CONVENŢIA INTERNATIONALA din 10 mai 1952

Acţiunea judiciară rezultind dintr-un abordaj survenit între nave maritime sau între nave de navigaţie interioară va putea fi intentată numai

a) înaintea tribunalului reşedinţei obişnuite a pârâtului sau al unuia dintre sediile afacerii sale;

b) înaintea tribunalului locului unde un sechestru a fost aplicat asupra navei pirite sau asupra unei alte nave aparţinând aceluiaşi pârât, în cazul în care acest sechestru este autorizat, sau al locului unde sechestrul ar fi putut fi aplicat şi unde pârâtul a dat o cauţiune sau o alta garanţie;

c) înaintea tribunalului locului abordajului, când acest abordaj a survenit în porturi şi rade, precum şi în ape interioare.

2. Reclamantul este cel care decide înaintea căruia dintre tribunalele indicate la paragraful precedent va fi înaintată acţiunea.

3. Reclamantul nu va putea intenta aceluiaşi pârât o noua acţiune pe aceleaşi fapte înaintea unei alte jurisdicţii, fără a se dezista de acţiunea deja introdusă.

Dispoziţiile art. 1 nu aduc nici o atingere dreptului părţilor de a deferi o acţiune pe motive de abordaj înaintea unei jurisdicţii oarecare pe care ele au ales-o de comun acord sau de a o supune arbitrajului.

(1) Cererile reconventionale izvorite din acelaşi abordaj vor putea fi introduse înaintea tribunalului competent să soluţioneze acţiunea principala conform dispoziţiilor art. 1.

(2) În cazul în care exista mai mulţi reclamanţi, fiecare va putea intenta acţiunea sa înaintea tribunalului sesizat anterior cu o acţiune izvorita din acelaşi abordaj împotriva aceleiaşi părţi.

(3) În caz de abordaj, când mai multe nave sunt implicate, nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu se opune ca tribunalul sesizat prin aplicarea normelor cuprinse în art. 1 să se declare competent, potrivit regulilor de competenţa ale legii sale naţionale, pentru a judeca toate acţiunile intentate datorită aceluiaşi eveniment.

Prezenta convenţie se extinde la acţiunile care au drept scop repararea daunelor pe care, fie prin executarea sau omiterea unei manevre, fie prin nerespectarea regulamentelor, o nava le-a cauzat fie altei nave, fie bunurilor sau persoanelor aflate la bord, chiar şi atunci când nu a avut loc abordajul.

Nici o prevedere din prezenta convenţie nu modifica normele de drept care sunt în vigoare în statele contractante, în ceea ce priveşte abordajele implicind nave militare sau nave aparţinând statului sau unui serviciu de stat.

Prezenta convenţie nu produce efect în ceea ce priveşte acţiunile născute din contractul de transport sau din orice alt contract.

Prezenta convenţie nu se va aplica cazurilor vizate de dispoziţiile convenţiei revizuite asupra navigaţiei pe Rhin din 17 octombrie 1868.

Dispoziţiile prezentei convenţii vor fi aplicate avîndu-se în vedere toţi cei interesaţi, când toate navele în cauza vor avea naţionalitatea statelor inaltelor părţi contractante.

Se înţelege, totodată, ca

1. privitor la cei interesaţi, cetăţeni ai unui stat necontractant, aplicarea dispoziţiilor de mai sus va putea fi subordonata de către fiecare dintre statele contractante condiţiei de reciprocitate;

2. atunci când toţi cei interesaţi sunt cetăţenii aceluiaşi stat căruia îi aparţine tribunalul sesizat, se va aplica legea naţionala şi nu convenţia.

Inaltele părţi contractante se angajează sa supună arbitrajului toate diferendele dintre state ce pot rezultă din interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, fără prejudicierea, totodată, a obligaţiilor inaltelor părţi contractante care sunt de acord sa supună diferendele lor Curţii Internaţionale de Justiţie.

Prezenta convenţie este deschisă semnării de către statele reprezentate la cea de-a noua Conferinţa diplomatică de drept maritim. Procesul-verbal de semnare va fi întocmit prin grija Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei.

Prezenta convenţie va fi ratificată şi instrumentele de ratificare vor fi depuse la Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei, care va notifica depunerile tuturor statelor semnatare şi care au aderat.

a) Prezenta convenţie va intra în vigoare, între primele doua state care o vor ratifica, la 6 luni după data depunerii celui de-al doilea instrument de ratificare.

b) Pentru fiecare stat semnatar care ratifica convenţia după cea de-a doua depunere, aceasta va intra în vigoare la 6 luni după data depunerii instrumentului propriu de ratificare.

Oricare stat nereprezentat la cea de-a noua Conferinţa diplomatică de drept maritim va putea adera la prezenta convenţie.

Aderarile vor fi notificate Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei, care va informa despre aceasta, pe cale diplomatică, toate statele semnatare şi care au aderat.

Convenţia va intra în vigoare, pentru statul care a aderat, la 6 luni după data primirii acestei notificări, însă nu înaintea datei intrării sale în vigoare, astfel cum este prevăzută în art. 12 paragraful a).

Oricare înaltă parte contractantă va putea, la expirarea perioadei de 3 ani care va urma intrării în vigoare pentru ea a prezentei convenţii, sa ceara convocarea unei conferinţe însărcinate sa decidă asupra tuturor propunerilor vizind revizuirea convenţiei.

Oricare înaltă parte contractantă care va dori sa utilizeze aceasta posibilitate va informa Guvernul belgian care îşi asuma sarcina sa convoace aceasta conferinţa în termen de 6 luni.

Fiecare dintre inaltele părţi contractante va avea dreptul sa denunţe prezenta convenţie, în ceea ce o priveşte, în orice moment după intrarea ei în vigoare. Totodată, aceasta denunţare nu va avea efect decît după un an de la data primirii notificării de denunţare de către Guvernul belgian care va informa despre celelalte părţi contractante, pe cale diplomatică.

a) Oricare înaltă parte contractantă poate, în momentul ratificării, aderării sau în orice moment ulterior, sa notifice în scris Guvernului belgian ca prezenta convenţie se aplică teritoriilor sau anumitor teritorii pentru care asigura relaţiile internaţionale. Convenţie va fi aplicabilă respectivelor teritorii după 6 luni de la data primirii acestei notificări de către Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei, însă nu înainte de data intrării în vigoare a prezentei convenţii cît priveşte aceasta înaltă parte contractantă.

b) Oricare înaltă parte contractantă care a efectuat o declaraţie conform paragrafului a) al acestui articol va putea, în orice moment, sa informeze Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei ca teritoriul respectiv încetează sa i se aplice convenţia. Aceasta denunţare va avea efect după termenul de un an prevăzut la art. 15.

c) Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei va comunică, pe cale diplomatică, tuturor statelor semnatare şi care au aderat, orice notificare primită în baza prezentului articol.

-----

pentru unificarea anumitor reguli referitoare la competenţa civilă în materie de abordaj*), semnată la Bruxelles la 10 mai 1952

Notă *) Traducere.