COD DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 20 iulie 2021 pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
Statutory Text (1 Articles)
CODUL DE BUNE PRACTICI din 2 martie 2021
Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor şi ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale
nr. 333/165/2021
Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole
Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole şi Programele de acţiune.
Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezintă apele dulci, care pe lângă utilizarea ca sursă de apă potabilă, reprezintă un principal element economic şi de recreere. Reţeaua de râuri, lacuri şi zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de reţeaua hidrografică de suprafaţă, care drenează în acesta şi care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluarea cu nutrienți proveniți din surse agricole.
Surse de poluare
Poluarea din activităţi agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză).
Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafaţă și/sau de adâncime) provine de la o singură sursă de poluare, care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.).
Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de
Dejecţii animale semilichide şi lichide;
Gunoi de grajd sub formă solidă;
Efluenţi din silozuri;
Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate;
Scurgeri din depozite de îngrăşăminte chimice şi organice.
Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor şi pot afecta viaţa acvatică din apele de suprafaţă făcându-le improprii şi pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă.
Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe căi.
Activităţile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării difuze a corpurilor de apă ca urmare a pierderilor de nutrienţi (azot şi fosfor) către corpurile de apă de suprafaţă şi/sau subterane.
Dejecţiile animale şi resturile vegetale sunt surse potenţiale pentru poluarea, în principal, cu substanţe organice şi nutrienţi. Descompunerea celor mai mulţi poluanţi conduce la scăderea oxigenului din apă ameninţând supravieţuirea formelor de viaţă acvatică (plante, peşti, nevertebrate).
Efecte
Dejecţiile lichide, semi-lichide şi solide din fermele de animale precum şi efluenţii din silozuri conţin cantităţi mari de nutrienţi. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantităţi mici din aceste substanţe poate avea consecinţe grave asupra calităţii apei din corpul de apă respectiv şi din corpurile de apă conexe.
Efectul principal al poluării cu nitraţi al apelor de suprafaţă îl reprezintă eutrofizarea.
Eutrofizarea apelor de suprafaţă (dulci sau marine) este caracterizată prin creşterea accelerată a algelor şi a altor plante acvatice ca urmare a conţinutului crescut de compuşi ai azotului şi fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor.
Printre efectele negative induse de concentraţiile mari de nutrienţi în apă se pot aminti
Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor şi animalelor;
Creşterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantităţii de oxigen în apă având ca efect moartea peştilor;
Diminuarea limpezimii apei;
Pierderea biodiversităţii;
Diminuarea valorii economice şi de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit şi turism);
Creşterea costurilor în instalaţiile de tratare a apelor provocate de necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor şi toxinelor.
Efectul principal al poluării cu nitraţi a apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilităţii apei.
În România procentul populaţiei care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ.
Consumul de apă poluată cu nitraţi determină apariţia intoxicaţiei acute la grupa de vârstă sugar – copil mic (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut).
În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu nitraţi poate determina intoxicaţia cronică, asimptomatică de cele mai multe ori, dar cu posibile efecte carcinogene, mutagene şi teratogene.
Prin fierberea apei, nitrații nu sunt eliminați
Femeile gravide expuse intoxicaţiei cu nitraţi pot prezenta avort spontan în orice moment al evoluţiei sarcinii, sau pot da naştere copiilor cu malformaţii, datorită efectului mutagen/teratogen.
c. Cadrul legislativ
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, denumită în continuare „Directiva Cadru Apă”, transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare reprezintă principalul act normativ al cărui obiectiv principal este legat de calitatea apei, accentul fiind pus pe atingerea stării «bune» de calitate a apelor.
Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, denumită în continuare „Directiva Nitraţi”, a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiective reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din agricultură şi prevenirea acestui tip de poluare.
În conformitate cu prevederile Directivei Nitrați, se elaborează
un Cod de Bune Practici Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, pentru uzul fermierilor – ce poate fi pus în aplicare în mod voluntar;
un Program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse
agricole care se aplică obligatoriu la nivel național.
1. Descrierea generală a principiilor de stabilire a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare, criteriile utilizate pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil să fie afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt următoarele
Dacă apele dulci de suprafaţă, utilizate sau care în perspectivă vor fi utilizate ca sursă de apă potabilă, conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari de 50 mg NO3/l dacă nu se iau măsuri de protecţie;
Apele subterane ce conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecţie;
Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere şi marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecţie.
Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitraţi, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acţiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la nitraţi.
Având în vedere criteriile de protecţie a apelor, inclusiv principiul prevenţiei, care se aplică la nivelul Uniunii Europene în baza Directivei Nitrați (art. 1 prevede reducerea și prevenirea poluării cu nitrați) şi ţinând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre şi de faptul că aproape toate resursele naţionale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României.
Aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României, asigură îndeplinirea obiectivelor Directivei Nitraţi şi constituie o excepţie de la obligaţia desemnării/redesemnării zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Astfel, nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitraţi.
Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole nr. 221983/GC/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acţiune la nivel naţional, are ca obiectiv principal reducerea şi prevenirea poluării apelor cu nitraţi din surse agricole şi a eutrofizării apelor de suprafaţă în conformitate cu prevederile Directivei Nitrați și în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă în ceea ce privește atingerea stării bune a tuturor apelor.
Îngrăşămintele - sursă potenţială de poluare a apei şi solului
Principii generale privind dinamica îngrăşămintelor în sol şi transferul lor către mediul acvatic (subteran şi de suprafaţă)
În condiţiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantităţi tot mai mari de produse agricole, în condiţiile creşterii demografice mondiale, dar şi pentru producţia ecologică, destinată unui segment mult mai redus şi mai selectiv de piaţă, o importanţă majoră o reprezintă orientările spre o agricultură durabilă.
Stabilirea regimului de nutriţie a plantelor constituie o prerogativă din perspectiva evaluării dozelor de fertilizanţi care să asigure un optim al nutriţiei şi dezvoltării plantelor.
Un îngrăşământ poate fi un produs natural sau de sinteză (chimic), de natură organică sau
/şi minerală, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în
sol, la suprafaţă, sau foliar în scopul sporirii fertilităţii solului şi asigurării unei dezvoltări şi creşteri normale a plantelor.
O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2.
Dacă îngrăşămintele nu sunt folosite corespunzător, ţinând cont de însuşirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienţi al plantelor şi de recoltele prognozate, acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător şi în special a mediului acvatic.
În ceea ce priveşte poluarea difuză cu nitraţi a apelor, se delimitează trei surse principale de poluare
nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere;
nitraţi proveniţi din mineralizarea produselor vegetale, a deşeurilor, reziduurilor şi apelor uzate provenite din sectorul zootehnic;
nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice.
Dinamica îngrăşămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde în principal de regimul precipitațiilor, de tipul de sol, de stratul cuprins între baza solului şi apa freatică, de pantă și de vegetație.
Transportul substanţelor conţinute în îngrăşăminte către apele de suprafaţă se face prin procesele specifice de curgere a apei la suprafaţa solului – favorizate de pantă și de lipsa vegetației. În general aceste procese apar la precipitaţii intense, topirea bruscă a zăpezii sau atunci când conţinutul de apă din sol este între capacitatea de câmp şi saturaţie.
În cazul în care se aplică cantităţi de îngrăşăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitraţii) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular şi îndreptate către acviferul freatic (în special în cazul solurilor nisipoase sau unde nivelul freatic este ridicat).
Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoşi urmaţi de ani ploioşi conduce, în anii secetoşi, la acumularea de nitraţi în zona nesaturată dintre stratul radicular şi acviferul freatic, nitraţi care sunt transferaţi apoi în freaticul liber în anii ploioşi (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitraţi, chiar dacă sunt mici în anii secetoşi, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitaţii excedentare.
Îngrăşăminte chimice
Îngrăşămintele chimice se remarcă prin concentraţia mare a macronutrienţilor (substanţei active) şi multiplele posibilităţi de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu uşurinţă (exceptând azotatul de amoniu), iar administrarea lor se poate face mecanizat cu mare precizie, atât cu mijloace terestre cât şi aeriene.
Îngrăşămintele cu azot prezintă o mare solubilitate şi au calitatea de a asigura nutrienţii necesari plantelor într-o formă care să permită absorbţia lor directă şi uşoară. Un alt avantaj important al îngrăşămintelor chimice este acela că permit asocierea şi aplicarea lor împreună cu cele organice sau îngrăşămintele verzi.
Îngrăşămintele cu fosfor prezintă solubilitate mult mai redusă (10-20 % în primul an de la aplicare în cazul fosforului şi 30-40 % pentru potasiu), acumulându-se în formaţiunile minerale coloidale ale solului, fiind apoi blocate sub formă de fosfaţi greu solubili de calciu, magneziu, fier şi aluminiu.
În conformitate cu legislaţia naţională, în agricultura din România se utilizează numai îngrăşămintele cu marcajul (EC) produse în Uniunea Europeană, conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, privind îngrăşămintele, cu modificările şi completările ulterioare, sau autorizate în România. Lista îngrăşămintelor comercializate şi autorizate în România se află publicată pe site-ul http://www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrăşămintelor.
Disiparea nutrienţilor aplicaţi în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrăşământ utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrăşămintele minerale cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitraţi în anumite circumstanţe şi concentrarea lor în timp în apele subterane şi de suprafaţă.
Fosfaţii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracţiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiţi. Cantitatea de fosfaţi solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mişcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă.
Cunoscând aceste particularităţi ale îngrăşămintelor chimice (N şi P) se poate aprecia că
riscul de poluare a apelor subterane cu fosfaţi este foarte limitat deoarece fosforul are o mobilitate redusă. O excepţie o reprezintă situaţia în care îngrăşămintele de acest tip sunt utilizate necorespunzător, în doze excesive, an de an, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngrăşăminte fără să le adsoarbă;
riscul de poluare a apelor de suprafaţă cu fosfaţi este ridicat în general din cauza proceselor erozionale de scurgere care provoacă transportul şi acumularea particulelor de sol încărcate cu fosfaţi în apele de suprafaţă;
riscul de poluare cu nitraţi este mare din cauza solubilităţii lor ridicate în apa din sol şi a uşurinţei cu care sunt transportaţi în adâncime cu apele de percolare.
Utilizând un bilanţ simplificat al nutrienţilor, se realizează adaptarea administrării în câmp a îngrăşămintelor, atât la nevoile culturilor agricole în diferite faze de vegetaţie (ce necesită cantităţi şi tipuri diferite de nutrienţi, care să fie prezente în sol la momentul potrivit), cât şi la condiţiile meteorologice, care au influenţă decisivă asupra nitrificării amoniului şi a solubilizării nitraţilor.
Administrarea fracţionată a îngrăşămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de îngrăşăminte, evitând riscul de fitotoxicitate şi de creştere a presiunii osmotice, reducerea riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetaţie cu elementul nutritiv respectiv şi o valorificare mai bună a elementelor nutritive.
O cerinţă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice sau organice şi să cunoască foarte bine condiţiile şi perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoştinţe, alături de evaluarea corectă a cantităţilor de nitraţi din sol, permit producătorului agricol să optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrăşăminte şi valoarea producţiei obţinute, în condiţii de protecţie a mediului.
Îngrăşăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi)
Producţia animalieră se dezvoltă în gospodării individuale şi în ferme mari de creştere a animalelor. O consecinţă importantă constă în acumularea în cantităţi mari a materialelor organice reziduale de consistenţă solidă, lichidă şi semilichidă. În mod normal aceste
reziduuri, cu valoare de îngrăşăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere.
Agricultura românească, chiar la mai mult de 10 ani de la aderare, a rămas duală, fermele mici/gospodăriile coexistând cu fermele mari, intensive, chiar dacă numărul de animale în gospodării are o tendință descrescătoare, creșterea numărului de animale evidențiindu-se mai ales în fermele mari și foarte mari.
Încărcarea resurselor de apă cu nutrienţi proveniţi din deversările dejecţiilor de la fermele de animale este o consecinţă negativă, atât a neglijenţei şi exploatării unor utilaje tehnologice şi a unor facilităţi de stocare defecte, cât şi a nerespectării legislaţiei în vigoare privind apa şi protecţia mediului.
În cazul fermelor mici/gospodăriilor, principala problemă provine din nevoia de conștientizare cu privire la rolul de poluant al gunoiului de grajd, stocat sau aplicat necorespunzător asupra apei.
Producătorii agricoli din sectorul vegetal pot beneficia de îngrășămintele organice în detrimentul îngrăşămintelor chimice, care sunt mai puţin accesibile datorită preţurilor ridicate. Acest îngrăşământ organic este ieftin şi la îndemâna fiecărui producător agricol şi în plus, poate fi completat cu îngrăşăminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienţi pentru culturile agricole, în funcţie de potenţialul existent al solului.
Dezvoltarea şi concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calităţii apelor din multiple cauze, cum ar fi
densitatea mare a animalelor în raport cu suprafaţa agricolă aferentă sectorului zootehnic;
concentrare şi amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafaţă, ori pe terenuri cu apă freatică aproape de suprafaţă, ori pe terenuri în pantă;
modul defectuos de stocare şi scurgere a efluenţilor, conducând la contaminarea solului şi a apei cu nitraţi şi metale grele;
desfăşurarea unor practici greşite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecţiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicţie din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri îngheţate etc.)
Orice îngrăşământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activităţii bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric şi amoniacal. Principalul factor de evoluţie spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantităţile de carbon şi azot din îngrăşământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puţin ridicat şi condiţionează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcţie de valoarea raportului C/N.
Îngrăşămintele organice cu un raport C/N scăzut (<15) cum sunt dejecţiile fără aşternut de paie, evoluează rapid (nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrăşămintele cu raport C/N ridicat (>30), cum sunt dejecţiile cu aşternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcţie de tipul substanţelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puţin degradabile şi de natura dejecţiilor.
Principii generale de fertilizare echilibrată
În acord cu necesităţile şi legislaţia pentru protecţia calităţii apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în aşa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele
cultivate a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele chimice şi organice aplicate.
Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la însuşirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienţi se face în funcţie de rezerva de nutrienţi a solului, de condiţiile climatice locale, precum şi de cantitatea şi calitatea producţiei prognozate.
Fertilizarea raţională cu îngrăşăminte chimice şi organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii
Aplicarea se face doar în perioada de vegetație activă. Fertilizarea aplicată în perioadele de repaus vegetativ conduce la pierderi importante de nutrienți în apele de suprafață și în pânza freatică, implicit la poluarea acestora cu nitrați;
Punerea la dispoziţie, pe toată perioada de vegetaţie, o serie de nutrienţi minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor şi molibden), în cantităţi şi proporţii adecvate pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ şi calitativ corespunzător potenţialului acesteia;
Mecanismele implicării şi participării nutrienţilor în procesele fiziologice din plante sunt aceleaşi, indiferent de provenienţa acestora (din surse naturale sau din îngrăşăminte chimice);
Cerinţele cantitative de nutrienţi minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol, recolta scontată şi condiţiile climatice;
Solul este principala sursă de apă şi de nutrienţi pentru plante;
Capacitatea solului de a furniza nutrienţii necesari plantelor variază în funcţie de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate;
Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din contră, poate creşte dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însuşirile lui chimice, fizice şi biologice;
Un sol cu fertilitate şi productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulţi nutrienţi sau prin degradarea unor proprietăţi sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienţi ş.a.);
Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă şi ameliorează fertilitatea solului şi potenţialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură şi să protejeze calitatea mediului ambiant;
Conservarea şi ameliorarea fertilităţii unui sol şi crearea unor condiţii adecvate de nutriţie minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare raţională, într-un sistem de rotaţie a culturilor;
Aplicarea de îngrăşăminte pentru compensarea exportului de nutrienţi în recolte şi a altor pierderi ce ţin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilităţii acestuia şi a capacităţii lui productive;
Îngrăşămintele au o eficienţă agronomică ridicată şi un impact redus asupra mediului atunci când sunt aplicate în doze optime, corelate cu nivelul producţiei scontate şi cu nutrienţii biodisponibili din rezerva solului;
Îngrăşămintele chimice trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a asigura o eficienţă agronomică ridicată şi o protecţie a mediului împotriva poluării chimice (în special a poluării apelor cu nitraţi);
Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienţei agronomice şi la diminuarea riscurilor de poluare chimică şi de degradare a solului;
Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obţinerea unor recolte mari prin optimizarea condiţiilor de vegetaţie, determină şi o creştere a utilizării productive a nutrienţilor din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienţilor în mediu.
O practică de fertilizare raţională presupune procurarea şi însuşirea unor informaţii tehnico- ştiinţifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări
ce fel de nutrienţi trebuie aplicaţi în sol şi/sau la o anumită cultură?
care sunt cantităţile adecvate din aceşti nutrienţi?
ce tip de îngrăşământ este indicat a fi utilizat ţinând cont de condiţiile de sol, de climă şi particularităţile culturii?
care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare?
care sunt tehnicile de aplicare pentru a obţine o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienţii necesari?
Azotul este prin excelenţă un nutrient specific plantelor şi în consecinţă se regăseşte în cantităţi diferite în îngrăşămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecţiile animalelor. Datorită particularităţilor lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât şi în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a lungul perioadei de vegetaţie activă, respectiv de calculat doza de îngrăşământ cu azot de aplicat pentru fertilizare.
Datorită specificităţii comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient şi, de asemenea, tehnicile de cultură care influenţează dinamica acestuia în sol să fie conduse într- o manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează, diminuând astfel riscul de contaminare cu nitraţi a apelor freatice şi a apelor de suprafaţă.
Poluarea cu îngrăşăminte este provocată de o defectuoasă gestionare a solului, care în condiţiile din România este caracterizată prin
folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum etc.) în rotaţia culturilor agricole;
înlocuirea şi eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puţin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de nutrienţi;
utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiţii de lucrabilitate şi traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale a solului şi intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare, crustificare, eroziune de suprafaţă;
neglijarea lucrărilor ameliorative şi hidroameliorative şi accentuarea/intensificarea unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate şi eroziunea.
Îngrăşăminte cu azot
Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic şi chimic)
Transformarea în sol a îngrăşămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într- alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot chimic asimilabil şi cu modificări de reacţie a solului, de natură să reducă eficienţa acestor îngrăşăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice şi chimice
procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu);
procese care schimbă atât forma chimică, cât şi starea de agregare a azotului din îngrăşăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraţilor până la oxizi inferiori şi azot molecular);
procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arabil al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraţilor în profunzimea solului).
Figura 3.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole
Figura 3.2. Surse de poluare cu nitraţi pentru apa freatică (apa din fântâni). Începând cu imaginea din colţul stânga sus: Depozite temporare de gunoi de grajd; Depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Efluenţi din siloz; Depozitarea gunoiului de grajd; Împrăştierea gunoiului de grajd pe teren; Fertilizarea chimică a terenurilor agricole; Condiţii improprii de sanitaţie (latrine, absenţa canalizării), Aruncarea necontrolată a gunoiului.
Figura 3.3. Surse de poluare cu nitraţi pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri, bălți). Începând cu imaginea din colţul stânga sus: Din pânza de apă freatică; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Scurgeri pe pantă a efluenţilor din siloz; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd şi din apele uzate de la fermele animale; Scurgeri pe pante în urma împrăştierii gunoiului de grajd pe teren; Scurgeri pe pante în urma fertilizării chimice a terenurilor agricole; Scurgeri pe pantă din depozite temporare de gunoi de grajd; Scurgeri provenite de la aruncarea necontrolată a gunoiului.
Tipuri de îngrăşăminte chimice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Tipurile principale de îngrăşăminte chimice cu azot sunt
Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică;
Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală;
Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal;
Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic);
Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile);
Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot);
Îngrăşăminte organo-minerale cu azot;
Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral;
Descrierea principalelor îngrăşăminte din fiecare categorie este prezentată în Anexa 3.
Tipuri de îngrăşăminte organice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Îngrăşămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de
la staţiile de epurare, sau din materiale vegetale şi pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare.
Dintre îngrăşămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt: gunoiul de grajd (care se poate folosi parţial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecţiiile lichide (numite şi tulbureală), dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide, compostul şi îngrăşămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la aşternut.
În funcţie de tipul de gunoi şi de specia de animale de la care provine, îngrăşămintele organice au compoziţii diferite.
Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele nutritive necesare plantei. Bălegarul este format din balega şi urina animalelor precum şi aşternutul lor după ce acestea au fermentat în platforma de bălegar.
Bălegarul aduce în sol toate substanţele hrănitoare de care plantele au nevoie, fiindcă el provine tocmai din descompunerea resturilor de plante. El dă sporuri de recoltă la toate culturile, dar cele mai mari sporuri le dă la plantele prăşitoare, care îl folosesc o perioadă mai lungă de timp.
Calitatea bălegarului depinde de balega şi de felul aşternutului din grajd, din care este format şi de felul cum este pregătit. Bălegarul de cal este mai afânat, cel de vite cornute (vaci, boi, etc.) este mai apos şi mai sărac în materii nutritive. Bălegarul de oi este mai concentrat, mai bogat în materii nutritive şi mai uscat. Porcii dau bălegar sărac și apos.
Calitatea bălegarului depinde şi de vârsta animalului. Animalele tinere, care sunt în creştere, reţin în corpul lor o cantitate mai mare din proteinele pe care le consumă, deci bălegarul lor este mai sărac în azot. Animalele mature dau un bălegar mai concentrat în azot. De asemenea, animalele hrănite bine dau un bălegar mai bun decât animalele care au primit o hrană slabă.
Aşternutul pe care-l primesc zilnic animalele influenţează şi el calitatea bălegarului. În mod obişnuit se folosesc ca aşternut paiele de grâu sau de orz. Se pot folosi şi cele de ovăz sau de mazăre, dar acestea pot fi întrebuinţate mai cu folos pentru nutreţ. În regiunile de munte se poate înlocui aşternutul de paie cu aşternut de frunze uscate sau de turbă.
Aşternutul absoarbe umezeala din bălegar şi urina animalelor. Pentru a mări capacitatea de absorbţie a paielor este bine să se pună ca aşternut paie tocate sau amestecate cu pleavă. În felul acesta, 100 kg de paie pot să absoarbă 200-230 l de urină.
În sistemele gospodăreşti de creştere, în timpul în care animalele stau în grajd produc, în medie, următoarele cantităţi de bălegar proaspăt, cu aşternut cu tot, pe zi: o vită cornută – 45 kg, un cal – 28 kg, un porc – 7 kg, o oaie – 3 kg.
În funcţie de tipul de gunoi şi de specia de animale de la care provine, îngrăşămintele organice au compoziţii diferite.
Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziţia chimică a gunoiului de diferite provenienţe este prezentată în tabelul 3.1
Tabel 3.1 Compoziţia chimică medie a gunoiului de diferite provenienţe
Tipul de gunoi
Compoziţia chimică (%)
Apă
Materii
organice
N
P2O5
K2O
CaO
Gunoi proaspăt
75
21
0,50
0,25
0,60
0,35
Gunoi de cabaline
71
25
0,58
0,28
0,63
0,21
Gunoi de bovine
77
20
0,45
0,23
0,50
0,40
Gunoi de ovine
64
31
0,83
0,23
0,67
0,33
Gunoi de porcine
72
25
0,45
0,19
0,60
0,18
Gunoi fermentat 3-4 luni
77
17
0,55
0,25
0,70
0,70
Gunoi fermentat complet (mraniţă)
79
14
0,98
0,58
0,90
0,88
Tabel 3.2 Compoziţia chimică a urinei (valori medii)
Specia de la care provine
Compoziţia chimică (%)
Cantitatea de urină ce se poate colecta de la un animal (litri/an)
N
P2O5
K2O
Cabaline
0,5-1,6
Urme
0,6-1,8
800-1200
Bovine
0,2-1,0
Urme
0,2-1,0
2000-3000
Porcine
0,4-0,5
0,05-0,07
0,8-1,0
500-900
Bălegarul poate fi întrebuinţat pe toate tipurile de sol, atât pe cele din regiunile umede şi reci, cât şi pe cele din regiunile calde şi secetoase, pe nisipuri, sărături etc.
Solurile din regiunile reci şi umede, îngrăşate cu bălegar mai puţin fermentat, devin mai bogate în substanţe organice (humus), mai afânate. Structura lor devine mai stabilă, mai bună şi în felul acesta fertilitatea lor creşte.
Solurile din regiunile calde şi secetoase, îngrăşate cu bălegar mai bine fermentat, dar în cantităţi mai mici şi îngropat mai adânc, pentru a avea umezeala necesară descompunerii, dau la rândul lor sporuri însemnate de recoltă.
Solurile nisipoase, care pierd repede apa şi se încălzesc mai mult, odată îngrăşate cu bălegar reţin mai bine apa şi devin mai reavăne.
Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmează
conţine întregul complex de nutrienţi necesar plantelor cultivate;
este considerat un îngrăşământ universal, corespunzător pentru toate plantele de cultură şi pe toate tipurile de sol. Se foloseşte cu precădere pe solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele uşoare (nisipoase) la care le îmbunătăţeşte caracteristicile de reţinere a apei;
procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la aşternut, astfel că nitraţii sunt eliberaţi treptat;
odată introduse în sol, contribuie la îmbunătăţirea stării structurale, la creşterea capacităţii calorice, a rezervelor accesibile de apă;
are o acţiune benefică asupra activităţii macro şi microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea.
Pentru o utilizare eficientă a gunoiului de grajd, se recomandă să se ţină seama de următoarele considerente
cu cât bălegarul se dă solului mai aproape de data semănatului, cu atât el trebuie să fie mai bine fermentat;
cu cât regiunea este mai secetoasă, cu atât bălegarul trebuie să fie mai bine fermentat și se va da în cantităţi mai mici, mai des (chiar în fiecare an) şi se va îngropa mai adânc;
pe solurile grele bălegarul se dă în cantităţi mai mari și mai puţin fermentat, se încorporează mai la suprafaţă şi la intervale mai mari (4-5 ani).
Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot şi potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereţinută de aşternutul folosit, colectată şi
păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot.
Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea şi fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare, recomandabil închise. În tabelul 3.3 este prezentată compoziţia chimică a acestui îngrăşământ
Tabel 3.3 Compoziţia chimică a mustului de gunoi
Compoziţia chimică (%)
Cantitatea (litri) produsă la o tonă gunoi fermentat
N
P2O5
K2O
0,2 - 0,4
0,03 - 0,06
0,3 - 0,6
52 - 54
Dejecţiile fluide, numite şi tulbureală, se obţin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantităţi mici de apă (în proporţie de 1/2 - 1/3 dejecţii faţă de apă). Compoziţia chimică a dejecţiilor lichide diferă în funcţie de specia de la care provine, de tipul şi cantitatea aşternutului, gradul de diluţie etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 3.4
Tabel 3.4 Compoziţia chimică a dejecţiilor fluide
Substanţa uscată (%)
Compoziţia chimică (%)
N
P2O5
K2O
4 – 15
0,4 - 1,9
0,01 - 0,07
0,5 - 2,2
Pentru utilizarea dejecţiilor, se îndepărtează corpurile străine solide şi se omogenizează (periodic şi în momentul administrării). Se poate administra şi partea lichidă separată de cea solidă.
Dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide sunt colectate de la bateriile de creştere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conţinut de substanţă uscată de max. 15% şi sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide şi omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetaţiei, au o acţiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creşterii.
Mraniţa rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrăşământ foarte eficient care se foloseşte în mod deosebit în legumicultură, în răsadniţe, sere şi în câmp. Compoziţia chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P2O5, 0,90% K2O, 0,88% CaO. Pentru încadrarea în cerinţele de a nu se aplica mai mult de 170 kg N din surse organice, cantitatea care se utilizează la hectar nu poate depăşi 17 t / an.
Compostul se obţine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni şi de leguminoase, nutreţuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanţe minerale (var, cenuşă etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantităţi de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acţiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simţit numai pentru 1-2 ani.
Îngrăşămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite şi alte plante, ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapiţa, muştarul şi altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un îngrăşământ mai complex. O modalitate eficientă de obţinere şi utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acţiune favorabilă asupra activităţii florei şi faunei solului, pe o perioadă de timp de 2-3 ani şi în plus, ameliorând proprietăţile fizico-chimice ale solului.
După modul obţinerii lor, îngrăşămintele verzi pot fi: îngrăşăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de bază şi ocupă terenul întreaga perioadă de vegetaţie; îngrăşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în mirişte şi cultură de toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal).
Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice şi nisipoase).
Îngrăşăminte complexe şi mixte
Îngrăşămintele de tipul complexe (cu caracteristici fizico-chimice omogene) şi respectiv mixte (de amestec) reprezintă produse ce conţin două sau mai multe elemente nutritive cu/fără microelemente care prezintă interes pentru fertilizarea de bază a culturilor agricole (Anexa 8).
Fabricarea lor s-a impus datorită dezvoltării tehnologice şi necesităţii practice de aplicare concomitentă a două sau mai multe elemente nutritive şi de reducere a cheltuielilor pe unitatea de substanţă activă utilizată, de transport, depozitare şi de fertilizare. În acelaşi timp, aplicarea unor cantităţi mai mici de substanţă fizică prin creşterea concentraţiei în substanţă activă asigură reducerea timpului şi costurilor cu activităţile de fertilizare în cadrul tehnologiilor agricole.
Cele mai uzuale îngrăşăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 3.
Tabel 3. 5 Compoziţia chimică pentru câteva îngrăşăminte clasice utilizate în fertilizarea de bază
ÎNGRĂŞĂMÂNT
N
(%)
P2O5 (%)
K2O (%)
Îngrăşăminte cu azot
1. Sulfatul de amoniu (NH4)2SO4
21
2. Azotatul de calciu Ca(NO3)2
16
3. Azotatul de amoniu NH4NO3
34
4. Azotatul de calciu şi amoniu NH4NO3 + CaCO3 (CAN)
27
5. Uree CO(NH2)2
46
Îngrăşăminte cu fosfor
1. Superfosfatul simplu (SSP), CaH4(PO4)2+ CaHPO4· 2H2O
16-18
2. Triplu superfosfatul (TSP), Ca(H2PO4)2+ CaHPO4
46
3. Roca fosfatică (PR), activată sau nu
22-40
4. Fosfat diamoniacal (DAP)
18
46
5. Fosfat monoamoniacal (MAP)
11
48
Îngrăşăminte cu potasiu
1. Clorura de potasiu (MOP), KCl
60
2. Sulfatul de potasiu (SOP), K2SO4
50
3. Azotatul de potasiu, KNO3
13
44
Îngrăşăminte complexe
1. NPK
15
15
15
2. NPK
17
17
17
3. NPK
22
22
11
Posibilităţile de amestec a îngrăşămintelor în vederea utilizării acestora în fertilizarea de bază sau cea fazială sunt prezentate în anexa 7.
Recomandări privind utilizarea îngrăşămintelor chimice în funcţie de reacţia solului şi metoda de aplicare sunt precizate în tabelele 3.5 şi 3.6
Tabel 3.5. Ordinea în care trebuie selectate şi aplicate îngrăşămintele chimice în funcție de reacţia solului, felul aplicării, epoca şi metoda de introducere a lor în sol
Felul aplicării, epoca, modul de introducere a îngrăşămintelor în sol şi reacţia solurilor
Tipul / sortimentul de îngrăşăminte
Azotat de amoniu
Nitrocalcar
Uree
Sulfat de amoniu
Complex
Complex 20:20:0
Complex 15:15:15
Superfosfat
Superfosfat simplu
Sare potasică
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Aplicarea de bază, introducere cu plugul
3
1
1
1
2
3
2
1
2
3
1
1
1
2
2
2
1
1
1
1
2
1
2
2
2
1
1
2
2
2
Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme
1
1
1
1
2
3
2
2
3
4
3
2
-
-
-
3
3
3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în perioada dintre împăiere şi înflorire pentru creşterea procentului de proteină în bob
1
1
1
1
2
4
2
2
3
4
3
2
-
-
-
4
4
4
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire
2
1
1
1
2
3
1
2
2
3
1
1
2
3
3
2
2
2
2
3
3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prăşitoare
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- 1+ P 1+ P
1
2
3
2
1
1
1
2
2
1+N*
2+N
2+N
2+N
*
1+N
1+N
-
-
-
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu lucrările de întreţinere la prăşitoare
2
1
1
1
2
3
2
2
2
3
1
1
-
-
-
2
2
1
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea după coase, urmată de irigaţie
2
1
1
1
2
3
2
2
3
3
1
1
-
-
-
2
2
2
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu apa de irigaţie prin aspersiune (pe toate
2
-
4
-
1
3
3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
soluri acide cu pH < 6,5;
soluri neutre cu pH = 6,5 – 7,5;
soluri alcaline cu pH > 7,5.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
16:48:0 ; 10:40:0
concentrat
solurile).
Idem cu apa de irigaţie pe brazde.
4
Aplicarea după coase fără irigaţie
2
1
3
2
-
2
-
-
-
-
1
2
4
1
-
2
-
-
-
-
1
3
4
1
-
2
-
-
-
-
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
1 = cele care trebuie preferate în primul rând; 4 = cele care trebuie aplicate în ultimul rând;
- = nu se aplică în mod obişnuit
*) = Îngrăşământ fosfatic în amestec cu o sare de amoniu (sulfat sau azotat de amoniu)
17:44:0
de amoniu
Tabel 3.6 Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrăşămintele chimice
Felul aplicării, epoca şi modul de introducere a îngrăşămintelor în sol şi reacţia solurilor
Îngrăşăminte
Amoniac
Soluţii de tip azotat
Uree cu sulf
Fosfat de uree
Soluţii de polifosfaţi
10:24:0
Nitrofosfaţi**)
32:0:0
37:0:0
41:0:0
2:1
1:1
1:2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Aplicarea de bază, introducere cu plugul
1
1
2
2
1
1
1(a)
2
3
1(a)
3
4
3
1
1
1
2
3
1
1
2
4
2-3
2-3
3
2-3
2-3
1-2
2
3
Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devereme
-
-
-
(4)
2
(4)
(4)
(4)
2
(4)
(4)
-
-
-
4
4
4
-
-
-
-
-
-
2-3
2-3
2-3
3-4
3-4
3-4
-
-
-
Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire
1
2
2
2
1
1
1(a)
2
3
1(a)
3
4
3
2
1
2
3
4
2
2-3
3-4
1-2
1-2
2-3
2-3
2-3
3-4
3-4
3-4
3-4
Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prăşitoare
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
1-2
2-3
3-4
1
2
3
4
-
-
3-4
4
-
3-4
4
-
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu lucrările de întreţinere la prăşitoare
-
-
-
3
2
1
2(a)
3
3
1(a)
2-3
3-4
4
4
4
4
4
4
3
3
3
2
3
3
3
4
4
4
-
-
soluri acide cu pH < 6,5;
soluri neutre cu pH = 6,5 – 7,5;
soluri alcaline cu pH > 7,5
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline.
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu apa de irigaţie prin aspersiune
-
-
-
2-3
2-1
1-2
2-
1(c)
2-3
2-3
2-
1(c)
2-3
3-4
-
-
-
-
-
-
2-3
2-3
2-3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Aplicarea la suprafaţă pe pajişti şi fâneţe
-
-
-
2(e)
3
3
2(d)
3
3
2(b)
3
3
1-2
2-3
3-4
2-3
3-4
-
1-2
2-3
3-4
1-2
2-3
2-3
1-2
2-3
2-3
1-2
2-3
2-3
Aplicarea după coase urmată sau nu de irigaţie
-
-
-
2-3
1-2
1
3-4(f)
4
4
3-
4(f)
4
4
4
4
2-3
3-4
4
1-2
2-3
3-4
1-2
1-2
1-2
3-4
3-4
3-4
4
4
4
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline
** Cifrele indică raportul în care sunt conţinute în îngrăşământ N şi P2O5
a Spre a evita pierderi de azot amoniacal, aceste îngrăşăminte trebuie introduse în sol la adâncimi mai mari de 5 cm cu maşini speciale.
b Toamna după încetarea vegetaţiei sau primăvara devreme, înainte de reluarea ei.
c Datorită amoniacului pe care-l conţin trebuie diluate cu apa de irigaţie de 3 – 5 mii de ori (0,01 – 0,02 % în apa de irigaţie).
d Toamna târziu sau primăvara devreme, la temperaturi mai ridicate de +9oC.
e Idem, toamna sau primăvara, la temperaturi pozitive.
f Sunt posibile pierderi de NH3.
Îngrăşămintele chimice lichide
Fabricarea şi folosirea îngrăşămintelor lichide reprezintă o realizare importantă în tehnologia modernă a îngrăşămintelor. Tehnologiile de fabricare şi aplicare diferă major de cele ale îngrăşămintelor solide. Acestea sunt de mai multe feluri, în funcție de substanțele active conținute. (Anexa 9)
În fiecare categorie de fertilizanţi se întâlnesc diferite variante, iar cele cu o compoziţie simplă, stabilă pot constitui materii prime pentru sortimentele compuse.
În clasa îngrăşămintelor compuse se întâlnesc lichidele clare şi cele în suspensie. Lichidele clare sunt caracterizate prin concentraţii medii de substanţă activă, cuprinse între 28 şi 33%, suspensiile fiind definite prin concentraţii mult mai mari.
Îngrăşămintele lichide compuse sunt amestecuri de compuşi chimici în soluţie sau sub formă de soluţii, conţinând două sau trei elemente nutritive, în diferite proporţii N:P, N:K, P:K sau N:P:K.
Avantajele îngrăşămintelor lichide, în general şi a îngrăşămintelor lichide concentrate în special, comparativ cu îngrăşămintele solide sunt
investiţii mici pentru instalaţiile de fabricare în comparaţie cu cele de fabricare pentru îngrăşăminte solide;
încorporare rapidă, controlată şi uniformă în sol; nu se înregistrează pierderi de elemente nutritive majore şi este asigurată flexibilitatea rapoartelor de elemente;
calităţi fizice superioare (nu se prăfuiesc, nu se aglomerează);
flexibilitatea compoziţiei în funcţie de necesităţi şi compatibilitatea cu fungicide, insecticide şi microelemente precum şi aplicarea lor simultană, conducând la rezultate agronomice superioare îngrăşămintelor solide;
extinderea sortimentelor de îngrăşăminte lichide la îngrăşăminte chelatice biologice pentru stropirea în picătură;
realizarea cu uşurinţă a unui raport dorit între diferitele specii de ioni nutritivi în funcţie de cultura şi faza de vegetaţie, agrofond, fertilizări efectuate anterior, cu posibilitatea de a se corecta şi carenţele existente în microelemente;
catalizează reacţiile din sol accelerând transformările chimice şi microbiene la nivel radicular favorizând creşterea exportului din nutrienţi din rezerva asimilabilă a solului;
mobilizează azotul, fosforul şi potasiul din rezerva greu asimilabilă a solului;
efecte semnificative cantitative, calitative şi economice datorită consumurilor reduse de substanţe nutritive, controlabile în etapele tehnologice;
dozarea, administrarea, încorporarea controlată şi uniformă;
introducerea simultană a mai multor elemente nutritive, după nevoile tehnologiei, culturii şi agrofondului;
eficacitate mare pentru culturile agricole, mai ales în fazele iniţiale de creştere a plantelor;
compatibilitatea cu microelementele şi produsele fitosanitare, fapt ce conferă posibilitatea aplicării lor simultane;
nu sunt toxice, poluante sau corozive, se manipulează, dozează şi aplică într-un mod simplu, rapid şi eficient cu mijloace terestre, aeriene şi sistemele de irigare sau udare cu picătura;
irigarea şi fertilizarea pot fi combinate, obţinându-se un aport simultan de apă şi elemente nutritive.
Dezavantajele îngrăşămintelor lichide sunt
transportul la distanţe mari de soluţie cu conţinut variat de substanţă activă;
caracterul sezonier al consumului (are eficienţă maximă în perioade cu precipitaţii reduse);
pH-ul soluţiilor (valoarea pH-ului optim este de 6,5-7; la valori mari ale pH-ului de peste 7, se pot înregistra pierderi de substanţă activă prin volatilizarea amoniacului);
concentraţia în substanţă activă (s.a.) limitată de temperatura de cristalizare a soluţiei şi de raportul N:P2O5 în procesul de neutralizare a acidului fosforic cu amoniac.
Conform datelor tehnice existente, eficacitatea îngrăşămintelor complexe lichide este cu 15-20% mai mare în comparaţie cu alte îngrăşăminte clasice, iar neuniformitatea administrării pe suprafaţa solului nu este mai mare de 4-5%, concomitent cu o asimilare mai bună a substanţelor nutritive de către plante.
Îngrăşăminte cu aplicare foliară (extraradiculară)
Metodele de aplicare a îngrăşămintelor lichide şi de asimilare de către plantă a nutrienţilor au condus la o separare convenţională în fertilizanţi lichizi
cu aplicare radiculară, prin înglobare în sol (după/sau concomitent cu lucrările de pregătire ale acestuia), prin injectare în sol, irigare, aspersare, udare prin picurare;
cu aplicare foliară, mai exact fiind însă termenul de extraradiculară.
Rezultatele obţinute prin aplicarea extraradiculară nu pot fi însă total delimitate de cele obţinute prin utilizarea metodei de fertilizare utilizând sistemele de aspersare şi nu pot substitui aplicarea îngrăşămintelor radiculare.
Dezvoltarea rapidă a metodelor şi tehnologiilor de fertilizare utilizând îngrăşămintele extraradiculare şi a celor lichide s-a datorat atât posibilităţii de aplicare controlată a acestora în funcţie de fazele de vegetaţie, cultură, agrofond şi carenţe nutriţionale cât şi creşterii eficienţei indicatorilor privind costurile de fertilizare – rezultate economice.
Fertilizanţii cu aplicare extraradiculară (foliară) trebuie să reprezinte soluţii/amestecuri de compuşi chimici omogene, cu proprietatea de a fi total miscibile cu apa, ce conţin macroelemente nutritive esenţiale (N, P, K, Ca, Mg), precum şi microelemente cu rol semnificativ în desfăşurarea proceselor biochimice în metabolismul plantelor (Fe, Cu, Zn, Mn, B, Co, S, Mo ş.a.), stabilizate ca şi chelaţi metalici, precum şi componente organice de tipul acizilor policarboxilici, surfactanţilor şi fitoregulatorilor.
Compoziţia unor astfel de fertilizanţi trebuie selectată astfel încât să ofere necesarul de macro- şi microelemente pentru a echilibra şi trata situaţiile de stres determinate de creşterea consumului de substanţe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor (vârfurile de sarcină), condiţiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziţia fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi şi calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere şi solarii.
Utilizarea îngrăşămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie şi o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităţilor foarte mici de substanţă activă aplicată.
În dezvoltarea acestor fertilizanţi se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantităţi reduse de substanţe cu rol fitoregulator, precum
substanţe chimice de sinteză cu rol fitoregulator;
produse derivate din hidrolizate proteice obţinute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică;
extracte din alge sau produse vegetale;
produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici şi/sau fulvici şi săruri solubile ale acestora;
chelaţi metalici.
Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, privind îngrăşămintele, implementat şi în România începând cu anul 2007, nu face referire la fertilizanţii chimici care au în structură şi substanţe organice cu rol fitoregulator. La nivelul Uniunii Europene, ţările membre au reglementări proprii în acest domeniu având în vedere că aceste produse se pot adresa şi agriculturii ecologice.
Recomandări cu privire la depozitarea şi manipularea îngrăşămintelor chimice - norme generale
Poluarea mediului înconjurător cu anumiţi compuşi chimici rezultaţi în urma aplicării şi/sau depozitării necorespunzătoare a îngrăşămintelor este în cele mai multe cazuri determinată de neglijenţa umană.
Producătorii agricoli au posibilitatea să cumpere îngrăşămintele necesare fertilizării culturilor în orice anotimp al anului, după necesităţi. Prin urmare, nu ar fi necesar ca ele să fie păstrate în fermă. Însă, în economia de piaţă, preţurile sunt în continuă creştere şi diferenţiate în funcţie de sezonul de aplicare. Pentru acest motiv, fermierii şi companiile de distribuire a îngrăşămintelor câştigă când cumpără mai ieftin, în avans. În acest caz, pentru îngrăşămintele depozitate şi păstrate pentru mai mult timp în depozite special amenajate, se recomandă ca
păstrarea îngrăşămintelor chimice să se facă în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, aşezate pe pardoseală impermeabilă;
depozitele de păstrare să fie construite din materiale neinflamabile, durabile, de preferinţă cărămidă, acoperite cu ţiglă, tablă, situate la o distanţă de 30 - 40 m faţă de alte clădiri şi cât mai departe de orice surse de apă;
grosimea stratului de îngrăşământ să fie de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita culcaţi, pentru a evita spargerea lor. În nici un caz nu se va proceda la depozitarea, chiar temporară, sub cerul liber sau şoproane, existând pericolul cert de poluare a apei şi solului;
îngrăşămintele chimice să fie livrate şi păstrate numai în ambalajele originale, confecţionate din materiale impermeabile şi durabile, prevăzute cu inscripţionări sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul de îngrăşământ, compoziţia chimică, gradul de solubilitate, data fabricaţiei, termenul de garanţie, denumirea şi adresa fabricantului, alte recomandări specifice privind transportul, depozitarea şi manipularea;
azotatul de amoniu, care prezintă riscul de aprindere la temperaturi ridicate, în special în perioadele calde, să fie păstrat separat de alte îngrăşăminte, produsele petroliere, materialele combustibile şi sursele de foc;
având în vedere că în perioadele umede şi reci, umiditatea relativă critică a aerului este peste 90%, majoritatea îngrăşămintelor pot absorbi apa din atmosferă, modificându-şi starea fizică şi în unele cazuri, chiar compoziţia;
îngrăşămintele chimice care urmează a fi administrate să nu fie tasate sau aglomerate şi să nu depăşească umiditatea maxim prescrisă. Dacă în timpul păstrării îngrăşămintele s-au tasat sau aglomerat, se va proceda la mărunţirea şi apoi la cernerea lor, înainte de aplicare;
în cazul îngrăşămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri să fie făcute lângă depozit şi cimentate pentru a evita poluarea apei freatice şi apei potabile din
puţuri şi fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluţia trebuie pompată în cisterne şi împrăştiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate;
să se evite stocarea intermediară a îngrăşămintelor în câmp deschis, fără protecţie, fiind posibile procese grave de poluare;
să se adopte măsuri de siguranţă maximă în cazul stocării, manipulării şi administrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă capacitate corespunzătoare;
la administrarea în câmp să se utilizeze dispozitive speciale, ce împiedică dispersia la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă. Nu este permisă spălarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte în râuri, lacuri sau în apropierea puțurilor sau fântânilor cu apă potabilă
Depozitarea şi managementul gunoiului de grajd şi a efluenţilor din exploataţiile agro- zootehnice
Consideraţii generale privind exploataţiile agro-zootehnice
În România coexistă fermele zootehnice moderne cu cele tradiţionale, cu diferențe clare din punct de vedere al creşterii animalelor, stocării şi procesării dejecţiilor şi gunoiului de grajd, precum și a capacității tehnice și financiare de gestionare a acestora.
O analiză comparativă a datelor statistice pentru anul 2017 față de cele pentru anul 2007 cu privire la numărul de capete de animale pe tipuri de ferme după mărime (sisteme gospodărești, sisteme medii și sisteme intensive) a relevat o scădere semnificativă a numărului de animale din sistemele gospodărești. Această scădere este balansată doar parțial de creșterea numărului de animale de fermele de dimensiune medie și de sistemele intensive. Avem astfel premize să considerăm că agricultura românească se modernizează treptat, fondurile europene și naționale alocate jucând un rol important în cei 10 ani de la momentul aderării la UE. În acest context, recomandările cu privire la depozitarea și managementul gunoiului de grajd sunt utile atât fermierilor cât și reprezentanților instituțiilor implicate în verificarea conformității respectării Directivei Nitrați.
Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Oricare ar fi sistemul de gestionare (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere și prevenire a poluării cu nutrienți.
Între producerea lor şi momentul aplicării în sol ca îngrăşământ, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienţi, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice şi pe de altă parte la poluarea mediului, în special a apelor şi aerului.
Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse să fie gestionate de aşa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea valorii lor fertilizante la parametrii iniţiali.
Se recomandă astfel ca gunoiul de grajd compostat să fie împrăștiat înainte de începerea periodei de interdicție. Se evită astfel acumulări de depozite de gunoi de grajd din care, sub efectul precipitațiilor lichide și solide din sezonul rece, se pot scurge nutrienți.
Gestionarea corectă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de stocare care pot fi individuale (gospodăreşti) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la
platformele comunale, trebuie ca până la transferarea gunoiului de grajd, să-l depoziteze conform (a se vedea în sub-capitolele următoare). De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier și gestionarul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată conform de către fermier.
Încă din stadiul de proiectare a fermelor şi de construcţie a capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele
amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare şi departe de sursele de apă;
capacitate de stocare suficientă;
construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie;
condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
căi corespunzătoare de acces;
protecţie împotriva incendiilor;
protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.
Capacitatea de stocare este foarte importantă, ea depinzând în principal de speciile de animale deținute, de sistemul de creștere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul și cantitatea de așternut utilizată) și de durata perioadei de interdicție a împrăștierii.
Capacităţile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare.
Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice.
Metode de stocare a dejecţiilor animale
Dejecţiile lichide
O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecţiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice.
Depozitarea dejecţiilor în gropi (bazine) amenajate direct în pamânt este interzisă.
Capacitatea de stocare necesară pentru dejecţiile produse de la fermele zootehnice, în diferite circumstanţe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de modernizare a celor vechi, ţinând cont de numărul animalelor şi de modul de transport al dejecţiilor către tancurile, bazinele şi platformele de stocare.
Trebuie evitată diluţia dejecţiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă şi nevoia unor capacităţi de stocare mai mari. Totuşi, în cazul în care se stochează şi efluenţii pluviali încărcaţi cu dejecţii (cazul celor colectaţi din rigolele şi şanţurile din jurul platformelor exterioare de odihnă şi furajare a animalelor şi a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă.
Stocarea efluenţilor de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună cu dejecţiile lichide, caz în care se va lua în calcul şi volumul efluenţilor de siloz la proiectarea capacităţilor de stocare.
Depozitarea dejecţiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile şi rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare.
În vederea realizării instalaţiilor şi spaţiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiţii
amplasamentul şi zona în care se construiesc se aleg ţinând cont de reţeaua hidrografică din vecinătate şi de prezenţa pădurilor;
să fie situate în apropierea terenurilor agricole;
să fie proiectate în funcţie de numărul existent de animale;
să asigure etanşeităţi bune a spaţiilor pentru depozitare, a instalaţiilor, a reţelelor de pompare şi mijloacelor de transport;
materialele utilizate la construcţie să fie corespunzătoare, iar instalaţiile să fie fiabile şi de calitate.
O mare atenţie trebuie acordată nămolurilor care provin de la staţiile de epurare a fermelor de creştere a animalelor şi păsărilor, care în anumite condiţii pot fi surse de nutrienţi, dar în acelaşi timp pot conţine metale grele sau alţi componenţi toxici, peste limitele maxim admisibile.
Amplasarea depozitelor de dejecţii nu trebuie stabilită în apropierea unor ape de suprafaţă sau pe terenuri cu regim freatic de mică adâncime.
Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase. Riscul degradării şi chiar al distrugerii pădurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulă, prezente tocmai în zonele unde există o concentrare mare a activităţilor de creştere a păsărilor şi animalelor în sistem intensiv.
Dejecţiile solide – Gunoiul de grajd
Depozitarea gunoiului de grajd este una din cele mai importante faze pentru îmbunătățirea și conservarea caracteristicilor pozitive. Depozitarea se poate face în depozite permanente (recomandat) şi în depozite temporare pe terenul pe care urmează a fi împrăştiate – doar în anumite condiții prin care se evită și se previne poluarea cu nutrienți.
Depozite permanente
Depozitele permanente de gunoi de grajd se fac pentru ferme intensive sau în sistem individual (gospodăresc) şi/sau comunal.
La construcţia depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
Pragurile mai jos stabilite țin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manavrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare.
Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu mai puţin de 40 UVM, cerinţele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluție constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracția lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM.
Astfel, în cadrul unei exploatații de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiţia ca cerinţele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacităţii ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de
până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare).
Sistemele de depozitare și compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenție pentru fracția lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare.
Astfel, soluțiile constructive pot fi
Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM;
Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluții care asigură
impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM și pentru ferme mai mari de 40 UVM;
Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situațiile!
Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare – corelată cu numărul de animale, tipul acestora și durata perioadei de interdicție (plus o lună), să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime.
Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă, sistemul de creştere al animalelor (cu sau fără aşternut) şi perioada maximă de stocare determinată de perioada de interdicţie pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd.
Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiții, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare
consumului uman - în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată
consumului uman - în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată
consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare;
La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată
se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii
Amplasarea depozitelor de grajd trebuie să țină cont de prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale HG nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș);
la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare;
la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă;
Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70-75%, altfel se usucă şi mucegăieşte. Acesta se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a-i asigura umiditatea necesară.
Pentru a-i îmbunătăţi compoziţia şi pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe măsura aşezării în platformă, să se presare peste el superfosfat în cantitate de 1-2% din masa gunoiului.
În cazul în care bălegarul este depozitat pe platforme, toţi efluenţii rezultaţi trebuie colectaţi în vederea stocării.
Suprafaţa platformei se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi rezultată de-a lungul perioadei de stocare (perioada de interdicție + 1 lună).
Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca. 1-2% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Se recomandă ca acesta să fie acoperit, pentru evitarea pierderilor de amoniac.
Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3 metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse din zona de depozitare.
Bazinul de colectare trebuie astfel poziţionat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puţin 0,5 m sub punctul cel mai de jos al platformei, corelat cu lungimea canalului de colectare care trebuie să respecte panta de scurgere.
Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi.
În general, se poate aproxima un necesar de 3-5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt.
În cazul unor solicitări de proiectare pentru spaţii de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare toate cerinţele relevante prevăzute în standardele de construcţie şi de prevenirea poluării, conţinute în normativele şi reglementările în vigoare.
Figura 5.1 - Exemplu de sistem pentru stocarea dejecţiilor lichide 1: canal pentru scurgerea dejecţiilor lichide, 2: fosă pentru stocarea intermediară a dejecţiilor lichide, 3: pompă, 4: tuburi, 5: rezervor pentru stocarea dejecţiilor lichide, 6: ventilaţie (preluată după Codul de bune practici agricole elaborat de Lituania)
Depozite temporare
Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuși respectarea unor condiții minime prin care să se evite scurgerea nutrienților în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă.
Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd și/sau a compostului în vederea unei imediate împrăștieri este permisă, în limitele cantității ce urmează a fi împrăștiată pe terenul pe care a fost adus.
În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerinţe
Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 8 UVM;
Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar;
Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului (maximum 170 kg N / ha / an);
Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile și nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicție (se va împrăștia înainte de începerea perioadei de interdicție);
Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii diferite;
Depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș);
la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare;
la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă;
La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii organice;
La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie;
Deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conţinut ridicat de nutrienţi – în mod deosebit fosfor – iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potenţial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului;
Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.
Gunoiul de grajd compostat adus pe câmp trebuie să fi fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acțiunile imediat următoare de împrăștiere și nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă.
Depozitarea în câmp este privită ca o excepţie, nu ca o regulă, și ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacitați conforme de stocare.
Platforme comunale
O platformă de gunoi de grajd este o construcţie relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton, pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei părţi de pereţi de beton înalţi de aproximativ 2-3 m. Pot fi folosite şi alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiţii mai bune pentru manevrarea utilajelor şi garanţii împotriva pierderilor accidentale de nutrienţi.
Rolul platformei este de depozitare temporară, în bune condiţii tehnologice şi ecologice, a dejecţiilor solide şi semi-solide provenite de la animale, amestecate, sau nu, cu alte reziduuri organice cum ar fi resturi vegetale, înainte ca acestea să fie împrăştiate pe terenurile agricole.
În afară de rolul de depozitare, platforma este utilizată şi pentru amestecarea şi compostarea gunoiului de grajd într-un produs mai omogen, mai stabil şi mai valoros. De aceea, dimensiunile platformei trebuie să fie suficiente nu numai pentru depozitare, ci şi pentru răsturnarea gunoiului de grajd aşezat în grămezi pentru compostare de dimensiuni asemănătoare.
Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condiţiile de depozitare individuală nu există, sau nu oferă suficientă siguranţă.
Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de- a lungul părţii deschise a platformei, pentru direcţionarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reţine toate aceste lichide, precum și precipitaţiile ce cad pe suprafaţa platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi de grajd sau de compost.
Dincolo de construcţia de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente
gard pentru restricţionarea accesului;
tractor cu remorci pentru transportul gunoiului de grajd de la fermieri/transportul compostului în vederea împrăștierii;
utilaje de încărcare şi răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului de grajd (de ex: încărcător frontal);
maşină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare;
cisternă pentru transportul şi împrăştierea dejecţiilor lichide;
mașină de împrăștiat gunoiul de grajd compostat;
termometre diverse pentru monitorizarea evoluţiei temperaturii în grămada de compostare;
utilaje de pompare şi de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuţie pe terenul agricol a lichidului stocat;
o anexă ca adăpost şi birou pentru administratorul platformei.
Alegerea locaţiei
Locaţia ideală pentru o platformă de gunoi se stabileşte după următoarele criterii
Drepturile de proprietate - platforma ar trebui construită de preferinţă pe teren aflat la dispoziția primăriei;
Acces - platforma ar trebui localizată într-un perimetru uşor accesibil pentru mijloacele de transport obişnuite: camioane, tractoare, căruţe etc.
Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor distanţa faţa de locuinţe este de 500 m conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.
Suprafaţa - platforma ar trebui construită pe o suprafaţă plană și orizontală, în scopul reducerii costurilor de construcţie şi pentru a facilita managementul ulterior;
Riscul de inundaţie - platforma nu trebuie situată în zonă cu risc de inundaţie;
Apa freatică - platforma nu trebuie situată în zonă cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m);
Distanţa faţă de cursurile de apă - platforma trebuie situată la minim 100 m de orice curs sau resursă de apă în scopul reducerii riscului de poluare accidentală;
Distanţa faţă de gospodării / locul de colectare - ar trebui să fie cât mai mică (de maxim 5 km distanță rutieră) pentru diminuarea costurilor de transport.
Capacitatea necesară
Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcţie de cantitatea de bălegar şi alte resturi menajere organice ce se estimează a fi produsă.
În mod obişnuit, materialele vor fi depozitate pe o grosime maximă de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m3 de material trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,75 m2.
Luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea/întorcerea grămezilor de material în timpul procesului de compostare, suprafaţa totală ar trebui să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa necesară depozitării efective a gunoiului de grajd.
Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza următoarele valori prezentate în Tabelul 5.1 şi preluate din Ghidul: „Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuț, M. Mașinistru, A. Greculescu în anul 2010 în cadrul Proiectului “Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaștere în Agricultură” (MAKIS).
Prin conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare (UVM) se standardizează capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienţii folosiţi în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacităţii de stocare a dejecţiilor sunt indicaţi în Tabelul 5.2.
Tabel 5.1 Producția de gunoi şi capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a animalelor – tabel preluat din Ghidul: “Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă”
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a bovinelor.
Catego- ria de animal
Sistemul de întreţinere
Aşternut [kg/ani- mal/zi]
Tipul de gunoi de grajd rezultat
Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul
[kg/animal/zi]
Capacitatea de stocare 1 [m3/animal/
lună]
Stabulaţie liberă
Viţei
Aşternut adânc, boxe
colective
1 – 2
Gunoi de
grajd solid
6 – 10
0,25 - 0,40
Pardoseală grătar,
întreţinere în grupuri
-
Dejecţii
semilichide
7 – 12
0,25 - 0,45
Juninci
Aşternut adânc
3 – 5
Gunoi de
grajd solid
20 - 25
0,75 - 0,95
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie
2 – 4
Gunoi de grajd solid
20 - 26
0,70 - 0,90
Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în
zona de defecaţie
2 – 3
Gunoi de grajd solid
18 - 26
0,65 - 0,95
Tăuraşi
Aşternut adânc
3
Gunoi de
grajd solid
28 - 38
1,10 - 1,4
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie
2 – 3
Gunoi de grajd solid
28 - 40
1,0 - 1,3
Pardoseală grătar
-
Dejecţii
semilichide
30 - 40
0,9 - 1,3
Aşternut adânc, pardoseală cu auto- curăţare cu panta de 8%
2 – 3
Gunoi de grajd solid
28 - 38
1,05 - 1,4
Vaci de lapte
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie
4 – 5
Gunoi de grajd solid
40 - 50
1,4 - 1,8
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie
3 – 5
Gunoi de grajd solid
+ dejecţii semilichide
30 - 35
10 - 15
1,1 - 1,3
0,3 - 0,5
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu
autocurăţare
4 – 6
Gunoi de grajd solid
45 - 50
1,6 - 1,9
Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în zona de defecaţie
2 – 3
Gunoi de grajd solid
45 - 50
1,6 - 1,9
Cuşete individuale de odihnă, pardoseală cu
grătar în zona de defecaţie
-
Dejecţii semilichide
40 - 52
1,20 - 1,60
Sistem extensiv, ferme de
până la 40 UVM
2 - 5
Gunoi de
grajd solid
28 - 33
1,0 – 1,3
Sistem de stabulaţie legată
Viţei
Aşternut adânc (în grup)
1 – 2
Gunoi de
grajd
6 – 10
0,25 - 0,40
Pardoseală grătar (în grup)
-
Dejecţii semilichide
7 – 12
0,25 - 0,45
Tăuraşi
Standuri cu aşternut
1 – 2
Gunoi de
grajd
28 - 35
1,0 - 1,3
Standuri fără aşternut, canal acoperit cu grătar
-
Dejecţii semilichide
30 - 40
0,9 - 1,2
Juninci
Standuri cu aşternut
1 - 2,5
Gunoi de grajd
18 - 23
0,8 – 1,0
Standuri cu aşternut, canal
acoperit cu grătar
-
Dejecţii
semilichide
20 – 27
0,6 - 0,8
Vaci de lapte
Standuri cu aşternut
2 - 3,5
Gunoi de grajd
45 - 55
1,5 - 1,9
Standuri fără aşternut, sistem autocurăţare continuă acoperit cu grătare
-
Dejecţii semilichide
40 - 45
1,2 - 1,5
Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM
2 - 5
Gunoi de grajd solid
28 - 33
1,0 – 1,3
1 Capacitatea fracţiunilor lichide este inclusă.
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a porcinelor.
Catego- ria de animal
Sistemul de întreţinere
Aşternut [kg/animal/ zi]
Tipul de gunoi
Producţia de gunoi, inclusiv aşternut
[kg/animal/zi]
Capacitatea de stocare [m3/animal/
lună]
Vieri
Pardoseală solidă cu
aşternut
3 – 4
Gunoi de
grajd solid
12 – 16
0,5 - 0,7
Scroafe gestante
Aşternut adânc
2 – 3
Gunoi de grajd solid
10 – 14
0,45 - 0,6
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în
zona de defecaţie
0,8 – 1,2
Gunoi de grajd solid
12 - 17
0,45 - 0,65
Pardoseală solidă în zona de odihnă, pardoseală grătar
în zona de defecaţie
0,1 - 0,25
Dejecţii semilichide
10 - 15
0,3 - 0,45
Scroafe lactante
Pardoseală solidă în zona de odihnă şi zona de
defecaţie
4 - 5
Gunoi de grajd solid
14 - 16
0,6 - 0,7
Pardoseală acoperită parţial ori total cu grătar.
0,05 – 0,1
Dejecţii semilichide
15 - 20
0,45 - 0,6
Purcei înţăr- caţi
Aşternut adânc
0,5 - 1
Gunoi de
grajd
2 - 3
0,15 - 0,2
Zonă de odihnă cu aşternut,
pardoseală solidă în zona de defecaţie
0,15 – 0,3
Gunoi de grajd
1,5 – 2,5
0,1 – 0,15
Pardoseală acoperită cu grătar
0,05 – 0,1
Dejecţii semilichide
1 - 2
0,09 – 0,1
Grăsuni
Aşternut adânc
1 – 3
Gunoi de
grajd
4 - 7
0,25 – 0,35
Zona de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de
defecaţie
0,3 – 0,5
Gunoi de grajd
3 – 5
0,2 – 0,4
Pardoseală parţial acoperită cu grătare
0,05 – 0,1
Dejecţii semilichide
5 - 8
0,15 – 0,25
Valoarile minime pentru capacitățile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate (până la nivelul prezentat în tabele), în funcție de cantitatea de așternut folosită, de sistemul de creștere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor, etc.
Producţia de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreţinere a păsărilor
Categoria de păsări
Sistem de întreţinere
Aşternut [kg/animal/ zi]
Tipul de gunoi
Volum dejecţii, fără aşternut [m3/1.000
păsări/lună]
Capacitate de stocare2 [m3/1.000
păsări/lună]
Pui de carne
La sol
0,080
Gunoi solid
3,0
3,8
Puicuţe
La sol
0,120
Gunoi solid
4,7
5,0
Găini ouătoare
În baterii
0,220
Dejecţii colectate
(nu conţin aşternut)
8,2
8,2
Raţe mature
La sol
0,500
Dejecţii colectate (nu conţin
aşternut)
20,6
22,0
Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării)
Baltă
0,500
Dejecţii colectate
(nu conţin aşternut)
18,7
18,7
Broileri de raţă (sfârşitul
îngrăşării)
La sol
0,500
Gunoi solid
18,7
20,0
Curcani adulţi
La sol
0,430
Gunoi solid
16,0
18,0
Curcani pentru sacrificare
La sol
0,350
Gunoi solid
13,0
14,8
Gâşte adulte
La sol
0,960
Gunoi solid
36,00
41,0
Broileri de gâscă (sfârşitul îngrăşării)
Baltă
0,900
Dejecţii colectate (nu conţin
aşternut)
33,0
33,0
La sol
0,900
Gunoi solid
33,0
36,0
2 Aşternutul luat în considerare este de paie
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a cabalinelor.
Categoria de animal
Sistemul de adăpost
Excremente + aşternut [kg/animal/zi]
Tipul de gunoi rezultat
Producţia de gunoi, inclusiv aşternut
[kg/animal/zi]
Capacitatea de stocare [m3/animal/ lună]
Mânz peste un
an (400 kg)
Aşternut
17 + 5 kg
aşternut
Bălegar
22
1,0
Iapă, armăsar, cal castrat (600 kg)
Aşternut
25 + 5 kg aşternut
Bălegar
30
1,38
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a ovinelor.
