PLAN DE MANAGEMENT din 24 septembrie 2020 al sitului Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

PLAN DE MANAGEMENT din 24 septembrie 2020 · MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR · MONITORUL OFICIAL nr. 937 bis din 13 octombrie 2020

Text integral — PLAN DE MANAGEMENT din 24 septembrie 2020 al sitului Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni Open official source

Notă

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.764 din 24 septembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 937 din 13 octombrie 2020.

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0357 PORUMBENI

CUPRINS

INFORMAŢII GENERALE

Des rierea sinteti ă a Planului de management

Pro esul de ela,orare al Planului de management

Des rierea ariei/ariilor naturale .rote/ate 0i1ate de Planul de management

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management

1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE

Geologie

3idrogra4ie

Pedologie

2.5. Clima

2.5. Elemente de interes onser0ati06 de ti. a,ioti

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE

E osistemele

3a,itate de interes onser0ati0 7n ,a1a ărora a 4ost de larată aria/ariile naturale

.rote/ate

S.e ii de 4loră 8i 4aună de interes onser0ati0 .entru are a 4ost de larată aria naturală .rote/ată

Nevertebrate

Ihtio ană

Herpeto aună

Mami ere

3.5 Alte s.e ii de 4loră 9i 4aună rele0ante .entru aria naturală .rote/ată

INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE

Comunităţile lo ale 8i 4a torii interesaţi

Comunităţile locale

Factorii interesaţi

Utili1area terenului

Situaţia /uridi ă a terenurilor

5.5. Administratori6 gestionari 8i utili1atori

In4rastru tură 8i onstru ţii

Patrimoniu ultural

O,ie ti0e turisti e

ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRIA ASUPRA ARIEI NATURALE PROTE2ATE ŞI SPECIILOR ŞI 3ABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Lista a ti0ităţilor u .otenţial im.a t

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

3ărţile a ti0ităţilor u .otenţial im.a t

Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

E0aluarea im.a turilor asu.ra s.e iilor

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE

3ABITATE

E0aluarea stării de onser0are a 4ie ărei s.e ii de interes onser0ati0

Pentru speciile

,.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

,.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie

,.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie

,.1.4. Evaluarea globală a specie

Alţi .arametrii rele0anţi .entru e0aluarea stării de onser0are a s.e iilor/Ca,itatelor

.entru are a 4ost desemnat situl

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

S o.ul Planului de management .entru aria naturală .rote/ată

O,ie ti0e generale6 măsuri generale6 măsuri s.e i4i e/management 8i a ti0ităţi

.biectiv general

.biective speci ice

Măsuri speci ice/ măsuri de management

PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR

Planul de a ti0ităţi

Estimarea resurselor ne esare

PLANUL DE MONITORIFARE A ACTIVITĂŢILOR

Ra.ortări .eriodi e

Urmărirea a ti0ităţilor .lani4i ate

Indi area a ti0ităţii reali1ate

BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

ANEXA 1. Fotogra4ii ANEXA 2. 3ărţi GIS

Anexa 2.1 3arta lo ali1ării 8i limitelor ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.1 3arta administrati0ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.3 3arta geologi ă a ROSCI0357 Porum,eni

Anexa 2.5 3arta solurilor

Anexa 2.5 3arta Cidrogra4i ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.6. 3arta Ci.sometri ă

Anexa 2.7 3arta .re i.itaţiilor medii Anexa 2.8 3arta tem.eraturilor medii Anexa 2.E 3arta e osistemelor

Anexa 2.10 3arta distri,uţiei s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni

Anexa 2.11 3ărţi ale .resiunilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.12 3ărţi ale ameninţărilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni

Anexa 2.13 3ărţi .ri0ind starea de onser0are a s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.15 3arta in4rastru turii rutiere 8i a ăilor 4erate

Anexa 2.15 3arta onstru ţiilor

Anexa 2.16 3arta .erimetrului onstruit Anexa 2.17 3arta o,ie ti0elor turisti e Anexa 2.18 3arta utili1ării terenurilor Anexa 2.1E 3arta /uridi ă

INFORMAŢII GENERALE

Descrierea sintetică a Planului de management

Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0357 PORUMBENI reprezintă obiectivul principal al proiectului REALIZAREA MANAGEMENTULUI ADECVAT ÎN SCOPUL CONSERVĂRII BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ

ROSCI0357 PORUMBENI, cod SMIS 101984, beneficiar Asociaţia Coridorul Verde, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația natională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă.

Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă şi adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.

Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale din proximitatea acestora, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații.

Respectarea planului de management integrat şi a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri, respectiv care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROPSCI0357 Porumbeni.

Perioada de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la aprobarea acestuia, modul în care urmează a se interveni în implementarea acestuia fiind unul participativ,

toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităţilor care vor avea loc pe suprafața ariilor naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea.

ROSCI0357 Porumbeni a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în 2011, instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate

Nr.

crt

Tip act

Număr

act

Denumire

Legea

292

2018

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice

și private asupra mediului

Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului

2018

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului

străinilor

Legea

158

2018

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei și faunei sălbatice

Legea

148

2018

pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei și faunei sălbatice

Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului

2018

pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

2016

pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și

faunei sălbatice

Nr.

crt

Tip act

Număr

act

Denumire

Legea

2016

privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei și faunei sălbatice

Legea

2015

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2014

pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007

Legea

133

2015

pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 2008

- Codul silvic

Ordinul Ministrului Mediului și Schimbărilor

Climatice

1470

2013

privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate

Legea

2011

pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării

Durabile

2387

2011

pentru modificare şi completarea OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 28000 în România

Hotărârea Guvernului

971

2011

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1. 284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Nr.

crt

Tip act

Număr

act

Denumire

Legea

137

2010

Pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la

22 mai 2003

Ordinul Ministrului Mediului şi

Pădurilor

2010

Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de

interes comunitar

Ordinul Ministrului Mediului şi

Pădurilor

135

2010

Privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi privat

Ordinul Ministrului Mediului şi

Pădurilor

1142

2010

privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate şi de stabilire a cuantumului acestora

Legea

317

2009

Pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura

Ordinul Ministrului

Mediului

203

2009

Privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună

sălbatice

Hotărârea Guvernului

1679

2008

Privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin

gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de

Nr.

crt

Tip act

Număr

act

Denumire

culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru

prevenirea pagubelor

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

154

2008

Pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii

şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului

164

2008

Pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului

2008

Privind pescuitul şi acvacultura

Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale

353

2008

Pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii

Hotărârea Guvernului

1284

2007

Privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării

Durabile

1964

2007

Privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Nr.

crt

Tip act

Număr

act

Denumire

Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului

114

2007

Pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

2007

Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

49/2011

Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului

2007

Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării

Durabile

1798

2007

Pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu

Legea

265

2006

Pentru aprobarea şi modificarea OUG nr. 195/2005

privind protecţia mediului

Legea

407

2006

Vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, modificată şi completată de Legea nr. 197/2007 şi Ordonanţa de

Urgenţă a Guvernului nr. 154/2008

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi

Apelor

207

2006

Privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia

Hotărârea

Guvernului

1076

2004

Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri și programe

Nr.

crt

Tip act

Număr

act

Denumire

Legea

451

2002

Pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,

Florenţa, 20.10.2002

Legea

2000

Privind amenajarea teritoriului naţional - Secțiunea a

III-a, zone protejate

Legea

2000

Pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la informaţii, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la

Aarhus în data de 25.06.1998

Legea

1998

Pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la

Bonn, 23 iunie 1979

Legea

1994

Pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea

biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994

Legea

1993

Pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna,

19.07.1979

Legea

1991

De ratificare a Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie

1971

Ordinul ministrului

mediului

304

2018

privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate

Situl are o suprafață de 7052 de hectare și este situat pe teritorul județelor Harghita - 92% și Mureș

- 8%, respectiv a 7 unități administrativ teritoriale, 6 în judeţul Harghita și 1 în judeţul Mureș.

Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea

Arie naturală protejată / Elemente de interes

conservativ

Stare de conservare (F/ NI/

NR)

Presiune (P) Amenințare (A)

Măsurile active de conservare propuse

Arie naturală de conservare ROSCI0357

- nevertebrate

Lucanus cervus

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

F F

F03.02.01 colectare de animale insecte, reptile, amfibieni.

MS 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de

-nevertebrate: Lucanus cervus

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris

ampelensis

- nevertebrate

Lucanus cervus

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

F F

F03.02.01 colectare de animale (insecte, reptile, amfibieni…)

MS 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de

-nevertebrate: Lucanus cervus,

-amfibieni: Bombina

variegata, Triturus vulgaris ampelensis

-nevertebrate: Lucanus cervus,

P și A

G01.03.01 conducerea

obișnuită a vehiculelor motorizate

MS 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi

interzicerea accesului

-amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

-mamifere: Lutra lutra

F F

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

motorizat în afara drumurilor

-amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

-mamifere: Lutra lutra

-pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,

-amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

-mamifere: Lutra lutra

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere

H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale

abandonate

MS 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de

-pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,

-amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

-mamifere: Lutra lutra

off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de

nevertebrate: Lucanus cervus,

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi

de ape uzate

- amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata

P și A

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

MS 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina

variegata

- amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata

P și A

C02 Exploatarea si extractia de petrol si gaz

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

G01.03.02 conducerea în afara drumului a

vehiculelor motorizate

MS 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis,

Bombina variegata

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

P și A

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

MS 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și

B06 Pășunat în pădure

sau în zone împădurite

-mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus.

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

P și A

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

MS 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și

-mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra

P și A

E01.02 Urbanizare discontinue

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de

agrement

MS 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

P și A

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

MS 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus.

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

P și A

D01.02 drumuri, autostrăzi

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

MS 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus

arctos, Canis lupus

-mamifere: Ursus arctos

F04.02 Colectarea (ciupercilor, lichenilor, fructelor de padure)

MS 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus

arctos.

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

P și A

G01.04.01 Drumeții și alpinism

MS 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere

Ursus arctos, Canis lupus

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

P și A

G01.04.01 Drumeții și alpinism

MS 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere

Ursus arctos, Canis lupus

- chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus

P și A

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei

MS 1.1.15 Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii

menţinerii stării de

B02.02 curăţarea pădurii;

B02.03 îndepărtarea

lăstărișului

conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus

-chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și

-nevertebrate: Lucanus cervus

P și A

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei

B02.02 curăţarea pădurii

B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare: îndepărtarea lemnului mort

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere

naturală

MS 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de

-chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și

-nevertebrate: Lucanus cervus

-chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus

P și A

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

MS 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus

-mamifere: Ursus arctos

E01.02 Urbanizare discontinuă

MS 1.1.18 Prevenirea

condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

K03.06 Antagonism cu animalele domestice

în zona ariei naturale protejate

- ihtiofaună: Barbus

MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării

meridionalis, Rhodeus

B Silvicultura

de conservare a speciilor de

sericeus amarus,

B03 exploatare

ihtiofaună: Barbus

Cobitis taenia

forestieră fără

meridionalis, Rhodeus

replantare sau refacere

sericeus amarus, Cobitis

naturală

taenia prin refacerea

B04 folosirea

vegetației forestiere de pe

biocidelor, hormonilor

malul apelor curgătoare.

și chimicalelor în

pădure

B05 folosirea de

îngrășăminte în pădure

B07 Alte activități

silvice decât cele listate

mai sus

- ihtiofaună: Barbus

MS 1.2.2 Interzicerea tăierii

meridionalis, Rhodeus

B Silvicultura

vegetației forestiere de pe

sericeus amarus,

B03 exploatare

malul apelor curgătoare în

Cobitis taenia

forestieră fără

vederea îmbunătățirii stării de

replantare sau refacere

conservare a speciilor de

naturală

ihtiofaună: Barbus

B04 folosirea

meridionalis, Rhodeus

biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure

B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate

mai sus

sericeus amarus, Cobitis taenia.

- ihtiofaună: Barbus

P și A

MS 1.2.3 Menținerea

meridionalis, Rhodeus

J02 Schimbări

conectivității longitudinale a

sericeus amarus,

provocate de oameni în

cursului de apă pentru crearea

Cobitis taenia

sistemele hidraulice

unui habitat optim speciilor

J02.06 Captarea apelor

de ihtiofaună: Barbus

de suprafață

meridionalis, Rhodeus

J02.06.01 captări de

sericeus amarus, Cobitis

apă de suprafață pentru

taenia.

agricultură

J02.06.02 captări de

apă de suprafață pentru

alimentarea cu apă

J02.06.03 captări de

apă de suprafață pentru

industrie

J03.02 Reducerea

conectivității de

habitat, din cauze

antropice

J03.02.01 reducerea

migrației / bariere de

migrație

J03.02.02 reducerea dispersiei

J03.02.03 reducerea

schimbului genetic

- ihtiofaună: Barbus

P și A

MS 1.2.4 Interzicerea

meridionalis, Rhodeus

C Minerit, extracția de

extracției nisipului și

sericeus amarus,

materiale și de

pietrișului din albia râului în

Cobitis taenia

producție de energie

vederea îmbunătățirii

C01.01 Extragere de

habitatelor specifice speciilor

nisip și pietriș

de ihtiofaună: Barbus

C01.01.01 cariere de

meridionalis, Rhodeus

nisip și pietriș

sericeus amarus, Cobitis

C01.07 Minerit și

taenia

activități de extragere

la care nu se referă mai

sus

Notă

Starea de conservare poate fi

Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P şi Ameninţare - A

Procesul de elaborare al Planului de management

Planul de management al ROSCI0357 Porumbeni a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare.

Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte.

Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou cât și de teren, în perioada septembrie 2017 – decembrie 2018. În timpul campaniilor de teren au fost identificate, cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuţia acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea, precum și la starea de conservare speciilor de interes comunitar din ROSCI0357 Porumbeni.

De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor. Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, precum și a stării de conservare în care se regăsesc

fiecare dintre acestea şi care constituie parte integrantă a planului de management.

Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potential impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea habitatelor și speciilor din siturile de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare.

Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică.

Planul de management a fost supus unui proces de conultare cu factorii interesați, realizat prin organizarea a două consultări publice privind planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, care au avut loc în data de 20 martie 2019 în Miercurea Ciuc, respectiv în data de 21 martie 2019 în localitatea Cristuru Secuiesc, ambele din județul Harghita, localități suprapuse sitului ROSCI0357 Porumbeni.

La fiecare dintre cele două evenimente au participat circa 30 persoane, reprezentanţi ai unor autorităţi locale şi instituţii publice din domeniul protecţiei mediului, localnici, reprezentanţi ai comunităţilor locale din aria sitului vizat de proiect, ai unor ONG-uri de mediu.

Mai mult decât atât, în procedura de evaluare strategică de mediu a planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, cu modificările și completările ulterioare au fost parcurse toate etapele privind consultarea publică, respectiv publicarea anunțurile de presă, atât din etapa initiale, asupra primei versiuni a planului de management, cât și din etapa deciziei de încadrare, precum și participarea la ședința Comitetului Special Constituit, organizată în data de 28.05.2019 la sediul APM Harghita, a reprezentanții autorităților desemnate la nivel local, unde au fost discutate toate aspectele legate de evaluarea strategică de mediu a planului de management a sitului ROSCI0357 Porumbeni, luându-se decizia etapei de încadrare a acestuia în cadrul planurilor care nu necesită efectuarea evaluării de mediu și evaluare adecvată pentru Planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, Decizia nr. 33/05.07.2019.

Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management sunt

Nr. crt.

Arie naturală protejată cu care se suprapune

Tip suprapunere c)

Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință

(ha)

Procentul din aria natural protejată de referință (%)

Cod

Denumire

Tip a)

Categorie b)

Denumire responsabil

ROSCI0357

Porumbeni

SCI

Sit de

importanţă comunitară

ANANP

1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management

ROSCI0357 Porumbeni cuprinde teritorii din 6 unități administrativ teritoriale din județul Harghita și una din județul Mureș, după cum urmează

UAT jud. Harghita

Orașul Cristuru Secuiesc

Comuna Dârjiu

Comuna Feliceni

Comuna Mugeni

Comuna Porumbeni

Comuna Simonești UAT jud. Mureș

Comuna Vânători

Din punct de vedere geografic, situl este situat în Subcarpații Odorheiului, unitate ce mărginește către est Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Este caracterizată de o complexitate morfo-structurală ridicată datorită schimbării direcției cutelor, prezenței pseudostructurilor și încrucișării liniilor de falie. Procesele exogene au generat un relief selectiv pe formațiunile tortonian-sarmațiene și pe peticele de pliocen, iar acțiunea râurilor este marcată în peisaj prin șesuri, lunci, terase și înșeuări de evoluție, interfluvii suprapuse și versanți de diferite tipuri. Regiunea este intens fragmentată, energia reliefului trecând de 300 m.

Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale

protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică (*)

Județul

Localitățile

(orașe, comune, sate**)

Localitate

Suprafața (ha)

ROSCI0357

Porumbeni

1610.67

Continentală

Harghita

Simonesti

1610.67

ROSCI0357

Porumbeni

307.64

Continentală

Harghita

Felicieni

307.64

Codul și denumirea ariei naturale

protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică (*)

Județul

Localitățile

(orașe, comune, sate**)

Localitate

Suprafața (ha)

ROSCI0357

Porumbeni

779.66

Continentală

Harghita

Cristuru

Secuiesc

779.66

ROSCI0357

Porumbeni

1287.12

Continentală

Harghita

Mugeni

1287.12

ROSCI0357

Porumbeni

1910.21

Continentală

Harghita

Porumbeni

1910.21

ROSCI0357

Porumbeni

420.62

Continentală

Harghita

Darjiu

420.62

ROSCI0357

Porumbeni

659.48

Continentală

Mureş

Vânători

659.48

Principalele căi de acces în sit sunt drumul judeţean DJ 137 Dejuţiu – Porumbenii Mari, care traversează situl în zona sa mediană, pe culoarul Târnavei Mari şi DJ 134 A Rugăneşti – Simoneşti, care intră în contact cu limita nord-vestică a sitului, de-a lungul Pârâului Alb.

1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

Limitele sitului ROSCI0357 Porumbeni au fost stabilite în 2011, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2016, acestea au fost redesemnate prin OM 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. În prezent, ROSCI0357 Porumbeni are o suprafaţă de 7052 ha.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Geologie

Teritoriul în care este încadrat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni face parte din unitatea subcarpatică de pe latura estică a Depresiunii Transilvaniei. Este format din dealurile Homat având 838 m – la sud de Târnava Mare - și Rez având 933 m – la nord de același râu, închizând înspre vest depresiunea Odorhei.

Sub aspect geologic, arealul este relativ unitar, fiind acoperit în cea mai mare parte a sa de depozite pannoniene – nisipuri, argile, conglomerate -, dispuse la rândul lor peste cele sarmațiene de argile gresii, nisipuri, conglomerate și tufuri dacitice. Dealul nordic, Rez, este dominat de depozitele panoniene, sarmațianul ieșind la suprafață doar în extremitatea sa sud-vestică, către Porumbenii Mari și Rugănești, în timp ce în Dealul Homat sunt expuse predominant depozitele sarmațiene, doar pe culmile sale, la altitudinile cele mai mari, în general de peste 700-750 m, apărând pannonianul. O excepție o reprezintă însă Dealul Moghioroc și versanții cu declivitate accentuată de pe dreapta văii Feleșului, unde depozitele pannoniene apar la zi și la altitudini mai scăzute, de sub 550 m.

Atât în Dealul Rez, dar mai cu seamă în Dealul Homat, apar fragmente de depozite holocene, de argile prăfoase și nisipoase, pe care sunt instalate alunecări de teren superficiale, în brazde sau în valuri ori lenticulare, semistabilizate ori active. În vecinătatea arealului, în apropierea localităților Lutița sau Mugeni spre exemplu, există și areale însemnate afectate de alunecări de teren profunde, în formă de amfiteatru, în valuri sau circulare. Pe de altă parte, odată cu trecerea spre Podișul Târnavelor, pe lângă arealele cu alunecări de teren în extindere, apar și văile de deraziune.

Formațiunile vulcanogen-sedimentare, care acoperă stratele pannoniene și sarmațiene la nord și est de arealul sitului - în dealurile Șiclod, Firtuș sau în dealurile care închid spre est depresiunea Odorhei-, nu ajung atât de mult către vest. Valea Târnavei Mari se adâncește în astfel de depozite, formate din brecii piroclastice, aglomerate, microaglomerate, gresii și nisipuri andezitice, până în aval de barajul Zetea, în dreptul localității Sub Cetate, continuându-și apoi traseul în depozite pleistocene și majoritar pannoniene.

Cele mai noi terenuri din cuprinsul arealului aparțin holocenului superior, formate din depozite care alcătuiesc terasele joase, cu altitudini relative între 5-10 m, precum şi aluviunile recente, care apar în lungul văii Târnava Mare.

Având în vedere suprafața restrânsă a arealului, dar mai ales monotonia litologică, geologia nu se constituie într-un element definitoriu în distribuția speciilor ori a habitatelor, mai degrabă elementele morfologice – altitudinea, expoziția versanților, panta -, prin condiționările hidro- climatice, influențându-le.

Făcând parte din ramura externă care închide depresiunile subcarpatice est-transilvane, aceste formațiuni deluroase reprezintă unități morfologice cu trăsături apropiate atât de ale Dealurilor Homoroadelor, situate către est, către munte - dar care sunt acoperite de o cuvertură de formațiuni sedimentare vulcanogene -, cât și de ale Podișului Târnavelor – care scade însă treptat în altitudine -, ce le continuă către vest. Desfășurându-se într-un ecart altitudinal de aproape 540 de m, aspectul general al teritoriului este dat de prezența reliefului structural, format din cueste și suprafețe structurale, cu interfluvii în general înguste și ascuțite, cu caracter asimetric. În special Dealul Rez are un astfel de aspect, asimetria între versanții nordici, de revers, și cei sudici, de front de cuestă, fiind destul de clar exprimată în peisaj. Dealul Homat nu are același caracter dominant, culmea principală fiind ceva mai bombată, în schimb în extremitatea sa vestică, către depresiunea Cristuru Secuiesc, este foarte bine conturat un aliniament de cueste, drenate de cursuri de apă cu caracter subsecvent, afluenți de stânga ai Târnavei Mari.

Între cele două unități montane se desfășoara valea Târnavei Mari, având un sector de îngustare între depresiunea Odorhei, din amonte, și depresiunea Cristuru Secuiesc, din aval. Valea Târnavei Mari este marcată de prezența câtorva niveluri de terase, urme ale acestora fiind mai bine evidențiate pe partea dreaptă. Literatura de specialitate evidențiază prezența a șapte niveluri de terase în sectorul subcarpatic al cursului Târnavei Mari: 4-6 m, 8-15 m, 18-24 m, 30-40 m, 50-65 m, 75-85 m , 100-120 m.

Hidrografie

Întregul areal este drenat, prin afluenți direcți sau indirecți, de râul Târnava Mare. Spaţiul analizat se înscrie în cea mai mare parte, din punct de vedere al regimului hidric, în tipul

pericarpatic transilvan – PcT, caracterizat prin ape mari de scurtă durată, nivopluviale în luna martie şi viituri, mai ales, în perioada mai-iulie. Alimentarea râurilor, predominant pluvială, secundar subterană şi nivală, explică marile variaţii ale scurgerii anuale şi anotimpuale. Primăvara reprezintă sezonul cu cea mai bogată scurgere, condiţionată de topirea zăpezilor şi de cantităţile ridicate de precipitaţii lichide, în timp ce toamna are cea mai slabă contribuţie la realizarea volumului anual al scurgerii. Direcţia generală de curgere a Târnavei Mari este est-vest.

Principalii afluenţi de dreapta ai Târnavei Mari, pe cuprinsul ariei vizate, de la est la vest, sunt: râul Tăietura, pârâul Tulbure, râul Strâmtoarea și Feernic. Aceștia drenează Dealul Rez, primii 3 versanții săi sudici, în timp ce ultimul, prin intermediul unui număr însemnat de afluenți, versanții nordici. Pe de altă parte, afluenţii de stânga ai Târnavei Mari, în aceeaşi ordine, sunt: râul Feleş, pârâul Perilor, râul Berea, râul Cetatea, pârâul Biserica și râul Archita. Ei drenează Dealul Homat, primii 5 avându-și izvoarele pe cuprinsul său și acoperind versanții nordici și nord-vestici, în timp ce râul Archita, prin afluenții săi provenind de pe teritoriul acestui deal – Feleag, Iaroș și Cabalaș -, drenează versanții sudici și vestici.

Reţeaua hidrografică temporară este reprezentată de pâraie şi formaţiuni torenţiale, iar în unele zone apar înmlăştiniri, condiţionate şi de structura geologică, condiţiile climatice şi degradarea terenurilor.

În conformitate cu proiectul SIPOCA 22, activitatea A.1.4. Cartarea ecosistemelor naturale, degradate și semidegradate la nivel național, starea ecologică a Târnavei Mari pe sectorul ce drenează arealul sitului Porumbeni, dar și a afluenților acesteia din același areal este una bună, încadrându-se în clasa II de calitate. De asemenea, încadrarea finală a sectoarelor de cursuri de apă în categorii de degradare ne evidențiază valori mici pentru cursurile de ordinul 1, acestea putând fi considerate cursuri cu trăsături naturale, pentru cele de ordinul 2, 3 sau 4 acestea fiind mai ridicate, evidențiind astfel cursuri de apă semidegradate.

Pedologie

Analizând harta solurilor, se poate observa cum distribuția tipurilor și subtipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfologice. Astfel, în arealele de luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale şi pe platouri. Pe versanții

cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate: regosoluri și erodisoluri – antrosoluri erodice. Dealtfel, procesele denudaționale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetație forestieră, astfel explicându-se suprafețele destul de mari ocupate de solurile brune luvice pseudogleizate – luvosoluri stagnice – sau de solurile brune argiloiluviale - preluvosolurile tipice – în combinație cu erodisoluri.

Sub aspectul distribuției în suprafață, clasa argiluvisolurilor – luvisolurilor – este cel mai bine reprezentată, prin suprafețe importante ocupate de soluri brune argiloiluviale – preluvosoluri tipice, dar și stagnice -, soluri brune luvice tipice, gleizate ori pseudogleizate – luvosoluri tipice, gleice sau stagnice -. Acestea sunt, nu de puține ori, asociate cu erodisolurile, ca de exemplu pe versanții sudici ai Dealului Homat, în bazinetul de obârșie al Pârâului Fânațelor sau pe versanții din stânga ai râului Feernic și ai afluenților acestuia care drenează nordul Măgurii Rez, în dreptul localităților Cădaciu Mare și Șimonești.

