLT

OBOGA

câmpie

130302

OLT

GĂVĂNEȘTI

câmpie

128052

OLT

PERIEȚI

câmpie

127064

OLT

GĂNEASA

câmpie

127322

OLT

ICOANA

câmpie

130295

OLT

CĂLUI

câmpie

130286

OLT

BĂLTENI

câmpie

128374

OLT

ORAȘ POTCOAVA

câmpie

128221

OLT

PLEȘOIU

câmpie

126326

OLT

CORBU

câmpie

126433

OLT

CURTIȘOARA

câmpie

127625

OLT

MORUNGLAV

câmpie

129139

OLT

STREJEȘTI

câmpie

126166

OLT

CÂRLOGANI

câmpie

130366

OLT

SÂRBII - MĂGURA

câmpie

129380

OLT

TESLUI

câmpie

127171

OLT

GRĂDINARI

câmpie

127901

OLT

OPTAȘI-MĂGURA

câmpie

127858

OLT

OPORELU

câmpie

126228

OLT

COLONEȘTI

câmpie

129317

OLT

TATULEȘTI

câmpie

128301

OLT

POBORU

câmpie

125757

OLT

BARĂȘTI

câmpie

128962

OLT

SPINENI

câmpie

127411

OLT

LELEASCA

câmpie

129503

OLT

TOPANA

câmpie

130124

OLT

VULPENI

câmpie

126674

OLT

DOBREȚU

câmpie

127288

OLT

IANCU JIANU

câmpie

126825

OLT

DOBRUN

câmpie

126905

OLT

FĂGEȚELU

câmpie

130062

OLT

VOINEASA

câmpie

125418

OLT

ORAȘ BALȘ

câmpie

127019

OLT

FARCAȘELE

câmpie

125347

OLT

MUNICIPIUL SLATINA

câmpie

128711

OLT

ORAȘ SCORNICEȘTI

câmpie

128436

OLT

PRISEACA

câmpie

129656

OLT

VALEA MARE

câmpie

127126

OLT

GIUVĂRĂȘTI

câmpie

125999

OLT

BREBENI

câmpie

128659

OLT

SCHITU

câmpie

133508

PRAHOVA

GORGOTA

câmpie

132226

PRAHOVA

BALTA DOAMNEI

câmpie

136250

PRAHOVA

OLARI

câmpie

133429

PRAHOVA

GHERGHIȚA

câmpie

135431

PRAHOVA

ȘIRNA

câmpie

135850

PRAHOVA

TINOSU

câmpie

134942

PRAHOVA

PUCHENII MARI

câmpie

135146

PRAHOVA

SALCIILE

câmpie

136241

PRAHOVA

COCORĂȘTII COLȚ

câmpie

132681

PRAHOVA

CIORANI

câmpie

135020

PRAHOVA

RAFOV

câmpie

133018

PRAHOVA

DRĂGĂNEȘTI

câmpie

130712

PRAHOVA

BRAZI

câmpie

133090

PRAHOVA

DUMBRAVA

câmpie

130552

PRAHOVA

BĂRCĂNEȘTI

câmpie

134194

PRAHOVA

MĂNEȘTI

câmpie

132379

PRAHOVA

BOLDEȘTI-GRĂDIȘTEA

câmpie

130892

PRAHOVA

TÂRGȘORU VECHI

câmpie

130614

PRAHOVA

BERCENI

câmpie

133394

PRAHOVA

FULGA

câmpie

131933

PRAHOVA

ALBEȘTI-PALEOLOGU

câmpie

132752

PRAHOVA

COLCEAG

câmpie

135896

PRAHOVA

TOMȘANI

câmpie

133214

PRAHOVA

FILIPEȘTII DE TÂRG

câmpie

132075

PRAHOVA

ARICEȘTII RAHTIVANI

câmpie

133330

PRAHOVA

FLOREȘTI

câmpie

134559

PRAHOVA

POIENARII BURCHII

câmpie

132164

PRAHOVA

BABA ANA

câmpie

130534

PRAHOVA

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

câmpie

131407

PRAHOVA

ORAȘ MIZIL

câmpie

130678

PRAHOVA

BLEJOI

câmpie

138538

SATU MARE

PIR

câmpie

138734

SATU MARE

SÂNTAU

câmpie

136713

SATU MARE

ACÂȘ

câmpie

136768

SATU MARE

ANDRID

câmpie

138501

SATU MARE

PETREȘTI

câmpie

139107

SATU MARE

TIREAM

câmpie

137292

SATU MARE

CĂUAȘ

câmpie

138663

SATU MARE

SÂNISLAU

câmpie

138618

SATU MARE

POMI

câmpie

139287

SATU MARE

VALEA VINULUI

câmpie

179677

SATU MARE

CĂMIN

câmpie

139250

SATU MARE

URZICENI

câmpie

137540

SATU MARE

CULCIU

câmpie

136553

SATU MARE

CĂPLENI

câmpie

137611

SATU MARE

DOBA

câmpie

139358

SATU MARE

VETIȘ

câmpie

137675

SATU MARE

DOROLȚ

câmpie

179873

SATU MARE

AGRIȘ

câmpie

138164

SATU MARE

MICULA

câmpie

137960

SATU MARE

LAZURI

câmpie

180028

SATU MARE

PORUMBEȘTI

câmpie

136802

SATU MARE

APA

câmpie

138084

SATU MARE

MEDIEȘU AURIT

câmpie

136964

SATU MARE

BELTIUG

câmpie

137032

SATU MARE

BERVENI

câmpie

138280

SATU MARE

ODOREU

câmpie

137185

SATU MARE

BOTIZ

câmpie

179882

SATU MARE

CIUMEȘTI

câmpie

138208

SATU MARE

MOFTIN

câmpie

137728

SATU MARE

FOIENI

câmpie

136526

SATU MARE

MUNICIPIUL CAREI

câmpie

137764

SATU MARE

HALMEU

câmpie

138431

SATU MARE

PAULEȘTI

câmpie

138574

SATU MARE

PISCOLT

câmpie

136483

SATU MARE

MUNICIPIUL SATU MARE

câmpie

138805

SATU MARE

SAUCA

câmpie

136642

SATU MARE

ORAȘ TĂȘNAD

câmpie

139054

SATU MARE

TEREBEȘTI

câmpie

138039

SATU MARE

LIVADA

câmpie

139214

SATU MARE

TURULUNG

câmpie

139394

SATU MARE

VIILE SATU MARE

câmpie

136848

SATU MARE

ORAȘ ARDUD

câmpie

137443

SATU MARE

CRAIDOROLT

câmpie

153400

TELEORMAN

NĂSTURELU

câmpie

152314

TELEORMAN

BUJORU

câmpie

151978

TELEORMAN

ORAȘ ZIMNICEA

câmpie

151709

TELEORMAN

CIUPERCENI

câmpie

155118

TELEORMAN

FÂNTÂNELE

câmpie

151736

TELEORMAN

ISLAZ

câmpie

152234

TELEORMAN

BRAGADIRU

câmpie

153589

TELEORMAN

PIETROȘANI

câmpie

154460

TELEORMAN

SUHAIA

câmpie

154736

TELEORMAN

TRAIAN

câmpie

151683

TELEORMAN

MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE

câmpie

152500

TELEORMAN

CERVENIA

câmpie

151763

TELEORMAN

LIȚA

câmpie

153561

TELEORMAN

PIATRA

câmpie

152662

TELEORMAN

CRÂNGU

câmpie

155109

TELEORMAN

DRACEA

câmpie

153829

TELEORMAN

PUTINEIU

câmpie

154344

TELEORMAN

SLOBOZIA MÂNDRĂ

câmpie

151816

TELEORMAN

NANOV

câmpie

153909

TELEORMAN

RĂSMIREȘTI

câmpie

152332

TELEORMAN

BUZESCU

câmpie

151790

TELEORMAN

MUNICIPIUL ALEXANDRIA

câmpie

153776

TELEORMAN

VITĂNEȘTI

câmpie

154996

TELEORMAN

NENCIULEȘTI

câmpie

153204

TELEORMAN

MAVRODIN

câmpie

152038

TELEORMAN

BĂBĂIȚA

câmpie

153865

TELEORMAN

RADOIEȘTI

câmpie

153507

TELEORMAN

ORBEASCA

câmpie

152172

TELEORMAN

BOTOROAGA

câmpie

154415

TELEORMAN

STEJARU

câmpie

154166

TELEORMAN

SFINȚEȘTI

câmpie

153473

TELEORMAN

OLTENI

câmpie

154932

TELEORMAN

VÂRTOAPE

câmpie

152724

TELEORMAN

DIDEȘTI

câmpie

155092

TELEORMAN

BEUCA

câmpie

153437

TELEORMAN

NECȘEȘTI

câmpie

151905

TELEORMAN

ORAȘ VIDELE

câmpie

154754

TELEORMAN

TRIVALEA-MOȘTENI

câmpie

154978

TELEORMAN

ZÂMBREASCA

câmpie

151996

TELEORMAN

BALACI

câmpie

154228

TELEORMAN

SILIȘTEA

câmpie

154282

TELEORMAN

SILIȘTEA-GUMEȘTI

câmpie

154068

TELEORMAN

SCURTU MARE

câmpie

154665

TELEORMAN

TĂTĂRĂȘTII DE SUS

câmpie

153062

TELEORMAN

GRATIA

câmpie

153696

TELEORMAN

POENI

câmpie

154308

TELEORMAN

SÂRBENI

câmpie

153151

TELEORMAN

LUNCA

câmpie

152760

TELEORMAN

DOBROTEȘTI

câmpie

152902

TELEORMAN

DRĂGĂNEȘTI-VLAȘCA

câmpie

152127

TELEORMAN

BOGDANA

câmpie

153605

TELEORMAN

PLOSCA

câmpie

152948

TELEORMAN

FURCULEȘTI

câmpie

155154

TELEORMAN

UDA-CLOCOCIOV

câmpie

154790

TELEORMAN

TROIANUL

câmpie

154852

TELEORMAN

VEDEA

câmpie

155127

TELEORMAN

FRASINEȚ

câmpie

153240

TELEORMAN

MĂGURA

câmpie

154521

TELEORMAN

TALPA

câmpie

153026

TELEORMAN

GĂLĂȚENI

câmpie

152582

TELEORMAN

COSMEȘTI

câmpie

152528

TELEORMAN

CIOLĂNEȘTI

câmpie

154585

TELEORMAN

TĂTĂRĂȘTII DE JOS

câmpie

153277

TELEORMAN

MĂLDĂENI

câmpie

152467

TELEORMAN

CALMATUIU DE SUS

câmpie

153124

TELEORMAN

LISA

câmpie

152350

TELEORMAN

CĂLINEȘTI

câmpie

153543

TELEORMAN

PERETU

câmpie

153295

TELEORMAN

MERENI

câmpie

151932

TELEORMAN

CREVENICU

câmpie

153384

TELEORMAN

MOȘTENI

câmpie

152564

TELEORMAN

CONȚEȘTI

câmpie

154497

TELEORMAN

STOROBĂNEASA

câmpie

153339

TELEORMAN

MÂRZĂNEȘTI

câmpie

152993

TELEORMAN

FRUMOASA

câmpie

151834

TELEORMAN

POROSCHIA

câmpie

154914

TELEORMAN

VIIȘOARA

câmpie

152797

TELEORMAN

DRACSENEI

câmpie

153972

TELEORMAN

SĂCENI

câmpie

154013

TELEORMAN

SCRIOAȘTEA

câmpie

154139

TELEORMAN

SEACA

câmpie

152868

TELEORMAN

DRAGĂNEȘTI DE VEDE

câmpie

152412

TELEORMAN

CĂLMĂTUIU

câmpie

152270