Categoria de animal
Sistem de adăpost
Aşternut
[kg/animal/zi]
Tip de gunoi de grajd rezultat
Producţia de gunoi, inclusiv aşternut
[kg/animal/zi]
Capacitatea de stocare [m3/animal/
lună]
Miel de 3,5 luni sau cârlan
Aşternut
0,3
Bălegar
1,5
0,050
Mioară de 12
luni
Aşternut
0,4
Bălegar
2,5
0,083
Oaie-mamă, berbec şi batal de 12 luni
Aşternut
0,5
Bălegar
2,8
0,093
Berbec şi batal
Aşternut
0,4
Bălegar
4
0,133
Tabel 5.2 Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecţiilor – conform Regulamentului (Comisiei) nr. 808/2014
Categoria de animal
Coeficientul de conversie
Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani
1
Bovine între 6 luni şi 2 ani
0,6
Bovine de mai puţin de 6 luni
0,4
Scroafă de reproducţie > 50 kg
0,5
Alte porcine
0,3
Ecvide mai mari de 6 luni
1
Ovine şi caprine
0,15
Găină ouătoare
0,014
Alte păsări de curte
0,03
Riscuri asociate exploatării platformelor comunale
Efectele negative posibile ale operaţiunilor de exploatare a platformei sunt
Scurgere posibilă a materialelor de pe platforma comunală dacă construcţia nu a fost făcută corespunzător;
Împrăştiere necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dacă Codul de bune practici agricole nu este respectat;
Curăţare şi management necorespunzător a platformelor comunale;
Apariţia mirosului neplăcut şi zgomotului dacă pompele de apă uzată şi echipamentele de tratare sunt întreţinute necorespunzător;
Impact potenţial asupra corpurilor de apă receptoare dacă calitatea efluenţilor de apă uzată nu este asigurată;
Scurgerea din fosele septice şi instalaţiile sanitare dacă acestea nu sunt întreţinute corespunzător;
Depozitarea ilegală a resturilor toxice sau periculoase pe platformele comunale (materiale pentru care platforma nu a fost realizată);
Supra-acumularea materialelor din plastic, sticlă sau alte reziduuri reciclabile pe platforma comunală datorită unor deficienţe ale sistemului de colectare şi selectare.
Aceste riscuri trebuie anticipate înainte şi introduse măsuri de remediere încă din stadiul de proiectare, în timpul activităţii de planificare şi supraveghere a construcţiei, cât şi în timpul operaţiilor de utilizare a platformei. Evitarea riscurilor asociate operării se realizarea prin respectarea unor proceduri operaționale, proceduri care pot include un regulament de funcționare, modele de contract între operator și fermieri, modele de registre pentru gestiune, un plan de promovare și conștientizare care să asigure un grad ridicat de colectare a gunoiului de grajd precum și de comercializare/servicii de fertilizare etc.
Platforme individuale
Locaţia potrivită pentru spaţiile de depozitare trebuie să ia în considerare factori ca accesibilitatea, distanţa faţă de grajduri şi locuinţă, pentru transportul şi gestionarea eficientă şi confortabilă a gunoiului de grajd, resturilor organice şi compostului, cu risc şi neplăceri minime pentru fermier şi vecini.
Pentru o depozitare adecvată şi sigură, trebuie asigurată o capacitate suficientă. Capacitatea necesară va depinde în principal de numărul şi speciile de animale deţinute, de tipul de bălegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaţie – vezi tabelul 5.1) şi de durata necesară de stocare.
Exploatațiile de bovine ce sunt crescute în sistem “permanent la pășune” trebuie să dețină platformă de gunoi de grajd a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploatație pentru minimum 2 luni. Pentru acest sistem de creștere (permanent pe pășune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce pășunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg / animal /an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depășească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha/an.
Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, durata de stocare a gunoiului în platfoma individuală va fi dată de intervalul de timp la care se transportă gunoiul către platforma comunală;
Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd atunci perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună.
Spaţiul de depozitare trebuie aşezat pe o suprafaţă orizontală sau uşor înclinată, de preferinţă pe un loc mai ridicat (pentru ca apele să nu ajungă pe platformă) şi umbrit pentru ca razele soarelui şi vânturile să nu usuce prea tare bălegarul. Când este situat la baza unei pante, apa scursă de pe urma precipitaţiilor trebuie deviată la distanţă de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în calea apei din șanţuri sau burlane.
Dacă spaţiul de depozitare este prevăzut cu acoperiş, apa scursă pe acesta trebuie direcţionată departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a bălegarului de a nu deveni prea umed şi de prevenire a contaminării oricărui flux de apă.
Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, şi la o distanţă de minim 10 sau 50 m faţă de locuinţe şi aval faţă de sursele de apă potabilă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare.
Pe locul ales se sapă o groapă adâncă de 0,5 m, în formă de dreptunghi. Platforma de bălegar are o lăţime de 3-4 m, iar lungimea se stabileşte în funcţie de suprafaţa spaţiului de depozitare necesar pentru stocarea gunoiului în funcţie de numărul de animale şi timpul de stocare.
Dacă substratul este un sol nisipos sau orice altă suprafaţă permeabilă, solul trebuie protejat de infiltraţii prin aplicarea pe fundul gropii a unui strat de argilă care se tasează.
Locul de depozitare va avea o bază din material impermeabil, cu respectarea condițiilor privind realizarea depozitelor permanente prezentate în capitolul 5.2 „Metode de stocare a dejecțiilor”.
O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltraţia şi va oferi o suprafaţă ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu uşurinţă a gunoiului de grajd.
Pereţii platformei se pot zidi până la 0,5 m deasupra pământului; bălegarul proaspăt scos din grajd se clădeşte până la cca. 1,8 – 2,0 m înălţime începând de la fundul platformei. Pereţii se construiesc de preferinţă din scănduri groase (dulapi) sau din lemne rotunde. Nu se recomandă a fi în întregime din zid, pentru a da posibilitatea aerului să pătrundă în masa bălegarului.
Alături de platformă se sapă groapa de urină socotind 1 m3 de cap de vită mare, 0,75 m3 pentru tineret şi 0,3 m3 pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 8 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpată alături de platformă.
Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului.
Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3 metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse din zona de depozitare.
În jurul spaţiului de depozitare se pot planta tufişuri şi arbuşti în scop decorativ, dar şi pentru a produce umbră şi protecţie împotriva vântului (uscare excesivă).
În jurul platformei se vor consolida drumurile de acces, pentru a evita băltirea apei şi noroaiele care se formează toamna şi primăvara când se scoate bălegarul din platformă.
Există două moduri de a conduce fermentarea bălegarului: anaerob şi aerob. Fermentarea anaerobă.
Bălegarul scos din grajd şi amestecat cu furca se transportă la platformă, se aşează în grămezi care se tasează (se calcă în picioare) pentru a îndepărta o parte din aer. Este bine ca grămezile care se aşează zilnic să aibă formă de cub cu latura de cel mult 1 m. După tasare este bine să se pună deasupra un capac de scânduri sau chiar un strat de paie care apără bălegarul de soare, de vânt, oprind pierderea azotului (în special prin emisii de amoniac).
În zilele următoare se procedează la fel aşezând grămada de bălegar alături de cea din ziua precedentă. În felul acesta se clădeşte o treime din suprafaţa platformei. După ce a fost aşezat primul strat se clădeşte deasupra cel de-al doilea strat şi astfel înălţimea bălegarului din platformă atinge aproape 2 m. La această înălţime suprafaţa bălegarului se poate acoperi cu un strat de pământ de 20 cm grosime. După completarea unei treimi din platformă se trece la a doua treime şi apoi la a treia, aşezându-se bălegarul în acelaşi fel. În timpul verii, platforma se udă cu apă sau cu urină, astfel încât bălegarul scos din interiorul platformei să mustească dacă este strâns în mână. Aceasta dovedeşte că bălegarul are 70 – 75 % umiditate, care asigură o fermentare normală. În cazul în care bălegarul este uscat, mucegăieşte. Fermentarea bălegarului durează 3 – 4 luni. La sfârşitul fermentării, înălţimea şi volumul grămezii de bălegar din platformă scad cu o treime, sau la jumătate dacă fermentarea durează peste 4 – 5 luni.
Când se goleşte platforma, bălegarul se ia în ordinea în care a fost aşezat, adică începând cu prima treime a platformei, deoarece fermentarea începe treptat, în ordinea în care bălegarul a fost aşezat în platformă.
Fermentarea aerobă
Fermentarea aerobă este numită şi fermentarea la cald. În acest caz, bălegarul se lasă înfoiat când se aşează pe platformă, oxidarea este puternică, descompunerea materiei organice se produce cu descărcare mare de căldură. Temperatura se ridică până la 60o. Cu cât bălegarul este mai înfoiat cu atât temperatura este mai ridicată. Când temperatura depăşeşte 55o bălegarul se îndeasă bine pentru a elimina aerul şi a încetini fermentaţia aerobă. Temperatura trebuie menţinută ridicată circa 20 de zile în care timp sunt distruse seminţele de buruieni. După această perioadă fermentarea decurge ca şi în cazul fermentării anaerobe.
Gunoiul de grajd şi reziduurile menajere organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durată, şi nu vor atrage un număr mare de insecte sau alte specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale
adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într- o proporţie de circa 1 la 4;
amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn) pentru obţinerea unui raport C/N favorabil şi a unei consistenţe solide dar totuşi uşoare;
produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage muşte trebuie acoperite imediat cu alte materiale pentru a împiedica muştele de a depune ouă;
orice scurgere trebuie colectată şi introdusă la loc în grămadă sau aplicată pentru fertilizarea terenurilor învecinate.
În afară de asigurarea capacităţii necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a reziduurilor organice pe perioada când împrăştierea este interzisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale
toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană şi apa de suprafaţă împotriva infiltraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor de efluenţi;
uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe cât posibil prin protejarea materialelor împotriva razelor directe ale soarelui;
toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să existe suficient spaţiu pentru dispunerea şi răsturnarea grămezilor de compost;
toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafaţă, fântâni şi alte zone protejate; distanţa minimă depinde de tipul de sistem de depozitare;
toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, în special în timpul căderii precipitaţiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide;
este de preferat ca spaţiile de depozitare să fie dotate cu acoperiş pentru a evita spălarea materialelor de către ploile abundente şi încetinirea procesului de compostare.
Efluenţii din silozuri
Efluenţii proveniţi de la instalaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogaţi în substanţe organice uşor biodegradabile, care conţin cantităţi însemnate de nutrienţi, în special compuşi ai azotului, cu potenţial ridicat de poluare. Dacă asemenea efluenţi se scurg în ape de suprafaţă pot provoaca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare şi moartea peştilor.
Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentraţi şi nocivi poluanţi din fermă. Pătrunderea, chiar în cantităţi mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare şi în special moartea peştilor.
Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare.
Cantităţile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitaţii intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului şi de aditivii folosiţi. Accidente de poluare se pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite şi prost impermeabilizate. Aceşti efluenţi, colectaţi
corespunzător, pot fi folosiţi la fertilizarea culturilor şi în furajarea animalelor.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, prin producerea lor apare riscul de poluare şi sunt necesare unele măsuri, cum ar fi
însilozarea furajelor la un conţinut de materie uscată de peste 25 % şi căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor formaţi (furajele însilozate la un conţinut de materie uscată de 18 % produc aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un conţinut de 25 % substanţă uscată atunci cantitatea de efluent scade la aproximativ 25 l per tonă);
silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie contra infiltraţiilor de efluenţi; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitaţii şi trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, uşor înclinată (pantă 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse şi stocate într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă;
pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 m3 capacitatea minimă a bazinului trebuie să fie de 3 m3 la fiecare 150 m3 din capacitatea silozului. În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic;
pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 m3 bazinul trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 m3 plus 1 m3 pentru fiecare 150 m3 de capacitate de însilozare peste 1500 m3;
silozul şi bazinul trebuie amplasate la o distanţă de minim 50 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală;
înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreţinere pentru a asigura etanşeitatea silozului.
În plus faţă de aceste măsuri
Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat;
Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, toţi efluenţii şi apa de precipitaţii de pe acoperişul silozului trebuie colectaţi şi depozitaţi corespunzător;
Se monitorizează cu atenţie nivelul efluentului din bazin şi se golește la intervale de timp regulate. Nu lăsaţi niciodată ca bazinul să se umple peste nivelul maxim şi verificaţi să nu fie blocate canalele de colectare a efluentului;
Efluentul de siloz conţine nutrienţi valoroşi care pot suplini până la 15% din necesarul de hrană al porcilor pentru îngrăşat. Efluentul trebuie stocat în recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale;
Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul însilozării şi timp de o lună după golirea silozului.
Efluenţii din siloz balotat
În cazul însilozării în baloţi închişi ermetic se vor respecta următoarele reguli
Se depozitează baloţii la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei;
Se deschide și se îndepărtează învelişul baloţilor la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei;
Se balotează furajele la un conţinut de substanţă uscată de peste 25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor şi la minimizarea producerii de efluenţi;
Se colectează toate scurgerile de efluenţi care provin de la baloţii depozitaţi pe suprafaţa fermei;
Se verifică că scurgerile de efluenţi din baloţi după îndepărtarea învelişului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă.
Apele uzate de la ferme
Apele uzate rezultate din activităţile agricole reprezintă un efluent ce poate fi încărcat în gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare şi curăţare a grajdurilor.
Apele uzate din ferme au în general o cerinţă biochimică de oxigen de până în 2000 mg/l, un conţinut de azot total mai mic de 0,3 kg/m3 şi un conţinut de substanţă uscată mai mic de 1%.
Toate apele uzate din fermă trebuie colectate și depozitate cu grijă în bazine (rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalaţiile destinate iniţial colectării dejecţiilor lichide şi semilichide sau a altor efluenţi din fermă.
Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie
în bune condiţii şi să nu curgă;
verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă;
golite la intervale regulate;
suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care împrăştierea pe câmp este interzisă.
Metoda cea mai eficientă pentru creşterea capacităţii de stocare a dejecţiilor lichide la nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantităţii de apă uzată de la fermă prin
separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor curate de cele uzate. Apa curată (de pe acoperişuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate curate, etc.) care curge şi se amestecă cu apele uzate măreşte cantitatea de apă uzată care este nevoie să fie stocată şi împrăştiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum şi o întreţinere regulată a jgheaburilor şi burlanelor. Apa curată trebuie direcţionată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalaţii etanşe. Este indicat ca la ieşirea din fermă sistemul de evacuare a apelor curate să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calităţii apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile pentru curăţarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenţi din fermă;
minimizarea suprafeţei «murdare» din cadrul fermei prin reorganizarea terenului fermei şi minimizarea suprafeţei la care animalele au acces;
gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă. Nu este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă către cursurile de apă.
Efluenţii proveniţi din precipitaţii
Efluenţii proveniţi din precipitaţii şi din pulberile atmosferice pot conţine diferite cantităţi de nutrienţi, formaţi în atmosferă prin descărcări electrice sau emişi de instalaţiile industriale de sinteză anorganică şi organică sau din alte surse.
În condiţiile României se poate estima un aport anual din precipitaţiile şi pulberile atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P2O5/ha şi 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanţa faţă de sursa emitentă şi cu condiţiile meteorologice.
În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafaţă, cu efecte drastice asupra faunei şi florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creşterea acidităţii acestora provoacă mobilizarea aluminiului şi a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective.
Marile complexe de creştere a animalelor şi păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanţelor volatile, precum amoniacul, direct în atmosferă.
Aceste măsuri sunt necesare şi în cazul bazinelor de mare capacitate de colectare a dejecţiilor lichide sau semilichide.
În jurul platformelor de furajare şi odihnă a animalelor, dispuse în afara grajdurilor, precum şi în jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu să fie realizate şanţuri şi rigole betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate în bazinele de stocare a efluenţilor.
Principii generale pentru selectarea metodei de stocare a gunoiului de grajd
Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele peste 100 UVM, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele Acordului de Mediu, sau dacă ferma intră sub incidenţa Directivei Emisiilor Industriale - IED 2010/75 şi cu cerinţele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcţionarea exploataţiei agricole.
Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd pe plaltforme comunale sau depozite individuale
Depozitarea şi procesarea în sistem comunal a gunoiului de grajd şi a altor resturi organice poate fi o alternativă la depozitarea în sistem individual, însă cele două sisteme pot fi complementare.
Chiar dacă depozitarea în sistem comunal are o serie de avantaje, aceste sisteme nu sunt întotdeauna cea mai bună opţiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este făcută o comparaţie între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare.
Criteriu de evaluare
Depozitare în sistem comunal
Depozitare în sistem individual
Locaţie
Cea mai bună alegere se face în funcţie de topografie, distanţa faţă de case, câmpuri, fântâni şi ape de suprafaţă, aspecte legate de miros şi sănătate, tipul de sol. Locația trebuie aleasă și în funcție de numărul de animale echivalent UVM pe o distanță rutieră de maximum 5 km, preferându-se
comune/locații unde există aglomerări de animale.
Spaţiul este restrâns la suprafaţa din gospodărie, probleme legate de miros, vecinătatea fântânilor.
Costul investiţiei
Investiţie importantă la nivel colectiv, cost scăzut pe m3 capacitate.
Necesită investiţie individuală, cost mai mare pe m3, dar tipul de depozitare poate fi adaptat în funcţie de nevoile şi posibilităţile individuale.
Calitatea spaţiilor de depozitare
Spaţii de depozitare de calitate, cu risc minim de poluare a mediului şi întreţinere corespunzătoare.
Depinde în cea mai mare măsură de capacităţile manageriale şi financiare individuale ale proprietarului.
Calitatea gunoiului de grajd
O calitate bună poate fi menţinută dacă se aplică tehnici corespunzătoare de compostare; compoziţia compostului poate fi analizată la costuri rezonabile.
Calitatea depinde de origine (specie), amestecul cu alte reziduuri menajere, tehnicile de compostare, cantităţi prea mici pentru analiza calităţii compostului la costuri rezonabile.
Riscul de poluare a mediului
Poluarea mediului controlabilă Controlul public poate fi asigurat cu relativă uşurinţă.
Gunoiul de grajd neutilizat poate fi valorificat pe terenurile suplimentare din câmp.
Multe operaţiuni prezintă risc de poluare. Supravegherea publică este dificilă.
Necesarul mijloacelor de transport
Combinarea transportului colectiv cu cel individual. Sunt necesare deplasări către şi dinspre spaţiile de depozitare.
Transport doar către terenurile din câmp. Responsabilitate individuală.
Supraveghere
Necesită o supraveghere permanentă pentru asigurarea calităţii materialului şi pentru asigurarea redistribuirii corecte a produsului final.
Nu necesită măsuri speciale.
Costurile de gestiune şi administrare
Costuri permanente de personal în administraţie şi management, dar care pot fi acoperite prin aplicarea de taxe individuale reduse sau acoperite prin bugetul local.
Costuri individuale reduse.
Relaţia cu planul comunal de gestiune a
reziduurilor
Managementul gunoiului de grajd poate fi integrat în planul comunal de colectare şi depozitare a reziduurilor la costuri suplimentare relativ reduse.
Volum mai mic de resturi organice de colectat şi procesat în instalaţiile colective.
Criteriu de evaluare
Depozitare în sistem comunal
Depozitare în sistem individual
Managementul
Nutrienţii din gunoiul de grajd şi alte
Proprietarii de gospodării non-
nutrienţilor în
resturi organice provenite din gospodăriile
agricole pot fi refractari faţă de o
gospodăriile
non-agricole poate fi colectat şi procesat
investiţie individuală pentru
non-agricole
pentru utilizare de către alţi fermieri.
depozitarea şi compostarea resturilor organice.
În funcţie de condiţiile locale, autorităţile pot opta, desigur – în funcție și de fondurile disponibile, pentru sistemul individual sau pentru cel comunal. În multe cazuri, cea mai bună soluţie este o combinaţie a celor două.
Chiar dacă sistemul comunal de depozitare prezintă un număr de avantaje faţă de sistemul individual, investiţia necesară unui astfel de sistem nu se justifică, atunci când
Cantităţile de gunoi de grajd sunt prea mici (o platformă standard are o capacitate de cel puţin 2.500 tone);
Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafaţă întinsă;
Distanţele de la gospodării la platformă şi/sau de la platformă la terenurile agricole sunt prea mari (mai mari de 5 km distanță rutieră), acesta fiind cazul satelor lineare situate pe văi sau în lungul drumurilor principale.
Sistemul comunal de depozitare este de preferat în acele cazuri când una sau mai multe din următoarele condiţii este îndeplinită
Localităţile componente au o distribuţie a caselor de tip concentrat sau adunat, o cantitate prognozată de gunoi de grajd de cel puţin 2.500 tone de colectat de pe o distanţă rutieră rezonabilă (5 km);
Comuna poate oferi servicii de transport a gunoiului de grajd la şi de la platformă, sau fermierii dispun de mijloace de transport corespunzătoare;
Micile ferme nu pot investi în construirea de spaţii de depozitare individuale.
Costul unei platforme de gunoi de grajd va depinde de dimensiunea acesteia, tipul materialelor utilizate, dar şi de condiţiile locale ale pieţii pentru forţa de muncă şi materiale. Preţul poate varia considerabil de la un loc la altul şi de la un an la altul. Dacă sunt utilizate materiale şi tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în calcul o perioadă de depreciere de 20 de ani.
Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi 170 Kg N substanță activă/ha/an
Aplicarea îngrăşămintelor cu azot
Cantitatea maximă1 de azot provenită din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe teren, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi
100 kg N - substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi și alte culturi permanente 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente
1 Valorile sunt calculate în baza necesarului de azot raportat la producțiile medii din ultimii ani ale culturilor reprezentative pentru România
Pentru terenurile arabile, cantitatea maximă de N (kg substanță activă/ha/an din îngrășăminte chimice) ce se poate aplica fără studii agrochimice este stabilită pe grupe de
culturi și în funcție de pantă, după cum urmează
Panta blocului fizic
Porumb și sfeclă de zahăr
(kg N substanță activă/ha/an)
Grâu și rapiță (kg N substanță
activă/ha/an)
Alte cereale și legume (kg N substanță
activă/ha/an)
Până la 12%
150
120
100
Peste 12%
120
90
80
În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de recolta scontată şi de gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N substanță activă/ha/an
Pentru exploataţiile agricole în regim irigat și pentru cele care intenționează să aplice mai mult N-substanţă activă/ha/an decât este stabilit ca nivel maxim pentru terenurile arabile, mai mult de 100 kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi și mai mult de 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice.
Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare.
Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5oC.
Principii generale
Cele mai multe soluri conţin prea puţin azot natural disponibil pentru a satisface cerinţa culturilor din timpul perioadei de creştere. În consecinţă este necesară suplimentarea în fiecare an a azotului conţinut în mod natural în sol.
Aplicarea cantităţii corecte de azot la momentul la care plantele au nevoie este cerinţa de bază a unui bun management al fertilizanţilor.
Fiecare producător agricol trebuie să înţeleagă necesitatea evaluării corecte şi urmăririi periodice a necesarului de nutrienţi ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în funcţie de
condiţiile tehnologice locale;
sol;
climă;
randamentul scontat al producţiei.
În acest mod se pot evita excesele şi se pot corecta deficitele de nutrienţi.
Atenţie specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexităţii comportamentului acestui nutrient în sol şi a uşurinţei cu care se poate pierde sub formă de nitraţi prin antrenare cu apele de infiltraţie şi cu scurgerile de suprafaţă.
Dozele (DN) stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot chimic pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ
şi cu alte aporturi (din precipitaţii, din apa de irigaţie, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) şi pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică ş.a.).
Aceste corecţii pot fi făcute cu ajutorul următoarei relaţii
DN = Nc - (Ns + Na + Nb + Nr) + (Ni + Ng + Nl),
în care
DN este doza de azot din îngrăşământ (organic + chimic) pentru recolta scontată, în kg/ha; Nc este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha;
Ns este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetaţie, în kg/ha;
Na este azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii), în kg/ha; Nb este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha;
Nr este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha;
Ni este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; Ng este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha;
Nl este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafaţă şi prin levigare, în kg/ha.
Corecţiile făcute pe baza acestei relaţii au un caracter estimativ, datorită complexităţii fenomenelor care controlează parametrii respectivi aşa cum rezultă din cele ce urmează.
Necesarul de azot al culturii (Nc)
Necesarul de azot al culturii se poate estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul
6.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleiaşi specii existând diferenţe între soiuri şi hibrizi.
Tabel 6.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară)
Specificarea culturilor
Elementele nutritive
(substanţe active convenţionale)
N
P2O5
K2O
Grîu de toamnă
boabe : paie 1 : 1.3
26.5
13.7
16.4
Orz şi orzoaică
boabe : paie 1 : 1
23.0
10.8
22.3
Secară
boabe : paie 1 : 1.5
27.5
9.4
26.8
Ovăz
boabe : paie 1 : 1.5
28.5
11.0
31.2
Porumb boabe
boabe : tulpini 1 : 1.6
27.5
12.5
16.5
Porumb pentru siloz
plante întregi cu ştiuleţi
6.5
3.0
5.5
Sfeclă de zahăr
rădăcini : frunze şi colete 1 : 1
4.9
2.0
6.0
Sfeclă furajeră
rădăcini : frunze 1 : 0.5
3.8
1.7
7.9
Cartofi
tuberculi : vreji 1 : 0.5
5.2
2.7
7.5
Floarea soarelui
seminţe : tulpini 1 : 3
36.5
17.5
50.0
Rapiţă pentru ulei
seminţe : tulpini 1 : 3
51.5
36.0
44.0
In pentru seminţe
seminţe : tulpini 1 : 3
59.0
17.3
72.0
Fasoale boabe
boabe : vreji 1 : 1.5
59.5*
13.4
25.0
Mazăre boabe
boabe : vreji 1 : 1.5
61.0*
16.6
28.0
Soia
boabe : vreji 1 : 1.5
70.0*
22.5
34.0
In pentru fuior
Tulpini
11.0
7.0
13.0
Cânepă
Tulpini
10.0
8.5
17.5
Lucernă
masă verde la începutul înfloririi
8.0*
1.6
6.5
Trifoi roşu
masă verde la începutul înfloririi
6.5*
1.5
5.5
Iarbă de pajişti naturale
6.5
1.4
4.5
Golomăţ
masă verde
6.0
1.7
8.3
Borceag
(ovăz+măzăriche)
masă verde
6.5*
2.4
5.5
Porumb
masă verde
3.0
1.7
4.5
Fân de lucernă
începutul înfloririi
32.0*
6.4
22.0
Fân de trifoi roşu
începutul înfloririi
26.0*
6.0
21.0
Fân de pajişte naturală
-
24.0
5.6
18.0
Fân de graminee perene cultivate
-
23.0
6.5
28.0
Fân de borceag
(ovăz+măzăriche)
-
25.0*
8.0
20.0
Fân de lucernă în
amestec cu raigras
-
26.0*
6.0
20.0
Mere
Fructe
1.6
0.5
2.0
Struguri de vin
(+producţia secundară)
-
6.5
1.6
5.5
Tomate
Fructe
2.9
1.0
4.5
Varză de toamnă
Căpăţâni
3.5
1.2
4.0
*) în cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot
La estimarea producţiei planificate a recoltelor trebuie luate în considerare şi caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic şi al precipitaţiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol şi în mod special în mineralizarea materiei organice şi în deplasarea nutrienţilor în profilul solului, sub zona de înrădăcinare.
Fixarea obiectivelor privind producţia planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilităţi, (de preferinţă prin una din primele două)
pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condiţiile pedoclimatice specifice exploataţiei agricole;
pe baza producţiei medii a recoltelor obţinute în staţiunea agricolă de cercetare specifică zonei;
pe baza evaluărilor producţiei medii obţinute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producţii extreme (respectiv anul cu producţia cea mai mare şi anul cu producţia cea mai mică) în condițiile aplicării în optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectivă (specia, soiul, data însămânţării, măsurile de protecţie fitosanitară, etc.).
Azotul disponibilizat de sol (Ns)
Azotul din sol se găseşte, aproape în totalitate, în materia organică şi doar o fracţiune mică din acesta se găseşte într-o formă imediat asimilabilă pentru plante.
Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal şi apoi în azot nitric.
În mod obişnuit, materia organică din sol este constituită din fracţiuni care diferă după valoarea raportului C/N (carbon : azot).
Fracţiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o fracţiune stabilă, care a atins un echilibru şi prin urmare se descompune mai lent; alte fracţiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puţin intensă, în funcţie de condiţiile de temperatură şi umiditate.
Azotul potenţial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracţiuni mai puţin stabile. Pentru condiţiile de sol din România el reprezintă 1% şi 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât şi la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între 20 kg şi 50 kgN/ha/an, în funcţie de tipul de sol şi condiţiile climatice din anul respectiv.
Conţinutul de azot mineral (Nmin) din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodă riguroasă de laborator. Informaţia obţinută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrăşăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă.
Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creştere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrăşământ trebuie să se ţină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul.
Astfel, se poate considera pentru culturile de primăvară-vară o valorificare de 2/3 a azotului potenţial accesibil şi de 3/4 sau 1/2 pentru culturile de toamnă-iarnă, în consonanţă cu ocuparea terenului.
Valorile se modifică dacă intervin eventualele precipitaţii abundente care pot spăla mai mult sau mai puţin intens nitraţii acumulaţi în profilul de sol; în cazul culturilor care ocupă permanent solul, valorile pot fi considerate în totalitate.
Azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii căzute) (Na)
Cantităţile de azot ce ajung în sol cu pulberile atmosferice şi cu precipitaţiile (ploi, zăpezi), variază considerabil cu tipul de activitate dominant din regiunea înconjurătoare.
În general, se pot estima cantităţi de 5-10 kg de N/ha pe an, mai mari în situaţiile cu activităţi industriale intensive în zonă.
Apa de irigaţie, dacă este contaminată cu compuşi ai N, poate vehicula cantităţi apreciabile din acest nutrient, care trebuie contabilizat în planul de fertilizare.
Azotul fixat biologic (Nb)
Cantitatea de azot fixată biologic în sol, în principal, în urma simbiozei dintre Rhisobium şi plantele leguminoase, depinde foarte mult de specia cultivată, de producţia şi biomasa încorporată în sol, putând ajunge la sute de kg N/ha.
Azot provenit de la culturile precedente (Nr)
Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii precedente depinde de cantitatea şi compoziţia acesteia sub raportul conţinutului de azot şi de gradul mai mare sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de cât de bine au fost încorporate în sol, de epoca când a fost făcută, şi de timpul trecut de la încorporare.
Culturile anuale pot lăsa în sol cantităţi mai mari sau mai mici de N din partea aeriană a plantelor.
Este dificil de apreciat cu o minimă rigoare, ce cantităţi de azot sau de alţi nutrienţi proveniţi de la culturile precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrăşăminte.
Cu titlu informativ, din tabelul 6.1 se pot estima cantităţile de azot din reziduurile vegetale încorporate în sol.
Azotul imobilizat de microorganismele din sol (Ni)
Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei diminuări a conţinutului de N mineral din sol deoarece cantităţile de nutrienţi eliberaţi în cursul descompunerii reziduurilor sunt insuficiente pentru satisfacerea necesităţilor microorganismelor responsabile de această descompunere.
Se poate da ca exemplu introducerea paielor de la cereale cu rapoarte C/N mari, peste 100.
Pentru a evita o asemenea diminuare, se recomandă să se încorporeze odată cu paiele o cantitate de azot mineral de ordinul a 8-10 kg de N pentru fiecare tonă de paie introdusă.
Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca în anul respectiv, cultura să sufere de un deficit mai grav sau mai puţin grav de azot. Din punct de vedere al protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică.
Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă (Ng)
Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare şi prin volatilizarea amoniacului la suprafaţa solurilor alcaline.
Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol şi din cel încorporat sub formă de îngrăşăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvenţa şi intensitatea fenomenului sunt mai mari.
Reducerea pierderilor prin volatilizare, care pot atinge 50% în cazul îngrăşămintelor cu azot amoniacal sau ureic, aplicate superficial pe soluri alcaline, se poate realiza prin evitarea aplicării pe o vreme cu vânt şi temperatură ridicată.
Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare (Nl)
Pierderile de azot sub formă de nitraţi, cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activităţi agricole.
Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcţie de numeroşi factori care controlează nivelul de nitraţi prezenţi în sol şi intensitatea fenomenelor de scurgere şi levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrăşământ, epoca şi tehnica de aplicare a îngrăşămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol şi a altor reziduuri organice încorporate în sol precum şi cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi.
Mineralizarea materiei organice şi fenomenele de spălare a nitraţilor sunt puternic influenţate de modul de folosinţă a solului şi de tehnologiile de cultură.
Atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere al protejării calităţii mediului se impune să se reducă la maxim aceste pierderi, ceea ce este posibil prin adoptarea şi practicarea practicilor agricole corecte. În tabelul 6.2 este prezentată o listă a principalelor măsuri care pot fi luate în vederea limitării pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice.
Tabel 6.2. Lista principalelor măsuri pentru reducerea pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice
Categoria
Măsura
Efecte
Gestionarea solului
Înfiinţarea culturilor de acoperire toamna
Reducerea pierderilor prin drenaj (percolare) în medie cu 25-30 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrăşăminte organice, şi cu 45-50
kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrăşăminte organice
Efectuarea în primăvară în locul toamnei a lucrărilor de bază ale solului pentru culturile de primăvară
Lăsarea terenului nelucrat peste iarnă conduce la reducerea cu ~ 10 kgN/ha/an a pierderilor prin drenaj (percolare) pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrăşăminte organice, şi cu ~15 kgN/ha/an
pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrăşăminte organice
Utilizarea sistemelor de lucrări minime ale solului
Reducere faţă de terenurile lucrate clasic cu 20-25 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrăşăminte organice, 30-35 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrăşăminte
organice. Nu este aplicabilă pentru soluri cu textură fină (argiloase)
Crearea de benzi înierbate pe curbele de nivel în interiorul parcelelor situate în pantă
Reducerea cu 90-95% a pierderilor de azot prin drenaj (percolare) pe suprafeţele ocupate de benzile înierbate
Crearea de benzi înierbate în lungul
cursurilor de apă
Reducere a pierderilor de N cu 1-5 KgN pentru fiecare hectar de benzi înierbate
Gestionarea efectivelor de animale
Reducerea timpului de păşunat (lungimea zilei de păşunat sau a perioadei de păşunat)
Pentru fermele de vaci de lapte reducerea perioadei de păşunat doar la partea diurnă a zilei sau încheierea păşunatului în august reduce pierderile prin drenaj
(percolare) cu 8-16 kgN/ha/an
Reducerea conţinutului de N din dieta animalelor
Pentru fermele de lapte reducerea conţinutului de proteine brute din hrana animalelor de la 18% la 14%
reduce pierderile de azot cu 2 kgN/ha/an, pentru fermele de porci/păsări reducerea este de 2-5 kgN/ha/an
Pierderile de azot în atmosferă din agricultură
Emisiile din sol de oxizi ai azotului
Emisiile de oxizi ai azotului NOx (NO/NO2) din sol sunt rezultatul proceselor biologice și chimice prin care trec diferiți compuși anorganici ai azotului (amoniul, nitrații și nitriții).
Oxizii de azot pot produce un efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
Recomandări privind reducerea emisiilor de oxizi ai azotului
Utilizarea unor cantități mai reduse de fertilizanți. Această recomandare se referă la cazurile în care se aplică fertilizanți peste nevoile plantelor. Pentru aplicarea unor cantități optime se recomandă teste agrochimice de sol și plante;
Aplicarea fertilizanților în mai multe etape. Prin această metodă, plantele vor utiliza mai eficient fertilizanții, conducând astfel la reducerea emisiilor;
Introducerea plantelor leguminoase în rotația culturilor. În acest fel, plantele vor avea la dispoziție mai mult azot sub formă de materie organică, materia organică eliberând în atmosferă cantități mult mai mici de azot;
Utilizarea tehnicilor prin care solul este cât mai puțin lucrat - „minimum tillage”. Acestea conduc la reducerea emisiilor de azot din materia organică aflată în sol;
Prevenirea băltirii terenurilor agricole. Acolo unde apa băltește, compușii azotului pot fi denitrificați de bacterii, conducând astfel la emisii de azot și de oxizi ai azotului;
Utilizarea de inhibatori de nitrificare. Acești inhibatori reduc pierderile de azot prin împiedicarea producerii de oxizi ai azotului (care se pierd în atmosferă). Inhibatorii pot fi amestecați cu fertilizanții sau pot fi utilizați separat. Pentru eficacitatea acestora, se recomandă însă consultarea unor specialiști în agronomie.
Efectele asupra sănătăţii populației
Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la valori mai reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung, chiar dacă este la o concentrație redusă, poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor și animalelor
Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonie şi gripă.
Alte efecte: Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot ulterior conduce la probleme de sănătate umană și eutrofizare.
Emisiile de amoniac
Amoniacul (NH3) este un poluant important al aerului. Acesta are efecte negative atât asupra sănătății umane, cât și asupra mediului. Amoniacul reacționează cu umiditatea din aer și formează amoniul (NH4).
Emisiile cele mai importante de amoniac provin din agricultură, în special din sectorul de creștere a animalelor. La acestea se adaugă pierderile importante de amoniac din timpul activităților de fertilizare.
Recomandări privind reducerea emisiilor de amoniac
Stocarea dejecțiilor (gunoiului de grajd)
Acoperirea sistemelor de stocare. Prin acoperire, pierderile se reduc deoarece o parte din amoniac este forțat să rămână în structura gunoiului de grajd (mai ales în resturile vegetale), sau se reîntoarce în acesta sub diferiți compuși mai stabili. Este eficientă inclusiv acoperirea grămezilor temporare de gunoi de grajd din câmp;
Capacitatea sistemului de stocare trebuie să fie suficientă pentru ca aplicarea fertilizanților să aibă loc doar când este nevoie pentru plante. O capacitate insuficientă de stocare forțează
fermierii să aplice gunoiul de grajd atunci când plantele nu au nevoie, crescând astfel pierderile de compuși ai azotului, printre care și a amoniacului;
Permiterea apariției unor cruste la suprafața dejecțiilor. Acestea împiedică emisiile de compuși ai azotului;
Păstrarea gunoiului de grajd provenit de la păsări în stare cât mai uscată. Umezeala excesivă accelerează activitatea bacteriană, conducând astfel la pierderi mai mari de amoniac.
Aplicarea gunoiului de grajd și a fertilizanților minerali
Utilizarea unui plan de fertilizare care să aibă la baza studii agrochimice și aplicarea de cantități optime (ce se aplică în exces, înseamnă pierdere de azot și poluare în același timp);
Aplicarea trebuie să aibă loc pe vreme răcoroasă și fără vânt;
Utilizarea de mașini specializate de împrăștiere de tip trailing hose (cu tuburi flexibile gen furtun), trailing shoe (cu saboți) sau prin injectare. Aplicarea prin împrăștiere trebuie evitată;
Încorporarea cât mai rapidă a îngrășamintelor organice solide (sub arătură, prin discuire sau prin grăpare);
Utilizarea cu precădere a nitratului de amoniu în detrimentul fertilizanților pe bază de uree.
Efecte: Gazul de amoniac are acțiune caustică în contact cu suprafețele umede, fiind iritant al pielii, mucoaselor căilor respiratorii, digestive sau ochilor. O concentrație de amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce moartea în timp de 30-60 de minute.
Mod de calcul privind aportul de azot din surse organice
Pentru realizarea unui plan de fertilizare corect, la nivelul unei exploataţii agricole în care se utilizează îngrăşăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantităţii de nutrienţi din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei.
Cantitatea de nutrienţi din gunoiul de grajd produs într-o exploataţie agricolă depinde de numeroşi factori, printre care: numărul, specia şi structura animalelor, sistemele de hrănire şi furajare, sistemul de stocare şi gestiune a gunoiului de grajd, volumul de apă uzată produs în exploataţie, cantitatea de apă de precipitaţii care pătrunde în facilităţile de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru aşternutul animalelor etc.
Se recomandă măsurarea conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienţi medii stabiliţi prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obţinute în condiţii controlate.
În tabelul 6.3 sunt prezentate valorile medii ale cantităţii de azot (kg N/cap animal / an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantităţii de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă.
Tabel 6.3. Cantitatea de azot (kg N/cap animal / an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare)
Sistem gospodăresc
Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare
Vaci de lapte 60 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 18
1-2 ani 31
2-3 ani 35
Scroafe cu purcei până în 25 kg 32,3
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 13,1
Găini ouătoare 0.82
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,52
Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare
Vaci de lapte 47 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 14
1-2 ani 24
2-3 ani 27
Scroafe cu purcei până în 25 kg 24,7
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 10,0
Găini ouătoare 0.53
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,34
Sistem industrial
Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare
Vaci de lapte 86 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 24
1-2 ani 41
2-3 ani 47
Scroafe cu purcei până în 25 kg 27,3
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 9,8
Găini ouătoare 0.54
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,35
Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare
Vaci de lapte 67 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 19
1-2 ani 32
2-3 ani 37
Scroafe cu purcei până în 25 kg 20,9
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 7,50
Găini ouătoare 0.35
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,25
Oi cu miei 12,9
Capre cu iezi 12,5
Cai
400 kg 39
600 Kg 53
800 Kg 66
Curcani 0.57
Rațe 0.49
Gâște 0.81
Planul de fertilizare
Se impune o corectă gestionare a îngrăşămintelor la nivelul exploataţiei agricole sau agro- zootehnice atât în scopuri economice cât şi pentru protejarea mediului.
Acest obiectiv se realizează prin alcătuirea planului de fertilizare cu azot şi cu ceilalţi nutrienţi, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă ocupată de o anumită cultură.
Planul de fertilizare este, în acest sens, un instrument util pentru
stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice (produse în unitate sau procurate din afara unităţii; gunoi de grajd, tulbureală, dejecţii de anumite provenienţe şi cu anumite conţinuturi de elemente nutritive cu sau fără elemente cu caracter poluant etc.) şi chimice;
luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de îngrăşăminte organice produse în exploataţia agricolă;
alegerea unor momente propice de procurare a necesarului cantitativ şi calitativ de îngrăşăminte chimice sau organice (în cazul în care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii);
stabilirea tipului de îngrăşământ de folosit, cantitatea, epocile şi tehnicile de aplicare;
inventarierea surselor de îngrăşăminte existente şi disponibile pentru fertilizarea terenurilor agricole cultivate.
Planul de fertilizare se întocmește pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organe de specialitate recunoscute conform legislației în vigoare.
În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic, cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi limitele de N-substanţă activă/ha/an stabilite pentru terenurile arabile (în Capitolul 6 – Aplicarea îngrășămintelor cu azot), 100 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi şi 80 Kg N- substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N/ha/an din îngrăşăminte organice. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prezentat în Anexa 10.
Studiul agrochimic al terenurilor agricole constă în ansamblul de lucrări de delimitare a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura și tratamentele de fertilizare, de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de efectuare în laborator a analizelor agrochimice și de reprezentare în funcție de acestea, pe cartograme, a suprafețelor de teren cu însușiri agrochimice asemănătoare în vederea aplicării diferențiate a îngrășămintelor și amendamentelor pentru realizarea producțiilor vegetale prevăzute prin planul de producție al unităților agricole.
Prin studiul agrochimic se fundamentează folosirea îngrășămintelor și amendamentelor care să asigure obținerea unor producții agricole mari și de calitate superioară, la toate folosințele exploataţiilor agricole, în condiții de eficiență economică maximă, de sporire treptată sau menținere la nivel ridicat a fertilității solului și de prevenire a poluării solului și a apelor freatice cu reziduuri chimice de orice natură. Totodată el consemnează starea de calitate a solului și tendințele ei de modificare sub influența folosirii îngrășămintelor și amendamentelor, a remanierii învelișului de sol prin lucrări agropedoameliorative și a impactului agriculturii intensive asupra mediului ambiant.
Această activitate se recomandă a se desfășura cu o periodicitate corespunzătoare cerințelor diferitelor folosințe și culturi care este de: 4-5 ani la culturile de câmp neirigate și în plantațiile pomiviticole clasice; 3-4 ani în plantațiile pomiviticole intensive; 2-3 ani la culturile irigate; anuală în solarii; de 3 ori pe an la ciclul I seră și de două ori pe an la ciclul II seră; lunară în serele floricole.
Se recomandă ca analizele de sol să se efectueze cel puțin o dată la 4 ani, pe baza unei probe de sol la maxim 5 hectare.
În Anexa 11 sunt prezentate recomandări privind realizarea studiilor agrochimice.
Perioade de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor cu azot pe teren
Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse şi când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare.
Analiza riscului la percolare şi scurgere efectuată la nivelul zonelor pedo-climatice ale Europei arată că în cea mai mare parte terenurile din România au un risc mediu. Risc crescut la scurgere au terenurile în pantă din zonele de deal şi munte. La percolare risc mare îl au terenurile aflate pe solurile nisipoase şi cele din luncă (figura 6.5.1).
În aceste condiţii un indicator utilizabil pentru definirea perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice (solide şi lichide) îl reprezintă perioada în care temperatura solului este preponderent negativă, caz în care procesele biologice nu sunt active şi riscul la scurgere este crescut.
Figura 6.5.1. Riscul la percolare şi scurgere (după “Recommendations for establishing Action Programmes under Directive 91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources” – Appendix 2 of part A – Maps of pedoclimatic zones in Europe)
Pe baza seriilor de date climatice zilnice pentru perioada 1987-2017 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (comune, oraşe, municipii) a fost evaluată pentru fiecare zi a anului temperatura medie a aerului.
În baza seriilor de date climatice, data de la care, în perioada toamnă-iarnă temperatura medie a aerului scade sub 5oC reprezintă începutul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide, iar pentru perioada iarnă-primăvară, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5oC reprezintă sfârşitul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide.
Datele calendaristice astfel obţinute au fost agregate considerând trei zone definite prin relieful predominant din unitatea teritorial-administrativă: 1 - câmpie, 2 - deal 3 - munte (figura 6.5.2).
În tabelul 6.5.1 sunt prezentate, pentru fiecare zonă datele de început şi sfârşit a perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, precum şi durata perioadei de interdicţie.
Tabel 6.5.1. Perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, în funcţie de zona în care se încadrează unităţile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție)
Specificare (zona)
Începutul perioadei de interdicţie
Sfârşitul perioadei de interdicţie (inclusiv)
Durata perioadei de interdicţie (zile)
1 - câmpie
15.XI
10.III
115
2 - deal
10.XI
20.III
130
3 - munte
05.XI
25.III
140
Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare.
Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5oC.
Figura 6.5.2. Zonele de încadrare a unităţilor administrativ - teritoriale în funcţie de perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice
Listele cu durata perioadelor de interdicție pentru fiecare UAT se regăsesc în Anexa 13.
Pe baza perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol se calculează capacitatea (mărimea spațiului) de stocare a gunoiului de grajd în fermă. Astfel, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd în fermă trebuie să fie proiectată pentru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor.
Tehnici şi perioade de aplicare a îngrăşămintelor cu azot diferenţiate în funcţie de tipul de îngrăşămînt
Perioadele cele mai adecvate de aplicare a îngrăşămintelor azotoase sunt cele în care cerinţele de consum ale culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se astfel o eficienţă maximă a acestui nutrient dar şi reducerea pierderilor de compuși ai azotului prin intermediul apelor, prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafaţă.
Aceste perioade depind de cerinţele culturii dar şi de condiţiile climatice predominante în zonă precum şi de forma chimică sub care se găseşte azotul în îngrăşământul care se aplică.
Dacă se aplică îngrăşăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică, care pot fi imediat sau uşor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în acele perioade când culturile au necesităţi mari.
Când se utilizează fertilizanţi cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul de grajd, compostul şi alte îngrăşăminte organice, trebuie să se ţină cont că azotul, înainte de a fi absorbit de plante, trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrăşăminte se aplică cu suficient timp înainte de perioada de maximă absorbţie de către culturi. În cazul culturilor anuale, şi din raţiuni practice, asemenea îngrăşăminte se aplică în perioada semănatului, plantatului sau la executarea lucrărilor de bază cu condiţia ca acestea să se execute în afara perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor.
Recomandări privind perioadele de fertilizare cu azot corespunzătoare unor grupe relativ mari de culturi
Culturi semănate toamna
Din cauza cantităţilor mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei organice existente toamna în sol şi a precipitaţiilor mai abundente din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin levigare şi scurgeri de suprafaţă.
De aceste rezerve din sol trebuie să se ţină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menţionate mai-sus.
Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându-se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetaţie azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităţilor de nitraţi antrenaţi în apele de suprafaţă şi în cele subterane.
Restul cantităţii de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracţionarea acestei cantităţi.
Culturi de primăvară-vară
Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitaţii mai abundente. Restul cantităţii urmează să fie aplicat în perioada de consum maxim al plantelor, o dată cu lucrările de întreţinere a culturilor.
Culturi perene
La culturile perene viti-pomicole nu se recomandă fertilizarea cu azot în perioada de repaus vegetativ, existând riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de precipitaţii şi prin scurgeri de suprafaţă, în marea lor majoritate plantaţiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetaţiei active, în perioada de consum maxim al azotului.
Recomandări privind tehnicile de aplicare a fertilizanţilor
Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanţilor se vor alege cu mare atenţie, în funcţie de felul şi starea fertilizanţilor, de metoda pentru dozare şi aplicare propriu-zisă, de felul acţionării, de capacitate.
Caracteristica comună este aceea că toate utilajele trebuie să aibă componentele active de lucru rezistente la coroziune, deoarece toţi fertilizanţii sunt corozivi. Acest aspect are relevanţă nu numai pentru fiabilitatea utilajului, ci şi pentru calitatea lucrării pe care o execută şi care presupune ca toate funcţiunile tehnice şi reglajele să se menţină.
Îngrăşăminte chimice
Cea mai bună metodă de administrare a îngrăşămintelor chimice este încorporarea directă în sol. În cazul în care îngrăşămintele se aplică în perioada de vegetaţie, aplicarea se face prin împrăştiere sau stropire.
Cerinţa principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrăşămintele cât mai constant şi să se distribuie cât mai uniform.
Uniformitatea distribuţiei are importanţă mare, căci o distribuţie neuniformă face ca în unele zone cantitatea de îngrăşământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de îngrăşare scontat, iar în
altele să fie concentraţii prea mari de îngrăşământ, provocând prin aceasta poluarea locală a solului.
La executarea lucrării de aplicare a îngrăşămintelor chimice pe toată suprafaţa este necesar, nu numai ca aparatul de distribuţie al maşinii să distribuie uniform, ci şi deplasarea în câmp a agregatului tractor-maşină să fie corectă. La marginile fâşiei pe care sunt împrăştiate îngrăşămintele, cantitatea de îngrăşământ pe unitatea de suprafaţă este mai mică, de aceea este necesară o oarecare suprapunere a marginilor parcursurilor vecine. Absenţa suprapunerii duce la formarea unor fâşii cu prea puţin îngrăşământ; suprapunerea exagerată duce la formarea unor fâşii unde concentraţia de îngrăşământ este prea mare.
Fenomene similare apar atunci când agregatul de maşini, la deplasarea în lucru nu respectă linia dreaptă. Pentru evitarea repartizării neuniforme a îngrăşămintelor pe câmp se recomandă, mai ales în cazul maşinilor cu lăţime mare de lucru, să se recurgă la sisteme GPS, sau în absenţa acestora la jalonare.
Asigurarea debitului de îngrăşământ şi uniformitatea distribuţiei pot depinde şi de parametrii de performanţă ai maşinii de aplicat îngrăşăminte, dar sunt influenţaţi şi de alţi factori. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei legaţi de starea şi umiditatea îngrăşământului.
Nu există nici o maşină, oricât de perfecţionată tehnic ar fi, care să poată lucra perfect atunci când însuşirile fizice ale îngrăşămintelor sunt necorespunzătoare.
Îngrăşămintele chimice sub formă de pulberi sunt foarte higroscopice preiau umiditate atât în timpul depozitării în condiţii proaste, cât şi în timpul manevrării pentru încărcarea maşinii şi chiar în timpul distribuirii. Ca urmare a umezirii, particulele de îngrăşămînt aderă între ele, se formează bulgări de diferite dimensiuni, prin aceasta scade precizia dozării şi creşte gradul de neunifomitate al distribuţiei. La un anumit grad de umezire îngrăşămintele pot adera şi de organele maşinii de aplicat, cu care vin în contact, înrăutăţind şi mai mult calitatea distribuţiei.
Una dintre cele mai importante reguli la utilizarea maşinilor de aplicat îngrăşăminte chimice este să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă sau burniţă.
Pentru evitarea poluării solului este important şi modul în care sunt manevrate îngrăşămintele. Orice intervenţie prin care pe sol ajung concentrate cantităţi mai mari de îngrăşăminte, de exemplu la încărcarea buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în zona respectivă. Maşinile de aplicat îngrăşăminte chimice trebuie să permită golirea comodă şi sigură a cantităţii de îngrăşământ care nu s-a consumat la sfârşitul lucrului.
Aplicarea îngrăşămintelor chimice ca fertilizare de bază, se poate face sub aratură, împreună cu gunoiul de grajd, sau separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat, împreună cu semănatul.
În toate cazurile se foloseşte ca îngrăşământ de bază unul mai greu solubil în apă.
La aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie să se ţină cont de exigenţele specifice culturilor. De exemplu, îngrăşămintele care conţin clor ca ion însoţitor, nu se recomandă a fi aplicate la culturi din familia Solanaceae (tutun, tomate, cartof) deoarece influenţează negativ producţia, mai ales din punct de vedere calitativ, în schimb pot fi aplicate cu succes la sfecla de zahăr şi la culturi rădăcinoase.
Îngrăşămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcţie de raportul dintre nutrienţi. De exmplu: cele în care predomină P2O5 (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc.
Se recomandă extinderea cu precauţie a folosirii îngrăşămintelelor foliare. Folosirea acestor îngrăşăminte reduce riscul de poluare a apelor cu nitraţi datorită cantităţilor mici utilizate, aplicate pe foliajul plantelor, precum şi prin stimularea consumului de nutrienţi existenţi excedentar în sol. Dar aceste îngrăşăminte se vor folosi numai ca o completare a necesităţilor de producţie şi nu trebuiesc utilizate în exclusivitate, deoarece evitarea sau neglijarea fertilizării solului produce sărăcirea şi degradarea acestuia într-un timp relativ scurt.
Sunt necesare o serie de precauţii atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
evitarea fertilizării cu azot toamna dacă solul este bine aprovizionat cu azot şi aplicarea unor doze reduse dacă solul este mai slab aprovizionat cu azot;
adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafaţă; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau îngheţat;
adoptarea unor măsuri maxime de siguranţă în cazul stocării, manipulării şi adminstrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă volume corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce împiedică dispersia în vânt, mai ales când se lucreazã în apropierea unor surse de apă;
asigurarea tuturor condiţiilor unei administrări corecte a îngrăşămintelor pe terenurile în pantă, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului şi pericolele de pierdere a nutrienţilor prin scurgeri de suprafaţă;
în cadrul culturilor din sere nu se vor evacua în afara acestora apele provenite din irigaţii, care conţin printre alte substanţe şi fertilizanţi. Această cerinţă se realizează prin recircularea întregii cantităţi de apă rezultată din colectarea drenajului, condensului şi a apei de irigaţii;
utilizarea îngrăşămintelor uscate şi cu granulaţia optimă;
evitarea administrării lor atunci când umiditatea aerului este ridicată (pe timp de ceață, burniţă sau ploaie).
Îngrăşăminte organice
În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important.
Perioadele când se aplică îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de diferite condiţii
în perioadele definite ca „perioade de interdicţie”, aşa cum sunt prevăzute în Tabelul
6.5.1 este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenurile agricole;
cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iemii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de toamnă;
în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subţire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local, întotdeauna acest
pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat;
când starea solului (sol crăpat profund) şi a resurselor de apă (lipsă de apă în sol) fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren.
Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu
întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vânt slab.
Pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare şi încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18 - 25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede.
Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%.
Distribuţia îngrăşămintelor organice pe suprafaţa solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată şi dacă poate fi destrămat şi mărunţit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără aşternut sau aşternutul nu este uniform amestecat cu dejecţiile, împrăştierea îngrăşământului se face în bucăţi mari, provocând concentrări pe anumite porţiuni de suprafaţă. Materialul mai umed se lipeşte de organele de lucru ale maşinii, înrăutăţind şi mai mult calitatea lucrării.
Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurităţi şi corpuri străine (pietre, bulgări, deşeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul maşinii de administrat să fie uniform ca grosime.
Îngrăşămintele organice fluide - dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spălarea dejecţiilor -
pot fi folosite, în anumite condiţii, pentru fertilizare. Maşinile de aplicat îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare.
Dispozitivele de aplicare pot fi
cu duză de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai (pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune);
cu aspersor (presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de o pompă centrifugă);
cu dozator rotativ şi cu furtunuri.
Furtunurile distribuie îngrăşămintele fluide pe o linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunurile pot lăsa îngrăşămintele să curgă pe sol de la înălţime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai nepoluantă este cea la care furtunurile sunt în legatură cu brăzdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct în sol.
Primele două procedee de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, deoarece provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee trebuie evitate pe cât posibil.
Eficienţa gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrăşăminte chimice, în special cu cele fosfatice.
Nu toate îngrăşămintele chimice se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatul de amoniu, de calciu şi de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul şi sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd.
În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice (absenţa precipitaţiilor în momentul aplicării) şi starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă).
Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi se sancţionează potrivit legii.
În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă
îngrăşămintele organice lichide şi semilichide se aplică, de regulă, prin injectare în sol;
să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor;
să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate.
Uniformitatea de administrare la suprafaţa solului, pe lăţimea de lucru, se recomandă a fi de peste 75%.
Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere şi nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitraţi.
În nici un caz nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parţial sau total.
Din construcţie, aceste utilaje trebuie să permită curăţirea rezervorului şi a echipamentelor simplu şi rapid şi fără să permită producerea poluării mediului ambiant.
În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare.
Îngrăşăminte verzi
Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă sporită pe solurile podzolice şi nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc.
Pentru uşurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunţească masa vegetală printr-un discuit.
Pe solurile grele argiloase, ca şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puţin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie facută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă.
Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrăşământ este deosebit de indicat, cu condiţia ca îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu.
Este bine să se ţină seama, la stabilirea momentului încorporării şi de recomandările privind stadiul optim de vegetaţie al culturii utilizată ca îngrăşământ verde.
De exemplu, la lupin şi mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza în care păstăile sunt formate.
La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.
Cerinţe speciale pentru aplicarea fertilizanţilor
Îngrăşămintele solide pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare.
Îngrăşămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare.
Se interzice aplicarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de ploaie, ninsoare şi soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă, îngheţate sau acoperite cu zăpadă.
În plus faţă de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă
solul este crăpat (fisurat) în adâncime;
solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură;
6. 7 Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă abruptă
Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafaţă, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale şi în mod deosebit cantitatea de precipitaţii.
Riscul este maxim când îngrăşămintele sunt aplicate superficial şi când urmează o perioadă cu precipitaţii abundente.
Se recomandă ca fertilizarea să fie făcută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi ţinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense).
Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.
Pe terenurile cu pantă de peste 12% fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 ore de la momentul aplicării, ideal fiind odată cu aplicarea).
O atenţie deosebită trebuie acordată culturilor pomicole şi viticole, situate de regulă pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului şi, implicit, pericolele de pierdere a nutrienţilor prin şiroire, sunt mai frecvente şi mai intense.
Spaţiile destinate trecerii maşinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, se realizează odată cu înfiinţarea culturii, prin închiderea şubărelor de la semănătoare, sau, în anumite cazuri, vor fi deschise după răsărirea plantelor.
Dacă acest lucru nu este posibil, datorită sistemului de cultivare al plantei respective, atunci în spatele roţilor maşinilor agricole se recomandă un sistem de afânare superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective şi astfel a riscului erozional şi de scurgere a nitraţilor.
Atunci când se foloseşte plugul reversibil şi se efectuează arătura perpendicular pe pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea şi deplasarea (alunecarea) lentă a solului.
Semănatul culturilor, ca şi toate celelalte operaţii agricole pe terenurile care sunt situate în pantă trebuie să se efectueze doar pe curbele de nivel.
Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă
Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi benzi tampon (fâşii de protecţie) în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel.
Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu Art. 40 şi Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice (anexa 12)
Benzi tampon (Fâşii de protecţie) - benzi adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului astfel
3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;
5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.
Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică,.
Restricţii privind aplicarea fertilizanţilor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zapadă
Pe soluri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd.
Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrăşăminte pe bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă reţinută de sol prin schimb ionic.
Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
Optimizarea rotaţiei culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafaţă
Pierderile de nitraţi din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitaţii mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetaţie. În condiţiile specifice ţării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantităţi mai mari sau mai mici de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi) şi din mineralizarea materiei organice din sol.
Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiţii favorabile de temperatură şi umiditate şi când există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor cu nitraţi.
În contracararea acestui fenomen, rotaţia culturilor are un rol esenţial.
Se recomandă intercalarea în rotaţie cu cultura principală a unei culturi cu creştere rapidă, capabilă să valorifice azotul rezidual şi care în primăvară poate fi folosită ca îngrăşământ verde pentru cultura de primăvară-vară.
Alte mijloace complementare de reducere a azotului rezidual pot fi următoarele
limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, ştiut fiind că acestea intensifică procesele de mineralizare a materiei organice;
reducerea la minim a perioadelor când solul este necultivat;
rotaţii în care să fie inclusă o cultură de toamnă;
în rotaţia culturilor cu sistem radicular superficial şi cu perioade de creştere scurte (legume şi fructe: spanac, salată, căpşuni, ceapă, praz; unele culturi de câmp: cartofi, mazăre, fasole) trebuie inclusă cultura a doua sau cereale care extrag azotul mineral rezidual din sol;
introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig şi îngheţ, cu sistem radicular puternic, capabile să ocupe rapid terenul şi să formeze un covor vegetal suficient de des şi de omogen ca să protejeze solul de efectul precipitaţiilor de toamnă - iarnă;
în rotaţiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în urma culturii leguminoase;
trebuie asigurat un management corespunzător pentru resturile vegetale care conţin cantităţi importante de azot. Resturile vegetale pot fi utilizate ca îngrăşământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau se folosesc ca mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absenţa unei culturi care să consume azotul rezidual.
Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe)
Aplicarea îngrăşămintelor pe pajişti conduce la următoarele efecte pozitive
creşterea producţiei, în mod deosebit ţinând cont de faptul că terenurile cu pajişti au în general o clasă de calitate coborâtă;
repartizarea producţiei pe coase - pe pajiştile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depăşeşte 80 % din producţia anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obţină un număr mic de recolte pe an şi slabe cantitativ. Pe pajiştile puternic degradate se obţine o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajişti două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrăşămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producţiei alături de faptul că determină sporirea recoltei.
îmbunătăţirea compoziţiei floristice a pajiştilor (creşterea participării gramineelor valoroase);
creşterea cantităţii de proteină brută din plante, a digestibilităţii şi consumabilităţii acestora.
Aplicarea îngrăşămintelor organice pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) se supune condiţiei de a nu se depăşi doza de 170 Kg N / ha /an şi de a nu se aplica în perioadele de interdicţie.
Exploataţiile care nu deţin studii agrochimice vor aplica pe pajiști maximum 80 Kg N substanţă activă / ha / an din îngrăşăminte chimice.
Pe suprafețele pe care există angajamente voluntare de agro-mediu și climă care interzic aplicarea îngrăşămintelor chimice sau limitează cantităţile de îngrăşăminte organice care se aplică, aceste limitări vor fi respectate.
Exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice cu condiția ca aplicarea îngrășămintelor organice să se facă cu respectarea limitei maxime admise de 170 kg N/ha/an sau a limitei prevăzute de angajamentul voluntar de agro-mediu și climă.
Îngrăşămintele se pot aplica fracţionat în funcţie de managementul pajiştii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracţionarea dozelor de azot aplicate astfel: 40% pentru prima coasă (posibil de împărţit în 15% în Martie şi 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (mai 20
%, iunie 15 %) şi 25% pentru coasele următoare (iulie – 15 %, august 10%).
În general, gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajişti fiind mai frecventă în zonele submontane şi montane cu suprafeţe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiştile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitaţii suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiştilor cu gunoi este de 4-6 ani, dar cele mai mari sporuri se obţin în anul 2 şi 3 de la aplicare.
Gunoiul de grajd este considerat ca cel mai bun îngrăşământ organic, atât prin compoziţia chimică complexă, cât şi datorită efectului deosebit de favorabil pe care îl are asupra producţiei şi mai ales asupra compoziţiei vegetaţiei pajiştilor.
Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajişti, cu o mai bună repartizare în timp a lucrărilor şi cu rezultate agronomice corespunzătoare se recomandă compostarea acestuia.
Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este aplicat în cantităţi mai mici de 15 t/ha (ceea ce corespunde unei cantități de gunoi de grajd proaspăt de 30-t/ha). Aplicarea compostului se poate face pe o lăţime mai mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrăşăminte organice deoarece compostul este omogen şi are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de păşuni sunt în climate mai umede.
Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee şi leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate şi un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obţinut prin fertilizare minerală.
Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcţie de modul său de exploatare. Astfel, la o producţie de fân de 4 t/ha, în condiţiile exploatării ca fâneaţă are loc exportul a: 80-85 Kg N, 25-32 Kg P2O5 (pentaoxid de fosfor), 85- 100 Kg K2O (oxid de potasiu), 47-50 Kg CaO (oxid de calciu).
În cazul în care producţia de furaj este destinată însilozării sau uscării prin sisteme artificiale sunt necesare cosiri mai frecvente şi furajul fiind mai tânăr este, mult mai bogat în azot şi elemente.
În condiţiile fermelor din zona de deal şi munte, perioada de stabulaţie este mai lungă datorită iernilor prelungite. În plus dispersarea parcelelor, depărtarea faţă de sediul fermei şi dificultăţile cauzate de căile de acces pot determina fenomene de poluare în condiţiile în care îngrăşămintele organice nu sunt stocate, compostate şi aplicate în mod corespunzător.
În condiţiile păşunatului liber, animalele sunt lăsate să circule pe întreaga parcelă, suprafaţa repartizată stabilindu-se în funcţie de necesarul de hrană şi de producţia pajiştii. Pentru a obţine un consum optim de nutrienţi pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată.
O parte din nutrienţii ingeraţi de către animalele care păşunează este excretată sub formă de balegă şi urină. Cantitatea de dejecţii pe păşune / cap / zi, variază foarte mult cu perioada de menţinere a animalelor (ziua pe păşune şi noaptea la grajd sau ziua şi noaptea pe păşune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc.