Solurile brune argiloiluviale au texturi mai argiloase şi sunt mai bogate în carbonaţi, ca urmare a naturii materialului parental, provenit din roci carbonatice - marne şi argile- şi din depozite derivate din acestea. Sunt soluri caracterizate printr-un orizont A ocric, sau molic, un orizont intermediar argic, având culori brune. S-au format în condiții de relief de deal pe depozite de nisipuri, luturi și argile, în condiții climatice cu ierni blânde și umede și veri călduroase cu perioade de uscăciune. Pe de altă parte, solurile brune luvice au un orizont A ocric, urmat de orizont eluvial E şi orizont B argic cu grad de saturaţie în baze peste 53% cel puţin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă. Pot să prezinte, pe lângă orizonturile menţionate, orizont O, orizont vertic, proprietăţi stagnice intense sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă sau trecere glosică. Condiţiile climatice specifice formării acestor soluri sunt caracterizate prin temperaturi medii anuale de 6-9 °C şi precipitaţii medii de 600-900 mm, acestea depăşind evapotranspiraţia, care este mai mică de 600 mm. Materialele parentale, sunt foarte variate şi alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate şi nisipuri care sunt sărace în elemente bazice, sau materiale rezultate în urma proceselor de dezagregare şi alterare a rocilor magmatice şi metamorfice. Solurile brune luvice sunt soluri moderat sau puternic diferenţiate textural, ceea ce determină însuşiri aerohidrice nefavorabile pe profil, deoarece conţinutul de argilă în orizontul Bt poate fi de 1,5-2 ori mai mare decât în orizontul Ea. Sunt slab aprovizionate cu elemente nutritive, conţinutul în humus este foarte scăzut 1,5-2,5%, în orizontul Ea poate să scadă sub 1%, reacţia este moderat acidă 5-5,5 sau puternic acidă la subtipurile albice

în jur de 4,5, gradul de saturaţie în baze mai mic de 60% iar în orizontul Ea poate avea valori de 15-20%. Datorită slabei aprovizionări cu elemente nutritive şi a diferenţierei texturale pe profilul de sol, acestea prezintă o fertilitate scăzută pentru majoritatea plantelor de cultură. Pot fi pretabile pentru culturi de câmp cum sunt: grâu, porumb, floarea soarelui, trifoi sau pajişti, plantaţii de pomi şi viţă-devie, producţiile obţinute fiind în general scăzute. Pentru obţinerea unor producţii ridicate, se impune, aplicarea unor măsuri de ameliorare complexe cum sunt: amendarea calcică pentru luvosolurile cu reacţie acidă, lucrări de mobilizare profundă pentru eliminarea excesului de apă şi îmbunătăţirea permeabilităţii solului, efectuarea lucrărilor agricole în perioadele optime de umiditate şi aplicarea de îngrăşăminte organice şi minerale pentru suplimentarea rezervei scăzute de elemente nutritive.

Cambisolurile sunt de asemenea bine reprezentate în teritoriu, prin soluri eu-mezobazice – eutricambosoluri – ce se găsesc sub întinse suprafețe de pădure compactă, în porțiunile cu cea mai mare altitudine – Pădurea Fundăturii, Pădurea Tan, Pădurea Lopaghi, Coasta Goganului, Dealul Spre Cetate, Dealul Strâmtorii și Dealul Cetății ori Vârful Aramei.

Clasa molisolurilor – cernisoluri – este prezentă prin suprafețe destul de restrânse în partea vestică a sitului, mai extinse în afara sa, prin prezența solurilor negre clinohidromorfe și a pseudorendzinelor – faeoziomuri – pe terasele dezvoltate pe stânga Târnavei Mari și pe valea Strâmtoarea. Alte areale acoperite de pseudorendzine sunt situate în apropierea localităților Tăietura și Mătișeni, în extremitatea estică a sitului.

Erodisolurile – antrosolurile erodice - şi/sau regosolurile ocupă suprafeţe restrânse în suprafața ariei protejate, fiind mai degrabă asociate cu categoriile majoritare de sol, în special cu cele brune luvice.

Erodisolurile sunt reprezentative pentru terenuri foarte puternic erodate ca urmare a acţiunii antropice directe sau indirecte, astfel că orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol. De regulă, prezintă la suprafaţă un orizont Ap provenit din orizont B sau C, din AC sau AR, având sub 20 cm grosime.

Regosolurile prezintă un orizont A: Am, Au, Ao, urmat de un orizont C, întregul profil fiind dezvoltat în materiale parentale neconsolidate sau slab consolidate, cu excepţia celor nisipoase, fluvice sau antropogene. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice sau sunt prea slab exprimate. Pot avea însă proprietăţi hipostagnice, orizont hiposalic sau chiar salic sub 50 cm, eventual şi un orizont O. Prezenţa lor este condiţionată de eroziunea geologică - lentă şi

îndelungată, de la nivelul versanţilor moderat-puternic înclinaţi, modelaţi pe roci preponderent neconsolidate, prin care se deosebesc genetic de litosoluri. În aceste condiţii solificarea se menţine într-un stadiu puţin avansat, de relativ echilibru între morfogeneză şi pedogeneză.

În fine, solurile aluviale frecvent gleizate – aluviosoluri gleice – ocupă porțiunea din sit reprezentată de lunca Târnavei Mari, dar sunt prezente și pe cursurile Architei sau Feernicului, care drenează prin afluenții lor cea mai mare parte a teritoriului înscris în aria protejată. Ele sunt constituite din material parental fluvic pe cel puţin 50 cm grosime, având cel mult un orizont A. Nu prezintă alte orizonturi diagnostice, în afară de cel mult un orizont vertic asociat orizontului C, proprietăţi salsodice şi proprietăţi gleice sub 50 cm adâncime.

Clima

Tipul de climat în care se încadrează arealul sitului este cel specific de dealuri şi podişuri, circulația dominantă a maselor de aer fiind vestică și nord-vestică. Caracteristicile fizice ale reliefului imprimă caracteristici particulare ale climei, principalul factor geomorfologic cu rol determinant în formarea climei locale fiind altitudinea. Apoi, poziția sitului în cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei și dispunerea lanțurilor montane joacă un rol de asemenea determinant în aspectele climatice din această regiune.

Temperatura medie anuală pe cuprinsul teritoriului sitului Natura 2000 Porumbeni variază între 6 și 8 °C, în funcție de poziția altitudinală . Aceasta scade treptat pe versanţi odată cu creşterea altitudinii, atingând valori medii anuale ce nu depăşesc 6,5 °C la altitudini mai mari de 900 m. După cum se știe, temperatura aerului este elementul meteorologic care se supune în cea mai mare măsură unui ciclu anual, ca o consecință a dependenței acesteia de radiația solară. Acest ciclu nu poate fi perturbat de circulația generală a atmosferei decât într-o mică măsură. De constanța cu care se succed diferite faze ale ciclului anual al temperaturii aerului sunt legate atât tipurile cât și fazele de vegetație, precum și întreaga activitate umană. Astfel, anotimpual, valorile medii ale temperaturii aerului se repartizează după cum urmează: iarna 0,5 °C, primăvara 9,3 °C, vara 18,2

°C, toamna 9,4 °C.

Cantitatea medie anuală de precipitații în arealului studiat este cuprinsă între 560 – peste 620 mm. Aceasta creşte treptat odată cu creşterea altitudinii atingând cele mai mari valori pe treptele altitudinale cele mai înalte. În general, din luna februarie până în iunie-iulie, mersul lunar

al cantităților medii de precipitații prezintă valori din ce în ce mai mari, după care, spre sfârșitul anului și în ianuarie, acestea scad treptat. Luna iunie este cea mai ploioasă lună din an cu valori medii de 90 mm. Cantitățile minime de precipitații se înregistrează în luna februarie de aprox. 25

mm. Anotimpual, cantitățile medii multianuale se repartizează astfel: iarna 85 mm, primăvara 147 mm, vara 242 mm, iar toamna 115 mm.

Stratul de zăpadă se formează în intervalul rece al anului, când precipitațiile sunt și sub formă de ninsoare, iar temperatura solului și a aerului devine negativă. În situl studiat numărul anual mediu de zile cu strat de zăpadă este în jur de 50 de zile, iar cel al zilelor cu ninsoare este de aproximativ 34 zile.

Viteza medie anuală a vântului are valori specifice interiorului arcului carpatic, aceasta fiind de circa 2 m/s în regiunea de interes, însă prezentând variaţii lunare ce se pot abate considerabil de la această valoare.

În arealul analizat se pot manifesta o gamă largă de fenomene atmosferice periculoase. Astfel, situl vizat este expus fenomenelor de grindină - în medie 1-2 zile pe an, fenomene orajoase

- în medie 35-40 zile pe an, brumă - în medie 40-50 zile pe an şi viscol - în medie 1-2 zile pe an. Poleiul are o frecvență de manifestare scăzută, inregistrându-se cu o frecvență de numai o zi pe an, in medie. De asemenea, alte fenomene periculoase, cum sunt ceața, ploile torențiale, valurile de căldură, vânturile puternice pot genera efecte negative pe teritoriul sitului.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Abrupturile de cuestă alungă puțin din monotonia locului, ele sunt însă acoperite de vegetație forestieră în regiunile mai înalte, unde ar putea contribui la diversificarea peisajului.

În aceste condiții, singurul element natural care are valoare conservativă și peisagistică este un lac format în spatele unui val de alunecare, situat în afara sitului Natura 2000, la nord de localitatea Porumbenii Mari, pe valea pârâului Tulbure. Acesta a încadrat prin Legea 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea III-a zone protejate în categoria 2.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii şi are o suprafaţpă de 4 ha. Prezența lacului a

favorizat existența în jurul său a unor specii de plante precum Lysimachia thyrsiflora – gălbășoara de turbărie, Utricularia vulgaris – otrățelul de baltă, Menyanthes trifoliata – trifoiștea de baltă.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Ecosistemele

Ca termen general, ecosistemul reprezintă “un ansamblu format din biotop şi biocenoză, în care se stabilesc relaţii strânse atât între organisme, cât şi între acestea şi factorii abiotici”, sau “o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - şi mediul - biotopul - în care trăiesc”. Relaţiile între organisme şi factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie şi energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajişte sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică şi trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală şi funcţională de bază în ecologie şi constituie un nivel superior de organizare a materiei vii.

Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene

- sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându- se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats.

Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca “areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau

seminaturale” și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.

La nivel de peisaj în ROSCI0357 Porumbeni există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajişti xerice și aluviale, fânețe şi ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare.

Tabel 5. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate

Nr.

crt.

Cod

Descriere

142

Ape dulci curgătoare din regiunea de deal

2312

Pajişti şi fâneţe mezofile de altitudine joasă

2311

Pajişti umede cu ierburi înalte şi comunităţi ierboase higrofile

252

Păduri de foioase

274

Terenuri agricole mixte/heterogene

2812

Localităţi cu structură discontinuă

2821

Drumuri şi căi ferate

În capitolul anexe este prezentată harta ecosistemelor din ROSCI0357 Porumbeni.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 Porumbeni nu sunt menţionate habitate de interes comunitar.

Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel

Specii de nevertebrate

1083 Lucanus cervus

Specii de ihtiofaună

1138 Barbus meridionalis

1149 Cobitis taenia

1134 Rhodeus sericeus amarus

Specii de herpetofaună

1193 Bombina variegata

1166 Triturus cristatus

4008 Triturus vulgaris ampelensis

Specii de mamifere

1308 Barbastella barbastellus

1307 Myotis blythii

1324 Myotis myotis

1303 Rhinolophus hipposideros

1352* Canis lupus 1354* Ursus arctos 1355 Lutra lutra

Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2017 și 2018 nu au fost identificate următoarele

Pești: Cobitis taenia

Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare (inclusive afluenții) de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni.

Amfibieni: Triturus cristatus

Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia.

Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357.

Mamifere: Rhinolophus hipposideros

În perioada septembrie 2017 - iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni au fost efectuate înregistrări în 83 de puncte în sit și în 5 puncte în localități. S-au ales puncte de observații și în localităti, lângă biserici, deoarece vara specia formează colonii în poduri. Deși înregistrările care au totalizat 21 h au fost efectuate din septembrie 2017 până în luna iulie 2018, nu s-a detectat specia liliacul mic cu potcoavă nici în sit, nici în localitățile învecinate, nici în podul bisericii din Rugănești.

Nevertebrate

Tabel 6 Date generale ale specie Lucanus cervus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 221

Cod Natura 2000: 1083

Denumirea științifică

Lucanus cervus Linnaeus, 1758

Denumirea populară

Română: rădașcă,

Engleză: The European stag beetle

Descrierea speciei

Este o specie de dimensiuni mari, masculii putând ajunge sau chiar depăși 80 mm. Femelele sunt mai mici, uneori de doar 20 mm. Corpul este alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis sau brun-roșcat. Specia prezintă dimorfism sexual foarte evident, la masculi capul este masiv mai lat decât pronotul cu mandibulele foarte bine dezvoltate, lungi și ramificate cu aspectul unor coarne de cerb acestea variază foarte mult in dimensiuni. Acestea sunt bifidide la extremităţi și prevăzute cu un dinte median sau postmedian la partea lor internă și pot atinge la exemplarele foarte mari jumătate din lungimea corpului, această topografie a mandibulelor fiind valabilă pentru cazul mandibulelor mari. Femelele sunt mai mici ca masculii, au pronotul mai lat decât capul, mandibulele sunt scurte decât capul și picioarele

anterioare sunt adaptate pentru săpat.

Perioade critice

Reproducerea are loc din mai până în august, vârful acestei perioade

diferind în funcție de altitudine.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cerințe de habitat

Este considerată a fi o specie polifagă, ce se dezvoltă în lemnul mort aflat sub nivelul solului al multor specii de foioase, dar preferă lemnul mort de la diferite specii de Quercus. Dezvoltarea larvară durează 3-8 ani.

Poate fi întâlnită în păduri de foioase cât și în zone deschise cu arbori

izolaţi sau cu garduri vii, în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, oriunde există o sursă suficientă de lemn mort.

Tabel 7 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lucanus cervus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Lucanus cervus

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Specia este prezentă în habitat caracteristic acesteia - păduri

de stejar.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a

datelor din teren

Septembrie – noiembrie 2017

Martie – iunie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Specia este larg răspândită în habitatul caracteristic al acesteia, respectiv pădurile de foioase, cca 80% din sit. În

timpul observațiilor, a fost identificată în 56 de puncte.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Alte informații privind sursele de informații

Baraud J. 1993. Les Coléoptères Lucanoidea de l'Europe et du Nord de l'Afrique. Bulletin mensuel de la société Linnéenne de Lyon, 62: 42-64.

Harvey D.J. all. 2011. Bionomics and distribution of the stag beetle, Lucanus cervus across Europe. Insect Conservation and Diversity, 2011, 4, 23-38

Tatole all. 2009. Speciile de animale Natura 2000 din Romania. București, Romania.