TELEORMAN

BUJORENI

câmpie

155136

TELEORMAN

PURANI

câmpie

152083

TELEORMAN

BLEJEȘTI

câmpie

154834

TELEORMAN

ȚIGĂNEȘTI

câmpie

152252

TELEORMAN

BRÂNCENI

câmpie

154380

TELEORMAN

SMARDIOASA

câmpie

153106

TELEORMAN

IZVOARELE

câmpie

153623

TELEORMAN

PLOPII-SLĂVITEȘTI

câmpie

155083

TELEORMAN

BECIU

câmpie

152617

TELEORMAN

CRÂNGENI

câmpie

155145

TELEORMAN

SĂELELE

câmpie

154184

TELEORMAN

SEGARCEA-VALE

câmpie

151870

TELEORMAN

MUNICIPIUL ROȘIORI DE VEDE

câmpie

153936

TELEORMAN

SALCIA

câmpie

157781

TIMIȘ

MORAVIȚA

câmpie

156669

TIMIȘ

DENTA

câmpie

155458

TIMIȘ

ORAȘ DETA

câmpie

155591

TIMIȘ

BANLOC

câmpie

159491

TIMIȘ

LIVEZILE

câmpie

157273

TIMIȘ

GIERA

câmpie

159366

TIMIȘ

BÎRDA

câmpie

157086

TIMIȘ

ORAȘ GĂTAIA

câmpie

159400

TIMIȘ

GHILAD

câmpie

159339

TIMIȘ

VOITEG

câmpie

157004

TIMIȘ

FOENI

câmpie

159035

TIMIȘ

TORMAC

câmpie

157424

TIMIȘ

JEBEL

câmpie

156357

TIMIȘ

ORAȘ CIACOVA

câmpie

157923

TIMIȘ

NITCHIDORF

câmpie

157317

TIMIȘ

GIULVĂZ

câmpie

157497

TIMIȘ

LIEBLING

câmpie

159525

TIMIȘ

OTELEC

câmpie

157031

TIMIȘ

GAVOJDIA

câmpie

159446

TIMIȘ

PĂDURENI

câmpie

159437

TIMIȘ

PARȚA

câmpie

158449

TIMIȘ

SACOȘU TURCESC

câmpie

158065

TIMIȘ

PECIU NOU

câmpie

158779

TIMIȘ

SAG

câmpie

156311

TIMIȘ

CHEVERESU MARE

câmpie

156106

TIMIȘ

BOLDUR

câmpie

155314

TIMIȘ

GIROC

câmpie

159142

TIMIȘ

UIVAR

câmpie

158243

TIMIȘ

RACOVIȚA

câmpie

158699

TIMIȘ

SÂNMIHAIU ROMÂN

câmpie

157834

TIMIȘ

MOSNIȚA NOUĂ

câmpie

156473

TIMIȘ

COSTEIU

câmpie

159516

TIMIȘ

BUCOVĂȚ

câmpie

156277

TIMIȘ

CENEI

câmpie

159375

TIMIȘ

CHECEA

câmpie

155797

TIMIȘ

BELINT

câmpie

155289

TIMIȘ

GHIRODA

câmpie

155261

TIMIȘ

DUMBRĂVIȚA

câmpie

158564

TIMIȘ

SĂCĂLAZ

câmpie

155243

TIMIȘ

MUNICIPIUL TIMIȘOARA

câmpie

158966

TIMIȘ

TOPOLOVAȚU MARE

câmpie

155546

TIMIȘ

BALINT

câmpie

156213

TIMIȘ

CĂRPINIȘ

câmpie

155494

TIMIȘ

ORAȘ JIMBOLIA

câmpie

157193

TIMIȘ

GHIZELA

câmpie

158396

TIMIȘ

REMETEA MARE

câmpie

157246

TIMIȘ

GIARMATA

câmpie

155760

TIMIȘ

BECICHERECU MIC

câmpie

159384

TIMIȘ

DUDEȘTII NOI

câmpie

159428

TIMIȘ

IECEA MARE

câmpie

158314

TIMIȘ

ORAȘ RECAȘ

câmpie

155911

TIMIȘ

BILED

câmpie

155662

TIMIȘ

BÂRA

câmpie

158653

TIMIȘ

SÂNANDREI

câmpie

158181

TIMIȘ

PIȘCHIA

câmpie

158608

TIMIȘ

SECAȘ

câmpie

157451

TIMIȘ

LENAUHEIM

câmpie

156437

TIMIȘ

COMLOSU MARE

câmpie

157969

TIMIȘ

OHABA LUNGĂ

câmpie

159464

TIMIȘ

ȘANDRA

câmpie

159419

TIMIȘ

GOTTLOB

câmpie

158528

TIMIȘ

SATCHINEZ

câmpie

159393

TIMIȘ

FIBIȘ

câmpie

158010

TIMIȘ

ORTIȘOARA

câmpie

158859

TIMIȘ

TEREMIA MARE

câmpie

157530

TIMIȘ

LOVRIN

câmpie

159507

TIMIȘ

PESAC

câmpie

159473

TIMIȘ

TOMNATIC

câmpie

159213

TIMIȘ

VARIAȘ

câmpie

157683

TIMIȘ

MASLOC

câmpie

159482

TIMIȘ

VÂLCANI

câmpie

158109

TIMIȘ

PERIAM

câmpie

155528

TIMIȘ

ORAȘ SÂNNICOLAU MARE

câmpie

159455

TIMIȘ

SARAVALE

câmpie

156712

TIMIȘ

DUDEȘTII VECHI

câmpie

158733

TIMIȘ

SÂNPETRU MARE

câmpie

155724

TIMIȘ

BEBA VECHE

câmpie

156259

TIMIȘ

CENAD

câmpie

160047

TULCEA

CEATALCHIOI

câmpie

160458

TULCEA

GRINDU

câmpie

160779

TULCEA

MALIUC

câmpie

161133

TULCEA

PARDINA

câmpie

160172

TULCEA

CHILIA VECHE

câmpie

160261

TULCEA

CRIȘAN

câmpie

161231

TULCEA

SFÂNTU GHEORGHE

câmpie

160911

TULCEA

MURIGHIOL

câmpie

161482

TULCEA

VALEA NUCARILOR

câmpie

159614

TULCEA

MUNICIPIUL TULCEA

câmpie

161053

TULCEA

NUFĂRU

câmpie

161302

TULCEA

SOMOVA

câmpie

160724

TULCEA

MAHMUDIA

câmpie

161552

TULCEA

BESTEPE

câmpie

159687

TULCEA

ORAȘ ISACCEA

câmpie

161035

TULCEA

NICULIȚEL

câmpie

160387

TULCEA

FRECAȚEI

câmpie

160617

TULCEA

JIJILA

câmpie

161525

TULCEA

I.C. BRĂTIANU

câmpie

161286

TULCEA

SMÂRDAN

câmpie

161464

TULCEA

TURCOAIA

câmpie

159730

TULCEA

ORAȘ MĂCIN

câmpie

159945

TULCEA

CARCALIU

câmpie

160305

TULCEA

DĂENI

câmpie

159650

TULCEA

ORAȘ BABADAG

câmpie

161179

TULCEA

SARICHIOI

câmpie

159785

TULCEA

BAIA

câmpie

161259

TULCEA

SLAVA CERCHEZA

câmpie

160831

TULCEA

MIHAI BRAVU

câmpie

161543

TULCEA

VĂCĂRENI

câmpie

160092

TULCEA

CEAMURLIA DE JOS

câmpie

160877

TULCEA

MIHAIL KOGĂLNICEANU

câmpie

160644

TULCEA

JURILOVCA

câmpie

161151

TULCEA

PECENEAGA

câmpie

161106

TULCEA

OSTROV

câmpie

159767

TULCEA

ORAȘ SULINA

câmpie

159883

TULCEA

C.A. ROSETTI

câmpie

170612

VÂLCEA

LALOSU

câmpie

169583

VÂLCEA

FĂUREȘTI

câmpie

174218

VÂLCEA

VOICEȘTI

câmpie

174502

VÂLCEA

DICULEȘTI

câmpie

173748

VÂLCEA

ȘTEFĂNEȘTI

câmpie

173793

VÂLCEA

ȘUȘANI

câmpie

171209

VÂLCEA

MĂDULARI

câmpie

162559

VASLUI

BLĂGEȘTI

câmpie

163789

VASLUI

EPURENI

câmpie

164981

VASLUI

ORAȘ MURGENI

câmpie

163832

VASLUI

FALCIU

câmpie

163903

VASLUI

GĂGEȘTI

câmpie

162498

VASLUI

BEREZENI

câmpie

166672

VASLUI

VETRIȘOAIA

câmpie

164749

VASLUI

LUNCA BANULUI

câmpie

164277

VASLUI

DIMITRIE CANTEMIR

câmpie

165979

VASLUI

STĂNILEȘTI

câmpie

163681

VASLUI

DUDA-EPURENI

câmpie

163618

VASLUI

DRÂNCENI

câmpie

161829

VASLUI

MUNICIPIUL HUȘI

câmpie

165185

VASLUI

PĂDURENI

câmpie

175590

VRANCEA

CIORĂȘTI

câmpie

175206

VRANCEA

BĂLEȘTI

câmpie

176613

VRANCEA

MĂICĂNEȘTI

câmpie

177600

VRANCEA

SIHLEA

câmpie

175938

VRANCEA

DUMBRĂVENI

câmpie

177986

VRANCEA

TĂTĂRANU

câmpie

176301

VRANCEA

GUGEȘTI

câmpie

176855

VRANCEA

NĂNEȘTI

câmpie

178938

VRANCEA

GOLOGANU

câmpie

177726

VRANCEA

SLOBOZIA CIORĂȘTI

câmpie

178821

VRANCEA

VULTURU

câmpie

176748

VRANCEA

MILCOVUL

câmpie

174824

VRANCEA

GOLEȘTI

câmpie

174780

VRANCEA

CÂMPINEANCA

câmpie

174744

VRANCEA

MUNICIPIUL FOCȘANI

câmpie

178929

VRANCEA

BILIEȘTI

câmpie

175019

VRANCEA

ORAȘ ODOBEȘTI

câmpie

177352

VRANCEA

PUFEȘTI

câmpie

177842

VRANCEA

SURAIA

câmpie

178956

VRANCEA

RĂSTOACA

câmpie

178607

VRANCEA

VÂNĂTORI

câmpie

176212

VRANCEA

GAROAFA

câmpie

178947

VRANCEA

OBREJIȚA

câmpie

174922

VRANCEA

ORAȘ MĂRĂȘEȘTI

câmpie

4482

ALBA

GÂRBOVA

deal

4106

ALBA

CALNIC

deal

7044

ALBA

SĂLIȘTEA

deal

9019

ALBA

CUT

deal

7810

ALBA

SIBOT

deal

4268

ALBA

DOSTAT

deal

1874

ALBA

MUNICIPIUL SEBEȘ

deal

4240

ALBA

DAIA ROMÂNĂ

deal

7945

ALBA

SPRING

deal

8826

ALBA

VÎNTU DE JOS

deal

6930

ALBA

ROȘIA DE SECAȘ

deal

3761

ALBA

CENADE

deal

1071

ALBA

CIUGUD

deal

3805

ALBA

CERGĂU

deal

2988

ALBA

BERGHIN

deal

6164

ALBA

OHABA

deal

8354

ALBA

VALEA LUNGĂ

deal

7384

ALBA

SÂNTIMBRU

deal

4188

ALBA

CRĂCIUNELU DE JOS

deal

5700

ALBA

MIHALȚ

deal

1348

ALBA

MUNICIPIUL BLAJ

deal

8096

ALBA

ORAȘ TEIUȘ

deal

3958

ALBA

CETATEA DE BALTĂ

deal

6547

ALBA

RĂDEȘTI

deal

5103

ALBA

JIDVEI

deal

7865

ALBA

SONA

deal

5210

ALBA

LOPADEA NOUĂ

deal

4703

ALBA

HOPARTA

deal

1213

ALBA

MUNICIPIUL AIUD

deal

4302

ALBA

FARĂU

deal

5755

ALBA

MIRASLAU

deal

1794

ALBA

ORAȘ OCNA MUREȘ

deal

6048

ALBA

NOSLAC

deal

5309

ALBA

LUNCA MUREȘULUI

deal

8158

ALBA

UNIREA

deal

9026

ALBA

BUCERDEA GRANOASĂ

deal

7348

ALBA

SÂNCEL

deal

1017

ALBA

MUNICIPIUL ALBA IULIA

deal

12402

ARAD

SISTAROVĂȚ

deal

10765