Conţinutul de substanţe minerale din furaje este influenţat de compoziţia botanică a furajului, stadiul de vegetaţie, fertilitatea solului, îngrăşămintele aplicate, condiţiile climatice etc, iar concentraţia de substanţe minerale uscate din dejecţii variază în principal cu fenofaza de vegetaţie a plantelor şi cu categoria de animale. Utilizarea nutrienţilor este mai mare la vacile de lapte productive şi mai mică la tineret şi la oi.
Din nutrienţii ingeraţi, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor şi calciu şi 80-90% potasiu, magneziu şi alţi constituenţi minerali. Aceştia nu sunt consideraţi pentru fertilitatea solului, decât cei sub formă disponibilă pentru plante. Există diferenţieri mari între conţinutul dejecţiilor solide şi urinei în nutrienţi disponibili pentru plante.
Dejecţiile solide conţin celuloză nedigerată din furaj şi resturi de lignină, substanţe minerale şi microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produşii lor metabolici. Conţinutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă şi 65% în cea de oaie. Cantităţi considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul.
Urina are o cantitate mare de apă - 90% şi compuşi azotaţi, rezultaţi din distrugerea proteinei, substanţe zaharoase şi alţi produşi finali ai metabolismului cu câteva minerale. Proporţia de azot excretat prin urină creşte cu creşterea azotului din hrană.
Azotul şi fosforul din dejecţiile solide se află sub formă de compuşi organici şi aceasta reclamă o acţiune prelungită a microorganismelor din sol înainte de a deveni disponibile pentru plantă. Insectele, gândacii, râmele şi păsările pot influenţa distrugerea şi încorporarea dejecţiilor solide în sol. Organismele mai mici sunt prezente în număr mai mare şi sunt mai active în solurile cu fertilitate mai ridicată faţă de cele cu fertilitate mai scăzută. Vremea călduroasă întârzie viteza de descompunere, în timp ce vremea rece şi umedă o accelerează. Vremea ploioasă determină spălarea constituenţilor solubili din dejecţiile solide.
În urină, azotul şi potasiul sunt sub formă solubilă deoarece are loc o hidroliză rapidă a ureii care constituie fracţia majoră a azotului şi conduce la un pH ridicat, o proporţie de azot este pierdută prin volatilizarea amoniacului. Vremea este importantă deoarece precipitaţiile produc spălarea ureii, a nitraţilor rezultaţi din nitrificarea amoniacului, în timp ce volatilizarea este crescută în condiţii calde şi uscate.
O vacă cu lapte excretă în timpul unei perioade de păşunat (150 zile) aproximativ 4200 – 4900 kg dejecţii solide respectiv 2100 – 2300 l urină, cu un conţinut de azot, fosfor şi potasiu dat de tabelul 3.1 Zilnic excretă 25-30 kg ceea ce înseamnă 10-12 defecări, fiecare cu 2,5 – 3 kg.
Cantităţi mai mari sunt excretate în timpul nopţii şi dimineaţa devreme. Dejecţiile sunt răspândite neuniform pe suprafeţele de păşunat, dar există şi o concentrare pe suprafeţele de odihnă din timpul nopţii sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc.
În cadrul planului de fertilizare organică al păşunilor trebuie să se ţină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe păşune sunt mult mai mici
comparativ cu cel de pe fâneţe, datorită readucerii în circuit a unei părţi importante din substanţa organică şi nutrienţi minerali.
La stabilirea dozelor de îngrăşăminte trebuie avute în vedere alături de cantităţile disponibile, de capacitatea de stocare a acestuia şi de
capacitatea solului de descompunere a materiei organice care se aplică suplimentar prin gunoiul de grajd compostat;
necesarul covorului vegetal în elemente fertilizante. Acest necesar trebuie adaptat permanent la parcelă, ţinând cont de
estimarea potenţialului climatic al sezonului şi compararea cerinţelor turmei de animale de pe suprafaţa păşunată cu calculul exporturilor corespunzătoare principalelor macroelemente;
estimarea diferitelor surse de azot disponibile: azotul din sol, fixat simbiotic, îngrăşământul organic şi dejecţiile animalelor care păşunează, îngrăşămintele chimice, restituirile organice cu fosfor şi potasiu, adaosuri minerale complementare etc.
Recomandări privind managementul agricol pentru limitarea transferului de nitraţi către corpurile de apă
Acoperirea solului cu vegetaţie în perioada toamnă-iarnă
Solul nu va fi niciodată lăsat „ca ogor negru sau fără resturi vegetale”.
Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosinţă arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul (uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). Astfel de practici au avantajul că duc la creşterea conţinutului de materie organică în stratul superficial al solului.
După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune şi în condiţii de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată.
În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetaţie (culturi de toamnă) sau să rămână nelucrat ca mirişte, porumbişte sau acoperit cu mulci vegetal.
Porumbiştea nu oferă suficientă protecţie împotriva eroziunii şi din acest motiv, nu numai porumbul, dar şi alte prăşitoare sunt de evitat.
Culturi de acoperire (catch-crops)
Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu creştere rapidă care cresc simultan, sau în intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la raţionalizarea timpului disponibil pentru creşterea plantelor.
Culturile de acoperire (secara, muștar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii din sol a substanţelor minerale prin absorbţia lor în intervale de timp cu vegetaţie lentă (perioade de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor).
Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu şi sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanţi către reţeaua de râuri şi lacuri, sau ar
percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrăşăminte verzi.
Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiţii de irigaţie
Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică de primă importanţă în asigurarea unor producţii vegetale ridicate din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
Pe terenurile irigate, în anumite situaţii, poate însă creşte riscul de poluare a apelor cu nitraţi prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrăşăminte care se aplică la culturile irigate şi pe de altă parte datorită realizării în sol a unor condiţii optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiţii care favorizează mineralizarea materiei organice şi formarea de nitraţi.
În condiţii de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitraţi şi iminenţa acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt: abundenţa nitraţilor existenţi în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea şi capacitatea de reţinere a apei), precum şi cantităţile de nitraţi preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil şi are o capacitate de reţinere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitraţi este mai mare. Astfel de condiţii se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrăşăminte cu azot.
Pe solurile irigate, cu textură mijlocie şi fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraţilor în mediu ambiant este mult redus.
Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitraţi pe terenuri irigate sunt următoarele
alegerea tehnicii de irigare şi a cantităţilor de apă aplicate în funcţie de caracteristicile solului;
aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafaţă;
momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un uşor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situaţie apa aplicată se consumă foarte intens;
măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de sol şi să utilizeze mai intens apa şi nutrienţii;
adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul şi topografia terenului, cu cantitatea şi calitatea apei disponibile, cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă;
pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitaţională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare;
pe soluri cu textură medie şi fină, cu grad scăzut de infiltrare şi capacitate mare de reţinere a apei, se pot practica metode de irigare specifice.
Documente de evidenţă ale exploataţiei agricole
Documentele de evidenţă ale exploatatiilor agricole trebuie astfel întocmite şi completate încât să permită autorităţilor de inspecţie şi control să constate
Planul simplificat de fertilizare, conform anexei 10
şeptelul fermei, pe specii şi categorii de producţie, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă;
presiunea manifestată de îngrăşămintele organice la nivelul exploataţiei agricole (conform tabelului 6.2);
cantitatea oricărui tip de îngrăşământ de origine animală şi natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semifluide-păstoase, îngrăşăminte organice lichide, nămol de canalizare) exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/importului precum şi numele şi adresa destinatarului/furnizorului;
capacităţile de stocare pentru dejecţiile animale (la nivelul fermei şi/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerinţele minime impuse de perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor.
Orice document de evidenţă al fermei, din categoria celor prevăzute se păstrează pe o perioadă de 3 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.
Anexa 1 Definiţii ale termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul Codului de bune practici agricole
„ameliorator al solului” - produs de sinteză care se adaugă solurilor, în principal, pentru ameliorarea proprietăţilor fizice;
„amendament al solului” - material adăugat în sol a cărui funcţie principală este ameliorarea proprietăţilor fizice şi/sau chimice şi/sau activitatea biologică a acestuia;
„amendament calcic şi/sau magnezian” - amendament mineral care conţine calciu şi/sau magneziu, în general sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonaţi, destinat, în principal, menţinerii sau ridicării pH-ului solului;
„amendament mineral” - amendament fără materie organică şi fără conţinut cunoscut în azot, fosfor, potasiu şi oligoelemente;
„amendament organic” - produs de origine vegetală şi/sau animală care se adaugă solului, în principal, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor fizice şi activităţii biologice a acestuia;
„amendament organo-mineral” - produs în care substanţele şi elementele utile sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestec şi/sau combinare chimică a amendamentelor organice şi a amendamentelor conţinând calciu, magneziu şi/sau sulf;
„aplicarea îngrăşămintelor” - termen general pentru ansamblul procedeelor de aplicare a îngrăşămintelor şi/sau amendamentelor unor culturi, prin încorporare în sol, pe sol sau ambele (termenul este cuprinzător pentru împrăştierea, pulverizarea, prăfuirea, precum şi pentru metodele specifice de aplicare, constând în injectarea în sol şi semănatul combinat, în rânduri, a seminţelor şi îngrăşămintelor, ce se poate extinde şi la tehnicile de film nutritive -pulverizare foliară şi de adăugare a îngrăşămintelor în apa de irigaţie);
„asimilabilitate” - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură;
„bălegar” – amestec de dejecţii solide şi lichide cu aşternut şi resturi de hrană, care îi dau o consistenţă solidă;
„benzi înierbate” - benzi alcătuite din vegetație spontană/cultivată, care nu necesită udare, fertilizare sau tratamente fitosanitare;
„cerinţele culturii” - cantitatea de îngrăşăminte cu azot necesară formării producţiei principale şi secundare;
„compus cu azot” - orice substanţă conţinând azot, alta decât azot gazos molecular;
„conţinut declarat” - indicare a cantităţii, formei şi solubilităţii elementelor nutritive, garantată în limitele de toleranţă specificate şi legale;
„cultură de acoperire” - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol şi de prevenire a eroziunii solului şi care nu se recoltează;
„culturi de toamnă”: culturi semănate în intervalul august – octombrie, prin metoda clasică sau direct în mirişte;
„dejecţii lichide (tulbureala)” - îngrăşământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecţii animale, lichide şi solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri şi cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguş, etc. şi nutreţul care rămâne de la hrana animalelor;
„denitrificare” - proces de reducere biochimică a nitraţilor sau nitriţilor sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular (N2) fie ca oxizi de azot;
„doza de aplicare” - masa sau volumul de îngrăşământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe unitatea de suprafaţă cultivată sau pe unitatea de masă sau pe unitatea de volum de sămânţă tratată;
„efluenţi de silozuri” - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de însilozare din silozuri;
„element nutritiv” - element chimic esenţial în creşterea plantelor;
„eutrofizare” - proces de îmbogăţire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitraţi şi fosfor, a apelor de suprafaţă;
„fâneaţă” - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu sau fără supraînsămânţări periodice, a cărui producţie vegetală este cosită;
„fertilitatea solului” - capacitatea unui sol de a asigura creşterea plantelor;
„fertilizant” - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriţia plantelor, precum şi pentru ameliorarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale solului;
„fertilizare” - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante;
„gunoi” - amestec de aşternut de paie şi dejecţii de animale, în curs de transformare biologică;
„gunoi de grajd” - produs rezidual de excreţie (dejecţii solide şi lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca aşternut, resturi de hrană, apă;
„îngrăşământ” - în legislaţia naţională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al ministrului sănătăţii nr. 6/22/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu menţiunea RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT cu modificările şi completările ulterioare, pentru utilizarea şi comercializarea în România, prin îngrăşământ chimic se înţeleg: toate produsele destinate îmbunătăţirii fertilităţii solului şi a nutriţiei plantelor, aplicate atât pe sol, cât şi pe plante, ca amendamente de sol, îngrăşăminte chimice ce au suferit transformări chimice, îngrăşăminte organominerale, îngrăşăminte biologice şi stimulatori de creştere.
„îngrăşământ complex” - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, in soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată;
„îngrăşământ compus” - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora;
“îngrăşământ cu azot (azotos)” - orice substanţă care conţine un compus cu azot şi care este administrat pe/în sol pentru a intensifica creşterea plantelor;
“îngrăşământ cu solubilizare lentă” - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive sunt sub formă unor compuşi chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se desfăşoară în timp;
„îngrăşământ de amestec” - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea pe cale uscată a diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică;
„îngrăşământ foliar” - un îngrăşământ destinat aplicării pe frunzişul plantelor în vederea absorbţiei foliare a nutrienţilor;
„îngrăşământ granulat” - îngrăşământ solid format din particule de mărime medie predeterminată prin granulare;
„îngrăşământ în soluţie” - un îngrăşământ lichid care nu conţine particule solide;
„îngrăşământ în suspensie” - un îngrăşământ cu două faze, în care particulele solide sunt menţinute în suspensie în faza lichidă;
„îngrăşământ încapsulat” - îngrăşământ ale cărui particule sunt acoperite cu un strat dintr-un material diferit, în scopul ameliorării comportamentului şi/sau modificării caracteristicilor respectivului îngrăşământ;
„îngrăşământ lichid/fluid” - un îngrăşământ în suspensie sau în soluţie, termen utilizat şi pentru amoniacul lichefiat;
„îngrăşământ chimic (anorganic/chimic)” –orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial;
„îngrăşământ organic” - îngrăşământ care conţine sau provine din substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale, chiar dacă au suferit o transformare. Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare;
„îngrăşământ organo-mineral” - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau combinarea chimică a îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale;
„îngrăşământ simplu” - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu);
„macroelement”, „nutrient principal” - înseamnă exclusiv azotul, fosforul şi potasiul;
„mineralizare” - descompunerea microbiană a unui material sau îngrăşământ organic în sol, cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă;
„nutrient secundar” - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf;
„oligoelemente” - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc, esenţiale pentru creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse faţă de cantităţile de nutrienţi principali şi secundari;
„păşune” - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu sau fără supraînsămânţări periodice şi care se foloseşte pentru păşunatul animalelor;
„percolare” - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitaţii împreună cu substanţele pe care le conţine;
„solubilitatea unui element fertilizant” - cantitatea dintr-un element nutritiv, extras întru-un mediu specific, în condiţii specifice şi care se exprimă în procent de masă din elementul fertilizant;
„şeptel” - toate animalele domestice ţinute sau crescute pentru folosinţă sau producţie;
„teren înierbat” – suprafeţe de teren, altele decât pajişti permanente pe care vegetaţia predominantă este constituită din plante erbacee spontane sau cultivate;
„tip de îngrăşământ” - înseamnă îngrăşăminte care au o denumire de tip comună, prevăzută în anexa I a Regulamentului (CE) 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele;
„unitate fertilizantă” - masă unitară a unui element fertilizant;
„unitate vită mare (UVM)” – unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii şi categorii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de dejecţii produse de acestea prin raportarea la cerinţele nutriţionale şi dejecţiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci);
„zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi” - suprafeţe de teren agricol în care prin percolare sau scurgere se încarcă apele freatice şi/sau de suprafaţă cu nitraţi proveniţi din surse agricole, peste limitele admise.
„benzi tampon” (fâşii de protecţie) – suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanţilor;
„zone de protecţie”- suprafeţe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă.
Anexa 2
Schema de clasificare a produselor fertilizante
Din punct de vedere al originii, îngrăşămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) şi organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. şi plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.).
În practica producătorilor de îngrăşăminte şi în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora.
după natura lor
îngrăşăminte minerale/anorganice - ai căror nutrienţi declaraţi se găsesc sub formă de minerale obţinute prin extracţie sau prin procedee industriale fizice şi/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea şi produsele sale de condensare sau de asociere, precum şi îngrăşămintele care conţin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenţie, în categoria îngrăşămintelor anorganice;
organic - care conţin substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale. Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare;
organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau combinarea chimică a îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale.
după modul de obţinere
îngrăşăminte chimice/de sinteză, în care impropriu sunt incluşi şi unii compuşi minerali naturali (fosforitele, salpetru de Chile).
îngrăşăminte naturale, înţelegând, de regulă, produse organice de natură vegetală sau animală, deşi pot fi incluşi şi compuşii minerali naturali.
după modul de condiţionare
- îngrăşăminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete ş.a.);
îngrăşăminte lichide - în suspensie (îngrăşământ bifazic în care particulele solide sunt menţinute în suspensie în faza lichidă) şi în soluţie (clare, care nu conţin particule solide în faza lichidă).
după numărul de nutrienţi declaraţi
îngrăşământ simplu - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu);
îngrăşământ compus - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora;
îngrăşământ complex - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, prin soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată;
îngrăşământ de amestec - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea uscată a diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică;
îngrăşământ foliar - un îngrăşământ cu macro şi microelemente destinat aplicării extraradiculare pe frunzişul plantelor.
după nutrienţi
principali - exclusiv azotul, fosforul şi potasiul;
secundari - calciu, magneziu, sodiu şi sulf;
75
oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc, esenţiale pentru creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse comparativ cu nutrienţii principali şi secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate.
în funcţie de doza utilizată
îngrăşăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) – cu aplicare în doze de ordinul zecilor până la sutelor de kg substanţă activă/ha;
îngrăşăminte cu macro şi/sau microelemente aplicate extraradicular în cantităţi de ordinul kg de substanţă activă/ha.
76
Anexa 3 Tipuri de îngrăşăminte chimice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică
Principalele tipuri de îngrăşăminte care conţin azot sub formă nitrică sunt
azotatul de calciu cu 15,5% N şi 36% Ca;
azotatul de sodiu cu 16,4% N şi 27% Na;
azotatul de potasiu cu 13,7% N şi 46,5% K2O.
Îngrăşămintele se remarcă prin solubilitatea foarte mare în apă, iar umiditatea relativă critică determinată la temperatura de 30 ºC este ridicată, respectiv de 46,7% la azotatul de calciu, 72,4% la azotatul de sodiu şi 87,5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic îngrăşământ din această clasă este azotatul de calciu, iar cel mai puţin higroscopic azotatul de potasiu.
La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluţia solului, de unde parţial este consumat de plante, parţial intră în diferite reacţii cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălată). Cantitatea levigată este în funcţie de volumul de apă ce se infiltrează (creşte cu intensitatea infiltraţiei), de viteza de asimilare a plantelor (scade cu creşterea consumului plantelor) şi de porozitatea solului (se reduce cu creşterea porozităţii).
Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală
Îngrăşăminte care conţin azotul sub formă amoniacală sunt
Amoniacul anhidru, cu un conţinut de 82% N, folosit ca îngrăşământ, fie direct sau ca ape amoniacale, fie ca materie primă pentru obţinerea diferitelor tipuri de îngrăşăminte cu azot, simple şi complexe. Deoarece la aplicare direct în sol sau cu apa de irigaţie au loc pierderi importante prin volatilizare (până la 50-60 %), este indicat să fie utilizat cu stabilizatori acizi.
4
Sulfatul de amoniu, care conţine 21% N şi 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă şi are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30ºC. Prin conţinutul de sulf se asigură şi fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parţial absorbit de plante, parţial adsorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrăşământului o reacţie fziologică acidă la care contribuie şi radicalul SO 2 . Ionul nitrat poate fi parţial consumat de plante sau levigat.
Clorura de amoniu are un conţinut de 26% N şi 66% Cl, cu o utilizare redusă şi în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare şi nu apar emisii de H2S ca în cazul sulfatului de amoniu.
Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal
Din această categorie de îngrăşăminte care conţin ambele forme de azot, nitric şi amoniacal, fac parte
Azotatul de amoniu conţine 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică şi jumătate amoniacal, foarte solubil în apă, 187 g/100 g de apă la 20ºC. Umiditatea relativă critică este 52% la 30ºC. Este un îngrăşământ higroscopic şi prezintă riscul de explozii la temperaturi ridicate, impunâdu-se anumite precauţii la transport, păstrare şi manipulare. Prin amestecare cu carbonat de calciu sau dolomit se obţine nitrocalcarul.
La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre şi alcaline, iar pe solurile acide şi slab acide în doze mici şi moderate sau odată cu amendarea calcică.
Nitrocalcarul conţine 27% N şi nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacţie fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu reacţie acidă.
77
Sulfonitratul de amoniu, cu un conţinut de 25-26% N şi 15% S, utilizat cu rezultate deosebite pe solurile deficitare în azot şi sulf; deşi are un conţinut ridicat în azot, se depozitează şi se manipulează foarte uşor.
Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic)
Din categoria îngrăşămintelor cu azot amidic fac parte
Ureea - principalul îngrăşământ cu azot sub formă amidică, cu un conţinut de 46% N. Este foarte solubil în apă, 108 g/100 g apa la 20ºC, nu este higroscopic, iar umiditatea relativă critică la 30ºC este de 75,2%. Conţinutul de biuret al îngrăşământului trebuie să fie de maximim 2%, din cauza efectului toxic asupra plantelor. Aplicarea sa necesită cunoaşterea unor bune practici agricole pentru a evita pierderi de substanţă activă prin evaporarea amoniacului. La aplicarea în/pe sol, azotul amidic este transformat (hidrolizat) în amoniac şi dioxid de carbon în prezența activităţii ureazei. Prin tratarea ureei cu inhibitori ai ureazei, enzima responsabilă de hidroliza ureei, se pot reduce pierderile de substanţă activă prin volatilizare. Chiar la temperaturi relativ scăzute, transformarea azotului amidic la azot amoniacal este completă în câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20 0C, în câteva ore. Când urea nu este încorporată în sol, ci aplicată la suprafaţa solului, au loc pierderi substanţiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului şi astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de plante, iar cea care rămâne în sol, fără să fie adsorbită în complex sau consumată de plante, este supusă procesului de nitrificare. Activitatea bacteriilor nitrificatoare este influenţată de condiţiile de sol, temperatură şi reacţie. Ea este inhibată la valori pH mai mici de 5.5 şi mai mari de 8.7 şi respectiv la valori ale temperaturii sub 10 0C şi peste 40 0C. Ionul nitrat obţinut prin oxidarea biologică a ionului de amoniu poate fi consumat de plante sau levigat.
Cianamida de calciu – reprezintă un îngrăşământ cu 16-22% N, higroscopic, deşi solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrăşământul este destul de puţin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacţiei fiziologică alcalină a fertilizantului.
Fosfatul de uree – un îngrăşământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum şi în sistemele de irigaţii, sere sau solarii.
Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile)
Apariţia îngrăşămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanţă activă (azot nitric şi/sau amoniacal) prin procese de evaporare sau levigare (spălare). Din această grupă de fertilizanţi fac parte
Ureea peliculată cu sulf – cu un conţinut de 20-39% N, în funcţie de grosimea peliculei de sulf.
Ureoform (UF) – este un îngrăşământ conţinând ureo-formaldehidă cu 39% N, pulbere, cu o solubilitate în apă rece de sub 0,1%.
Crotonilidendiureea (CDU) – este un îngrăşământ ureo-crotonaldehidă cu un conţinut de 28-30% N, pulbere, cu o solubilitate în apă sub 0,2%.
Izobutilendiureea (IBDU) – conţine 34% N şi are o solubilitate în apă sub 0,5%.
Avantajul acestei clase de fertilizanţi îl reprezintă creşterea gradului de utilizare a azotului, în special pe solurile nisipoase şi pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare a îngrăşământului.
Dezavantajul acestora îl reprezintă preţul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru culturi foarte profitabile, arbuşti, plante ornamentale.
Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot)
Această categorie de fertilizanţi poate fi împărţită în
Soluţii cu azot fără presiune de vapori – conţin între 16 şi 32% N şi se obţin prin dizolvarea azotatului de amoniu, ureei, sulfatului de amoniu, azotatului de calciu, fosfatului de uree, azotatului de uree, fie în amestec fie singure; cele mai cunoscute şi utilizate sunt soluţiile de azotat de amoniu şi uree.
Îngrăşământul lichid A-320 (0-45-34) (URAN) cu un conţinut de 32% N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic) şi se aplică în fertigare, în timpul vegetaţiei prin aspersiune o data cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot (substanţă activă) se poate fracţiona în 2-5 etape, în funcţie şi de faza de vegetaţie. Alte variante utilizate sunt: A 160 (0-46-0), A 200 (0-57-0), A 280 (0-39-30), precum şi A 300 (0-42-32).
Soluţii cu presiune de vapori scăzută: ape amoniacale (conţin doar amoniac) în variantele 201 (24-0-0) şi 247 (22-65-0), respectiv amoniacaţi în variantele 300 (18-27-25), 370 (17-67-0), 410 (19-58-11) şi (22-
65-0).
Tipuri de îngrăşăminte organo-minerale cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Îngrăşămintele cunoscute sub numele de organominerale de tip L-200 şi L-300 sunt îngrăşăminte care conţin azot organic şi se obţin din lignit (azot organic) şi uree (azot amidic). Ele se caracterizează prin conţinuturi ridicate de substanţe humice (13-24%) şi de azot (20-30 %) care au influenţe ameliorative asupra conţinutului de humus din solurile sărace în materie organică.
Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare şi nitrificare a ionului de amoniu sunt încetinite şi prelungite pe parcursul vegetaţiei plantelor o perioadă considerabil mai lungă decât în cazurile în care compuşii respectivi cu azot se utilizează la fertilizare ca atare. Persistenţa mai îndelungată în sol facilitează asimilarea azotului de către plante într-o proporţie mai mare decât din azotatul de amoniu şi uree, iar levigarea acestuia este mai redusă.
Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral
Din această categorie de îngrăşăminte fac parte compuşii de adiţie ai ureei care pe lângă azotul amidic conţin, fie azot amoniacal (ureosulfatul de amoniu cu 33.7 % N), fie azot nitric (azotatul de uree cu 34.2
% N şi ureoazotatul de calciu cu 34.5 N). Îngrăşământul lichid A-320 cu 32 % N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic). Se aplică în timpul vegetaţiei prin aspersiune odată cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot poate fracţionată în 2-3 reprize.
79
Anexa 4 Tipuri de îngrăşăminte cu fosfor. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Superfosfatul simplu reprezintă primul fertilizant fabricat pe cale chimică şi conţine 16-24% P2O5 total şi 14-20 % P2O5 solubil în apă, ca fosfaţi primari de calciu, precum şi sulfat de calciu (11-13% S şi 19-20% Ca) şi acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrăşământ indicat pentru toate culturile şi se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre şi alcaline).
Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conţine 46-47% P2O5 total (frecvent între 37 şi 50% P2O5), 42-46% P2O5 solubil în solvenţi convenţionali şi cca. 44% P2O5 solubil în apă. Este propriu-zis un fosfat monocalcic, conţine cca. 12-14% calciu, dar într-o concentraţie redusă, de 3-6% ca sulfat de calciu anhidru. Se aplică la toate culturile şi în cantităţi mai mici decât superfosfatul simplu; dacă se urmăreşte să aibă un efect direct asupra culturilor se aplică la semănat sau înaintea semănatului.
Zgura Thomas (zgură bazică) este un produs secundar de la fabricarea oţelului. Conţine 10-24 % P2O5 total sub formă de fosfaţi complecşi, cu o solubilitate redusă în apă, dar care în solurile acide se descompun şi eliberează fosfor. Pentru ca să aibă o eficacitate bună, cel puţin 80 % din fosforul total trebuie să fie solubil în acid citric. De asemenea, poate fi folosită şi ca material pentru amendarea solurilor acide.
Fosfaţii de amoniu sunt produşi care conţin fosforul sub formă de mono- şi diamoniu fosfat, foarte solubil în apă şi solvenţi convenţionali. Se fabrică două tipuri: fosfat monoamoniacal (MAP), care conţine 12 % N şi 50-52 % P2O5 şi fosfat diamoniacal (DAP), care conţine 16-18 % N şi 46-48 % P2O5. Se pot aplica la toate culturile şi pe toate tipurile de sol înainte de semănat sau chiar în timpul vegetaţiei.
Nitrofosfaţii sunt îngrăşăminte complexe care se obţin prin atacul rocii fosfatice cu acid azotic. Prin acest procedeu se pot obţine mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt: K-22-22-0, K-23-23-0, K-27- 13.5-0, K-22-11-11 şi K-16-16-16. Conţin până la 70 % P2O5 solubil în apă raportat la conţinutul total. Se aplică, în general, la fertilizările de bază înaintea semănatului.
Fosforitele activate reprezintă roci fosfatice măcinate şi parţial supuse unui atac chimic în mediu acid (acid sulfuric, fosforic, azotic, clorhidric). De regulă sunt condiţionate ca pulberi, dar pot fi şi granulate şi conţin 15-25% P2O5 total, cel solubil în apă variind între 6 şi 15% P2O5. Sunt recomandate ca îngrăşământ aplicabil pe solurile moderat şi puternic acide, slab asigurate cu fosfaţi mobili.
Fosforitele neactivate reprezentate de roci de origine sedimentară ce conţin: diverse apatite precum fluorapatite, clorapatite, hidroxilapatite, carbonatapatite şi fosfaţi terţiari de calciu. Conţinutul de fosfor total se situează între 10 şi 32% P2O5 din care doar 1-1,5% este direct accesibil plantelor, fapt ce face ca utilizarea acestora ca îngrăşământ să se facă numai pe soluri puternic acide, slab aprovizionate cu fosfor, unde ionii de H+ contribuie la solubilizarea fosforului din fosfaţii superiori de calciu. Se folosesc preponderent ca materie primă pentru obţinerea superfosfatului, a acidului fosforic sau soluţiilor fosfonitrice în industria îngrăşămintelor chimice complexe.
Îngrăşămintele organominerale sunt produşi a căror nutrienţi sunt incluşi într-o matrice bazată pe substanţele humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri de îngrăşăminte organominerale cu azot şi fosfor: L-120, L-210, SH-120 şi SH-210. Conţin 9-13 % acizi humici, 10-20 % N şi 10-20 % P2O5. Se recomandă a fi folosite pe soluri sărace în materie organică (soluri nisipoase, luvice şi erodate), îmbunătăţind proprietăţile solului şi nutriţia plantelor. Datorită includerii nutrienţilor în matricea organominerală, procesele de hidroliză, amonificare, nitrificare şi levigare, precum şi conversia fosfaţilor solubili în fosfaţi insolubili, sunt încetinite, şi astfel rata de utilizare a nutrienţilor este mai mare decât cea din îngrăşămintele chimice.
80
Anexa 5 Tipuri de îngrăşăminte cu potasiu. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Clorura de potasiu – conţine cca. 58-63% K2O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C şi 56,7 g/100 g apă la 100°C) şi higroscopică, fapt pentru care este mai puţin indicată pentru aplicare datorită fenomenului de aglomerare şi se utilizează mai mult la obţinerea îngrăşămintelor complexe şi a celor lichide.
Sarea potasică – cu un conţinut al potasiului cuprins între 28 şi 60%, este un amestec de KCl cu diferite săruri potasice brute măcinate, precum silvinitul, carnalitul, kainitul ş.a., iar în funcţie de proporţia componenţilor sunt cunoscute trei tipuri de sare potasică
sare potasică 30%, cu un conţinut de 28-30% K2O şi relativ ridicat de NaCl;
sare potasică 40%, cu un conţinut de 38-42% K2O şi 24-26% NaCl;
sare potasică 50%, cu un conţinut de 48-52% K2O şi 11-13% NaCl;
Sulfatul de potasiu – conţine 48-52% K2O şi 17-18% S, nu este higroscopic, se poate aplica uşor şi are o solubilitate în apă mai scazută, de numai 12 g/100 g apă la 25°C. Îngrăşământul este recomandat pentru culturile sensibile la excesul de clor, precum legumele, florile, plantele tehnice, pomii fructiferi şi viţa de vie.
Sulfatul dublu de potasiu şi magneziu – conţine 22% K2O, 18% MgO şi 22% S şi este un îngrăşământ ce se poate aplica şi este recomandat în aceleaşi condiții ca şi în cazul sulfatului de potasiu, pe soluri sau substraturi care necesită şi magneziu, în special în legumicultură şi la culturile intensive din sere şi solarii.
Anexa 6 Menţiuni obligatorii pentru îngrăşăminte conform Regulamentului (CE) 2003/2003
Pentru a se conforma cerinţelor din articolul 9, statele membre pot să impună ca menţionarea conţinutului de azot, fosfor şi potasiu din îngrăşămintele introduse pe pieţele lor să se facă după cum urmează
azot, numai în forma elementară (N) şi/sau
fosfor şi potasiu, numai în forma elementară (P, K) sau
fosfor şi potasiu, numai ca oxizi (P2 O5, K 2 O) sau
simultan fosfor şi potasiu, atât în formă elementară, cât şi ca oxizi.
În cazul în care se optează să se menţioneze conținutul de fosfor şi de potasiu sub formă de elemente, toate menţiunile din anexe la forma de oxizi se interpretează ca fiind în formă elementară, iar valorile numerice se convertesc cu ajutorul următorilor factori
fosfor (P) = anhidridă fosforică (P2 O5 ) × 0,436;
potasiu (K) = oxid de potasiu (K2 O) × 0,830.
Statele membre pot impune ca menţionarea conţinutului de calciu, magneziu, sodiu şi sulf din îngrăşămintele cu nutrienţi secundari şi, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 17, din îngrăşămintele cu nutrienţi principali introduse pe piețele lor, să fie exprimate astfel
sub formă de oxid (CaO, MgO, Na2 O, SO3 ) sau
în formă elementară (Ca, Mg, Na, S) sau
în ambele forme.
81
Pentru transformarea conţinutului de oxid de calciu, oxid de magneziu, oxid de sodiu şi anhidridă sulfurică în conținut de calciu, magneziu, sodiu şi sulf, se utilizează următorii factori
calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) × 0,715;
magneziu (Mg) = oxid de magneziu (MgO) × 0,603;
sodiu (Na) = oxid de sodiu (Na2 O) × 0,742;
sulf (S) = anhidridă sulfurică (SO3 ) × 0,400.
Valoarea reţinută pentru declaraţie este valoarea rotunjită la zecimala cea mai apropiată atât în cazul în care conţinutul se exprimă sub formă de oxizi, cât şi în cazul în care se exprimă în formă elementară.
82
Anexa 7 Posibilităţile de amestec a diferitelor îngrăşăminte chimice
85
calciu
Roca fosfatica
Triplusuperfosfat
(KCl)
Anexa 7.1. Compatibilitati de amestec a îngrăşămintelor chimice solide
ÎNGRĂŞĂMÂNT
Azotat de calciu
Azotat de sodiu
Azotat de potasiu
Azotat de amoniu
Sulfat de amoniu
Cianamida de
Clorura de amoniu
Uree
Nitrocalcar (CAN)
Fosfati naturali,
Superfosfat (SSP),
(TSP)
Sare potasica
Sulfat de potasiu
NP (MAP, DAP)
NPK
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Azotat de calciu
1
Azotat de sodiu
2
Azotat de potasiu
3
Azotat de amoniu
4
Sulfat de amoniu
5
Cianamidă de calciu
6
Clorură de amoniu
7
Uree
8
Nitrocalcar (CAN)
9
Fosfați naturali, Roca
fosfatică
10
Superfosfat (SSP, Triplusuperfosfat (TSP)
11
Sare potasică (KCl)
12
Sulfat de potasiu
13
NP (MAP, DAP)
14
NPK
15
Se pot amesteca în orice raport
Se amestecă numai înainte de aplicare
Nu se amestecă
86
(KCl)
amoniu, potasiu
Zn, Mn
Zn, Mn
magneziu
Anexa 7.2. Compatibilități la amestec pentru îngrăşăminte aplicate prin fertigare
Uree
Azotat de amoniu
Sulfat de amoniu
Azotat de calciu
Azotat de potasiu
Sare potasica
Sulfat de potasiu
Fosfatii de
Sulfatii de Fe, Cu,
Chelatii de Fe, Cu,
Sulfatul de
Acidul fosforic
Acidul sulfuric
Acidul azotic
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Uree
1
Azotat de amoniu
2
Sulfat de amoniu
3
Azotat de calciu
4
Azotat de potasiu
5
Sare potasică (KCl)
6
Sulfat de potasiu
7
Fosfații de amoniu,
potasiu
8
Sulfații de Fe, Cu, Zn, Mn
9
Chelații de Fe, Cu, Zn, Mn
10
Sulfatul de magneziu
11
Acidul fosforic
12
Acidul sulfuric
13
Acidul azotic
14
Se pot amesteca în orice raport
Se amestecă numai înainte de aplicare
Nu se amestecă
Anexa 8
Îngrăşămintele complexe se obţin din aceleaşi materii prime care sunt utilizate pentru obţinerea celor simple, în urma unor reacţii chimice în care se formează compuşi noi. În cazul celor mixte are loc doar amestecul fizic a materiilor prime/îngrăşăminte simple cu formare numai în cantităţi reduse şi particular de produşi chimici noi.
Din clasa îngrăşămintelor complexe / mixte se pot menţiona
fosfatul monoamoniacal, monoamofos (MAP), amofos sau fosfatul primar de amoniu (11.48.0) – conţine 11-12% N şi 48-61% P2O5, este puţin higroscopic şi nu se aglomerează; dacă se adaugă azotat de amoniu şi uree se poate obţine sortimentul (23.23.0);
fosfatul diamoniacal (DAP), diamofos sau fosfatul secundar de amoniu (16:48:0) – conţine 16-21% N şi 46-53% P2O5;
superfosfatul amonizat – obţinut prin amestecarea fosfatului primar de amoniu cu fosfatul secundar de calciu; superfosfatul simplu amonizat conţine 4-6% N şi 16-24% P2O5, iar cel concentrat 9-12% N şi 38- 50% P2O5;
polifosfaţii de amoniu (18.52.0) – produşi sub formă solidă, granulată sau lichidă, la care dacă se adaugă uree se obţin variantele solide (30.30.0), (36.18.0), (28.28.0), iar dacă se adauga KCl rezultă îngrăşământul ternar de tip NPK (20.20.20);
nitrofosfaţii, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) – îngrăşăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul şi fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu;
azotatul de potasiu (13,5.0.45) – îngrăşământ binar de tip NK, ce conţine 13,5% N şi 44-46% K2O);
metafosfatul de potasiu (0.55.37) – îngrăşământ binar de tip PK, granulat, greu solubil în apă dar hidrolizabil în sol cu formare de K3PO4; se utilizează preponderent la obţinerea îngrăşămintelor complexe;
nitrofosfaţii de tip NPK, nitrofoska (16.16.16), (13.26.13), (22.11.11) – reprezintă cele mai frecvent folosite îngrăşăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziţie aceeaşi compuşi ca şi nitrofosfaţii de tip NP, prezentând, în plus şi compuşi cu potasiu sub formă de clorură, sulfaţi, azotaţi, fosfaţi; în practică se întâlnesc şi variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30).
85
Anexa 9 Îngrăşăminte lichide
Termenul de îngrăşăminte lichide acoperă o foarte mare varietate de produse, precum
îngrăşăminte lichide cu azot reprezentate generic de amoniacul anhidru şi soluţii cu azot;
îngrăşăminte lichide cu fosfor;
îngrăşăminte lichide cu potasiu;
îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare;
îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare în amestec cu elemente secundare, microelemente şi substanţe pentru tratamentele fitosanitare.
Îngrăşămintele lichide se pot clasifica în
monocomponente conţinând azot sub formă amoniacală, nitrică şi amidică;
binare conţinând azot şi fosfor, azot şi potasiu, respectiv fosfor şi potasiu;
ternare conţinând azot, fosfor şi potasiu;
multielemente conţinând inclusiv şi microelemente.
Îngrăşămintele lichide se pot clasifica şi în funcţie de
starea fizică – gaze lichide sub presiune, soluţii cu tensiune de vapori, soluţii fără tensiune de vapori, soluţii suprasaturate şi suspensii;
modul de depozitare, transport, manipulare şi tehnica de aplicare utilizată;
preţul pe unitatea de substanţă activă;
efectele agrochimice.
Îngrăşămintele lichide cu azot au o nomenclatură specială acceptată de industria de îngrăşăminte, alcătuită dintr-un număr format din 3 cifre care indică conţinutul procentual de N (primele 2 cifre indică partea întreagă, iar cea de a treia partea zecimală, virgula fiind omisă) urmat în paranteză de alte 3 numere care indică în ordine conţinutul în procente (%, valori întregi) din greutate al amoniacului, azotatului de amoniu şi ureei.
De exemplu 320 (0-45-34) indică o soluţie cu azot care are 32,0% N, 0% amoniac, 45% azotat de amoniu şi 34% uree. În România, în faţa codului numeric se trece şi litera A care arată că este o soluţie cu azot, exemplu de mai sus devenind A320 (0-45-34).
89
Bloc fizic nr.
Parcela
Cultura
Planificat N
Kg s.a.
/ha
Îngrășăminte aplicate
Data aplic.
Total N Kg s.a.
/ha
Obs.
Nr.
Supraf. ha
Organice
Chimice
Tip
t/ha
kg N/ha
Tip
t/ha
kg N/ha
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Planificat
Realizat
Anexa 10 Planul de fertilizare simplificat
Pentru fiecare parcelă agricolă, completați un rând.
1 - Se trece nr. blocului fizic
2 - Se trece nr. parcelei
3 - Se trece suprafața parcelei în hectare
4 - Se trece tipul culturii
5.- Se trece nr. kg azot substanță activă (s.a.) la hectar
6.- Ex: gunoi proaspăt GP / gunoi fermentat GF / mraniță M 7.- Tone pe hectar aplicate
8.- Se trece cantitatea de azot substanță activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabel de pe verso. Nu depășiți 170 kg azot substanță activă la hectar!
9. - Se trece tipul de îngrășământ, conform specificațiilor producătorului 10 - Se trece numărul de tone de îngrășământ aplicate
11.- Se trece cantitatea de azot substanță activă, conform instrucțiunilor producătorului
12.- Data aplicării îngrășământului. Atenție, este interzisă împrăștierea îngrășămintelor în perioada de interdicție
- Se trece suma coloanelor 8 + 11
Anexa 11 Recomandări pentru executarea unui STUDIU AGROCHIMIC
Etape parcurse în elaborarea unui studiu agrochimic la nivel de fermă
Un studiu agrochimic impune niște etape de bază, respectiv
legătura cu fermierul în vederea recunoașterii teritoriului și a obținerii de date privind blocuri fizice (parcele cadastrale), amplasarea culturilor pe blocuri fizice, tratamente agrochimice anterioare, alte informații privind tipurile de sol, grosimea orizontului A, alte informații privind solului în cadrul sistemului integrat al factorilor de mediu;
activitățile de recoltare a probelor de sol conform instrucțiunilor de elaborare a studiilor agrochimice, ediția 1982. La recoltarea probelor de sol se au în vedere
probele de sol se recoltează pe areale uniforme;
mărimea suprafeței de teren de pe care se recoltează o probă medie agrochimică este dependentă de cultură (teren arabil 2-5 ha pe adâncimea 0-20 cm, pomi fructiferi și viță-de-vie 0,5 - 2 ha pe adâncimile 0-20 și 20-40 cm, terenuri irigate 0,25 - 2 ha în funcție de tipul de cultură, pajiști și fânețe 5-10 ha pe adâncimea 0-10 cm, culturi protejate în sere și solare 0,25 - 0,50 ha și adaptată la amplasarea culturii în spațiu protejat, culturi situate pe terenuri erodate maxim 2 ha;
grosimea orizontului pedologic A mineral, tratamente agrochimice anterioare (de ex. proba agrochimică nu se va constitui din areal fertilizat organic și nefertilizat organic sau areal cultivat cu lucernă și ogor etc.).
la recoltarea probelor de sol se vor avea în vedere microdepresiuni (în care poate bălti apa), situațiile texturale din blocul fizic.
toate probele recoltate vor fi numerotate și identificate pe blocul fizic din care au fost recoltate.
activități specifice efectuării analizelor de laborator
după recoltare probele de sol se transportă și se prezintă laboratorului cu “fișă de identificare” în care se menționează proveniența probelor, numărul probelor, adâncimea de recoltare și setul de analize necesar identificării caracteristicilor agrochimice ale solului.
În general pentru probele agrochimice se efectuează următoarele analize: reacția solului (pH) și după caz în funcție de valoarea pH și tipul de sol, aciditatea hidrolitică (Ah), suma bazelor
schimbabile (SB), sodiul schimbabil (Nasch), humus (Corganic), conținutul de fosfor mobil (PAl), conținutul de potasiu mobil (KAl); pe baza indicilor agrochimici se calculează gradul de saturație cu baze în funcție de Ah (VAh) și indicele de azot (IN) care reprezintă asigurarea potențială a solurilor cu azot. În cazuri speciale și la cererea fermierului se pot determina conținutul momentan de azot mineral (N mineral), calciu (Ca) și magneziu (Mg), iar în lipsa informațiilor pedologice se determină granulometria în orizontul A sau 0-40 cm pentru plantații de pomi fructiferi și viță-de-vie. Granulometria este necesară pentru cunoașterea conținutului de argilă (particule < 0,002 mm) necesare pentru stabilirea dozelor de îngrășăminte organice.
- după finalizarea analizelor se elaborează “buletinul de încercare intern”.
activități de elaborare a raportului de cercetare agrochimică
pe baza datelor din buletinului de încercare și a planului cu amplasarea probelor recoltate se stabilesc parcele de fertilizare (grup de parcele agrochimice cu valori agrochimice din aceeași clasă de asigurare) și se întocmesc cartograme privind reacția solurilor și asigurarea acestora cu fosfor și potasiu și în funcție de solicitări și alte cartograme.
Cartogramele agrochimice pentru reacţia solului, asigurarea solului cu fosfor şi potasiu, se întocmesc prin materializarea probelor recoltate prin numere, înscrierea valorilor din buletinul de încercare alături de numărul probei din fiecare parcelă de recoltare.
Fiecare parcelă se colorează în funcţie de domeniul de reacţie sau de asigurare cu fosfor si potasiu în care se încadrează, conform legendei ataşate la fiecare cartogramă (figura 1).
Figura 1: Legendă atașată la fiecare cartogramă
Cartograma cu „VALORILE MEDII ALE INDICILOR AGRGOCHIMICI (pH, humus, indice azot-IN, P-ALc, K-AL, SB, Ah, VAh, Alsch.) PE PARCELE DE FERTILIZARE” evidenţiază starea de fertilitate a solurilor.
În figurile 2-4 sunt redate forme de prezentare a cartogramelor.
Figura 2: Cartograma reacției solurilor
Figura 3: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu fosfor mobil
Figura 4: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu potasiu mobil
După întocmirea cartogramelor se analizează amplasarea în cadrul blocului fizic a reacției și stării de asigurare a solului cu elemente nutritive și se întocmește cartograma planului de fertilizare prin delimitarea unor grupuri de parcele uniforme care să totalizeze o suprafață care permite efectuarea mecanizată a aplicării îngrășămintelor. Orientativ mărimea parcelei de fertilizare trebuie să fie mai mare de 10 ha astfel încât în funcție de dimensiunea utilajului să se poată efectua parcursuri complete de împrăștiere.
Un exemplu de cartogramă “plan de fertilizare” este prezentat în figura 5.
Figura 5: Cartograma “plan de fertilizare”
Pentru eficientizarea activității de elaborare a planului de fertilizare, în completarea cartogramelor prezentate mai sus, se întocmește un tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare (figura 6).
În raportul de cercetare agrochimică se menționează condiții fizico-geografice specific arealului cercetat și modalități de lucru.
Elaborarea planului de fertilizare
Având în vedere complexitatea operațiunilor de stabilire a dozelor de îngrășăminte care includ: cultura planificată, producția programată, valoarea indicilor agrochimici din parcela de fertilizare, coeficienți de acțiune ai elementelor nutritive, aportul de elemente nutritive din sol, valoarea unor inputuri (numai pentru dozelor optime economice: prețul unității de recoltă și a unității de îngrășământ substanță activă), ecuații de regresie, toate specifice fiecărei culturi, în cadrul institutului se utilizează programul de elaborare a planului de fertilizare în sistem Windows Excel prezentat anterior. Programul este folosit pentru elaborarea planurilor de management al nutrienților (de fertilizare). Pentru elaborarea programului de fertilizare “la intrări” se înscriu valorile indicilor agrochimici din tabelul anexă și producțiile programate (planificate, scontate).
Notă: Producțiile programate sunt stabilite de comun acord cu fermierul având în vedere evoluțiile producțiilor din fermă, potențialul genetic al speciei și soiului cultivat precum și influența condițiilor de mediu asupra evoluției culturilor și realizării producțiilor. În cadrul programului conform datelor din baza de date a institutului sunt stabilite producții potențiale pentru unele culturi agricole utilizând tehnologie în sistem irigat sau neirigat.
Redăm în figura 7 interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare iar în figura 8 este prezentată interfața datelor de ieșire.
Raportul final al programului a avut în vedere aspecte științifice și tehnice rezultate din cercetările în domeniul agrochimiei și asigurarea unui plan de fertilizare ușor de accesat ca piesă tehnică prin cuprinderea indicilor agrochimici și a dozelor de aplicat într-un format ușor accesibil. Având tipul datelor de intrare și variabilitatea acestora trebuie menționat că programul de calcul nu este într-o
formă finală, el trebuie adaptat și îmbunătățit în mod continuu, astfel ca el să poată fi utilizat la scară cât mai redusă.
În figura 9 este prezentat planul de fertilizare ca raport final al programului elaborat, ca urmare a cercetărilor noi din domeniul științelor agrochimice și prin integrarea unor baze de date din cadrul institutului care asigură optimizarea practică a soluțiilor agrochimice.
96
Figura 6: Tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare
Indici agrochimici preluați din tabelul anexă; se modifică pentru fiecare parcelă de fertilizare
Producții planificate pentru culturile din asolamentul fermei
Notă: alte date de intrare se introduc în cadrul activităților de mentenanță de către programator
97
Figura 7: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare
Doze optime economice
Doze tehnice
Notă: Prin informația referitoare la doza optima economică și tehnică, în funcție de conjunctura economică a fermei și de interesul fermierului de a obține cantitate și calitate sau numai cantitate sau calitate fermierul poate opta pentru doza optimă economică sau doza tehnică sau pentru o doză care este cuprinsă între doza optimă economică și doza tehnică. Prin respectarea intervalului de doză care se aplică între doza optimă economică și doza tehnică se asigură producții care, pe lângă aspectele prezentate anterior se asigură protecția resurselor de mediu, în special a solurilor în condiția aplicării tehnologiilor culturilor agricole.
98
Figura 8: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare
99
Figura 9: Planul de fertilizare
Anexa 12 Zone de protecţie în lungul cursurilor de apă
Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu Art. 40 şi Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice astfel
Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă regularizate
2 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este sub 10 m;
3 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m;
5 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este de peste 51 m;
distanţa dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanţă este mai mică de 50 m.
Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă neregularizate
5 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este sub 10 m;
15 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m;
20 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este de peste 51 m.
Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m.
Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului.
Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei.
Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: 3 m.
Baraje şi lucrări anexe la baraje
baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora;
instalaţii de determinare a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice - 2 m în jurul acestora;
borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora.
Lăţimea zonei de protecţie la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători - 1,5 m în jurul acestora.
Zonele de protecţie se măsoară astfel
la cursurile de apă, de la limita albiei minore;
pentru lacurile naturale de la nivelul mediu;
pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie.
În conformitate cu prevederile Art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, se
adaugă zonei de protecţie, după caz, zona de protecţie sanitară cu regim sever, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii, perimetre de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor şi nămolurilor terapeutice.