Iorgu Șt.I. - coordonator, 2015. Ghid sintetic pentru

monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din Romania. București, Romania.

Ihtiofană

A. Date generale ale speciei Cobitis taenia (Cobitis elongatoides)

Notă: Înaintea de studiile făcute pe baza datelor genetice - Culling şi colab. 2006, se credea - Bănărescu 1964 - că în bazinul Dunării este prezentă specia Cobitis taenia. Încă se mai foloseşte şi azi denumirea de Cobitis taenia, dar sa dovedit că în zonă numai specia Cobitis elongatoides este prezentă.

Bănărescu în 2004 caracterizează astfel situația speciei: Compararea, exclusiv morfologică, a exemplarelor din România cu cele din Suedia și din vestul Europei a dus la concluzia că există deosebiri la nivel specific. Forma de la noi, care cu siguranță populează întreg bazinul Dunării, poate și a altor fluvii este altă specie, al cărui nume este C. danubialis după unii autori, C. elongatoides Băcescu Maier, 1969, după alții.

Atât Culling şi colab. – 2006, cât și Kottelat Freyhof -2007 recomandă folosirea denumirii de

Cobitis elongatoides Băcescu Meyer, 1969.

Tabel 8 Date generale ale speciei Cobitis taenia

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 478

Cod Natura 2000: 1149

Denumirea științifică

Cobitis taenia

Cobitis elongatoides, Băcescu Mayer, 1969

Denumirea populară

Română: zvârlugă, zmorlă, râmbiţar, chetrar (Orhei, Tighina), fâţă (Dolj, Buzău, Râmnicu Sărat, Mehedinţi), fâşă și fâță (Oltenia), fâţă-rea (Teleorman, Romanați), vârlă, vâţă (Teleormani, Romanaţi), muşcătoare (Buzău), păstru (R. Sărat), sfârloacă (Neamţ), sfârlugă (Baia), ţâmpar (Luduș), ţâpar, ţâpar mic (Snagov), vârâtoare (Argeş), vârliugă (Bega, Temeş, Arad), vârlugă (Vlașca, Dâmbovița, Romanați, Teleorman, Argeș), vâță (Teleorman), viun (Delta Dunării), zvârloagă (Călăraşi).

Maghiară: vágócsík, csíkhal, főmente, kőharapó, kővágó, sibrikhal, vágó, vágóhal, pinarágó, pinavágó

Engleză: Spined loach, Spotted weatherloach

Descrierea speciei

Specie cu o răspândire largă în România. Telcean Bănărescu – 2002 - îl categorizează la speciile care şi-au menţinut arealul de răspândire şi abundenţa în ultimii ani.

Morfologie externă. Corpul gros sau moderat comprimat lateral. Solzii în general imbricaţi. Pigmentaţia laterală constă din 4 zone longitudinale diferite, dintre care cea inferioară e formată din pete laterale evidente. Singura pată la baza caudalei este neagră sau brună. Profilele dorsal şi ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea şi sub jumătatea anterioară a ochiului, cele două ramuri ale spinului moderat divergente, ramura scurtă are cam jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două jumătăţi ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în

general puţin adânci, în câte 3 – 4 lobi. Pedunculul caudal are în

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

partea sa posterioară, o carenă dorsală şi una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserţia ventralei este situată puţin în urma celei a dorsalei. Caudala trunchiată sau uşor scobită, pectoralele şi ventralele rotunjite.

Solzii sunt îmbricaţi, subovali, cu zona focală mică şi excentrică. Linia laterală scurtă, în general nu depăşeşte pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală.

Colorit. Fondul alb-gălbui. Pete dorsale mici, apropiate în număr variabil. Pigmentaţia laterală a corpului constă din patru 4 zone: două pigmentaţii intermediare, care constă din punctuaţii fine şi apropiate, cea laterodorsală din pete înguste, şi pigmentaţia laterală din pete pătrate, în număr variabil. La multe exemplare petele alungite ale pigmentaţiei laterodorsale se unesc dând o dungă aproape continuă, iar petele laterale se apropie mult între ele. La baza caudalei, în colţul superior, există o pată neagră, foarte evidentă. Capul cu pete mărunte şi o dungă oblică, de la ceafă până la gură.

Dimorfism sexual. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua, care este ingroşată, iar la baza primei radii există o piesă scheletică în general rotunjită: solzul lui Canestrini. Ca lungime, femelele ating până la 11,5 cm, masculii până la 9,3 cm.

Posibilităţi de confuzie cu alte specii. Zvârluga se poate confunda cu ţiparul - Misgurnus fossilis, fâţa - Sabanejewia aurata sau cu grindelul - Barbatula barbatula. De grindel se distinge clar prin faptul că are capul turtit în lateral, spini suborbitali şi o pată neagră

la baza peduncului codal.

Perioade critice

Reproducerea are loc primăvara, atât în ape stătătoare, cât şi în

cele curgătoare, iar icrele sunt adezive. Masculii ajung la

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

maturitatea lor sexuală în primul an, iar femelele în anul al 2-lea de viață. Reproducerea are loc când temperatura apei ajunge la

18ºC, iar icrele depuse de femelă sunt între 800-3500.

Cerințe de habitat

Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietos, cât şi în ape stătătoare, evitând însă, în general, pe cele foarte înmâlite. Adesea se îngroapă complet în mâl sau în nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. Are respiraţie intestinală, iar scoasă din apă, emite un sunet. Duşmanii naturali ai speciei sunt peştii prădători, ca ştiuca, şalăul, somnul, etc., însă nu este o specie preferată din cauza prezenței spinului suborbitar. Poate fi însă periclitată de poluarea apelor. Factorii periclitanţi care contribuie la degradarea habitatului speciei sunt: exploatarea agregatelor minerale din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, scăderea debitului râurilor prin captare.

Alte cerințe importante față de habitat

Prezenţa secţiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare cu fund nisipos, argilos, mâlos.

Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore

Fără surse majore de poluare

Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populaţiile speciei în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus etc.

Să nu fie obstrucţii artificiale, apa râului să nu fie captată.

Tabel 9 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Cobitis taenia (Cobitis elongatoides)

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Cobitis taenia

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Informații specifice

speciei

Specia nu a fost identificată în campania de teren.

Statutul de prezență

(temporal)

Statutul de prezență

(spațial)

Statutul de prezență

(management)

Abundență

Prezență incertă

Perioada de colectare

a datelor din teren

Octombrie 2017, aprilie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Specia nu a fost identificată în cursul râului Tarmava Mare de pe teritoriul sitului. S-au făcut evaluări și în amonte și în aval de situl

Porumbeni, dar nici acolo nu s-a identificat specia.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

10.

Alte informații privind sursele de informații

Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. Bucureşti.

Bănărescu P. 2004. Situația actuală a ihtiofaunei de apă dulce a României sub aspect faunistic, taxonomic și al protecției. Vasile Goldiş University Press., Arad. pp. 7-11.

Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin., eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok.

Culling, M. A., Janko, K., Borón, A., Vasil’ev V.P., Côté, I.M.,

Hewitt, G.M. 2006. European colonization by the spined loach

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cobitis taenia from Ponto-Caspian refugia based on mitochondrial DNA variation. Molecular Ecology. 15: 173-190.

Kottelat, M. Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.

Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Juchno D., Boroń A. 2006. Age, reproduction and fecundity of the spined loach Cobitis taenia L. from Lake Klawój, Poland.

Reproductive Biology. Vol. 6. No. 2.: 133-148.

A. Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus (Rhodeus amarus)

Notă: Majoritatea autorilor de la noi: Bănărescu 1964, Nalbant 1995, Harka și Bănărescu, 1999, au folosit denumirea de Rhodeus sericeus amarus.

Mai nou - Kottelat și Freyhof 2007- este indicată folosirea denumirii de Rhodeus amarus.

Tabel 10 Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 582

Cod Natura 2000: 1134

Denumirea științifică

Rhodeus sericeus amarus , Bloch, 1782

Denumirea populară

Română: boarță, belghiţă - Tecuci, beltiţă, beschiţă - Ilfov, blehariţă

Tighina, rânchiţă - Snagov, roşioară - Dolj, sfei - Vaslui.

Bârlad, boarchiţă - Snagov, borţ, burticuţă - Romanaţi, borţică - Vlașca, burtă verde - Oltenia, Călărași, Filipoiu-Brăila, Snagov, burtică - Brăila, cărășoaică - Mehedinți, chisoagă - Ialomița, Vaslui, chizdorungă - Pașcani, chitic lat - Vaslui, chizdurcă - Jijia și Prut, halan - Sibiu, lătana, lătanca și lăteana - Tecuci, lătiţă - Lugoş, mioarţă - Teleorman, ocheană-săracă sau pește-sărac - Bacău, ţigăncii

Obilești, Ilfov, preuteasă - Ilfov, Gorj, proscheraş, proschiraș -

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Engleză: European Bitterling

Descrierea speciei

Specie cu o răspândire largă în România. Telcean Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundență în ultimii ani.

Morfologie externă: Corpul este înalt și puternic comprimat lateral. Profilul dorsal și cel ventral este convex. Gura este mică, subterminală, semilunară, deschiderea ei ajunge până sub nări. Buzele sunt subțiri și întregi. Pedunculul este scund și comprimat lateral. Marginea dorsalei este ușor convexă. Pectoralele sunt scurte, rotunjite la vârf. Solzii mari, mult mai înalți decât lungi, persistenți. Linia laterală scurtă. De obicei atinge între 30-60 mm lungime fără caudală și 38-72 mm lungime totală. Talia maximă este de 78 mm. Colorit: Partea dorsală a corpului este cenușie-gălbuie, uneori bătând în verzui, flancurile albe, fără luciu metalic, dorsala și caudala cenușii, celelalte înotătoare bat în roșu. În lungul jumătății posterioare a corpului și a pedunculului caudal o dungă verzuie foarte evidentă. Dimorfismul sexual este foarte evident, se manifestă pe tot cursul anului. Masculii sunt mai mari, au corpul mai înalt și coloritul mai intens. În perioada de reproducere masculul capătă un colorit deosebit de frumos: operculul și partea anterioară a abdomenului portocalii sau roze; dunga din lungul corpului devine verde ca smaraldul, anala roșie și apare o erupție de butoni albi pe buza superioară și deasupra ochiului. Femelele au papila genitală alungită sub forma unui ovipozitor de 5-8 mm. În perioada de reproducere femelele își păstrează coloritul mat, ovipozitorul devine portocaliu și se alungește, ajungând să depășească mult baza caudalei. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a

lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta.

Perioade critice

Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile

Unio și Anodonta.

Cerințe de habitat

Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor, mai ales în Transilvania. Se hrănește cu alge filamentoase și unicelulare, resturi de plante superioare și detritus; întâmplător ingerează și organisme animale (Bănărescu 1964). Răspândirea sa este legată de prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Reproducerea începe pe la sfârşitul lui aprilie şi se întinde până în august. Aceasta are loc în porţii, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta.

Alte cerințe importante față de habitat

Prezenţa secţiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare

Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore

Fără surse majore de poluare

Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populaţiile de Rhodeus amarus în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus.

Prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta

Să nu fie obstrucţii artificiale, apa râului să nu fie captată

Tabel 11 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhodeus sericeus amarus

(Rhodeus amarus)

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Rhodeus sericeus amarus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC,

Anexa II.

Informații specifice

speciei

Specia a fost prezentă la nivelul a două stații de colectare, aflate

pe râul Târnava Mare.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

marginală

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

Rară

Perioada de colectare

a datelor din teren

Octombrie 2017

Distribuția specie (interpretare)

Specia are o prezență sporadică în râul Târnava Mare și lipsește din afluenții acestuia din sit.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. Bucureşti.

Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin, eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok.

Harka Á. și Bănărescu P. 1999. Fish fauna of the Upper Tisa. In: Hamar J. Sárkány-Kiss E.:The Upper Tisa Valley. Tiscia

Monograph Series, Szeged. pp. 439-454.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Nalbant T. 1995. Fish of the Mureş River: systematics and ecology. In: Hamar J., Sárkány-Kiss E.: The Maros/Mureş River Valley. Tiscia Monograph Series, Szolnok – Szeged - Târgu Mureş, Hungary – Romania, pp. 225-234.

Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Kottelat, M. Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof,

Berlin, Germany.

Date generale ale speciei Barbus meridionalis (Barbus petenyi)

Notă: Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie - Barbus meridionalis petenyi, specia fiind Barbus meridionalis Risso, 1826.

Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie - Barbus peloponessius petenyi a speciei Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842.

În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind Barbus petenyi, de fapt redescris pe numele lui iniţial dat de câtre Heckel în 1852.

Tabel 12 Date generale ale speciei Barbus meridionalis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 443

Cod Natura 2000: 1138

Denumirea științifică

Barbus meridionalis

Barbus petenyi, Heckel, 1852

Denumirea populară

Română: mreană vânătă, moioagă, breană de râu - Severin, brană de vale - Făgăraș, cârcușă - de-a lungul pârâului Prigor, cheștealcă

- Putna, crăcușa - Orșova, jamlă - Sibiu, jamnă - Argeș, Olt, jeamnă - Sibiu, jemnugă - Strei, jiblă/jimblă - Făgăraș și Buzău, jimugă și jimură - Jil, jumugă - Jil, mireană porcească - Bihor,

moioacă - Cerna, Eșelnița și Prigor, moiță - Cerna, Timiș, mreană

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

și mreană de Ilfov - Dâmbovița, mreană neagră și mreană răpănoasă - Siret, mreană porcească - Moldova, mreană, imreană ruginoasă - Suceava, păstrăv de nisip - Pecineașca Herculane, șâsțalcă - Uz, Trotuș, Doftana.

Engleză: Spotted barbel, Romanian barbel, Petenyi’s barbel

Descrierea speciei

Morfologie externă: Peşte mijlociu, având corpul alungit, rotund, puţin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung şi proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă şi neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie in perioada de reproducere, deoarece la masculi se pot sesiza în această perioadă pe partea dorsală a capului tuberculi albicioşi. Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare şi mai zvelt.

Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate şi altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, faţa ventrală gălbuie-deschis, dorsala şi caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustăţile galbene, fără axă roşie. Sub aspect morfologic, mreana vanătă se aseamănă cu mreana - Barbus barbus. Marmoraţiile sale de pe partea dorsală, flancuri şi înotătoare îi conferă acesteia un aspect particular. Un alt caracter care o deosebeşte de mreană îl reprezintă lipsa unei axe roşii pe prelungirile tegumentare - mustăţi. Se pot confunda exemplarele cu culoare mai deschisă, dar mreana ajunge la o dimensiune maximă de peste 90 de cm și 8-10 kg. Exemplarele junvenile din

această specie arată foarte asemănător cu mreana vânătă - Barbus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

petenyi, dar diferă mai ales prin faptul că ultima radie simplă a dorsalei este subţire, flexibilă şi nezimţată la mreana vânătă, şi prin aceea că ventrala se inserează în urma inserţiei dorsalei. Anala este mai înaltă, vârful ei depăşeşte în genere la masculi baza caudalei, iar la femele ajunge aproape de baza caudalei. Dorsala este ceva mai joasă iar buzele sunt mai cărnoase şi mai dezvoltate decât la

Barbus barbus.

Perioade critice

Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până

spre sfârșitul verii.

Cerințe de habitat

Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete, mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară, se reproduce, se hrăneşte şi iernează în acelaşi loc. Mreana vânătă se întâlneşte şi în zona scobarului - Chondrostoma nasus, unde oscilaţiile termice sezoniere sunt mai mari faţă de zona mrenei vânăte şi a lipanului

- dispusă în amonte faţă de zona scobarului, iar conţinutul de

oxigen este mai moderat.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus meridionalis (Barbus petenyi)

Tabel 13 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus meridionalis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Barbus meridionalis

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice

speciei

Specia a fost identificată în râul Târnava Mare în cinci puncte de

prelevare pe durata campaniei de teren.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare

a datelor din teren

Octombrie 2017, aprilie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Specia este prezentă atât în râul Târnava Mare pe toată lungimea

acestuia din sit, cât și pe sectorul din aval al pârâului Tăietura.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Bănărescu P., 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. Bucureşti.

Karacousis Y., Peios C., Economidis P.S., Triantafyllidis C. 1993. Multivariate analysis of the morphological variability among

Barbus peloponnesius, Cyprinidae populations from Greece and

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

two populations of B. meridionalis meridionalis and B. meridionalis petenyi. Cybium, 17: 229–240.

Karacousis Y., Machordom A., Doadrio I., Economidis P.S. 1995. Phylogenetic relationships of Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 Osteichthyes: Cyprinidae from Greece and other species of Barbus as revealed by allozyme electrophoresis. Biochem. Syst. Ecol., 23: 364–375.

Kotlík P., Tsigenopoulos C.S., Ráb P., Berrebi P. 2002. Two new Barbus species from the Danube River basin, with redescription of

B. petenyi .Folia Zoologica. 51: 277-240.

Machordom A., Doadrio I. 2001: Evolutionary history and speciation modes in the cyprinid genus Barbus. Proc. R. Soc. Lond., 268: 1297–1306.

Tsigenopoulos C.S., Berrebi P. 2000: Molecular phylogeny of North Mediterranean freshwater barbs inferred from cytochrome b sequences: biogeographic and systematic implications. Mol. Phylogenet. Evol., 14: 165–179.

Tsigenopoulos C.S., Karakousis Y., Berrebi P. 1999: The North Mediterranean Barbus lineage: phylogenetic hypotheses and taxonomic implications based on allozyme data. J. Fish Biol., 54: 267–286.

Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Pintér K. 2002. Magyarország halai. Akadémiai Kiadó, Budapest. Kottelat, M. Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof,

Berlin, Germany.

Herpetofaună

Date generale ale speciei Triturus cristatus

Tabel 14 Date generale ale speciei Triturus cristatus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 814

Cod Natura 2000: 1166

Denumirea științifică

Triturus cristatus, Laurentus 1768

Denumirea populară

Română: triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă. Maghiară: tarajos gőte

Engleză: Great crested newt; Northern crested newt; Warty

newt

Descrierea speciei

Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată, care începe de la nivelul ochilor, se întrerupe deasupra bazei cozii și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar cu

marginea dreaptă.

Perioade critice

Reproducerea are loc în apă, de regulă, în martie. În funcție de

nivelul apei, tritonii pot rămâne în apă până în mai-iunie.

Cerințe de habitat

Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante

mari și adânci, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

bazine artificiale: locuri de adăpat, iazuri, piscine. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri și lacuri, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apă până în mai-iunie. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se cu nevertebrate, dar și cu larve de amfibieni și chiar cu triton de dimensiuni mici. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se

deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus

Tabel 15 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Triturus cristatus

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice

speciei

Specia nu a fost identificată în sit pe durata campaniilor de teren.

Statutul de prezență

(temporal)

Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Statutul de prezență

(spațial)

Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

Prezență incertă

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Perioada de colectare a

datelor din teren

septembrie 2017 și octombrie 2017

martie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Alte informații privind sursele de informații

Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest.

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din

România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.

Date generale ale speciei Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Notă: Toate speciile de tritoni din Europa au fost incluse inițial în genul Triturus. Studii mai recente au reclasificat o parte dintre aceste specii, de ex. vulgaris și montandoni într-un gen aparte, Lissotriton. Vasta majoritate a specialiștilor au adoptat noua clasificare a tritonilor. Legislația europeană și națională nu au adoptat noile clasificări taxonomice, păstrându-se utilizarea genului Triturus.

Tabel 16 Date generale ale speciei Triturus vulgaris ampelensis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

Denumirea științifică

Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951

Denumirea populară

Română: triton comun transilvănean; triton de Ampoi;

Engleză: Transylvanian smooth newt;

Descrierea speciei

În faza terestră, subspecia este dificil de distins de subspecia nominată Lissotriton vulgaris vulgaris. Are dimensiuni reduse, lungimea totală a adulților fiind de cca 70 mm. Masculii sunt

mai mari decât femelele. Corpul este zvelt și nu prezintă muchii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

dorso-laterale. Creasta dorsală a masculului în timpul perioadei de reproducere este în general scundă de 2-4mm, începe în regiunea occipitală și crește treptat în înălțime, are marginea dreaptă sau ușor valurită, festonată, este striată cu negru și galben. Marginea inferioară a crestei caudale dreaptă, nefestonată. Pe laturile spatelui, muchiile tegumentare sunt bine exprimate. La vârful cozii este un filament ascuțit cu margine tegumentară sau unul negru fără margine. Degetele picioarelor posterioare ale masculului în rut au palmura bine dezvoltată de ambele părți ale falangelor. Femelele au adesea

gușa și abdomenul nepătat.

Perioade critice

Intră în apă pentru reproducere la finalul iernii – începutul

primăverii, februarie-martie. Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai.

Cerințe de habitat

Este o specie generalistă, putând popula aproape orice tip de

habitat acvatic din zonele de deal și de munte, 300-1200 m altitudine.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Tabel 17 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus vulgaris ampelensis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Triturus vulgaris ampelensis

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Triturus vulgaris ampelensis este o subspecie endemică pentru

România, răspândit în interiorul arcului carpatic la altitudini cuprinse între 300-1200 m. Relativ greu de deosebit în faza

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

terestră față de subspecia nominată. Deosebirile sunt maxime la masculi în perioada de reproducere. Creasta dorsală este puțin mai înaltă (2-4 mm), dreaptă sau ușor vălurită și spre deosebire de T. v. vulgaris apare în în spatele ochilor (regiunea occipitală). Coada se termină cu un filament negru lung de câțiva mm. Poate fi confundat cu subspecia nominată, dar și cu Triturus

montandoni, având o zonă mare de intergradare cu cele 2 specii.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

izolată

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

rară

Perioada de colectare a

datelor din teren

septembrie și octombrie 2017

martie, aprilie, mai, iunie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Specia are o prezență rară în cadrul sitului, fiind identificată în 4

puncte de monitorizare.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Frost D.R. et al.,2006: The amphibian tree of life. Bulletin of the American Museum of Natural History Number 297:1-291. 2006 Garcı´a-Parı´s, M., A. Monton, and M.A. AlonsoZarazaga. 2004: Ape´ndice 1. Nomenclatura: lista de sino´nimos y combinaciones. In M. Garcı´a-Parı´s, A. Montori, and P. Herrero, Fauna Iberica, vol. 24. Amphibia. Lissamphibia: 589– 602. Madrid: Museo Nacional 268 BULLETIN AMERICAN MUSEUM OF NATURAL HISTORY NO. 297 de Ciencias

Naturales and Consejo Superior de Investigaciones Cientı´fica.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România.

Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest.

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din

România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.

Date generale ale speciei Bombina variegata

Tabel 18 Date generale ale speciei Bombina variegata

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 638

cod Natura 2000: 1193

Denumirea științifică

Bombina variegata, Linnaeus, 1758

Denumirea populară

Română: izvoraș cu burtă galbenă; buhai de baltă cu burtă galbenă.

Engleză: Yellow-bellied toad

Descrierea speciei

Adulții au de obicei, ceva mai puțin de 5 cm lungime. Este o broască mică, acvatică, cu corpul turtit și tegumentul rugos. Rugozitățile sunt grupate sau dispuse simetric. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Partea dorsală este cenușie, cafenie sau măslinie, cu negi terminați cu un vârf cornos, în formă de spin. Ventral este galbenă cu pete închise la culoare. Vârfurile degetelor sunt galbene. Masculul nu prezintă saci vocali. Masculii au, în perioada de reproducere, calozități pe partea internă a degetelor de la membrele anterioare, pe penultima falangă a degetelor membrelor posterioare și pe

antebrațe. Pupila are forma triunghiulară sau de inimă.

Perioade critice

Specia întră în apă la începutul lunii aprilie, perioada de

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

depunere a pontei fiind mai târzie decât la Bombina bombina, de obicei la începutul lunii mai apar primele ponte. Poate

depune până la 2-3 ponte pe an, din mai până în septembrie.

Cerințe de habitat

Specia preferă bazinele stătătoare mari sau mici, permanente sau temporare: lacuri, bălți, cursuri line de apă, băltoace, ochiuri de apă. Poate fi întâlnită și în ape curgătoare line, nu foarte mari, în care se poate reproduce. Suportă și habitatele antropizate: șanțuri, bazine artificiale. În afara perioadei de reproducere poate fi găsită și pe uscat. Se întâlnește de la 150 la 2000 de

metri altitudine. Iernează pe uscat, în fisuri sau sub pietre.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata

Tabel 19 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Bombina variegata

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specific

speciei

S-au identificat 14 puncte de prezență pentru Bombina variegata

în interiorul sitului.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a

datelor din teren

septembrie și octombrie 2017

martie – iulie 2018

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Distribuția specie (interpretare)

Specia are o distribuție largă în aria de studiu, fiind întâlnită în majoritatea bălților permanente sau temporare identificate în sit. Această specie a fost identificată în 21 de puncte de monitorizare din lungul pârâurilor, drumurilor și văilor de torent – care

favorizează existența bălților temporare.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114

Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I.

Editura Academiei R.P.R., Bucharest.

Mamifere

Date generale ale specie Ursus arctos

Tabel 20 Date generale ale specie Ursus arctos

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1568

Cod Natura 2000: 1354*

Denumirea științifică

Ursus arctos

Denumirea populară

Urs brun

Descrierea speciei

Ursul brun, este cel mai mare carnivor terestru. Corpul ursului este acoperit cu două tipuri de peri: unii mai lungi, spicul, şi un strat de bază, puful, format din peri deşi. Culoarea blănii este în general maro şi adesea este mai închisă sau chiar neagră pe spate. Vârful perilor

lungi poate fi gri deschis. Unii indivizi sunt complet maro, de

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

culoarea ciocolatei. Puii pot avea un guler alb care dispare după primul an de viaţă. Craniul urşilor este masiv, lung, fruntea bombată, cu bot proeminent şi muşchi faciali puternici, în special cei masticatori. Dentiţia prezintă modifcări specifice omnivorelor, având canini puternici şi molari postcarnasieri cu zone mari de contact. Urşii sunt plantigrazi, atingând pământul cu toata laba. Falangele se termină cu gheare lungi de 5-6 cm şi puternice la labele din faţă. Ghearele nu sunt retractile.

Animal solitar, relaţiile între indivizi, în special adulţi, se bazează pe evitarea reciprocă, cu excepţia perioadei de împerechere. Ursul poate fi activ atât ziua cât şi noaptea, în funcţie de condiţiile de mediu, abundenţa hranei şi activitatea umană. În cazul acestei specii se manifestă dispersia masculilor, iar suprafaţa teritoriului unui mascul este mult mai mare decât al unei femele. Teritoriile variază în funcţie de zonă, accesibilitatea hranei şi densitatea populaţiei, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană şi cu densităţi ridicate ale populaţiei de urs. Lungimea totală corp = 150 - 165 cm femelele, 170 – 200 cm

masculii; înălţime la umăr = 90 -150 cm; greutate medie = 100 -200 kg: 150 kg femelele, 250 kg masculii.