ARAD

DORGOȘ

deal

12778

ARAD

ZABRANI

deal

12572

ARAD

VARADIA DE MUREȘ

deal

11842

ARAD

SAVÂRȘIN

deal

10104

ARAD

BÂRZAVA

deal

10514

ARAD

COVĂSINȚ

deal

9743

ARAD

ALMAȘ

deal

11762

ARAD

PLEȘCUȚA

deal

12457

ARAD

TAUT

deal

10293

ARAD

BUTENI

deal

12509

ARAD

TÂRNOVA

deal

12288

ARAD

ȘILINDIA

deal

10051

ARAD

BÂRSA

deal

10701

ARAD

DIECI

deal

10943

ARAD

GURAHONT

deal

10195

ARAD

BOCSIG

deal

11307

ARAD

IGNEȘTI

deal

10532

ARAD

CRAIVA

deal

10346

ARAD

CARÂND

deal

9690

ARAD

ORAȘ SEBIȘ

deal

11664

ARAD

PETRIȘ

deal

9930

ARAD

BELIU

deal

11236

ARAD

HĂȘMAȘ

deal

10453

ARAD

CONOP

deal

18028

ARGEȘ

POIANA LACULUI

deal

13757

ARGEȘ

ORAȘ TOPOLOVENI

deal

15554

ARGEȘ

CIOMĂGEȘTI

deal

15652

ARGEȘ

COCU

deal

19392

ARGEȘ

UDA

deal

13301

ARGEȘ

ORAȘ MIOVENI

deal

15108

ARGEȘ

CĂLINEȘTI

deal

16132

ARGEȘ

CUCA

deal

14352

ARGEȘ

BELEȚI-NEGREȘTI

deal

17209

ARGEȘ

MICEȘTI

deal

17101

ARGEȘ

MERIȘANI

deal

16365

ARGEȘ

DĂRMĂNEȘTI

deal

19338

ARGEȘ

ȚIȚEȘTI

deal

16285

ARGEȘ

DAVIDEȘTI

deal

17423

ARGEȘ

MORĂREȘTI

deal

14726

ARGEȘ

BOȚEȘTI

deal

17913

ARGEȘ

POIENARII DE ARGEȘ

deal

18778

ARGEȘ

STÂLPENI

deal

20055

ARGEȘ

VULTUREȘTI

deal

14165

ARGEȘ

BĂICULEȘTI

deal

15901

ARGEȘ

COSEȘTI

deal

15493

ARGEȘ

CIOFRÂNGENI

deal

16659

ARGEȘ

HÂRȚIEȘTI

deal

17254

ARGEȘ

MIHĂEȘTI

deal

13622

ARGEȘ

MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ

deal

19999

ARGEȘ

VLĂDEȘTI

deal

19249

ARGEȘ

ȚIGVENI

deal

17851

ARGEȘ

PIETROȘANI

deal

18670

ARGEȘ

SCHITU GOLEȘTI

deal

19695

ARGEȘ

VALEA IAȘULUI

deal

19631

ARGEȘ

VALEA DANULUI

deal

16454

ARGEȘ

DOMNEȘTI

deal

15313

ARGEȘ

CEPARI

deal

16551

ARGEȘ

GODENI

deal

13819

ARGEȘ

ALBEȘTII DE ARGEȘ

deal

14584

ARGEȘ

BOGAȚI

deal

16427

ARGEȘ

DOBREȘTI

deal

17049

ARGEȘ

MĂLURENI

deal

17619

ARGEȘ

MUSATEȘTI

deal

15983

ARGEȘ

COTMEANA

deal

16506

ARGEȘ

DRĂGANU

deal

13392

ARGEȘ

ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI

deal

13169

ARGEȘ

MUNICIPIUL PITEȘTI

deal

14272

ARGEȘ

BALILEȘTI

deal

14851

ARGEȘ

BUDEASA

deal

26029

BACĂU

URECHEȘTI

deal

21720

BACĂU

CASIN

deal

21560

BACĂU

BOGDĂNEȘTI

deal

24524

BACĂU

PODU TURCULUI

deal

20670

BACĂU

ȘTEFAN CEL MARE

deal

24276

BACĂU

PÂRGĂREȘTI

deal

25825

BACĂU

TÂRGU TROTUȘ

deal

23948

BACĂU

ORBENI

deal

22834

BACĂU

GLĂVĂNEȘTI

deal

24034

BACĂU

PARAVA

deal

21971

BACĂU

CORBASCA

deal

22237

BACĂU

DEALU MORII

deal

24766

BACĂU

RĂCĂCIUNI

deal

21855

BACĂU

CLEJA

deal

22665

BACĂU

GĂICEANA

deal

24187

BACĂU

PÂNCEȘTI

deal

23289

BACĂU

LIVEZI

deal

22460

BACĂU

FĂRĂOANI

deal

23494

BACĂU

MOTOȘENI

deal

22941

BACĂU

HORGEȘTI

deal

26118

BACĂU

VULTURENI

deal

25148

BACĂU

SĂNDULENI

deal

24631

BACĂU

PODURI

deal

21338

BACĂU

BEREȘTI-TAZLĂU

deal

21098

BACĂU

ARDEOANI

deal

23387

BACĂU

MAGIREȘTI

deal

25521

BACĂU

STĂNIȘEȘTI

deal

25629

BACĂU

STRUGARI

deal

20411

BACĂU

MĂGURA

deal

24837

BACĂU

RĂCHITOASA

deal

25932

BACĂU

UNGURENI

deal

21668

BACĂU

BUHOCI

deal

25291

BACĂU

SCORȚENI

deal

24338

BACĂU

PÂRJOL

deal

20313

BACĂU

HEMEIUȘ

deal

22781

BACĂU

GÂRLENI

deal

25861

BACĂU

TRAIAN

deal

26361

BACĂU

PRĂJEȘTI

deal

26379

BACĂU

IȚEȘTI

deal

26353

BACĂU

ODOBEȘTI

deal

21506

BACĂU

BLĂGEȘTI

deal

25228

BACĂU

SĂUCEȘTI

deal

21249

BACĂU

BEREȘTI-BISTRIȚA

deal

23644

BACĂU

NEGRI

deal

24711

BACĂU

RACOVA

deal

20778

BACĂU

ORAȘ BUHUȘI

deal

22111

BACĂU

DĂMIENEȘTI

deal

23207

BACĂU

LIPOVA

deal

22576

BACĂU

FILIPEȘTI

deal

22488

BACĂU

FILIPENI

deal

23868

BACĂU

ONCEȘTI

deal

23047

BACĂU

HURUIEȘTI

deal

22059

BACĂU

COȚOFĂNEȘTI

deal

21757

BACĂU

CĂIUȚI

deal

21454

BACĂU

BÂRSĂNEȘTI

deal

20607

BACĂU

GURA VĂII

deal

22898

BACĂU

HELEGIU

deal

26346

BACĂU

GIOSENI

deal

26338

BACĂU

BUCIUMI

deal

24999

BACĂU

ROȘIORI

deal

23127

BACĂU

IZVORU BERHECIULUI

deal

21891

BACĂU

COLONEȘTI

deal

25362

BACĂU

SECUIENI

deal

24427

BACĂU

PLOPANA

deal

24089

BACĂU

PARINCEA

deal

25692

BACĂU

TĂMAȘI

deal

23715

BACĂU

NICOLAE BĂLCESCU

deal

20563

BACĂU

MUNICIPIUL ONEȘTI

deal

23350

BACĂU

LUIZI-CĂLUGARA

deal

26320

BACĂU

SARATA

deal

20466

BACĂU

MĂRGINENI

deal

20297

BACĂU

MUNICIPIUL BACĂU

deal

20359

BACĂU

LETEA VECHE

deal

20876

BACĂU

MUNICIPIUL MOINEȘTI

deal

26083

BACĂU

VALEA SEACĂ

deal

25068

BACĂU

SASCUT

deal

25745

BACĂU

TĂTĂRĂȘTI

deal

28193

BIHOR

CARPINEȚ

deal

26840

BIHOR

ORAȘ STEI

deal

30773

BIHOR

RIENI

deal

27971

BIHOR

BUNȚEȘTI

deal

29243

BIHOR

DRĂGĂNEȘTI

deal

26804

BIHOR

MUNICIPIUL BEIUȘ

deal

31422

BIHOR

ȘOIMI

deal

30229

BIHOR

OLCEA

deal

30416

BIHOR

POCOLA

deal

31921

BIHOR

UILEACU DE BEIUȘ

deal

30719

BIHOR

REMETEA

deal

28763

BIHOR

COCIUBA MARE

deal

28139

BIHOR

CĂPÂLNA

deal

30648

BIHOR

RĂBĂGANI

deal

30470

BIHOR

POMEZEU

deal

31057

BIHOR

SÂMBĂTA

deal

29573

BIHOR

HOLOD

deal

29813

BIHOR

LĂZĂRENI

deal

29154

BIHOR

DOBREȘTI

deal

28335

BIHOR

CEICA

deal

29341

BIHOR

DRĂGEȘTI

deal

29519

BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

deal

32090

BIHOR

VÂRCIOROG

deal

31976

BIHOR

VADU CRIȘULUI

deal

26582

BIHOR

SÂNMARTIN

deal

28816

BIHOR

COPĂCEL

deal

30069

BIHOR

MĂGEȘTI

deal

26742

BIHOR

ASTILEU

deal

31878

BIHOR

TETCHEA

deal

30274

BIHOR

OSORHEI

deal

30871

BIHOR

SACADAT

deal

29902

BIHOR

LUGAȘU DE JOS

deal

29724

BIHOR

INEU

deal

31716

BIHOR

TILEAGD

deal

32161

BIHOR

PALEU

deal

26564

BIHOR

MUNICIPIUL ORADEA

deal

27757

BIHOR

BRUSTURI

deal

28415

BIHOR

CETARIU

deal

31128

BIHOR

SÂRBI

deal

31208

BIHOR

SPINUȘ

deal

29038

BIHOR

DERNA

deal

30568

BIHOR

POPEȘTI

deal

31262

BIHOR

SUPLACU DE BARCĂU

deal

31654

BIHOR

TĂUTEU

deal

27329

BIHOR

BALC

deal

27070

BIHOR

ABRAM

deal

27506

BIHOR

BOIANU MARE

deal

32045

BIHOR

VIIȘOARA

deal

27212

BIHOR

AUȘEU

deal

34422

BISTRIȚA-NĂSĂUD

SILIVAȘU DE CÂMPIE

deal

35312

BISTRIȚA-NĂSĂUD

URMENIȘ

deal

33881

BISTRIȚA-NĂSĂUD

MILAȘ

deal

33845

BISTRIȚA-NĂSĂUD

MICEȘTII DE CÂMPIE

deal

34477

BISTRIȚA-NĂSĂUD

SÂNMIHAIU DE CÂMPIE

deal

33952

BISTRIȚA-NĂSĂUD

MONOR

deal

33015

BISTRIȚA-NĂSĂUD

CHIOCHIȘ

deal

34645

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ȘIEU

deal

33658

BISTRIȚA-NĂSĂUD

MAȚEI

deal

33435

BISTRIȚA-NĂSĂUD

LECHINTA

deal

32704

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BUDACU DE JOS

deal

34770

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ȘIEU-ODORHEI

deal

32660

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BRANIȘTEA

deal

32483

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ORAȘ BECLEAN

deal

33541

BISTRIȚA-NĂSĂUD

LIVEZILE

deal

34173

BISTRIȚA-NĂSĂUD

PETRU RAREȘ

deal

33382

BISTRIȚA-NĂSĂUD

JOSENII BÂRGĂULUI

deal

33202

BISTRIȚA-NĂSĂUD

DUMITRA

deal

35269

BISTRIȚA-NĂSĂUD

URIU

deal

179953

BISTRIȚA-NĂSĂUD

CICEU- MIHĂIEȘTI

deal

33122

BISTRIȚA-NĂSĂUD

CHIUZA

deal

33989

BISTRIȚA-NĂSĂUD

NIMIGEA

deal

32768

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BUDEȘTI