Anexa 13
Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele corespunzătoare perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, solide şi lichide
SIRUTA
JUDET
UAT_LAU2
Forma de
relief
10006
ARAD
BIRCHIS
campie
9887
ARAD
BATA
campie
12643
ARAD
VINGA
campie
12144
ARAD
SAGU
campie
12920
ARAD
FRUMUSENI
campie
9280
ARAD
FANTANELE
campie
11940
ARAD
SECUSIGIU
campie
10872
ARAD
GHIOROC
campie
11539
ARAD
PAULIS
campie
12037
ARAD
SEMLAC
campie
9333
ARAD
LIVADA
campie
12206
ARAD
SEITIN
campie
9397
ARAD
VLADIMIRESCU
campie
9262
ARAD
MUNICIPIUL ARAD
campie
11637
ARAD
PEREGU MARE
campie
9360
ARAD
SOFRONEA
campie
9627
ARAD
ORAS NADLAC
campie
11584
ARAD
ORAS PECICA
campie
12876
ARAD
ZIMANDU NOU
campie
12368
ARAD
SIRIA
campie
11352
ARAD
IRATOSU
campie
9654
ARAD
ORAS PANCOTA
campie
12912
ARAD
DOROBANTI
campie
12091
ARAD
ORAS SANTANA
campie
11995
ARAD
SELEUS
campie
9495
ARAD
ORAS CURTICI
campie
11502
ARAD
OLARI
campie
12812
ARAD
ZARAND
campie
11398
ARAD
MACEA
campie
12340
ARAD
SIMAND
campie
9538
ARAD
ORAS INEU
campie
12242
ARAD
SICULA
campie
10916
ARAD
GRANICERI
campie
9459
ARAD
ORAS CHISINEU-CRIS
campie
10373
ARAD
CERMEI
campie
12224
ARAD
SEPREUS
campie
12126
ARAD
SOCODOR
campie
11735
ARAD
PILU
campie
11423
ARAD
MISCA
campie
12849
ARAD
ZERIND
campie
9798
ARAD
APATEU
campie
9574
ARAD
ORAS LIPOVA
campie
12055
ARAD
SINTEA MARE
campie
12938
ARAD
ZADARENI
campie
10827
ARAD
FELNAC
campie
17398
ARGES
MIROSI
campie
20048
ARGES
RACA
campie
15064
ARGES
CALDARARU
campie
18162
ARGES
POPESTI
campie
14450
ARGES
BARLA
campie
19114
ARGES
STEFAN CEL MARE
campie
16739
ARGES
IZVORU
campie
16613
ARGES
HARSESTI
campie
19560
ARGES
UNGHENI
campie
18741
ARGES
SLOBOZIA
campie
17575
ARGES
MOZACENI
campie
18938
ARGES
STOLNICI
campie
19212
ARGES
TEIU
campie
16944
ARGES
LUNCA CORBULUI
campie
19007
ARGES
SUSENI
campie
18331
ARGES
RATESTI
campie
13668
ARGES
ORAS COSTESTI
campie
18581
ARGES
SAPATA
campie
17824
ARGES
OARJA
campie
15233
ARGES
CATEASCA
campie
13276
ARGES
BRADU
campie
16757
ARGES
LEORDENI
campie
18242
ARGES
PRIBOIENI
campie
14085
ARGES
BABANA
campie
19793
ARGES
VEDEA
campie
13935
ARGES
ALBOTA
campie
17496
ARGES
MOSOAIA
campie
13365
ARGES
MARACINENI
campie
18475
ARGES
ROCIU
campie
14940
ARGES
BUZOESTI
campie
18411
ARGES
RECEA
campie
17726
ARGES
NEGRASI
campie
13187
ARGES
BASCOV
campie
27285
BIHOR
AVRAM IANCU
campie
28665
BIHOR
CIUMEGHIU
campie
27383
BIHOR
BATAR
campie
31841
BIHOR
TULCA
campie
31789
BIHOR
TINCA
campie
26975
BIHOR
MUNICIPIUL SALONTA
campie
30014
BIHOR
MADARAS
campie
29662
BIHOR
HUSASAU DE TINCA
campie
28246
BIHOR
CEFA
campie
32195
BIHOR
GEPIU
campie
32179
BIHOR
SANNICOLAU ROMAN
campie
30149
BIHOR
NOJORID
campie
26653
BIHOR
SANTANDREI
campie
32201
BIHOR
TOBOLIU
campie
29467
BIHOR
GIRISU DE CRIS
campie
27631
BIHOR
BORS
campie
27436
BIHOR
BIHARIA
campie
32153
BIHOR
TAMASEU
campie
31011
BIHOR
SALARD
campie
32187
BIHOR
ROSIORI
campie
28610
BIHOR
SANIOB
campie
28530
BIHOR
CHISLAZ
campie
27169
BIHOR
ABRAMUT
campie
29092
BIHOR
DIOSIG
campie
30915
BIHOR
ORAS SACUENI
campie
27908
BIHOR
BUDUSLAU
campie
26877
BIHOR
MUNICIPIUL MARGHITA
campie
28497
BIHOR
CHERECHIU
campie
30988
BIHOR
SALACEA
campie
31565
BIHOR
TARCEA
campie
31333
BIHOR
SIMIAN
campie
32027
BIHOR
ORAS VALEA LUI MIHAI
campie
29001
BIHOR
CURTUISENI
campie
36569
BOTOSANI
COPALAU
campie
36499
BOTOSANI
CALARASI
campie
37912
BOTOSANI
LUNCA
campie
39266
BOTOSANI
TODIRENI
campie
38893
BOTOSANI
SANTA MARE
campie
36300
BOTOSANI
BALUSENI
campie
36131
BOTOSANI
ALBESTI
campie
39983
BOTOSANI
BLANDESTI
campie
35884
BOTOSANI
STAUCENI
campie
38848
BOTOSANI
ROMANESTI
campie
35731
BOTOSANI
MUNICIPIUL BOTOSANI
campie
37217
BOTOSANI
DURNESTI
campie
37459
BOTOSANI
GORBANESTI
campie
35839
BOTOSANI
RACHITI
campie
39168
BOTOSANI
ORAS STEFANESTI
campie
39532
BOTOSANI
UNTENI
campie
38811
BOTOSANI
ROMA
campie
37100
BOTOSANI
DOBARCENI
campie
37057
BOTOSANI
DANGENI
campie
38456
BOTOSANI
NICSENI
campie
39959
BOTOSANI
DIMACHENI
campie
38241
BOTOSANI
MIHALASENI
campie
38731
BOTOSANI
RIPICENI
campie
39417
BOTOSANI
UNGURENI
campie
36676
BOTOSANI
CORLATENI
campie
39792
BOTOSANI
VLASINESTI
campie
37618
BOTOSANI
HANESTI
campie
36426
BOTOSANI
BROSCAUTI
campie
36060
BOTOSANI
ORAS SAVENI
campie
39836
BOTOSANI
VORNICENI
campie
39220
BOTOSANI
STIUBIENI
campie
36649
BOTOSANI
CORDARENI
campie
37397
BOTOSANI
GEORGE ENESCU
campie
37173
BOTOSANI
DRAGUSENI
campie
37958
BOTOSANI
MANOLEASA
campie
37547
BOTOSANI
HAVARNA
campie
38321
BOTOSANI
MILEANCA
campie
38376
BOTOSANI
MITOC
campie
39051
BOTOSANI
SULITA
campie
39328
BOTOSANI
TRUSESTI
campie
38679
BOTOSANI
RAUSENI
campie
38580
BOTOSANI
PRAJENI
campie
37734
BOTOSANI
HLIPICENI
campie
44435
BRAILA
VICTORIA
campie
42824
BRAILA
BARAGANUL
campie
42968
BRAILA
CIOCILE
campie
43812
BRAILA
ROSIORI
campie
42842
BRAILA
BERTESTII DE JOS
campie
44328
BRAILA
ULMU
campie
43411
BRAILA
ORAS INSURATEI
campie
44300
BRAILA
TUFESTI
campie
42771
BRAILA
SURDILA-GRECI
campie
42753
BRAILA
ORAS FAUREI
campie
43313
BRAILA
GROPENI
campie
44177
BRAILA
TICHILESTI
campie
43466
BRAILA
JIRLAU
campie
43652
BRAILA
MOVILA MIRESII
campie
42708
BRAILA
CHISCANI
campie
44140
BRAILA
SUTESTI
campie
44257
BRAILA
TUDOR VLADIMIRESCU
campie
43117
BRAILA
FRECATEI
campie
43493
BRAILA
MARASU
campie
44560
BRAILA
CAZASU
campie
43242
BRAILA
GEMENELE
campie
42682
BRAILA
MUNICIPIUL BRAILA
campie
43732
BRAILA
RAMNICELU
campie
43698
BRAILA
RACOVITA
campie
44391
BRAILA
VADENI
campie
43331
BRAILA
ORAS IANCA
campie
43279
BRAILA
GRADISTEA
campie
43867
BRAILA
SALCIA TUDOR
campie
43563
BRAILA
MAXINENI
campie
43992
BRAILA
SILISTEA
campie
44355
BRAILA
UNIREA
campie
44505
BRAILA
VIZIRU
campie
44202
BRAILA
TRAIAN
campie
44532
BRAILA
ZAVOAIA
campie
43073
BRAILA
DUDESTI
campie
42913
BRAILA
BORDEI VERDE
campie
43787
BRAILA
ROMANU
campie
43929
BRAILA
SCORTARU NOU
campie
43019
BRAILA
CIRESU
campie
44113
BRAILA
SURDILA-GAISEANCA
campie
43625
BRAILA
MIRCEA VODA
campie
44060
BRAILA
STANCUTA
campie
44462
BRAILA
VISANI
campie
43180
BRAILA
GALBENU
campie
46910
BUZAU
GLODEANU-SILISTEA
campie
49439
BUZAU
SCUTELNICI
campie
46867
BUZAU
GLODEANU SARAT
campie
48138
BUZAU
PADINA
campie
47578
BUZAU
MIHAILESTI
campie
50564
BUZAU
FLORICA
campie
45496
BUZAU
BRADEANU
campie
48744
BUZAU
ORAS POGOANELE
campie
44863
BUZAU
AMARU
campie
47159
BUZAU
LARGU
campie
47300
BUZAU
LUCIU
campie
47774
BUZAU
MOVILA BANULUI
campie
49046
BUZAU
RUSETU
campie
49545
BUZAU
SMEENI
campie
46803
BUZAU
GHERASENI
campie
49153
BUZAU
SAHATENI
campie
46251
BUZAU
CILIBIA
campie
46484
BUZAU
COSTESTI
campie
49849
BUZAU
TINTESTI
campie
45815
BUZAU
C.A. ROSETTI
campie
46769
BUZAU
GALBINASI
campie
49625
BUZAU
STALPU
campie
49019
BUZAU
ROBEASCA
campie
44818
BUZAU
MUNICIPIUL BUZAU
campie
49073
BUZAU
SAGEATA
campie
49956
BUZAU
VADU PASII
campie
47373
BUZAU
MARACINENI
campie
46377
BUZAU
COCHIRLEANCA
campie
49206
BUZAU
SAPOCA
campie
44989
BUZAU
BALACEANU
campie
50479
BUZAU
ZIDURI
campie
46830
BUZAU
GHERGHEASA
campie
44934
BUZAU
BALTA ALBA
campie
45361
BUZAU
BOLDU
campie
50022
BUZAU
VALEA RAMNICULUI
campie
48968
BUZAU
RAMNICELU
campie
49894
BUZAU
ULMENI
campie
44845
BUZAU
MUNICIPIUL RAMNICU SARAT
campie
50399
BUZAU
VALCELELE
campie
48842
BUZAU
PUIESTI
campie
101724
CALARASI
CASCIOARELE
campie
101804
CALARASI
CHIRNOGI
campie
100610
CALARASI
MUNICIPIUL OLTENITA
campie
105259
CALARASI
SPANTOV
campie
180055
CALARASI
CRIVAT
campie
104751
CALARASI
RADOVANU
campie
105605
CALARASI
ULMENI
campie
102419
CALARASI
CURCANI
campie
100638
CALARASI
MITRENI
campie
105384
CALARASI
SOLDANU
campie
104083
CALARASI
LUICA
campie
105829
CALARASI
VASILATI
campie
92569
CALARASI
MUNICIPIUL CALARASI
campie
93325
CALARASI
DICHISENI
campie
93441
CALARASI
DOROBANTU
campie
94312
CALARASI
ROSETI
campie
93085
CALARASI
CIOCANESTI
campie
92587
CALARASI
MODELU
campie
104323
CALARASI
NANA
campie
179962
CALARASI
GALBINASI
campie
94606
CALARASI
ULMU
campie
93664
CALARASI
GRADISTEA
campie
94125
CALARASI
ALEXANDRU ODOBESCU
campie
94651
CALARASI
UNIREA
campie
102838
CALARASI
FRASINET
campie
94580
CALARASI
STEFAN VODA
campie
93771
CALARASI
INDEPENDENTA
campie
93815
CALARASI
JEGALIA
campie
105222
CALARASI
SOHATU
campie
105712
CALARASI
VALEA ARGOVEI
campie
104635
CALARASI
PLATARESTI
campie
93281
CALARASI
CUZA VODA
campie
93931
CALARASI
LUPSANU
campie
94731
CALARASI
VALCELELE
campie
94768
CALARASI
VLAD TEPES
campie
104341
CALARASI
NICOLAE BALCESCU
campie
93539
CALARASI
DRAGOS VODA
campie
105455
CALARASI
TAMADAU MARE
campie
103032
CALARASI
ORAS FUNDULEA
campie
93851
CALARASI
LEHLIU
campie
101083
CALARASI
BELCIUGATELE
campie
94223
CALARASI
PERISORU
campie
103764
CALARASI
ILEANA
campie
101822
CALARASI
CHISELET
campie
104181
CALARASI
MANASTIREA
campie
103568
CALARASI
GURBANESTI
campie
104886
CALARASI
SARULESTI
campie
93888
CALARASI
ORAS LEHLIU GARA
campie
93370
CALARASI
DOR MARUNT
campie
101458
CALARASI
ORAS BUDESTI
campie
102945
CALARASI
FRUMUSANI
campie
92961
CALARASI
BORCEA
campie
94562
CALARASI
STEFAN CEL MARE
campie
93487
CALARASI
DRAGALINA
campie
103014
CALARASI
FUNDENI
campie
51387
CARAS-SEVERIN
BERLISTE
campie
54573
CARAS-SEVERIN
VRANI
campie
53247
CARAS-SEVERIN
MAURENI
campie
62486
CONSTANTA
OLTINA
campie
60883
CONSTANTA
ADAMCLISI
campie
62020
CONSTANTA
ISTRIA
campie
62823
CONSTANTA
SARAIU
campie
62538
CONSTANTA
OSTROV
campie
62057
CONSTANTA
LIPNITA
campie
63286
CONSTANTA
COSTINESTI
campie
60598
CONSTANTA
23 AUGUST
campie
62798
CONSTANTA
RASOVA
campie
60801
CONSTANTA
ORAS HARSOVA
campie
63334
CONSTANTA
FANTANELE
campie
63300
CONSTANTA
CUZA VODA
campie
61069
CONSTANTA
ORAS BANEASA
campie
61737
CONSTANTA
DOBROMIR
campie
63161
CONSTANTA
DUMBRAVENI
campie
61318
CONSTANTA
COBADIN
campie
61372
CONSTANTA
COGEALAC
campie
62878
CONSTANTA
SACELE
campie
62191
CONSTANTA
MIHAIL KOGALNICEANU
campie
63125
CONSTANTA
VALU LUI TRAIAN
campie
61675
CONSTANTA
DELENI
campie
62949
CONSTANTA
SILISTEA
campie
60455
CONSTANTA
ORAS EFORIE
campie
61452
CONSTANTA
COMANA
campie
62360
CONSTANTA
ORAS BASARABI
campie
63045
CONSTANTA
TOPALU
campie
63278
CONSTANTA
HORIA
campie
60419
CONSTANTA
MUNICIPIUL CONSTANTA
campie
61871
CONSTANTA
INDEPENDENTA
campie
61283
CONSTANTA
CIOCARLIA
campie
62985
CONSTANTA
TARGUSOR
campie
62672
CONSTANTA
PECINEAGA
campie
61005
CONSTANTA
ALIMAN
campie
61951
CONSTANTA
ION CORVIN
campie
61256
CONSTANTA
CIOBANU
campie
61808
CONSTANTA
GARLICIU
campie
63294
CONSTANTA
BARAGANU
campie
62761
CONSTANTA
POARTA ALBA
campie
60847
CONSTANTA
MUNICIPIUL MEDGIDIA
campie
63170
CONSTANTA
VULTURU
campie
61559
CONSTANTA
CRUCEA
campie
60570
CONSTANTA
AGIGEA
campie
61620
CONSTANTA
CUMPANA
campie
63326
CONSTANTA
GRADINA
campie
62609
CONSTANTA
PANTELIMON
campie
61513
CONSTANTA
CORBU
campie
60507
CONSTANTA
ORAS NAVODARI
campie
62253
CONSTANTA
MIHAI VITEAZU
campie
62397
CONSTANTA
ORAS NEGRU VODA
campie
60945
CONSTANTA
ALBESTI
campie
62707
CONSTANTA
PESTERA
campie
63318
CONSTANTA
SALIGNY
campie
60776
CONSTANTA
ORAS CERNAVODA
campie
62903
CONSTANTA
SEIMENI
campie
62280
CONSTANTA
MIRCEA VODA
campie
61826
CONSTANTA
GHINDARESTI
campie
63152
CONSTANTA
LUMINA
campie
63072
CONSTANTA
TOPRAISAR
campie
60721
CONSTANTA
TUZLA
campie
60534
CONSTANTA
ORAS TECHIRGHIOL
campie
63189
CONSTANTA
TORTOMAN
campie
62440
CONSTANTA
NICOLAE BALCESCU
campie
61167
CONSTANTA
CERCHEZU
campie
61210
CONSTANTA
CHIRNOGENI
campie
61121
CONSTANTA
CASTELU
campie
60687
CONSTANTA
ORAS OVIDIU
campie
63198
CONSTANTA
AMZACEA
campie
62137
CONSTANTA
MERENI
campie
60632
CONSTANTA
LIMANU
campie
60482
CONSTANTA
MUNICIPIUL MANGALIA
campie
68887
DAMBOVITA
SELARU
campie
68431
DAMBOVITA
POIANA
campie
66857
DAMBOVITA
CORBII MARI
campie
105142
DAMBOVITA
SLOBOZIA MOARA
campie
68468
DAMBOVITA
POTLOGI
campie
69330
DAMBOVITA
VISINA
campie
68342
DAMBOVITA
ODOBESTI
campie
67906
DAMBOVITA
LUNGULETU
campie
101840
DAMBOVITA
CIOCANESTI
campie
67121
DAMBOVITA
COSTESTII DIN VALE
campie
66081
DAMBOVITA
ORAS TITU
campie
68253
DAMBOVITA
MORTENI
campie
66152
DAMBOVITA
BRANISTEA
campie
68128
DAMBOVITA
MOGOSANI
campie
65752
DAMBOVITA
PETRESTI
campie
66768
DAMBOVITA
CONTESTI
campie
68627
DAMBOVITA
ORAS RACARI
campie
101564
DAMBOVITA
BUTIMANU
campie
68529
DAMBOVITA
PRODULESTI
campie
66697
DAMBOVITA
COJASCA
campie
65681
DAMBOVITA
ORAS GAESTI
campie
68048
DAMBOVITA
MATASARU
campie
66955
DAMBOVITA
CORNATELU
campie
66401
DAMBOVITA
BILCIURESTI
campie
67648
DAMBOVITA
GURA SUTII
campie
68789
DAMBOVITA
SALCIOARA
campie
65707
DAMBOVITA
GURA FOII
campie
179935
DAMBOVITA
PERSINARI
campie
69170
DAMBOVITA
VALEA MARE
campie
67167
DAMBOVITA
CRANGURILE
campie
67014
DAMBOVITA
CORNESTI
campie
68280
DAMBOVITA
NUCET
campie
67470
DAMBOVITA
FINTA
campie
67292
DAMBOVITA
DOBRA
campie
66198
DAMBOVITA
BALENI
campie
69250
DAMBOVITA
VACARESTI
campie
66580
DAMBOVITA
COBIA
campie
66731
DAMBOVITA
COMISANI
campie
66474
DAMBOVITA
BUCSANI
campie
179711
DAMBOVITA
VLADENI
campie
65501
DAMBOVITA
ULMI
campie
67675
DAMBOVITA
HULUBESTI
campie
67407
DAMBOVITA
DRAGOMIRESTI
campie
67256
DAMBOVITA
DARMANESTI
campie
65342
DAMBOVITA
MUNICIPIUL TARGOVISTE
campie
67737
DAMBOVITA
I. L. CARAGIALE
campie
179926
DAMBOVITA
RASCAETI
campie
68976
DAMBOVITA
ULIESTI
campie
67327
DAMBOVITA
DRAGODANA
campie
179891
DAMBOVITA
RACIU
campie
67773
DAMBOVITA
LUCIENI
campie
102286
DAMBOVITA
CREVEDIA
campie
104387
DAMBOVITA
NICULESTI
campie
101341
DAMBOVITA
BREZOAELE
campie
105534
DAMBOVITA
TARTASESTI
campie
70879
DOLJ
ORAS BECHET
campie
71607
DOLJ
CALARASI
campie
72007
DOLJ
ORAS DABULENI
campie
74867
DOLJ
CARNA
campie
72463
DOLJ
GIGHERA
campie
72980
DOLJ
MACESU DE JOS
campie
72034
DOLJ
DESA
campie
73996
DOLJ
SADOVA
campie
72579
DOLJ
GANGIOVA
campie
70897
DOLJ
BISTRET
campie
73460
DOLJ
NEGOI
campie
72640
DOLJ
GOICEA
campie
74842
DOLJ
CATANE
campie
71858
DOLJ
CIUPERCENII NOI
campie
70637
DOLJ
AMARASTII DE JOS
campie
74108
DOLJ
SEACA DE CAMP
campie
71956
DOLJ
DANETI
campie
74883
DOLJ
DOBROTESTI
campie
70940
DOLJ
BARCA
campie
73736
DOLJ
POIANA MARE
campie
70673
DOLJ
AMARASTII DE SUS
campie
72098
DOLJ
DOBRESTI
campie
74581
DOLJ
VALEA STANCIULUI
campie
70352
DOLJ
MUNICIPIUL CALAFAT
campie
74554
DOLJ
URZICUTA
campie
70520
DOLJ
AFUMATI
campie
72533
DOLJ
GIURGITA
campie
74224
DOLJ
SILISTEA CRUCII
campie
70316
DOLJ
MUNICIPIUL BAILESTI
campie
73031
DOLJ
MAGLAVIT
campie
71698
DOLJ
CERAT
campie
71634
DOLJ
CELARU
campie
71812
DOLJ
CIOROIASI
campie
74891
DOLJ
GALICIUICA
campie
72221
DOLJ
DRANIC
campie
70726
DOLJ
APELE VII
campie
72383
DOLJ
GALICEA MARE
campie
73335
DOLJ
MOTATEI
campie
70502
DOLJ
ORAS SEGARCEA
campie
71787
DOLJ
CETATE
campie
72052
DOLJ
DIOSTI
campie
72882
DOLJ
IZVOARE
campie
72506
DOLJ
GIUBEGA
campie
73594
DOLJ
PERISOR
campie
71457
DOLJ
CALOPAR
campie
74322
DOLJ
TEASC
campie
71518
DOLJ
CARAULA
campie
74915
DOLJ
GHINDENI
campie
74509
DOLJ
TUGLUI
campie
74411
DOLJ
TESLUI
campie
74732
DOLJ
VARTOP
campie
72926
DOLJ
LEU
campie
74750
DOLJ
VARVORU DE JOS
campie
71885
DOLJ
COSOVENI
campie
73068
DOLJ
MALU MARE
campie
74028
DOLJ
SALCUTA
campie
72150
DOLJ
DRAGOTESTI
campie
74859
DOLJ
CARCEA
campie
73503
DOLJ
ORODEL
campie
74359
DOLJ
TERPEZITA
campie
74705
DOLJ
VERBITA
campie
74616
DOLJ
VELA
campie
73923
DOLJ
ROBANESTI
campie
74931
DOLJ
PLESOI
campie
69900
DOLJ
MUNICIPIUL CRAIOVA
campie
71260
DOLJ
BREASTA
campie
71536
DOLJ
CARPEN
campie
73629
DOLJ
PIELESTI
campie
74135
DOLJ
SEACA DE PADURE
campie
70986
DOLJ
BRABOVA
campie
72409
DOLJ
GHERCESTI
campie
70094
DOLJ
ISALNITA
campie
73772
DOLJ
PREDESTI
campie
74242
DOLJ
SOPOT
campie
70968
DOLJ
BOTOSESTI-PAIA
campie
72604
DOLJ
GOGOSU
campie
71910
DOLJ
COTOFENII DIN DOS
campie
70174
DOLJ
SIMNICU DE SUS
campie
71723
DOLJ
CERNATESTI
campie
74875
DOLJ
COTOFENII DIN FATA
campie
70566
DOLJ
ALMAJ
campie
72819
DOLJ
GRECESTI
campie
74073
DOLJ
SCAESTI
campie
74171
DOLJ
SECU
campie
72677
DOLJ
GOIESTI
campie
71055
DOLJ
BRADESTI
campie
70414
DOLJ
ORAS FILIASI
campie
73371
DOLJ
MURGASI
campie
71340
DOLJ
BULZESTI
campie
69964
DOLJ
BUCOVAT
campie
71126
DOLJ
BRALOSTITA
campie
73246
DOLJ
MISCHII
campie
73013
DOLJ
MACESU DE SUS
campie
73317
DOLJ
MARSANI
campie
74949
DOLJ
ROJISTE
campie
71199
DOLJ
BRATOVOESTI
campie
71572
DOLJ
CASTRANOVA
campie
73852
DOLJ
RADOVAN
campie
72953
DOLJ
LIPOVU
campie
74923
DOLJ
INTORSURA
campie
73665
DOLJ
PISCU VECHI
campie
73905
DOLJ
RAST
campie
73709
DOLJ
PLENITA
campie
74536
DOLJ
UNIREA
campie
73567
DOLJ
OSTROVENI
campie
70110
DOLJ
PODARI
campie
74907
DOLJ
GHIDICI
campie
76585
GALATI
INDEPENDENTA
campie
76996
GALATI
PISCU
campie
76353
GALATI
FUNDENI
campie
75098
GALATI
MUNICIPIUL GALATI
campie
76969
GALATI
PECHEA
campie
76558
GALATI
GRIVITA
campie
76282
GALATI
FOLTESTI
campie
76718
GALATI
MASTACANI
campie
77536
GALATI
VLADESTI
campie
77475
GALATI
VALEA MARULUI
campie
75258
GALATI
MUNTENI
campie
75864
GALATI
CAVADINESTI
campie
75150
GALATI
VANATORI
campie
77331
GALATI
TULUCESTI
campie
75114
GALATI
SENDRENI
campie
77180
GALATI
SLOBOZIA CONACHI
campie
77153
GALATI
SCHELA
campie
77313
GALATI
TUDOR VLADIMIRESCU
campie
76763
GALATI
NAMOLOASA
campie
76601
GALATI
IVESTI
campie
76674
GALATI
LIESTI
campie
77082
GALATI
REDIU
campie
75203
GALATI
MUNICIPIUL TECUCI
campie
76932
GALATI
OANCEA
campie
77288
GALATI
SUCEVENI
campie
76004
GALATI
CORNI
campie
77260
GALATI
SMULTI
campie
76692
GALATI
MATCA
campie
75515
GALATI
BARCEA
campie
77126
GALATI
SCANTEIESTI
campie
75686
GALATI
BANEASA
campie
76638
GALATI
JORASTI
campie
76317
GALATI
FRUMUSITA
campie
75711
GALATI
BRANISTEA
campie
76111
GALATI
COSTACHE NEGRI
campie
77402
GALATI
UMBRARESTI
campie
76139
GALATI
CUCA
campie
76040
GALATI
COSMESTI
campie
76807
GALATI
NICORESTI
campie
76406
GALATI
GHIDIGENI
campie
77579
GALATI
NEGRILESTI
campie
75953
GALATI
COROD
campie
76157
GALATI
CUDALBI
campie
76255
GALATI
FARTANESTI
campie
75472
GALATI
ORAS TARGU BUJOR
campie
75221
GALATI
DRAGANESTI
campie
75668
GALATI
BALENI
campie
77601
GALATI
SUHURLUI
campie
76745
GALATI
MOVILENI
campie
77595
GALATI
CUZA VODA
campie
77224
GALATI
SMARDAN
campie
103194
GIURGIU
GAUJANI
campie
105909
GIURGIU
VEDEA
campie
179739
GIURGIU
MALU
campie
100549
GIURGIU
SLOBOZIA
campie
103309
GIURGIU
GOGOSARI
campie
104715
GIURGIU
PUTINEIU
campie
104519
GIURGIU
OINACU
campie
103354
GIURGIU
GOSTINU
campie
102909
GIURGIU
FRATESTI
campie
102446
GIURGIU
DAIA
campie
101001
GIURGIU
BANEASA
campie
103899
GIURGIU
IZVOARELE
campie
103470
GIURGIU
GREACA
campie
104118
GIURGIU
MIHAI BRAVU
campie
105348
GIURGIU
STOENESTI
campie
179766
GIURGIU
ISVOARELE
campie
103639
GIURGIU
HOTARELE
campie
104975
GIURGIU
SCHITU
campie
103372
GIURGIU
GOSTINARI
campie
101662
GIURGIU
CALUGARENI
campie
105776
GIURGIU
VALEA DRAGULUI
campie
105106
GIURGIU
SINGURENI
campie
104047
GIURGIU
LETCA NOUA
campie
100781
GIURGIU
ADUNATII-COPACENI
campie
101984
GIURGIU
CLEJANI
campie
101378
GIURGIU
BUCSANI
campie
104225
GIURGIU
MARSA
campie
104485
GIURGIU
OGREZENI
campie
103407
GIURGIU
GRADINARI
campie
104831
GIURGIU
ROATA DE JOS
campie
102348
GIURGIU
CREVEDIA MARE
campie
101190
GIURGIU
ORAS BOLINTIN-VALE
campie
101163
GIURGIU
BOLINTIN-DEAL
campie
103997
GIURGIU
JOITA
campie
105972
GIURGIU
VANATORII MICI
campie
179775
GIURGIU
SABARENI
campie
102794
GIURGIU
FLORESTI-STOENESTI
campie
105623
GIURGIU
ULMI
campie
103087
GIURGIU
GAISENI
campie
102071
GIURGIU
COLIBASI
campie
102106
GIURGIU
COMANA
campie
101519
GIURGIU
BULBUCATA
campie
103238
GIURGIU
GHIMPATI
campie
103693
GIURGIU
IEPURESTI
campie
104680
GIURGIU
PRUNDU
campie
179757
GIURGIU
HERASTI
campie
101617
GIURGIU
BUTURUGENI
campie
105874
GIURGIU
VARASTI
campie
154709
GIURGIU
TOPORU
campie
104788
GIURGIU
RASUCENI
campie
100521
GIURGIU
MUNICIPIUL GIURGIU
campie
105295
GIURGIU
STANESTI
campie
104136
GIURGIU
ORAS MIHAILESTI
campie
179748
GIURGIU
COSOBA
campie
80560
GORJ
IONESTI
campie
82680
GORJ
TANTARENI
campie
79237
GORJ
BRANESTI
campie
94492
IALOMITA
STELNICA
campie
92701
IALOMITA
MUNICIPIUL FETESTI
campie
92989
IALOMITA
BORDUSANI
campie
179793
IALOMITA
BUESTI
campie
92783
IALOMITA
ALBESTI
campie
102641
IALOMITA
DRAGOESTI
campie
94535
IALOMITA
SUDITI
campie
179828
IALOMITA
ROSIORI
campie
92872
IALOMITA
ANDRASESTI
campie
94376
IALOMITA
SAVENI
campie
100923
IALOMITA
AXINTELE
campie
180000
IALOMITA
PLATONESTI
campie
94161
IALOMITA
PERIETI
campie
104270
IALOMITA
MOVILITA
campie
101056
IALOMITA
BARCANESTI
campie
93628
IALOMITA
GHEORGHE LAZAR
campie
92836
IALOMITA
ORAS AMARA
campie
93021
IALOMITA
BUCU
campie
93067
IALOMITA
ORAS CAZANESTI
campie
93600
IALOMITA
GHEORGHE DOJA
campie
102749
IALOMITA
ORAS FIERBINTI-TARG
campie
179819
IALOMITA
OGRADA
campie
94795
IALOMITA
VLADENI
campie
103862
IALOMITA
ION ROATA
campie
94456
IALOMITA
SFANTU GHEORGHE
campie
94107
IALOMITA
MUNTENI-BUZAU
campie
93995
IALOMITA
MIHAIL KOGALNICEANU
campie
100852
IALOMITA
ALEXENI
campie
94269
IALOMITA
REVIGA
campie
179800
IALOMITA
MAIA
campie
100736
IALOMITA
MANASIA
campie
180064
IALOMITA
BARBULESTI
campie
100683
IALOMITA
MUNICIPIUL URZICENI
campie
92907
IALOMITA
BALACIU
campie
101243
IALOMITA
BRAZII
campie
94045
IALOMITA
MILOSESTI
campie
92765
IALOMITA
ORAS TANDAREI
campie
94688
IALOMITA
VALEA CIORII
campie
100754
IALOMITA
ADANCATA
campie
93209
IALOMITA
COCORA
campie
93717
IALOMITA
GRINDU
campie
94429
IALOMITA
SCANTEIA
campie
105794
IALOMITA
VALEA MACRISULUI
campie
100709
IALOMITA
CIOCARLIA
campie
103283
IALOMITA
GARBOVI
campie
180046
IALOMITA
GURA IALOMITEI
campie
179971
IALOMITA
COLELIA
campie
100870
IALOMITA
ARMASESTI
campie
93646
IALOMITA
GIURGENI
campie
103960
IALOMITA
JILAVELE
campie
93575
IALOMITA
FACAENI
campie
94330
IALOMITA
SALCIOARA
campie
93101
IALOMITA
CIOCHINA
campie
94081
IALOMITA
MOVILA
campie
92658
IALOMITA
MUNICIPIUL SLOBOZIA
campie
93156
IALOMITA
CIULNITA
campie
93735
IALOMITA
GRIVITA
campie
179702
IALOMITA
TRAIAN
campie
179980
IALOMITA
MARCULESTI
campie
93236
IALOMITA
COSAMBESTI
campie
102703
IALOMITA
DRIDU
campie
180019
IALOMITA
SARATENI
campie
179784
IALOMITA
BORANESTI
campie
102240
IALOMITA
COSERENI
campie
105026
IALOMITA
SINESTI
campie
179999
IALOMITA
MOLDOVENI
campie
97517
IASI
HORLESTI
campie
96003
IASI
UNGHENI
campie
97679
IASI
LETCANI
campie
95747
IASI
ARONEANU
campie
98257
IASI
MOVILENI
campie
95667
IASI
ANDRIESENI
campie
98505
IASI
POPRICANI
campie
95239
IASI
REDIU
campie
100353
IASI
VALEA LUPULUI
campie
99058
IASI
SINESTI
campie
95471
IASI
ORAS TARGU FRUMOS
campie
95499
IASI
ION NECULCE
campie
97063
IASI
FOCURI
campie
100317
IASI
FANTANELE
campie
99600
IASI
TRIFESTI
campie
100344
IASI
ROSCANI
campie
95943
IASI
BIVOLARI
campie
97189
IASI
GORBAN
campie
97394
IASI
GROZESTI
campie
98685
IASI
RADUCANENI
campie
96423
IASI
COSTULENI
campie
96370
IASI
COMARNA
campie
96254
IASI
CIUREA
campie
95293
IASI
TOMESTI
campie
99922
IASI
TUTORA
campie
98373
IASI
PODU ILOAIEI
campie
96940
IASI
DUMESTI
campie
97090
IASI
GOLAIESTI
campie
98738
IASI
ROMANESTI
campie
97009
IASI
ERBICENI
campie
100148
IASI
VLADENI
campie
99879
IASI
TIGANASI
campie
97919
IASI
MIROSLAVA
campie
98435
IASI
POPESTI
campie
97722
IASI
LUNGANI
campie
95792
IASI
BALTATI
campie
100273
IASI
BALS
campie
95872
IASI
BELCESTI
campie
96334
IASI
COARNELE CAPREI
campie
97321
IASI
GROPNITA
campie
95159
IASI
HOLBOCA
campie
95060
IASI
MUNICIPIUL IASI
campie
100004
IASI
VICTORIA
campie
96058
IASI
BRAESTI
campie
98337
IASI
PLUGARI
campie
99370
IASI
SIPOTE
campie
98649
IASI
PROBOTA
campie
98603
IASI
PRISACANI
campie
179588
ILFOV
COPACENI
campie
105936
ILFOV
VIDRA
campie
100576
ILFOV
ORAS BUFTEA
campie
102570
ILFOV
DOMNESTI
campie
179249
ILFOV
CHIAJNA
campie
179463
ILFOV
MOGOSOAIA
campie
101742
ILFOV
CERNICA
campie
103443
ILFOV
GRADISTEA
campie
102605
ILFOV
DRAGOMIRESTI-VALE
campie
179285
ILFOV
CHITILA
campie
101902
ILFOV
CIOLPANI
campie
104582
ILFOV
PETRACHIOAIA
campie
102525
ILFOV
DARASTI-ILFOV
campie
104421
ILFOV
NUCI
campie
102035
ILFOV
CLINCENI
campie
179310
ILFOV
DOBROESTI
campie
102543
ILFOV
1 DECEMBRIE
campie
179383
ILFOV
JILAVA
campie
105570
ILFOV
TUNARI
campie
101298
ILFOV
BRANESTI
campie
179481
ILFOV
ORAS OTOPENI
campie
105160
ILFOV
SNAGOV
campie
100969
ILFOV
BALOTESTI
campie
102160
ILFOV
CORBEANCA
campie
104546
ILFOV
PERIS
campie
102473
ILFOV
DASCALU
campie
103130
ILFOV
GANEASA
campie
105419
ILFOV
STEFANESTII DE JOS
campie
179551
ILFOV
ORAS VOLUNTARI
campie
100834
ILFOV
AFUMATI
campie
101957
ILFOV
CIOROGARLA
campie
179533
ILFOV
ORAS POPESTI LEORDENI
campie
101145
ILFOV
BERCENI
campie
179409
ILFOV
MAGURELE
campie
179221
ILFOV
BRAGADIRU
campie
102213
ILFOV
CORNETU
campie
103513
ILFOV
GRUIU
campie
104243
ILFOV
MOARA VLASIEI
campie
179347
ILFOV
GLINA
campie
179515
ILFOV
PANTELIMON
campie
113493
MEHEDINTI
SALCIA
campie
112744
MEHEDINTI
OBARSIA DE CAMP
campie
111444
MEHEDINTI
CUJMIR
campie
114079
MEHEDINTI
VRATA
campie
111550
MEHEDINTI
DARVARI
campie
114060
MEHEDINTI
BRANISTEA
campie
111783
MEHEDINTI
GARLA MARE
campie
113849
MEHEDINTI
VANATORI
campie
112771
MEHEDINTI
OPRISOR
campie
112030
MEHEDINTI
GRUIA
campie
113395
MEHEDINTI
PUNGHINA
campie
112879
MEHEDINTI
PATULELE
campie
113929
MEHEDINTI
VLADAIA
campie
111417
MEHEDINTI
CORLATEL
campie
110535
MEHEDINTI
BALACITA
campie
111863
MEHEDINTI
GOGOSU
campie
112548
MEHEDINTI
JIANA
campie
110232
MEHEDINTI
ORAS VANJU MARE
campie
112806
MEHEDINTI
PADINA
campie
111480
MEHEDINTI
DEVESEL
campie
110946
MEHEDINTI
BURILA MARE
campie
112076
MEHEDINTI
HINOVA
campie
113206
MEHEDINTI
PRISTOL
campie
110571
MEHEDINTI
BACLES
campie
109826
MEHEDINTI
SIMIAN
campie
113894
MEHEDINTI
VANJULET
campie
113466
MEHEDINTI
ROGOVA
campie
179196
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 6
campie
179150
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 2
campie
179169
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 3
campie
179141
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 1
campie
179178
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 4
campie
179187
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 5
campie
125178
NEAMT
BOGHICEA
campie
125588
OLT
GARCOV
campie
127938
OLT
ORLEA
campie
127251
OLT
IANCA
campie
130339
OLT
GURA PADINII
campie
127224
OLT
GROJDIBODU
campie
129282
OLT
STEFAN CEL MARE
campie
127368
OLT
IZBICENI
campie
125542
OLT
ORAS CORABIA
campie
129745
OLT
VADASTRITA
campie
129629
OLT
URZICA
campie
129718
OLT
VADASTRA
campie
129460
OLT
TIA MARE
campie
129898
OLT
VISINA
campie
130375
OLT
VISINA NOUA
campie
126148
OLT
CILIENI
campie
127750
OLT
OBARSIA
campie
125962
OLT
BRASTAVATU
campie
128588
OLT
RUSANESTI
campie
126077
OLT
BUCINISU
campie
130320
OLT
GRADINILE
campie
129184
OLT
STUDINA
campie
128560
OLT
ROTUNDA
campie
128613
OLT
SCARISOARA
campie
130026
OLT
VLADILA
campie
129567
OLT
TRAIAN
campie
125659
OLT
BABICIU
campie
126647
OLT
DEVESELU
campie
129040
OLT
SPRANCENATA
campie
127144
OLT
GOSTAVATU
campie
128524
OLT
REDEA
campie
129095
OLT
STOENESTI
campie
127536
OLT
MIHAESTI
campie
125472
OLT
MUNICIPIUL CARACAL
campie
126585
OLT
DANEASA
campie
125490
OLT
DRAGHICENI
campie
128472
OLT
RADOMIRESTI
campie
128864
OLT
SEACA
campie
126718
OLT
DOBROSLOVENI
campie
126102
OLT
CEZIENI
campie
125622
OLT
ORAS DRAGANESTI-OLT
campie
130357
OLT
OSICA DE JOS
campie
126978
OLT
FALCOIU
campie
129763
OLT
VALENI
campie
127386
OLT
IZVOARELE
campie
127493
OLT
MARUNTEI
campie
129111
OLT
STOICANESTI
campie
127714
OLT
NICOLAE TITULESCU
campie
127983
OLT
OSICA DE SUS
campie
130311
OLT
GHIMPETENI
campie
130384
OLT
SOPARLITA
campie
126406
OLT
CRAMPOIA
campie
126380
OLT
COTEANA
campie
129987
OLT
VALCELE
campie
128178
OLT
PARSCOVENI
campie
126022
OLT
BRANCOVENI
campie
130348
OLT
IPOTESTI
campie
125846
OLT
BARZA
campie
129246
OLT
SERBANESTI
campie
129585
OLT
TUFENI
campie
127563
OLT
MILCOV
campie
128105
OLT
ORAS PIATRA-OLT
campie
125677
OLT
BALDOVINESTI
campie
127689
OLT
MOVILENI
campie
125873
OLT
BOBICESTI
campie
125374
OLT
SLATIOARA
campie
127812
OLT
OBOGA
campie
130302
OLT
GAVANESTI
campie
128052
OLT
PERIETI
campie
127064
OLT
GANEASA
campie
127322
OLT
ICOANA
campie
130295
OLT
CALUI
campie
130286
OLT
BALTENI
campie
128374
OLT
ORAS POTCOAVA
campie
128221
OLT
PLESOIU
campie
126326
OLT
CORBU
campie
126433
OLT
CURTISOARA
campie
127625
OLT
MORUNGLAV
campie
129139
OLT
STREJESTI
campie
126166
OLT
CARLOGANI
campie
130366
OLT
SARBII - MAGURA
campie
129380
OLT
TESLUI
campie
127171
OLT
GRADINARI
campie
127901
OLT
OPTASI-MAGURA
campie
127858
OLT
OPORELU
campie
126228
OLT
COLONESTI
campie
129317
OLT
TATULESTI
campie
128301
OLT
POBORU
campie
125757
OLT
BARASTI
campie
128962
OLT
SPINENI
campie
127411
OLT
LELEASCA
campie
129503
OLT
TOPANA
campie
130124
OLT
VULPENI
campie
126674
OLT
DOBRETU
campie
127288
OLT
IANCU JIANU
campie
126825
OLT
DOBRUN
campie
126905
OLT
FAGETELU
campie
130062
OLT
VOINEASA
campie
125418
OLT
ORAS BALS
campie
127019
OLT
FARCASELE
campie
125347
OLT
MUNICIPIUL SLATINA
campie
128711
OLT
ORAS SCORNICESTI
campie
128436
OLT
PRISEACA
campie
129656
OLT
VALEA MARE
campie
127126
OLT
GIUVARASTI
campie
125999
OLT
BREBENI
campie
128659
OLT
SCHITU
campie
133508
PRAHOVA
GORGOTA
campie
132226
PRAHOVA
BALTA DOAMNEI
campie
136250
PRAHOVA
OLARI
campie
133429
PRAHOVA
GHERGHITA
campie
135431
PRAHOVA
SIRNA
campie
135850
PRAHOVA
TINOSU
campie
134942
PRAHOVA
PUCHENII MARI
campie
135146
PRAHOVA
SALCIILE
campie
136241
PRAHOVA
COCORASTII COLT
campie
132681
PRAHOVA
CIORANI
campie
135020
PRAHOVA
RAFOV
campie
133018
PRAHOVA
DRAGANESTI
campie
130712
PRAHOVA
BRAZI
campie
133090
PRAHOVA
DUMBRAVA
campie
130552
PRAHOVA
BARCANESTI
campie
134194
PRAHOVA
MANESTI
campie
132379
PRAHOVA
BOLDESTI-GRADISTEA
campie
130892
PRAHOVA
TARGSORU VECHI
campie
130614
PRAHOVA
BERCENI
campie
133394
PRAHOVA
FULGA
campie
131933
PRAHOVA
ALBESTI-PALEOLOGU
campie
132752
PRAHOVA
COLCEAG
campie
135896
PRAHOVA
TOMSANI
campie
133214
PRAHOVA
FILIPESTII DE TARG
campie
132075
PRAHOVA
ARICESTII RAHTIVANI
campie
133330
PRAHOVA
FLORESTI
campie
134559
PRAHOVA
POIENARII BURCHII
campie
132164
PRAHOVA
BABA ANA
campie
130534
PRAHOVA
MUNICIPIUL PLOIESTI
campie
131407
PRAHOVA
ORAS MIZIL
campie
130678
PRAHOVA
BLEJOI
campie
138538
SATU MARE
PIR
campie
138734
SATU MARE
SANTAU
campie
136713
SATU MARE
ACAS
campie
136768
SATU MARE
ANDRID
campie
138501
SATU MARE
PETRESTI
campie
139107
SATU MARE
TIREAM
campie
137292
SATU MARE
CAUAS
campie
138663
SATU MARE
SANISLAU
campie
138618
SATU MARE
POMI
campie
139287
SATU MARE
VALEA VINULUI
campie
179677
SATU MARE
CAMIN
campie
139250
SATU MARE
URZICENI
campie
137540
SATU MARE
CULCIU
campie
136553
SATU MARE
CAPLENI
campie
137611
SATU MARE
DOBA
campie
139358
SATU MARE
VETIS
campie
137675
SATU MARE
DOROLT
campie
179873
SATU MARE
AGRIS
campie
138164
SATU MARE
MICULA
campie
137960
SATU MARE
LAZURI
campie
180028
SATU MARE
PORUMBESTI
campie
136802
SATU MARE
APA
campie
138084
SATU MARE
MEDIESU AURIT
campie
136964
SATU MARE
BELTIUG
campie
137032
SATU MARE
BERVENI
campie
138280
SATU MARE
ODOREU
campie
137185
SATU MARE
BOTIZ
campie
179882
SATU MARE
CIUMESTI
campie
138208
SATU MARE
MOFTIN
campie
137728
SATU MARE
FOIENI
campie
136526
SATU MARE
MUNICIPIUL CAREI
campie
137764
SATU MARE
HALMEU
campie
138431
SATU MARE
PAULESTI
campie
138574
SATU MARE
PISCOLT
campie
136483
SATU MARE
MUNICIPIUL SATU MARE
campie
138805
SATU MARE
SAUCA
campie
136642
SATU MARE
ORAS TASNAD
campie
139054
SATU MARE
TEREBESTI
campie
138039
SATU MARE
LIVADA
campie
139214
SATU MARE
TURULUNG
campie
139394
SATU MARE
VIILE SATU MARE
campie
136848
SATU MARE
ORAS ARDUD
campie
137443
SATU MARE
CRAIDOROLT
campie
153400
TELEORMAN
NASTURELU
campie
152314
TELEORMAN
BUJORU
campie
151978
TELEORMAN
ORAS ZIMNICEA
campie
151709
TELEORMAN
CIUPERCENI
campie
155118
TELEORMAN
FANTANELE
campie
151736
TELEORMAN
ISLAZ
campie
152234
TELEORMAN
BRAGADIRU
campie
153589
TELEORMAN
PIETROSANI
campie
154460
TELEORMAN
SUHAIA
campie
154736
TELEORMAN
TRAIAN
campie
151683
TELEORMAN
MUNICIPIUL TURNU MAGURELE
campie
152500
TELEORMAN
CERVENIA
campie
151763
TELEORMAN
LITA
campie
153561
TELEORMAN
PIATRA
campie
152662
TELEORMAN
CRANGU
campie
155109
TELEORMAN
DRACEA
campie
153829
TELEORMAN
PUTINEIU
campie
154344
TELEORMAN
SLOBOZIA MANDRA
campie
151816
TELEORMAN
NANOV
campie
153909
TELEORMAN
RASMIRESTI
campie
152332
TELEORMAN
BUZESCU
campie
151790
TELEORMAN
MUNICIPIUL ALEXANDRIA
campie
153776
TELEORMAN
VITANESTI
campie
154996
TELEORMAN
NENCIULESTI
campie
153204
TELEORMAN
MAVRODIN
campie
152038
TELEORMAN
BABAITA
campie
153865
TELEORMAN
RADOIESTI
campie
153507
TELEORMAN
ORBEASCA
campie
152172
TELEORMAN
BOTOROAGA
campie
154415
TELEORMAN
STEJARU
campie
154166
TELEORMAN
SFINTESTI
campie
153473
TELEORMAN
OLTENI
campie
154932
TELEORMAN
VARTOAPE
campie
152724
TELEORMAN
DIDESTI
campie
155092
TELEORMAN
BEUCA
campie
153437
TELEORMAN
NECSESTI
campie
151905
TELEORMAN
ORAS VIDELE
campie
154754
TELEORMAN
TRIVALEA-MOSTENI
campie
154978
TELEORMAN
ZAMBREASCA
campie
151996
TELEORMAN
BALACI
campie
154228
TELEORMAN
SILISTEA
campie
154282
TELEORMAN
SILISTEA-GUMESTI
campie
154068
TELEORMAN
SCURTU MARE
campie
154665
TELEORMAN
TATARASTII DE SUS
campie
153062
TELEORMAN
GRATIA
campie
153696
TELEORMAN
POENI
campie
154308
TELEORMAN
SARBENI
campie
153151
TELEORMAN
LUNCA
campie
152760
TELEORMAN
DOBROTESTI
campie
152902
TELEORMAN
DRAGANESTI-VLASCA
campie
152127
TELEORMAN
BOGDANA
campie
153605
TELEORMAN
PLOSCA
campie
152948
TELEORMAN
FURCULESTI
campie
155154
TELEORMAN
UDA-CLOCOCIOV
campie
154790
TELEORMAN
TROIANUL
campie
154852
TELEORMAN
VEDEA
campie
155127
TELEORMAN
FRASINET
campie
153240
TELEORMAN
MAGURA
campie
154521
TELEORMAN
TALPA
campie
153026
TELEORMAN
GALATENI
campie
152582
TELEORMAN
COSMESTI
campie
152528
TELEORMAN
CIOLANESTI
campie
154585
TELEORMAN
TATARASTII DE JOS
campie
153277
TELEORMAN
MALDAENI
campie
152467
TELEORMAN
CALMATUIU DE SUS
campie
153124
TELEORMAN
LISA
campie
152350
TELEORMAN
CALINESTI
campie
153543
TELEORMAN
PERETU
campie
153295
TELEORMAN
MERENI
campie
151932
TELEORMAN
CREVENICU
campie
153384
TELEORMAN
MOSTENI
campie
152564
TELEORMAN
CONTESTI
campie
154497
TELEORMAN
STOROBANEASA
campie
153339
TELEORMAN
MARZANESTI
campie
152993
TELEORMAN
FRUMOASA
campie
151834
TELEORMAN
POROSCHIA
campie
154914
TELEORMAN
VIISOARA
campie
152797
TELEORMAN
DRACSENEI
campie
153972
TELEORMAN
SACENI
campie
154013
TELEORMAN
SCRIOASTEA
campie
154139
TELEORMAN
SEACA
campie
152868
TELEORMAN
DRAGANESTI DE VEDE
campie
152412
TELEORMAN
CALMATUIU
campie
152270
TELEORMAN
BUJORENI
campie
155136
TELEORMAN
PURANI
campie
152083
TELEORMAN
BLEJESTI
campie
154834
TELEORMAN
TIGANESTI
campie
152252
TELEORMAN
BRANCENI
campie
154380
TELEORMAN
SMARDIOASA
campie
153106
TELEORMAN
IZVOARELE
campie
153623
TELEORMAN
PLOPII-SLAVITESTI
campie
155083
TELEORMAN
BECIU
campie
152617
TELEORMAN
CRANGENI
campie
155145
TELEORMAN
SAELELE
campie
154184
TELEORMAN
SEGARCEA-VALE
campie
151870
TELEORMAN
MUNICIPIUL ROSIORI DE VEDE
campie
153936
TELEORMAN
SALCIA
campie
157781
TIMIS
MORAVITA
campie
156669
TIMIS
DENTA
campie
155458
TIMIS
ORAS DETA
campie
155591
TIMIS
BANLOC
campie
159491
TIMIS
LIVEZILE
campie
157273
TIMIS
GIERA
campie
159366
TIMIS
BIRDA
campie
157086
TIMIS
ORAS GATAIA
campie
159400
TIMIS
GHILAD
campie
159339
TIMIS
VOITEG
campie
157004
TIMIS
FOENI
campie
159035
TIMIS
TORMAC
campie
157424
TIMIS
JEBEL
campie
156357
TIMIS
ORAS CIACOVA
campie
157923
TIMIS
NITCHIDORF
campie
157317
TIMIS
GIULVAZ
campie
157497
TIMIS
LIEBLING
campie
159525
TIMIS
OTELEC
campie
157031
TIMIS
GAVOJDIA
campie
159446
TIMIS
PADURENI
campie
159437
TIMIS
PARTA
campie
158449
TIMIS
SACOSU TURCESC
campie
158065
TIMIS
PECIU NOU
campie
158779
TIMIS
SAG
campie
156311
TIMIS
CHEVERESU MARE
campie
156106
TIMIS
BOLDUR
campie
155314
TIMIS
GIROC
campie
159142
TIMIS
UIVAR
campie
158243
TIMIS
RACOVITA
campie
158699
TIMIS
SANMIHAIU ROMAN
campie
157834
TIMIS
MOSNITA NOUA
campie
156473
TIMIS
COSTEIU
campie
159516
TIMIS
BUCOVAT
campie
156277
TIMIS
CENEI
campie
159375
TIMIS
CHECEA
campie
155797
TIMIS
BELINT
campie
155289
TIMIS
GHIRODA
campie
155261
TIMIS
DUMBRAVITA
campie
158564
TIMIS
SACALAZ
campie
155243
TIMIS
MUNICIPIUL TIMISOARA
campie
158966
TIMIS
TOPOLOVATU MARE
campie
155546
TIMIS
BALINT
campie
156213
TIMIS
CARPINIS
campie
155494
TIMIS
ORAS JIMBOLIA
campie
157193
TIMIS
GHIZELA
campie
158396
TIMIS
REMETEA MARE
campie
157246
TIMIS
GIARMATA
campie
155760
TIMIS
BECICHERECU MIC
campie
159384
TIMIS
DUDESTII NOI
campie
159428
TIMIS
IECEA MARE
campie
158314
TIMIS
ORAS RECAS
campie
155911
TIMIS
BILED
campie
155662
TIMIS
BARA
campie
158653
TIMIS
SANANDREI
campie
158181
TIMIS
PISCHIA
campie
158608
TIMIS
SECAS
campie
157451
TIMIS
LENAUHEIM
campie
156437
TIMIS
COMLOSU MARE
campie
157969
TIMIS
OHABA LUNGA
campie
159464
TIMIS
SANDRA
campie
159419
TIMIS
GOTTLOB
campie
158528
TIMIS
SATCHINEZ
campie
159393
TIMIS
FIBIS
campie
158010
TIMIS
ORTISOARA
campie
158859
TIMIS
TEREMIA MARE
campie
157530
TIMIS
LOVRIN
campie
159507
TIMIS
PESAC
campie
159473
TIMIS
TOMNATIC
campie
159213
TIMIS
VARIAS
campie
157683
TIMIS
MASLOC
campie
159482
TIMIS
VALCANI
campie
158109
TIMIS
PERIAM
campie
155528
TIMIS
ORAS SANNICOLAU MARE
campie
159455
TIMIS
SARAVALE
campie
156712
TIMIS
DUDESTII VECHI
campie
158733
TIMIS
SANPETRU MARE
campie
155724
TIMIS
BEBA VECHE
campie
156259
TIMIS
CENAD
campie
160047
TULCEA
CEATALCHIOI
campie
160458
TULCEA
GRINDU
campie
160779
TULCEA
MALIUC
campie
161133
TULCEA
PARDINA
campie
160172
TULCEA
CHILIA VECHE
campie
160261
TULCEA
CRISAN
campie
161231
TULCEA
SFANTU GHEORGHE
campie
160911
TULCEA
MURIGHIOL
campie
161482
TULCEA
VALEA NUCARILOR
campie
159614
TULCEA
MUNICIPIUL TULCEA
campie
161053
TULCEA
NUFARU
campie
161302
TULCEA
SOMOVA
campie
160724
TULCEA
MAHMUDIA
campie
161552
TULCEA
BESTEPE
campie
159687
TULCEA
ORAS ISACCEA
campie
161035
TULCEA
NICULITEL
campie
160387
TULCEA
FRECATEI
campie
160617
TULCEA
JIJILA
campie
161525
TULCEA
I.C.BRATIANU
campie
161286
TULCEA
SMARDAN
campie
161464
TULCEA
TURCOAIA
campie
159730
TULCEA
ORAS MACIN
campie
159945
TULCEA
CARCALIU
campie
160305
TULCEA
DAENI
campie
159650
TULCEA
ORAS BABADAG
campie
161179
TULCEA
SARICHIOI
campie
159785
TULCEA
BAIA
campie
161259
TULCEA
SLAVA CERCHEZA
campie
160831
TULCEA
MIHAI BRAVU
campie
161543
TULCEA
VACARENI
campie
160092
TULCEA
CEAMURLIA DE JOS
campie
160877
TULCEA
MIHAIL KOGALNICEANU
campie
160644
TULCEA
JURILOVCA
campie
161151
TULCEA
PECENEAGA
campie
161106
TULCEA
OSTROV
campie
159767
TULCEA
ORAS SULINA
campie
159883
TULCEA
C.A. ROSETTI
campie
170612
VALCEA
LALOSU
campie
169583
VALCEA
FAURESTI
campie
174218
VALCEA
VOICESTI
campie
174502
VALCEA
DICULESTI
campie
173748
VALCEA
STEFANESTI
campie
173793
VALCEA
SUSANI
campie
171209
VALCEA
MADULARI
campie
162559
VASLUI
BLAGESTI
campie
163789
VASLUI
EPURENI
campie
164981
VASLUI
ORAS MURGENI
campie
163832
VASLUI
FALCIU
campie
163903
VASLUI
GAGESTI
campie
162498
VASLUI
BEREZENI
campie
166672
VASLUI
VETRISOAIA
campie
164749
VASLUI
LUNCA BANULUI
campie
164277
VASLUI
DIMITRIE CANTEMIR
campie
165979
VASLUI
STANILESTI
campie
163681
VASLUI
DUDA-EPURENI
campie
163618
VASLUI
DRANCENI
campie
161829
VASLUI
MUNICIPIUL HUSI
campie
165185
VASLUI
PADURENI
campie
175590
VRANCEA
CIORASTI
campie
175206
VRANCEA
BALESTI
campie
176613
VRANCEA
MAICANESTI
campie
177600
VRANCEA
SIHLEA
campie
175938
VRANCEA
DUMBRAVENI
campie
177986
VRANCEA
TATARANU
campie
176301
VRANCEA
GUGESTI
campie
176855
VRANCEA
NANESTI
campie
178938
VRANCEA
GOLOGANU
campie
177726
VRANCEA
SLOBOZIA CIORASTI
campie
178821
VRANCEA
VULTURU
campie
176748
VRANCEA
MILCOVUL
campie
174824
VRANCEA
GOLESTI
campie
174780
VRANCEA
CAMPINEANCA
campie
174744
VRANCEA
MUNICIPIUL FOCSANI
campie
178929
VRANCEA
BILIESTI
campie
175019
VRANCEA
ORAS ODOBESTI
campie
177352
VRANCEA
PUFESTI
campie
177842
VRANCEA
SURAIA
campie
178956
VRANCEA
RASTOACA
campie
178607
VRANCEA
VANATORI
campie
176212
VRANCEA
GAROAFA
campie
178947
VRANCEA
OBREJITA
campie
174922
VRANCEA
ORAS MARASESTI
campie
4482
ALBA
GARBOVA
deal
4106
ALBA
CALNIC
deal
7044
ALBA
SALISTEA
deal
9019
ALBA
CUT
deal
7810
ALBA
SIBOT
deal
4268
ALBA
DOSTAT
deal
1874
ALBA
MUNICIPIUL SEBES
deal
4240
ALBA
DAIA ROMANA
deal
7945
ALBA
SPRING
deal
8826
ALBA
VINTU DE JOS
deal
6930
ALBA
ROSIA DE SECAS
deal
3761
ALBA
CENADE
deal
1071
ALBA
CIUGUD
deal
3805
ALBA
CERGAU
deal
2988
ALBA
BERGHIN
deal
6164
ALBA
OHABA
deal
8354
ALBA
VALEA LUNGA
deal
7384
ALBA
SANTIMBRU
deal
4188
ALBA
CRACIUNELU DE JOS
deal
5700
ALBA
MIHALT
deal
1348
ALBA
MUNICIPIUL BLAJ
deal
8096
ALBA
ORAS TEIUS
deal
3958
ALBA
CETATEA DE BALTA
deal
6547
ALBA
RADESTI
deal
5103
ALBA
JIDVEI
deal
7865
ALBA
SONA
deal
5210
ALBA
LOPADEA NOUA
deal
4703
ALBA
HOPARTA
deal
1213
ALBA
MUNICIPIUL AIUD
deal
4302
ALBA
FARAU
deal
5755
ALBA
MIRASLAU
deal
1794
ALBA
ORAS OCNA MURES
deal
6048
ALBA
NOSLAC
deal
5309
ALBA
LUNCA MURESULUI
deal
8158
ALBA
UNIREA
deal
9026
ALBA
BUCERDEA GRANOASA
deal
7348
ALBA
SANCEL
deal
1017
ALBA
MUNICIPIUL ALBA IULIA
deal
12402
ARAD
SISTAROVAT
deal
10765
ARAD
DORGOS
deal
12778
ARAD
ZABRANI
deal
12572
ARAD
VARADIA DE MURES
deal
11842
ARAD
SAVARSIN
deal
10104
ARAD
BARZAVA
deal
10514
ARAD
COVASINT
deal
9743
ARAD
ALMAS
deal
11762
ARAD
PLESCUTA
deal
12457
ARAD
TAUT
deal
10293
ARAD
BUTENI
deal
12509
ARAD
TARNOVA
deal
12288
ARAD
SILINDIA
deal
10051
ARAD
BARSA
deal
10701
ARAD
DIECI
deal
10943
ARAD
GURAHONT
deal
10195
ARAD
BOCSIG
deal
11307
ARAD
IGNESTI
deal
10532
ARAD
CRAIVA
deal
10346
ARAD
CARAND
deal
9690
ARAD
ORAS SEBIS
deal
11664
ARAD
PETRIS
deal
9930
ARAD
BELIU
deal
11236
ARAD
HASMAS
deal
10453
ARAD
CONOP
deal
18028
ARGES
POIANA LACULUI
deal
13757
ARGES
ORAS TOPOLOVENI
deal
15554
ARGES
CIOMAGESTI
deal
15652
ARGES
COCU
deal
19392
ARGES
UDA
deal
13301
ARGES
ORAS MIOVENI
deal
15108
ARGES
CALINESTI
deal
16132
ARGES
CUCA
deal
14352
ARGES
BELETI-NEGRESTI
deal
17209
ARGES
MICESTI
deal
17101
ARGES
MERISANI
deal
16365
ARGES
DARMANESTI
deal
19338
ARGES
TITESTI
deal
16285
ARGES
DAVIDESTI
deal
17423
ARGES
MORARESTI
deal
14726
ARGES
BOTESTI
deal
17913
ARGES
POIENARII DE ARGES
deal
18778
ARGES
STALPENI
deal
20055
ARGES
VULTURESTI
deal
14165
ARGES
BAICULESTI
deal
15901
ARGES
COSESTI
deal
15493
ARGES
CIOFRANGENI
deal
16659
ARGES
HARTIESTI
deal
17254
ARGES
MIHAESTI
deal
13622
ARGES
MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES
deal
19999
ARGES
VLADESTI
deal
19249
ARGES
TIGVENI
deal
17851
ARGES
PIETROSANI
deal
18670
ARGES
SCHITU GOLESTI
deal
19695
ARGES
VALEA IASULUI
deal
19631
ARGES
VALEA DANULUI
deal
16454
ARGES
DOMNESTI
deal
15313
ARGES
CEPARI
deal
16551
ARGES
GODENI
deal
13819
ARGES
ALBESTII DE ARGES
deal
14584
ARGES
BOGATI
deal
16427
ARGES
DOBRESTI
deal
17049
ARGES
MALURENI
deal
17619
ARGES
MUSATESTI
deal
15983
ARGES
COTMEANA
deal
16506
ARGES
DRAGANU
deal
13392
ARGES
ORAS STEFANESTI
deal
13169
ARGES
MUNICIPIUL PITESTI
deal
14272
ARGES
BALILESTI
deal
14851
ARGES
BUDEASA
deal
26029
BACAU
URECHESTI
deal
21720
BACAU
CASIN
deal
21560
BACAU
BOGDANESTI
deal
24524
BACAU
PODU TURCULUI
deal
20670
BACAU
STEFAN CEL MARE
deal
24276
BACAU
PARGARESTI
deal
25825
BACAU
TARGU TROTUS
deal
23948
BACAU
ORBENI
deal
22834
BACAU
GLAVANESTI
deal
24034
BACAU
PARAVA
deal
21971
BACAU
CORBASCA
deal
22237
BACAU
DEALU MORII
deal
24766
BACAU
RACACIUNI
deal
21855
BACAU
CLEJA
deal
22665
BACAU
GAICEANA
deal
24187
BACAU
PANCESTI
deal
23289
BACAU
LIVEZI
deal
22460
BACAU
FARAOANI
deal
23494
BACAU
MOTOSENI
deal
22941
BACAU
HORGESTI
deal
26118
BACAU
VULTURENI
deal
25148
BACAU
SANDULENI
deal
24631
BACAU
PODURI
deal
21338
BACAU
BERESTI-TAZLAU
deal
21098
BACAU
ARDEOANI
deal
23387
BACAU
MAGIRESTI
deal
25521
BACAU
STANISESTI
deal
25629
BACAU
STRUGARI
deal
20411
BACAU
MAGURA
deal
24837
BACAU
RACHITOASA
deal
25932
BACAU
UNGURENI
deal
21668
BACAU
BUHOCI
deal
25291
BACAU
SCORTENI
deal
24338
BACAU
PARJOL
deal
20313
BACAU
HEMEIUS
deal
22781
BACAU
GARLENI
deal
25861
BACAU
TRAIAN
deal
26361
BACAU
PRAJESTI
deal
26379
BACAU
ITESTI
deal
26353
BACAU
ODOBESTI
deal
21506
BACAU
BLAGESTI
deal
25228
BACAU
SAUCESTI
deal
21249
BACAU
BERESTI-BISTRITA
deal
23644
BACAU
NEGRI
deal
24711
BACAU
RACOVA
deal
20778
BACAU
ORAS BUHUSI
deal
22111
BACAU
DAMIENESTI
deal
23207
BACAU
LIPOVA
deal
22576
BACAU
FILIPESTI
deal
22488
BACAU
FILIPENI
deal
23868
BACAU
ONCESTI
deal
23047
BACAU
HURUIESTI
deal
22059
BACAU
COTOFANESTI
deal
21757
BACAU
CAIUTI
deal
21454
BACAU
BARSANESTI
deal
20607
BACAU
GURA VAII
deal
22898
BACAU
HELEGIU
deal
26346
BACAU
GIOSENI
deal
26338
BACAU
BUCIUMI
deal
24999
BACAU
ROSIORI
deal
23127
BACAU
IZVORU BERHECIULUI
deal
21891
BACAU
COLONESTI
deal
25362
BACAU
SECUIENI
deal
24427
BACAU
PLOPANA
deal
24089
BACAU
PARINCEA
deal
25692
BACAU
TAMASI
deal
23715
BACAU
NICOLAE BALCESCU
deal
20563
BACAU
MUNICIPIUL ONESTI
deal
23350
BACAU
LUIZI-CALUGARA
deal
26320
BACAU
SARATA
deal
20466
BACAU
MARGINENI
deal
20297
BACAU
MUNICIPIUL BACAU
deal
20359
BACAU
LETEA VECHE
deal
20876
BACAU
MUNICIPIUL MOINESTI
deal
26083
BACAU
VALEA SEACA
deal
25068
BACAU
SASCUT
deal
25745
BACAU
TATARASTI
deal
28193
BIHOR
CARPINET
deal
26840
BIHOR
ORAS STEI
deal
30773
BIHOR
RIENI
deal
27971
BIHOR
BUNTESTI
deal
29243
BIHOR
DRAGANESTI
deal
26804
BIHOR
MUNICIPIUL BEIUS
deal
31422
BIHOR
SOIMI
deal
30229
BIHOR
OLCEA
deal
30416
BIHOR
POCOLA
deal
31921
BIHOR
UILEACU DE BEIUS
deal
30719
BIHOR
REMETEA
deal
28763
BIHOR
COCIUBA MARE
deal
28139
BIHOR
CAPALNA
deal
30648
BIHOR
RABAGANI
deal
30470
BIHOR
POMEZEU
deal
31057
BIHOR
SAMBATA
deal
29573
BIHOR
HOLOD
deal
29813
BIHOR
LAZARENI
deal
29154
BIHOR
DOBRESTI
deal
28335
BIHOR
CEICA
deal
29341
BIHOR
DRAGESTI
deal
29519
BIHOR
HIDISELU DE SUS
deal
32090
BIHOR
VARCIOROG
deal
31976
BIHOR
VADU CRISULUI
deal
26582
BIHOR
SANMARTIN
deal
28816
BIHOR
COPACEL
deal
30069
BIHOR
MAGESTI
deal
26742
BIHOR
ASTILEU
deal
31878
BIHOR
TETCHEA
deal
30274
BIHOR
OSORHEI
deal
30871
BIHOR
SACADAT
deal
29902
BIHOR
LUGASU DE JOS
deal
29724
BIHOR
INEU
deal
31716
BIHOR
TILEAGD
deal
32161
BIHOR
PALEU
deal
26564
BIHOR
MUNICIPIUL ORADEA
deal
27757
BIHOR
BRUSTURI
deal
28415
BIHOR
CETARIU
deal
31128
BIHOR
SARBI
deal
31208
BIHOR
SPINUS
deal
29038
BIHOR
DERNA
deal
30568
BIHOR
POPESTI
deal
31262
BIHOR
SUPLACU DE BARCAU
deal
31654
BIHOR
TAUTEU
deal
27329
BIHOR
BALC
deal
27070
BIHOR
ABRAM
deal
27506
BIHOR
BOIANU MARE
deal
32045
BIHOR
VIISOARA
deal
27212
BIHOR
AUSEU
deal
34422
BISTRITA-NASAUD
SILIVASU DE CAMPIE
deal
35312
BISTRITA-NASAUD
URMENIS
deal
33881
BISTRITA-NASAUD
MILAS
deal
33845
BISTRITA-NASAUD
MICESTII DE CAMPIE
deal
34477
BISTRITA-NASAUD
SANMIHAIU DE CAMPIE
deal
33952
BISTRITA-NASAUD
MONOR
deal
33015
BISTRITA-NASAUD
CHIOCHIS
deal
34645
BISTRITA-NASAUD
SIEU
deal
33658
BISTRITA-NASAUD
MATEI
deal
33435
BISTRITA-NASAUD
LECHINTA
deal
32704
BISTRITA-NASAUD
BUDACU DE JOS
deal
34770
BISTRITA-NASAUD
SIEU-ODORHEI
deal
32660
BISTRITA-NASAUD
BRANISTEA
deal
32483
BISTRITA-NASAUD
ORAS BECLEAN
deal
33541
BISTRITA-NASAUD
LIVEZILE
deal
34173
BISTRITA-NASAUD
PETRU RARES
deal
33382
BISTRITA-NASAUD
JOSENII BARGAULUI
deal
33202
BISTRITA-NASAUD
DUMITRA
deal
35269
BISTRITA-NASAUD
URIU
deal
179953
BISTRITA-NASAUD
CICEU- MIHAIESTI
deal
33122
BISTRITA-NASAUD
CHIUZA
deal
33989
BISTRITA-NASAUD
NIMIGEA
deal
32768
BISTRITA-NASAUD
BUDESTI
deal
34985
BISTRITA-NASAUD
TEACA
deal
34903
BISTRITA-NASAUD
SINTEREAG
deal
32394
BISTRITA-NASAUD
MUNICIPIUL BISTRITA
deal
34690
BISTRITA-NASAUD
SIEU-MAGHERUS
deal
33275
BISTRITA-NASAUD
GALATII BISTRITEI
deal
33765
BISTRITA-NASAUD
MARISELU
deal
37280
BOTOSANI
ORAS FLAMANZI
deal
39872
BOTOSANI
VORONA
deal
39975
BOTOSANI
COSULA
deal
36907
BOTOSANI
CRISTESTI
deal
36756
BOTOSANI
CORNI
deal
35759
BOTOSANI
CURTESTI
deal
39738
BOTOSANI
VLADENI
deal
36453
BOTOSANI
ORAS BUCECEA
deal
38063
BOTOSANI
MIHAI EMINESCU
deal
37850
BOTOSANI
LEORDA
deal
36373
BOTOSANI
BRAESTI
deal
39694
BOTOSANI
VARFU CAMPULUI
deal
39612
BOTOSANI
VACULESTI
deal
39942
BOTOSANI
LOZNA
deal
39967
BOTOSANI
CANDESTI
deal
38161
BOTOSANI
MIHAILENI
deal
39122
BOTOSANI
SENDRICENI
deal
36006
BOTOSANI
MUNICIPIUL DOROHOI
deal
37011
BOTOSANI
DERSCA
deal
37672
BOTOSANI
HILISEU-HORIA
deal
36202
BOTOSANI
AVRAMENI
deal
37823
BOTOSANI
IBANESTI
deal
40035
BOTOSANI
ADASENI
deal
38544
BOTOSANI
POMARLA
deal
36952
BOTOSANI
CRISTINESTI
deal
36532
BOTOSANI
CONCESTI
deal
38982
BOTOSANI
SUHARAU
deal
39658
BOTOSANI
VIISOARA
deal
36809
BOTOSANI
COTUSCA
deal
37770
BOTOSANI
HUDESTI
deal
35946
BOTOSANI
ORAS DARABANI
deal
38633
BOTOSANI
RADAUTI-PRUT
deal
38492
BOTOSANI
PALTINIS
deal
37324
BOTOSANI
FRUMUSICA
deal
39391
BOTOSANI
TUDORA
deal
40214
BRASOV
ORAS GHIMBAV
deal
40465
BRASOV
ORAS VICTORIA
deal
41925
BRASOV
SANPETRU
deal
41667
BRASOV
PREJMER
deal
40606
BRASOV
BOD
deal
42307
BRASOV
VOILA
deal
41417
BRASOV
MANDRA
deal
40278
BRASOV
MUNICIPIUL FAGARAS
deal
41818
BRASOV
SERCAIA
deal
41578
BRASOV
PARAU
deal
40857
BRASOV
COMANA
deal
42076
BRASOV
TICUSU
deal
42156
BRASOV
UNGRA
deal
41284
BRASOV
JIBERT
deal
40394
BRASOV
ORAS RUPEA
deal
41248
BRASOV
HOMOROD
deal
40768
BRASOV
CATA
deal
41033
BRASOV
HALCHIU
deal
40955
BRASOV
FELDIOARA
deal
40544
BRASOV
BECLEAN
deal
41088
BRASOV
HARMAN
deal
40820
BRASOV
CINCU
deal
41943
BRASOV
SOARS
deal
41701
BRASOV
RACOS
deal
42498
BRASOV
AUGUSTIN
deal
47854
BUZAU
NAENI
deal
45619
BUZAU
BREAZA
deal
48487
BUZAU
PIETROASELE
deal
47453
BUZAU
MEREI
deal
49643