Ursul este un animal omnivor, îşi satisface până la 85% din necesarul de hrană cu materie vegetală. Datorită gradului ridicat de asimilare şi valorii nutritive ridicate, ursul preferă carnea obţinută prin prădare, din carcase etc. Datorită dietei ursul brun utilizează diferite tipuri de habitate naturale dar şi antropice, fiind un oportunist din perspectiva obţinerii hranei. Hrănirea în perioada de toamnă, este esenţială pentru supravieţuire, până la sfârşitul toamnei urşii acumulând un strat adipos suficient care să le permită să intre în

somnul de iarnă.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Este o specie poligamă. Împerechere are loc în perioada sfârşitul lunii mai - începutul lunii iulie. După fertilizare, embrionul se dezvoltă până la stadiul de blastocist, apoi dezvoltarea este sistată până la sfârşitul lunii noiembrie, când are loc implantarea şi începe dezvoltarea embrionului. Perioada efectivă de gestaţie este de 6-8 săptămâni, iar femela dă naştere la 1-4 pui. Puii se nasc în bârlog în perioada somnului de iarnă, în lunile ianuarie-februarie, la naştere având în jur de 0,5 kg. Puii părăsesc bârlogul în aprilie-mai, şi rămân cu femela până în al doilea an de viaţă. Femela reia ciclul reproductiv după ce puii devin independenţi, după circa 2 – 3 ani. Atinge maturitate sexuală la vârste ridicate, de 3 - 4 ani, astfel că datele din literatură indică faptul că femelele dau naştere primilor pui la 4-6 ani.

Somnul de iarnă. Durează 3-6 luni, în perioada noiembrie-martie. Longevitate. În mediul natural poate trăi peste 20 de ani: 25-30 de

ani, iar în captivitate până la 50 de ani.

Perioade critice

Puii pot să mai cadă pradă urșilor în cazul în care mama lor este tânără și nexperimentată, sau în perioadă când mama părăsește puii

Anul II de viață / mai-august.

Cerințe de habitat

Pădurile de amestec din zona de deal şi de munte, de întindere mare,

puţin deranjate de activitatea antropică, care oferă condiţii de adăpost, linişte şi hrană, acestea fiind indispensabile pentru supravieţuirea

decembrie - martie: deranjul bârloagelor în timpul somnului de iarnă,

martie-iunie: deranjul mamei în bârlog când sunt puii prea mici, aceasta părăsește bârlogul și puii mor,

mai - iunie: când puii părăsesc bârlogul, în zonele cu densități prea mari, există riscul ca puii să fie omorîți de masculi care vor să se împercheze.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt influenţate de resursa trofică existentă, uneori deplasându-se sute de kilometrii în căutarea unei resurse bogate de hrană.

Pentru a corespunde cerinţelor unui urs, un habitat trebuie să includă diferite tipuri de pădure, rolul esenţial revenind foioaselor care produc seminţe mari: fag, stejar. Prezenţa desişurilor este de asemenea importantă pentru adăpost şi hrănire. Este extrem de important ca ursul să aibă posibilitatea să se deplaseze în toate direcţiile, inclusiv în zone cu altitudine diferită. Liniştea şi adăpostul în habitat sunt extrem de importante pentru puii nou-născuţi pe timpul iernii în bârlog.

Bârlogul este amenajat în cavităţi naturale, arbori doborâţi, sub stânci, etc, în zone izolate.

Urşii se găsesc în zone împădurite cu densitate umană în general mică. În astfel de zone ei au supravieţuit persecuţiilor care, în majoritatea locurilor, au continuat până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Prezenţa urşilor în multe zone în vecinătatea oraşelor ca de exemplu în zona Braşovului, sugerează că prezenţa localităţilor, a drumurilor şi a oamenilor nu este letală pentru ei. Totuşi, o populaţie sănătoasă de urşi are nevoie de suprafeţe mari şi relativ lipsite de perturbări pentru a exista. Deplasările urşilor şi felul în care utilizează habitatul, precum şi reproducerea şi supravieţuirea lor sunt afectate puternic de disponibilitatea hranei. Mai mult decât atât, densitatea populaţiilor este asociată pozitiv cu prezenţa hranei. Zone cu o abundenţă de hrană preferată cum sunt fructele de pădure, fructele, jirul, coloniile de Hymenoptere (stupi), şi erbivorele, au o importanţă deosebită pentru ursul brun.

Supravieţuirea ursului brun în sălbăticie nu este determinată doar de

hrană. Hrana poate fi destul de abundentă în habitate deschise de

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

pajişti, păşuni, dar urşii preferă să se adăpostească în pădurile din apropiere în timpul zilei. În zonele unde urşii sunt vânaţi sau braconaţi şi au fost persecutaţi de om de-a lungul istoriei, protecţia oferită de pădure sau tufişuri este indispensabilă şi esenţială pentru supravieţuirea lor. Localizarea bârloagelor este adesea asociată cu zone izolate şi neperturbate de oameni. Orice perturbare în perioada de hibernare poate să-i determine pe urşi să-şi abandoneze

bârloagele.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Ursus arctos

Tabel 21 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Ursus arctos

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Ursus arctos

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

Informații specifice speciei

Specia este bine reprezentată în cuprinsul arie protejate, unde găsește cele trei condiții de bază pentru existență și anume: hrană, liniște și adăpost. Specia se reproduce în condiții bune în această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe și categorii de vârstă.

Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului, însă se pot observa unele zone punctuale unde habitatul este amenințat cu fragmentarea, datorită activităților antropice - infrastructură de transport rutieră și zone construite în interes recreeativ, dar la nivel de arie protejată, aceste zone nu au un impact semnificativ în fragmentarea habitatelor specifice. Cea mai reprezentativă zonă în acest sens o constituie DJ137

Porumbenii Mari-Dejuțiu.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

În urma studiilor de teren, din perioada de toamna-iarnă se constată că număr minim de indivizi de cca 20 urși, însă în urma estimărilor de primăvară s-a determinat numărul maxim de 28 indivizi.

La momentul actual pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic asupra speciei realizate de gestionarii fondurilor cinegetice, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic sunt: administrare de hrană complementară, asigurare hrană naturală prin culturi cinegetice și pază în vederea combaterii

braconajului.

Statutul de prezență (temporal)

rezident,

odihnă şi hrănire / pasaj, iernare,

reproducere

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

foarte rar (0-10%)

Perioada de colectare a

datelor din teren

trecerea I : octombrie - noiembrie 2017

trecerea II : martie - mai 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Din primele date colecate se constată că distribuția speciei este

relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind

sursele de informații

Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de

interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA.

Planul de managementa și acțiune al populație de urs din România http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate- 547850062c265.pdf.

Studiu MMAP: Studiu privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx şi Felis silvestris în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ și colaboratorii

Raport I.C.A.S. : ”Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de urs din Carpaţi”, Program NUCLEU - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică : Perioada 2012- 2013: O. IONESCU, G. IONESCU, JURJ R. POPA M. şi colaboratorii Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris ȋn contextul dezvoltării infrastructurii – Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică/ R.

JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA

Date generale ale specie Canis lupus

Tabel 22 Date generale ale specie Canis lupus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1367

Cod Natura 2000: 1352*

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Denumirea

științifică

Canis lupus

Denumirea populară

lup

Descrierea speciei

Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae, exceptând câteva rase de câini domestici. Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenuşiu, urechi relativ mici şi ridicate. Dentiţia este completă, având 42 de dinţi, premolarul 4 şi molarul 1 deosebit de bine dezvoltaţi, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada e relativ lungă şi stufoasă. Sunt animale digitigrade, calcă pe perniţele degetelor şi au unghii puternice neretractile.

Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulţi adulţi, puii perechii conducătoare şi supravieţuitorii puilor din anul precedent.

Date biometrice: Lungimea totală corp = 110 – 150 cm: 137 - 152

cm femelele, 127 – 164 cm masculii; greutate = 35 -60 kg: 18 - 55 kg femelele, 20 – 70 kg masculii.

Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul şi estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreţ, dar şi capră neagră şi alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, şi produce pagube şeptelului.

Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an, în general o singură pereche de adulţi, perechea alfa/haitic. Perechile de lupi se formează în perioada decembrie - februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulţi ani, dacă nici unul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie.

Perioada de gestaţie este de 9 săptămâni, după care femela fată 3-8

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

pui, orbi în primele 10-14 zile. Pentru fătare lupoaica îşi pregăteşte un culcuş bine adăpostit, în locuri greu accesibile, în crăpături de stânci, în găuri, în vizuini de viezure lărgite etc., care este amplasat întotdeauna în apropierea unei surse de apă. Puii sunt îngrijiţi aproape în exclusivitate de femelă în primele 3 săptămâni, urmând ca până la 45 de zile să fie hrăniţi cu hrana regurgitată de membrii familiei, şi ulterior cu carne adusă de aceştia. Dispersia puilor are loc la vârsta de 1 -3 ani, şi ating maturitatea sexuală în medie la vârsta de 2-3 ani.

Longevitate: Mortalitatea este ridicată în primul an de viaţă. În

mediul natural pot trăi 7-8 ani sau chiar 10 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.

Perioade critice

aprilie - iulie: perioada naștere și creștere a puilor

Cerințe de habitat

Ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra artică, la păduri, preerie şi zone aride. În ţara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal şi de munte, la 600-2300 m altitudine.

Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste teritorii au suprafeţe cuprinse între 10.000 şi 50.000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit şi străbat distanţe

impresionante pentru a-şi găsi perechea şi a se reproduce.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Canis lupus

Tabel 23 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Canis lupus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Canis lupus

Directiva Habitate 92/43/EEC:Anexa II, Anexa IV și Anexa V

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Informații specifice speciei

Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului.

În urma studiilor parțiale de teren, se constată că numărul minim de indivizi identificați pe suprafața sitului este de 6 lupi adulți. La momentul actul pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic, realizate de gestionarii fondurilor cinegetice asupra speciei, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic constau în

pază în vederea combaterii braconajului.

Statutul de prezență (temporal)

rezident,

odihnă şi hrănire / pasaj, iernare,

reproducere

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

foarte rar (0-10%)

Perioada de colectare a

datelor din teren

trecerea I : octombrie - noiembrie 2017

trecerea II : decembrie 2017 - aprilie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Conform primelor date analizate, distribuția speciei lup este

relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate în fondul

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

forestier. Ținând cont de etologia speciei și de locațiile de prezență identificate în zonele forestiere, se consideră că specia utilizează această zonă, mai ales în perioada când sunt stânele la munte și în timpul trecerii dintr-un bazinet în altul când își

verifică teritoriul.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O. IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA

Planul de managementa și acțiune al populație de lup din România, realizat de I.C.A.S. 2006

Studiu MMSC: Studiu privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx şi Felis silvestris în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ

Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris ȋn contextul dezvoltării infrastructurii – Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică/ R.

JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA

Date generale ale specie Lutra lutra

Tabel 24 Date generale ale specie Lutra lutra

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

Denumirea științifică

Lutra lutra

Denumirea populară

vidra

Descrierea speciei

Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap şi laturile corpului şi mai deschisă pe gât, piept şi abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile şi ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest.

Formula dentară este: I 3/3 C1/1 P4/3 M 1/2 = 36. Pe uscat, vidra se deplasează greoi, prin salturi. Cu toate acestea reuşeşte să străbată distanţe mari în căutare de ape cu mai mult peşte, putând trece dintr-un bazin hidrologic într-altul. Pentru a înota se foloseşte atât de membrele posterioare cât şi de coadă. Este animal nocturn şi de amurg, însă poate fi văzut şi ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafaţă. Animal solitar, cu excepţia perioadei de împerechere, teritorial. Uneori poate fi întâlnită în grupuri slab unite de până la 6 exemplare. Date biometrice. Lungimea cap + trunchi = 63 – 83 cm; L coadă

= 37-55 cm; înălţimea medie = 30 cm; greutate = 6 -15 kg. Reproducere. Împerecherea are loc la sfârşitul iernii - primăvara devreme, durata gestaţiei fiind de 60-63 zile. Femela

dă naştere la 2 - 3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 3

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 14 luni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viaţă: la vârsta de 1,5-2,5 ani.

Longevitate. În mediul natural poate trăi 15-18 ani, iar în

captivitate până la 23 ani.

Perioade critice

populației;

Cerințe de habitat

Ocupă malurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie de munte sau şes. Trăieşte şi în ape sălcii. Are nevoie de adăpost: pădure sau stuf. De regulă, nu îşi construieşte galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulţumeşte cu adâncituri naturale de sub ţărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care şi le adânceşte şi le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieşire sub nivelul apei şi un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. Cerintele pentru habitat sunt direct corelate cu cerintele pentru hrana, aceasta specie consumă, în principal, peşti şi raci. Dintre speciile de peşti, preferă păstrăvul, lipanul, crapul. În afară de acestea mai consumă broaşte, raţe sălbatice, lişiţe, rozătoare acvatice.

Cel mai important pericol care poate afecta existenţa vidrei îl reprezintă modificarea habitatului de către factorul antropic prin distrugerea habitatului, poluare, braconaj, afectarea liniştii.

Modificarea habitatului şi poluarea infl uenţează direct oferta

primăvara devreme: în perioada în care puii se nasc sunt vulnerabili, la fel și femele, care îi alăptează până la vârsta de 3 luni;

perioadele secetoase din timpul verii: dacă anumite cursuri de apă seacă sau au un debit redus;

iernile foarte reci: pot provoca pierderi semnificative în rândul

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

trofică a ecosistemului, resursa de hrană a vidrei fiind diminuată semnificativ.

Ameninţările amintite ar putea avea ca efect imediat afectarea sursei de hrană a vidrei prin împuţinarea sau dispariţia unor specii de peşti, amfibieni, reptile, melci etc. Prin regularizarea cursurilor de apă şi distrugerea vegetaţiei pot dispărea locurile de adăpost din maluri şi a locurilor pentru creşterea puilor. În plus, activitatea umană din zonă, concretizată prin activităţi mecanizate, ar duce la permanentizarea zgomotului în aria de interes, ceea ce ar afecta decisiv liniştea în habitat. În lipsa liniştii animalele sălbatice părăsesc locul de trai pentru căutarea unor zone neafectate de zgomote. În general, habitatul riveran poate fi transformat decisiv de om prin canalizări/ îndiguiri/ regularizări, tăierea vegetaţiei de luncă, înfiinţarea de microhidrocentrale şi baraje, drenarea zonelor mlăştinoase şi

fragmentarea habitatului.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra

Tabel 25 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Lutra lutra

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Informații specifice speciei

Specia este reprezentată în cuprinsul arie protejate, doar pe cursul râului Târnava Mare, unde găsește condiții bune pentru existență și dispune de hrană. Rezultatele parțiale ale datelor preluate din teren, au indicat faptul că există minim o familie de vidre pe suprafața sitului. Se impune menținerea numărului de

indivizi prin implementarea măsurilor de atenuare a impactului

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

câinilor de la stâne asupra populației de la nivelul sitului. De asemenea, este imperios necesar să se conserve habitatele cu apă dulce deoarece un însemnat procent din dieta vidrelor îl deţine peştele aproximativ 49-94% , in medie 70%, o condiţie esențială pentru specie fiind să găsească hrana şi zone liniştite pentru

repaus.