deal

34985

BISTRIȚA-NĂSĂUD

TEACA

deal

34903

BISTRIȚA-NĂSĂUD

SÎNTEREAG

deal

32394

BISTRIȚA-NĂSĂUD

MUNICIPIUL BISTRIȚA

deal

34690

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ȘIEU-MĂGHERUȘ

deal

33275

BISTRIȚA-NĂSĂUD

GALAȚII BISTRIȚEI

deal

33765

BISTRIȚA-NĂSĂUD

MĂRIȘELU

deal

37280

BOTOȘANI

ORAȘ FLĂMÂNZI

deal

39872

BOTOȘANI

VORONA

deal

39975

BOTOȘANI

COSULA

deal

36907

BOTOȘANI

CRISTEȘTI

deal

36756

BOTOȘANI

CORNI

deal

35759

BOTOȘANI

CURȚEȘTI

deal

39738

BOTOȘANI

VLĂDENI

deal

36453

BOTOȘANI

ORAȘ BUCECEA

deal

38063

BOTOȘANI

MIHAI EMINESCU

deal

37850

BOTOȘANI

LEORDA

deal

36373

BOTOȘANI

BRĂEȘTI

deal

39694

BOTOȘANI

VÂRFU CÂMPULUI

deal

39612

BOTOȘANI

VĂCULEȘTI

deal

39942

BOTOȘANI

LOZNA

deal

39967

BOTOȘANI

CÂNDEȘTI

deal

38161

BOTOȘANI

MIHĂILENI

deal

39122

BOTOȘANI

SENDRICENI

deal

36006

BOTOȘANI

MUNICIPIUL DOROHOI

deal

37011

BOTOȘANI

DERSCA

deal

37672

BOTOȘANI

HILIȘEU-HORIA

deal

36202

BOTOȘANI

AVRAMENI

deal

37823

BOTOȘANI

IBĂNEȘTI

deal

40035

BOTOȘANI

ADĂȘENI

deal

38544

BOTOȘANI

POMÂRLA

deal

36952

BOTOȘANI

CRISTINEȘTI

deal

36532

BOTOȘANI

CONCEȘTI

deal

38982

BOTOȘANI

SUHĂRĂU

deal

39658

BOTOȘANI

VIIȘOARA

deal

36809

BOTOȘANI

COȚUȘCA

deal

37770

BOTOȘANI

HUDEȘTI

deal

35946

BOTOȘANI

ORAȘ DĂRĂBANI

deal

38633

BOTOȘANI

RĂDĂUȚI-PRUT

deal

38492

BOTOȘANI

PĂLTINIȘ

deal

37324

BOTOȘANI

FRUMUȘICA

deal

39391

BOTOȘANI

TUDORA

deal

40214

BRAȘOV

ORAȘ GHIMBĂV

deal

40465

BRAȘOV

ORAȘ VICTORIA

deal

41925

BRAȘOV

SÂNPETRU

deal

41667

BRAȘOV

PREJMER

deal

40606

BRAȘOV

BOD

deal

42307

BRAȘOV

VOILA

deal

41417

BRAȘOV

MÂNDRA

deal

40278

BRAȘOV

MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ

deal

41818

BRAȘOV

ȘERCAIA

deal

41578

BRAȘOV

PĂRĂU

deal

40857

BRAȘOV

COMANA

deal

42076

BRAȘOV

TICUȘU

deal

42156

BRAȘOV

UNGRA

deal

41284

BRAȘOV

JIBERT

deal

40394

BRAȘOV

ORAȘ RUPEA

deal

41248

BRAȘOV

HOMOROD

deal

40768

BRAȘOV

CATA

deal

41033

BRAȘOV

HALCHIU

deal

40955

BRAȘOV

FELDIOARA

deal

40544

BRAȘOV

BECLEAN

deal

41088

BRAȘOV

HARMAN

deal

40820

BRAȘOV

CINCU

deal

41943

BRAȘOV

SOARS

deal

41701

BRAȘOV

RACOȘ

deal

42498

BRAȘOV

AUGUSTIN

deal

47854

BUZĂU

NAENI

deal

45619

BUZĂU

BREAZA

deal

48487

BUZĂU

PIETROASELE

deal

47453

BUZĂU

MEREI

deal

49643

BUZĂU

TISAU

deal

46313

BUZĂU

CISLAU

deal

50102

BUZĂU

VERNEȘTI

deal

47337

BUZĂU

MĂGURA

deal

50549

BUZĂU

UNGURIU

deal

50326

BUZĂU

VIPEREȘTI

deal

48771

BUZĂU

POȘTA CÂLNĂU

deal

45334

BUZĂU

BLĂJANI

deal

46019

BUZĂU

CERNĂȚEȘTI

deal

48557

BUZĂU

PÂRSCOV

deal

45101

BUZĂU

BERCA

deal

50415

BUZĂU

ZÂRNEȘTI

deal

48922

BUZĂU

RACOVIȚENI

deal

45003

BUZĂU

BECENI

deal

47818

BUZĂU

MURGEȘTI

deal

47006

BUZĂU

GREBANU

deal

49313

BUZĂU

SCORȚOASA

deal

47417

BUZĂU

MĂRGĂRITEȘTI

deal

48165

BUZĂU

PARDOȘI

deal

49769

BUZĂU

TOPLICENI

deal

45673

BUZĂU

BUDA

deal

48682

BUZĂU

PODGORIA

deal

53489

CARAȘ-SEVERIN

CORONINI

deal

53853

CARAȘ-SEVERIN

ȘICHEVIȚA

deal

52909

CARAȘ-SEVERIN

GARNIC

deal

51056

CARAȘ-SEVERIN

ORAȘ MOLDOVA NOUĂ

deal

53513

CARAȘ-SEVERIN

POJEJENA

deal

54109

CARAȘ-SEVERIN

SOCOL

deal

53345

CARAȘ-SEVERIN

NAIDAS

deal

53675

CARAȘ-SEVERIN

RACASDIA

deal

51118

CARAȘ-SEVERIN

ORAȘ ORAVIȚA

deal

54500

CARAȘ-SEVERIN

VARADIA

deal

52035

CARAȘ-SEVERIN

CIUDANOVITA

deal

52990

CARAȘ-SEVERIN

GRĂDINARI

deal

52954

CARAȘ-SEVERIN

GORUIA

deal

54305

CARAȘ-SEVERIN

TICVANIU MARE

deal

53167

CARAȘ-SEVERIN

LUPAC

deal

52696

CARAȘ-SEVERIN

DOGNECEA

deal

54350

CARAȘ-SEVERIN

TÂRNOVA

deal

50987

CARAȘ-SEVERIN

OCNA DE FIER

deal

53425

CARAȘ-SEVERIN

PĂLTINIȘ

deal

51626

CARAȘ-SEVERIN

BREBU

deal

50969

CARAȘ-SEVERIN

ORAȘ BOCȘA

deal

52758

CARAȘ-SEVERIN

EZERIS

deal

51010

CARAȘ-SEVERIN

MUNICIPIUL CARANSEBEȘ

deal

51500

CARAȘ-SEVERIN

BERZOVIA

deal

54699

CARAȘ-SEVERIN

ZORLENTU MARE

deal

53639

CARAȘ-SEVERIN

RÂMNA

deal

53372

CARAȘ-SEVERIN

OBREJA

deal

54537

CARAȘ-SEVERIN

VERMEȘ

deal

51877

CARAȘ-SEVERIN

CONSTANTIN DAICOVICIU

deal

53791

CARAȘ-SEVERIN

SASCA MONTANA

deal

51984

CARAȘ-SEVERIN

CIUCHICI

deal

53755

CARAȘ-SEVERIN

SACU

deal

52062

CARAȘ-SEVERIN

COPĂCELE

deal

52785

CARAȘ-SEVERIN

FARLIUG

deal

52856

CARAȘ-SEVERIN

FOROTIC

deal

52650

CARAȘ-SEVERIN

DOCLIN

deal

58311

CLUJ

LUNA

deal

55357

CLUJ

MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII

deal

56844

CLUJ

CEANU MARE

deal

57742

CLUJ

FRATA

deal

57706

CLUJ

FLOREȘTI

deal

59657

CLUJ

SUATU

deal

56522

CLUJ

CĂMĂRAȘU

deal

58623

CLUJ

MOCIU

deal

56354

CLUJ

CĂIANU

deal

58259

CLUJ

JUCU

deal

56773

CLUJ

CĂTINA

deal

58794

CLUJ

PALATCA

deal

57831

CLUJ

GEACA

deal

57948

CLUJ

GÂRBĂU

deal

55446

CLUJ

ORAȘ HUEDIN

deal

56210

CLUJ

BONTIDA

deal

56265

CLUJ

BORȘA

deal

59586

CLUJ

SÂNPAUL

deal

59416

CLUJ

SIC

deal

55473

CLUJ

AGHIREȘU

deal

60099

CLUJ

VULTURENI

deal

57546

CLUJ

DABACA

deal

55776

CLUJ

AȘCHILEU

deal

55384

CLUJ

MUNICIPIUL GHERLA

deal

57644

CLUJ

FIZEȘU GHERLII

deal

55623

CLUJ

ALUNIȘ

deal

58856

CLUJ

PÂNTICEU

deal

58552

CLUJ

MINTIU GHERLII

deal

56096

CLUJ

BOBÂLNA

deal

59130

CLUJ

RECEA-CRIȘTUR

deal

55062

CLUJ

CUZDRIOARA

deal

59942

CLUJ

VAD

deal

57314

CLUJ

CATCĂU

deal

56666

CLUJ

CAȘEIU

deal

55838

CLUJ

BACIU

deal

56988

CLUJ

CHINTENI

deal

56327

CLUJ

BUZA

deal

59826

CLUJ

TAGA

deal

55160

CLUJ

MICA

deal

55687

CLUJ

APAHIDA

deal

57350

CLUJ

COJOCNA

deal

58990

CLUJ

PLOȘCOȘ

deal

58142

CLUJ

ICLOD

deal

57449

CLUJ

CORNEȘTI

deal

55598

CLUJ

AITON

deal

54975

CLUJ

MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

deal

56425

CLUJ

CĂLĂRAȘI

deal

58918

CLUJ

PETREȘTII DE JOS

deal

55311

CLUJ

SĂNDULEȘTI

deal

59764

CLUJ

TURENI

deal

55106

CLUJ

JICHIȘU DE JOS

deal

55008

CLUJ

MUNICIPIUL DEJ

deal

55277

CLUJ

MIHAI VITEAZU

deal

55259

CLUJ

MUNICIPIUL TURDA

deal

58721

CLUJ

MOLDOVENEȘTI

deal

60062

CLUJ

VIIȘOARA

deal

59693

CLUJ

TRITENII DE JOS

deal

64238

COVASNA

CHICHIȘ

deal

64639

COVASNA

OZUN

deal

64773

COVASNA

RECI

deal

64005

COVASNA

BRATEȘ

deal

63937

COVASNA

BOROȘNEU MARE

deal

63394

COVASNA

MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE

deal

64130

COVASNA

CĂTĂLINA

deal

63740

COVASNA

MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC

deal

64425

COVASNA

ILIENI

deal

63447

COVASNA

ORAȘ BARAOLT

deal

68002

DÂMBOVIȚA

MĂNEȘTI

deal

67595

DÂMBOVIȚA

GURA OCNIȚEI

deal

65431

DÂMBOVIȚA

RĂZVAD

deal

65379

DÂMBOVIȚA

ANINOASA

deal

65477

DÂMBOVIȚA

ȘOTANGA

deal

65413

DÂMBOVIȚA

DOICEȘTI

deal

65841

DÂMBOVIȚA

MUNICIPIUL MORENI

deal

68324

DÂMBOVIȚA

OCNIȚA

deal

68921

DÂMBOVIȚA

TĂTĂRANI

deal

67522

DÂMBOVIȚA

GLODENI

deal

179640

DÂMBOVIȚA

VULCANA-PANDELE

deal

66009

DÂMBOVIȚA

BRĂNEȘTI

deal

66526

DÂMBOVIȚA

CÂNDEȘTI

deal

179908

DÂMBOVIȚA

PIETRARI

deal

65921

DÂMBOVIȚA

ORAȘ PUCIOASA

deal

69526

DÂMBOVIȚA

VOINEȘTI

deal

65609

DÂMBOVIȚA

ORAȘ FIENI

deal

67942

DÂMBOVIȚA