BUZAU
TISAU
deal
46313
BUZAU
CISLAU
deal
50102
BUZAU
VERNESTI
deal
47337
BUZAU
MAGURA
deal
50549
BUZAU
UNGURIU
deal
50326
BUZAU
VIPERESTI
deal
48771
BUZAU
POSTA CALNAU
deal
45334
BUZAU
BLAJANI
deal
46019
BUZAU
CERNATESTI
deal
48557
BUZAU
PARSCOV
deal
45101
BUZAU
BERCA
deal
50415
BUZAU
ZARNESTI
deal
48922
BUZAU
RACOVITENI
deal
45003
BUZAU
BECENI
deal
47818
BUZAU
MURGESTI
deal
47006
BUZAU
GREBANU
deal
49313
BUZAU
SCORTOASA
deal
47417
BUZAU
MARGARITESTI
deal
48165
BUZAU
PARDOSI
deal
49769
BUZAU
TOPLICENI
deal
45673
BUZAU
BUDA
deal
48682
BUZAU
PODGORIA
deal
53489
CARAS-SEVERIN
CORONINI
deal
53853
CARAS-SEVERIN
SICHEVITA
deal
52909
CARAS-SEVERIN
GARNIC
deal
51056
CARAS-SEVERIN
ORAS MOLDOVA NOUA
deal
53513
CARAS-SEVERIN
POJEJENA
deal
54109
CARAS-SEVERIN
SOCOL
deal
53345
CARAS-SEVERIN
NAIDAS
deal
53675
CARAS-SEVERIN
RACASDIA
deal
51118
CARAS-SEVERIN
ORAS ORAVITA
deal
54500
CARAS-SEVERIN
VARADIA
deal
52035
CARAS-SEVERIN
CIUDANOVITA
deal
52990
CARAS-SEVERIN
GRADINARI
deal
52954
CARAS-SEVERIN
GORUIA
deal
54305
CARAS-SEVERIN
TICVANIU MARE
deal
53167
CARAS-SEVERIN
LUPAC
deal
52696
CARAS-SEVERIN
DOGNECEA
deal
54350
CARAS-SEVERIN
TARNOVA
deal
50987
CARAS-SEVERIN
OCNA DE FIER
deal
53425
CARAS-SEVERIN
PALTINIS
deal
51626
CARAS-SEVERIN
BREBU
deal
50969
CARAS-SEVERIN
ORAS BOCSA
deal
52758
CARAS-SEVERIN
EZERIS
deal
51010
CARAS-SEVERIN
MUNICIPIUL CARANSEBES
deal
51500
CARAS-SEVERIN
BERZOVIA
deal
54699
CARAS-SEVERIN
ZORLENTU MARE
deal
53639
CARAS-SEVERIN
RAMNA
deal
53372
CARAS-SEVERIN
OBREJA
deal
54537
CARAS-SEVERIN
VERMES
deal
51877
CARAS-SEVERIN
CONSTANTIN DAICOVICIU
deal
53791
CARAS-SEVERIN
SASCA MONTANA
deal
51984
CARAS-SEVERIN
CIUCHICI
deal
53755
CARAS-SEVERIN
SACU
deal
52062
CARAS-SEVERIN
COPACELE
deal
52785
CARAS-SEVERIN
FARLIUG
deal
52856
CARAS-SEVERIN
FOROTIC
deal
52650
CARAS-SEVERIN
DOCLIN
deal
58311
CLUJ
LUNA
deal
55357
CLUJ
MUNICIPIUL CAMPIA TURZII
deal
56844
CLUJ
CEANU MARE
deal
57742
CLUJ
FRATA
deal
57706
CLUJ
FLORESTI
deal
59657
CLUJ
SUATU
deal
56522
CLUJ
CAMARASU
deal
58623
CLUJ
MOCIU
deal
56354
CLUJ
CAIANU
deal
58259
CLUJ
JUCU
deal
56773
CLUJ
CATINA
deal
58794
CLUJ
PALATCA
deal
57831
CLUJ
GEACA
deal
57948
CLUJ
GARBAU
deal
55446
CLUJ
ORAS HUEDIN
deal
56210
CLUJ
BONTIDA
deal
56265
CLUJ
BORSA
deal
59586
CLUJ
SANPAUL
deal
59416
CLUJ
SIC
deal
55473
CLUJ
AGHIRESU
deal
60099
CLUJ
VULTURENI
deal
57546
CLUJ
DABACA
deal
55776
CLUJ
ASCHILEU
deal
55384
CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
deal
57644
CLUJ
FIZESU GHERLII
deal
55623
CLUJ
ALUNIS
deal
58856
CLUJ
PANTICEU
deal
58552
CLUJ
MINTIU GHERLII
deal
56096
CLUJ
BOBALNA
deal
59130
CLUJ
RECEA-CRISTUR
deal
55062
CLUJ
CUZDRIOARA
deal
59942
CLUJ
VAD
deal
57314
CLUJ
CATCAU
deal
56666
CLUJ
CASEIU
deal
55838
CLUJ
BACIU
deal
56988
CLUJ
CHINTENI
deal
56327
CLUJ
BUZA
deal
59826
CLUJ
TAGA
deal
55160
CLUJ
MICA
deal
55687
CLUJ
APAHIDA
deal
57350
CLUJ
COJOCNA
deal
58990
CLUJ
PLOSCOS
deal
58142
CLUJ
ICLOD
deal
57449
CLUJ
CORNESTI
deal
55598
CLUJ
AITON
deal
54975
CLUJ
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
deal
56425
CLUJ
CALARASI
deal
58918
CLUJ
PETRESTII DE JOS
deal
55311
CLUJ
SANDULESTI
deal
59764
CLUJ
TURENI
deal
55106
CLUJ
JICHISU DE JOS
deal
55008
CLUJ
MUNICIPIUL DEJ
deal
55277
CLUJ
MIHAI VITEAZU
deal
55259
CLUJ
MUNICIPIUL TURDA
deal
58721
CLUJ
MOLDOVENESTI
deal
60062
CLUJ
VIISOARA
deal
59693
CLUJ
TRITENII DE JOS
deal
64238
COVASNA
CHICHIS
deal
64639
COVASNA
OZUN
deal
64773
COVASNA
RECI
deal
64005
COVASNA
BRATES
deal
63937
COVASNA
BOROSNEU MARE
deal
63394
COVASNA
MUNICIPIUL SFANTU GHEORGHE
deal
64130
COVASNA
CATALINA
deal
63740
COVASNA
MUNICIPIUL TARGU SECUIESC
deal
64425
COVASNA
ILIENI
deal
63447
COVASNA
ORAS BARAOLT
deal
68002
DAMBOVITA
MANESTI
deal
67595
DAMBOVITA
GURA OCNITEI
deal
65431
DAMBOVITA
RAZVAD
deal
65379
DAMBOVITA
ANINOASA
deal
65477
DAMBOVITA
SOTANGA
deal
65413
DAMBOVITA
DOICESTI
deal
65841
DAMBOVITA
MUNICIPIUL MORENI
deal
68324
DAMBOVITA
OCNITA
deal
68921
DAMBOVITA
TATARANI
deal
67522
DAMBOVITA
GLODENI
deal
179640
DAMBOVITA
VULCANA-PANDELE
deal
66009
DAMBOVITA
BRANESTI
deal
66526
DAMBOVITA
CANDESTI
deal
179908
DAMBOVITA
PIETRARI
deal
65921
DAMBOVITA
ORAS PUCIOASA
deal
69526
DAMBOVITA
VOINESTI
deal
65609
DAMBOVITA
ORAS FIENI
deal
67942
DAMBOVITA
MALU CU FLORI
deal
65645
DAMBOVITA
MOTAIENI
deal
69615
DAMBOVITA
VULCANA-BAI
deal
67835
DAMBOVITA
LUDESTI
deal
70744
DOLJ
ARGETOAIA
deal
73102
DOLJ
MELINESTI
deal
74956
DOLJ
TALPAS
deal
72276
DOLJ
FARCAS
deal
77377
GALATI
TEPU
deal
77509
GALATI
VARLEZI
deal
76497
GALATI
GOHOR
deal
77028
GALATI
PRIPONESTI
deal
75819
GALATI
BUCIUMENI
deal
75766
GALATI
BRAHASESTI
deal
75917
GALATI
CERTESTI
deal
76175
GALATI
DRAGUSENI
deal
75542
GALATI
BALABANESTI
deal
75338
GALATI
ORAS BERESTI
deal
77561
GALATI
RADESTI
deal
75356
GALATI
BERESTI-MERIA
deal
75613
GALATI
BALASESTI
deal
77587
GALATI
POIANA
deal
82314
GORJ
STOINA
deal
79157
GORJ
BORASCU
deal
82555
GORJ
TURBUREA
deal
82779
GORJ
VAGIULESTI
deal
82617
GORJ
ORAS TURCENI
deal
79077
GORJ
BOLBOSI
deal
79497
GORJ
CAPRENI
deal
81656
GORJ
SAMARINESTI
deal
82733
GORJ
URDARI
deal
80506
GORJ
HUREZANI
deal
81264
GORJ
PLOPSORU
deal
78604
GORJ
ANINOASA
deal
82047
GORJ
SLIVILESTI
deal
80249
GORJ
DRAGOTESTI
deal
80043
GORJ
DANCIULESTI
deal
81816
GORJ
SAULESTI
deal
82831
GORJ
VLADIMIR
deal
79585
GORJ
CATUNELE
deal
82243
GORJ
STEJARI
deal
78141
GORJ
MUNICIPIUL MOTRU
deal
80846
GORJ
MATASARI
deal
78828
GORJ
BARBATESTI
deal
78454
GORJ
ORAS TICLENI
deal
80613
GORJ
JUPANESTI
deal
79004
GORJ
BALTENI
deal
80766
GORJ
LOGRESTI
deal
79656
GORJ
CIUPERCENI
deal
80711
GORJ
LICURICI
deal
80365
GORJ
GLOGOVA
deal
78926
GORJ
BERLESTI
deal
78016
GORJ
DRAGUTESTI
deal
80123
GORJ
DANESTI
deal
78329
GORJ
ORAS TARGU CARBUNESTI
deal
79406
GORJ
BUSTUCHIN
deal
82396
GORJ
TELESTI
deal
80427
GORJ
GODINESTI
deal
78472
GORJ
ALBENI
deal
81861
GORJ
SCOARTA
deal
77910
GORJ
BALESTI
deal
81497
GORJ
ROSIA DE AMARADIA
deal
77812
GORJ
MUNICIPIUL TARGU JIU
deal
81415
GORJ
PRIGORIA
deal
78668
GORJ
ARCANI
deal
78748
GORJ
BALANESTI
deal
80677
GORJ
LELESTI
deal
78873
GORJ
BENGESTI-CIOCADIA
deal
81754
GORJ
SACELU
deal
79362
GORJ
BUMBESTI-PITIC
deal
78542
GORJ
ALIMPESTI
deal
78089
GORJ
TURCINESTI
deal
79932
GORJ
CRUSET
deal
79736
GORJ
CALNIC
deal
80980
GORJ
NEGOMIR
deal
80285
GORJ
FARCASESTI
deal
82895
GORJ
ORAS ROVINARI
deal
86487
HARGHITA
PORUMBENI
deal
85582
HARGHITA
SECUIENI
deal
85127
HARGHITA
MUGENI
deal
83525
HARGHITA
ORAS CRISTURU SECUIESC
deal
85984
HARGHITA
SIMONESTI
deal
83785
HARGHITA
ATID
deal
91624
HUNEDOARA
TOTESTI
deal
88644
HUNEDOARA
BRETEA ROMANA
deal
86936
HUNEDOARA
TELIUCU INFERIOR
deal
87424
HUNEDOARA
ORAS CALAN
deal
90262
HUNEDOARA
MARTINESTI
deal
91688
HUNEDOARA
TURDAS
deal
87638
HUNEDOARA
MUNICIPIUL ORASTIE
deal
89954
HUNEDOARA
LAPUGIU DE JOS
deal
89856
HUNEDOARA
ILIA
deal
89080
HUNEDOARA
BURJUC
deal
88546
HUNEDOARA
BRANISCA
deal
89687
HUNEDOARA
GURASADA
deal
92177
HUNEDOARA
ZAM
deal
89428
HUNEDOARA
DOBRA
deal
90431
HUNEDOARA
PESTISU MIC
deal
86810
HUNEDOARA
MUNICIPIUL HUNEDOARA
deal
86687
HUNEDOARA
MUNICIPIUL DEVA
deal
89801
HUNEDOARA
HARAU
deal
91330
HUNEDOARA
SOIMUS
deal
91731
HUNEDOARA
GENERAL BERTHELOT
deal
87576
HUNEDOARA
ORAS HATEG
deal
87665
HUNEDOARA
ORAS SIMERIA
deal
88047
HUNEDOARA
BACIA
deal
90994
HUNEDOARA
ROMOS
deal
98202
IASI
MOSNA
deal
97553
IASI
IPATELE
deal
98220
IASI
MOTCA
deal
96147
IASI
CEPLENITA
deal
100335
IASI
RACHITENI
deal
97811
IASI
MIRCESTI
deal
97777
IASI
MADARJAC
deal
96110
IASI
BUTEA
deal
100362
IASI
CIOHORANI
deal
95612
IASI
ALEXANDRU I. CUZA
deal
98051
IASI
MIROSLOVESTI
deal
100326
IASI
HARMANESTI
deal
99539
IASI
TODIRESTI
deal
100086
IASI
VANATORI
deal
96478
IASI
COTNARI
deal
98168
IASI
MOGOSESTI-SIRET
deal
97438
IASI
HALAUCESTI
deal
100308
IASI
DRAGUSENI
deal
96593
IASI
COZMESTI
deal
97241
IASI
GRAJDURI
deal
97875
IASI
MIRONEASA
deal
98113
IASI
MOGOSESTI
deal
95088
IASI
BARNOVA
deal
99968
IASI
VALEA SEACA
deal
96637
IASI
CRISTESTI
deal
98998
IASI
SCOBINTI
deal
99101
IASI
SIRETEL
deal
99209
IASI
STRUNGA
deal
99165
IASI
STOLNICENI-PRAJESCU
deal
95391
IASI
MUNICIPIUL PASCANI
deal
96664
IASI
CUCUTENI
deal
97606
IASI
LESPEZI
deal
100282
IASI
COSTESTI
deal
98827
IASI
SCHITU DUCA
deal
99478
IASI
TATARUSI
deal
97465
IASI
HELESTENI
deal
95355
IASI
ORAS HARLAU
deal
98916
IASI
SCANTEIA
deal
96192
IASI
CIORTESTI
deal
99290
IASI
SCHEIA
deal
96888
IASI
DOBROVAT
deal
96717
IASI
DAGATA
deal
98300
IASI
OTELENI
deal
96904
IASI
DOLHESTI
deal
99441
IASI
TANSA
deal
96815
IASI
DELENI
deal
100219
IASI
VOINESTI
deal
99673
IASI
TIBANA
deal
99780
IASI
TIBANESTI
deal
98774
IASI
RUGINOASA
deal
107430
MARAMURES
BOIU MARE
deal
108366
MARAMURES
OARTA DE JOS
deal
107234
MARAMURES
BICAZ
deal
109265
MARAMURES
ORAS ULMENI
deal
107190
MARAMURES
BASESTI
deal
179837
MARAMURES
COAS
deal
106817
MARAMURES
ORAS TARGU LAPUS
deal
109176
MARAMURES
ORAS SOMCUTA MARE
deal
108918
MARAMURES
SALSIG
deal
108268
MARAMURES
MIRESU MARE
deal
108491
MARAMURES
REMETEA CHIOARULUI
deal
179855
MARAMURES
GARDANI
deal
107118
MARAMURES
BAITA DE SUB CODRU
deal
107733
MARAMURES
COPALNIC-MANASTUR
deal
108794
MARAMURES
SACALASENI
deal
108712
MARAMURES
SATULUNG
deal
179846
MARAMURES
COLTAU
deal
107083
MARAMURES
ASUAJU DE SUS
deal
106363
MARAMURES
GROSI
deal
108035
MARAMURES
DUMBRAVITA
deal
108106
MARAMURES
FARCASA
deal
107001
MARAMURES
ARDUSAT
deal
107546
MARAMURES
CALINESTI
deal
106648
MARAMURES
VADU IZEI
deal
107350
MARAMURES
BOCICOIU MARE
deal
107715
MARAMURES
CAMPULUNG LA TISA
deal
108963
MARAMURES
ORAS SEINI
deal
107662
MARAMURES
CICARLAU
deal
107047
MARAMURES
ARINIS
deal
106559
MARAMURES
MUNICIPIUL SIGHETU MARMATIEI
deal
106620
MARAMURES
SARASAU
deal
106407
MARAMURES
RECEA
deal
113153
MEHEDINTI
POROINA MARE
deal
111916
MEHEDINTI
GRECI
deal
112600
MEHEDINTI
LIVEZILE
deal
113974
MEHEDINTI
VOLOIAC
deal
110116
MEHEDINTI
ORAS STREHAIA
deal
112129
MEHEDINTI
HUSNICIOARA
deal
111275
MEHEDINTI
CORCOVA
deal
111097
MEHEDINTI
CAZANESTI
deal
112664
MEHEDINTI
MALOVAT
deal
110063
MEHEDINTI
MUNICIPIUL ORSOVA
deal
110875
MEHEDINTI
BROSTENI
deal
113625
MEHEDINTI
SISESTI
deal
111685
MEHEDINTI
FLORESTI
deal
110688
MEHEDINTI
BALVANESTI
deal
113698
MEHEDINTI
SOVARNA
deal
110296
MEHEDINTI
BALA
deal
112334
MEHEDINTI
ILOVITA
deal
111587
MEHEDINTI
DUMBRAVA
deal
112469
MEHEDINTI
IZVORU BARZII
deal
109773
MEHEDINTI
MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN
deal
110820
MEHEDINTI
BREZNITA-OCOL
deal
110740
MEHEDINTI
BREZNITA-MOTRU
deal
111006
MEHEDINTI
BUTOIESTI
deal
113518
MEHEDINTI
STANGACEAUA
deal
111989
MEHEDINTI
GROZESTI
deal
113233
MEHEDINTI
PRUNISOR
deal
113732
MEHEDINTI
TAMNA
deal
113607
MEHEDINTI
SVINITA
deal
114514
MURES
MUNICIPIUL SIGHISOARA
deal
114603
MURES
ALBESTI
deal
120218
MURES
VIISOARA
deal
115307
MURES
BAHNEA
deal
116938
MURES
GANESTI
deal
120343
MURES
ZAGAR
deal
115771
MURES
BICHIS
deal
118209
MURES
MICA
deal
115637
MURES
BALAUSERI
deal
116171
MURES
COROISANMARTIN
deal
116395
MURES
CUCERDEA
deal
119661
MURES
SUPLAC
deal
115236
MURES
ATINTIS
deal
119466
MURES
SANPAUL
deal
114970
MURES
ACATARI
deal
118575
MURES
OGRA
deal
116439
MURES
CUCI
deal
117827
MURES
ORAS IERNUT
deal
119894
MURES
ORAS UNGHENI
deal
115824
MURES
BOGATA
deal
120487
MURES
CORUNCA
deal
116046
MURES
CHETANI
deal
114710
MURES
ORAS LUDUS
deal
117925
MURES
LIVEZENI
deal
120478
MURES
CHIBED
deal
118281
MURES
ORAS MIERCUREA NIRAJULUI
deal
119386
MURES
SANGER
deal
117667
MURES
ICLANZEL
deal
118637
MURES
PAPIU ILARIAN
deal
119858
MURES
TAURENI
deal
120496
MURES
SARATENI
deal
120511
MURES
BERENI
deal
114417
MURES
SANGEORGIU DE MURES
deal
120076
MURES
VARGATA
deal
118691
MURES
PANET
deal
117275
MURES
GREBENISU DE CAMPIE
deal
114453
MURES
SANTANA DE MURES
deal
120502
MURES
MADARAS
deal
119750
MURES
SAULIA
deal
120370
MURES
ZAU DE CAMPIE
deal
116652
MURES
ERNEI
deal
119974
MURES
VALEA LARGA
deal
115389
MURES
BAND
deal
117505
MURES
HODOSA
deal
119803
MURES
SINCAI
deal
115959
MURES
CEUASU DE CAMPIE
deal
118824
MURES
POGACEAUA
deal
117113
MURES
GLODENI
deal
118370
MURES
MIHESU DE CAMPIE
deal
117177
MURES
GORNESTI
deal
120316
MURES
VOIVODENI
deal
115600
MURES
BALA
deal
115708
MURES
BEICA DE JOS
deal
118799
MURES
PETELEA
deal
118995
MURES
RACIU
deal
116340
MURES
CRAIESTI
deal
119527
MURES
SANPETRU DE CAMPIE
deal
115851
MURES
BREAZA
deal
116723
MURES
FARAGAU
deal
119242
MURES
ORAS SARMASU
deal
117783
MURES
IDECIU DE JOS
deal
119723
MURES
SUSENI
deal
115147
MURES
ALUNIS
deal
115897
MURES
BRANCOVENESTI
deal
116224
MURES
COZMA
deal
114319
MURES
MUNICIPIUL TARGU MURES
deal
114382
MURES
SANCRAIU DE MURES
deal
114355
MURES
CRISTESTI
deal
116983
MURES
GHEORGHE DOJA
deal
116288
MURES
CRACIUNESTI
deal
118753
MURES
PASARENI
deal
116867
MURES
GALESTI
deal
115575
MURES
BAGACIU
deal
114925
MURES
MUNICIPIUL TARNAVENI
deal
115076
MURES
ADAMUS
deal
115520
MURES
BATOS
deal
117998
MURES
LUNCA
deal
114809
MURES
MUNICIPIUL REGHIN
deal
119590
MURES
SOLOVASTRU
deal
115183
MURES
APOLD
deal
120254
MURES
VANATORI
deal
119206
MURES
SASCHIZ
deal
122061
NEAMT
CANDESTI
deal
124028
NEAMT
REDIU
deal
122132
NEAMT
COSTISA
deal
121153
NEAMT
BAHNA
deal
123255
NEAMT
ONICENI
deal
124885
NEAMT
VALEA URSULUI
deal
123674
NEAMT
PODOLENI
deal
123228
NEAMT
MOLDOVENI
deal
120824
NEAMT
SAVINESTI
deal
120771
NEAMT
DUMBRAVA ROSIE
deal
125098
NEAMT
DOCHIA
deal
122702
NEAMT
GIROV
deal
122285
NEAMT
DOBRENI
deal
122392
NEAMT
DRAGOMIRESTI
deal
124411
NEAMT
STEFAN CEL MARE
deal
123969
NEAMT
RAZBOIENI
deal
124849
NEAMT
URECHENI
deal
121938
NEAMT
BRUSTURI
deal
125132
NEAMT
DRAGANESTI
deal
124117
NEAMT
ORAS ROZNOV
deal
125061
NEAMT
ZANESTI
deal
123175
NEAMT
MARGINENI
deal
124073
NEAMT
ROMANI
deal
123013
NEAMT
ICUSESTI
deal
121876
NEAMT
BOZIENI
deal
123102
NEAMT
ION CREANGA
deal
124233
NEAMT
SECUIENI
deal
123709
NEAMT
POIENARI
deal
125150
NEAMT
GADINTI
deal
120860
NEAMT
MUNICIPIUL ROMAN
deal
122613
NEAMT
FAUREI
deal
125105
NEAMT
RUGINOASA
deal
124153
NEAMT
SAGNA
deal
120888
NEAMT
CORDUN
deal
124634
NEAMT
TAMASENI
deal
124206
NEAMT
SABAOANI
deal
125169
NEAMT
NEGRESTI
deal
121466
NEAMT
BARGAUANI
deal
125123
NEAMT
VALENI
deal
122668
NEAMT
GHERAESTI
deal
121607
NEAMT
BODESTI
deal
124331
NEAMT
STANITA
deal
121796
NEAMT
BOTESTI
deal
124750
NEAMT
TUPILATI
deal
125114
NEAMT
GHINDAOANI
deal
124803
NEAMT
TIBUCANI
deal
122908
NEAMT
GRUMAZESTI
deal
123371
NEAMT
PASTRAVENI
deal
123424
NEAMT
PETRICANI
deal
121055
NEAMT
ORAS TARGU NEAMT
deal
124661
NEAMT
TIMISESTI
deal
121242
NEAMT
BALTATESTI
deal
123914
NEAMT
RAUCESTI
deal
125141
NEAMT
PANCESTI
deal
121386
NEAMT
BIRA
deal
122347
NEAMT
DOLJESTI
deal
120922
NEAMT
HORIA
deal
124723
NEAMT
TRIFESTI
deal
122463
NEAMT
DULCESTI
deal
129816
OLT
VERGULEASA
deal
126503
OLT
CUNGREA
deal
130231
OLT
VULTURESTI
deal
126772
OLT
DOBROTEASA
deal
128882
OLT
SAMBURESTI
deal
129914
OLT
VITOMIRESTI
deal
135949
PRAHOVA
VALEA CALUGAREASCA
deal
130785
PRAHOVA
BUCOV
deal
133161
PRAHOVA
FILIPESTII DE PADURE
deal
131620
PRAHOVA
ORAS URLATI
deal
130847
PRAHOVA
PAULESTI
deal
131443
PRAHOVA
ORAS PLOPENI
deal
133278
PRAHOVA
FANTANELE
deal
134390
PRAHOVA
PLOPU
deal
132510
PRAHOVA
CEPTURA
deal
130981
PRAHOVA
ORAS BAICOI
deal
133688
PRAHOVA
GURA VADULUI
deal
133722
PRAHOVA
IORDACHEANU
deal
133615
PRAHOVA
GORNET-CRICOV
deal
132459
PRAHOVA
CALUGARENI
deal
132315
PRAHOVA
BANESTI
deal
132716
PRAHOVA
COCORASTII MISLII
deal
131461
PRAHOVA
DUMBRAVESTI
deal
132271
PRAHOVA
BALTESTI
deal
133866
PRAHOVA
JUGURENI
deal
135164
PRAHOVA
SCORTENI
deal
134443
PRAHOVA
PODENII NOI
deal
132011
PRAHOVA
APOSTOLACHE
deal
136198
PRAHOVA
VALCANESTI
deal
133562
PRAHOVA
GORNET
deal
134336
PRAHOVA
PACURETI
deal
131256
PRAHOVA
MUNICIPIUL CAMPINA
deal
135244
PRAHOVA
SANGERU
deal
131835
PRAHOVA
GURA VITIOAREI
deal
133919
PRAHOVA
LAPOS
deal
136134
PRAHOVA
VARBILAU
deal
135404
PRAHOVA
SURANI
deal
132645
PRAHOVA
CHIOJDEANCA
deal
135501
PRAHOVA
SOIMARI
deal
131817
PRAHOVA
ORAS VALENII DE MUNTE
deal
131988
PRAHOVA
ALUNIS
deal
135725
PRAHOVA
TEISANI
deal
132896
PRAHOVA
DRAJNA
deal
136269
PRAHOVA
VADU SAPAT
deal
134014
PRAHOVA
MAGURELE
deal
131069
PRAHOVA
ORAS BOLDESTI-SCAENI
deal
133964
PRAHOVA
LIPANESTI
deal
134050
PRAHOVA
MAGURENI
deal
132805
PRAHOVA
CORNU
deal
131274
PRAHOVA
POIANA CAMPINA
deal
131103
PRAHOVA
ORAS BREAZA
deal
141081
SALAJ
FILDU DE JOS
deal
139982
SALAJ
ALMASU
deal
140869
SALAJ
CUZAPLAC
deal
143147
SALAJ
ZIMBOR
deal
142676
SALAJ
SANMIHAIU ALMASULUI
deal
141027
SALAJ
DRAGU
deal
139937
SALAJ
AGRIJ
deal
142612
SALAJ
SAG
deal
141447
SALAJ
HIDA
deal
179631
SALAJ
TREZNEA
deal
140208
SALAJ
BANISOR
deal
142426
SALAJ
ROMANASI
deal
142337
SALAJ
PLOPIS
deal
142079
SALAJ
MESESENII DE JOS
deal
141232
SALAJ
GARBOU
deal
141312
SALAJ
HALMASD
deal
140146
SALAJ
BALAN
deal
139704
SALAJ
MUNICIPIUL ZALAU
deal
143021
SALAJ
VARSOLT
deal
140672
SALAJ
CREACA
deal
179695
SALAJ
SIMISNA
deal
142122
SALAJ
MIRSID
deal
141722
SALAJ
IP
deal
139884
SALAJ
ORAS SIMLEU SILVANIEI
deal
140823
SALAJ
CRISENI
deal
142284
SALAJ
PERICEI
deal
141946
SALAJ
MARCA
deal
142499
SALAJ
RUS
deal
140084
SALAJ
BABENI
deal
141376
SALAJ
HERECLEAN
deal
141134
SALAJ
GALGAU
deal
142373
SALAJ
POIANA BLENCHII
deal
140958
SALAJ
DOBRIN
deal
140324
SALAJ
BOCSA
deal
141884
SALAJ
LOZNA
deal
142006
SALAJ
MAERISTE
deal
140440
SALAJ
CAMAR
deal
140477
SALAJ
CARASTELEC
deal
140583
SALAJ
COSEIU
deal
142854
SALAJ
SAMSUD
deal
141786
SALAJ
LETCA
deal
142881
SALAJ
SARMASAG
deal
141580
SALAJ
ILEANDA
deal
142550
SALAJ
SALATIG
deal
142177
SALAJ
NAPRADEA
deal
140280
SALAJ
BOBOTA
deal
140501
SALAJ
CHIESD
deal
140244
SALAJ
BENESAT
deal
140379
SALAJ
BUCIUMI
deal
141535
SALAJ
HOROATU CRASNEI
deal
140547
SALAJ
CIZER
deal
142710
SALAJ
SOMES-ODORHEI
deal
139811
SALAJ
ORAS JIBOU
deal
142774
SALAJ
SURDUC
deal
142952
SALAJ
VALCAU DE JOS
deal
140627
SALAJ
CRASNA
deal
139740
SALAJ
ORAS CEHU SILVANIEI
deal
180037
SALAJ
BOGHIS
deal
142239
SALAJ
NUSFALAU
deal
137844
SATU MARE
HODOD
deal
137130
SATU MARE
BOGDAND
deal
138770
SATU MARE
SACASENI
deal
138921
SATU MARE
SUPUR
deal
137103
SATU MARE
BARSAU
deal
137504
SATU MARE
CRUCISOR
deal
137899
SATU MARE
HOMOROADE
deal
137069
SATU MARE
BIXAD
deal
137274
SATU MARE
CAMARZANA
deal
139170
SATU MARE
TURT
deal
136919
SATU MARE
BATARCI
deal
139009
SATU MARE
TARNA MARE
deal
180091
SATU MARE
RACSA
deal
138351
SATU MARE
ORASU NOU
deal
137746
SATU MARE
GHERTA MICA
deal
136599
SATU MARE
ORAS NEGRESTI-OAS
deal
139330
SATU MARE
VAMA
deal
139143
SATU MARE
TARSOLT
deal
137229
SATU MARE
CALINESTI-OAS
deal
137363
SATU MARE
CEHAL
deal
138869
SATU MARE
SOCOND
deal
144508
SIBIU
CARTA
deal
145792
SIBIU
SURA MICA
deal
145408
SIBIU
ROSIA
deal
144893
SIBIU
MARPOD
deal
143851
SIBIU
ORAS OCNA SIBIULUI
deal
144928
SIBIU
ORAS MIERCUREA SIBIULUI
deal
145765
SIBIU
SURA MARE
deal
145140
SIBIU
NOCRICH
deal
145998
SIBIU
VURPAR
deal
143922
SIBIU
APOLDU DE JOS
deal
144456
SIBIU
CHIRPAR
deal
144866
SIBIU
LUDOS
deal
145603
SIBIU
SLIMNIC
deal
143888
SIBIU
ALTINA
deal
144795
SIBIU
LOAMNES
deal
144964
SIBIU
MERGHINDEAL
deal
145042
SIBIU
MIHAILENI
deal
145667
SIBIU
SEICA MARE
deal
143682
SIBIU
ORAS AGNITA
deal
144232
SIBIU
BARGHIS
deal
144651
SIBIU
IACOBENI
deal
145738
SIBIU
SEICA MICA
deal
144116
SIBIU
AXENTE SEVER
deal
145104
SIBIU
MOSNA
deal
143771
SIBIU
ORAS COPSA MICA
deal
144991
SIBIU
MICASASA
deal
143646
SIBIU
TARNAVA
deal
144349
SIBIU
BRATEIU
deal
143619
SIBIU
MUNICIPIUL MEDIAS
deal
144303
SIBIU
BLAJEL
deal
146012
SIBIU
ALMA
deal
144553
SIBIU
DARLOS
deal
143806
SIBIU
ORAS DUMBRAVENI
deal
144152
SIBIU
BAZNA
deal
144376
SIBIU
BRADENI
deal
144410
SIBIU
BRUIU
deal
143450
SIBIU
MUNICIPIUL SIBIU
deal
145220
SIBIU
PAUCA
deal
143557
SIBIU
SELIMBAR
deal
147072
SUCEAVA
BOROAIA
deal
147054
SUCEAVA
BOGDANESTI
deal
150766
SUCEAVA
VADU MOLDOVEI
deal
151488
SUCEAVA
FANTANA MARE
deal
146904
SUCEAVA
BAIA
deal
146539
SUCEAVA
MUNICIPIUL FALTICENI
deal
149968
SUCEAVA
PREUTESTI
deal
150891
SUCEAVA
VALEA MOLDOVEI
deal
151549
SUCEAVA
HARTOP
deal
147786
SUCEAVA
CORNU LUNCII
deal
150070
SUCEAVA
RADASENI
deal
147465
SUCEAVA
BUNESTI
deal
151576
SUCEAVA
BERCHISESTI
deal
151157
SUCEAVA
VULTURESTI
deal
149227
SUCEAVA
ORAS LITENI
deal
149049
SUCEAVA
HORODNICENI
deal
148328
SUCEAVA
DRAGOIESTI
deal
149753
SUCEAVA
PALTINOASA
deal
151567
SUCEAVA
CIPRIAN PORUMBESCU
deal
150588
SUCEAVA
UDESTI
deal
147134
SUCEAVA
BOSANCI
deal
149414
SUCEAVA
MOARA
deal
147660
SUCEAVA
ILISESTI
deal
146281
SUCEAVA
IPOTESTI
deal
148453
SUCEAVA
FANTANELE
deal
150310
SUCEAVA
STROIESTI
deal
149780
SUCEAVA
PARTESTII DE JOS
deal
151530
SUCEAVA
BALACEANA
deal
151433
SUCEAVA
COMANESTI
deal
146432
SUCEAVA
SCHEIA
deal
147161
SUCEAVA
BOTOSANA
deal
146263
SUCEAVA
MUNICIPIUL SUCEAVA
deal
150524
SUCEAVA
TODIRESTI
deal
147633
SUCEAVA
ORAS CAJVANA
deal
146860
SUCEAVA
ARBORE
deal
151442
SUCEAVA
IASLOVAT
deal
149833
SUCEAVA
PATRAUTI
deal
151512
SUCEAVA
HANTESTI
deal
147937
SUCEAVA
DARMANESTI
deal
146325
SUCEAVA
MITOCU DRAGOMIRNEI
deal
151521
SUCEAVA
BURLA
deal
146931
SUCEAVA
ORAS MILISAUTI
deal
151120
SUCEAVA
VOLOVAT
deal
151460
SUCEAVA
SERBAUTI
deal
148970
SUCEAVA
GRANICESTI
deal
150196
SUCEAVA
SATU MARE
deal
151344
SUCEAVA
ZVORISTEA
deal
146628
SUCEAVA
MUNICIPIUL RADAUTI
deal
147580
SUCEAVA
CALAFINDESTI
deal
149101
SUCEAVA
HORODNIC DE JOS
deal
151246
SUCEAVA
ZAMOSTEA
deal
151558
SUCEAVA
VOITINEL
deal
148872
SUCEAVA
GALANESTI
deal
148694
SUCEAVA
FRATAUTII VECHI
deal
148916
SUCEAVA
GRAMESTI
deal
147036
SUCEAVA
BILCA
deal
148667
SUCEAVA
FRATAUTII NOI
deal
149584
SUCEAVA
MUSENITA
deal
151077
SUCEAVA
VICOVU DE JOS
deal
151095
SUCEAVA
ORAS VICOVU DE SUS
deal
148293
SUCEAVA
DORNESTI
deal
147526
SUCEAVA
CACICA
deal
151585
SUCEAVA
POIENI-SOLCA
deal
151022
SUCEAVA
VERESTI
deal
146370
SUCEAVA
ORAS SALCEA
deal
148426
SUCEAVA
DUMBRAVENI
deal
150221
SUCEAVA
SIMINICEA
deal
146799
SUCEAVA
ADANCATA
deal
149290
SUCEAVA
MARGINEA
deal
151479
SUCEAVA
HORODNIC DE SUS
deal
146995
SUCEAVA
BALCAUTI
deal
146655
SUCEAVA
ORAS SIRET
deal
148006
SUCEAVA
ORAS DOLHASCA
deal
148097
SUCEAVA
DOLHESTI
deal
148514
SUCEAVA
FORASTI
deal
148382
SUCEAVA
DRAGUSENI
deal
156623
TIMIS
DAROVA
deal
156534
TIMIS
CRICIOVA
deal
155403
TIMIS
ORAS BUZIAS
deal
155350
TIMIS
MUNICIPIUL LUGOJ
deal
155957
TIMIS
BARNA
deal
156927
TIMIS
FARDEA
deal
159071
TIMIS
TRAIAN VUIA
deal
156767
TIMIS
DUMBRAVA
deal
156589
TIMIS
CURTEA
deal
155840
TIMIS
BETHAUSEN
deal
157736
TIMIS
MANASTIUR
deal
156801
TIMIS
ORAS FAGET
deal
157585
TIMIS
MARGINA
deal
156151
TIMIS
BRESTOVAT
deal
156035
TIMIS
BOGDA
deal
159259
TIMIS
VICTOR VLAD DELAMARINA
deal
158804
TIMIS
STIUCA
deal
157362
TIMIS
JAMU MARE
deal
161561
TULCEA
VALEA TEILOR
deal
160476
TULCEA
HAMCEARCA
deal
160127
TULCEA
CERNA
deal
160430
TULCEA
GRECI
deal
160323
TULCEA
DOROBANTU
deal
161384
TULCEA
TOPOLOG
deal
160528
TULCEA
HORIA
deal
160564
TULCEA
IZVOARELE
deal
160225
TULCEA
CIUCUROVA
deal
161348
TULCEA
STEJARU
deal
159963
TULCEA
CASIMCEA
deal
159847
TULCEA
BEIDAUD
deal
160680
TULCEA
LUNCAVITA
deal
160993
TULCEA
NALBANT
deal
170952
VALCEA
LUNGESTI
deal
167981
VALCEA
MUNICIPIUL DRAGASANI
deal
173597
VALCEA
SUTESTI
deal
168452
VALCEA
ORAS BALCESTI
deal
174085
VALCEA
VALEA MARE
deal
169306
VALCEA
CRETENI
deal
174511
VALCEA
LACUSTENI
deal
170097
VALCEA
GHIOROIU
deal
172457
VALCEA
PRUNDENI
deal
170444
VALCEA
GUSOENI
deal
171101
VALCEA
MACIUCA
deal
174290
VALCEA
ZATRENI
deal
171879
VALCEA
ORLESTI
deal
173855
VALCEA
TETOIU
deal
173132
VALCEA
STANESTI
deal
169547
VALCEA
DRAGOESTI
deal
170168
VALCEA
GLAVILE
deal
169681
VALCEA
FARTATESTI
deal
170872
VALCEA
LIVEZI
deal
171806
VALCEA
OLANU
deal
172947
VALCEA
SCUNDU
deal
170685
VALCEA
LADESTI
deal
170514
VALCEA
IONESTI
deal
172279
VALCEA
PESCEANA
deal
170792
VALCEA
LAPUSATA
deal
170346
VALCEA
GRADISTEA
deal
172698
VALCEA
ROSIILE
deal
172581
VALCEA
ROESTI
deal
173374
VALCEA
STOILESTI
deal
172992
VALCEA
SINESTI
deal
173686
VALCEA
SIRINEASA
deal
169404
VALCEA
DANICEI
deal
168372
VALCEA
ORAS BABENI
deal
169994
VALCEA
GALICEA
deal
171628
VALCEA
NICOLAE BALCESCU
deal
172377
VALCEA
POPESTI
deal
168602
VALCEA
ORAS BERBESTI
deal
169182
VALCEA
COPACENI
deal
171469
VALCEA
MILCOIU
deal
169896
VALCEA
FRANCESTI
deal
168791
VALCEA
BUDESTI
deal
171325
VALCEA
MIHAESTI
deal
169039
VALCEA
CERNISOARA
deal
171995
VALCEA
PAUSESTI
deal
167641
VALCEA
ORAS BAILE GOVORA
deal
171067
VALCEA
MATEESTI
deal
173533
VALCEA
STROESTI
deal
172340
VALCEA
PIETRARI
deal
171272
VALCEA
MALDARESTI
deal
173935
VALCEA
TOMSANI
deal
173061
VALCEA
SLATIOARA
deal
172082
VALCEA
PAUSESTI-MAGLASI
deal
168880
VALCEA
BUJORENI
deal
168960
VALCEA
BUNESTI
deal
174520
VALCEA
MITROFANI
deal
168309
VALCEA
AMARASTI
deal
168229
VALCEA
ALUNU
deal
171931
VALCEA
OTESANI
deal
174156
VALCEA
VLADESTI
deal
168130
VALCEA
ORAS OCNELE MARI
deal
167473
VALCEA
MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
deal
167311
VASLUI
POCHIDIA
deal
166529
VASLUI
TUTOVA
deal
166770
VASLUI
VINDEREI
deal
164543
VASLUI
IVESTI
deal
167231
VASLUI
FRUNTISENI
deal
161794
VASLUI
MUNICIPIUL BARLAD
deal
167268
VASLUI
CIOCANI
deal
167179
VASLUI
ZORLENI
deal
165274
VASLUI
PERIENI
deal
166137
VASLUI
SULETEA
deal
163057
VASLUI
COROIESTI
deal
162327
VASLUI
BACANI
deal
167286
VASLUI
DODESTI
deal
165416
VASLUI
POGANA
deal
166707
VASLUI
VIISOARA
deal
162194
VASLUI
BANCA
deal
164339
VASLUI
IANA
deal
167222
VASLUI
IBANESTI
deal
165817
VASLUI
ROSIESTI
deal
162693
VASLUI
BOGDANESTI
deal
162791
VASLUI
BOGDANITA
deal
165470
VASLUI
PUIESTI
deal
162069
VASLUI
ALEXANDRU VLAHUTA
deal
167035
VASLUI
VUTCANI
deal
163137
VASLUI
COSTESTI
deal
163324
VASLUI
DELENI
deal
162595
VASLUI
BOGDANA
deal
163967
VASLUI
GHERGHESTI
deal
166869
VASLUI
VOINESTI
deal
164687
VASLUI
LIPOVAT
deal
164197
VASLUI
HOCENI
deal
165336
VASLUI
POIENESTI
deal
167320
VASLUI
PUSCASI
deal
165069
VASLUI
OLTENESTI
deal
164598
VASLUI
LAZA
deal
163486
VASLUI
DRAGOMIRESTI
deal
163208
VASLUI
CRETESTI
deal
162452
VASLUI
BALTENI
deal
161945
VASLUI
MUNICIPIUL VASLUI
deal
164393
VASLUI
IVANESTI
deal
167302
VASLUI
MUNTENII DE SUS
deal
166182
VASLUI
TANACU
deal
163379
VASLUI
DELESTI
deal
167277
VASLUI
COZMESTI
deal
165611
VASLUI
PUNGESTI
deal
166315
VASLUI
TATARANI
deal
164062
VASLUI
GARCENI
deal
166057
VASLUI
STEFAN CEL MARE
deal
165130
VASLUI
OSESTI
deal
166636
VASLUI
VALENI
deal
167240
VASLUI
RAFAILA
deal
167295
VASLUI
FERESTI
deal
166985
VASLUI
VULTURESTI
deal
167071
VASLUI
ZAPODENI
deal
165899
VASLUI
SOLESTI
deal
162149
VASLUI
ARSURA
deal
163734
VASLUI
DUMESTI
deal
161856
VASLUI
ORAS NEGRESTI
deal
167259
VASLUI
POGONESTI
deal
162014
VASLUI
ALBESTI
deal
164936
VASLUI
MUNTENII DE JOS
deal
164829
VASLUI
MALUSTENI
deal
164133
VASLUI
GRIVITA
deal
166413
VASLUI
TODIRESTI
deal
164892
VASLUI
MICLESTI
deal
162871
VASLUI
BOTESTI
deal
162924
VASLUI
BUNESTI-AVERESTI
deal
163253
VASLUI
DANESTI
deal
165719
VASLUI
REBRICEA
deal
163002
VASLUI
CODAESTI
deal
162381
VASLUI
BACESTI
deal
166235
VASLUI
TACUTA
deal
175439
VRANCEA
BORDESTI
deal
178901
VRANCEA
POPESTI
deal
175732
VRANCEA
CARLIGELE
deal
178689
VRANCEA
VARTESCOIU
deal
175466
VRANCEA
BROSTENI
deal
176506
VRANCEA
JARISTEA
deal
175368
VRANCEA
BOLOTESTI
deal
178180
VRANCEA
TIFESTI
deal
178377
VRANCEA
VIDRA
deal
177799
VRANCEA
STRAOANE
deal
177405
VRANCEA
RACOASA
deal
177236
VRANCEA
PAUNESTI
deal
176150
VRANCEA
FITIONESTI
deal
175670
VRANCEA
CAMPURI
deal
178894
VRANCEA
PLOSCUTENI
deal
177557
VRANCEA
RUGINESTI
deal
177879
VRANCEA
TANASOAIA
deal
174860
VRANCEA
MUNICIPIUL ADJUD
deal
176445
VRANCEA
HOMOCEA
deal
175787
VRANCEA
CORBITA
deal
175260
VRANCEA
BOGHESTI
deal
175055
VRANCEA
ORAS PANCIU
deal
178046
VRANCEA
TAMBOESTI
deal
177655
VRANCEA
SLOBOZIA BRADULUI
deal
178279
VRANCEA
URECHESTI
deal
175885
VRANCEA
COTESTI
deal
175983
VRANCEA
DUMITRESTI
deal
176338
VRANCEA
GURA CALITEI
deal
176793
VRANCEA
MOVILITA
deal
7099
ALBA
SASCIORI
munte
6217
ALBA
PIANU
munte
3841
ALBA
CERU-BACAINTI
munte
3397
ALBA
BLANDIANA
munte
5577
ALBA
METES
munte
4142
ALBA
CRICAU
munte
1936
ALBA
ORAS ZLATNA
munte
4366
ALBA
GALDA DE JOS
munte
4008
ALBA
CIURULEASA
munte
4981
ALBA
INTREGALDE
munte
7767
ALBA
STREMT
munte
1151
ALBA
ORAS ABRUD
munte
3459
ALBA
BUCIUM
munte
5826
ALBA
MOGOS
munte
6761
ALBA
ROSIA MONTANA
munte
6397
ALBA
PONOR
munte
7446
ALBA
SOHODOL
munte
6627
ALBA
RAMET
munte
8425
ALBA
VIDRA
munte
5167
ALBA
LIVEZILE
munte
2915
ALBA
ORAS BAIA DE ARIES
munte
6271
ALBA
POIANA VADULUI
munte
2577
ALBA
AVRAM IANCU
munte
6976
ALBA
SALCIUA
munte
8229
ALBA
VADU MOTILOR
munte
5336
ALBA
LUPSA
munte
6592
ALBA
RIMETEA
munte
1455
ALBA
ORAS CAMPENI
munte
3039
ALBA
BISTRA
munte
6468
ALBA
POSAGA
munte
2130
ALBA
ALBAC
munte
6119
ALBA
OCOLIS
munte
7197
ALBA
SCARISOARA
munte
4767
ALBA
HOREA
munte
4525
ALBA
GARDA DE SUS
munte
2381
ALBA
ARIESENI
munte
2309
ALBA
ALMASU MARE
munte
8014
ALBA
SUGAG
munte
4927
ALBA
IGHIU
munte
1696
ALBA
ORAS CUGIR
munte
10239
ARAD
BRAZII
munte
10417
ARAD
CHISINDIA
munte
11058
ARAD
HALMAGIU
munte
11174
ARAD
HALMAGEL
munte
12689
ARAD
VARFURILE
munte
10649
ARAD
DEZNA
munte
11478
ARAD
MONEASA
munte
9832
ARAD
ARCHIS
munte
14673
ARGES
BOTENI
munte
15402
ARGES
CETATENI
munte
17968
ARGES
POIENARII DE MUSCEL
munte
17334
ARGES
MIOARELE
munte
19141
ARGES
SUICI
munte
14922
ARGES
BUGHEA DE JOS
munte
15448
ARGES
CICANESTI
munte
13999
ARGES
ANINOASA
munte
15830
ARGES
CORBI
munte
18858
ARGES
STOENESTI
munte
15741
ARGES
CORBENI
munte
14753
ARGES
BRADULET
munte
16472
ARGES
DRAGOSLAVELE
munte
14405
ARGES
BEREVOESTI
munte
13891
ARGES
ALBESTII DE MUSCEL
munte
13524
ARGES
VALEA MARE PRAVAT
munte
16908
ARGES
LERESTI
munte
16329
ARGES
DAMBOVICIOARA
munte
18554
ARGES
SALATRUCU
munte
18527
ARGES
RUCAR
munte
14049
ARGES
AREFU
munte
17771
ARGES
NUCSOARA
munte
20063
ARGES
BUGHEA DE SUS
munte
13490
ARGES
MUNICIPIUL CAMPULUNG
munte
23449
BACAU
MANASTIREA CASIN
munte
23797
BACAU
OITUZ
munte
20910
BACAU
ORAS SLANIC-MOLDOVA
munte
20965
BACAU
ORAS TARGU OCNA
munte
21418
BACAU
BERZUNTI
munte
20821
BACAU
ORAS COMANESTI
munte
25488
BACAU
SOLONT
munte
21597
BACAU
BRUSTUROASA
munte
21196
BACAU
BALCANI
munte
21123
BACAU
ASAU
munte
22718
BACAU
GHIMES-FAGET
munte
21007
BACAU
AGAS
munte
23975
BACAU
PALANCA
munte
22380
BACAU
DOFTEANA
munte
22166
BACAU
ORAS DARMANESTI
munte
26289
BACAU
ZEMES
munte
28889
BIHOR
CRISTIORU DE JOS
munte
27007
BIHOR
ORAS VASCAU
munte
26920
BIHOR
ORAS NUCET
munte
28709
BIHOR
CAMPANI
munte
29948
BIHOR
LUNCA
munte
29760
BIHOR
LAZURI DE BEIUS
munte
31609
BIHOR
TARCAIA
munte
30336
BIHOR
PIETROASA
munte
29403
BIHOR
FINIS
munte
28941
BIHOR
CURATELE
munte
27846
BIHOR
BUDUREASA
munte
28077
BIHOR
CABESTI
munte
30844
BIHOR
ROSIA
munte
27935
BIHOR
BULZ
munte
31510
BIHOR
SUNCUIUS
munte
27686
BIHOR
BRATCA
munte
27560
BIHOR
BOROD
munte
26699
BIHOR
ORAS ALESD
munte
31379
BIHOR
SINTEU
munte
34850
BISTRITA-NASAUD
SIEUT
munte
179686
BISTRITA-NASAUD
DUMITRITA
munte
32884
BISTRITA-NASAUD
CETATE
munte
34075
BISTRITA-NASAUD
NUSENI
munte
34235
BISTRITA-NASAUD
PRUNDU BARGAULUI
munte
32955
BISTRITA-NASAUD
CICEU-GIURGESTI
munte
33364
BISTRITA-NASAUD
ILVA MICA
munte
32811
BISTRITA-NASAUD
CAIANU MIC
munte
33514
BISTRITA-NASAUD
LESU
munte
32544
BISTRITA-NASAUD
ORAS NASAUD
munte
34547
BISTRITA-NASAUD
SPERMEZEU
munte
33248
BISTRITA-NASAUD
FELDRU
munte
179720
BISTRITA-NASAUD
POIANA ILVEI
munte
33729
BISTRITA-NASAUD
MAGURA ILVEI
munte
34262
BISTRITA-NASAUD
REBRA
munte
179659
BISTRITA-NASAUD
NEGRILESTI
munte
179944
BISTRITA-NASAUD
RUNCU SALVEI
munte
33337
BISTRITA-NASAUD
ILVA MARE
munte
33177
BISTRITA-NASAUD
COSBUC
munte
33603
BISTRITA-NASAUD
LUNCA ILVEI
munte
34155
BISTRITA-NASAUD
PARVA
munte
35152
BISTRITA-NASAUD
TARLISUA
munte
32599
BISTRITA-NASAUD
ORAS SANGEORZ-BAI
munte
35429
BISTRITA-NASAUD
ZAGRA
munte
34280
BISTRITA-NASAUD
REBRISOARA
munte
33621
BISTRITA-NASAUD
MAIERU
munte
35054
BISTRITA-NASAUD
TELCIU
munte
34333
BISTRITA-NASAUD
RODNA
munte
34618
BISTRITA-NASAUD
SANT
munte
34360
BISTRITA-NASAUD
ROMULI
munte
32633
BISTRITA-NASAUD
BISTRITA BARGAULUI
munte
35090
BISTRITA-NASAUD
TIHA BARGAULUI
munte
34397
BISTRITA-NASAUD
SALVA
munte
40991
BRASOV
FUNDATA
munte
40303
BRASOV
ORAS PREDEAL
munte
41471
BRASOV
MOIECIU
munte
40633
BRASOV
BRAN
munte
40492
BRASOV
ORAS ZARNESTI
munte
42183
BRASOV
VAMA BUZAULUI
munte
40900
BRASOV
CRISTIAN
munte
41621
BRASOV
POIANA MARULUI
munte
40438
BRASOV
MUNICIPIUL SACELE
munte
42398
BRASOV
VULCAN
munte
42003
BRASOV
TARLUNGENI
munte
40688
BRASOV
BUDILA
munte
42472
BRASOV
HOLBAV
munte
42058
BRASOV
TELIU
munte
42449
BRASOV
SINCA NOUA
munte
40198
BRASOV
MUNICIPIUL BRASOV
munte
41346
BRASOV
LISA
munte
40241
BRASOV
MUNICIPIUL CODLEA
munte
41113
BRASOV
HARSENI
munte
42464
BRASOV
SAMBATA DE SUS
munte
41738
BRASOV
RECEA
munte
42480
BRASOV
DRAGUS
munte
41854
BRASOV
SINCA
munte
42101
BRASOV
UCEA
munte
42236
BRASOV
VISTEA
munte
40928
BRASOV
DUMBRAVITA
munte
41382
BRASOV
MAIERUS
munte
40526
BRASOV
APATA
munte
41177
BRASOV
HOGHIZ
munte
41541
BRASOV
ORMENIS
munte
42456
BRASOV
CRIZBAV
munte
40367
BRASOV
ORAS RASNOV
munte
40704
BRASOV
BUNESTI
munte
45753
BUZAU
CALVINI
munte
46554
BUZAU
COZIENI
munte
48325
BUZAU
ORAS PATARLAGELE
munte
45888
BUZAU
CANESTI
munte
48021
BUZAU
ODAILE
munte
46439
BUZAU
COLTI
munte
45389
BUZAU
BOZIORU
munte
46108
BUZAU
CHILIILE
munte
45539
BUZAU
BRAESTI
munte
47916
BUZAU
ORAS NEHOIU
munte
50228
BUZAU
VINTILA VODA
munte
49233
BUZAU
SARULESTI
munte
50068
BUZAU
VALEA SALCIEI
munte
45245
BUZAU
BISOCA
munte
47630
BUZAU
MANZALESTI
munte
47186
BUZAU
LOPATARI
munte
47079
BUZAU
GURA TEGHII
munte
46180
BUZAU
CHIOJDU
munte
48227
BUZAU
PANATAU
munte
45959
BUZAU
CATINA
munte
49484
BUZAU
SIRIU
munte
54387
CARAS-SEVERIN
TOPLET
munte
54163
CARAS-SEVERIN
SOPOTU NOU
munte
51840
CARAS-SEVERIN
CARBUNARI
munte
52570
CARAS-SEVERIN
DALBOSET
munte
53700
CARAS-SEVERIN
EFTIMIE MURGU
munte
51305
CARAS-SEVERIN
BANIA
munte
50923
CARAS-SEVERIN
ORAS BAILE HERCULANE
munte
53103
CARAS-SEVERIN
LAPUSNICU MARE
munte
53023
CARAS-SEVERIN
IABLANITA
munte
53274
CARAS-SEVERIN
MEHADIA
munte
51948
CARAS-SEVERIN
CICLOVA ROMANA
munte
52115
CARAS-SEVERIN
CORNEA
munte
53069
CARAS-SEVERIN
LAPUSNICEL
munte
52721
CARAS-SEVERIN
DOMASNEA
munte
51573
CARAS-SEVERIN
BOZOVICI
munte
52160
CARAS-SEVERIN
CORNEREVA
munte
50889
CARAS-SEVERIN
ORAS ANINA
munte
53327
CARAS-SEVERIN
MEHADICA
munte
53130
CARAS-SEVERIN
LUNCAVITA
munte
53577
CARAS-SEVERIN
PRIGOR
munte
51804
CARAS-SEVERIN
CARASOVA
munte
51243
CARAS-SEVERIN
ARMENIS
munte
54270
CARAS-SEVERIN
TEREGOVA
munte
54056
CARAS-SEVERIN
SLATINA-TIMIS
munte
51546
CARAS-SEVERIN
BOLVASNITA
munte
50790
CARAS-SEVERIN
MUNICIPIUL RESITA
munte
54412
CARAS-SEVERIN
TURNU RUIENI
munte
54617
CARAS-SEVERIN
ZAVOI
munte
53210
CARAS-SEVERIN
MARGA
munte
51332
CARAS-SEVERIN
BAUTAR
munte
51207
CARAS-SEVERIN
ORAS OTELU ROSU
munte
52936
CARAS-SEVERIN
GLIMBOCA
munte
53728
CARAS-SEVERIN
RUSCA MONTANA
munte
54485
CARAS-SEVERIN
VALIUG
munte
51699
CARAS-SEVERIN
BUCHIN
munte
51662
CARAS-SEVERIN
BREBU NOU
munte
51751
CARAS-SEVERIN
BUCOSNITA
munte
51449
CARAS-SEVERIN
BERZASCA
munte
58008
CLUJ
IARA
munte
58357
CLUJ
MAGURI-RACATAU
munte
56014
CLUJ
BELIS
munte
57225
CLUJ
CIURILA
munte
58534
CLUJ
MARISEL
munte
59327
CLUJ
SAVADISLA
munte
59238
CLUJ
RISCA
munte
57902
CLUJ
GILAU
munte
58464
CLUJ
MARGAU
munte
56461
CLUJ
CALATELE
munte
58393
CLUJ
MANASTIRENI
munte
56568
CLUJ
CAPUSU MARE
munte
59283
CLUJ
SACUIEU
munte
59434
CLUJ
SANCRAIU
munte
58204
CLUJ
IZVORU CRISULUI
munte
59041
CLUJ
POIENI
munte
60169
CLUJ
NEGRENI
munte
59498
CLUJ
SANMARTIN
munte
57083
CLUJ
CHIUIESTI
munte
59880
CLUJ
UNGURAS
munte
57582
CLUJ
FELEACU
munte
57163
CLUJ
CIUCEA
munte
60026
CLUJ
VALEA IERII
munte
55918
CLUJ
BAISOARA
munte
63580
COVASNA
ORAS INTORSURA BUZAULUI
munte
63633
COVASNA
BARCANI
munte
64265
COVASNA
DOBARLAU
munte
63553
COVASNA
COMANDAU
munte
65099
COVASNA
VALEA MARE
munte
65011
COVASNA
ZAGON
munte
63526
COVASNA
ORAS COVASNA
munte
64942
COVASNA
VALCELE
munte
64390
COVASNA
HAGHIG
munte
64568
COVASNA
MOACSA
munte
65048
COVASNA
ZABALA
munte
65113
COVASNA
ARCUS
munte
63866
COVASNA
BELIN
munte
64318
COVASNA
GHELINTA
munte
64345
COVASNA
GHIDFALAU
munte
65147
COVASNA
DALNIC
munte
64906
COVASNA
VALEA CRISULUI
munte
63777
COVASNA
AITA MARE
munte
64602
COVASNA
OJDULA
munte
63893
COVASNA
BODOC
munte
64194
COVASNA
CERNAT
munte
64504
COVASNA
MALNAS
munte
65139
COVASNA
MICFALAU
munte
64096
COVASNA
BRETCU
munte
64871
COVASNA
TURIA
munte
65121
COVASNA
BIXAD
munte
64826
COVASNA
SANZIENI
munte
64461
COVASNA
LEMNIA
munte
64719
COVASNA
POIAN
munte
64997
COVASNA
VARGHIS
munte
63802
COVASNA
BATANI
munte
64041
COVASNA
BRADUT
munte
65105
COVASNA
MERENI
munte
65154
COVASNA
ESTELNIC
munte
63688
COVASNA
SITA BUZAULUI
munte
65869
DAMBOVITA
IEDERA
munte
69063
DAMBOVITA
VALEA LUNGA
munte
69447
DAMBOVITA
VARFURI
munte
69394
DAMBOVITA
VISINESTI
munte
66223
DAMBOVITA
BARBULETU
munte
179917
DAMBOVITA
RAU ALB
munte
66438
DAMBOVITA
BUCIUMENI
munte
69303
DAMBOVITA
VALENI-DAMBOVITA
munte
66330
DAMBOVITA
BEZDEAD
munte
68565
DAMBOVITA
PUCHENI
munte
68404
DAMBOVITA
PIETROSITA
munte
68716
DAMBOVITA
RUNCU
munte
68182
DAMBOVITA
MOROENI
munte
81184
GORJ
PESTISANI
munte
81095
GORJ
PADES
munte
81987
GORJ
SCHELA
munte
82136
GORJ
STANESTI
munte
80908
GORJ
MUSETESTI
munte
79308
GORJ
ORAS BUMBESTI-JIU
munte
81380
GORJ
POLOVRAGI
munte
79834
GORJ
CRASNA
munte
78711
GORJ
BAIA DE FIER
munte
78258
GORJ
ORAS NOVACI
munte
81576
GORJ
RUNCU
munte
82430
GORJ
ORAS TISMANA
munte
83428
HARGHITA
ORAS BAILE TUSNAD
munte
85243
HARGHITA
OCLAND
munte
84380
HARGHITA
DARJIU
munte
86446
HARGHITA
COZMENI
munte
86222
HARGHITA
ULIES
munte
85840
HARGHITA
SANSIMION
munte
86519
HARGHITA
SANTIMBRU
munte
85056
HARGHITA
MERESTI
munte
84923
HARGHITA
MARTINIS
munte
85680
HARGHITA
SANCRAIENI
munte
84629
HARGHITA
LUETA
munte
83197
HARGHITA
FELICENI
munte
83133
HARGHITA
MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC
munte
86479
HARGHITA
LELICENI
munte
83151
HARGHITA
BRADESTI
munte
86501
HARGHITA
SATU MARE
munte
85467
HARGHITA
SACEL
munte
83320
HARGHITA
MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC
munte
83847
HARGHITA
AVRAMESTI
munte
83981
HARGHITA
CIUCSANGEORGIU
munte
86461
HARGHITA
CICEU
munte
83749
HARGHITA
ORAS VLAHITA
munte
85626
HARGHITA
SICULENI
munte
83963
HARGHITA
CAPALNITA
munte
86495
HARGHITA
RACU
munte
84415
HARGHITA
FRUMOASA
munte
84264
HARGHITA
DEALU
munte
84825
HARGHITA
LUPENI
munte
86438
HARGHITA
MADARAS
munte
84237
HARGHITA
DANESTI
munte
84175
HARGHITA
CORUND
munte
86366
HARGHITA
ZETEA
munte
84754
HARGHITA
LUNCA DE SUS
munte
86311
HARGHITA
VARSAG
munte
85074
HARGHITA
MIHAILENI
munte
84102
HARGHITA
CARTA
munte
86453
HARGHITA
TOMESTI
munte
86339
HARGHITA
VOSLABENI
munte
85341
HARGHITA
PRAID
munte
83464
HARGHITA
ORAS BALAN
munte
84086
HARGHITA
CIUMANI
munte
84656
HARGHITA
LUNCA DE JOS
munte
85920
HARGHITA
SUSENI
munte
85760
HARGHITA
SANDOMINIC
munte
84558
HARGHITA
JOSENI
munte
84594
HARGHITA
LAZAREA
munte
85412
HARGHITA
REMETEA
munte
83561
HARGHITA
MUNICIPIUL GHEORGHENI
munte
85877
HARGHITA
SUBCETATE
munte
84344
HARGHITA
DITRAU
munte
84460
HARGHITA
GALAUTAS
munte
85528
HARGHITA
SARMAS
munte
86133
HARGHITA
TULGHES
munte
84148
HARGHITA
CORBU
munte
83632
HARGHITA
MUNICIPIUL TOPLITA
munte
83491
HARGHITA
ORAS BORSEC
munte
83936
HARGHITA
BILBOR
munte
86188
HARGHITA
TUSNAD
munte
85788
HARGHITA
SANMARTIN
munte
85289
HARGHITA
PLAIESII DE JOS
munte
83375
HARGHITA
PAULENI-CIUC
munte
87219
HUNEDOARA
ORAS ANINOASA
munte
87175
HUNEDOARA
MUNICIPIUL VULCAN
munte
87246
HUNEDOARA
BANITA
munte
91054
HUNEDOARA
SARMIZEGETUSA
munte
91232
HUNEDOARA
SANTAMARIA-ORLEA
munte
89348
HUNEDOARA
DENSUS
munte
90725
HUNEDOARA
RACHITOVA
munte
90119
HUNEDOARA
LUNCA CERNII DE JOS
munte
89026
HUNEDOARA
BUNILA
munte
90342
HUNEDOARA
ORASTIOARA DE SUS
munte
88216
HUNEDOARA
BATRANA
munte
86749
HUNEDOARA
CARJITI
munte
91982
HUNEDOARA
VETEL
munte
89240
HUNEDOARA
CERTEJU DE SUS
munte
91937
HUNEDOARA
VALISOARA
munte
88092
HUNEDOARA
BAITA
munte
92097
HUNEDOARA
VORTA
munte
90208
HUNEDOARA
LUNCOIU DE JOS
munte
88868
HUNEDOARA
BUCURESCI
munte
88788
HUNEDOARA
BUCES
munte
91795
HUNEDOARA
VATA DE JOS
munte
87745
HUNEDOARA
BAIA DE CRIS
munte
88350
HUNEDOARA
BLAJENI
munte
91447
HUNEDOARA
TOMESTI
munte
88920
HUNEDOARA
BULZESTII DE SUS
munte
87843
HUNEDOARA
BALSA
munte
90878
HUNEDOARA
RAU DE MORI
munte
87362
HUNEDOARA
CRISCIOR
munte
90805
HUNEDOARA
RIBITA
munte
87291
HUNEDOARA
MUNICIPIUL BRAD
munte
91535
HUNEDOARA
TOPLITA
munte
87996
HUNEDOARA
BARU
munte
88449
HUNEDOARA
BOSOROD
munte
88261
HUNEDOARA
BERIU
munte
87059
HUNEDOARA
MUNICIPIUL LUPENI
munte
87139
HUNEDOARA
ORAS URICANI
munte
90663
HUNEDOARA
RAPOLTU MARE
munte
86883
HUNEDOARA
GHELARI
munte
91116
HUNEDOARA
SALASU DE SUS
munte
90538
HUNEDOARA
PUI
munte
87077
HUNEDOARA
ORAS PETRILA
munte
86990
HUNEDOARA
MUNICIPIUL PETROSANI
munte
89561
HUNEDOARA
ORAS GEOAGIU
munte
89151
HUNEDOARA
CERBAL
munte
90066
HUNEDOARA
LELESE
munte
107868
MARAMURES
COROIENI
munte
109354
MARAMURES
VALEA CHIOARULUI
munte
109425
MARAMURES
VIMA MICA
munte
109041
MARAMURES
SUCIU DE SUS
munte
179622
MARAMURES
GROSII TIBLESULUI
munte
107920
MARAMURES
CUPSENI
munte
108222
MARAMURES
LAPUS
munte
107582
MARAMURES
CERNESTI
munte
107154
MARAMURES
BAIUT
munte
108874
MARAMURES
SACEL
munte
108017
MARAMURES
ORAS DRAGOMIRESTI
munte
108348
MARAMURES
MOISEI
munte
107485
MARAMURES
BOTIZA
munte
108892
MARAMURES
ORAS SALISTEA DE SUS
munte
106782
MARAMURES
ORAS CAVNIC
munte
109096
MARAMURES
SISESTI
munte
108204
MARAMURES
IEUD
munte
179604
MARAMURES
POIENILE IZEI
munte
106746
MARAMURES
ORAS BORSA
munte
179613
MARAMURES
SIEU
munte
107403
MARAMURES
BOGDAN VODA
munte
106684
MARAMURES
ORAS BAIA SPRIE
munte
108669
MARAMURES
ROZAVLEA
munte
109504
MARAMURES
VISEU DE JOS
munte
108240
MARAMURES
LEORDINA
munte
107975
MARAMURES
DESESTI
munte
109005
MARAMURES
STRAMTURA
munte
108400
MARAMURES
OCNA SUGATAG
munte
108696
MARAMURES
RUSCOVA
munte
107314
MARAMURES
BARSANA
munte
106979
MARAMURES
ORAS VISEU DE SUS
munte
108151
MARAMURES
GIULESTI
munte
108455
MARAMURES
PETROVA
munte
179864
MARAMURES
ONCESTI
munte
107270
MARAMURES
BISTRA
munte
108632
MARAMURES
RONA DE SUS
munte
108614
MARAMURES
RONA DE JOS
munte
108473
MARAMURES
POIENILE DE SUB MUNTE
munte
108598
MARAMURES
REPEDEA
munte
108945
MARAMURES
SAPANTA
munte
108552
MARAMURES
REMETI
munte
107519
MARAMURES
BUDESTI
munte
106461
MARAMURES
ORAS TAUTII-MAGHERAUS
munte
106318
MARAMURES
MUNICIPIUL BAIA MARE
munte
112263
MEHEDINTI
ILOVAT
munte
112959
MEHEDINTI
PODENI
munte
112995
MEHEDINTI
PONOARELE
munte
109924
MEHEDINTI
ORAS BAIA DE ARAMA
munte
110027
MEHEDINTI
OBARSIA-CLOSANI
munte
112904
MEHEDINTI
DUBOVA
munte
112245
MEHEDINTI
ESELNITA
munte
111818
MEHEDINTI
GODEANU
munte
111220
MEHEDINTI
CIRESU
munte
112370
MEHEDINTI
ISVERNA
munte
110456
MEHEDINTI
BALTA
munte
116493
MURES
DANES
munte
118469
MURES
NADES
munte
120174
MURES
VETCA
munte
116796
MURES
FANTANELE
munte
119331
MURES
ORAS SANGEORGIU DE PADURE
munte
118511
MURES
NEAUA
munte
117042
MURES
GHINDARI
munte
114854
MURES
ORAS SOVATA
munte
116126
MURES
CHIHERU DE JOS
munte
117550
MURES
IBANESTI
munte
117426
MURES
HODAC
munte
117319
MURES
GURGHIU
munte
119153
MURES
RUSII-MUNTI
munte
116545
MURES
DEDA
munte
119625
MURES
STANCENI
munte
120138
MURES
VATAVA
munte
118058
MURES
LUNCA BRADULUI
munte
118931
MURES
RASTOLITA
munte
116590
MURES
EREMITU
munte
118094
MURES
MAGHERANI
munte
124616
NEAMT
TAZLAU
munte
122249
NEAMT
DAMUC
munte
121732
NEAMT
BORLESTI
munte
121297
NEAMT
BICAZ-CHEI
munte
123479
NEAMT
PIATRA SOIMULUI
munte
124493
NEAMT
TARCAU
munte
124563
NEAMT
TASCA
munte
121340
NEAMT
BICAZU ARDELEAN
munte
120968
NEAMT
ORAS BICAZ
munte
122025
NEAMT
CEAHLAU
munte
122864
NEAMT
GRINTIES
munte
122953
NEAMT
HANGU
munte
123790
NEAMT
POIANA TEIULUI
munte
122551
NEAMT
FARCASA
munte
123521
NEAMT
PIPIRIG
munte
121652
NEAMT
BORCA
munte
122187
NEAMT
CRACAOANI
munte
121108
NEAMT
AGAPIA
munte
125016
NEAMT
VANATORI-NEAMT
munte
124938
NEAMT
ALEXANDRU CEL BUN
munte
123601
NEAMT
PANGARATI
munte
120726
NEAMT
MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT
munte
122828
NEAMT
GARCINA
munte
135681
PRAHOVA
TATARU
munte
134899
PRAHOVA
PROVITA DE SUS
munte
135789
PRAHOVA
TELEGA
munte
132841
PRAHOVA
COSMINELE
munte
131899
PRAHOVA
ADUNATI
munte
135128
PRAHOVA
SALCIA
munte
134755
PRAHOVA
PREDEAL-SARARI
munte
135547
PRAHOVA
SOTRILE
munte
132137
PRAHOVA
ARICESTII ZELETIN
munte
135654
PRAHOVA
TALEA
munte
132486
PRAHOVA
CARBUNESTI
munte
132404
PRAHOVA
BREBU
munte
131577
PRAHOVA
ORAS SLANIC
munte
131336
PRAHOVA
ORAS COMARNIC
munte
134648
PRAHOVA
POSESTI
munte
132342
PRAHOVA
BERTEA
munte
135618
PRAHOVA
STEFESTI
munte
133795
PRAHOVA
IZVOARELE
munte
135226
PRAHOVA
SECARIA
munte
131540
PRAHOVA
ORAS SINAIA
munte
136278
PRAHOVA
BATRANI
munte
136107
PRAHOVA
VALEA DOFTANEI
munte
130954
PRAHOVA
ORAS AZUGA
munte
132574
PRAHOVA
CERASU
munte
134096
PRAHOVA
MANECIU
munte
131210
PRAHOVA
ORAS BUSTENI
munte
134853
PRAHOVA
PROVITA DE JOS
munte
135315
PRAHOVA
STARCHIOJD
munte
143067
SALAJ
ZALHA
munte
140770
SALAJ
CRISTOLT
munte
137407
SATU MARE
CERTEZE
munte
146021
SIBIU
BOITA
munte
145382
SIBIU
RAU SADULUI
munte
145934
SIBIU
TURNU ROSU
munte
145827
SIBIU
ORAS TALMACIU
munte
145355
SIBIU
RACOVITA
munte
145471
SIBIU
SADU
munte
144535
SIBIU
CARTISOARA
munte
143735
SIBIU
ORAS CISNADIE
munte
145202
SIBIU
ORLAT
munte
144054
SIBIU
ORAS AVRIG
munte
145293
SIBIU
PORUMBACU DE JOS
munte
143487
SIBIU
CRISTIAN
munte
145907
SIBIU
TILISCA
munte
143959
SIBIU
ARPASU DE JOS
munte
145275
SIBIU
POIANA SIBIULUI
munte
145499
SIBIU
ORAS SALISTE
munte
145961
SIBIU
VALEA VIILOR
munte
143995
SIBIU
ATEL
munte
144615
SIBIU
HOGHILAG
munte
144198
SIBIU
BIERTAN
munte
144731
SIBIU
LASLEA
munte
143502
SIBIU
POPLACA
munte
143520
SIBIU
RASINARI
munte
144713
SIBIU
JINA
munte
144599
SIBIU
GURA RAULUI
munte
149682
SUCEAVA
PANACI
munte
150445
SUCEAVA
SARU DORNEI
munte
147358
SUCEAVA
ORAS BROSTENI
munte
149851
SUCEAVA
POIANA STAMPEI
munte
150114
SUCEAVA
RASCA
munte
149655
SUCEAVA
OSTRA
munte
148202
SUCEAVA
DORNA CANDRENILOR
munte
146744
SUCEAVA
MUNICIPIUL VATRA DORNEI
munte
148131
SUCEAVA
DORNA-ARINI
munte
147884
SUCEAVA
CRUCEA
munte
149316
SUCEAVA
MALINI
munte
150258
SUCEAVA
SLATINA
munte
150356
SUCEAVA
STULPICANI
munte
151497
SUCEAVA
COSNA
munte
151451
SUCEAVA
CIOCANESTI
munte
151503
SUCEAVA
CAPU CAMPULUI
munte
146502
SUCEAVA
MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC
munte
148612
SUCEAVA
ORAS FRASIN
munte
146584
SUCEAVA
ORAS GURA HUMORULUI
munte
148765
SUCEAVA
FUNDU MOLDOVEI
munte
150178
SUCEAVA
SADOVA
munte
150935
SUCEAVA
VAMA
munte
147205
SUCEAVA
BREAZA
munte
149370
SUCEAVA
MANASTIREA HUMORULUI
munte
148729
SUCEAVA
FRUMOSU
munte
147713
SUCEAVA
CARLIBABA
munte
146708
SUCEAVA
ORAS SOLCA
munte
150980
SUCEAVA
VATRA MOLDOVITEI
munte
149539
SUCEAVA
MOLDOVITA
munte
150418
SUCEAVA
SUCEVITA
munte
150043
SUCEAVA
PUTNA
munte
147241
SUCEAVA
BRODINA
munte
150294
SUCEAVA
STRAJA
munte
150702
SUCEAVA
ULMA
munte
149138
SUCEAVA
IACOBENI
munte
149931
SUCEAVA
POJORATA
munte
149502
SUCEAVA
MOLDOVA-SULITA
munte
149183
SUCEAVA
IZVOARELE SUCEVEI
munte
157898
TIMIS
NADRAG
munte
158895
TIMIS
TOMESTI
munte
158136
TIMIS
PIETROASA
munte
170220
VALCEA
GOLESTI
munte
169351
VALCEA
DAESTI
munte
172812
VALCEA
RUNCU
munte
168559
VALCEA
BARBATESTI
munte
171539
VALCEA
MUEREASCA
munte
168041
VALCEA
ORAS HOREZU
munte
167909
VALCEA
ORAS CALIMANESTI
munte
168675
VALCEA
BERISLAVESTI
munte
174021
VALCEA
VAIDEENI
munte
172894
VALCEA
SALATRUCEL
munte
174496
VALCEA
TITESTI
munte
172509
VALCEA
RACOVITA
munte
168755
VALCEA
BOISOARA
munte
172153
VALCEA
PERISANI
munte
173230
VALCEA
STOENESTI
munte
167794
VALCEA
ORAS BREZOI
munte
169119
VALCEA
CAINENI
munte
171021
VALCEA
MALAIA
munte
174254
VALCEA
VOINEASA
munte
169253
VALCEA
COSTESTI
munte
167696
VALCEA
ORAS BAILE OLANESTI
munte
176551
VRANCEA
JITIA
munte
178475
VRANCEA
VINTILEASCA
munte
175509
VRANCEA
CHIOJDENI
munte
177263
VRANCEA
POIANA CRISTEI
munte
176944
VRANCEA
NEREJU
munte
178965
VRANCEA
SPULBER
munte
175126
VRANCEA
ANDREIASU DE JOS
munte
177101
VRANCEA
PALTIN
munte
177003
VRANCEA
NISTORESTI
munte
176891
VRANCEA
NARUJA
munte
176686
VRANCEA
MERA
munte
178750
VRANCEA
VRANCIOAIA
munte
178313
VRANCEA
VALEA SARII
munte
178910
VRANCEA
PAULESTI
munte
175224
VRANCEA
BARSESTI
munte
178885
VRANCEA
NEGRILESTI
munte
178545
VRANCEA
VIZANTEA-LIVEZI
munte
178117
VRANCEA
TULNICI
munte
177762
VRANCEA
SOVEJA
munte
177469
VRANCEA
REGHIU
munte
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor şi ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.
nr. 333/165/2021
Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole
PROGRAM DE ACŢIUNE
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole
Art. 1 – Domeniul de aplicare
Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, denumit în continuare „Programul de acţiune” pune în aplicare
măsurile obligatorii prevăzute în anexa nr. 4 din HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole cu modificările și completările ulterioare;
măsurile stabilite în Codul de Bune Practici Agricole elaborat în conformitate cu Directiva Nitrați.