Statutul de prezență (temporal)

rezident,

odihnă şi hrănire, iernare,

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

foarte rar (0-10%)

Perioada de colectare a

datelor din teren

trecerea I : noiembrie 2017 – februarie 2018

trecerea II : martie 2018 - aprilie 2018, optim

Distribuția specie

(interpretare)

Specia este distribuită pe cursul râului Târnava Mare și afluentul

Valea Tăietura.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Botnariuc N., Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Academia Română şi Muzeul de Istorie Naturală

„Grigore Antipa”, Bucureşti, 180 p.

Danila G., 2014, Evaluarea şi conservarea efectivelor de vidră Lutra lutra L: un studiu de caz în aria naturală protejată ”Moldova superioară”, Bucovina Forestieră 14: 185-194.

Georgescu M., 1994. The situation and status of the otter in

Rumania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg.

Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura Silvică, Bucuresti

Ionescu O., Ionescu G., 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in Romania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg.

Kranz A., Toman A., Knollseisen M., Prasek V., 1998. Fish ponds in central europe - a rich but risky habitat for otter. In: Dulfer, R., Conroy, J., Nel, J., Gutleb, A.C., Otter conservation – an example for a sustainable use of wetlands. Proceedings VIIth International Otter Colloquium, Trebon, Czech Republic. IUCN Otter Specialist Group Bulletin Volume 19A, Special Issue, 396 p.

HELCOM, Red List Marine Mammal Expert Group 2013. Web: http://helcom.fi /Documents/Ministerial2013/Mammals.pdf.

Macdonald S.M., Mason C.F., 1994. Status and conservation needs of the otter Lutra lutra in the Western Palearctic. Nature Environment, Strasbourg, 57 p.

Murariu D., Munteanu D. Fauna României, 2005, Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 – Carnivora. Editura Academiei Române, București

Raport proiect "Elaborarea seturilor de măsuri de management,

la nivel naţional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra şi

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Mustela lutreola" 2012-2015, Beneficiar proiect: Fundatia Carpati

Raport proiect „Servicii pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor comunitare de mamifere din România”, 2012-2015, Beneficiar proiect: Asocierea formată din Fundaţia Carpaţi, Universitatea Transilvania Braşov – Facultatea de

Silvicultură şi Exploatări Forestiere şi S.C. Natural Net S.R.L.

Date generale ale speciei Barbastella barbastellus

Tabel 26 Date generale ale speciei Barbastella barbastellus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1363

Cod Natura 2000: 1308

Denumirea științifică

Barbastella barbastellus

Denumirea populară

liliacul cârn, liliacul cu bot lat

Descrierea speciei

Urechile sunt mai scurte de 20 mm, cu 5-6 pliuri orizontale. Urechile nu sunt pliate când se odihnește. Blana pe partea dorsal este negricioasă, mai deschisă la vârfuri. Lungimea

antebrațului măsoară 36.5 – 44 mm.

Perioade critice

Statutul speciei este legat de practicile aplicate în silvicultură și de declinul arborilor bătrâni: o colonie poate să folosească 30 de copaci bătrâni, cu scorburi, în timpul unei veri. Se adăposteşte sub scoarţa fagilor sau stejarilor uscaţi. Din această

cauză își schimbă frecvent adăpostul.

Cerințe de habitat

Preferă pădurile bătrâne, neamenajate. Deoarece B. barbastellus vânează mai ales deasupra coronamentului, foloseşte o varietate de alte habitate, inlcusiv zonele ripariene,

pajiştile, tufişurile şi liziera pădurilor. În pădurile de fag din

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Anglia, folosite de această specie, este importantă eterogenitatea structurală a pădurii, care oferă locuri pentru adăpost şi prezintă o acoperire ridicată. În adăposturile de vară, liliacul cârn se asociază cu Myotis brandtii, Myotis mystacinus, Myotis nattereri și Plecotus auritus. B. barbastellus este specie de pădure, iar densitatea relativă a speciei este dependentă pozitiv de mărimea pădurii. Acest lucru confirmă și relația speciei strânsă cu habitatele forestiere.

În Germania nu s-a observat o anumită preferință pentru un anumit tip de pădure. Tot aici, liliacul cârn a fost observat vânând deasupra apei, într-o manieră asemănătoare cu Myotis daubentonii. Formează colonii de vară de 10-15 exemplare în scorburile copacilor.

Adăposturile de iarnă sunt reprezentate de adăposturi subterane, însă majoritatea populațiilor e posibil să hiberneze în fisurile copacilor și ale caselor vechi. Distanța între adăpostul de vară și cel de iarnă este de maxim 20 km, este o

specie sedentară.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbastella barbastellus

Tabel 27 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbastella barbastellus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Barbastella barbastellus

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Informații specifice

speciei

Nu este cazul.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

comună

Perioada de colectare a

datelor din teren

Septembrie – octombrie 2017

Martie – iulie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 52 puncte

de monitorizare.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

10.

Alte informații privind sursele de informații

Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150.

Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci – Chiroptera- din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p.

Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.

Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237.

Boye P. Dietz M., 2005. Development of good practice

guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Botnariuc N. Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naţ. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucureşti, 260 p.

Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv şi educativ. Institutul de Speologie

„Emil Racoviţă”, Bucureşti, 521 p.

Dietz C. Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis – Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed.

J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207.

Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p.

Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.

Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of

Experimental Biology 203, 2641-2656.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Pocora I. E., Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p.

Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii (Kuhl, 1819): structure and variation Chiroptera: Vepertilionidae. J. Zool. Lond. 249, 467- 481.

Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103.

Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.

Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.

Schober W. Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p.

Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400.

PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău”

www.batlife.ro, 2013, 202 p.

Date generale ale speciei Myotis blythii

Tabel 28 Date generale ale speciei Myotis blythii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1475

Cod Natura 2000: 1307

Denumirea științifică

Myotis blythii , Tomes, 1857

Denumirea populară

liliacul comun mic, liliac mic cu bot acutit, liliac mic cu urechi

de șoarece

Descrierea speciei

Liliac de talie mare, are lungimea antebraţului între 55.0-67.8

mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm şi lungi 24.4-

27.8 mm. Tragusul este lat la bază şi prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf.

Perioade critice

În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peşteri, mine, pivniţe, exemplare solitare se găsesc şi în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de

maternitate sunt vulnerabile la deranj.

Cerințe de habitat

importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade. M. blythiivânează în păduri: 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.

Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km

distanță de adăpost.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis blythii

Tabel 29 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis blythii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Myotis blythii

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Informații specifice speciei

Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis myotis. Identificarea la nivel de specie se

face doar morfologic.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

Rară

Perioada de colectare a

datelor din teren

Septembrie – octombrie 2017

Martie – iulie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de

puncte de monitorizare

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150.

APLR (Asociația pentru Protecția Liliecilor din România), 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p.

Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.

Boye P. Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.

Botnariuc N. Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naţ. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucureşti, 260 p.

Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv şi educativ. Institutul de Speologie

„Emil Racoviţă”, Bucureşti, 521 p.

Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207.

Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.

Pocora I. E., Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p.

Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii: structure and variation . J. Zool. Lond. 249, 467-481.

Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103.

Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a

Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.

Schober W. Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p.

Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400.

PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor

de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p.

Date generale ale speciei Myotis myotis

Tabel 30 Date generale ale speciei Myotis myotis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Denumirea științifică

Myotis myotis

Denumirea populară

liliacul comun mare, liliac mare cu bot acutit, liliac mare cu

urechi de soarece

Descrierea speciei

Liliac de talie mare, are lungimea antebraţului între 55.0-67.8

mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm şi lungi: 24.4-

27.8 mm. Tragusul este lat la bază şi prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf.

Perioade critice

În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peşteri, mine, pivniţe, exemplare solitare se găsesc

şi în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de

maternitate sunt vulnerabile la deranj.

Cerințe de habitat

Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția Myotis blythii vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioadă. M. Blythii vânează în păduri 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.

Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km

distanță de adăpost.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis

Tabel 31 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Myotis myotis

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Informații specifice speciei

Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis blythii. Identificarea la nivel de specie se

face doar morfologic.

Statutul de prezență

(temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență

(management)

nativă

Abundență

Rară

Perioada de colectare a

datelor din teren

Septembrie – octombrie 2017

Martie – iulie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de

puncte de monitorizare

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150.

Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p.

Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.

237.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Boye P. Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.

Botnariuc N. Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naţ. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucureşti, 260 p.

Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv şi educativ. Institutul de Speologie

„Emil Racoviţă”, Bucureşti, 521 p.

J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207.

Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.

species of echolocating bat by discriminant function analysis and

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656.

Pocora I. E., Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p.

Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii: structure and variation. J. Zool. Lond. 249, 467-481.

Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103.

Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.

Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.

Schober W. Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p.

Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400.

PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor

de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p.

Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros

Tabel 32 Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1545

Cod Natura 2000: 1324

Denumirea științifică

Rhinolphus hipposideros

Denumirea populară

liliac mic cu potcoavă

Descrierea speciei

Cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă, LA<43 mm, în general, 36-41mm. Văzută din profil partea inferioară a şeii este clar mai lungă decât proeminenţa superioară, terminându-se într-un vârf ascuţit – foto 1. Blana este moale şi rară, de culoare gri pe partea dorsal, în cazul exemplarelor juvenile, şi maronie, în

cazul adulţilor.

Perioade critice

Liliacul mic cu potcoavă este vulnerabil în perioada hibernării noiembrie - martie și în perioada formării coloniilor de maternitate mai – iulie. Hibernează în primul rând, în adăposturi subterane. Trebuie să existe adăposturi de hibernare subterane: peșteri sau galerii de mine, în apropiere de adăposturile de maternitate, la o distanță de 5 - 30 de km. Vara se adăposteşte în peşteri, mine părăsite sau clădiri. De regulă, liliacul mic cu potcoavă formează colonii de naștere sau de vară

în podurile clădirilor.

Cerințe de habitat

Pădurile sunt habitatele cheie de hrănire, pentru Rhinolophus hipposideros. Acest lucru a fost confirmat de studiile pe bază de radio-tracking şi arată că liliecii mici cu potcoavă, aproape exclusiv, vânează în diferite tipuri de păduri. Pădurile de foioase reprezintă habitatul esenţial, care oferă loc de hrănire acestei specii. Vânează deasupra păşunilor, la marginea

pădurii, în interiorul pădurii, în zone umede, în livezi, de-a

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

lungul gardurilor vii, deasupra tufărişurilor. Îşi foloseşte majoritatea timpului zburând aproape de vegetaţie. Habitatul de hrănire este puternic influenţat de prezenţa cursurilor de apă. Mărimea coloniei creşte funcţie de proporţia pădurilor din jur: arii mici suportă doar colonii mici de maternitate, în timp ce coloniile mari sunt localizate în imediata vecinătate a unor arii întinse de păduri. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincţia speciei. R. hipposideros evită să treacă peste habitatele deschise, spre locul de hrănire. Dacă peticul de pădure nu este prea aproape, atunci în vecinătatea imediată a coloniei trebuie să existe un şirag de pomi sau de tufişuri, până la zona de hrănire.

Locul de hrănire, în jurul adăpostului, se găseşte la distanţa de 0,5 până la 2,5 km; Bontadina et al., 2001, a demonstrat acest lucru pentru 50% din liliecii urmăriţi cu ajutorul emiţătorului. Centrul ariei de hrănire se află la 600 m în jurul coloniei de

naştere -Ţara Galilor.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhinolphus hipposideros

Tabel 33. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhinolphus hipposideros

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Rhinolphus hipposideros

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Informații specifice

speciei

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Statutul de prezență

(temporal)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Statutul de prezență

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

(spațial)

Statutul de prezență

(management)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Abundență

Prezență incertă

Perioada de colectare a

datelor din teren

Septembrie 2017 – octombrie 2017

Martie – iulie 2018

Distribuția specie

(interpretare)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Distribuția speciei

(harta distribuției)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Alte informații privind

sursele de informații

3.4 Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

Nevertebrate

Specii de nevertebrate listate în Anexa II a Directivei Habitate, identificate în timpul activităților de inventariere: Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion.

Tabel 34 Date generale ale speciei Cucujus cinnaberinus

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 106

Cod Natura 2000: 1086

Denumirea științifică

Cucujus cinnaberinus

Denumirea populară

Observații

Tabel 35 Date generale ale speciei Helix pomatia

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 106

Cod Natura 2000: 1026

Denumirea științifică

Helix pomatia

Denumirea populară

Melcul de pământ

Observații

Tabel 36 Date generale ale speciei Bolbelasmus unicornis

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 106

Cod Natura 2000: 4011

Denumirea științifică

Bolbelasmus unicornis

Denumirea populară

Cărăbușul cu corn

Observații

Tabel 37 Date generale ale speciei Carabus variolosus

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 1787

Cod Natura 2000: 4014

Denumirea științifică

Carabus variolosus

Denumirea populară

cărăbuș

Observații

Tabel 38 Date generale ale speciei Pholidoptera transsylvanica

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis

Cod Natura 2000: 4054

Denumirea științifică

Pholidoptera transsylvanica

Denumirea populară

Cosașul transilvan

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Observații

Tabel 39 Date generale ale speciei Lycaena dispar

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 223

Cod Natura 2000: 1060

Denumirea științifică

Lycaena dispar

Denumirea populară

Fluturaș de foc

Observații

Tabel 40 Date generale ale speciei Maculinea arion

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis

Cod Natura 2000: 1058

Denumirea științifică

Maculinea arion

Denumirea populară

Observații

Ihtiofaună

Romanogobio (Gobio) kessleri: Ordonanța 57/2007 – Anexa 3

Tabel 41 Date generale ale speciei Romanogobio (Gobio) kessleri

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 128851

Cod Natura 2000: 2511

Denumirea științifică

Romanogobio (Gobio) kessleri

Denumirea populară

Porcușorul de nisip, petroc

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Observații

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: aproximativ 275 de indivizi. Porțiunea râului Târnava Mare din

sit este limita superioară a răspândirii speciei țintă.