MALU CU FLORI

deal

65645

DÂMBOVIȚA

MOȚĂIENI

deal

69615

DÂMBOVIȚA

VULCANA-BĂI

deal

67835

DÂMBOVIȚA

LUDEȘTI

deal

70744

DOLJ

ARGETOAIA

deal

73102

DOLJ

MELINEȘTI

deal

74956

DOLJ

TĂLPAȘ

deal

72276

DOLJ

FARCAȘ

deal

77377

GALAȚI

ȚEPU

deal

77509

GALAȚI

VÂRLEZI

deal

76497

GALAȚI

GOHOR

deal

77028

GALAȚI

PRIPONEȘTI

deal

75819

GALAȚI

BUCIUMENI

deal

75766

GALAȚI

BRĂHĂȘEȘTI

deal

75917

GALAȚI

CERTEȘTI

deal

76175

GALAȚI

DRĂGUȘENI

deal

75542

GALAȚI

BĂLĂBĂNEȘTI

deal

75338

GALAȚI

ORAȘ BEREȘTI

deal

77561

GALAȚI

RĂDEȘTI

deal

75356

GALAȚI

BEREȘTI-MERIA

deal

75613

GALAȚI

BĂLĂȘEȘTI

deal

77587

GALAȚI

POIANA

deal

82314

GORJ

STOINA

deal

79157

GORJ

BORAȘCU

deal

82555

GORJ

TURBUREA

deal

82779

GORJ

VĂGIULEȘTI

deal

82617

GORJ

ORAȘ TURCENI

deal

79077

GORJ

BOLBOȘI

deal

79497

GORJ

CĂPRENI

deal

81656

GORJ

SÂMARINEȘTI

deal

82733

GORJ

URDARI

deal

80506

GORJ

HUREZANI

deal

81264

GORJ

PLOPȘORU

deal

78604

GORJ

ANINOASA

deal

82047

GORJ

SLIVILEȘTI

deal

80249

GORJ

DRAGOTEȘTI

deal

80043

GORJ

DĂNCIULEȘTI

deal

81816

GORJ

SĂULEȘTI

deal

82831

GORJ

VLADIMIR

deal

79585

GORJ

CĂTUNELE

deal

82243

GORJ

STEJARI

deal

78141

GORJ

MUNICIPIUL MOTRU

deal

80846

GORJ

MĂTĂSARI

deal

78828

GORJ

BĂRBĂTEȘTI

deal

78454

GORJ

ORAȘ ȚICLENI

deal

80613

GORJ

JUPÂNEȘTI

deal

79004

GORJ

BĂLTENI

deal

80766

GORJ

LOGREȘTI

deal

79656

GORJ

CIUPERCENI

deal

80711

GORJ

LICURICI

deal

80365

GORJ

GLOGOVA

deal

78926

GORJ

BERLEȘTI

deal

78016

GORJ

DRĂGUTEȘTI

deal

80123

GORJ

DĂNEȘTI

deal

78329

GORJ

ORAȘ TÂRGU CĂRBUNEȘTI

deal

79406

GORJ

BUSTUCHIN

deal

82396

GORJ

TELEȘTI

deal

80427

GORJ

GODINEȘTI

deal

78472

GORJ

ALBENI

deal

81861

GORJ

SCOARȚA

deal

77910

GORJ

BĂLEȘTI

deal

81497

GORJ

ROȘIA DE AMARADIA

deal

77812

GORJ

MUNICIPIUL TÂRGU JIU

deal

81415

GORJ

PRIGORIA

deal

78668

GORJ

ARCANI

deal

78748

GORJ

BĂLĂNEȘTI

deal

80677

GORJ

LELEȘTI

deal

78873

GORJ

BENGEȘTI-CIOCĂDIA

deal

81754

GORJ

SĂCELU

deal

79362

GORJ

BUMBEȘTI-PITIC

deal

78542

GORJ

ALIMPEȘTI

deal

78089

GORJ

TURCINEȘTI

deal

79932

GORJ

CRUȘET

deal

79736

GORJ

CALNIC

deal

80980

GORJ

NEGOMIR

deal

80285

GORJ

FĂRCĂȘEȘTI

deal

82895

GORJ

ORAȘ ROVINARI

deal

86487

HARGHITA

PORUMBENI

deal

85582

HARGHITA

SECUIENI

deal

85127

HARGHITA

MUGENI

deal

83525

HARGHITA

ORAȘ CRISTURU SECUIESC

deal

85984

HARGHITA

SIMONEȘTI

deal

83785

HARGHITA

ATID

deal

91624

HUNEDOARA

TOTEȘTI

deal

88644

HUNEDOARA

BRETEA ROMÂNĂ

deal

86936

HUNEDOARA

TELIUCU INFERIOR

deal

87424

HUNEDOARA

ORAȘ CĂLAN

deal

90262

HUNEDOARA

MARTINȘTI

deal

91688

HUNEDOARA

TURDAȘ

deal

87638

HUNEDOARA

MUNICIPIUL ORĂȘTIE

deal

89954

HUNEDOARA

LAPUGIU DE JOS

deal

89856

HUNEDOARA

ILIA

deal

89080

HUNEDOARA

BURJUC

deal

88546

HUNEDOARA

BRANIȘCA

deal

89687

HUNEDOARA

GURASADA

deal

92177

HUNEDOARA

ZAM

deal

89428

HUNEDOARA

DOBRA

deal

90431

HUNEDOARA

PESTIȘU MIC

deal

86810

HUNEDOARA

MUNICIPIUL HUNEDOARA

deal

86687

HUNEDOARA

MUNICIPIUL DEVA

deal

89801

HUNEDOARA

HÂRĂU

deal

91330

HUNEDOARA

ȘOIMUȘ

deal

91731

HUNEDOARA

GENERAL BERTHELOT

deal

87576

HUNEDOARA

ORAȘ HAȚEG

deal

87665

HUNEDOARA

ORAȘ SIMERIA

deal

88047

HUNEDOARA

BACIA

deal

90994

HUNEDOARA

ROMOS

deal

98202

IAȘI

MOȘNA

deal

97553

IAȘI

IPATELE

deal

98220

IAȘI

MOTCA

deal

96147

IAȘI

CEPLENIȚA

deal

100335

IAȘI

RĂCHITENI

deal

97811

IAȘI

MIRCEȘTI

deal

97777

IAȘI

MĂDÂRJAC

deal

96110

IAȘI

BUTEA

deal

100362

IAȘI

CIOHORANI

deal

95612

IAȘI

ALEXANDRU I. CUZA

deal

98051

IAȘI

MIROSLOVEȘTI

deal

100326

IAȘI

HĂRMĂNEȘTI

deal

99539

IAȘI

TODIREȘTI

deal

100086

IAȘI

VÂNĂTORI

deal

96478

IAȘI

COTNARI

deal

98168

IAȘI

MOGOȘEȘTI-SIRET

deal

97438

IAȘI

HĂLĂUCEȘTI

deal

100308

IAȘI

DRĂGUȘENI

deal

96593

IAȘI

COZMEȘTI

deal

97241

IAȘI

GRAJDURI

deal

97875

IAȘI

MIRONEASA

deal

98113

IAȘI

MOGOȘEȘTI

deal

95088

IAȘI

BÂRNOVA

deal

99968

IAȘI

VALEA SEACĂ

deal

96637

IAȘI

CRISTEȘTI

deal

98998

IAȘI

SCOBINȚI

deal

99101

IAȘI

SIREȚEL

deal

99209

IAȘI

STRUNGA

deal

99165

IAȘI

STOLNICENI-PRĂJESCU

deal

95391

IAȘI

MUNICIPIUL PAȘCANI

deal

96664

IAȘI

CUCUTENI

deal

97606

IAȘI

LESPEZI

deal

100282

IAȘI

COSTEȘTI

deal

98827

IAȘI

SCHITU DUCA

deal

99478

IAȘI

TĂTĂRUȘI

deal

97465

IAȘI

HELEȘTENI

deal

95355

IAȘI

ORAȘ HÂRLĂU

deal

98916

IAȘI

SCÂNTEIA

deal

96192

IAȘI

CIORTEȘTI

deal

99290

IAȘI

ȘCHEIA

deal

96888

IAȘI

DOBROVĂȚ

deal

96717

IAȘI

DAGÂȚA

deal

98300

IAȘI

OȚELENI

deal

96904

IAȘI

DOLHEȘTI

deal

99441

IAȘI

TANSA

deal

96815

IAȘI

DELENI

deal

100219

IAȘI

VOINEȘTI

deal

99673

IAȘI

ȚIBANA

deal

99780

IAȘI

ȚIBĂNEȘTI

deal

98774

IAȘI

RUGINOASA

deal

107430

MARAMUREȘ

BOIU MARE

deal

108366

MARAMUREȘ

OARTA DE JOS

deal

107234

MARAMUREȘ

BICAZ

deal

109265

MARAMUREȘ

ORAȘ ULMENI

deal

107190

MARAMUREȘ

BĂSEȘTI

deal

179837

MARAMUREȘ

COAȘ

deal

106817

MARAMUREȘ

ORAȘ TÂRGU LĂPUȘ

deal

109176

MARAMUREȘ

ORAȘ SOMCUȚA MARE

deal

108918

MARAMUREȘ

SALSIG

deal

108268

MARAMUREȘ

MIREȘU MARE

deal

108491

MARAMUREȘ

REMETEA CHIOARULUI

deal

179855

MARAMUREȘ

GÂRDANI

deal

107118

MARAMUREȘ

BAIȚA DE SUB CODRU

deal

107733

MARAMUREȘ

COPALNIC-MĂNĂȘTUR

deal

108794

MARAMUREȘ

SĂCĂLĂȘENI

deal

108712

MARAMUREȘ

SATULUNG

deal

179846

MARAMUREȘ

COLȚĂU

deal

107083

MARAMUREȘ

ASUAJU DE SUS

deal

106363

MARAMUREȘ

GROȘI

deal

108035

MARAMUREȘ

DUMBRĂVIȚA

deal

108106

MARAMUREȘ

FARCAȘA

deal

107001

MARAMUREȘ

ARDUȘAT

deal

107546

MARAMUREȘ

CĂLINEȘTI

deal

106648

MARAMUREȘ

VADU IZEI

deal

107350

MARAMUREȘ

BOCICOIU MARE

deal

107715

MARAMUREȘ

CÂMPULUNG LA TISA

deal

108963

MARAMUREȘ

ORAȘ SEINI

deal

107662

MARAMUREȘ

CICÂRLĂU

deal

107047

MARAMUREȘ

ARINIȘ

deal

106559

MARAMUREȘ

MUNICIPIUL SIGHETU MARMAȚIEI

deal

106620

MARAMUREȘ

SARASĂU

deal

106407

MARAMUREȘ

RECEA

deal

113153

MEHEDINȚI

POROINA MARE

deal

111916

MEHEDINȚI

GRECI

deal

112600

MEHEDINȚI

LIVEZILE

deal

113974

MEHEDINȚI

VOLOIAC

deal

110116

MEHEDINȚI

ORAȘ STREHAIA

deal

112129

MEHEDINȚI

HUSNICIOARA

deal

111275

MEHEDINȚI

CORCOVA

deal

111097

MEHEDINȚI

CĂZĂNEȘTI

deal

112664

MEHEDINȚI

MALOVĂȚ

deal

110063

MEHEDINȚI

MUNICIPIUL ORȘOVA

deal

110875

MEHEDINȚI

BROȘTENI

deal

113625

MEHEDINȚI

SISEȘTI

deal

111685

MEHEDINȚI

FLOREȘTI

deal

110688

MEHEDINȚI

BALVĂNEȘTI

deal

113698

MEHEDINȚI

SOVARNA

deal

110296

MEHEDINȚI

BALA

deal

112334

MEHEDINȚI

ILOVIȚA

deal

111587

MEHEDINȚI

DUMBRAVA

deal

112469

MEHEDINȚI

IZVORU BÂRZII

deal

109773

MEHEDINȚI

MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN

deal

110820

MEHEDINȚI

BREZNIȚA-OCOL

deal

110740

MEHEDINȚI

BREZNIȚA-MOTRU

deal

111006

MEHEDINȚI

BUTOIEȘTI

deal

113518

MEHEDINȚI

STÂNGĂCEAUA

deal

111989

MEHEDINȚI

GROZEȘTI

deal

113233

MEHEDINȚI

PRUNIȘOR

deal

113732

MEHEDINȚI

TAMNA

deal

113607

MEHEDINȚI

SVINITA

deal

114514

MUREȘ

MUNICIPIUL SIGHIȘOARA

deal

114603

MUREȘ

ALBEȘTI