Programul de acţiune stabileşte responsabilităţi specifice unor structuri care funcţionează în subordinea autorității publice centrale în domeniul agriculturii și ai autorității publice centrale în domeniul apelor, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Prevederile programului de acţiune sunt obligatorii pentru toţi fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole şi pentru autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe teritoriul cărora există exploataţii agricole.
Art. 2 – Definiţii
În sensul prezentului program de acţiune, se aplică definiţiile prevăzute la art. 2 din Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin HG nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare, definiţiile din Anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi definiţiile din Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Art. 3 - Perioade de interdicție în aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol
Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice și chimice solide şi lichide sunt definite prin intervalul de timp în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse şi riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare.
În condiţiile pedo-climatice ale României, perioadele cu risc mare de percolare sau scurgere din intervalul rece (toamnă-primăvară) sunt incluse în intervalul de timp în care temperatura medie a aerului este sub 50C, pe baza seriilor de date climatice din perioada 1987 - 2017. Astfel, ținând cont de valorile de temperatură multi-anuale, s-a ales începutul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide data de la care temperatura medie a aerului scade sub 5oC, iar sfârşitul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5oC. Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) au fost grupate, din punct de vedere al perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, în trei zone definite prin relieful predominant din unitatea administrativ - teritorială: 1- câmpie, 2 - deal, 3 – munte (figura 1). În Anexa 3 este prezentată pentru fiecare zonă lista corespunzătoare a unităţilor administrativ - teritoriale.
Figura 1. Zonele de încadrare a UAT în funcţie de perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, utilizând seriile de date zilnice pentru perioada 1987 – 2017.
Pentru fiecare zonă datele de început şi sfârşit a perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide, precum şi lungimea perioadei de interdicţie sunt prezentate în tabelul 1.
Tabel 1. Perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, solide şi lichide, în funcţie de zona în care se încadrează unităţile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție)
Zona
Începutul perioadei
Sfârşitul perioadei
Lungimea perioadei
de interdicţie
de interdicţie
de interdicţie (zile)
1
15.XI
10.III
115
2
10.XI
20.III
130
3
05.XI
25.III
140
Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare.
Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5oC.
Art. 4 - Depozitarea gunoiului de grajd
Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agricole au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Oricum ar fi gestionate (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere și prevenire a poluării cu nutrienți.
Gestionarea conformă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de depozitare care pot fi individuale (gospodăreşti / la nivel de exploatație agricolă) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la platformele comunale trebuie ca, până la transferarea gunoiului de grajd pe platformă, să-l depoziteze conform la nivelul exploatației/gospodăriei. De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier și administratorul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată în mod corespunzător de către fermier.
Încă din stadiul de proiectare a fermelor şi de construcţie a capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele
amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare şi departe de sursele de apă;
capacitate de stocare suficientă;
construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie;
condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
căi corespunzătoare de acces;
protecţie împotriva incendiilor;
protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.
Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice. Capacitatea de stocare depinde în principal de speciile de animale deținute, de sistemul de creștere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul și cantitatea de așternut utilizată) și de durata perioadei de interdicție a împrăștierii (tabel 1).
Capacităţile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Pentru
estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza valorile prezentate în Tabelul
2 preluate din ghidul “Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuț, M. Mașinistru și A. Greculescu în anul 2010 în cadrul proiectului “Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaștere în Agricultură” (MAKIS).
Conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare (UVM) se utilizează pentru stabilirea soluțiilor constructive privind capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienţii folosiţi în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacităţii de stocare a dejecţiilor sunt indicaţi în Tabelul 3.
Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele care nu necesită autorizația de mediu, respectiv actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și parametrii de funcționare a unei activități existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune (a căror mărime este de până la 100 UVM) se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele de peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele autorizației de mediu eliberat pentru ferma respectivă.
În funcţie de condiţiile locale specifice, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să decidă asupra sistemului de stocare a gunoiului de grajd din unitatea administrativ-teritorială (sistem comunal, sistem individual sau o combinaţie a celor două sisteme).
Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, capacitatea de stocare a gunoiului în platfoma individuală va fi dată de intervalul de timp până când se transportă gunoiul respectiv, către platforma comunală;
Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, atunci perioada și respectiv, capacitatea de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună.
La construcţia depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
Pragurile mai jos stabilite țin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manevrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare.
Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu mai puţin de 40 UVM, cerinţele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluție constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracția lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM.
Astfel, în cadrul unei exploatații de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiţia ca cerinţele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacităţii ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare).
Sistemele de depozitare și compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenție pentru fracția lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare.
Astfel, soluțiile constructive pot fi
Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM;
Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluții care asigură
impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM și pentru ferme mai mari de 40 UVM;
Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situațiile!
Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare
Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiții, conform
în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman -
gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în
gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare;
La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman - în
distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii se pot stabili
Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale H.G. nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.
Distanțele minime de protecție sanitară dintre platformele care deservesc ferme intensive și teritoriile protejate sunt stabilite prin legislație națională (ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu completările și modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei).
Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor, distanţa faţă de locuinţe este de 500 m, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu completările și modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.
Alături de platforma individuală, se sapă groapa de urină socotind 1 m3 de cap de vită mare, 0,75 m3 pentru tineret şi 0,3 m3 pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 5 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpată alături de platformă.
Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului.
Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi. În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt.
Exploatațiile de bovine crescute în sistem ”permanent la pășune” trebuie să dețină platformă de gunoi de grajd conform aliniatului (8), a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploatație pentru minim 2 luni. Pentru acest sistem de creștere (permanent pe pășune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce pășunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg / animal /an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depășească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha / an.
Catego- ria de animal
Sistemul de întreţinere
Aşternut [kg/ani- mal/zi]
Tipul de gunoi de grajd rezultat
Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul
[kg/animal/zi]
Capacitatea de stocare 1 [m3/animal/ lună]
Stabulaţie liberă
Viţei
Aşternut adânc, boxe
colective
1 – 2
Gunoi de
grajd solid
6 – 10
0,25 - 0,40
Pardoseală grătar, întreţinere
în grupuri
-
Dejecţii
semilichide
7 – 12
0,25 - 0,45
Juninci
Aşternut adânc
3 – 5
Gunoi de grajd solid
20 - 25
0,75 - 0,95
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie
2 – 4
Gunoi de grajd solid
20 - 26
0,70 - 0,90
Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de
beton în zona de defecaţie
2 – 3
Gunoi de grajd solid
18 - 26
0,65 - 0,95
Tăuraşi
Aşternut adânc
3
Gunoi de grajd solid
28 - 38
1,10 - 1,4
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie
2 – 3
Gunoi de grajd solid
28 - 40
1,0 - 1,3
Pardoseală grătar
-
Dejecţii semilichide
30 - 40
0,9 - 1,3
Aşternut adânc, pardoseală cu
auto-curăţare cu panta de 8%
2 – 3
Gunoi de
grajd solid
28 - 38
1,05 - 1,4
Vaci de lapte
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie
4 – 5
Gunoi de grajd solid
40 - 50
1,4 - 1,8
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie
3 – 5
Gunoi de grajd solid
+ dejecţii semilichide
30 - 35
10 - 15
1,1 - 1,3
0,3 - 0,5
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu autocurăţare
4 – 6
Gunoi de grajd solid
45 - 50
1,6 - 1,9
Tabel 2 Producția de gunoi şi capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a animalelor – tabel preluat din ghidul: “Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă”
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a bovinelor.
Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de
beton în zona de defecaţie
2 – 3
Gunoi de grajd solid
45 - 50
1,6 - 1,9
Cuşete individuale de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie
-
Dejecţii semilichide
40 - 52
1,20 - 1,60
Sistem extensiv, ferme de
până la 40 UVM
2 - 5
Gunoi de
grajd solid
28 - 33
1,0 – 1,3
Sistem de stabulaţie legată
Viţei
Aşternut adânc (în grup)
1 – 2
Gunoi de
grajd
6 – 10
0,25 - 0,40
Pardoseală grătar (în grup)
-
Dejecţii semilichide
7 – 12
0,25 - 0,45
Tăuraşi
Standuri cu aşternut
1 – 2
Gunoi de
grajd
28 - 35
1,0 - 1,3
Standuri fără aşternut, canal
acoperit cu grătar
-
Dejecţii
semilichide
30 - 40
0,9 - 1,2
Juninci
Standuri cu aşternut
1 - 2,5
Gunoi de grajd
18 - 23
0,8 – 1,0
Standuri cu aşternut, canal
acoperit cu grătar
-
Dejecţii
semilichide
20 – 27
0,6 - 0,8
Vaci de lapte
Standuri cu aşternut
2 - 3,5
Gunoi de
grajd
45 - 55
1,5 - 1,9
Standuri fără aşternut, sistem
autocurăţare continuă acoperit cu grătare
-
Dejecţii semilichide
40 - 45
1,2 - 1,5
Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM
2 - 5
Gunoi de grajd solid
28 - 33
1,0 – 1,3
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a porcinelor.
1 Capacitatea fracţiunilor lichide este inclusă.
Categoria de animal
Sistemul de întreţinere
Aşternut [kg/ani- mal/zi]
Tipul de gunoi de grajd rezultat
Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul
[kg/animal/zi]
Capacitatea de stocare [m3/animal/
lună]
Scroafe gestante
Aşternut adânc
2 – 3
Gunoi de grajd solid
10 – 14
0,45 - 0,6
Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în zona de defecaţie
0,8 – 1,2
Gunoi de grajd solid
12 - 17
0,45 - 0,65
Pardoseală solidă în zona de
odihnă, pardoseală grătar în zona de defecaţie
0,1 - 0,25
Dejecţii semilichide
10 - 15
0,3 - 0,45
Scroafe lactante
Pardoseală solidă în zona de odihnă şi zona de defecaţie
4 - 5
Gunoi de grajd solid
14 - 16
0,6 - 0,7
Pardoseală acoperită parţial ori total cu grătar.
0,05 – 0,1
Dejecţii semilichide
15 - 20
0,45 - 0,6
Purcei înţărcaţi
Aşternut adânc
0,5 - 1
Gunoi de
grajd
2 - 3
0,15 - 0,2
Zonă de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie
0,15 – 0,3
Gunoi de grajd
1,5 – 2,5
0,1 – 0,15
Pardoseală acoperită cu grătar
0,05 – 0,1
Dejecţii semilichide
1 - 2
0,09 – 0,1
Grăsuni
Aşternut adânc
1 – 3
Gunoi de
4 - 7
0,25 – 0,35
grajd
Zona de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie
0,3 – 0,5
Gunoi de grajd
3 – 5
0,2 – 0,4
Pardoseală parţial acoperită cu
grătare
0,05 – 0,1
Dejecţii
semilichide
5 - 8
0,15 – 0,25
Producţia de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreţinere a păsărilor
Valorile minime pentru capacitățile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate ( până la nivelul prezentat în tabele), în funcție de cantitatea de așternut folosită, de sistemul de creștere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor etc.
Categoria de păsări
Sistemul de întreţinere
Aşternut [kg/anima l/
zi]
Tipul de gunoi
Volum dejecţii, fără aşternut [m3/1.000
păsări/lună]
Capacitatea de stocare2 [m3/1.000
păsări/lună]
Pui de carne
La sol
0,080
Gunoi solid
3,0
3,8
Puicuţe
La sol
0,120
Gunoi solid
4,7
5,0
Găini ouătoare
În baterii
0,220
Dejecţii colectate (nu conţin
aşternut)
8,2
8,2
Raţe mature
La sol
0,500
Dejecţii colectate (nu conţin
aşternut)
20,6
22,0
Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării)
Baltă
0,500
Dejecţii colectate (nu conţin aşternut)
18,7
18,7
Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării)
La sol
0,500
Gunoi solid
18,7
20,0
Curcani
adulţi
La sol
0,430
Gunoi solid
16,0
18,0
Curcani pentru sacrificare
La sol
0,350
Gunoi solid
13,0
14,8
Gâşte adulte
La sol
0,960
Gunoi solid
36,00
41,0
Broileri de gâscă (sfârşitul îngrăşării)
Baltă
0,900
Dejecţii colectate (nu conţin
aşternut)
33,0
33,0
La sol
0,900
Gunoi solid
33,0
36,0
2 Aşternutul luat în considerare este de paie
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a cabalinelor.
Categoria de animal
Sistemul de
Excremente+ aşternut
Tipul de gunoi
Producţia de gunoi, inclusiv
Capacitatea de stocare
adăpost
[kg/animal/zi]
rezultat
aşternut
[kg/animal/zi]
[m3/animal/
lună]
Mânz peste un an (400 kg)
Aşternut
17 + 5 kg aşternut
Bălegar
22
1,0
Iapă, armăsar, cal
castrat (600 kg)
Aşternut
25 + 5 kg
aşternut
Bălegar
30
1,38
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a ovinelor.
Categoria de animal
Sistemul de adăpost
Aşternut
[kg/animal/zi]
Tip de gunoi rezultat
Producţia de gunoi, inclusiv aşternut [kg/animal/zi]
Capacitatea de stocare [m3/animal/
lună]
Miel de 3,5 luni sau
cârlan
Aşternut
0,3
Bălegar
1,5
0,050
Mioară de 12 luni
Aşternut
0,4
Bălegar
2,5
0,083
Oaie-mamă, berbec
şi batal de 12 luni
Aşternut
0,5
Bălegar
2,8
0,093
Berbec şi batal
Aşternut
0,4
Bălegar
4
0,133
Tabel 3 Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecţiilor
Categoria de animal
Coeficientul de conversie
Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani
1
Bovine între 6 luni şi 2 ani
0,6
Bovine de mai puţin de 6 luni
0,4
Scroafă de reproducţie > 50 kg
0,5
Alte porcine
0,3
Ecvide mai mari de 6 luni
1
Ovine şi caprine
0,15
Găină ouătoare
0,014
Alte păsări de curte
0,03
Art. 5 - Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd
Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuși respectarea unor condiții minime prin care să se evite scurgerea nutrienților în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă.
Depozitarea în câmp trebuie privită ca o excepţie, nu ca o regulă, și ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei din lipsa unor capacitați conforme de stocare.
Gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerinţe
Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 8 UVM;
Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar;
Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului (maximum 170 kg N / ha / an);
Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile și nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicție (se va împrăștia înainte de începerea perioadei de interdicție);
Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii diferite;
Depozitele temporare de gunoi de grajd se amplasează în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu completările și modificările ulterioare, cu respectarea Zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă conform Anexei nr. 2 și la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren acoperit cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietris);
la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare;
la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă;
La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care se poate pune un strat de paie sau alte materii organice;
La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie;
Acoperirea / încorporarea gunoiului care provine de la păsări trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului;
Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.
Art. 6- Gestionarea efluenţilor de siloz
Efluenţii proveniţi de la instalaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogaţi în substanţe organice uşor degradabile, care conţin cantităţi însemnate de nutrienţi, în special compuşi ai azotului, cu potenţial ridicat de poluare. De asemenea, efluenţii care se scurg în apele de suprafaţă pot provoca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare şi moartea peştilor.
Măsurile care trebuiesc respectate în spaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt
însilozarea furajelor la un conţinut de materie uscată de peste 25 % şi căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor formaţi (furajele însilozate la un conţinut de materie uscată de 18 % produc aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un conţinut de 25 % substanţă uscată atunci cantitatea de efluent scade la aproximativ 25 l per tonă);
silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie contra infiltraţiilor de efluenţi; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitaţii şi trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, uşor înclinată (pantă recomandată de 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse şi stocate într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă;
pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 m3, capacitatea minimă a bazinului trebuie să fie de 3 m3 la fiecare 150 m3 din capacitatea silozului. În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic;
pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 m3, bazinul trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 m3 plus 1 m3 pentru fiecare 150 m3 de capacitate de însilozare peste 1500 m3;
silozul şi bazinul trebuie amplasate la o distanţă de minim 50 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală;
înainte de a proceda la o nouă însilozare, silozul trebuie inspectat și, dacă este cazul, executate lucrări de întreţinere pentru a asigura etanşeitatea acestuia.
Măsurile suplimentare care trebuiesc îndeplinite în spaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt
Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat;
Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, toţi efluenţii şi apa de precipitaţii de pe acoperişul silozului trebuie colectaţi şi depozitaţi corespunzător;
Se monitorizează cu atenţie nivelul efluentului din bazin care se goleşte la intervale de timp regulate. Nu se lasă niciodată ca bazinul să se umple peste nivelul maxim şi se verifică să nu fie blocate canalele de colectare a efluentului;
Efluentul de siloz conţine nutrienţi valoroşi care pot suplini până la 15% din necesarul de hrană al porcilor pentru îngrăşat. Efluentul trebuie stocat în recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale;
Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul însilozării şi timp de o lună după golirea silozului.
Art. 7- Gestionarea efluenţilor de siloz balotat
În cazul însilozării în baloţi închişi ermetic trebuie respectate următoarele reguli
Baloţii se depozitează la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei;
Se deschid sau se îndepărtează învelişul baloţilor la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei;
Se balotează furajele la un conţinut de substanţă uscată de peste 25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor şi la minimizarea producerii de efluenţi;
Se colectează toate scurgerile de efluenţi care provin de la baloţii depozitaţi pe suprafaţa fermei;
Se verifică faptul că scurgerile de efluenţi din baloţi după îndepărtarea învelişului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă.
Art. 8- Gestionarea apelor uzate de la ferme
Apele uzate din exploatațiile agricole reprezintă un efluent care poate proveni din gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare şi curăţare a grajdurilor.
Toate apele uzate din fermă trebuie colectate şi depozitate cu grijă în bazine (rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalaţiile destinate colectării dejecţiilor lichide şi semilichide sau a altor efluenţi din fermă. Depozitarea apelor uzate în gropi amenajate direct în pământ este interzisă.
Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie
în bune condiţii şi să nu curgă;
verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă;
golite la intervale regulate;
suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care împrăştierea pe câmp este interzisă.
Metoda cea mai eficientă pentru creşterea capacităţii de stocare a dejecţiilor lichide la nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantităţii de apă uzată din fermă prin
separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor pluviale de cele uzateApa pluvială (de pe acoperişuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate etc.) măreşte cantitatea de apă uzată ce trebuie stocată şi împrăştiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum şi o întreţinere regulată a jgheaburilor şi burlanelor. Apa pluvială trebuie direcţionată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalaţii etanşe. Este indicat ca la ieşirea din fermă sistemul de evacuare a apelor pluviale să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calităţii apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile pentru curăţarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenţi din fermă;
minimizarea suprafeţei « murdare » din cadrul fermei prin reorganizarea terenului fermei şi minimizarea suprafeţei la care animalele au acces;
gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă. Nu este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă către cursurile de apă.
Art. 9- Norme privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol
Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe terenul agricol nu poate depăşi 170 Kg/ha/an.
Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe terenul agricol în cazul în care nu se execută studii agrochimice nu poate depăşi
În cazul terenurilor arabile
Panta blocurilor fizice
Porumb și sfeclă de zahăr
Grâu și rapiță
Alte culturi
Kg N substanță activă/ha/an
Până la 12%
150
120
100
Mai mare de 12%
120
90
80
100 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi și alte culturi permanente
80 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prezentat în Anexa 1.
În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de recolta planificată şi de gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an.
Pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile irigate.
Pentru realizarea unui plan de fertilizare, la nivelul unei exploataţii agricole în care se utilizează îngrăşăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantităţii de nutrienţi din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei.
Cantitatea de nutrienţi din gunoiul de grajd produs într-o exploataţie agricolă depinde de numeroşi factori, printre care: numărul, specia şi structura animalelor, sistemele de hrănire şi furajare, sistemul de stocare şi gestionare a gunoiului de grajd, volumul de apă uzată produsă în exploataţie, cantitatea de apă de precipitaţii care pătrunde în facilităţile de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru aşternutul animalelor etc.
Se recomandă măsurarea conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienţi medii stabiliţi prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obţinute în condiţii controlate.
În tabelul 4 sunt prezentate valorile medii ale cantităţii de azot (kg N / cap animal / an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantităţii de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă.
Tabel 4. Cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare)
Sistem gospodăresc
Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare
Vaci de lapte 60 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 18
1-2 ani 31
2-3 ani 35
Scroafe cu purcei până în 25 kg 32,3
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 13,1
Găini ouătoare 0.82
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,52
Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare
Vaci de lapte 47 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 14
1-2 ani 24
2-3 ani 27
Scroafe cu purcei până în 25 kg 24,7
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 10,0
Găini ouătoare 0.53
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,34
Sistem industrial
Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare
Vaci de lapte 86 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 24
1-2 ani 41
2-3 ani 47
Scroafe cu purcei până în 25 kg 27,3
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 9,8
Găini ouătoare 0.54
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,35
Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare
Vaci de lapte 67 Kg N / cap de animal / an
Bovine
0-1 ani 19
1-2 ani 32
2-3 ani 37
Scroafe cu purcei până în 25 kg 20,9
Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 7,50
Găini ouătoare 0.35
Pui de carne până la 1,8 Kg 0,25
Oi cu miei 12,9
Capre cu iezi 12,5
Cai
39
53
66
– Curcani
0,57
– Rațe
0,49
– Gâște
0,81
400 kg
600 Kg
800 Kg
Pentru calculul cantităţii de azot din gunoiul de grajd produs în fermă, care nu trebuie să depăşească limita maximă pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală, se înmulţeşte numărul de animale din fermă, pe categorii, cu valorile corespunzătoare cantității de azot din gunoiul solid/lichid din tabelul 4. Cantitatea totală de azot calculată astfel la nivelul fermei, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice provenite din alte ferme, se împarte la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşământul organic. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an). Această metodologie se aplică pentru calculul presiunii nutrienţilor la nivelul exploataţiilor agricole şi al unităţilor administrativ- teritoriale.
În cazul în care cantitatea de azot din îngrăşămintele organice de origine animală produse în fermă este mai mare decât cea corespunzatoare limitei maxime de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol, cantitatea excedentară (surplusul) se livrează către o altă fermă care are capacitatea de utilizare, fară a depăşi limita maximă admisă.
În vederea ţinerii sub control a epizootiilor şi a posibilităţii de monitorizare a contaminării solului şi sistemului acvatic cu substanţe farmaceutice de uz veterinar, importul/exportul de îngrăşăminte organice se poate realiza doar în limita a 50 km faţă de locul de producere al acestora. Se aplică excepție gunoiului de grajd provenit din ferme neafectate de epizootie și care, fie provine din agricultura ecologică, fie se poate dovedi că nu conține substanțe farmaceutice de uz veterinar peste limite admise.
Art. 10- Cerinţe generale pentru aplicarea fertilizanţilor
Îngrăşămintele solide pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare;
Îngrăşămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită la scurt timp după aplicarea lor va mări riscul de poluare;
Se interzice aplicarea oricărui tip de îngrăşământ (organic sau chimic), pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă;
Nu se aplică îngrăşămintelor dacă
solul este crăpat (fisurat) în adâncime;
solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură.
Art. 11- Obligații privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor organice
Îngrăşămintele organice se aplică cât mai devreme posibil, în afara perioadei de interdicție, dar în perioada de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iernii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până înainte de începerea perioadei de interdicție, în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de toamnă;
În perioadele definite ca „perioade de interdicţie”, aşa cum sunt prevăzute în articolul 3 este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenurile agricole. În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice (absenţa precipitaţiilor în momentul aplicării) şi starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă)
Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi se sancţionează potrivit legii.
În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide, se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă
să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor;
să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate.
în nici un caz nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parţial sau total.
Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%.
Art. 12- Obligații privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor chimice
Să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă sau burniţă. Se vor utiliza îngrășăminte uscate;
Adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafaţă; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau îngheţat – motiv pentru care aplicarea în aceste condiții este interzisă;
În cadrul culturilor din sere, nu se vor evacua în afara acestora apele provenite din irigaţii, care conţin printre alte substanţe şi fertilizanţi. Această cerinţă se realizează prin recircularea întregii cantităţi de apă rezultată din colectarea drenajului, condensului şi a apei de irigaţi.
Art. 13- Obligații privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%)
Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei;
Se menţin terasele existente pe terenul agricol;
Nu se aplică îngrăşăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitaţii intense;
Pe terenurile cu pantă de peste 12%, fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 ore de la momentul aplicării);
Art. 14- Obligații privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă
Se instituie zone de protecţie în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice;
Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi benzi tampon (fâşii de protecţie) în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel;
Se instituie benzi tampon (fâşii de protecţie) - benzi adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului astfel
3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;
5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.
Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă;
Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.
Art. 15- Aplicarea fertilizanţilor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă
Pe soluri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor.
În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd.
Pentru culturile de orez, fertilizarea trebuie să se realizeze cu îngrăşăminte pe bază de azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă reţinută de sol prin schimb ionic.
Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
Art. 16- Aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe)
(1) Aplicarea îngrăşămintelor organice pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) se supune condiţiei de a nu se depăşi doza de 170 Kg N ha/an şi de a nu se aplica în perioadele de interdicţie.
Exploataţiile care nu deţin studii agrochimice vor aplica maximum 80 Kg N substanţă activă/ha/an din îngrăşăminte chimice.
Exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice, pot aplica cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice, dar nu mai mult de 170 kg N/ha/an îngrăşăminte organice.
Art. 17 - Documentele de evidenţă ale exploatației agricole
Documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole trebuie astfel întocmite şi completate încât să permită autorităţilor de inspecţie şi control să constate
suprafaţa fermei;
un plan simplificat de fertilizare care să cuprindă pentru fiecare parcelă de teren cuprinsă în cadrul fermei
tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării;
tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ organic aplicat pe teren (alta decât cea lăsată de animale prin pășunat) şi data aplicării;
pentru îngrăşămintele organice aplicate, altele decât cele lăsate de animalele însăşi, se va menţiona tipul acestora (compost, gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semilichide-păstoase, îngrăşământ organic lichid, nămol de epurare etc.) şi specia de animale de la care provine;
tipul oricărei culturi agricole, data la care a fost semănată şi data recoltării;
şeptelul fermei, pe specii şi categorii de animale, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă (stabulaţie);
presiunea azotului din îngrăşămintele organice de origine animală la nivelul exploataţiei agricole calculată conform coeficienților de excreție din tabelul 4;
cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate pe terenul agricol, precum şi a celor livrate/achiziţionate, data livrării/achiziţiei, numele şi adresa destinatarului/furnizorului;
sistemul de colectare și depozitare a dejecţiilor animale (la nivelul fermei şi/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerinţele minime impuse de perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor.
Orice document de evidenţă al exploataţiei, din categoria celor prevăzute la alin. (1) se păstrează o perioadă de 3 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.
Art. 18 – Monitorizarea programului de acţiune
Evaluarea rezultatelor privind implementarea Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole se realizează la fiecare 4 ani. Indicatorii de monitorizare şi evaluare cuantifică eficienţa măsurilor prevăzute în programul de acţiune şi sunt stabiliţi având în vedere cerinţele de raportare ale Directivei Nitrați.
Activitatea de monitorizare a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole va fi realizată de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţiile Bazinale de Apă, în ceea ce priveşte starea resurselor de apă şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţiile Agricole Judeţene în privinţa aspectelor agricole.
Art. 19 - Controlul aplicării programului de acţiune
Controlul respectării Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole vizează cel puţin următorii indicatori
respectarea perioadei de interdicție în aplicarea pe teren a îngrăşămintelor;
capacitatea de stocare a gunoiului de grajd pe platforme individuale sau comunale;
depozitarea gunoiului de grajd în câmp şi gestiunea efluenţilor de siloz;
utilizarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă şi acoperirea cu culturi agricole în timpul iernii a terenurilor în pantă;
restricţii privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă;
aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă (zone de protecţie şi fâşii de protecţie);
respectarea limitei maxime de azot/ha/an pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală, precum şi a standardelor privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot - planul de fertilizare;
aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe);
acoperirea solului cu vegetaţie în perioada de iarnă (menţinerea unei cantităţi minime de vegetaţie care să acopere terenul în perioadele ploioase, cu zăpadă sau cu îngheţ);
delimitarea grafică a suprafeţelor de teren agricol reprezentând fâşii de protecţie pentru apele de suprafaţă şi sursele de captare a apei potabile la nivelul exploataţiei (extras din harta perimetrelor fâşiilor de protecţie la nivelul localităţii, adiacente cursurilor de apă);
existenţa şi completarea la zi a documentelor de evidenţă ale exploataţiei agricole.
Garda Naţională de Mediu, prin Comisariatele judeţene şi Direcţiile pentru Agricultură Judeţene controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați
proveniți din surse agricole şi raportează anual Ministerului Apelor şi Pădurilor, respectiv Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, stadiul implementării acestui program.
Art. 20 – Informarea şi instruirea fermierilor
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile din subordine, elaborează şi pun în aplicare, în colaborare cu Direcțiile pentru Agricole Județene, un program de acţiune pentru informarea, instruirea şi consilierea fermierilor şi autorităţilor administraţiei publice locale în scopul promovării şi aplicării Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Art. 21 – Dispoziţii tranzitorii
Cerințele minime legate de soluția constructivă pentru fermele de 40 UVM și mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea și compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă, lagună betonată sau cu membrană impermeabilă, față de cerințele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a acestui Program de acțiune.
Întrarea în vigoare a restricțiilor de fertilizare de orice fel pentru benzile tampon prevăzute la alin. (3) al art. 14 pe o lățime de 3 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% și de 5 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12% beneficiază de o perioadă tranzitorie până la 1 ianuarie 2022. Până la aceasta dată, se păstrează restricțiile de interzicere a aplicării de fertilizanți de orice fel pe o lățime de 1 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% și 3 m pentru terenurile agricole cu pantă de peste 12%
Art. 22 – Dispoziţii finale
Prezentul program de acţiune se aplică pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data intrării în vigoare.
Finanţarea activităţilor privind actualizarea legislației pentru implementarea Planului de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, care revin Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se face din bugetul celor două ministere şi din alte surse atrase de acestea, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
194
Bloc fizic nr.
Parcela
Cultura
Planificat N
Kg s.a.
/ha
Îngrășăminte aplicate
Data aplic.
Total N Kg s.a.
/ha
Obs.
Nr.
Supraf. ha
Organice
Chimice
Tip
t/ha
kg N/ha
Tip
t/ha
kg N/ha
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Planificat
Realizat
Anexa 1 Planul de fertilizare simplificat
Pentru fiecare parcelă agricolă, completați un rând.
- Se trece nr. blocului fizic
- Se trece nr. parcelei
- Se trece suprafața parcelei în hectar
- Se trece tipul culturii
- Se trece nr. kg azot substanță activă (s.a.) la hectar
- Ex: gunoi proaspăt GP / gunoi fermentat GF / mraniță M
- Tone pe hectar aplicate
- Se trece cantitatea de azot substanță activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabel de pe verso. Nu depășiți 170 kg azot substanță activă la hectar!
- Se trece tipul de îngrășământ, conform specificațiilor producătorului
Se trece numărul de tone de îngrășământ aplicate
Se trece cantitatea de azot substanță activă, conform instrucțiunilor producătorului
Data aplicării îngrășământului. Atenție, este interzisă împrăștierea îngrășămintelor în perioada de interdicție
Se trece suma coloanelor 8 + 11
Anexa 2
Zone de protecţie în lungul cursurilor de apă
Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice astfel
Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă regularizate
2 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este sub 10 m;
3 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m;
5 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este de peste 51 m;
distanţa dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanţă este mai mică de 50 m.
Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă neregularizate
5 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este sub 10 m;
15 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m;
20 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este de peste 51 m.
Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m.
Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului.
Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei.
Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: 3 m.
Baraje şi lucrări anexe la baraje
baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora;
instalaţii de determinare a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice - 2 m în jurul acestora;
borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora.
Lăţimea zonei de protecţie la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători - 1,5 m în jurul acestora.
Zonele de protecţie se măsoară astfel
la cursurile de apă, de la limita albiei minore;
pentru lacurile naturale de la nivelul mediu;
pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, se adaugă zonei de protecţie, după caz, zona de protecţie sanitară cu regim sever, zona de
protecţie sanitară cu regim de restricţii, perimetre de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor şi nămolurilor terapeutice.
Anexa 3
Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele corespunzătoare perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, solide şi lichide
SIRUTA
JUDET
UAT_LAU2
Forma de
relief
10006
ARAD
BIRCHIS
campie
9887
ARAD
BATA
campie
12643
ARAD
VINGA
campie
12144
ARAD
SAGU
campie
12920
ARAD
FRUMUSENI
campie
9280
ARAD
FANTANELE
campie
11940
ARAD
SECUSIGIU
campie
10872
ARAD
GHIOROC
campie
11539
ARAD
PAULIS
campie
12037
ARAD
SEMLAC
campie
9333
ARAD
LIVADA
campie
12206
ARAD
SEITIN
campie
9397
ARAD
VLADIMIRESCU
campie
9262
ARAD
MUNICIPIUL ARAD
campie
11637
ARAD
PEREGU MARE
campie
9360
ARAD
SOFRONEA
campie
9627
ARAD
ORAS NADLAC
campie
11584
ARAD
ORAS PECICA
campie
12876
ARAD
ZIMANDU NOU
campie
12368
ARAD
SIRIA
campie
11352
ARAD
IRATOSU
campie
9654
ARAD
ORAS PANCOTA
campie
12912
ARAD
DOROBANTI
campie
12091
ARAD
ORAS SANTANA
campie
11995
ARAD
SELEUS
campie
9495
ARAD
ORAS CURTICI
campie
11502
ARAD
OLARI
campie
12812
ARAD
ZARAND
campie
11398
ARAD
MACEA
campie
12340
ARAD
SIMAND
campie
9538
ARAD
ORAS INEU
campie
12242
ARAD
SICULA
campie
10916
ARAD
GRANICERI
campie
9459
ARAD
ORAS CHISINEU-CRIS
campie
10373
ARAD
CERMEI
campie
12224
ARAD
SEPREUS
campie
12126
ARAD
SOCODOR
campie
11735
ARAD
PILU
campie
11423
ARAD
MISCA
campie
12849
ARAD
ZERIND
campie
9798
ARAD
APATEU
campie
9574
ARAD
ORAS LIPOVA
campie
12055
ARAD
SINTEA MARE
campie
12938
ARAD
ZADARENI
campie
10827
ARAD
FELNAC
campie
17398
ARGES
MIROSI
campie
20048
ARGES
RACA
campie
15064
ARGES
CALDARARU
campie
18162
ARGES
POPESTI
campie
14450
ARGES
BARLA
campie
19114
ARGES
STEFAN CEL MARE
campie
16739
ARGES
IZVORU
campie
16613
ARGES
HARSESTI
campie
19560
ARGES
UNGHENI
campie
18741
ARGES
SLOBOZIA
campie
17575
ARGES
MOZACENI
campie
18938
ARGES
STOLNICI
campie
19212
ARGES
TEIU
campie
16944
ARGES
LUNCA CORBULUI
campie
19007
ARGES
SUSENI
campie
18331
ARGES
RATESTI
campie
13668
ARGES
ORAS COSTESTI
campie
18581
ARGES
SAPATA
campie
17824
ARGES
OARJA
campie
15233
ARGES
CATEASCA
campie
13276
ARGES
BRADU
campie
16757
ARGES
LEORDENI
campie
18242
ARGES
PRIBOIENI
campie
14085
ARGES
BABANA
campie
19793
ARGES
VEDEA
campie
13935
ARGES
ALBOTA
campie
17496
ARGES
MOSOAIA
campie
13365
ARGES
MARACINENI
campie
18475
ARGES
ROCIU
campie
14940
ARGES
BUZOESTI
campie
18411
ARGES
RECEA
campie
17726
ARGES
NEGRASI
campie
13187
ARGES
BASCOV
campie
27285
BIHOR
AVRAM IANCU
campie
28665
BIHOR
CIUMEGHIU
campie
27383
BIHOR
BATAR
campie
31841
BIHOR
TULCA
campie
31789
BIHOR
TINCA
campie
26975
BIHOR
MUNICIPIUL SALONTA
campie
30014
BIHOR
MADARAS
campie
29662
BIHOR
HUSASAU DE TINCA
campie
28246
BIHOR
CEFA
campie
32195
BIHOR
GEPIU
campie
32179
BIHOR
SANNICOLAU ROMAN
campie
30149
BIHOR
NOJORID
campie
26653
BIHOR
SANTANDREI
campie
32201
BIHOR
TOBOLIU
campie
29467
BIHOR
GIRISU DE CRIS
campie
27631
BIHOR
BORS
campie
27436
BIHOR
BIHARIA
campie
32153
BIHOR
TAMASEU
campie
31011
BIHOR
SALARD
campie
32187
BIHOR
ROSIORI
campie
28610
BIHOR
SANIOB
campie
28530
BIHOR
CHISLAZ
campie
27169
BIHOR
ABRAMUT
campie
29092
BIHOR
DIOSIG
campie
30915
BIHOR
ORAS SACUENI
campie
27908
BIHOR
BUDUSLAU
campie
26877
BIHOR
MUNICIPIUL MARGHITA
campie
28497
BIHOR
CHERECHIU
campie
30988
BIHOR
SALACEA
campie
31565
BIHOR
TARCEA
campie
31333
BIHOR
SIMIAN
campie
32027
BIHOR
ORAS VALEA LUI MIHAI
campie
29001
BIHOR
CURTUISENI
campie
36569
BOTOSANI
COPALAU
campie
36499
BOTOSANI
CALARASI
campie
37912
BOTOSANI
LUNCA
campie
39266
BOTOSANI
TODIRENI
campie
38893
BOTOSANI
SANTA MARE
campie
36300
BOTOSANI
BALUSENI
campie
36131
BOTOSANI
ALBESTI
campie
39983
BOTOSANI
BLANDESTI
campie
35884
BOTOSANI
STAUCENI
campie
38848
BOTOSANI
ROMANESTI
campie
35731
BOTOSANI
MUNICIPIUL BOTOSANI
campie
37217
BOTOSANI
DURNESTI
campie
37459
BOTOSANI
GORBANESTI
campie
35839
BOTOSANI
RACHITI
campie
39168
BOTOSANI
ORAS STEFANESTI
campie
39532
BOTOSANI
UNTENI
campie
38811
BOTOSANI
ROMA
campie
37100
BOTOSANI
DOBARCENI
campie
37057
BOTOSANI
DANGENI
campie
38456
BOTOSANI
NICSENI
campie
39959
BOTOSANI
DIMACHENI
campie
38241
BOTOSANI
MIHALASENI
campie
38731
BOTOSANI
RIPICENI
campie
39417
BOTOSANI
UNGURENI
campie
36676
BOTOSANI
CORLATENI
campie
39792
BOTOSANI
VLASINESTI
campie
37618
BOTOSANI
HANESTI
campie
36426
BOTOSANI
BROSCAUTI
campie
36060
BOTOSANI
ORAS SAVENI
campie
39836
BOTOSANI
VORNICENI
campie
39220
BOTOSANI
STIUBIENI
campie
36649
BOTOSANI
CORDARENI
campie
37397
BOTOSANI
GEORGE ENESCU
campie
37173
BOTOSANI
DRAGUSENI
campie
37958
BOTOSANI
MANOLEASA
campie
37547
BOTOSANI
HAVARNA
campie
38321
BOTOSANI
MILEANCA
campie
38376
BOTOSANI
MITOC
campie
39051
BOTOSANI
SULITA
campie
39328
BOTOSANI
TRUSESTI
campie
38679
BOTOSANI
RAUSENI
campie
38580
BOTOSANI
PRAJENI
campie
37734
BOTOSANI
HLIPICENI
campie
44435
BRAILA
VICTORIA
campie
42824
BRAILA
BARAGANUL
campie
42968
BRAILA
CIOCILE
campie
43812
BRAILA
ROSIORI
campie
42842
BRAILA
BERTESTII DE JOS
campie
44328
BRAILA
ULMU
campie
43411
BRAILA
ORAS INSURATEI
campie
44300
BRAILA
TUFESTI
campie
42771
BRAILA
SURDILA-GRECI
campie
42753
BRAILA
ORAS FAUREI
campie
43313
BRAILA
GROPENI
campie
44177
BRAILA
TICHILESTI
campie
43466
BRAILA
JIRLAU
campie
43652
BRAILA
MOVILA MIRESII
campie
42708
BRAILA
CHISCANI
campie
44140
BRAILA
SUTESTI
campie
44257
BRAILA
TUDOR VLADIMIRESCU
campie
43117
BRAILA
FRECATEI
campie
43493
BRAILA
MARASU
campie
44560
BRAILA
CAZASU
campie
43242
BRAILA
GEMENELE
campie
42682
BRAILA
MUNICIPIUL BRAILA
campie
43732
BRAILA
RAMNICELU
campie
43698
BRAILA
RACOVITA
campie
44391
BRAILA
VADENI
campie
43331
BRAILA
ORAS IANCA
campie
43279
BRAILA
GRADISTEA
campie
43867
BRAILA
SALCIA TUDOR
campie
43563
BRAILA
MAXINENI
campie
43992
BRAILA
SILISTEA
campie
44355
BRAILA
UNIREA
campie
44505
BRAILA
VIZIRU
campie
44202
BRAILA
TRAIAN
campie
44532
BRAILA
ZAVOAIA
campie
43073
BRAILA
DUDESTI
campie
42913
BRAILA
BORDEI VERDE
campie
43787
BRAILA
ROMANU
campie
43929
BRAILA
SCORTARU NOU
campie
43019
BRAILA
CIRESU
campie
44113
BRAILA
SURDILA-GAISEANCA
campie
43625
BRAILA
MIRCEA VODA
campie
44060
BRAILA
STANCUTA
campie
44462
BRAILA
VISANI
campie
43180
BRAILA
GALBENU
campie
46910
BUZAU
GLODEANU-SILISTEA
campie
49439
BUZAU
SCUTELNICI
campie
46867
BUZAU
GLODEANU SARAT
campie
48138
BUZAU
PADINA
campie
47578
BUZAU
MIHAILESTI
campie
50564
BUZAU
FLORICA
campie
45496
BUZAU
BRADEANU
campie
48744
BUZAU
ORAS POGOANELE
campie
44863
BUZAU
AMARU
campie
47159
BUZAU
LARGU
campie
47300
BUZAU
LUCIU
campie
47774
BUZAU
MOVILA BANULUI
campie
49046
BUZAU
RUSETU
campie
49545
BUZAU
SMEENI
campie
46803
BUZAU
GHERASENI
campie
49153
BUZAU
SAHATENI
campie
46251
BUZAU
CILIBIA
campie
46484
BUZAU
COSTESTI
campie
49849
BUZAU
TINTESTI
campie
45815
BUZAU
C.A. ROSETTI
campie
46769
BUZAU
GALBINASI
campie
49625
BUZAU
STALPU
campie
49019
BUZAU
ROBEASCA
campie
44818
BUZAU
MUNICIPIUL BUZAU
campie
49073
BUZAU
SAGEATA
campie
49956
BUZAU
VADU PASII
campie
47373
BUZAU
MARACINENI
campie
46377
BUZAU
COCHIRLEANCA
campie
49206
BUZAU
SAPOCA
campie
44989
BUZAU
BALACEANU
campie
50479
BUZAU
ZIDURI
campie
46830
BUZAU
GHERGHEASA
campie
44934
BUZAU
BALTA ALBA
campie
45361
BUZAU
BOLDU
campie
50022
BUZAU
VALEA RAMNICULUI
campie
48968
BUZAU
RAMNICELU
campie
49894
BUZAU
ULMENI
campie
44845
BUZAU
MUNICIPIUL RAMNICU SARAT
campie
50399
BUZAU
VALCELELE
campie
48842
BUZAU
PUIESTI
campie
101724
CALARASI
CASCIOARELE
campie
101804
CALARASI
CHIRNOGI
campie
100610
CALARASI
MUNICIPIUL OLTENITA
campie
105259
CALARASI
SPANTOV
campie
180055
CALARASI
CRIVAT
campie
104751
CALARASI
RADOVANU
campie
105605
CALARASI
ULMENI
campie
102419
CALARASI
CURCANI
campie
100638
CALARASI
MITRENI
campie
105384
CALARASI
SOLDANU
campie
104083
CALARASI
LUICA
campie
105829
CALARASI
VASILATI
campie
92569
CALARASI
MUNICIPIUL CALARASI
campie
93325
CALARASI
DICHISENI
campie
93441
CALARASI
DOROBANTU
campie
94312
CALARASI
ROSETI
campie
93085
CALARASI
CIOCANESTI
campie
92587
CALARASI
MODELU
campie
104323
CALARASI
NANA
campie
179962
CALARASI
GALBINASI
campie
94606
CALARASI
ULMU
campie
93664
CALARASI
GRADISTEA
campie
94125
CALARASI
ALEXANDRU ODOBESCU
campie
94651
CALARASI
UNIREA
campie
102838
CALARASI
FRASINET
campie
94580
CALARASI
STEFAN VODA
campie
93771
CALARASI
INDEPENDENTA
campie
93815
CALARASI
JEGALIA
campie
105222
CALARASI
SOHATU
campie
105712
CALARASI
VALEA ARGOVEI
campie
104635
CALARASI
PLATARESTI
campie
93281
CALARASI
CUZA VODA
campie
93931
CALARASI
LUPSANU
campie
94731
CALARASI
VALCELELE
campie
94768
CALARASI
VLAD TEPES
campie
104341
CALARASI
NICOLAE BALCESCU
campie
93539
CALARASI
DRAGOS VODA
campie
105455
CALARASI
TAMADAU MARE
campie
103032
CALARASI
ORAS FUNDULEA
campie
93851
CALARASI
LEHLIU
campie
101083
CALARASI
BELCIUGATELE
campie
94223
CALARASI
PERISORU
campie
103764
CALARASI
ILEANA
campie
101822
CALARASI
CHISELET
campie
104181
CALARASI
MANASTIREA
campie
103568
CALARASI
GURBANESTI
campie
104886
CALARASI
SARULESTI
campie
93888
CALARASI
ORAS LEHLIU GARA
campie
93370
CALARASI
DOR MARUNT
campie
101458
CALARASI
ORAS BUDESTI
campie
102945
CALARASI
FRUMUSANI
campie
92961
CALARASI
BORCEA
campie
94562
CALARASI
STEFAN CEL MARE
campie
93487
CALARASI
DRAGALINA
campie
103014
CALARASI
FUNDENI
campie
51387
CARAS-SEVERIN
BERLISTE
campie
54573
CARAS-SEVERIN
VRANI
campie
53247
CARAS-SEVERIN
MAURENI
campie
62486
CONSTANTA
OLTINA
campie
60883
CONSTANTA
ADAMCLISI
campie
62020
CONSTANTA
ISTRIA
campie
62823
CONSTANTA
SARAIU
campie
62538
CONSTANTA
OSTROV
campie
62057
CONSTANTA
LIPNITA
campie
63286
CONSTANTA
COSTINESTI
campie
60598
CONSTANTA
23 AUGUST
campie
62798
CONSTANTA
RASOVA
campie
60801
CONSTANTA
ORAS HARSOVA
campie
63334
CONSTANTA
FANTANELE
campie
63300
CONSTANTA
CUZA VODA
campie
61069
CONSTANTA
ORAS BANEASA
campie
61737
CONSTANTA
DOBROMIR
campie
63161
CONSTANTA
DUMBRAVENI
campie
61318
CONSTANTA
COBADIN
campie
61372
CONSTANTA
COGEALAC
campie
62878
CONSTANTA
SACELE
campie
62191
CONSTANTA
MIHAIL KOGALNICEANU
campie
63125
CONSTANTA
VALU LUI TRAIAN
campie
61675
CONSTANTA
DELENI
campie
62949
CONSTANTA
SILISTEA
campie
60455
CONSTANTA
ORAS EFORIE
campie
61452
CONSTANTA
COMANA
campie
62360
CONSTANTA
ORAS BASARABI
campie
63045
CONSTANTA
TOPALU
campie
63278
CONSTANTA
HORIA
campie
60419
CONSTANTA
MUNICIPIUL CONSTANTA
campie
61871
CONSTANTA
INDEPENDENTA
campie
61283
CONSTANTA
CIOCARLIA
campie
62985
CONSTANTA
TARGUSOR
campie
62672
CONSTANTA
PECINEAGA
campie
61005
CONSTANTA
ALIMAN
campie
61951
CONSTANTA
ION CORVIN
campie
61256
CONSTANTA
CIOBANU
campie
61808
CONSTANTA
GARLICIU
campie
63294
CONSTANTA
BARAGANU
campie
62761
CONSTANTA
POARTA ALBA
campie
60847
CONSTANTA
MUNICIPIUL MEDGIDIA
campie
63170
CONSTANTA
VULTURU
campie
61559
CONSTANTA
CRUCEA
campie
60570
CONSTANTA
AGIGEA
campie
61620
CONSTANTA
CUMPANA
campie
63326
CONSTANTA
GRADINA
campie
62609
CONSTANTA
PANTELIMON
campie
61513
CONSTANTA
CORBU
campie
60507
CONSTANTA
ORAS NAVODARI
campie
62253
CONSTANTA
MIHAI VITEAZU
campie
62397
CONSTANTA
ORAS NEGRU VODA
campie
60945
CONSTANTA
ALBESTI
campie
62707
CONSTANTA
PESTERA
campie
63318
CONSTANTA
SALIGNY
campie
60776
CONSTANTA
ORAS CERNAVODA
campie
62903
CONSTANTA
SEIMENI
campie
62280
CONSTANTA
MIRCEA VODA
campie
61826
CONSTANTA
GHINDARESTI
campie
63152
CONSTANTA
LUMINA
campie
63072
CONSTANTA
TOPRAISAR
campie
60721
CONSTANTA
TUZLA
campie
60534
CONSTANTA
ORAS TECHIRGHIOL
campie
63189
CONSTANTA
TORTOMAN
campie
62440
CONSTANTA
NICOLAE BALCESCU
campie
61167
CONSTANTA
CERCHEZU
campie
61210
CONSTANTA
CHIRNOGENI
campie
61121
CONSTANTA
CASTELU
campie
60687
CONSTANTA
ORAS OVIDIU
campie
63198
CONSTANTA
AMZACEA
campie
62137
CONSTANTA
MERENI
campie
60632
CONSTANTA
LIMANU
campie
60482
CONSTANTA
MUNICIPIUL MANGALIA
campie
68887
DAMBOVITA
SELARU
campie
68431
DAMBOVITA
POIANA
campie
66857
DAMBOVITA
CORBII MARI
campie
105142
DAMBOVITA
SLOBOZIA MOARA
campie
68468
DAMBOVITA
POTLOGI
campie
69330
DAMBOVITA
VISINA
campie
68342
DAMBOVITA
ODOBESTI
campie
67906
DAMBOVITA
LUNGULETU
campie
101840
DAMBOVITA
CIOCANESTI
campie
67121
DAMBOVITA
COSTESTII DIN VALE
campie
66081
DAMBOVITA
ORAS TITU
campie
68253
DAMBOVITA
MORTENI
campie
66152
DAMBOVITA
BRANISTEA
campie
68128
DAMBOVITA
MOGOSANI
campie
65752
DAMBOVITA
PETRESTI
campie
66768
DAMBOVITA
CONTESTI
campie
68627
DAMBOVITA
ORAS RACARI
campie
101564
DAMBOVITA
BUTIMANU
campie
68529
DAMBOVITA
PRODULESTI
campie
66697
DAMBOVITA
COJASCA
campie
65681
DAMBOVITA
ORAS GAESTI
campie
68048
DAMBOVITA
MATASARU
campie
66955
DAMBOVITA
CORNATELU
campie
66401
DAMBOVITA
BILCIURESTI
campie
67648
DAMBOVITA
GURA SUTII
campie
68789
DAMBOVITA
SALCIOARA
campie
65707
DAMBOVITA
GURA FOII
campie
179935
DAMBOVITA
PERSINARI
campie
69170
DAMBOVITA
VALEA MARE
campie
67167
DAMBOVITA
CRANGURILE
campie
67014
DAMBOVITA
CORNESTI
campie
68280
DAMBOVITA
NUCET
campie
67470
DAMBOVITA
FINTA
campie
67292
DAMBOVITA
DOBRA
campie
66198
DAMBOVITA
BALENI
campie
69250
DAMBOVITA
VACARESTI
campie
66580
DAMBOVITA
COBIA
campie
66731
DAMBOVITA
COMISANI
campie
66474
DAMBOVITA
BUCSANI
campie
179711
DAMBOVITA
VLADENI
campie
65501
DAMBOVITA
ULMI
campie
67675
DAMBOVITA
HULUBESTI
campie
67407
DAMBOVITA
DRAGOMIRESTI
campie
67256
DAMBOVITA
DARMANESTI
campie
65342
DAMBOVITA
MUNICIPIUL TARGOVISTE
campie
67737
DAMBOVITA
I. L. CARAGIALE
campie
179926
DAMBOVITA
RASCAETI
campie
68976
DAMBOVITA
ULIESTI
campie
67327
DAMBOVITA
DRAGODANA
campie
179891
DAMBOVITA
RACIU
campie
67773
DAMBOVITA
LUCIENI
campie
102286
DAMBOVITA
CREVEDIA
campie
104387
DAMBOVITA
NICULESTI
campie
101341
DAMBOVITA
BREZOAELE
campie
105534
DAMBOVITA
TARTASESTI
campie
70879
DOLJ
ORAS BECHET
campie
71607
DOLJ
CALARASI
campie
72007
DOLJ
ORAS DABULENI
campie
74867
DOLJ
CARNA
campie
72463
DOLJ
GIGHERA
campie
72980
DOLJ
MACESU DE JOS
campie
72034
DOLJ
DESA
campie
73996
DOLJ
SADOVA
campie
72579
DOLJ
GANGIOVA
campie
70897
DOLJ
BISTRET
campie
73460
DOLJ
NEGOI
campie
72640
DOLJ
GOICEA
campie
74842
DOLJ
CATANE
campie
71858
DOLJ
CIUPERCENII NOI
campie
70637
DOLJ
AMARASTII DE JOS
campie
74108
DOLJ
SEACA DE CAMP
campie
71956
DOLJ
DANETI
campie
74883
DOLJ
DOBROTESTI
campie
70940
DOLJ
BARCA
campie
73736
DOLJ
POIANA MARE
campie
70673
DOLJ
AMARASTII DE SUS
campie
72098
DOLJ
DOBRESTI
campie
74581
DOLJ
VALEA STANCIULUI
campie
70352
DOLJ
MUNICIPIUL CALAFAT
campie
74554
DOLJ
URZICUTA
campie
70520
DOLJ
AFUMATI
campie
72533
DOLJ
GIURGITA
campie
74224
DOLJ
SILISTEA CRUCII
campie
70316
DOLJ
MUNICIPIUL BAILESTI
campie
73031
DOLJ
MAGLAVIT
campie
71698
DOLJ
CERAT
campie
71634
DOLJ
CELARU
campie
71812
DOLJ
CIOROIASI
campie
74891
DOLJ
GALICIUICA
campie
72221
DOLJ
DRANIC
campie
70726
DOLJ
APELE VII
campie
72383
DOLJ
GALICEA MARE
campie
73335
DOLJ
MOTATEI
campie
70502
DOLJ
ORAS SEGARCEA
campie
71787
DOLJ
CETATE
campie
72052
DOLJ
DIOSTI
campie
72882
DOLJ
IZVOARE
campie
72506
DOLJ
GIUBEGA
campie
73594
DOLJ
PERISOR
campie
71457
DOLJ
CALOPAR
campie
74322
DOLJ
TEASC
campie
71518
DOLJ
CARAULA
campie
74915
DOLJ
GHINDENI
campie
74509
DOLJ
TUGLUI
campie
74411
DOLJ
TESLUI
campie
74732
DOLJ
VARTOP
campie
72926
DOLJ
LEU
campie
74750
DOLJ
VARVORU DE JOS
campie
71885
DOLJ
COSOVENI
campie
73068
DOLJ
MALU MARE
campie
74028
DOLJ
SALCUTA
campie
72150
DOLJ
DRAGOTESTI
campie
74859
DOLJ
CARCEA
campie
73503
DOLJ
ORODEL
campie
74359
DOLJ
TERPEZITA
campie
74705
DOLJ
VERBITA
campie
74616
DOLJ
VELA
campie
73923
DOLJ
ROBANESTI
campie
74931
DOLJ
PLESOI
campie
69900
DOLJ
MUNICIPIUL CRAIOVA
campie
71260
DOLJ
BREASTA
campie
71536
DOLJ
CARPEN
campie
73629
DOLJ
PIELESTI
campie
74135
DOLJ
SEACA DE PADURE
campie
70986
DOLJ
BRABOVA
campie
72409
DOLJ
GHERCESTI
campie
70094
DOLJ
ISALNITA
campie
73772
DOLJ
PREDESTI
campie
74242
DOLJ
SOPOT
campie
70968
DOLJ
BOTOSESTI-PAIA
campie
72604
DOLJ
GOGOSU
campie
71910
DOLJ
COTOFENII DIN DOS
campie
70174
DOLJ
SIMNICU DE SUS
campie
71723
DOLJ
CERNATESTI
campie
74875
DOLJ
COTOFENII DIN FATA
campie
70566
DOLJ
ALMAJ
campie
72819
DOLJ
GRECESTI
campie
74073
DOLJ
SCAESTI
campie
74171
DOLJ
SECU
campie
72677
DOLJ
GOIESTI
campie
71055
DOLJ
BRADESTI
campie
70414
DOLJ
ORAS FILIASI
campie
73371
DOLJ
MURGASI
campie
71340
DOLJ
BULZESTI
campie
69964
DOLJ
BUCOVAT
campie
71126
DOLJ
BRALOSTITA
campie
73246
DOLJ
MISCHII
campie
73013
DOLJ
MACESU DE SUS
campie
73317
DOLJ
MARSANI
campie
74949
DOLJ
ROJISTE
campie
71199
DOLJ
BRATOVOESTI
campie
71572
DOLJ
CASTRANOVA
campie
73852
DOLJ
RADOVAN
campie
72953
DOLJ
LIPOVU
campie
74923
DOLJ
INTORSURA
campie
73665
DOLJ
PISCU VECHI
campie
73905
DOLJ
RAST
campie
73709
DOLJ
PLENITA
campie
74536
DOLJ
UNIREA
campie
73567
DOLJ
OSTROVENI
campie
70110
DOLJ
PODARI
campie
74907
DOLJ
GHIDICI
campie
76585
GALATI
INDEPENDENTA
campie
76996
GALATI
PISCU
campie
76353
GALATI
FUNDENI
campie
75098
GALATI
MUNICIPIUL GALATI
campie
76969
GALATI
PECHEA
campie
76558
GALATI
GRIVITA
campie
76282
GALATI
FOLTESTI
campie
76718
GALATI
MASTACANI
campie
77536
GALATI
VLADESTI
campie
77475
GALATI
VALEA MARULUI
campie
75258
GALATI
MUNTENI
campie
75864
GALATI
CAVADINESTI
campie
75150
GALATI
VANATORI
campie
77331
GALATI
TULUCESTI
campie
75114
GALATI
SENDRENI
campie
77180
GALATI
SLOBOZIA CONACHI
campie
77153
GALATI
SCHELA
campie
77313
GALATI
TUDOR VLADIMIRESCU
campie
76763
GALATI
NAMOLOASA
campie
76601
GALATI
IVESTI
campie
76674
GALATI
LIESTI
campie
77082
GALATI
REDIU
campie
75203
GALATI
MUNICIPIUL TECUCI
campie
76932
GALATI
OANCEA
campie
77288
GALATI
SUCEVENI
campie
76004
GALATI
CORNI
campie
77260
GALATI
SMULTI
campie
76692
GALATI
MATCA
campie
75515
GALATI
BARCEA
campie
77126
GALATI
SCANTEIESTI
campie
75686
GALATI
BANEASA
campie
76638
GALATI
JORASTI
campie
76317
GALATI
FRUMUSITA
campie
75711
GALATI
BRANISTEA
campie
76111
GALATI
COSTACHE NEGRI
campie
77402
GALATI
UMBRARESTI
campie
76139
GALATI
CUCA
campie
76040
GALATI
COSMESTI
campie
76807
GALATI
NICORESTI
campie
76406
GALATI
GHIDIGENI
campie
77579
GALATI
NEGRILESTI
campie
75953
GALATI
COROD
campie
76157
GALATI
CUDALBI
campie
76255
GALATI
FARTANESTI
campie
75472
GALATI
ORAS TARGU BUJOR
campie
75221
GALATI
DRAGANESTI
campie
75668
GALATI
BALENI
campie
77601
GALATI
SUHURLUI
campie
76745
GALATI
MOVILENI
campie
77595
GALATI
CUZA VODA
campie
77224
GALATI
SMARDAN
campie
103194
GIURGIU
GAUJANI
campie
105909
GIURGIU
VEDEA
campie
179739
GIURGIU
MALU
campie
100549
GIURGIU
SLOBOZIA
campie
103309
GIURGIU
GOGOSARI
campie
104715
GIURGIU
PUTINEIU
campie
104519
GIURGIU
OINACU
campie
103354
GIURGIU
GOSTINU
campie
102909
GIURGIU
FRATESTI
campie
102446
GIURGIU
DAIA
campie
101001
GIURGIU
BANEASA
campie
103899
GIURGIU
IZVOARELE
campie
103470
GIURGIU
GREACA
campie
104118
GIURGIU
MIHAI BRAVU
campie
105348
GIURGIU
STOENESTI
campie
179766
GIURGIU
ISVOARELE
campie
103639
GIURGIU
HOTARELE
campie
104975
GIURGIU
SCHITU
campie
103372
GIURGIU
GOSTINARI
campie
101662
GIURGIU
CALUGARENI
campie
105776
GIURGIU
VALEA DRAGULUI
campie
105106
GIURGIU
SINGURENI
campie
104047
GIURGIU
LETCA NOUA
campie
100781
GIURGIU
ADUNATII-COPACENI
campie
101984
GIURGIU
CLEJANI
campie
101378
GIURGIU
BUCSANI
campie
104225
GIURGIU
MARSA
campie
104485
GIURGIU
OGREZENI
campie
103407
GIURGIU
GRADINARI
campie
104831
GIURGIU
ROATA DE JOS
campie
102348
GIURGIU
CREVEDIA MARE
campie
101190
GIURGIU
ORAS BOLINTIN-VALE
campie
101163
GIURGIU
BOLINTIN-DEAL
campie
103997
GIURGIU
JOITA
campie
105972
GIURGIU
VANATORII MICI
campie
179775
GIURGIU
SABARENI
campie
102794
GIURGIU
FLORESTI-STOENESTI
campie
105623
GIURGIU
ULMI
campie
103087
GIURGIU
GAISENI
campie
102071
GIURGIU
COLIBASI
campie
102106
GIURGIU
COMANA
campie
101519
GIURGIU
BULBUCATA
campie
103238
GIURGIU
GHIMPATI
campie
103693
GIURGIU
IEPURESTI
campie
104680
GIURGIU
PRUNDU
campie
179757
GIURGIU
HERASTI
campie
101617
GIURGIU
BUTURUGENI
campie
105874
GIURGIU
VARASTI
campie
154709
GIURGIU
TOPORU
campie
104788
GIURGIU
RASUCENI
campie
100521
GIURGIU
MUNICIPIUL GIURGIU
campie
105295
GIURGIU
STANESTI
campie
104136
GIURGIU
ORAS MIHAILESTI
campie
179748
GIURGIU
COSOBA
campie
80560
GORJ
IONESTI
campie
82680
GORJ
TANTARENI
campie
79237
GORJ
BRANESTI
campie
94492
IALOMITA
STELNICA
campie
92701
IALOMITA
MUNICIPIUL FETESTI
campie
92989
IALOMITA
BORDUSANI
campie
179793
IALOMITA
BUESTI
campie
92783
IALOMITA
ALBESTI
campie
102641
IALOMITA
DRAGOESTI
campie
94535
IALOMITA
SUDITI
campie
179828
IALOMITA
ROSIORI
campie
92872
IALOMITA
ANDRASESTI
campie
94376
IALOMITA
SAVENI
campie
100923
IALOMITA
AXINTELE
campie
180000
IALOMITA
PLATONESTI
campie
94161
IALOMITA
PERIETI
campie
104270
IALOMITA
MOVILITA
campie
101056
IALOMITA
BARCANESTI
campie
93628
IALOMITA
GHEORGHE LAZAR
campie
92836
IALOMITA
ORAS AMARA
campie
93021
IALOMITA
BUCU
campie
93067
IALOMITA
ORAS CAZANESTI
campie
93600
IALOMITA
GHEORGHE DOJA
campie
102749
IALOMITA
ORAS FIERBINTI-TARG
campie
179819
IALOMITA
OGRADA
campie
94795
IALOMITA
VLADENI
campie
103862
IALOMITA
ION ROATA
campie
94456
IALOMITA
SFANTU GHEORGHE
campie
94107
IALOMITA
MUNTENI-BUZAU
campie
93995
IALOMITA
MIHAIL KOGALNICEANU
campie
100852
IALOMITA
ALEXENI
campie
94269
IALOMITA
REVIGA
campie
179800
IALOMITA
MAIA
campie
100736
IALOMITA
MANASIA
campie
180064
IALOMITA
BARBULESTI
campie
100683
IALOMITA
MUNICIPIUL URZICENI
campie
92907
IALOMITA
BALACIU
campie
101243
IALOMITA
BRAZII
campie
94045
IALOMITA
MILOSESTI
campie
92765
IALOMITA
ORAS TANDAREI
campie
94688
IALOMITA
VALEA CIORII
campie
100754
IALOMITA
ADANCATA
campie
93209
IALOMITA
COCORA
campie
93717
IALOMITA
GRINDU
campie
94429
IALOMITA
SCANTEIA
campie
105794
IALOMITA
VALEA MACRISULUI
campie
100709
IALOMITA
CIOCARLIA
campie
103283
IALOMITA
GARBOVI
campie
180046
IALOMITA
GURA IALOMITEI
campie
179971
IALOMITA
COLELIA
campie
100870
IALOMITA
ARMASESTI
campie
93646
IALOMITA
GIURGENI
campie
103960
IALOMITA
JILAVELE
campie
93575
IALOMITA
FACAENI
campie
94330
IALOMITA
SALCIOARA
campie
93101
IALOMITA
CIOCHINA
campie
94081
IALOMITA
MOVILA
campie
92658
IALOMITA
MUNICIPIUL SLOBOZIA
campie
93156
IALOMITA
CIULNITA
campie
93735
IALOMITA
GRIVITA
campie
179702
IALOMITA
TRAIAN
campie
179980
IALOMITA
MARCULESTI
campie
93236
IALOMITA
COSAMBESTI
campie
102703
IALOMITA
DRIDU
campie
180019
IALOMITA
SARATENI
campie
179784
IALOMITA
BORANESTI
campie
102240
IALOMITA
COSERENI
campie
105026
IALOMITA
SINESTI
campie
179999
IALOMITA
MOLDOVENI
campie
97517
IASI
HORLESTI
campie
96003
IASI
UNGHENI
campie
97679
IASI
LETCANI
campie
95747
IASI
ARONEANU
campie
98257
IASI
MOVILENI
campie
95667
IASI
ANDRIESENI
campie
98505
IASI
POPRICANI
campie
95239
IASI
REDIU
campie
100353
IASI
VALEA LUPULUI
campie
99058
IASI
SINESTI
campie
95471
IASI
ORAS TARGU FRUMOS
campie
95499
IASI
ION NECULCE
campie
97063
IASI
FOCURI
campie
100317
IASI
FANTANELE
campie
99600
IASI
TRIFESTI
campie
100344
IASI
ROSCANI
campie
95943
IASI
BIVOLARI
campie
97189
IASI
GORBAN
campie
97394
IASI
GROZESTI
campie
98685
IASI
RADUCANENI
campie
96423
IASI
COSTULENI
campie
96370
IASI
COMARNA
campie
96254
IASI
CIUREA
campie
95293
IASI
TOMESTI
campie
99922
IASI
TUTORA
campie
98373
IASI
PODU ILOAIEI
campie
96940
IASI
DUMESTI
campie
97090
IASI
GOLAIESTI
campie
98738
IASI
ROMANESTI
campie
97009
IASI
ERBICENI
campie
100148
IASI
VLADENI
campie
99879
IASI
TIGANASI
campie
97919
IASI
MIROSLAVA
campie
98435
IASI
POPESTI
campie
97722
IASI
LUNGANI
campie
95792
IASI
BALTATI
campie
100273
IASI
BALS
campie
95872
IASI
BELCESTI
campie
96334
IASI
COARNELE CAPREI
campie
97321
IASI
GROPNITA
campie
95159
IASI
HOLBOCA
campie
95060
IASI
MUNICIPIUL IASI
campie
100004
IASI
VICTORIA
campie
96058
IASI
BRAESTI
campie
98337
IASI
PLUGARI
campie
99370
IASI
SIPOTE
campie
98649
IASI
PROBOTA
campie
98603
IASI
PRISACANI
campie
179588
ILFOV
COPACENI
campie
105936
ILFOV
VIDRA
campie
100576
ILFOV
ORAS BUFTEA
campie
102570
ILFOV
DOMNESTI
campie
179249
ILFOV
CHIAJNA
campie
179463
ILFOV
MOGOSOAIA
campie
101742
ILFOV
CERNICA
campie
103443
ILFOV
GRADISTEA
campie
102605
ILFOV
DRAGOMIRESTI-VALE
campie
179285
ILFOV
CHITILA
campie
101902
ILFOV
CIOLPANI
campie
104582
ILFOV
PETRACHIOAIA
campie
102525
ILFOV
DARASTI-ILFOV
campie
104421
ILFOV
NUCI
campie
102035
ILFOV
CLINCENI
campie
179310
ILFOV
DOBROESTI
campie
102543
ILFOV
1 DECEMBRIE
campie
179383
ILFOV
JILAVA
campie
105570
ILFOV
TUNARI
campie
101298
ILFOV
BRANESTI
campie
179481
ILFOV
ORAS OTOPENI
campie
105160
ILFOV
SNAGOV
campie
100969
ILFOV
BALOTESTI
campie
102160
ILFOV
CORBEANCA
campie
104546
ILFOV
PERIS
campie
102473
ILFOV
DASCALU
campie
103130
ILFOV
GANEASA
campie
105419
ILFOV
STEFANESTII DE JOS
campie
179551
ILFOV
ORAS VOLUNTARI
campie
100834
ILFOV
AFUMATI
campie
101957
ILFOV
CIOROGARLA
campie
179533
ILFOV
ORAS POPESTI LEORDENI
campie
101145
ILFOV
BERCENI
campie
179409
ILFOV
MAGURELE
campie
179221
ILFOV
BRAGADIRU
campie
102213
ILFOV
CORNETU
campie
103513
ILFOV
GRUIU
campie
104243
ILFOV
MOARA VLASIEI
campie
179347
ILFOV
GLINA
campie
179515
ILFOV
PANTELIMON
campie
113493
MEHEDINTI
SALCIA
campie
112744
MEHEDINTI
OBARSIA DE CAMP
campie
111444
MEHEDINTI
CUJMIR
campie
114079
MEHEDINTI
VRATA
campie
111550
MEHEDINTI
DARVARI
campie
114060
MEHEDINTI
BRANISTEA
campie
111783
MEHEDINTI
GARLA MARE
campie
113849
MEHEDINTI
VANATORI
campie
112771
MEHEDINTI
OPRISOR
campie
112030
MEHEDINTI
GRUIA
campie
113395
MEHEDINTI
PUNGHINA
campie
112879
MEHEDINTI
PATULELE
campie
113929
MEHEDINTI
VLADAIA
campie
111417
MEHEDINTI
CORLATEL
campie
110535
MEHEDINTI
BALACITA
campie
111863
MEHEDINTI
GOGOSU
campie
112548
MEHEDINTI
JIANA
campie
110232
MEHEDINTI
ORAS VANJU MARE
campie
112806
MEHEDINTI
PADINA
campie
111480
MEHEDINTI
DEVESEL
campie
110946
MEHEDINTI
BURILA MARE
campie
112076
MEHEDINTI
HINOVA
campie
113206
MEHEDINTI
PRISTOL
campie
110571
MEHEDINTI
BACLES
campie
109826
MEHEDINTI
SIMIAN
campie
113894
MEHEDINTI
VANJULET
campie
113466
MEHEDINTI
ROGOVA
campie
179196
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 6
campie
179150
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 2
campie
179169
MUNICIPIUL BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 3
campie
179141
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 1
campie
179178
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 4
campie
179187
MUNICIPIUL
BUCURESTI
BUCURESTI SECTORUL 5
campie
125178
NEAMT
BOGHICEA
campie
125588
OLT
GARCOV
campie
127938
OLT
ORLEA
campie
127251
OLT
IANCA
campie
130339
OLT
GURA PADINII
campie
127224
OLT
GROJDIBODU
campie
129282
OLT
STEFAN CEL MARE
campie
127368
OLT
IZBICENI
campie
125542
OLT
ORAS CORABIA
campie
129745
OLT
VADASTRITA
campie
129629
OLT
URZICA
campie
129718
OLT
VADASTRA
campie
129460
OLT
TIA MARE
campie
129898
OLT
VISINA
campie
130375
OLT
VISINA NOUA
campie
126148
OLT
CILIENI
campie
127750
OLT
OBARSIA
campie
125962
OLT
BRASTAVATU
campie
128588
OLT
RUSANESTI
campie
126077
OLT
BUCINISU
campie
130320
OLT
GRADINILE
campie
129184
OLT
STUDINA
campie
128560
OLT
ROTUNDA
campie
128613
OLT
SCARISOARA
campie
130026
OLT
VLADILA
campie
129567
OLT
TRAIAN
campie
125659
OLT
BABICIU
campie
126647
OLT
DEVESELU
campie
129040
OLT
SPRANCENATA
campie
127144
OLT
GOSTAVATU
campie
128524
OLT
REDEA
campie
129095
OLT
STOENESTI
campie
127536
OLT
MIHAESTI
campie
125472
OLT
MUNICIPIUL CARACAL
campie
126585
OLT
DANEASA
campie
125490
OLT
DRAGHICENI
campie
128472
OLT
RADOMIRESTI
campie
128864
OLT
SEACA
campie
126718
OLT
DOBROSLOVENI
campie
126102
OLT
CEZIENI
campie
125622
OLT
ORAS DRAGANESTI-OLT
campie
130357
OLT
OSICA DE JOS
campie
126978
OLT
FALCOIU
campie
129763
OLT
VALENI
campie
127386
OLT
IZVOARELE
campie
127493
OLT
MARUNTEI
campie
129111
OLT
STOICANESTI
campie
127714
OLT
NICOLAE TITULESCU
campie
127983
OLT
OSICA DE SUS
campie
130311
OLT
GHIMPETENI
campie
130384
OLT
SOPARLITA
campie
126406
OLT
CRAMPOIA
campie
126380
OLT
COTEANA
campie
129987
OLT
VALCELE
campie
128178
OLT
PARSCOVENI
campie
126022
OLT
BRANCOVENI
campie
130348
OLT
IPOTESTI
campie
125846
OLT
BARZA
campie
129246
OLT
SERBANESTI
campie
129585
OLT
TUFENI
campie
127563
OLT
MILCOV
campie
128105
OLT
ORAS PIATRA-OLT
campie
125677
OLT
BALDOVINESTI
campie
127689
OLT
MOVILENI
campie
125873
OLT
BOBICESTI
campie
125374
OLT
SLATIOARA
campie
127812
OLT
OBOGA
campie
130302
OLT
GAVANESTI
campie
128052
OLT
PERIETI
campie
127064
OLT
GANEASA
campie
127322
OLT
ICOANA
campie
130295
OLT
CALUI
campie
130286
OLT
BALTENI
campie
128374
OLT
ORAS POTCOAVA
campie
128221
OLT
PLESOIU
campie
126326
OLT
CORBU
campie
126433
OLT
CURTISOARA
campie
127625
OLT
MORUNGLAV
campie
129139
OLT
STREJESTI
campie
126166
OLT
CARLOGANI
campie
130366
OLT
SARBII - MAGURA
campie
129380
OLT
TESLUI
campie
127171
OLT
GRADINARI
campie
127901
OLT
OPTASI-MAGURA
campie
127858
OLT
OPORELU
campie
126228
OLT
COLONESTI
campie
129317
OLT
TATULESTI
campie
128301
OLT
POBORU
campie
125757
OLT
BARASTI
campie
128962
OLT
SPINENI
campie
127411
OLT
LELEASCA
campie
129503
OLT
TOPANA
campie
130124
OLT
VULPENI
campie
126674
OLT
DOBRETU
campie
127288
OLT
IANCU JIANU
campie
126825
OLT
DOBRUN
campie
126905
OLT
FAGETELU
campie
130062
OLT
VOINEASA
campie
125418
OLT
ORAS BALS
campie
127019
OLT
FARCASELE
campie
125347
OLT
MUNICIPIUL SLATINA
campie
128711
OLT
ORAS SCORNICESTI
campie
128436
OLT
PRISEACA
campie
129656
OLT
VALEA MARE
campie
127126
OLT
GIUVARASTI
campie
125999
OLT
BREBENI
campie
128659
OLT
SCHITU
campie
133508
PRAHOVA
GORGOTA
campie
132226
PRAHOVA
BALTA DOAMNEI
campie
136250
PRAHOVA
OLARI
campie
133429
PRAHOVA
GHERGHITA
campie
135431
PRAHOVA
SIRNA
campie
135850
PRAHOVA
TINOSU
campie
134942
PRAHOVA
PUCHENII MARI
campie
135146
PRAHOVA
SALCIILE
campie
136241
PRAHOVA
COCORASTII COLT
campie
132681
PRAHOVA
CIORANI
campie
135020
PRAHOVA
RAFOV
campie
133018
PRAHOVA
DRAGANESTI
campie
130712
PRAHOVA
BRAZI
campie
133090
PRAHOVA
DUMBRAVA
campie
130552
PRAHOVA
BARCANESTI
campie
134194
PRAHOVA
MANESTI
campie
132379
PRAHOVA
BOLDESTI-GRADISTEA
campie
130892
PRAHOVA
TARGSORU VECHI
campie
130614
PRAHOVA
BERCENI
campie
133394
PRAHOVA
FULGA
campie
131933
PRAHOVA
ALBESTI-PALEOLOGU
campie
132752
PRAHOVA
COLCEAG
campie
135896
PRAHOVA
TOMSANI
campie
133214
PRAHOVA
FILIPESTII DE TARG
campie
132075
PRAHOVA
ARICESTII RAHTIVANI
campie
133330
PRAHOVA
FLORESTI
campie
134559
PRAHOVA
POIENARII BURCHII
campie
132164
PRAHOVA
BABA ANA
campie
130534
PRAHOVA
MUNICIPIUL PLOIESTI
campie
131407
PRAHOVA
ORAS MIZIL
campie
130678
PRAHOVA
BLEJOI
campie
138538
SATU MARE
PIR
campie
138734
SATU MARE
SANTAU
campie
136713
SATU MARE
ACAS
campie
136768
SATU MARE
ANDRID
campie
138501
SATU MARE
PETRESTI
campie
139107
SATU MARE
TIREAM
campie
137292
SATU MARE
CAUAS
campie
138663
SATU MARE
SANISLAU
campie
138618
SATU MARE
POMI
campie
139287
SATU MARE
VALEA VINULUI
campie
179677
SATU MARE
CAMIN
campie
139250
SATU MARE
URZICENI
campie
137540
SATU MARE
CULCIU
campie
136553
SATU MARE
CAPLENI
campie
137611
SATU MARE
DOBA
campie
139358
SATU MARE
VETIS
campie
137675
SATU MARE
DOROLT
campie
179873
SATU MARE
AGRIS
campie
138164
SATU MARE
MICULA
campie
137960
SATU MARE
LAZURI
campie
180028
SATU MARE
PORUMBESTI
campie
136802
SATU MARE
APA
campie
138084
SATU MARE
MEDIESU AURIT
campie
136964
SATU MARE
BELTIUG
campie
137032
SATU MARE
BERVENI
campie
138280
SATU MARE
ODOREU
campie
137185
SATU MARE
BOTIZ
campie
179882
SATU MARE
CIUMESTI
campie
138208
SATU MARE
MOFTIN
campie
137728
SATU MARE
FOIENI
campie
136526
SATU MARE
MUNICIPIUL CAREI
campie
137764
SATU MARE
HALMEU
campie
138431
SATU MARE
PAULESTI
campie
138574
SATU MARE
PISCOLT
campie
136483
SATU MARE
MUNICIPIUL SATU MARE
campie
138805
SATU MARE
SAUCA
campie
136642
SATU MARE
ORAS TASNAD
campie
139054
SATU MARE
TEREBESTI
campie
138039
SATU MARE
LIVADA
campie
139214
SATU MARE
TURULUNG
campie
139394
SATU MARE
VIILE SATU MARE
campie
136848
SATU MARE
ORAS ARDUD
campie
137443
SATU MARE
CRAIDOROLT
campie
153400
TELEORMAN
NASTURELU
campie
152314
TELEORMAN
BUJORU
campie
151978
TELEORMAN
ORAS ZIMNICEA
campie
151709
TELEORMAN
CIUPERCENI
campie
155118
TELEORMAN
FANTANELE
campie
151736
TELEORMAN
ISLAZ
campie
152234
TELEORMAN
BRAGADIRU
campie
153589
TELEORMAN
PIETROSANI
campie
154460
TELEORMAN
SUHAIA
campie
154736
TELEORMAN
TRAIAN
campie
151683
TELEORMAN
MUNICIPIUL TURNU MAGURELE
campie
152500
TELEORMAN
CERVENIA
campie
151763
TELEORMAN
LITA
campie
153561
TELEORMAN
PIATRA
campie
152662
TELEORMAN
CRANGU
campie
155109
TELEORMAN
DRACEA
campie
153829
TELEORMAN
PUTINEIU
campie
154344
TELEORMAN
SLOBOZIA MANDRA
campie
151816
TELEORMAN
NANOV
campie
153909
TELEORMAN
RASMIRESTI
campie
152332
TELEORMAN
BUZESCU
campie
151790
TELEORMAN
MUNICIPIUL ALEXANDRIA
campie
153776
TELEORMAN
VITANESTI
campie
154996
TELEORMAN
NENCIULESTI
campie
153204
TELEORMAN
MAVRODIN
campie
152038
TELEORMAN
BABAITA
campie
153865
TELEORMAN
RADOIESTI
campie
153507
TELEORMAN
ORBEASCA
campie
152172
TELEORMAN
BOTOROAGA
campie
154415
TELEORMAN
STEJARU
campie
154166
TELEORMAN
SFINTESTI
campie
153473
TELEORMAN
OLTENI
campie
154932
TELEORMAN
VARTOAPE
campie
152724
TELEORMAN
DIDESTI
campie
155092
TELEORMAN
BEUCA
campie
153437
TELEORMAN
NECSESTI
campie
151905
TELEORMAN
ORAS VIDELE
campie
154754
TELEORMAN
TRIVALEA-MOSTENI
campie
154978
TELEORMAN
ZAMBREASCA
campie
151996
TELEORMAN
BALACI
campie
154228
TELEORMAN
SILISTEA
campie
154282
TELEORMAN
SILISTEA-GUMESTI
campie
154068
TELEORMAN
SCURTU MARE
campie
154665
TELEORMAN
TATARASTII DE SUS
campie
153062
TELEORMAN
GRATIA
campie
153696
TELEORMAN
POENI
campie
154308
TELEORMAN
SARBENI
campie
153151
TELEORMAN
LUNCA
campie
152760
TELEORMAN
DOBROTESTI
campie
152902
TELEORMAN
DRAGANESTI-VLASCA
campie
152127
TELEORMAN
BOGDANA
campie
153605
TELEORMAN
PLOSCA
campie
152948
TELEORMAN
FURCULESTI
campie
155154
TELEORMAN
UDA-CLOCOCIOV
campie
154790
TELEORMAN
TROIANUL
campie
154852
TELEORMAN
VEDEA
campie
155127
TELEORMAN
FRASINET
campie
153240
TELEORMAN
MAGURA
campie
154521
TELEORMAN
TALPA
campie
153026
TELEORMAN
GALATENI
campie
152582
TELEORMAN
COSMESTI
campie
152528
TELEORMAN
CIOLANESTI
campie
154585
TELEORMAN
TATARASTII DE JOS
campie
153277
TELEORMAN
MALDAENI
campie
152467
TELEORMAN
CALMATUIU DE SUS
campie
153124
TELEORMAN
LISA
campie
152350
TELEORMAN
CALINESTI
campie
153543
TELEORMAN
PERETU
campie
153295
TELEORMAN
MERENI
campie
151932
TELEORMAN
CREVENICU
campie
153384
TELEORMAN
MOSTENI
campie
152564
TELEORMAN
CONTESTI
campie
154497
TELEORMAN
STOROBANEASA
campie
153339
TELEORMAN
MARZANESTI
campie
152993
TELEORMAN
FRUMOASA
campie
151834
TELEORMAN
POROSCHIA
campie
154914
TELEORMAN
VIISOARA
campie
152797
TELEORMAN
DRACSENEI
campie
153972
TELEORMAN
SACENI
campie
154013
TELEORMAN
SCRIOASTEA
campie
154139
TELEORMAN
SEACA
campie
152868
TELEORMAN
DRAGANESTI DE VEDE
campie
152412
TELEORMAN
CALMATUIU
campie
152270
TELEORMAN
BUJORENI
campie
155136
TELEORMAN
PURANI
campie
152083
TELEORMAN
BLEJESTI
campie
154834
TELEORMAN
TIGANESTI
campie
152252
TELEORMAN
BRANCENI
campie
154380
TELEORMAN
SMARDIOASA
campie
153106
TELEORMAN
IZVOARELE
campie
153623
TELEORMAN
PLOPII-SLAVITESTI
campie
155083
TELEORMAN
BECIU
campie
152617
TELEORMAN
CRANGENI
campie
155145
TELEORMAN
SAELELE
campie
154184
TELEORMAN
SEGARCEA-VALE
campie
151870
TELEORMAN
MUNICIPIUL ROSIORI DE VEDE
campie
153936
TELEORMAN
SALCIA
campie
157781
TIMIS
MORAVITA
campie
156669
TIMIS
DENTA
campie
155458
TIMIS
ORAS DETA
campie
155591
TIMIS
BANLOC
campie
159491
TIMIS
LIVEZILE
campie
157273
TIMIS
GIERA
campie
159366
TIMIS
BIRDA
campie
157086
TIMIS
ORAS GATAIA
campie
159400
TIMIS
GHILAD
campie
159339
TIMIS
VOITEG
campie
157004
TIMIS
FOENI
campie
159035
TIMIS
TORMAC
campie
157424
TIMIS
JEBEL
campie
156357
TIMIS
ORAS CIACOVA
campie
157923
TIMIS
NITCHIDORF
campie
157317
TIMIS
GIULVAZ
campie
157497
TIMIS
LIEBLING
campie
159525
TIMIS
OTELEC
campie
157031
TIMIS
GAVOJDIA
campie
159446
TIMIS
PADURENI
campie
159437
TIMIS
PARTA
campie
158449
TIMIS
SACOSU TURCESC
campie
158065
TIMIS
PECIU NOU
campie
158779
TIMIS
SAG
campie
156311
TIMIS
CHEVERESU MARE
campie
156106
TIMIS
BOLDUR
campie
155314
TIMIS
GIROC
campie
159142
TIMIS
UIVAR
campie
158243
TIMIS
RACOVITA
campie
158699
TIMIS
SANMIHAIU ROMAN
campie
157834
TIMIS
MOSNITA NOUA
campie
156473
TIMIS
COSTEIU
campie
159516
TIMIS
BUCOVAT
campie
156277
TIMIS
CENEI
campie
159375
TIMIS
CHECEA
campie
155797
TIMIS
BELINT
campie
155289
TIMIS
GHIRODA
campie
155261
TIMIS
DUMBRAVITA
campie
158564
TIMIS
SACALAZ
campie
155243
TIMIS
MUNICIPIUL TIMISOARA
campie
158966
TIMIS
TOPOLOVATU MARE
campie
155546
TIMIS
BALINT
campie
156213
TIMIS
CARPINIS
campie
155494
TIMIS
ORAS JIMBOLIA
campie
157193
TIMIS
GHIZELA
campie
158396
TIMIS
REMETEA MARE
campie
157246
TIMIS
GIARMATA
campie
155760
TIMIS
BECICHERECU MIC
campie
159384
TIMIS
DUDESTII NOI
campie
159428
TIMIS
IECEA MARE
campie
158314
TIMIS
ORAS RECAS
campie
155911
TIMIS
BILED
campie
155662
TIMIS
BARA
campie
158653
TIMIS
SANANDREI
campie
158181
TIMIS
PISCHIA
campie
158608
TIMIS
SECAS
campie
157451
TIMIS
LENAUHEIM
campie
156437
TIMIS
COMLOSU MARE
campie
157969
TIMIS
OHABA LUNGA
campie
159464
TIMIS
SANDRA
campie
159419
TIMIS
GOTTLOB
campie
158528
TIMIS
SATCHINEZ
campie
159393
TIMIS
FIBIS
campie
158010
TIMIS
ORTISOARA
campie
158859
TIMIS
TEREMIA MARE
campie
157530
TIMIS
LOVRIN
campie
159507
TIMIS
PESAC
campie
159473
TIMIS
TOMNATIC
campie
159213
TIMIS
VARIAS
campie
157683
TIMIS
MASLOC
campie
159482
TIMIS
VALCANI
campie
158109
TIMIS
PERIAM
campie
155528
TIMIS
ORAS SANNICOLAU MARE
campie
159455
TIMIS
SARAVALE
campie
156712
TIMIS
DUDESTII VECHI
campie
158733
TIMIS
SANPETRU MARE
campie
155724
TIMIS
BEBA VECHE
campie
156259
TIMIS
CENAD
campie
160047
TULCEA
CEATALCHIOI
campie
160458
TULCEA
GRINDU
campie
160779
TULCEA
MALIUC
campie
161133
TULCEA
PARDINA
campie
160172
TULCEA
CHILIA VECHE
campie
160261
TULCEA
CRISAN
campie
161231
TULCEA
SFANTU GHEORGHE
campie
160911
TULCEA
MURIGHIOL
campie
161482
TULCEA
VALEA NUCARILOR
campie
159614
TULCEA
MUNICIPIUL TULCEA
campie
161053
TULCEA
NUFARU
campie
161302
TULCEA
SOMOVA
campie
160724
TULCEA
MAHMUDIA
campie
161552
TULCEA
BESTEPE
campie
159687
TULCEA
ORAS ISACCEA
campie
161035
TULCEA
NICULITEL
campie
160387
TULCEA
FRECATEI
campie
160617
TULCEA
JIJILA
campie
161525
TULCEA
I.C.BRATIANU
campie
161286
TULCEA
SMARDAN
campie
161464
TULCEA
TURCOAIA
campie
159730
TULCEA
ORAS MACIN
campie
159945
TULCEA
CARCALIU
campie
160305
TULCEA
DAENI
campie
159650
TULCEA
ORAS BABADAG
campie
161179
TULCEA
SARICHIOI
campie
159785
TULCEA
BAIA
campie
161259
TULCEA
SLAVA CERCHEZA
campie
160831
TULCEA
MIHAI BRAVU
campie
161543
TULCEA
VACARENI
campie
160092
TULCEA
CEAMURLIA DE JOS
campie
160877
TULCEA
MIHAIL KOGALNICEANU
campie
160644
TULCEA
JURILOVCA
campie
161151
TULCEA
PECENEAGA
campie
161106
TULCEA
OSTROV
campie
159767
TULCEA
ORAS SULINA
campie
159883
TULCEA
C.A. ROSETTI
campie
170612
VALCEA
LALOSU
campie
169583
VALCEA
FAURESTI
campie
174218
VALCEA
VOICESTI
campie
174502
VALCEA
DICULESTI
campie
173748
VALCEA
STEFANESTI
campie
173793
VALCEA
SUSANI
campie
171209
VALCEA
MADULARI
campie
162559
VASLUI
BLAGESTI
campie
163789
VASLUI
EPURENI
campie
164981
VASLUI
ORAS MURGENI
campie
163832
VASLUI
FALCIU
campie
163903
VASLUI
GAGESTI
campie
162498
VASLUI
BEREZENI
campie
166672
VASLUI
VETRISOAIA
campie
164749
VASLUI
LUNCA BANULUI
campie
164277
VASLUI
DIMITRIE CANTEMIR
campie
165979
VASLUI
STANILESTI
campie
163681
VASLUI
DUDA-EPURENI
campie
163618
VASLUI
DRANCENI
campie
161829
VASLUI
MUNICIPIUL HUSI
campie
165185
VASLUI
PADURENI
campie
175590
VRANCEA
CIORASTI
campie
175206
VRANCEA
BALESTI
campie
176613
VRANCEA
MAICANESTI
campie
177600
VRANCEA
SIHLEA
campie
175938
VRANCEA
DUMBRAVENI
campie
177986
VRANCEA
TATARANU
campie
176301
VRANCEA
GUGESTI
campie
176855
VRANCEA
NANESTI
campie
178938
VRANCEA
GOLOGANU
campie
177726
VRANCEA
SLOBOZIA CIORASTI
campie
178821
VRANCEA
VULTURU
campie
176748
VRANCEA
MILCOVUL
campie
174824
VRANCEA
GOLESTI
campie
174780
VRANCEA
CAMPINEANCA
campie
174744
VRANCEA
MUNICIPIUL FOCSANI
campie
178929
VRANCEA
BILIESTI
campie
175019
VRANCEA
ORAS ODOBESTI
campie
177352
VRANCEA
PUFESTI
campie
177842
VRANCEA
SURAIA
campie
178956
VRANCEA
RASTOACA
campie
178607
VRANCEA
VANATORI
campie
176212
VRANCEA
GAROAFA
campie
178947
VRANCEA
OBREJITA
campie
174922
VRANCEA
ORAS MARASESTI
campie
4482
ALBA
GARBOVA
deal
4106
ALBA
CALNIC
deal
7044
ALBA
SALISTEA
deal
9019
ALBA
CUT
deal
7810
ALBA
SIBOT
deal
4268
ALBA
DOSTAT
deal
1874
ALBA
MUNICIPIUL SEBES
deal
4240
ALBA
DAIA ROMANA
deal
7945
ALBA
SPRING
deal
8826
ALBA
VINTU DE JOS
deal
6930
ALBA
ROSIA DE SECAS
deal
3761
ALBA
CENADE
deal
1071
ALBA
CIUGUD
deal
3805
ALBA
CERGAU
deal
2988
ALBA
BERGHIN
deal
6164
ALBA
OHABA
deal
8354
ALBA
VALEA LUNGA
deal
7384
ALBA
SANTIMBRU
deal
4188
ALBA
CRACIUNELU DE JOS
deal
5700
ALBA
MIHALT
deal
1348
ALBA
MUNICIPIUL BLAJ
deal
8096
ALBA
ORAS TEIUS
deal
3958
ALBA
CETATEA DE BALTA
deal
6547
ALBA
RADESTI
deal
5103
ALBA
JIDVEI
deal
7865
ALBA
SONA
deal
5210
ALBA
LOPADEA NOUA
deal
4703
ALBA
HOPARTA
deal
1213
ALBA
MUNICIPIUL AIUD
deal
4302
ALBA
FARAU
deal
5755
ALBA
MIRASLAU
deal
1794
ALBA
ORAS OCNA MURES
deal
6048
ALBA
NOSLAC
deal
5309
ALBA
LUNCA MURESULUI
deal
8158
ALBA
UNIREA
deal
9026
ALBA
BUCERDEA GRANOASA
deal
7348
ALBA
SANCEL
deal
1017
ALBA
MUNICIPIUL ALBA IULIA
deal
12402
ARAD
SISTAROVAT
deal
10765
ARAD
DORGOS
deal
12778
ARAD
ZABRANI
deal
12572
ARAD
VARADIA DE MURES
deal
11842
ARAD
SAVARSIN
deal
10104
ARAD
BARZAVA
deal
10514
ARAD
COVASINT
deal
9743
ARAD
ALMAS
deal
11762
ARAD
PLESCUTA
deal
12457
ARAD
TAUT
deal
10293
ARAD
BUTENI
deal
12509
ARAD
TARNOVA
deal
12288
ARAD
SILINDIA
deal
10051
ARAD
BARSA
deal
10701
ARAD
DIECI
deal
10943
ARAD
GURAHONT
deal
10195
ARAD
BOCSIG
deal
11307
ARAD
IGNESTI
deal
10532
ARAD
CRAIVA
deal
10346
ARAD
CARAND
deal
9690
ARAD
ORAS SEBIS
deal
11664
ARAD
PETRIS
deal
9930
ARAD
BELIU
deal
11236
ARAD
HASMAS
deal
10453
ARAD
CONOP
deal
18028
ARGES
POIANA LACULUI
deal
13757
ARGES
ORAS TOPOLOVENI
deal
15554
ARGES
CIOMAGESTI
deal
15652
ARGES
COCU
deal
19392
ARGES
UDA
deal
13301
ARGES
ORAS MIOVENI
deal
15108
ARGES
CALINESTI
deal
16132
ARGES
CUCA
deal
14352
ARGES
BELETI-NEGRESTI
deal
17209
ARGES
MICESTI
deal
17101
ARGES
MERISANI
deal
16365
ARGES
DARMANESTI
deal
19338
ARGES
TITESTI
deal
16285
ARGES
DAVIDESTI
deal
17423
ARGES
MORARESTI
deal
14726
ARGES
BOTESTI
deal
17913
ARGES
POIENARII DE ARGES
deal
18778
ARGES
STALPENI
deal
20055
ARGES
VULTURESTI
deal
14165
ARGES
BAICULESTI
deal
15901
ARGES
COSESTI
deal
15493
ARGES
CIOFRANGENI
deal
16659
ARGES
HARTIESTI
deal
17254
ARGES
MIHAESTI
deal
13622
ARGES
MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES
deal
19999
ARGES
VLADESTI
deal
19249
ARGES
TIGVENI
deal
17851
ARGES
PIETROSANI
deal
18670
ARGES
SCHITU GOLESTI
deal
19695
ARGES
VALEA IASULUI
deal
19631
ARGES
VALEA DANULUI
deal
16454
ARGES
DOMNESTI
deal
15313
ARGES
CEPARI
deal
16551
ARGES
GODENI
deal
13819
ARGES
ALBESTII DE ARGES
deal
14584
ARGES
BOGATI
deal
16427
ARGES
DOBRESTI
deal
17049
ARGES
MALURENI
deal
17619
ARGES
MUSATESTI
deal
15983
ARGES
COTMEANA
deal
16506
ARGES
DRAGANU
deal
13392
ARGES
ORAS STEFANESTI
deal
13169
ARGES
MUNICIPIUL PITESTI
deal
14272
ARGES
BALILESTI
deal
14851
ARGES
BUDEASA
deal
26029
BACAU
URECHESTI
deal
21720
BACAU
CASIN
deal
21560
BACAU
BOGDANESTI
deal
24524
BACAU
PODU TURCULUI
deal
20670
BACAU
STEFAN CEL MARE
deal
24276
BACAU
PARGARESTI
deal
25825
BACAU
TARGU TROTUS
deal
23948
BACAU
ORBENI
deal
22834
BACAU
GLAVANESTI
deal
24034
BACAU
PARAVA
deal
21971
BACAU
CORBASCA
deal
22237
BACAU
DEALU MORII
deal
24766
BACAU
RACACIUNI
deal
21855
BACAU
CLEJA
deal
22665
BACAU
GAICEANA
deal
24187
BACAU
PANCESTI
deal
23289
BACAU
LIVEZI
deal
22460
BACAU
FARAOANI
deal
23494
BACAU
MOTOSENI
deal
22941
BACAU
HORGESTI
deal
26118
BACAU
VULTURENI
deal
25148
BACAU
SANDULENI
deal
24631
BACAU
PODURI
deal
21338
BACAU
BERESTI-TAZLAU
deal
21098
BACAU
ARDEOANI
deal
23387
BACAU
MAGIRESTI
deal
25521
BACAU
STANISESTI
deal
25629
BACAU
STRUGARI
deal
20411
BACAU
MAGURA
deal
24837
BACAU
RACHITOASA
deal
25932
BACAU
UNGURENI
deal
21668
BACAU
BUHOCI
deal
25291
BACAU
SCORTENI
deal
24338
BACAU
PARJOL
deal
20313
BACAU
HEMEIUS
deal
22781
BACAU
GARLENI
deal
25861
BACAU
TRAIAN
deal
26361
BACAU
PRAJESTI
deal
26379
BACAU
ITESTI
deal
26353
BACAU
ODOBESTI
deal
21506
BACAU
BLAGESTI
deal
25228
BACAU
SAUCESTI
deal
21249
BACAU
BERESTI-BISTRITA
deal
23644
BACAU
NEGRI
deal
24711
BACAU
RACOVA
deal
20778
BACAU
ORAS BUHUSI
deal
22111
BACAU
DAMIENESTI
deal
23207
BACAU
LIPOVA
deal
22576
BACAU
FILIPESTI
deal
22488
BACAU
FILIPENI
deal
23868
BACAU
ONCESTI
deal
23047
BACAU
HURUIESTI
deal
22059
BACAU
COTOFANESTI
deal
21757
BACAU
CAIUTI
deal
21454
BACAU
BARSANESTI
deal
20607
BACAU
GURA VAII
deal
22898
BACAU
HELEGIU
deal
26346
BACAU
GIOSENI
deal
26338
BACAU
BUCIUMI
deal
24999
BACAU
ROSIORI
deal
23127
BACAU
IZVORU BERHECIULUI
deal
21891
BACAU
COLONESTI
deal
25362
BACAU
SECUIENI
deal
24427
BACAU
PLOPANA
deal
24089
BACAU
PARINCEA
deal
25692
BACAU
TAMASI
deal
23715
BACAU
NICOLAE BALCESCU
deal
20563
BACAU
MUNICIPIUL ONESTI
deal
23350
BACAU
LUIZI-CALUGARA
deal
26320
BACAU
SARATA
deal
20466
BACAU
MARGINENI
deal
20297
BACAU
MUNICIPIUL BACAU
deal
20359
BACAU
LETEA VECHE
deal
20876
BACAU
MUNICIPIUL MOINESTI
deal
26083
BACAU
VALEA SEACA
deal
25068
BACAU
SASCUT
deal
25745
BACAU
TATARASTI
deal
28193
BIHOR
CARPINET
deal
26840
BIHOR
ORAS STEI
deal
30773
BIHOR
RIENI
deal
27971
BIHOR
BUNTESTI
deal
29243
BIHOR
DRAGANESTI
deal
26804
BIHOR
MUNICIPIUL BEIUS
deal
31422
BIHOR
SOIMI
deal
30229
BIHOR
OLCEA
deal
30416
BIHOR
POCOLA
deal
31921
BIHOR
UILEACU DE BEIUS
deal
30719
BIHOR
REMETEA
deal
28763
BIHOR
COCIUBA MARE
deal
28139
BIHOR
CAPALNA
deal
30648
BIHOR
RABAGANI
deal
30470
BIHOR
POMEZEU
deal
31057
BIHOR
SAMBATA
deal
29573
BIHOR
HOLOD
deal
29813
BIHOR
LAZARENI
deal
29154
BIHOR
DOBRESTI
deal
28335
BIHOR
CEICA
deal
29341
BIHOR
DRAGESTI
deal
29519
BIHOR
HIDISELU DE SUS
deal
32090
BIHOR
VARCIOROG
deal
31976
BIHOR
VADU CRISULUI
deal
26582
BIHOR
SANMARTIN
deal
28816
BIHOR
COPACEL
deal
30069
BIHOR
MAGESTI
deal
26742
BIHOR
ASTILEU
deal
31878
BIHOR
TETCHEA
deal
30274
BIHOR
OSORHEI
deal
30871
BIHOR
SACADAT
deal
29902
BIHOR
LUGASU DE JOS
deal
29724
BIHOR
INEU
deal
31716
BIHOR
TILEAGD
deal
32161
BIHOR
PALEU
deal
26564
BIHOR
MUNICIPIUL ORADEA
deal
27757
BIHOR
BRUSTURI
deal
28415
BIHOR
CETARIU
deal
31128
BIHOR
SARBI
deal
31208
BIHOR
SPINUS
deal
29038
BIHOR
DERNA
deal
30568
BIHOR
POPESTI
deal
31262
BIHOR
SUPLACU DE BARCAU
deal
31654
BIHOR
TAUTEU
deal
27329
BIHOR
BALC
deal
27070
BIHOR
ABRAM
deal
27506
BIHOR
BOIANU MARE
deal
32045
BIHOR
VIISOARA
deal
27212
BIHOR
AUSEU
deal
34422
BISTRITA-NASAUD
SILIVASU DE CAMPIE
deal
35312
BISTRITA-NASAUD
URMENIS
deal
33881
BISTRITA-NASAUD
MILAS
deal
33845
BISTRITA-NASAUD
MICESTII DE CAMPIE
deal
34477
BISTRITA-NASAUD
SANMIHAIU DE CAMPIE
deal
33952
BISTRITA-NASAUD
MONOR
deal
33015
BISTRITA-NASAUD
CHIOCHIS
deal
34645
BISTRITA-NASAUD
SIEU
deal
33658
BISTRITA-NASAUD
MATEI
deal
33435
BISTRITA-NASAUD
LECHINTA
deal
32704
BISTRITA-NASAUD
BUDACU DE JOS
deal
34770
BISTRITA-NASAUD
SIEU-ODORHEI
deal
32660
BISTRITA-NASAUD
BRANISTEA
deal
32483
BISTRITA-NASAUD
ORAS BECLEAN
deal
33541
BISTRITA-NASAUD
LIVEZILE
deal
34173
BISTRITA-NASAUD
PETRU RARES
deal
33382
BISTRITA-NASAUD
JOSENII BARGAULUI
deal
33202
BISTRITA-NASAUD
DUMITRA
deal
35269
BISTRITA-NASAUD
URIU
deal
179953
BISTRITA-NASAUD
CICEU- MIHAIESTI
deal
33122
BISTRITA-NASAUD
CHIUZA
deal
33989
BISTRITA-NASAUD
NIMIGEA
deal
32768
BISTRITA-NASAUD
BUDESTI
deal
34985
BISTRITA-NASAUD
TEACA
deal
34903
BISTRITA-NASAUD
SINTEREAG
deal
32394
BISTRITA-NASAUD
MUNICIPIUL BISTRITA
deal
34690
BISTRITA-NASAUD
SIEU-MAGHERUS
deal
33275
BISTRITA-NASAUD
GALATII BISTRITEI
deal
33765
BISTRITA-NASAUD
MARISELU
deal
37280
BOTOSANI
ORAS FLAMANZI
deal
39872
BOTOSANI
VORONA
deal
39975
BOTOSANI
COSULA
deal
36907
BOTOSANI
CRISTESTI
deal
36756
BOTOSANI
CORNI
deal
35759
BOTOSANI
CURTESTI
deal
39738
BOTOSANI
VLADENI
deal
36453
BOTOSANI
ORAS BUCECEA
deal
38063
BOTOSANI
MIHAI EMINESCU
deal
37850
BOTOSANI
LEORDA
deal
36373
BOTOSANI
BRAESTI
deal
39694
BOTOSANI
VARFU CAMPULUI
deal
39612
BOTOSANI
VACULESTI
deal
39942
BOTOSANI
LOZNA
deal
39967
BOTOSANI
CANDESTI
deal
38161
BOTOSANI
MIHAILENI
deal
39122
BOTOSANI
SENDRICENI
deal
36006
BOTOSANI
MUNICIPIUL DOROHOI
deal
37011
BOTOSANI
DERSCA
deal
37672
BOTOSANI
HILISEU-HORIA
deal
36202
BOTOSANI
AVRAMENI
deal
37823
BOTOSANI
IBANESTI
deal
40035
BOTOSANI
ADASENI
deal
38544
BOTOSANI
POMARLA
deal
36952
BOTOSANI
CRISTINESTI
deal
36532
BOTOSANI
CONCESTI
deal
38982
BOTOSANI
SUHARAU
deal
39658
BOTOSANI
VIISOARA
deal
36809
BOTOSANI
COTUSCA
deal
37770
BOTOSANI
HUDESTI
deal
35946
BOTOSANI
ORAS DARABANI
deal
38633
BOTOSANI
RADAUTI-PRUT
deal
38492
BOTOSANI
PALTINIS
deal
37324
BOTOSANI
FRUMUSICA
deal
39391
BOTOSANI
TUDORA
deal
40214
BRASOV
ORAS GHIMBAV
deal
40465
BRASOV
ORAS VICTORIA
deal
41925
BRASOV
SANPETRU
deal
41667
BRASOV
PREJMER
deal
40606
BRASOV
BOD
deal
42307
BRASOV
VOILA
deal
41417
BRASOV
MANDRA
deal
40278
BRASOV
MUNICIPIUL FAGARAS
deal
41818
BRASOV
SERCAIA
deal
41578
BRASOV
PARAU
deal
40857
BRASOV
COMANA
deal
42076
BRASOV
TICUSU
deal
42156
BRASOV
UNGRA
deal
41284
BRASOV
JIBERT
deal
40394
BRASOV
ORAS RUPEA
deal
41248
BRASOV
HOMOROD
deal
40768
BRASOV
CATA
deal
41033
BRASOV
HALCHIU
deal
40955
BRASOV
FELDIOARA
deal
40544
BRASOV
BECLEAN
deal
41088
BRASOV
HARMAN
deal
40820
BRASOV
CINCU
deal
41943
BRASOV
SOARS
deal
41701
BRASOV
RACOS
deal
42498
BRASOV
AUGUSTIN
deal
47854
BUZAU
NAENI
deal
45619
BUZAU
BREAZA
deal
48487
BUZAU
PIETROASELE
deal
47453
BUZAU
MEREI
deal
49643
BUZAU
TISAU
deal
46313
BUZAU
CISLAU
deal
50102
BUZAU
VERNESTI
deal
47337
BUZAU
MAGURA
deal
50549
BUZAU
UNGURIU
deal
50326
BUZAU
VIPERESTI
deal
48771
BUZAU
POSTA CALNAU
deal
45334
BUZAU
BLAJANI
deal
46019
BUZAU
CERNATESTI
deal
48557
BUZAU
PARSCOV
deal
45101
BUZAU
BERCA
deal
50415
BUZAU
ZARNESTI
deal
48922
BUZAU
RACOVITENI
deal
45003
BUZAU
BECENI
deal
47818
BUZAU
MURGESTI
deal
47006
BUZAU
GREBANU
deal
49313
BUZAU
SCORTOASA
deal
47417
BUZAU
MARGARITESTI
deal
48165
BUZAU
PARDOSI
deal
49769
BUZAU
TOPLICENI
deal
45673
BUZAU
BUDA
deal
48682
BUZAU
PODGORIA
deal
53489
CARAS-SEVERIN
CORONINI
deal
53853
CARAS-SEVERIN
SICHEVITA
deal
52909
CARAS-SEVERIN
GARNIC
deal
51056
CARAS-SEVERIN
ORAS MOLDOVA NOUA
deal
53513
CARAS-SEVERIN
POJEJENA
deal
54109
CARAS-SEVERIN
SOCOL
deal
53345
CARAS-SEVERIN
NAIDAS
deal
53675
CARAS-SEVERIN
RACASDIA
deal
51118
CARAS-SEVERIN
ORAS ORAVITA
deal
54500
CARAS-SEVERIN
VARADIA
deal
52035
CARAS-SEVERIN
CIUDANOVITA
deal
52990
CARAS-SEVERIN
GRADINARI
deal
52954
CARAS-SEVERIN
GORUIA
deal
54305
CARAS-SEVERIN
TICVANIU MARE
deal
53167
CARAS-SEVERIN
LUPAC
deal
52696
CARAS-SEVERIN
DOGNECEA
deal
54350
CARAS-SEVERIN
TARNOVA
deal
50987
CARAS-SEVERIN
OCNA DE FIER
deal
53425
CARAS-SEVERIN
PALTINIS
deal
51626
CARAS-SEVERIN
BREBU
deal
50969
CARAS-SEVERIN
ORAS BOCSA
deal
52758
CARAS-SEVERIN
EZERIS
deal
51010
CARAS-SEVERIN
MUNICIPIUL CARANSEBES
deal
51500
CARAS-SEVERIN
BERZOVIA
deal
54699
CARAS-SEVERIN