deal

120218

MUREȘ

VIIȘOARA

deal

115307

MUREȘ

BAHNEA

deal

116938

MUREȘ

GĂNEȘTI

deal

120343

MUREȘ

ZAGĂR

deal

115771

MUREȘ

BICHIȘ

deal

118209

MUREȘ

MICA

deal

115637

MUREȘ

BĂLĂUȘERI

deal

116171

MUREȘ

COROISÂNMARTIN

deal

116395

MUREȘ

CUCERDEA

deal

119661

MUREȘ

SUPLAC

deal

115236

MUREȘ

AȚINTIȘ

deal

119466

MUREȘ

SÂNPAUL

deal

114970

MUREȘ

ACĂȚARI

deal

118575

MUREȘ

OGRA

deal

116439

MUREȘ

CUCI

deal

117827

MUREȘ

ORAȘ IERNUT

deal

119894

MUREȘ

ORAȘ UNGHENI

deal

115824

MUREȘ

BOGATA

deal

120487

MUREȘ

CORUNCA

deal

116046

MUREȘ

CHEȚANI

deal

114710

MUREȘ

ORAȘ LUDUȘ

deal

117925

MUREȘ

LIVEZENI

deal

120478

MUREȘ

CHIBED

deal

118281

MUREȘ

ORAȘ MIERCUREA NIRAJULUI

deal

119386

MUREȘ

SÂNGER

deal

117667

MUREȘ

ICLANZEL

deal

118637

MUREȘ

PAPIU ILARIAN

deal

119858

MUREȘ

TĂURENI

deal

120496

MUREȘ

SĂRĂȚENI

deal

120511

MUREȘ

BERENI

deal

114417

MUREȘ

SÂNGEORGIU DE MUREȘ

deal

120076

MUREȘ

VĂRGATA

deal

118691

MUREȘ

PANET

deal

117275

MUREȘ

GREBENIȘU DE CÂMPIE

deal

114453

MUREȘ

SÂNTANA DE MUREȘ

deal

120502

MUREȘ

MĂDĂRAȘ

deal

119750

MUREȘ

SAULIA

deal

120370

MUREȘ

ZĂU DE CÂMPIE

deal

116652

MUREȘ

ERNEI

deal

119974

MUREȘ

VALEA LARGĂ

deal

115389

MUREȘ

BAND

deal

117505

MUREȘ

HODOSA

deal

119803

MUREȘ

ȘINCAI

deal

115959

MUREȘ

CEUAȘU DE CÂMPIE

deal

118824

MUREȘ

POGĂCEAUA

deal

117113

MUREȘ

GLODENI

deal

118370

MUREȘ

MIHEȘU DE CÂMPIE

deal

117177

MUREȘ

GORNEȘTI

deal

120316

MUREȘ

VOIVODENI

deal

115600

MUREȘ

BALA

deal

115708

MUREȘ

BEICA DE JOS

deal

118799

MUREȘ

PETELEA

deal

118995

MUREȘ

RACIU

deal

116340

MUREȘ

CRĂIEȘTI

deal

119527

MUREȘ

SÂNPETRU DE CÂMPIE

deal

115851

MUREȘ

BREAZA

deal

116723

MUREȘ

FĂRĂGĂU

deal

119242

MUREȘ

ORAȘ SÂRMAȘU

deal

117783

MUREȘ

IDECIU DE JOS

deal

119723

MUREȘ

ȘUȘENI

deal

115147

MUREȘ

ALUNIȘ

deal

115897

MUREȘ

BRÂNCOVENEȘTI

deal

116224

MUREȘ

COZMA

deal

114319

MUREȘ

MUNICIPIUL TÂRGU MUREȘ

deal

114382

MUREȘ

SÂNCRAIU DE MUREȘ

deal

114355

MUREȘ

CRIȘTEȘTI

deal

116983

MUREȘ

GHEORGHE DOJA

deal

116288

MUREȘ

CRĂCIUNEȘTI

deal

118753

MUREȘ

PĂSĂRENI

deal

116867

MUREȘ

GĂLEȘTI

deal

115575

MUREȘ

BĂGACIU

deal

114925

MUREȘ

MUNICIPIUL ȚÂRNĂVENI

deal

115076

MUREȘ

ADAMUS

deal

115520

MUREȘ

BATOȘ

deal

117998

MUREȘ

LUNCA

deal

114809

MUREȘ

MUNICIPIUL REGHIN

deal

119590

MUREȘ

SOLOVĂSTRU

deal

115183

MUREȘ

APOLD

deal

120254

MUREȘ

VÂNĂTORI

deal

119206

MUREȘ

SASCHIZ

deal

122061

NEAMȚ

CÂNDEȘTI

deal

124028

NEAMȚ

REDIU

deal

122132

NEAMȚ

COSTIȘA

deal

121153

NEAMȚ

BAHNA

deal

123255

NEAMȚ

ONICENI

deal

124885

NEAMȚ

VALEA URSULUI

deal

123674

NEAMȚ

PODOLENI

deal

123228

NEAMȚ

MOLDOVENI

deal

120824

NEAMȚ

SĂVINEȘTI

deal

120771

NEAMȚ

DUMBRAVA ROȘIE

deal

125098

NEAMȚ

DOCHIA

deal

122702

NEAMȚ

GIROV

deal

122285

NEAMȚ

DOBRENI

deal

122392

NEAMȚ

DRAGOMIREȘTI

deal

124411

NEAMȚ

ȘTEFAN CEL MARE

deal

123969

NEAMȚ

RĂZBOIENI

deal

124849

NEAMȚ

URECHENI

deal

121938

NEAMȚ

BRUSTURI

deal

125132

NEAMȚ

DRĂGĂNEȘTI

deal

124117

NEAMȚ

ORAȘ ROZNOV

deal

125061

NEAMȚ

ZĂNEȘTI

deal

123175

NEAMȚ

MĂRGINENI

deal

124073

NEAMȚ

ROMÂNI

deal

123013

NEAMȚ

ICUȘEȘTI

deal

121876

NEAMȚ

BOZIENI

deal

123102

NEAMȚ

ION CREANGĂ

deal

124233

NEAMȚ

SECUIENI

deal

123709

NEAMȚ

POIENARI

deal

125150

NEAMȚ

GÂDINȚI

deal

120860

NEAMȚ

MUNICIPIUL ROMAN

deal

122613

NEAMȚ

FĂUREI

deal

125105

NEAMȚ

RUGINOASA

deal

124153

NEAMȚ

SAGNA

deal

120888

NEAMȚ

CORDUN

deal

124634

NEAMȚ

TĂMĂȘENI

deal

124206

NEAMȚ

SĂBĂOANI

deal

125169

NEAMȚ

NEGREȘTI

deal

121466

NEAMȚ

BÂRGĂUANI

deal

125123

NEAMȚ

VĂLENI

deal

122668

NEAMȚ

GHERĂEȘTI

deal

121607

NEAMȚ

BODEȘTI

deal

124331

NEAMȚ

STĂNIȚA

deal

121796

NEAMȚ

BOȚEȘTI

deal

124750

NEAMȚ

TUPILAȚI

deal

125114

NEAMȚ

GHINDĂOANI

deal

124803

NEAMȚ

ȚIBUCANI

deal

122908

NEAMȚ

GRUMĂZEȘTI

deal

123371

NEAMȚ

PĂSTRĂVENI

deal

123424

NEAMȚ

PETRICANI

deal

121055

NEAMȚ

ORAȘ TÂRGU NEAMȚ

deal

124661

NEAMȚ

TIMIȘEȘTI

deal

121242

NEAMȚ

BĂLȚĂTEȘTI

deal

123914

NEAMȚ

RĂUCEȘTI

deal

125141

NEAMȚ

PÂNCEȘTI

deal

121386

NEAMȚ

BÎRA

deal

122347

NEAMȚ

DOLJEȘTI

deal

120922

NEAMȚ

HORIA

deal

124723

NEAMȚ

TRIFEȘTI

deal

122463

NEAMȚ

DULCEȘTI

deal

129816

OLT

VERGULEASA

deal

126503

OLT

CUNGREA

deal

130231

OLT

VULTUREȘTI

deal

126772

OLT

DOBROTEASA

deal

128882

OLT

SÂMBUREȘTI

deal

129914

OLT

VITOMIREȘTI

deal

135949

PRAHOVA

VALEA CĂLUGĂREASCĂ

deal

130785

PRAHOVA

BUCOV

deal

133161

PRAHOVA

FILIPEȘTII DE PĂDURE

deal

131620

PRAHOVA

ORAȘ URLAȚI

deal

130847

PRAHOVA

PAULEȘTI

deal

131443

PRAHOVA

ORAȘ PLOPENI

deal

133278

PRAHOVA

FÂNTÂNELE

deal

134390

PRAHOVA

PLOPU

deal

132510

PRAHOVA

CEPTURA

deal

130981

PRAHOVA

ORAȘ BĂICOI

deal

133688

PRAHOVA

GURA VADULUI

deal

133722

PRAHOVA

IORDĂCHEANU

deal

133615

PRAHOVA

GORNET-CRICOV

deal

132459

PRAHOVA

CĂLUGĂRENI

deal

132315

PRAHOVA

BĂNEȘTI

deal

132716

PRAHOVA

COCORĂȘTII MISLII

deal

131461

PRAHOVA

DUMBRĂVEȘTI

deal

132271

PRAHOVA

BĂLTEȘTI

deal

133866

PRAHOVA

JUGURENI

deal

135164

PRAHOVA

SCORȚENI

deal

134443

PRAHOVA

PODENII NOI

deal

132011

PRAHOVA

APOSTOLACHE

deal

136198

PRAHOVA

VÂLCĂNEȘTI

deal

133562

PRAHOVA

GORNET

deal

134336

PRAHOVA

PĂCUREȚI

deal

131256

PRAHOVA

MUNICIPIUL CÂMPINA

deal

135244

PRAHOVA

SÂNGERU

deal

131835

PRAHOVA

GURA VITIOAREI

deal

133919

PRAHOVA

LAPOS

deal

136134

PRAHOVA

VARBILĂU

deal

135404

PRAHOVA

SURANI

deal

132645

PRAHOVA

CHIOJDEANCA

deal

135501

PRAHOVA

ȘOIMARI

deal

131817

PRAHOVA

ORAȘ VĂLENII DE MUNTE

deal

131988

PRAHOVA

ALUNIȘ

deal

135725

PRAHOVA

TEIȘANI

deal

132896

PRAHOVA

DRAJNA

deal

136269

PRAHOVA

VADU SĂPAT

deal

134014

PRAHOVA

MĂGURELE

deal

131069

PRAHOVA

ORAȘ BOLDEȘTI-SCĂENI

deal

133964

PRAHOVA

LIPĂNEȘTI

deal

134050

PRAHOVA

MĂGURENI

deal

132805

PRAHOVA

CORNU

deal

131274

PRAHOVA

POIANA CÂMPINA

deal

131103

PRAHOVA

ORAȘ BREAZA

deal

141081

SĂLAJ

FILDU DE JOS

deal

139982

SĂLAJ

ALMAȘU

deal

140869

SĂLAJ

CUZAPLAC

deal

143147

SĂLAJ

ZIMBOR

deal

142676

SĂLAJ

SÂNMIHAIU ALMAȘULUI

deal

141027

SĂLAJ

DRAGU

deal

139937

SĂLAJ

AGRIJ

deal

142612

SĂLAJ

SAG

deal

141447

SĂLAJ

HIDA

deal

179631

SĂLAJ

TREZNEA

deal

140208

SĂLAJ

BĂNIȘOR

deal

142426

SĂLAJ

ROMÂNAȘI

deal

142337

SĂLAJ

PLOPIȘ

deal

142079

SĂLAJ

MESEȘENII DE JOS

deal

141232

SĂLAJ

GARBOU

deal

141312

SĂLAJ

HALMASD

deal

140146

SĂLAJ

BĂLAN

deal

139704

SĂLAJ

MUNICIPIUL ZALĂU

deal

143021

SĂLAJ

VARSOLT

deal

140672

SĂLAJ

CREACA

deal

179695

SĂLAJ

SIMIȘNA

deal

142122

SĂLAJ

MIRSID

deal

141722

SĂLAJ

deal

139884

SĂLAJ

ORAȘ ȘIMLEU SILVANIEI

deal

140823

SĂLAJ

CRIȘENI

deal

142284

SĂLAJ

PERICEI

deal

141946

SĂLAJ

MARCA

deal

142499

SĂLAJ

RUS

deal

140084

SĂLAJ

BABENI

deal

141376

SĂLAJ

HERECLEAN

deal

141134

SĂLAJ

GALGĂU

deal

142373

SĂLAJ

POIANA BLENCHII

deal

140958

SĂLAJ

DOBRIN

deal

140324

SĂLAJ

BOCȘA

deal

141884

SĂLAJ

LOZNA

deal

142006

SĂLAJ

MAERIȘTE

deal

140440

SĂLAJ

CAMAR

deal

140477

SĂLAJ

CARASTELEC

deal

140583

SĂLAJ

COȘEIU

deal

142854

SĂLAJ

SAMSUD

deal

141786

SĂLAJ

LETCA

deal

142881

SĂLAJ

SARMĂȘAG

deal

141580

SĂLAJ

ILEANDA

deal

142550

SĂLAJ

SALATIG

deal

142177

SĂLAJ

NAPRADEA

deal

140280

SĂLAJ

BOBOTA

deal

140501

SĂLAJ

CHIESD

deal

140244

SĂLAJ

BENESAT

deal

140379

SĂLAJ

BUCIUMI

deal

141535

SĂLAJ

HOROATU CRASNEI

deal

140547

SĂLAJ

CIZER

deal

142710

SĂLAJ

SOMEȘ-ODORHEI

deal

139811

SĂLAJ

ORAȘ JIBOU

deal

142774

SĂLAJ

SURDUC

deal

142952

SĂLAJ

VÂLCĂU DE JOS

deal

140627

SĂLAJ

CRASNA

deal

139740

SĂLAJ

ORAȘ CEHU SILVANIEI

deal

180037

SĂLAJ

BOGHIȘ

deal

142239

SĂLAJ

NUSFALAU

deal

137844

SATU MARE

HODOD

deal

137130

SATU MARE

BOGDAND

deal

138770

SATU MARE

SĂCĂȘENI

deal

138921

SATU MARE

SUPUR

deal

137103

SATU MARE

BÂRSĂU

deal

137504

SATU MARE

CRUCIȘOR

deal

137899

SATU MARE

HOMOROADE

deal

137069

SATU MARE

BIXAD

deal

137274

SATU MARE

CÂMÂRZANA

deal

139170

SATU MARE

TURT

deal

136919

SATU MARE

BATARCI

deal

139009

SATU MARE

TARNA MARE

deal

180091

SATU MARE

RACȘA

deal

138351

SATU MARE

ORAȘU NOU

deal

137746

SATU MARE

GHERTA MICĂ

deal

136599

SATU MARE

ORAȘ NEGREȘTI-OAȘ

deal

139330

SATU MARE

VAMA

deal

139143

SATU MARE

TARSOLT

deal

137229

SATU MARE

CĂLINEȘTI-OAȘ

deal

137363

SATU MARE

CEHAL

deal

138869

SATU MARE

SOCOND

deal

144508

SIBIU

CARTA

deal

145792

SIBIU

ȘURA MICĂ

deal

145408

SIBIU

ROȘIA

deal

144893

SIBIU

MARPOD

deal

143851

SIBIU

ORAȘ OCNA SIBIULUI

deal

144928

SIBIU

ORAȘ MIERCUREA SIBIULUI

deal

145765

SIBIU

ȘURA MARE

deal

145140

SIBIU

NOCRICH

deal

145998

SIBIU

VURPAR

deal

143922

SIBIU

APOLDU DE JOS

deal

144456

SIBIU

CHIRPAR

deal

144866

SIBIU

LUDOS

deal

145603

SIBIU

SLIMNIC

deal

143888

SIBIU

ALTINA

deal

144795

SIBIU

LOAMNEȘ

deal

144964

SIBIU

MERGHINDEAL

deal

145042

SIBIU

MIHĂILENI

deal

145667

SIBIU

ȘEICA MARE

deal

143682

SIBIU

ORAȘ AGNITA

deal

144232

SIBIU

BARGHIȘ

deal

144651

SIBIU

IACOBENI

deal

145738

SIBIU

ȘEICA MICĂ

deal

144116

SIBIU

AXENTE SEVER

deal

145104

SIBIU

MOȘNA

deal

143771

SIBIU

ORAȘ COPȘA MICĂ

deal

144991

SIBIU

MICASASA

deal

143646

SIBIU

TÂRNAVA

deal

144349

SIBIU

BRĂTEIU

deal

143619

SIBIU

MUNICIPIUL MEDIAȘ

deal

144303

SIBIU

BLĂJEL

deal

146012

SIBIU

ALMA

deal

144553

SIBIU

DARLOS

deal

143806

SIBIU

ORAȘ DUMBRĂVENI

deal

144152

SIBIU

BAZNA

deal

144376

SIBIU

BRĂDENI

deal

144410

SIBIU

BRUIU

deal

143450

SIBIU

MUNICIPIUL SIBIU

deal

145220

SIBIU

PAUCA

deal

143557

SIBIU

ȘELIMBĂR

deal

147072

SUCEAVA

BOROAIA

deal

147054

SUCEAVA

BOGDĂNEȘTI

deal

150766

SUCEAVA

VADU MOLDOVEI

deal

151488

SUCEAVA

FÂNTÂNA MARE

deal

146904

SUCEAVA

BAIA

deal

146539

SUCEAVA

MUNICIPIUL FĂLTICENI

deal

149968

SUCEAVA

PREUȚEȘTI

deal

150891

SUCEAVA

VALEA MOLDOVEI

deal

151549

SUCEAVA

HÂRTOP

deal

147786

SUCEAVA

CORNU LUNCII

deal

150070

SUCEAVA

RĂDĂȘENI

deal

147465

SUCEAVA

BUNEȘTI

deal

151576

SUCEAVA

BERCHIȘEȘTI

deal

151157

SUCEAVA

VULTUREȘTI

deal

149227

SUCEAVA

ORAȘ LITENI

deal

149049

SUCEAVA

HORODNICENI

deal

148328

SUCEAVA

DRAGOIEȘTI

deal

149753

SUCEAVA

PALTINOASA

deal

151567

SUCEAVA

CIPRIAN PORUMBESCU

deal

150588

SUCEAVA

UDEȘTI

deal

147134

SUCEAVA

BOSANCI

deal

149414

SUCEAVA

MOARA

deal

147660

SUCEAVA

ILIȘEȘTI

deal

146281

SUCEAVA

IPOTEȘTI

deal

148453

SUCEAVA

FÂNTÂNELE

deal

150310

SUCEAVA

STROIEȘTI

deal

149780

SUCEAVA

PARȚEȘTII DE JOS

deal

151530

SUCEAVA

BĂLĂCEANA

deal

151433

SUCEAVA

COMĂNEȘTI

deal

146432

SUCEAVA

ȘCHEIA

deal

147161

SUCEAVA

BOTOȘANA

deal

146263

SUCEAVA

MUNICIPIUL SUCEAVA

deal

150524

SUCEAVA

TODIREȘTI

deal

147633

SUCEAVA

ORAȘ CAJVANA

deal

146860

SUCEAVA

ARBORE

deal

151442

SUCEAVA

IASLOVĂȚ

deal

149833

SUCEAVA

PĂTRĂUȚI

deal

151512

SUCEAVA

HÂNȚEȘTI

deal

147937

SUCEAVA

DĂRMĂNEȘTI

deal

146325

SUCEAVA

MITOCU DRAGOMIRNEI

deal

151521

SUCEAVA

BURLA

deal

146931

SUCEAVA

ORAȘ MILISĂUȚI

deal

151120

SUCEAVA

VOLOVĂȚ

deal

151460

SUCEAVA

ȘERBĂUȚI

deal

148970

SUCEAVA

GRĂNICEȘTI

deal

150196

SUCEAVA

SATU MARE

deal

151344

SUCEAVA

ZVORIȘTEA

deal

146628

SUCEAVA

MUNICIPIUL RĂDĂUȚI

deal

147580

SUCEAVA

CALAFINDEȘTI

deal

149101

SUCEAVA

HORODNIC DE JOS

deal

151246

SUCEAVA

ZAMOSTEA

deal

151558

SUCEAVA

VOITINEL

deal

148872

SUCEAVA

GĂLĂNEȘTI

deal

148694

SUCEAVA

FRĂTĂUȚII VECHI

deal

148916

SUCEAVA

GRĂMEȘTI

deal

147036

SUCEAVA

BILCA

deal

148667

SUCEAVA

FRĂTĂUȚII NOI

deal

149584

SUCEAVA

MUȘENIȚA

deal

151077

SUCEAVA

VICOVU DE JOS

deal

151095

SUCEAVA

ORAȘ VICOVU DE SUS

deal

148293

SUCEAVA

DORNEȘTI

deal

147526

SUCEAVA

CACICA

deal

151585

SUCEAVA

POIENI-SOLCA

deal

151022

SUCEAVA

VEREȘTI

deal

146370

SUCEAVA

ORAȘ SALCEA

deal

148426

SUCEAVA

DUMBRĂVENI

deal

150221

SUCEAVA

SIMINICEA

deal

146799

SUCEAVA

ADÂNCATA

deal

149290

SUCEAVA

MARGINEA

deal

151479

SUCEAVA

HORODNIC DE SUS

deal

146995

SUCEAVA

BĂLCĂUȚI

deal

146655

SUCEAVA

ORAȘ SIRET

deal

148006

SUCEAVA

ORAȘ DOLHASCA

deal

148097

SUCEAVA

DOLHEȘTI

deal

148514

SUCEAVA

FORĂȘTI

deal

148382

SUCEAVA

DRĂGUȘENI

deal

156623

TIMIȘ

DAROVA

deal

156534

TIMIȘ

CRICIOVA

deal

155403

TIMIȘ

ORAȘ BUZIAȘ

deal

155350

TIMIȘ

MUNICIPIUL LUGOJ

deal

155957

TIMIȘ

BARNA

deal

156927

TIMIȘ

FARDEA

deal

159071

TIMIȘ

TRAIAN VUIA

deal

156767

TIMIȘ

DUMBRAVA

deal

156589

TIMIȘ

CURTEA

deal

155840

TIMIȘ

BETHAUSEN

deal

157736

TIMIȘ

MĂNĂSTIUR

deal

156801

TIMIȘ

ORAȘ FĂGET

deal

157585

TIMIȘ

MARGINA

deal

156151

TIMIȘ

BRESTOVĂȚ

deal

156035

TIMIȘ

BOGDA

deal

159259

TIMIȘ

VICTOR VLAD DELAMARINA

deal

158804

TIMIȘ

ȘTIUCA

deal

157362

TIMIȘ

JAMU MARE

deal

161561

TULCEA

VALEA TEILOR

deal

160476

TULCEA

HAMCEARCA

deal

160127

TULCEA

CERNA

deal

160430

TULCEA

GRECI

deal

160323

TULCEA

DOROBANȚU

deal

161384

TULCEA

TOPOLOG

deal

160528

TULCEA

HORIA

deal

160564

TULCEA

IZVOARELE

deal

160225

TULCEA

CIUCUROVA

deal

161348

TULCEA

STEJARU

deal

159963

TULCEA

CASIMCEA

deal

159847

TULCEA

BEIDAUD

deal

160680

TULCEA

LUNCAVIȚA

deal

160993

TULCEA

NALBANT

deal

170952

VÂLCEA

LUNGEȘTI

deal

167981

VÂLCEA

MUNICIPIUL DRĂGĂȘANI

deal

173597

VÂLCEA

SUTEȘTI

deal

168452

VÂLCEA

ORAȘ BĂLCEȘTI

deal

174085

VÂLCEA

VALEA MARE

deal

169306

VÂLCEA

CRETENI

deal

174511

VÂLCEA

LACUSTENI

deal

170097

VÂLCEA

GHIOROIU

deal

172457

VÂLCEA

PRUNDENI

deal

170444

VÂLCEA

GUSOENI

deal

171101

VÂLCEA

MĂCIUCA

deal

174290

VÂLCEA

ZATRENI

deal

171879

VÂLCEA

ORLEȘTI

deal

173855

VÂLCEA

TETOIU

deal

173132

VÂLCEA

STĂNEȘTI

deal

169547

VÂLCEA

DRAGOEȘTI

deal

170168

VÂLCEA

GLAVILE

deal

169681

VÂLCEA

FÂRȚĂTEȘTI

deal

170872

VÂLCEA

LIVEZI

deal

171806

VÂLCEA

OLANU

deal

172947

VÂLCEA

SCUNDU

deal

170685

VÂLCEA

LĂDEȘTI

deal

170514

VÂLCEA

IONEȘTI

deal

172279

VÂLCEA

PESCEANA

deal

170792

VÂLCEA