ZORLENTU MARE
deal
53639
CARAS-SEVERIN
RAMNA
deal
53372
CARAS-SEVERIN
OBREJA
deal
54537
CARAS-SEVERIN
VERMES
deal
51877
CARAS-SEVERIN
CONSTANTIN DAICOVICIU
deal
53791
CARAS-SEVERIN
SASCA MONTANA
deal
51984
CARAS-SEVERIN
CIUCHICI
deal
53755
CARAS-SEVERIN
SACU
deal
52062
CARAS-SEVERIN
COPACELE
deal
52785
CARAS-SEVERIN
FARLIUG
deal
52856
CARAS-SEVERIN
FOROTIC
deal
52650
CARAS-SEVERIN
DOCLIN
deal
58311
CLUJ
LUNA
deal
55357
CLUJ
MUNICIPIUL CAMPIA TURZII
deal
56844
CLUJ
CEANU MARE
deal
57742
CLUJ
FRATA
deal
57706
CLUJ
FLORESTI
deal
59657
CLUJ
SUATU
deal
56522
CLUJ
CAMARASU
deal
58623
CLUJ
MOCIU
deal
56354
CLUJ
CAIANU
deal
58259
CLUJ
JUCU
deal
56773
CLUJ
CATINA
deal
58794
CLUJ
PALATCA
deal
57831
CLUJ
GEACA
deal
57948
CLUJ
GARBAU
deal
55446
CLUJ
ORAS HUEDIN
deal
56210
CLUJ
BONTIDA
deal
56265
CLUJ
BORSA
deal
59586
CLUJ
SANPAUL
deal
59416
CLUJ
SIC
deal
55473
CLUJ
AGHIRESU
deal
60099
CLUJ
VULTURENI
deal
57546
CLUJ
DABACA
deal
55776
CLUJ
ASCHILEU
deal
55384
CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
deal
57644
CLUJ
FIZESU GHERLII
deal
55623
CLUJ
ALUNIS
deal
58856
CLUJ
PANTICEU
deal
58552
CLUJ
MINTIU GHERLII
deal
56096
CLUJ
BOBALNA
deal
59130
CLUJ
RECEA-CRISTUR
deal
55062
CLUJ
CUZDRIOARA
deal
59942
CLUJ
VAD
deal
57314
CLUJ
CATCAU
deal
56666
CLUJ
CASEIU
deal
55838
CLUJ
BACIU
deal
56988
CLUJ
CHINTENI
deal
56327
CLUJ
BUZA
deal
59826
CLUJ
TAGA
deal
55160
CLUJ
MICA
deal
55687
CLUJ
APAHIDA
deal
57350
CLUJ
COJOCNA
deal
58990
CLUJ
PLOSCOS
deal
58142
CLUJ
ICLOD
deal
57449
CLUJ
CORNESTI
deal
55598
CLUJ
AITON
deal
54975
CLUJ
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
deal
56425
CLUJ
CALARASI
deal
58918
CLUJ
PETRESTII DE JOS
deal
55311
CLUJ
SANDULESTI
deal
59764
CLUJ
TURENI
deal
55106
CLUJ
JICHISU DE JOS
deal
55008
CLUJ
MUNICIPIUL DEJ
deal
55277
CLUJ
MIHAI VITEAZU
deal
55259
CLUJ
MUNICIPIUL TURDA
deal
58721
CLUJ
MOLDOVENESTI
deal
60062
CLUJ
VIISOARA
deal
59693
CLUJ
TRITENII DE JOS
deal
64238
COVASNA
CHICHIS
deal
64639
COVASNA
OZUN
deal
64773
COVASNA
RECI
deal
64005
COVASNA
BRATES
deal
63937
COVASNA
BOROSNEU MARE
deal
63394
COVASNA
MUNICIPIUL SFANTU GHEORGHE
deal
64130
COVASNA
CATALINA
deal
63740
COVASNA
MUNICIPIUL TARGU SECUIESC
deal
64425
COVASNA
ILIENI
deal
63447
COVASNA
ORAS BARAOLT
deal
68002
DAMBOVITA
MANESTI
deal
67595
DAMBOVITA
GURA OCNITEI
deal
65431
DAMBOVITA
RAZVAD
deal
65379
DAMBOVITA
ANINOASA
deal
65477
DAMBOVITA
SOTANGA
deal
65413
DAMBOVITA
DOICESTI
deal
65841
DAMBOVITA
MUNICIPIUL MORENI
deal
68324
DAMBOVITA
OCNITA
deal
68921
DAMBOVITA
TATARANI
deal
67522
DAMBOVITA
GLODENI
deal
179640
DAMBOVITA
VULCANA-PANDELE
deal
66009
DAMBOVITA
BRANESTI
deal
66526
DAMBOVITA
CANDESTI
deal
179908
DAMBOVITA
PIETRARI
deal
65921
DAMBOVITA
ORAS PUCIOASA
deal
69526
DAMBOVITA
VOINESTI
deal
65609
DAMBOVITA
ORAS FIENI
deal
67942
DAMBOVITA
MALU CU FLORI
deal
65645
DAMBOVITA
MOTAIENI
deal
69615
DAMBOVITA
VULCANA-BAI
deal
67835
DAMBOVITA
LUDESTI
deal
70744
DOLJ
ARGETOAIA
deal
73102
DOLJ
MELINESTI
deal
74956
DOLJ
TALPAS
deal
72276
DOLJ
FARCAS
deal
77377
GALATI
TEPU
deal
77509
GALATI
VARLEZI
deal
76497
GALATI
GOHOR
deal
77028
GALATI
PRIPONESTI
deal
75819
GALATI
BUCIUMENI
deal
75766
GALATI
BRAHASESTI
deal
75917
GALATI
CERTESTI
deal
76175
GALATI
DRAGUSENI
deal
75542
GALATI
BALABANESTI
deal
75338
GALATI
ORAS BERESTI
deal
77561
GALATI
RADESTI
deal
75356
GALATI
BERESTI-MERIA
deal
75613
GALATI
BALASESTI
deal
77587
GALATI
POIANA
deal
82314
GORJ
STOINA
deal
79157
GORJ
BORASCU
deal
82555
GORJ
TURBUREA
deal
82779
GORJ
VAGIULESTI
deal
82617
GORJ
ORAS TURCENI
deal
79077
GORJ
BOLBOSI
deal
79497
GORJ
CAPRENI
deal
81656
GORJ
SAMARINESTI
deal
82733
GORJ
URDARI
deal
80506
GORJ
HUREZANI
deal
81264
GORJ
PLOPSORU
deal
78604
GORJ
ANINOASA
deal
82047
GORJ
SLIVILESTI
deal
80249
GORJ
DRAGOTESTI
deal
80043
GORJ
DANCIULESTI
deal
81816
GORJ
SAULESTI
deal
82831
GORJ
VLADIMIR
deal
79585
GORJ
CATUNELE
deal
82243
GORJ
STEJARI
deal
78141
GORJ
MUNICIPIUL MOTRU
deal
80846
GORJ
MATASARI
deal
78828
GORJ
BARBATESTI
deal
78454
GORJ
ORAS TICLENI
deal
80613
GORJ
JUPANESTI
deal
79004
GORJ
BALTENI
deal
80766
GORJ
LOGRESTI
deal
79656
GORJ
CIUPERCENI
deal
80711
GORJ
LICURICI
deal
80365
GORJ
GLOGOVA
deal
78926
GORJ
BERLESTI
deal
78016
GORJ
DRAGUTESTI
deal
80123
GORJ
DANESTI
deal
78329
GORJ
ORAS TARGU CARBUNESTI
deal
79406
GORJ
BUSTUCHIN
deal
82396
GORJ
TELESTI
deal
80427
GORJ
GODINESTI
deal
78472
GORJ
ALBENI
deal
81861
GORJ
SCOARTA
deal
77910
GORJ
BALESTI
deal
81497
GORJ
ROSIA DE AMARADIA
deal
77812
GORJ
MUNICIPIUL TARGU JIU
deal
81415
GORJ
PRIGORIA
deal
78668
GORJ
ARCANI
deal
78748
GORJ
BALANESTI
deal
80677
GORJ
LELESTI
deal
78873
GORJ
BENGESTI-CIOCADIA
deal
81754
GORJ
SACELU
deal
79362
GORJ
BUMBESTI-PITIC
deal
78542
GORJ
ALIMPESTI
deal
78089
GORJ
TURCINESTI
deal
79932
GORJ
CRUSET
deal
79736
GORJ
CALNIC
deal
80980
GORJ
NEGOMIR
deal
80285
GORJ
FARCASESTI
deal
82895
GORJ
ORAS ROVINARI
deal
86487
HARGHITA
PORUMBENI
deal
85582
HARGHITA
SECUIENI
deal
85127
HARGHITA
MUGENI
deal
83525
HARGHITA
ORAS CRISTURU SECUIESC
deal
85984
HARGHITA
SIMONESTI
deal
83785
HARGHITA
ATID
deal
91624
HUNEDOARA
TOTESTI
deal
88644
HUNEDOARA
BRETEA ROMANA
deal
86936
HUNEDOARA
TELIUCU INFERIOR
deal
87424
HUNEDOARA
ORAS CALAN
deal
90262
HUNEDOARA
MARTINESTI
deal
91688
HUNEDOARA
TURDAS
deal
87638
HUNEDOARA
MUNICIPIUL ORASTIE
deal
89954
HUNEDOARA
LAPUGIU DE JOS
deal
89856
HUNEDOARA
ILIA
deal
89080
HUNEDOARA
BURJUC
deal
88546
HUNEDOARA
BRANISCA
deal
89687
HUNEDOARA
GURASADA
deal
92177
HUNEDOARA
ZAM
deal
89428
HUNEDOARA
DOBRA
deal
90431
HUNEDOARA
PESTISU MIC
deal
86810
HUNEDOARA
MUNICIPIUL HUNEDOARA
deal
86687
HUNEDOARA
MUNICIPIUL DEVA
deal
89801
HUNEDOARA
HARAU
deal
91330
HUNEDOARA
SOIMUS
deal
91731
HUNEDOARA
GENERAL BERTHELOT
deal
87576
HUNEDOARA
ORAS HATEG
deal
87665
HUNEDOARA
ORAS SIMERIA
deal
88047
HUNEDOARA
BACIA
deal
90994
HUNEDOARA
ROMOS
deal
98202
IASI
MOSNA
deal
97553
IASI
IPATELE
deal
98220
IASI
MOTCA
deal
96147
IASI
CEPLENITA
deal
100335
IASI
RACHITENI
deal
97811
IASI
MIRCESTI
deal
97777
IASI
MADARJAC
deal
96110
IASI
BUTEA
deal
100362
IASI
CIOHORANI
deal
95612
IASI
ALEXANDRU I. CUZA
deal
98051
IASI
MIROSLOVESTI
deal
100326
IASI
HARMANESTI
deal
99539
IASI
TODIRESTI
deal
100086
IASI
VANATORI
deal
96478
IASI
COTNARI
deal
98168
IASI
MOGOSESTI-SIRET
deal
97438
IASI
HALAUCESTI
deal
100308
IASI
DRAGUSENI
deal
96593
IASI
COZMESTI
deal
97241
IASI
GRAJDURI
deal
97875
IASI
MIRONEASA
deal
98113
IASI
MOGOSESTI
deal
95088
IASI
BARNOVA
deal
99968
IASI
VALEA SEACA
deal
96637
IASI
CRISTESTI
deal
98998
IASI
SCOBINTI
deal
99101
IASI
SIRETEL
deal
99209
IASI
STRUNGA
deal
99165
IASI
STOLNICENI-PRAJESCU
deal
95391
IASI
MUNICIPIUL PASCANI
deal
96664
IASI
CUCUTENI
deal
97606
IASI
LESPEZI
deal
100282
IASI
COSTESTI
deal
98827
IASI
SCHITU DUCA
deal
99478
IASI
TATARUSI
deal
97465
IASI
HELESTENI
deal
95355
IASI
ORAS HARLAU
deal
98916
IASI
SCANTEIA
deal
96192
IASI
CIORTESTI
deal
99290
IASI
SCHEIA
deal
96888
IASI
DOBROVAT
deal
96717
IASI
DAGATA
deal
98300
IASI
OTELENI
deal
96904
IASI
DOLHESTI
deal
99441
IASI
TANSA
deal
96815
IASI
DELENI
deal
100219
IASI
VOINESTI
deal
99673
IASI
TIBANA
deal
99780
IASI
TIBANESTI
deal
98774
IASI
RUGINOASA
deal
107430
MARAMURES
BOIU MARE
deal
108366
MARAMURES
OARTA DE JOS
deal
107234
MARAMURES
BICAZ
deal
109265
MARAMURES
ORAS ULMENI
deal
107190
MARAMURES
BASESTI
deal
179837
MARAMURES
COAS
deal
106817
MARAMURES
ORAS TARGU LAPUS
deal
109176
MARAMURES
ORAS SOMCUTA MARE
deal
108918
MARAMURES
SALSIG
deal
108268
MARAMURES
MIRESU MARE
deal
108491
MARAMURES
REMETEA CHIOARULUI
deal
179855
MARAMURES
GARDANI
deal
107118
MARAMURES
BAITA DE SUB CODRU
deal
107733
MARAMURES
COPALNIC-MANASTUR
deal
108794
MARAMURES
SACALASENI
deal
108712
MARAMURES
SATULUNG
deal
179846
MARAMURES
COLTAU
deal
107083
MARAMURES
ASUAJU DE SUS
deal
106363
MARAMURES
GROSI
deal
108035
MARAMURES
DUMBRAVITA
deal
108106
MARAMURES
FARCASA
deal
107001
MARAMURES
ARDUSAT
deal
107546
MARAMURES
CALINESTI
deal
106648
MARAMURES
VADU IZEI
deal
107350
MARAMURES
BOCICOIU MARE
deal
107715
MARAMURES
CAMPULUNG LA TISA
deal
108963
MARAMURES
ORAS SEINI
deal
107662
MARAMURES
CICARLAU
deal
107047
MARAMURES
ARINIS
deal
106559
MARAMURES
MUNICIPIUL SIGHETU MARMATIEI
deal
106620
MARAMURES
SARASAU
deal
106407
MARAMURES
RECEA
deal
113153
MEHEDINTI
POROINA MARE
deal
111916
MEHEDINTI
GRECI
deal
112600
MEHEDINTI
LIVEZILE
deal
113974
MEHEDINTI
VOLOIAC
deal
110116
MEHEDINTI
ORAS STREHAIA
deal
112129
MEHEDINTI
HUSNICIOARA
deal
111275
MEHEDINTI
CORCOVA
deal
111097
MEHEDINTI
CAZANESTI
deal
112664
MEHEDINTI
MALOVAT
deal
110063
MEHEDINTI
MUNICIPIUL ORSOVA
deal
110875
MEHEDINTI
BROSTENI
deal
113625
MEHEDINTI
SISESTI
deal
111685
MEHEDINTI
FLORESTI
deal
110688
MEHEDINTI
BALVANESTI
deal
113698
MEHEDINTI
SOVARNA
deal
110296
MEHEDINTI
BALA
deal
112334
MEHEDINTI
ILOVITA
deal
111587
MEHEDINTI
DUMBRAVA
deal
112469
MEHEDINTI
IZVORU BARZII
deal
109773
MEHEDINTI
MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN
deal
110820
MEHEDINTI
BREZNITA-OCOL
deal
110740
MEHEDINTI
BREZNITA-MOTRU
deal
111006
MEHEDINTI
BUTOIESTI
deal
113518
MEHEDINTI
STANGACEAUA
deal
111989
MEHEDINTI
GROZESTI
deal
113233
MEHEDINTI
PRUNISOR
deal
113732
MEHEDINTI
TAMNA
deal
113607
MEHEDINTI
SVINITA
deal
114514
MURES
MUNICIPIUL SIGHISOARA
deal
114603
MURES
ALBESTI
deal
120218
MURES
VIISOARA
deal
115307
MURES
BAHNEA
deal
116938
MURES
GANESTI
deal
120343
MURES
ZAGAR
deal
115771
MURES
BICHIS
deal
118209
MURES
MICA
deal
115637
MURES
BALAUSERI
deal
116171
MURES
COROISANMARTIN
deal
116395
MURES
CUCERDEA
deal
119661
MURES
SUPLAC
deal
115236
MURES
ATINTIS
deal
119466
MURES
SANPAUL
deal
114970
MURES
ACATARI
deal
118575
MURES
OGRA
deal
116439
MURES
CUCI
deal
117827
MURES
ORAS IERNUT
deal
119894
MURES
ORAS UNGHENI
deal
115824
MURES
BOGATA
deal
120487
MURES
CORUNCA
deal
116046
MURES
CHETANI
deal
114710
MURES
ORAS LUDUS
deal
117925
MURES
LIVEZENI
deal
120478
MURES
CHIBED
deal
118281
MURES
ORAS MIERCUREA NIRAJULUI
deal
119386
MURES
SANGER
deal
117667
MURES
ICLANZEL
deal
118637
MURES
PAPIU ILARIAN
deal
119858
MURES
TAURENI
deal
120496
MURES
SARATENI
deal
120511
MURES
BERENI
deal
114417
MURES
SANGEORGIU DE MURES
deal
120076
MURES
VARGATA
deal
118691
MURES
PANET
deal
117275
MURES
GREBENISU DE CAMPIE
deal
114453
MURES
SANTANA DE MURES
deal
120502
MURES
MADARAS
deal
119750
MURES
SAULIA
deal
120370
MURES
ZAU DE CAMPIE
deal
116652
MURES
ERNEI
deal
119974
MURES
VALEA LARGA
deal
115389
MURES
BAND
deal
117505
MURES
HODOSA
deal
119803
MURES
SINCAI
deal
115959
MURES
CEUASU DE CAMPIE
deal
118824
MURES
POGACEAUA
deal
117113
MURES
GLODENI
deal
118370
MURES
MIHESU DE CAMPIE
deal
117177
MURES
GORNESTI
deal
120316
MURES
VOIVODENI
deal
115600
MURES
BALA
deal
115708
MURES
BEICA DE JOS
deal
118799
MURES
PETELEA
deal
118995
MURES
RACIU
deal
116340
MURES
CRAIESTI
deal
119527
MURES
SANPETRU DE CAMPIE
deal
115851
MURES
BREAZA
deal
116723
MURES
FARAGAU
deal
119242
MURES
ORAS SARMASU
deal
117783
MURES
IDECIU DE JOS
deal
119723
MURES
SUSENI
deal
115147
MURES
ALUNIS
deal
115897
MURES
BRANCOVENESTI
deal
116224
MURES
COZMA
deal
114319
MURES
MUNICIPIUL TARGU MURES
deal
114382
MURES
SANCRAIU DE MURES
deal
114355
MURES
CRISTESTI
deal
116983
MURES
GHEORGHE DOJA
deal
116288
MURES
CRACIUNESTI
deal
118753
MURES
PASARENI
deal
116867
MURES
GALESTI
deal
115575
MURES
BAGACIU
deal
114925
MURES
MUNICIPIUL TARNAVENI
deal
115076
MURES
ADAMUS
deal
115520
MURES
BATOS
deal
117998
MURES
LUNCA
deal
114809
MURES
MUNICIPIUL REGHIN
deal
119590
MURES
SOLOVASTRU
deal
115183
MURES
APOLD
deal
120254
MURES
VANATORI
deal
119206
MURES
SASCHIZ
deal
122061
NEAMT
CANDESTI
deal
124028
NEAMT
REDIU
deal
122132
NEAMT
COSTISA
deal
121153
NEAMT
BAHNA
deal
123255
NEAMT
ONICENI
deal
124885
NEAMT
VALEA URSULUI
deal
123674
NEAMT
PODOLENI
deal
123228
NEAMT
MOLDOVENI
deal
120824
NEAMT
SAVINESTI
deal
120771
NEAMT
DUMBRAVA ROSIE
deal
125098
NEAMT
DOCHIA
deal
122702
NEAMT
GIROV
deal
122285
NEAMT
DOBRENI
deal
122392
NEAMT
DRAGOMIRESTI
deal
124411
NEAMT
STEFAN CEL MARE
deal
123969
NEAMT
RAZBOIENI
deal
124849
NEAMT
URECHENI
deal
121938
NEAMT
BRUSTURI
deal
125132
NEAMT
DRAGANESTI
deal
124117
NEAMT
ORAS ROZNOV
deal
125061
NEAMT
ZANESTI
deal
123175
NEAMT
MARGINENI
deal
124073
NEAMT
ROMANI
deal
123013
NEAMT
ICUSESTI
deal
121876
NEAMT
BOZIENI
deal
123102
NEAMT
ION CREANGA
deal
124233
NEAMT
SECUIENI
deal
123709
NEAMT
POIENARI
deal
125150
NEAMT
GADINTI
deal
120860
NEAMT
MUNICIPIUL ROMAN
deal
122613
NEAMT
FAUREI
deal
125105
NEAMT
RUGINOASA
deal
124153
NEAMT
SAGNA
deal
120888
NEAMT
CORDUN
deal
124634
NEAMT
TAMASENI
deal
124206
NEAMT
SABAOANI
deal
125169
NEAMT
NEGRESTI
deal
121466
NEAMT
BARGAUANI
deal
125123
NEAMT
VALENI
deal
122668
NEAMT
GHERAESTI
deal
121607
NEAMT
BODESTI
deal
124331
NEAMT
STANITA
deal
121796
NEAMT
BOTESTI
deal
124750
NEAMT
TUPILATI
deal
125114
NEAMT
GHINDAOANI
deal
124803
NEAMT
TIBUCANI
deal
122908
NEAMT
GRUMAZESTI
deal
123371
NEAMT
PASTRAVENI
deal
123424
NEAMT
PETRICANI
deal
121055
NEAMT
ORAS TARGU NEAMT
deal
124661
NEAMT
TIMISESTI
deal
121242
NEAMT
BALTATESTI
deal
123914
NEAMT
RAUCESTI
deal
125141
NEAMT
PANCESTI
deal
121386
NEAMT
BIRA
deal
122347
NEAMT
DOLJESTI
deal
120922
NEAMT
HORIA
deal
124723
NEAMT
TRIFESTI
deal
122463
NEAMT
DULCESTI
deal
129816
OLT
VERGULEASA
deal
126503
OLT
CUNGREA
deal
130231
OLT
VULTURESTI
deal
126772
OLT
DOBROTEASA
deal
128882
OLT
SAMBURESTI
deal
129914
OLT
VITOMIRESTI
deal
135949
PRAHOVA
VALEA CALUGAREASCA
deal
130785
PRAHOVA
BUCOV
deal
133161
PRAHOVA
FILIPESTII DE PADURE
deal
131620
PRAHOVA
ORAS URLATI
deal
130847
PRAHOVA
PAULESTI
deal
131443
PRAHOVA
ORAS PLOPENI
deal
133278
PRAHOVA
FANTANELE
deal
134390
PRAHOVA
PLOPU
deal
132510
PRAHOVA
CEPTURA
deal
130981
PRAHOVA
ORAS BAICOI
deal
133688
PRAHOVA
GURA VADULUI
deal
133722
PRAHOVA
IORDACHEANU
deal
133615
PRAHOVA
GORNET-CRICOV
deal
132459
PRAHOVA
CALUGARENI
deal
132315
PRAHOVA
BANESTI
deal
132716
PRAHOVA
COCORASTII MISLII
deal
131461
PRAHOVA
DUMBRAVESTI
deal
132271
PRAHOVA
BALTESTI
deal
133866
PRAHOVA
JUGURENI
deal
135164
PRAHOVA
SCORTENI
deal
134443
PRAHOVA
PODENII NOI
deal
132011
PRAHOVA
APOSTOLACHE
deal
136198
PRAHOVA
VALCANESTI
deal
133562
PRAHOVA
GORNET
deal
134336
PRAHOVA
PACURETI
deal
131256
PRAHOVA
MUNICIPIUL CAMPINA
deal
135244
PRAHOVA
SANGERU
deal
131835
PRAHOVA
GURA VITIOAREI
deal
133919
PRAHOVA
LAPOS
deal
136134
PRAHOVA
VARBILAU
deal
135404
PRAHOVA
SURANI
deal
132645
PRAHOVA
CHIOJDEANCA
deal
135501
PRAHOVA
SOIMARI
deal
131817
PRAHOVA
ORAS VALENII DE MUNTE
deal
131988
PRAHOVA
ALUNIS
deal
135725
PRAHOVA
TEISANI
deal
132896
PRAHOVA
DRAJNA
deal
136269
PRAHOVA
VADU SAPAT
deal
134014
PRAHOVA
MAGURELE
deal
131069
PRAHOVA
ORAS BOLDESTI-SCAENI
deal
133964
PRAHOVA
LIPANESTI
deal
134050
PRAHOVA
MAGURENI
deal
132805
PRAHOVA
CORNU
deal
131274
PRAHOVA
POIANA CAMPINA
deal
131103
PRAHOVA
ORAS BREAZA
deal
141081
SALAJ
FILDU DE JOS
deal
139982
SALAJ
ALMASU
deal
140869
SALAJ
CUZAPLAC
deal
143147
SALAJ
ZIMBOR
deal
142676
SALAJ
SANMIHAIU ALMASULUI
deal
141027
SALAJ
DRAGU
deal
139937
SALAJ
AGRIJ
deal
142612
SALAJ
SAG
deal
141447
SALAJ
HIDA
deal
179631
SALAJ
TREZNEA
deal
140208
SALAJ
BANISOR
deal
142426
SALAJ
ROMANASI
deal
142337
SALAJ
PLOPIS
deal
142079
SALAJ
MESESENII DE JOS
deal
141232
SALAJ
GARBOU
deal
141312
SALAJ
HALMASD
deal
140146
SALAJ
BALAN
deal
139704
SALAJ
MUNICIPIUL ZALAU
deal
143021
SALAJ
VARSOLT
deal
140672
SALAJ
CREACA
deal
179695
SALAJ
SIMISNA
deal
142122
SALAJ
MIRSID
deal
141722
SALAJ
IP
deal
139884
SALAJ
ORAS SIMLEU SILVANIEI
deal
140823
SALAJ
CRISENI
deal
142284
SALAJ
PERICEI
deal
141946
SALAJ
MARCA
deal
142499
SALAJ
RUS
deal
140084
SALAJ
BABENI
deal
141376
SALAJ
HERECLEAN
deal
141134
SALAJ
GALGAU
deal
142373
SALAJ
POIANA BLENCHII
deal
140958
SALAJ
DOBRIN
deal
140324
SALAJ
BOCSA
deal
141884
SALAJ
LOZNA
deal
142006
SALAJ
MAERISTE
deal
140440
SALAJ
CAMAR
deal
140477
SALAJ
CARASTELEC
deal
140583
SALAJ
COSEIU
deal
142854
SALAJ
SAMSUD
deal
141786
SALAJ
LETCA
deal
142881
SALAJ
SARMASAG
deal
141580
SALAJ
ILEANDA
deal
142550
SALAJ
SALATIG
deal
142177
SALAJ
NAPRADEA
deal
140280
SALAJ
BOBOTA
deal
140501
SALAJ
CHIESD
deal
140244
SALAJ
BENESAT
deal
140379
SALAJ
BUCIUMI
deal
141535
SALAJ
HOROATU CRASNEI
deal
140547
SALAJ
CIZER
deal
142710
SALAJ
SOMES-ODORHEI
deal
139811
SALAJ
ORAS JIBOU
deal
142774
SALAJ
SURDUC
deal
142952
SALAJ
VALCAU DE JOS
deal
140627
SALAJ
CRASNA
deal
139740
SALAJ
ORAS CEHU SILVANIEI
deal
180037
SALAJ
BOGHIS
deal
142239
SALAJ
NUSFALAU
deal
137844
SATU MARE
HODOD
deal
137130
SATU MARE
BOGDAND
deal
138770
SATU MARE
SACASENI
deal
138921
SATU MARE
SUPUR
deal
137103
SATU MARE
BARSAU
deal
137504
SATU MARE
CRUCISOR
deal
137899
SATU MARE
HOMOROADE
deal
137069
SATU MARE
BIXAD
deal
137274
SATU MARE
CAMARZANA
deal
139170
SATU MARE
TURT
deal
136919
SATU MARE
BATARCI
deal
139009
SATU MARE
TARNA MARE
deal
180091
SATU MARE
RACSA
deal
138351
SATU MARE
ORASU NOU
deal
137746
SATU MARE
GHERTA MICA
deal
136599
SATU MARE
ORAS NEGRESTI-OAS
deal
139330
SATU MARE
VAMA
deal
139143
SATU MARE
TARSOLT
deal
137229
SATU MARE
CALINESTI-OAS
deal
137363
SATU MARE
CEHAL
deal
138869
SATU MARE
SOCOND
deal
144508
SIBIU
CARTA
deal
145792
SIBIU
SURA MICA
deal
145408
SIBIU
ROSIA
deal
144893
SIBIU
MARPOD
deal
143851
SIBIU
ORAS OCNA SIBIULUI
deal
144928
SIBIU
ORAS MIERCUREA SIBIULUI
deal
145765
SIBIU
SURA MARE
deal
145140
SIBIU
NOCRICH
deal
145998
SIBIU
VURPAR
deal
143922
SIBIU
APOLDU DE JOS
deal
144456
SIBIU
CHIRPAR
deal
144866
SIBIU
LUDOS
deal
145603
SIBIU
SLIMNIC
deal
143888
SIBIU
ALTINA
deal
144795
SIBIU
LOAMNES
deal
144964
SIBIU
MERGHINDEAL
deal
145042
SIBIU
MIHAILENI
deal
145667
SIBIU
SEICA MARE
deal
143682
SIBIU
ORAS AGNITA
deal
144232
SIBIU
BARGHIS
deal
144651
SIBIU
IACOBENI
deal
145738
SIBIU
SEICA MICA
deal
144116
SIBIU
AXENTE SEVER
deal
145104
SIBIU
MOSNA
deal
143771
SIBIU
ORAS COPSA MICA
deal
144991
SIBIU
MICASASA
deal
143646
SIBIU
TARNAVA
deal
144349
SIBIU
BRATEIU
deal
143619
SIBIU
MUNICIPIUL MEDIAS
deal
144303
SIBIU
BLAJEL
deal
146012
SIBIU
ALMA
deal
144553
SIBIU
DARLOS
deal
143806
SIBIU
ORAS DUMBRAVENI
deal
144152
SIBIU
BAZNA
deal
144376
SIBIU
BRADENI
deal
144410
SIBIU
BRUIU
deal
143450
SIBIU
MUNICIPIUL SIBIU
deal
145220
SIBIU
PAUCA
deal
143557
SIBIU
SELIMBAR
deal
147072
SUCEAVA
BOROAIA
deal
147054
SUCEAVA
BOGDANESTI
deal
150766
SUCEAVA
VADU MOLDOVEI
deal
151488
SUCEAVA
FANTANA MARE
deal
146904
SUCEAVA
BAIA
deal
146539
SUCEAVA
MUNICIPIUL FALTICENI
deal
149968
SUCEAVA
PREUTESTI
deal
150891
SUCEAVA
VALEA MOLDOVEI
deal
151549
SUCEAVA
HARTOP
deal
147786
SUCEAVA
CORNU LUNCII
deal
150070
SUCEAVA
RADASENI
deal
147465
SUCEAVA
BUNESTI
deal
151576
SUCEAVA
BERCHISESTI
deal
151157
SUCEAVA
VULTURESTI
deal
149227
SUCEAVA
ORAS LITENI
deal
149049
SUCEAVA
HORODNICENI
deal
148328
SUCEAVA
DRAGOIESTI
deal
149753
SUCEAVA
PALTINOASA
deal
151567
SUCEAVA
CIPRIAN PORUMBESCU
deal
150588
SUCEAVA
UDESTI
deal
147134
SUCEAVA
BOSANCI
deal
149414
SUCEAVA
MOARA
deal
147660
SUCEAVA
ILISESTI
deal
146281
SUCEAVA
IPOTESTI
deal
148453
SUCEAVA
FANTANELE
deal
150310
SUCEAVA
STROIESTI
deal
149780
SUCEAVA
PARTESTII DE JOS
deal
151530
SUCEAVA
BALACEANA
deal
151433
SUCEAVA
COMANESTI
deal
146432
SUCEAVA
SCHEIA
deal
147161
SUCEAVA
BOTOSANA
deal
146263
SUCEAVA
MUNICIPIUL SUCEAVA
deal
150524
SUCEAVA
TODIRESTI
deal
147633
SUCEAVA
ORAS CAJVANA
deal
146860
SUCEAVA
ARBORE
deal
151442
SUCEAVA
IASLOVAT
deal
149833
SUCEAVA
PATRAUTI
deal
151512
SUCEAVA
HANTESTI
deal
147937
SUCEAVA
DARMANESTI
deal
146325
SUCEAVA
MITOCU DRAGOMIRNEI
deal
151521
SUCEAVA
BURLA
deal
146931
SUCEAVA
ORAS MILISAUTI
deal
151120
SUCEAVA
VOLOVAT
deal
151460
SUCEAVA
SERBAUTI
deal
148970
SUCEAVA
GRANICESTI
deal
150196
SUCEAVA
SATU MARE
deal
151344
SUCEAVA
ZVORISTEA
deal
146628
SUCEAVA
MUNICIPIUL RADAUTI
deal
147580
SUCEAVA
CALAFINDESTI
deal
149101
SUCEAVA
HORODNIC DE JOS
deal
151246
SUCEAVA
ZAMOSTEA
deal
151558
SUCEAVA
VOITINEL
deal
148872
SUCEAVA
GALANESTI
deal
148694
SUCEAVA
FRATAUTII VECHI
deal
148916
SUCEAVA
GRAMESTI
deal
147036
SUCEAVA
BILCA
deal
148667
SUCEAVA
FRATAUTII NOI
deal
149584
SUCEAVA
MUSENITA
deal
151077
SUCEAVA
VICOVU DE JOS
deal
151095
SUCEAVA
ORAS VICOVU DE SUS
deal
148293
SUCEAVA
DORNESTI
deal
147526
SUCEAVA
CACICA
deal
151585
SUCEAVA
POIENI-SOLCA
deal
151022
SUCEAVA
VERESTI
deal
146370
SUCEAVA
ORAS SALCEA
deal
148426
SUCEAVA
DUMBRAVENI
deal
150221
SUCEAVA
SIMINICEA
deal
146799
SUCEAVA
ADANCATA
deal
149290
SUCEAVA
MARGINEA
deal
151479
SUCEAVA
HORODNIC DE SUS
deal
146995
SUCEAVA
BALCAUTI
deal
146655
SUCEAVA
ORAS SIRET
deal
148006
SUCEAVA
ORAS DOLHASCA
deal
148097
SUCEAVA
DOLHESTI
deal
148514
SUCEAVA
FORASTI
deal
148382
SUCEAVA
DRAGUSENI
deal
156623
TIMIS
DAROVA
deal
156534
TIMIS
CRICIOVA
deal
155403
TIMIS
ORAS BUZIAS
deal
155350
TIMIS
MUNICIPIUL LUGOJ
deal
155957
TIMIS
BARNA
deal
156927
TIMIS
FARDEA
deal
159071
TIMIS
TRAIAN VUIA
deal
156767
TIMIS
DUMBRAVA
deal
156589
TIMIS
CURTEA
deal
155840
TIMIS
BETHAUSEN
deal
157736
TIMIS
MANASTIUR
deal
156801
TIMIS
ORAS FAGET
deal
157585
TIMIS
MARGINA
deal
156151
TIMIS
BRESTOVAT
deal
156035
TIMIS
BOGDA
deal
159259
TIMIS
VICTOR VLAD DELAMARINA
deal
158804
TIMIS
STIUCA
deal
157362
TIMIS
JAMU MARE
deal
161561
TULCEA
VALEA TEILOR
deal
160476
TULCEA
HAMCEARCA
deal
160127
TULCEA
CERNA
deal
160430
TULCEA
GRECI
deal
160323
TULCEA
DOROBANTU
deal
161384
TULCEA
TOPOLOG
deal
160528
TULCEA
HORIA
deal
160564
TULCEA
IZVOARELE
deal
160225
TULCEA
CIUCUROVA
deal
161348
TULCEA
STEJARU
deal
159963
TULCEA
CASIMCEA
deal
159847
TULCEA
BEIDAUD
deal
160680
TULCEA
LUNCAVITA
deal
160993
TULCEA
NALBANT
deal
170952
VALCEA
LUNGESTI
deal
167981
VALCEA
MUNICIPIUL DRAGASANI
deal
173597
VALCEA
SUTESTI
deal
168452
VALCEA
ORAS BALCESTI
deal
174085
VALCEA
VALEA MARE
deal
169306
VALCEA
CRETENI
deal
174511
VALCEA
LACUSTENI
deal
170097
VALCEA
GHIOROIU
deal
172457
VALCEA
PRUNDENI
deal
170444
VALCEA
GUSOENI
deal
171101
VALCEA
MACIUCA
deal
174290
VALCEA
ZATRENI
deal
171879
VALCEA
ORLESTI
deal
173855
VALCEA
TETOIU
deal
173132
VALCEA
STANESTI
deal
169547
VALCEA
DRAGOESTI
deal
170168
VALCEA
GLAVILE
deal
169681
VALCEA
FARTATESTI
deal
170872
VALCEA
LIVEZI
deal
171806
VALCEA
OLANU
deal
172947
VALCEA
SCUNDU
deal
170685
VALCEA
LADESTI
deal
170514
VALCEA
IONESTI
deal
172279
VALCEA
PESCEANA
deal
170792
VALCEA
LAPUSATA
deal
170346
VALCEA
GRADISTEA
deal
172698
VALCEA
ROSIILE
deal
172581
VALCEA
ROESTI
deal
173374
VALCEA
STOILESTI
deal
172992
VALCEA
SINESTI
deal
173686
VALCEA
SIRINEASA
deal
169404
VALCEA
DANICEI
deal
168372
VALCEA
ORAS BABENI
deal
169994
VALCEA
GALICEA
deal
171628
VALCEA
NICOLAE BALCESCU
deal
172377
VALCEA
POPESTI
deal
168602
VALCEA
ORAS BERBESTI
deal
169182
VALCEA
COPACENI
deal
171469
VALCEA
MILCOIU
deal
169896
VALCEA
FRANCESTI
deal
168791
VALCEA
BUDESTI
deal
171325
VALCEA
MIHAESTI
deal
169039
VALCEA
CERNISOARA
deal
171995
VALCEA
PAUSESTI
deal
167641
VALCEA
ORAS BAILE GOVORA
deal
171067
VALCEA
MATEESTI
deal
173533
VALCEA
STROESTI
deal
172340
VALCEA
PIETRARI
deal
171272
VALCEA
MALDARESTI
deal
173935
VALCEA
TOMSANI
deal
173061
VALCEA
SLATIOARA
deal
172082
VALCEA
PAUSESTI-MAGLASI
deal
168880
VALCEA
BUJORENI
deal
168960
VALCEA
BUNESTI
deal
174520
VALCEA
MITROFANI
deal
168309
VALCEA
AMARASTI
deal
168229
VALCEA
ALUNU
deal
171931
VALCEA
OTESANI
deal
174156
VALCEA
VLADESTI
deal
168130
VALCEA
ORAS OCNELE MARI
deal
167473
VALCEA
MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
deal
167311
VASLUI
POCHIDIA
deal
166529
VASLUI
TUTOVA
deal
166770
VASLUI
VINDEREI
deal
164543
VASLUI
IVESTI
deal
167231
VASLUI
FRUNTISENI
deal
161794
VASLUI
MUNICIPIUL BARLAD
deal
167268
VASLUI
CIOCANI
deal
167179
VASLUI
ZORLENI
deal
165274
VASLUI
PERIENI
deal
166137
VASLUI
SULETEA
deal
163057
VASLUI
COROIESTI
deal
162327
VASLUI
BACANI
deal
167286
VASLUI
DODESTI
deal
165416
VASLUI
POGANA
deal
166707
VASLUI
VIISOARA
deal
162194
VASLUI
BANCA
deal
164339
VASLUI
IANA
deal
167222
VASLUI
IBANESTI
deal
165817
VASLUI
ROSIESTI
deal
162693
VASLUI
BOGDANESTI
deal
162791
VASLUI
BOGDANITA
deal
165470
VASLUI
PUIESTI
deal
162069
VASLUI
ALEXANDRU VLAHUTA
deal
167035
VASLUI
VUTCANI
deal
163137
VASLUI
COSTESTI
deal
163324
VASLUI
DELENI
deal
162595
VASLUI
BOGDANA
deal
163967
VASLUI
GHERGHESTI
deal
166869
VASLUI
VOINESTI
deal
164687
VASLUI
LIPOVAT
deal
164197
VASLUI
HOCENI
deal
165336
VASLUI
POIENESTI
deal
167320
VASLUI
PUSCASI
deal
165069
VASLUI
OLTENESTI
deal
164598
VASLUI
LAZA
deal
163486
VASLUI
DRAGOMIRESTI
deal
163208
VASLUI
CRETESTI
deal
162452
VASLUI
BALTENI
deal
161945
VASLUI
MUNICIPIUL VASLUI
deal
164393
VASLUI
IVANESTI
deal
167302
VASLUI
MUNTENII DE SUS
deal
166182
VASLUI
TANACU
deal
163379
VASLUI
DELESTI
deal
167277
VASLUI
COZMESTI
deal
165611
VASLUI
PUNGESTI
deal
166315
VASLUI
TATARANI
deal
164062
VASLUI
GARCENI
deal
166057
VASLUI
STEFAN CEL MARE
deal
165130
VASLUI
OSESTI
deal
166636
VASLUI
VALENI
deal
167240
VASLUI
RAFAILA
deal
167295
VASLUI
FERESTI
deal
166985
VASLUI
VULTURESTI
deal
167071
VASLUI
ZAPODENI
deal
165899
VASLUI
SOLESTI
deal
162149
VASLUI
ARSURA
deal
163734
VASLUI
DUMESTI
deal
161856
VASLUI
ORAS NEGRESTI
deal
167259
VASLUI
POGONESTI
deal
162014
VASLUI
ALBESTI
deal
164936
VASLUI
MUNTENII DE JOS
deal
164829
VASLUI
MALUSTENI
deal
164133
VASLUI
GRIVITA
deal
166413
VASLUI
TODIRESTI
deal
164892
VASLUI
MICLESTI
deal
162871
VASLUI
BOTESTI
deal
162924
VASLUI
BUNESTI-AVERESTI
deal
163253
VASLUI
DANESTI
deal
165719
VASLUI
REBRICEA
deal
163002
VASLUI
CODAESTI
deal
162381
VASLUI
BACESTI
deal
166235
VASLUI
TACUTA
deal
175439
VRANCEA
BORDESTI
deal
178901
VRANCEA
POPESTI
deal
175732
VRANCEA
CARLIGELE
deal
178689
VRANCEA
VARTESCOIU
deal
175466
VRANCEA
BROSTENI
deal
176506
VRANCEA
JARISTEA
deal
175368
VRANCEA
BOLOTESTI
deal
178180
VRANCEA
TIFESTI
deal
178377
VRANCEA
VIDRA
deal
177799
VRANCEA
STRAOANE
deal
177405
VRANCEA
RACOASA
deal
177236
VRANCEA
PAUNESTI
deal
176150
VRANCEA
FITIONESTI
deal
175670
VRANCEA
CAMPURI
deal
178894
VRANCEA
PLOSCUTENI
deal
177557
VRANCEA
RUGINESTI
deal
177879
VRANCEA
TANASOAIA
deal
174860
VRANCEA
MUNICIPIUL ADJUD
deal
176445
VRANCEA
HOMOCEA
deal
175787
VRANCEA
CORBITA
deal
175260
VRANCEA
BOGHESTI
deal
175055
VRANCEA
ORAS PANCIU
deal
178046
VRANCEA
TAMBOESTI
deal
177655
VRANCEA
SLOBOZIA BRADULUI
deal
178279
VRANCEA
URECHESTI
deal
175885
VRANCEA
COTESTI
deal
175983
VRANCEA
DUMITRESTI
deal
176338
VRANCEA
GURA CALITEI
deal
176793
VRANCEA
MOVILITA
deal
7099
ALBA
SASCIORI
munte
6217
ALBA
PIANU
munte
3841
ALBA
CERU-BACAINTI
munte
3397
ALBA
BLANDIANA
munte
5577
ALBA
METES
munte
4142
ALBA
CRICAU
munte
1936
ALBA
ORAS ZLATNA
munte
4366
ALBA
GALDA DE JOS
munte
4008
ALBA
CIURULEASA
munte
4981
ALBA
INTREGALDE
munte
7767
ALBA
STREMT
munte
1151
ALBA
ORAS ABRUD
munte
3459
ALBA
BUCIUM
munte
5826
ALBA
MOGOS
munte
6761
ALBA
ROSIA MONTANA
munte
6397
ALBA
PONOR
munte
7446
ALBA
SOHODOL
munte
6627
ALBA
RAMET
munte
8425
ALBA
VIDRA
munte
5167
ALBA
LIVEZILE
munte
2915
ALBA
ORAS BAIA DE ARIES
munte
6271
ALBA
POIANA VADULUI
munte
2577
ALBA
AVRAM IANCU
munte
6976
ALBA
SALCIUA
munte
8229
ALBA
VADU MOTILOR
munte
5336
ALBA
LUPSA
munte
6592
ALBA
RIMETEA
munte
1455
ALBA
ORAS CAMPENI
munte
3039
ALBA
BISTRA
munte
6468
ALBA
POSAGA
munte
2130
ALBA
ALBAC
munte
6119
ALBA
OCOLIS
munte
7197
ALBA
SCARISOARA
munte
4767
ALBA
HOREA
munte
4525
ALBA
GARDA DE SUS
munte
2381
ALBA
ARIESENI
munte
2309
ALBA
ALMASU MARE
munte
8014
ALBA
SUGAG
munte
4927
ALBA
IGHIU
munte
1696
ALBA
ORAS CUGIR
munte
10239
ARAD
BRAZII
munte
10417
ARAD
CHISINDIA
munte
11058
ARAD
HALMAGIU
munte
11174
ARAD
HALMAGEL
munte
12689
ARAD
VARFURILE
munte
10649
ARAD
DEZNA
munte
11478
ARAD
MONEASA
munte
9832
ARAD
ARCHIS
munte
14673
ARGES
BOTENI
munte
15402
ARGES
CETATENI
munte
17968
ARGES
POIENARII DE MUSCEL
munte
17334
ARGES
MIOARELE
munte
19141
ARGES
SUICI
munte
14922
ARGES
BUGHEA DE JOS
munte
15448
ARGES
CICANESTI
munte
13999
ARGES
ANINOASA
munte
15830
ARGES
CORBI
munte
18858
ARGES
STOENESTI
munte
15741
ARGES
CORBENI
munte
14753
ARGES
BRADULET
munte
16472
ARGES
DRAGOSLAVELE
munte
14405
ARGES
BEREVOESTI
munte
13891
ARGES
ALBESTII DE MUSCEL
munte
13524
ARGES
VALEA MARE PRAVAT
munte
16908
ARGES
LERESTI
munte
16329
ARGES
DAMBOVICIOARA
munte
18554
ARGES
SALATRUCU
munte
18527
ARGES
RUCAR
munte
14049
ARGES
AREFU
munte
17771
ARGES
NUCSOARA
munte
20063
ARGES
BUGHEA DE SUS
munte
13490
ARGES
MUNICIPIUL CAMPULUNG
munte
23449
BACAU
MANASTIREA CASIN
munte
23797
BACAU
OITUZ
munte
20910
BACAU
ORAS SLANIC-MOLDOVA
munte
20965
BACAU
ORAS TARGU OCNA
munte
21418
BACAU
BERZUNTI
munte
20821
BACAU
ORAS COMANESTI
munte
25488
BACAU
SOLONT
munte
21597
BACAU
BRUSTUROASA
munte
21196
BACAU
BALCANI
munte
21123
BACAU
ASAU
munte
22718
BACAU
GHIMES-FAGET
munte
21007
BACAU
AGAS
munte
23975
BACAU
PALANCA
munte
22380
BACAU
DOFTEANA
munte
22166
BACAU
ORAS DARMANESTI
munte
26289
BACAU
ZEMES
munte
28889
BIHOR
CRISTIORU DE JOS
munte
27007
BIHOR
ORAS VASCAU
munte
26920
BIHOR
ORAS NUCET
munte
28709
BIHOR
CAMPANI
munte
29948
BIHOR
LUNCA
munte
29760
BIHOR
LAZURI DE BEIUS
munte
31609
BIHOR
TARCAIA
munte
30336
BIHOR
PIETROASA
munte
29403
BIHOR
FINIS
munte
28941
BIHOR
CURATELE
munte
27846
BIHOR
BUDUREASA
munte
28077
BIHOR
CABESTI
munte
30844
BIHOR
ROSIA
munte
27935
BIHOR
BULZ
munte
31510
BIHOR
SUNCUIUS
munte
27686
BIHOR
BRATCA
munte
27560
BIHOR
BOROD
munte
26699
BIHOR
ORAS ALESD
munte
31379
BIHOR
SINTEU
munte
34850
BISTRITA-NASAUD
SIEUT
munte
179686
BISTRITA-NASAUD
DUMITRITA
munte
32884
BISTRITA-NASAUD
CETATE
munte
34075
BISTRITA-NASAUD
NUSENI
munte
34235
BISTRITA-NASAUD
PRUNDU BARGAULUI
munte
32955
BISTRITA-NASAUD
CICEU-GIURGESTI
munte
33364
BISTRITA-NASAUD
ILVA MICA
munte
32811
BISTRITA-NASAUD
CAIANU MIC
munte
33514
BISTRITA-NASAUD
LESU
munte
32544
BISTRITA-NASAUD
ORAS NASAUD
munte
34547
BISTRITA-NASAUD
SPERMEZEU
munte
33248
BISTRITA-NASAUD
FELDRU
munte
179720
BISTRITA-NASAUD
POIANA ILVEI
munte
33729
BISTRITA-NASAUD
MAGURA ILVEI
munte
34262
BISTRITA-NASAUD
REBRA
munte
179659
BISTRITA-NASAUD
NEGRILESTI
munte
179944
BISTRITA-NASAUD
RUNCU SALVEI
munte
33337
BISTRITA-NASAUD
ILVA MARE
munte
33177
BISTRITA-NASAUD
COSBUC
munte
33603
BISTRITA-NASAUD
LUNCA ILVEI
munte
34155
BISTRITA-NASAUD
PARVA
munte
35152
BISTRITA-NASAUD
TARLISUA
munte
32599
BISTRITA-NASAUD
ORAS SANGEORZ-BAI
munte
35429
BISTRITA-NASAUD
ZAGRA
munte
34280
BISTRITA-NASAUD
REBRISOARA
munte
33621
BISTRITA-NASAUD
MAIERU
munte
35054
BISTRITA-NASAUD
TELCIU
munte
34333
BISTRITA-NASAUD
RODNA
munte
34618
BISTRITA-NASAUD
SANT
munte
34360
BISTRITA-NASAUD
ROMULI
munte
32633
BISTRITA-NASAUD
BISTRITA BARGAULUI
munte
35090
BISTRITA-NASAUD
TIHA BARGAULUI
munte
34397
BISTRITA-NASAUD
SALVA
munte
40991
BRASOV
FUNDATA
munte
40303
BRASOV
ORAS PREDEAL
munte
41471
BRASOV
MOIECIU
munte
40633
BRASOV
BRAN
munte
40492
BRASOV
ORAS ZARNESTI
munte
42183
BRASOV
VAMA BUZAULUI
munte
40900
BRASOV
CRISTIAN
munte
41621
BRASOV
POIANA MARULUI
munte
40438
BRASOV
MUNICIPIUL SACELE
munte
42398
BRASOV
VULCAN
munte
42003
BRASOV
TARLUNGENI
munte
40688
BRASOV
BUDILA
munte
42472
BRASOV
HOLBAV
munte
42058
BRASOV
TELIU
munte
42449
BRASOV
SINCA NOUA
munte
40198
BRASOV
MUNICIPIUL BRASOV
munte
41346
BRASOV
LISA
munte
40241
BRASOV
MUNICIPIUL CODLEA
munte
41113
BRASOV
HARSENI
munte
42464
BRASOV
SAMBATA DE SUS
munte
41738
BRASOV
RECEA
munte
42480
BRASOV
DRAGUS
munte
41854
BRASOV
SINCA
munte
42101
BRASOV
UCEA
munte
42236
BRASOV
VISTEA
munte
40928
BRASOV
DUMBRAVITA
munte
41382
BRASOV
MAIERUS
munte
40526
BRASOV
APATA
munte
41177
BRASOV
HOGHIZ
munte
41541
BRASOV
ORMENIS
munte
42456
BRASOV
CRIZBAV
munte
40367
BRASOV
ORAS RASNOV
munte
40704
BRASOV
BUNESTI
munte
45753
BUZAU
CALVINI
munte
46554
BUZAU
COZIENI
munte
48325
BUZAU
ORAS PATARLAGELE
munte
45888
BUZAU
CANESTI
munte
48021
BUZAU
ODAILE
munte
46439
BUZAU
COLTI
munte
45389
BUZAU
BOZIORU
munte
46108
BUZAU
CHILIILE
munte
45539
BUZAU
BRAESTI
munte
47916
BUZAU
ORAS NEHOIU
munte
50228
BUZAU
VINTILA VODA
munte
49233
BUZAU
SARULESTI
munte
50068
BUZAU
VALEA SALCIEI
munte
45245
BUZAU
BISOCA
munte
47630
BUZAU
MANZALESTI
munte
47186
BUZAU
LOPATARI
munte
47079
BUZAU
GURA TEGHII
munte
46180
BUZAU
CHIOJDU
munte
48227
BUZAU
PANATAU
munte
45959
BUZAU
CATINA
munte
49484
BUZAU
SIRIU
munte
54387
CARAS-SEVERIN
TOPLET
munte
54163
CARAS-SEVERIN
SOPOTU NOU
munte
51840
CARAS-SEVERIN
CARBUNARI
munte
52570
CARAS-SEVERIN
DALBOSET
munte
53700
CARAS-SEVERIN
EFTIMIE MURGU
munte
51305
CARAS-SEVERIN
BANIA
munte
50923
CARAS-SEVERIN
ORAS BAILE HERCULANE
munte
53103
CARAS-SEVERIN
LAPUSNICU MARE
munte
53023
CARAS-SEVERIN
IABLANITA
munte
53274
CARAS-SEVERIN
MEHADIA
munte
51948
CARAS-SEVERIN
CICLOVA ROMANA
munte
52115
CARAS-SEVERIN
CORNEA
munte
53069
CARAS-SEVERIN
LAPUSNICEL
munte
52721
CARAS-SEVERIN
DOMASNEA
munte
51573
CARAS-SEVERIN
BOZOVICI
munte
52160
CARAS-SEVERIN
CORNEREVA
munte
50889
CARAS-SEVERIN
ORAS ANINA
munte
53327
CARAS-SEVERIN
MEHADICA
munte
53130
CARAS-SEVERIN
LUNCAVITA
munte
53577
CARAS-SEVERIN
PRIGOR
munte
51804
CARAS-SEVERIN
CARASOVA
munte
51243
CARAS-SEVERIN
ARMENIS
munte
54270
CARAS-SEVERIN
TEREGOVA
munte
54056
CARAS-SEVERIN
SLATINA-TIMIS
munte
51546
CARAS-SEVERIN
BOLVASNITA
munte
50790
CARAS-SEVERIN
MUNICIPIUL RESITA
munte
54412
CARAS-SEVERIN
TURNU RUIENI
munte
54617
CARAS-SEVERIN
ZAVOI
munte
53210
CARAS-SEVERIN
MARGA
munte
51332
CARAS-SEVERIN
BAUTAR
munte
51207
CARAS-SEVERIN
ORAS OTELU ROSU
munte
52936
CARAS-SEVERIN
GLIMBOCA
munte
53728
CARAS-SEVERIN
RUSCA MONTANA
munte
54485
CARAS-SEVERIN
VALIUG
munte
51699
CARAS-SEVERIN
BUCHIN
munte
51662
CARAS-SEVERIN
BREBU NOU
munte
51751
CARAS-SEVERIN
BUCOSNITA
munte
51449
CARAS-SEVERIN
BERZASCA
munte
58008
CLUJ
IARA
munte
58357
CLUJ
MAGURI-RACATAU
munte
56014
CLUJ
BELIS
munte
57225
CLUJ
CIURILA
munte
58534
CLUJ
MARISEL
munte
59327
CLUJ
SAVADISLA
munte
59238
CLUJ
RISCA
munte
57902
CLUJ
GILAU
munte
58464
CLUJ
MARGAU
munte
56461
CLUJ
CALATELE
munte
58393
CLUJ
MANASTIRENI
munte
56568
CLUJ
CAPUSU MARE
munte
59283
CLUJ
SACUIEU
munte
59434
CLUJ
SANCRAIU
munte
58204
CLUJ
IZVORU CRISULUI
munte
59041
CLUJ
POIENI
munte
60169
CLUJ
NEGRENI
munte
59498
CLUJ
SANMARTIN
munte
57083
CLUJ
CHIUIESTI
munte
59880
CLUJ
UNGURAS
munte
57582
CLUJ
FELEACU
munte
57163
CLUJ
CIUCEA
munte
60026
CLUJ
VALEA IERII
munte
55918
CLUJ
BAISOARA
munte
63580
COVASNA
ORAS INTORSURA BUZAULUI
munte
63633
COVASNA
BARCANI
munte
64265
COVASNA
DOBARLAU
munte
63553
COVASNA
COMANDAU
munte
65099
COVASNA
VALEA MARE
munte
65011
COVASNA
ZAGON
munte
63526
COVASNA
ORAS COVASNA
munte
64942
COVASNA
VALCELE
munte
64390
COVASNA
HAGHIG
munte
64568
COVASNA
MOACSA
munte
65048
COVASNA
ZABALA
munte
65113
COVASNA
ARCUS
munte
63866
COVASNA
BELIN
munte
64318
COVASNA
GHELINTA
munte
64345
COVASNA
GHIDFALAU
munte
65147
COVASNA
DALNIC
munte
64906
COVASNA
VALEA CRISULUI
munte
63777
COVASNA
AITA MARE
munte
64602
COVASNA
OJDULA
munte
63893
COVASNA
BODOC
munte
64194
COVASNA
CERNAT
munte
64504
COVASNA
MALNAS
munte
65139
COVASNA
MICFALAU
munte
64096
COVASNA
BRETCU
munte
64871
COVASNA
TURIA
munte
65121
COVASNA
BIXAD
munte
64826
COVASNA
SANZIENI
munte
64461
COVASNA
LEMNIA
munte
64719
COVASNA
POIAN
munte
64997
COVASNA
VARGHIS
munte
63802
COVASNA
BATANI
munte
64041
COVASNA
BRADUT
munte
65105
COVASNA
MERENI
munte
65154
COVASNA
ESTELNIC
munte
63688
COVASNA
SITA BUZAULUI
munte
65869
DAMBOVITA
IEDERA
munte
69063
DAMBOVITA
VALEA LUNGA
munte
69447
DAMBOVITA
VARFURI
munte
69394
DAMBOVITA
VISINESTI
munte
66223
DAMBOVITA
BARBULETU
munte
179917
DAMBOVITA
RAU ALB
munte
66438
DAMBOVITA
BUCIUMENI
munte
69303
DAMBOVITA
VALENI-DAMBOVITA
munte
66330
DAMBOVITA
BEZDEAD
munte
68565
DAMBOVITA
PUCHENI
munte
68404
DAMBOVITA
PIETROSITA
munte
68716
DAMBOVITA
RUNCU
munte
68182
DAMBOVITA
MOROENI
munte
81184
GORJ
PESTISANI
munte
81095
GORJ
PADES
munte
81987
GORJ
SCHELA
munte
82136
GORJ
STANESTI
munte
80908
GORJ
MUSETESTI
munte
79308
GORJ
ORAS BUMBESTI-JIU
munte
81380
GORJ
POLOVRAGI
munte
79834
GORJ
CRASNA
munte
78711
GORJ
BAIA DE FIER
munte
78258
GORJ
ORAS NOVACI
munte
81576
GORJ
RUNCU
munte
82430
GORJ
ORAS TISMANA
munte
83428
HARGHITA
ORAS BAILE TUSNAD
munte
85243
HARGHITA
OCLAND
munte
84380
HARGHITA
DARJIU
munte
86446
HARGHITA
COZMENI
munte
86222
HARGHITA
ULIES
munte
85840
HARGHITA
SANSIMION
munte
86519
HARGHITA
SANTIMBRU
munte
85056
HARGHITA
MERESTI
munte
84923
HARGHITA
MARTINIS
munte
85680
HARGHITA
SANCRAIENI
munte
84629
HARGHITA
LUETA
munte
83197
HARGHITA
FELICENI
munte
83133
HARGHITA
MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC
munte
86479
HARGHITA
LELICENI
munte
83151
HARGHITA
BRADESTI
munte
86501
HARGHITA
SATU MARE
munte
85467
HARGHITA
SACEL
munte
83320
HARGHITA
MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC
munte
83847
HARGHITA
AVRAMESTI
munte
83981
HARGHITA
CIUCSANGEORGIU
munte
86461
HARGHITA
CICEU
munte
83749
HARGHITA
ORAS VLAHITA
munte
85626
HARGHITA
SICULENI
munte
83963
HARGHITA
CAPALNITA
munte
86495
HARGHITA
RACU
munte
84415
HARGHITA
FRUMOASA
munte
84264
HARGHITA
DEALU
munte
84825
HARGHITA
LUPENI
munte
86438
HARGHITA
MADARAS
munte
84237
HARGHITA
DANESTI
munte
84175
HARGHITA
CORUND
munte
86366
HARGHITA
ZETEA
munte
84754
HARGHITA
LUNCA DE SUS
munte
86311
HARGHITA
VARSAG
munte
85074
HARGHITA
MIHAILENI
munte
84102
HARGHITA
CARTA
munte
86453
HARGHITA
TOMESTI
munte
86339
HARGHITA
VOSLABENI
munte
85341
HARGHITA
PRAID
munte
83464
HARGHITA
ORAS BALAN
munte
84086
HARGHITA
CIUMANI
munte
84656
HARGHITA
LUNCA DE JOS
munte
85920
HARGHITA
SUSENI
munte
85760
HARGHITA
SANDOMINIC
munte
84558
HARGHITA
JOSENI
munte
84594
HARGHITA
LAZAREA
munte
85412
HARGHITA
REMETEA
munte
83561
HARGHITA
MUNICIPIUL GHEORGHENI
munte
85877
HARGHITA
SUBCETATE
munte
84344
HARGHITA
DITRAU
munte
84460
HARGHITA
GALAUTAS
munte
85528
HARGHITA
SARMAS
munte
86133
HARGHITA
TULGHES
munte
84148
HARGHITA
CORBU
munte
83632
HARGHITA
MUNICIPIUL TOPLITA
munte
83491
HARGHITA
ORAS BORSEC
munte
83936
HARGHITA
BILBOR
munte
86188
HARGHITA
TUSNAD
munte
85788
HARGHITA
SANMARTIN
munte
85289
HARGHITA
PLAIESII DE JOS
munte
83375
HARGHITA
PAULENI-CIUC
munte
87219
HUNEDOARA
ORAS ANINOASA
munte
87175
HUNEDOARA
MUNICIPIUL VULCAN
munte
87246
HUNEDOARA
BANITA
munte
91054
HUNEDOARA
SARMIZEGETUSA
munte
91232
HUNEDOARA
SANTAMARIA-ORLEA
munte
89348
HUNEDOARA
DENSUS
munte
90725
HUNEDOARA
RACHITOVA
munte
90119
HUNEDOARA
LUNCA CERNII DE JOS
munte
89026
HUNEDOARA
BUNILA
munte
90342
HUNEDOARA
ORASTIOARA DE SUS
munte
88216
HUNEDOARA
BATRANA
munte
86749
HUNEDOARA
CARJITI
munte
91982
HUNEDOARA
VETEL
munte
89240
HUNEDOARA
CERTEJU DE SUS
munte
91937
HUNEDOARA
VALISOARA
munte
88092
HUNEDOARA
BAITA
munte
92097
HUNEDOARA
VORTA
munte
90208
HUNEDOARA
LUNCOIU DE JOS
munte
88868
HUNEDOARA
BUCURESCI
munte
88788
HUNEDOARA
BUCES
munte
91795
HUNEDOARA
VATA DE JOS
munte
87745
HUNEDOARA
BAIA DE CRIS
munte
88350
HUNEDOARA
BLAJENI
munte
91447
HUNEDOARA
TOMESTI
munte
88920
HUNEDOARA
BULZESTII DE SUS
munte
87843
HUNEDOARA
BALSA
munte
90878
HUNEDOARA
RAU DE MORI
munte
87362
HUNEDOARA
CRISCIOR
munte
90805
HUNEDOARA
RIBITA
munte
87291
HUNEDOARA
MUNICIPIUL BRAD
munte
91535
HUNEDOARA
TOPLITA
munte
87996
HUNEDOARA
BARU
munte
88449
HUNEDOARA
BOSOROD
munte
88261
HUNEDOARA
BERIU
munte
87059
HUNEDOARA
MUNICIPIUL LUPENI
munte
87139
HUNEDOARA
ORAS URICANI
munte
90663
HUNEDOARA
RAPOLTU MARE
munte
86883
HUNEDOARA
GHELARI
munte
91116
HUNEDOARA
SALASU DE SUS
munte
90538
HUNEDOARA
PUI
munte
87077
HUNEDOARA
ORAS PETRILA
munte
86990
HUNEDOARA
MUNICIPIUL PETROSANI
munte
89561
HUNEDOARA
ORAS GEOAGIU
munte
89151
HUNEDOARA
CERBAL
munte
90066
HUNEDOARA
LELESE
munte
107868
MARAMURES
COROIENI
munte
109354
MARAMURES
VALEA CHIOARULUI
munte
109425
MARAMURES
VIMA MICA
munte
109041
MARAMURES
SUCIU DE SUS
munte
179622
MARAMURES
GROSII TIBLESULUI
munte
107920
MARAMURES
CUPSENI
munte
108222
MARAMURES
LAPUS
munte
107582
MARAMURES
CERNESTI
munte
107154
MARAMURES
BAIUT
munte
108874
MARAMURES
SACEL
munte
108017
MARAMURES
ORAS DRAGOMIRESTI
munte
108348
MARAMURES
MOISEI
munte
107485
MARAMURES
BOTIZA
munte
108892
MARAMURES
ORAS SALISTEA DE SUS
munte
106782
MARAMURES
ORAS CAVNIC
munte
109096
MARAMURES
SISESTI
munte
108204
MARAMURES
IEUD
munte
179604
MARAMURES
POIENILE IZEI
munte
106746
MARAMURES
ORAS BORSA
munte
179613
MARAMURES
SIEU
munte
107403
MARAMURES
BOGDAN VODA
munte
106684
MARAMURES
ORAS BAIA SPRIE
munte
108669
MARAMURES
ROZAVLEA
munte
109504
MARAMURES
VISEU DE JOS
munte
108240
MARAMURES
LEORDINA
munte
107975
MARAMURES
DESESTI
munte
109005
MARAMURES
STRAMTURA
munte
108400
MARAMURES
OCNA SUGATAG
munte
108696
MARAMURES
RUSCOVA
munte
107314
MARAMURES
BARSANA
munte
106979
MARAMURES
ORAS VISEU DE SUS
munte
108151
MARAMURES
GIULESTI
munte
108455
MARAMURES
PETROVA
munte
179864
MARAMURES
ONCESTI
munte
107270
MARAMURES
BISTRA
munte
108632
MARAMURES
RONA DE SUS
munte
108614
MARAMURES
RONA DE JOS
munte
108473
MARAMURES
POIENILE DE SUB MUNTE
munte
108598
MARAMURES
REPEDEA
munte
108945
MARAMURES
SAPANTA
munte
108552
MARAMURES
REMETI
munte
107519
MARAMURES
BUDESTI
munte
106461
MARAMURES
ORAS TAUTII-MAGHERAUS
munte
106318
MARAMURES
MUNICIPIUL BAIA MARE
munte
112263
MEHEDINTI
ILOVAT
munte
112959
MEHEDINTI
PODENI
munte
112995
MEHEDINTI
PONOARELE
munte
109924
MEHEDINTI
ORAS BAIA DE ARAMA
munte
110027
MEHEDINTI
OBARSIA-CLOSANI
munte
112904
MEHEDINTI
DUBOVA
munte
112245
MEHEDINTI
ESELNITA
munte
111818
MEHEDINTI
GODEANU
munte
111220
MEHEDINTI
CIRESU
munte
112370
MEHEDINTI
ISVERNA
munte
110456
MEHEDINTI
BALTA
munte
116493
MURES
DANES
munte
118469
MURES
NADES
munte
120174
MURES
VETCA
munte
116796
MURES
FANTANELE
munte
119331
MURES
ORAS SANGEORGIU DE PADURE
munte
118511
MURES
NEAUA
munte
117042
MURES
GHINDARI
munte
114854
MURES
ORAS SOVATA
munte
116126
MURES
CHIHERU DE JOS
munte
117550
MURES
IBANESTI
munte
117426
MURES
HODAC
munte
117319
MURES
GURGHIU
munte
119153
MURES
RUSII-MUNTI
munte
116545
MURES
DEDA
munte
119625
MURES
STANCENI
munte
120138
MURES
VATAVA
munte
118058
MURES
LUNCA BRADULUI
munte
118931
MURES
RASTOLITA
munte
116590
MURES
EREMITU
munte
118094
MURES
MAGHERANI
munte
124616
NEAMT
TAZLAU
munte
122249
NEAMT
DAMUC
munte
121732
NEAMT
BORLESTI
munte
121297
NEAMT
BICAZ-CHEI
munte
123479
NEAMT
PIATRA SOIMULUI
munte
124493
NEAMT
TARCAU
munte
124563
NEAMT
TASCA
munte
121340
NEAMT
BICAZU ARDELEAN
munte
120968
NEAMT
ORAS BICAZ
munte
122025
NEAMT
CEAHLAU
munte
122864
NEAMT
GRINTIES
munte
122953
NEAMT
HANGU
munte
123790
NEAMT
POIANA TEIULUI
munte
122551
NEAMT
FARCASA
munte
123521
NEAMT
PIPIRIG
munte
121652
NEAMT
BORCA
munte
122187
NEAMT
CRACAOANI
munte
121108
NEAMT
AGAPIA
munte
125016
NEAMT
VANATORI-NEAMT
munte
124938
NEAMT
ALEXANDRU CEL BUN
munte
123601
NEAMT
PANGARATI
munte
120726
NEAMT
MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT
munte
122828
NEAMT
GARCINA
munte
135681
PRAHOVA
TATARU
munte
134899
PRAHOVA
PROVITA DE SUS
munte
135789
PRAHOVA
TELEGA
munte
132841
PRAHOVA
COSMINELE
munte
131899
PRAHOVA
ADUNATI
munte
135128
PRAHOVA
SALCIA
munte
134755
PRAHOVA
PREDEAL-SARARI
munte
135547
PRAHOVA
SOTRILE
munte
132137
PRAHOVA
ARICESTII ZELETIN
munte
135654
PRAHOVA
TALEA
munte
132486
PRAHOVA
CARBUNESTI
munte
132404
PRAHOVA
BREBU
munte
131577
PRAHOVA
ORAS SLANIC
munte
131336
PRAHOVA
ORAS COMARNIC
munte
134648
PRAHOVA
POSESTI
munte
132342
PRAHOVA
BERTEA
munte
135618
PRAHOVA
STEFESTI
munte
133795
PRAHOVA
IZVOARELE
munte
135226
PRAHOVA
SECARIA
munte
131540
PRAHOVA
ORAS SINAIA
munte
136278
PRAHOVA
BATRANI
munte
136107
PRAHOVA
VALEA DOFTANEI
munte
130954
PRAHOVA
ORAS AZUGA
munte
132574
PRAHOVA
CERASU
munte
134096
PRAHOVA
MANECIU
munte
131210
PRAHOVA
ORAS BUSTENI
munte
134853
PRAHOVA
PROVITA DE JOS
munte
135315
PRAHOVA
STARCHIOJD
munte
143067
SALAJ
ZALHA
munte
140770
SALAJ
CRISTOLT
munte
137407
SATU MARE
CERTEZE
munte
146021
SIBIU
BOITA
munte
145382
SIBIU
RAU SADULUI
munte
145934
SIBIU
TURNU ROSU
munte
145827
SIBIU
ORAS TALMACIU
munte
145355
SIBIU
RACOVITA
munte
145471
SIBIU
SADU
munte
144535
SIBIU
CARTISOARA
munte
143735
SIBIU
ORAS CISNADIE
munte
145202
SIBIU
ORLAT
munte
144054
SIBIU
ORAS AVRIG
munte
145293
SIBIU
PORUMBACU DE JOS
munte
143487
SIBIU
CRISTIAN
munte
145907
SIBIU
TILISCA
munte
143959
SIBIU
ARPASU DE JOS
munte
145275
SIBIU
POIANA SIBIULUI
munte
145499
SIBIU
ORAS SALISTE
munte
145961
SIBIU
VALEA VIILOR
munte
143995
SIBIU
ATEL
munte
144615
SIBIU
HOGHILAG
munte
144198
SIBIU
BIERTAN
munte
144731
SIBIU
LASLEA
munte
143502
SIBIU
POPLACA
munte
143520
SIBIU
RASINARI
munte
144713
SIBIU
JINA
munte
144599
SIBIU
GURA RAULUI
munte
149682
SUCEAVA
PANACI
munte
150445
SUCEAVA
SARU DORNEI
munte
147358
SUCEAVA
ORAS BROSTENI
munte
149851
SUCEAVA
POIANA STAMPEI
munte
150114
SUCEAVA
RASCA
munte
149655
SUCEAVA
OSTRA
munte
148202
SUCEAVA
DORNA CANDRENILOR
munte
146744
SUCEAVA
MUNICIPIUL VATRA DORNEI
munte
148131
SUCEAVA
DORNA-ARINI
munte
147884
SUCEAVA
CRUCEA
munte
149316
SUCEAVA
MALINI
munte
150258
SUCEAVA
SLATINA
munte
150356
SUCEAVA
STULPICANI
munte
151497
SUCEAVA
COSNA
munte
151451
SUCEAVA
CIOCANESTI
munte
151503
SUCEAVA
CAPU CAMPULUI
munte
146502
SUCEAVA
MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC
munte
148612
SUCEAVA
ORAS FRASIN
munte
146584
SUCEAVA
ORAS GURA HUMORULUI
munte
148765
SUCEAVA
FUNDU MOLDOVEI
munte
150178
SUCEAVA
SADOVA
munte
150935
SUCEAVA
VAMA
munte
147205
SUCEAVA
BREAZA
munte
149370
SUCEAVA
MANASTIREA HUMORULUI
munte
148729
SUCEAVA
FRUMOSU
munte
147713
SUCEAVA
CARLIBABA
munte
146708
SUCEAVA
ORAS SOLCA
munte
150980
SUCEAVA
VATRA MOLDOVITEI
munte
149539
SUCEAVA
MOLDOVITA
munte
150418
SUCEAVA
SUCEVITA
munte
150043
SUCEAVA
PUTNA
munte
147241
SUCEAVA
BRODINA
munte
150294
SUCEAVA
STRAJA
munte
150702
SUCEAVA
ULMA
munte
149138
SUCEAVA
IACOBENI
munte
149931
SUCEAVA
POJORATA
munte
149502
SUCEAVA
MOLDOVA-SULITA
munte
149183
SUCEAVA
IZVOARELE SUCEVEI
munte
157898
TIMIS
NADRAG
munte
158895
TIMIS
TOMESTI
munte
158136
TIMIS
PIETROASA
munte
170220
VALCEA
GOLESTI
munte
169351
VALCEA
DAESTI
munte
172812
VALCEA
RUNCU
munte
168559
VALCEA
BARBATESTI
munte
171539
VALCEA
MUEREASCA
munte
168041
VALCEA
ORAS HOREZU
munte
167909
VALCEA
ORAS CALIMANESTI
munte
168675
VALCEA
BERISLAVESTI
munte
174021
VALCEA
VAIDEENI
munte
172894
VALCEA
SALATRUCEL
munte
174496
VALCEA
TITESTI
munte
172509
VALCEA
RACOVITA
munte
168755
VALCEA
BOISOARA
munte
172153
VALCEA
PERISANI
munte
173230
VALCEA
STOENESTI
munte
167794
VALCEA
ORAS BREZOI
munte
169119
VALCEA
CAINENI
munte
171021
VALCEA
MALAIA
munte
174254
VALCEA
VOINEASA
munte
169253
VALCEA
COSTESTI
munte
167696
VALCEA
ORAS BAILE OLANESTI
munte
176551
VRANCEA
JITIA
munte
178475
VRANCEA
VINTILEASCA
munte
175509
VRANCEA
CHIOJDENI
munte
177263
VRANCEA
POIANA CRISTEI
munte
176944
VRANCEA
NEREJU
munte
178965
VRANCEA
SPULBER
munte
175126
VRANCEA
ANDREIASU DE JOS
munte
177101
VRANCEA
PALTIN
munte
177003
VRANCEA
NISTORESTI
munte
176891
VRANCEA
NARUJA
munte
176686
VRANCEA
MERA
munte
178750
VRANCEA
VRANCIOAIA
munte
178313
VRANCEA
VALEA SARII
munte
178910
VRANCEA
PAULESTI
munte
175224
VRANCEA
BARSESTI
munte
178885
VRANCEA
NEGRILESTI
munte
178545
VRANCEA
VIZANTEA-LIVEZI
munte
178117
VRANCEA
TULNICI
munte
177762
VRANCEA
SOVEJA
munte
177469
VRANCEA
REGHIU
munte