LĂPUȘATA

deal

170346

VÂLCEA

GRĂDIȘTEA

deal

172698

VÂLCEA

ROȘIILE

deal

172581

VÂLCEA

ROEȘTI

deal

173374

VÂLCEA

STOILEȘTI

deal

172992

VÂLCEA

SINEȘTI

deal

173686

VÂLCEA

SIRINEASA

deal

169404

VÂLCEA

DANICEI

deal

168372

VÂLCEA

ORAȘ BABENI

deal

169994

VÂLCEA

GALICEA

deal

171628

VÂLCEA

NICOLAE BĂLCESCU

deal

172377

VÂLCEA

POPEȘTI

deal

168602

VÂLCEA

ORAȘ BERBEȘTI

deal

169182

VÂLCEA

COPĂCENI

deal

171469

VÂLCEA

MILCOIU

deal

169896

VÂLCEA

FRÂNCEȘTI

deal

168791

VÂLCEA

BUDEȘTI

deal

171325

VÂLCEA

MIHĂEȘTI

deal

169039

VÂLCEA

CERNIȘOARA

deal

171995

VÂLCEA

PĂUȘEȘTI

deal

167641

VÂLCEA

ORAȘ BĂILE GOVORA

deal

171067

VÂLCEA

MATEEȘTI

deal

173533

VÂLCEA

STROEȘTI

deal

172340

VÂLCEA

PIETRARI

deal

171272

VÂLCEA

MALDĂREȘTI

deal

173935

VÂLCEA

TOMȘANI

deal

173061

VÂLCEA

SLĂTIOARA

deal

172082

VÂLCEA

PĂUȘEȘTI-MĂGLAȘI

deal

168880

VÂLCEA

BUJORENI

deal

168960

VÂLCEA

BUNEȘTI

deal

174520

VÂLCEA

MITROFANI

deal

168309

VÂLCEA

AMĂRĂȘTI

deal

168229

VÂLCEA

ALUNU

deal

171931

VÂLCEA

OTEȘANI

deal

174156

VÂLCEA

VLĂDEȘTI

deal

168130

VÂLCEA

ORAȘ OCNELE MARI

deal

167473

VÂLCEA

MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA

deal

167311

VASLUI

POCHIDIA

deal

166529

VASLUI

TUTOVA

deal

166770

VASLUI

VINDEREI

deal

164543

VASLUI

IVEȘTI

deal

167231

VASLUI

FRUNTISENI

deal

161794

VASLUI

MUNICIPIUL BÂRLAD

deal

167268

VASLUI

CIOCANI

deal

167179

VASLUI

ZORLENI

deal

165274

VASLUI

PERIENI

deal

166137

VASLUI

SULETEA

deal

163057

VASLUI

COROIEȘTI

deal

162327

VASLUI

BĂCANI

deal

167286

VASLUI

DODEȘTI

deal

165416

VASLUI

POGANA

deal

166707

VASLUI

VIIȘOARA

deal

162194

VASLUI

BANCA

deal

164339

VASLUI

IANA

deal

167222

VASLUI

IBĂNEȘTI

deal

165817

VASLUI

ROȘIEȘTI

deal

162693

VASLUI

BOGDĂNEȘTI

deal

162791

VASLUI

BOGDĂNIȚA

deal

165470

VASLUI

PUIEȘTI

deal

162069

VASLUI

ALEXANDRU VLAHUȚĂ

deal

167035

VASLUI

VUTCANI

deal

163137

VASLUI

COSTEȘTI

deal

163324

VASLUI

DELENI

deal

162595

VASLUI

BOGDANA

deal

163967

VASLUI

GHERGHEȘTI

deal

166869

VASLUI

VOINEȘTI

deal

164687

VASLUI

LIPOVĂȚ

deal

164197

VASLUI

HOCENI

deal

165336

VASLUI

POIENEȘTI

deal

167320

VASLUI

PUȘCAȘI

deal

165069

VASLUI

OLTENEȘTI

deal

164598

VASLUI

LAZA

deal

163486

VASLUI

DRAGOMIREȘTI

deal

163208

VASLUI

CREȚEȘTI

deal

162452

VASLUI

BĂLTENI

deal

161945

VASLUI

MUNICIPIUL VASLUI

deal

164393

VASLUI

IVĂNEȘTI

deal

167302

VASLUI

MUNTENII DE SUS

deal

166182

VASLUI

TANACU

deal

163379

VASLUI

DELEȘTI

deal

167277

VASLUI

COZMEȘTI

deal

165611

VASLUI

PUNGEȘTI

deal

166315

VASLUI

TĂTĂRANI

deal

164062

VASLUI

GÂRCENI

deal

166057

VASLUI

ȘTEFAN CEL MARE

deal

165130

VASLUI

OSEȘTI

deal

166636

VASLUI

VĂLENI

deal

167240

VASLUI

RAFAILA

deal

167295

VASLUI

FEREȘTI

deal

166985

VASLUI

VULTUREȘTI

deal

167071

VASLUI

ZAPODENI

deal

165899

VASLUI

SOLEȘTI

deal

162149

VASLUI

ARSURA

deal

163734

VASLUI

DUMEȘTI

deal

161856

VASLUI

ORAȘ NEGREȘTI

deal

167259

VASLUI

POGONEȘTI

deal

162014

VASLUI

ALBEȘTI

deal

164936

VASLUI

MUNTENII DE JOS

deal

164829

VASLUI

MĂLUȘTENI

deal

164133

VASLUI

GRIVIȚA

deal

166413

VASLUI

TODIREȘTI

deal

164892

VASLUI

MICLEȘTI

deal

162871

VASLUI

BOȚEȘTI

deal

162924

VASLUI

BUNEȘTI-AVEREȘTI

deal

163253

VASLUI

DĂNEȘTI

deal

165719

VASLUI

REBRICEA

deal

163002

VASLUI

CODĂEÂȘTI

deal

162381

VASLUI

BĂCEȘTI

deal

166235

VASLUI

TĂCUTA

deal

175439

VRANCEA

BORDEȘTI

deal

178901

VRANCEA

POPEȘTI

deal

175732

VRANCEA

CÂRLIGELE

deal

178689

VRANCEA

VÂRTESCOIU

deal

175466

VRANCEA

BROȘTENI

deal

176506

VRANCEA

JARIȘTEA

deal

175368

VRANCEA

BOLOTEȘTI

deal

178180

VRANCEA

ȚIFEȘTI

deal

178377

VRANCEA

VIDRA

deal

177799

VRANCEA

STRAOANE

deal

177405

VRANCEA

RĂCOASA

deal

177236

VRANCEA

PĂUNEȘTI

deal

176150

VRANCEA

FITIONEȘTI

deal

175670

VRANCEA

CÂMPURI

deal

178894

VRANCEA

PLOȘCUȚENI

deal

177557

VRANCEA

RUGINEȘTI

deal

177879

VRANCEA

TĂNĂSOAIA

deal

174860

VRANCEA

MUNICIPIUL ADJUD

deal

176445

VRANCEA

HOMOCEA

deal

175787

VRANCEA

CORBIȚA

deal

175260

VRANCEA

BOGHEȘTI

deal

175055

VRANCEA

ORAȘ PANCIU

deal

178046

VRANCEA

ȚÂMBOEȘTI

deal

177655

VRANCEA

SLOBOZIA BRADULUI

deal

178279

VRANCEA

URECHEȘTI

deal

175885

VRANCEA

COTEȘTI

deal

175983

VRANCEA

DUMITREȘTI

deal

176338

VRANCEA

GURA CALIȚEI

deal

176793

VRANCEA

MOVILIȚA

deal

7099

ALBA

SASCIORI

munte

6217

ALBA

PIANU

munte

3841

ALBA

CERU-BĂCĂINȚI

munte

3397

ALBA

BLANDIANA

munte

5577

ALBA

METEȘ

munte

4142

ALBA

CRICĂU

munte

1936

ALBA

ORAȘ ZLATNA

munte

4366

ALBA

GALDA DE JOS

munte

4008

ALBA

CIURULEASA

munte

4981

ALBA

ÎNTREGALDE

munte

7767

ALBA

STREMT

munte

1151

ALBA

ORAȘ ABRUD

munte

3459

ALBA

BUCIUM

munte

5826

ALBA

MOGOȘ

munte

6761

ALBA

ROȘIA MONTANA

munte

6397

ALBA

PONOR

munte

7446

ALBA

SOHODOL

munte

6627

ALBA

RAMEȚ

munte

8425

ALBA

VIDRA

munte

5167

ALBA

LIVEZILE

munte

2915

ALBA

ORAȘ BAIA DE ARIEȘ

munte

6271

ALBA

POIANA VADULUI

munte

2577

ALBA

AVRAM IANCU

munte

6976

ALBA

SALCIUA

munte

8229

ALBA

VADU MOȚILOR

munte

5336

ALBA

LUPȘA

munte

6592

ALBA

RIMETEA

munte

1455

ALBA

ORAȘ CÂMPENI

munte

3039

ALBA

BISTRA

munte

6468

ALBA

POSAGA

munte

2130

ALBA

ALBAC

munte

6119

ALBA

OCOLIȘ

munte

7197

ALBA

SCĂRIȘOARA

munte

4767

ALBA

HOREA

munte

4525

ALBA

GARDA DE SUS

munte

2381

ALBA

ARIEȘENI

munte

2309

ALBA

ALMAȘU MARE

munte

8014

ALBA

SUGAG

munte

4927

ALBA

IGHIU

munte

1696

ALBA

ORAȘ CUGIR

munte

10239

ARAD

BRAZII

munte

10417

ARAD

CHISINDIA

munte

11058

ARAD

HĂLMAGIU

munte

11174

ARAD

HĂLMĂGEL

munte

12689

ARAD

VÂRFURILE

munte

10649

ARAD

DEZNA

munte

11478

ARAD

MONEASA

munte

9832

ARAD

ARCHIȘ

munte

14673

ARGEȘ

BOȚENI

munte

15402

ARGEȘ

CETĂȚENI

munte

17968

ARGEȘ

POIENARII DE MUSCEL

munte

17334

ARGEȘ

MIOARELE

munte

19141

ARGEȘ

SUICI

munte

14922

ARGEȘ

BUGHEA DE JOS

munte

15448

ARGEȘ

CICĂNEȘTI

munte

13999

ARGEȘ

ANINOASA

munte

15830

ARGEȘ

CORBI

munte

18858

ARGEȘ

STOENEȘTI

munte

15741

ARGEȘ

CORBENI

munte

14753

ARGEȘ

BRĂDULEȚ

munte

16472

ARGEȘ

DRAGOSLAVELE

munte

14405

ARGEȘ

BEREVOEȘTI

munte

13891

ARGEȘ

ALBEȘTII DE MUSCEL

munte

13524

ARGEȘ

VALEA MARE PRAVĂȚ

munte

16908

ARGEȘ

LEREȘTI

munte

16329

ARGEȘ

DÂMBOVICIOARA

munte

18554

ARGEȘ

SALATRUCU

munte

18527

ARGEȘ

RUCĂR

munte

14049

ARGEȘ

AREFU

munte

17771

ARGEȘ

NUCȘOARA

munte

20063

ARGEȘ

BUGHEA DE SUS

munte

13490

ARGEȘ

MUNICIPIUL CÂMPULUNG

munte

23449

BACĂU

MĂNĂSTIREA CASIN

munte

23797

BACĂU

OITUZ

munte

20910

BACĂU

ORAȘ SLĂNIC-MOLDOVA

munte

20965

BACĂU

ORAȘ TÂRGU OCNA

munte

21418

BACĂU

BERZUNȚI

munte

20821

BACĂU

ORAȘ COMĂNEȘTI

munte

25488

BACĂU

SOLONȚ

munte

21597

BACĂU

BRUSTUROASA

munte

21196

BACĂU

BALCANI

munte

21123

BACĂU

ASĂU

munte

22718

BACĂU

GHIMEȘ-FĂGET

munte

21007

BACĂU

AGĂȘ

munte

------

CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?