Mamifere

Speciile Lynx lynx - râs și Castor fiber – castor - nu au fost înregistrate în formularul standard, dar au fost identificate în teren cu ocazia lucrărilor de inventariere a speciilor de mamifere de interes comunitar.

Lynx lynx: Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

Castor fiber: Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

Tabel 42 Date generale ale speciei Lynx lynx

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 1438

Cod Natura 2000: 1361

Denumirea științifică

Lynx lynx

Denumirea populară

râs

Observații

Tabel 43 Date generale ale speciei Castor fiber

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 1377

Cod Natura 2000: 1337

Denumirea științifică

Castor fiber

Denumirea populară

castor

Observații

Chiroptere

În perioada observațiilor s-au mai identificat în situl ROSCI0357 Porumbeni următoarele specii prevăzute în Anexa II a Directivei Habitate: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii

Tabel 44 Date generale ale speciei Myotis bechsteinii

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 14123

Cod Natura 2000: 1323

Denumirea științifică

Myotis bechsteinii

Denumirea populară

Liliac cu urechi mari

Observații

Tabel 45 Date generale ale speciei Myotis emarginatus

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 14129

Cod Natura 2000: 1321

Denumirea științifică

Myotis emarginatus

Denumirea populară

Liliac cărămiziu

Observații

Tabel 46 Date generale ale speciei Miniopterus schreibersii

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 1452

Cod Natura 2000: 1310

Denumirea științifică

Miniopterus schreibersii

Denumirea populară

Liliac cu aripi lungi

Observații

INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE

Comunităţile locale şi factorii interesaţi

Comunităţile locale

Tabel 47 Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate

Județ

UAT

Procent din

UAT

Procent din ANP

Harghita

Simoneşti

13.96

22.84

Harghita

Felicieni

4.04

4.36

Harghita

Cristuru Secuiesc

14.45

11.06

Harghita

Mugeni

19.65

18.25

Harghita

Porumbeni

48.40

27.09

Harghita

Dârjiu

3.77

5.96

Mureş

Vânători

15.60

9.35

Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale

Tabel 48 Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr. crt

Județ

Localitate

Sexe

An de referință 2011

An de analizat 2017

Număr total

Prezență

estimată în sit

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Total

10854

10801

Masculin

5285

5252

Feminin

5569

5549

HARGHITA

DÎRJIU

Total

1085

1055

Masculin

527

513

Feminin

558

542

HARGHITA

FELICENI

Total

3195

3401

Masculin

1568

1675

Nr. crt

Județ

Localitate

Sexe

An de referință 2011

An de analizat 2017

Număr total

Prezență

estimată în sit

Feminin

1627

1726

HARGHITA

MUGENI

Total

3582

3660

Masculin

1765

1825

Feminin

1817

1853

HARGHITA

PORUMBENI

Total

1816

1894

Masculin

920

942

Feminin

896

952

HARGHITA

SIMONEȘTI

Total

3962

3915

Masculin

2005

1997

Feminin

1957

1918

MUREȘ

VÂNĂTORI

Total

4165

4436

Masculin

2076

2224

Feminin

2089

2212

Tabel 49 Natalitate: născuţi vii per localitate pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

crt

Județ

Localitate

An de referință

2011

An de analizat

2017

HARGHITA

CRISTURU

SECUIESC

HARGHITA

DÎRJIU

HARGHITA

FELICENI

HARGHITA

MUGENI

HARGHITA

PORUMBENI

HARGHITA

SIMONEȘTI

MUREȘ

VÂNĂTORI

Tabel 50 Migraţie: Stabiliri de reşedinţă în localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

crt

Județ

Localitate

An de referință

(2011)

An de analizat

(2017)

HARGHITA

CRISTURU

SECUIESC

210

HARGHITA

DÎRJIU

HARGHITA

FELICENI

HARGHITA

MUGENI

HARGHITA

PORUMBENI

HARGHITA

SIMONEȘTI

MUREȘ

VÂNĂTORI

Utilităţi publice

Tabel 51 Utilităţi publice din anul 2017, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Canalizare

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Stație de epurare

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Încălzire cu

lemne

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Încălzire cu gaze

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Colectare

deșeuri

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Comunicații –

telefonie fixă

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Comunicații –

telefonie mobilă

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

HARGHITA

DÎRJIU

Canalizare

HARGHITA

DÎRJIU

Stație de epurare

HARGHITA

DÎRJIU

Încălzire cu

lemne

HARGHITA

DÎRJIU

Încălzire cu gaze

HARGHITA

DÎRJIU

Colectare

deșeuri

HARGHITA

DÎRJIU

Comunicații –

telefonie fixă

HARGHITA

DÎRJIU

Comunicații –

telefonie mobilă

HARGHITA

DÎRJIU

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

HARGHITA

FELICENI

Canalizare

HARGHITA

FELICENI

Stație de epurare

HARGHITA

FELICENI

Încălzire cu

lemne

HARGHITA

FELICENI

Încălzire cu gaze

HARGHITA

FELICENI

Colectare

deșeuri

HARGHITA

FELICENI

Comunicații –

telefonie fixă

HARGHITA

FELICENI

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Comunicații –

telefonie mobilă

HARGHITA

FELICENI

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

HARGHITA

MUGENI

Canalizare

HARGHITA

MUGENI

Stație de epurare

HARGHITA

MUGENI

NU (URMEAZA)

Încălzire cu

lemne

HARGHITA

MUGENI

Încălzire cu gaze

HARGHITA

MUGENI

Colectare

deșeuri

HARGHITA

MUGENI

Comunicații –

telefonie fixă

HARGHITA

MUGENI

Comunicații –

telefonie mobilă

HARGHITA

MUGENI

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

HARGHITA

PORUMBENI

Canalizare

HARGHITA

PORUMBENI

Stație de epurare

HARGHITA

PORUMBENI

Încălzire cu

lemne

HARGHITA

PORUMBENI

Încălzire cu gaze

HARGHITA

PORUMBENI

Colectare

deșeuri

HARGHITA

PORUMBENI

Comunicații –

telefonie fixă

HARGHITA

PORUMBENI

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Comunicații –

telefonie mobilă

HARGHITA

PORUMBENI

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

HARGHITA

SIMONEȘTI

Canalizare

HARGHITA

SIMONEȘTI

Stație de epurare

HARGHITA

SIMONEȘTI

Încălzire cu

lemne

HARGHITA

SIMONEȘTI

Încălzire cu gaze

HARGHITA

SIMONEȘTI

Colectare

deșeuri

HARGHITA

SIMONEȘTI

Comunicații –

telefonie fixă

HARGHITA

SIMONEȘTI

Comunicații –

telefonie mobilă

HARGHITA

SIMONEȘTI

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

MUREȘ

VÎNĂTORI

Canalizare

MUREȘ

VÎNĂTORI

Stație de epurare

MUREȘ

VÎNĂTORI

Încălzire cu

lemne

MUREȘ

VÎNĂTORI

Încălzire cu gaze

MUREȘ

VÎNĂTORI

Colectare

deșeuri

MUREȘ

VÎNĂTORI

Comunicații –

telefonie fixă

MUREȘ

VÎNĂTORI

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Comunicații –

telefonie mobilă

MUREȘ

VÎNĂTORI

Efective de animale

Tabel 52 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judeţe şi localităţi, referitor la un anul 2017 pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele

categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea

de proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Bovine

HARGHITA

CRISTURU

SECUIESC

654

Porcine

HARGHITA

CRISTURU

SECUIESC

2000

Ovine

HARGHITA

CRISTURU

SECUIESC

2444

Păsări

HARGHITA

CRISTURU

SECUIESC

15999

Principalele categorii de

animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de

proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Bovine

HARGHITA

DÎRJIU

670

Porcine

HARGHITA

DÎRJIU

820

Ovine

HARGHITA

DÎRJIU

2440

Păsări

HARGHITA

DÎRJIU

7200

Principalele

categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea

de proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Principalele

categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea

de proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Bovine

HARGHITA

FELICENI

1460

Porcine

HARGHITA

FELICENI

1510

Ovine

HARGHITA

FELICENI

2630

Păsări

HARGHITA

FELICENI

13050

Principalele categorii de

animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de

proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Bovine

HARGHITA

MUGENI

2010

Porcine

HARGHITA

MUGENI

2310

Ovine

HARGHITA

MUGENI

5705

Păsări

HARGHITA

MUGENI

14000

Principalele categorii de

animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de

proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Bovine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există

informaţii

Porcine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există

informaţii

Ovine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există

informaţii

Păsări

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există

informaţii

Principalele categorii de

animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de

proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Bovine

HARGHITA

SIMONEȘTI

1538

Porcine

HARGHITA

SIMONEȘTI

1074

Principalele

categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea

de proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Ovine

HARGHITA

SIMONEȘTI

3799

Păsări

HARGHITA

SIMONEȘTI

15600

Principalele

categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea

de proveniență

Permanente

Aduse din

altă localitate

Bovine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există

informaţii

Porcine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există

informaţii

Ovine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există

informaţii

Păsări

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există

informaţii

Date privind activităţile economice

Tabel 53 Distribuţia tuturor formelor de organizare pentru desfăşurare a activităţilor economice (SRL, SA, asociaţii familiale, asociaţii producători) active la nivel local funcţie pe domenii de activitate, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ

Localitate

Nr. Societăți comerciale

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

301

HARGHITA

DÎRJIU

HARGHITA

FELICENI

HARGHITA

MUGENI

HARGHITA

PORUMBENI

HARGHITA

SIMONEȘTI

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nr.

Instituții,

Natura relației

Aspecte pozitive

Acţiuni posibile care să

Crt.

organizații,

dintre părțile

și oportunități

se adreseze intereselor

grupuri de

interesate și aria

de cooperare și

factorului interesat

interese pe

protejată

colaborare

categorii stabilite

pe baza rolului

și/sau a interesului

in ariile naturale

protejate

Guvern şi entităţi subordonate acestuia

Ministerul

Responsabil pentru

Conform

Elaborarea planurilor de

Mediului, Apelor și

administrarea ariilor

legislației actuale

management și

Pădurilor

naturale protejate de

are obligația de

consultarea publicului

interes național și

administrare a

reprezintă aspecte

comunitar și

ariilor naturale

esențiale pentru

internațional

protejate

gestionarea eficientă a

ariilor naturale protejate

Agenția Nationala

Responsabilă cu

Conform

Elaborarea planurilor de

pentru Arii

asigurarea unui

legislației actuale

management și

Naturale Protejate

management

are obligația de

consultarea publicului

adecvat si eficient al

administrare a

reprezintă aspecte

ariilor naturale

esențiale pentru

protejate

gestionarea eficientă a

ariilor naturale protejate

Factorii interesaţi Tabel 54 Factorii interesați

Nr.

Instituții,

Natura relației

Aspecte pozitive

Acţiuni posibile care să

Crt.

organizații,

dintre părțile

și oportunități

se adreseze intereselor

grupuri de

interesate și aria

de cooperare și

factorului interesat

interese pe

protejată

colaborare

categorii stabilite

pe baza rolului

și/sau a interesului

in ariile naturale

protejate

Ministerul

Posibila impunere a

Utilizarea

Promovarea

Agriculturii și

unor restricții de

eficientă

posibilităților de

Dezvoltării Rurale

exploatare pe

resurselor

utilizare durabilă a

terenuri agricole ca

naturale

și

resurselor naturale și a

urmare a includerii

tendința

mărcilor locale

acestora în Rețeaua

europeană

Natura 2000

promovare

produselor

ecologice

Ministerul

Posibile restricții

Ariile naturale

Promovarea

Dezvoltării

pentru crearea

protejate includ în

posibilitatilor de

Regionale și

infrastructurii de

general peisaje

exploatare a

Administrației

turism și pentru

spectaculoase și

potențialului turistic și a

Publice

utilizarea anumitor

obiective naturale

mărcilor locale

resurse naturale în

care reprezintă

ariile naturale

puncte de atracție

protejate

pentru turiști

Agenţia Națională

Responsabilă pentru

Cei mai ridicați

Îmbunătăţirea

pentru Protecția

conservarea

indici de

activitatilor specifice

Mediului

biodiversității

biodiversitate se

conservării

întâlnesc în arii

biodiversității printr-un

Nr.

Instituții,

Natura relației

Aspecte pozitive

Acţiuni posibile care să

Crt.

organizații,

dintre părțile

și oportunități

se adreseze intereselor

grupuri de

interesate și aria

de cooperare și

factorului interesat

interese pe

protejată

colaborare

categorii stabilite

pe baza rolului

și/sau a interesului

in ariile naturale

protejate

naturale protejate

management responsabil

astfel ca, prin

al ariilor naturale

administrarea

protejate

eficienta a

acestora se

realizeaza implicit

și conservarea

biodiversității

Autorităţi regionale, locale şi entităţi subordonate

Consiliile Judeţene

Crearea

Dezvoltarea

Consultarea publicului

Harghita si Mureş

infrastructurii – de

socio-economica

posibil afectat de

transport, turisitica

fara efecte

instituirea regimului de

etc – poate fi

negative asupra

protecție.

afectată de regimul

capitalului natural

de protecție

Consiliile locale

Crearea

Dezvoltarea

Consultarea publicului

Cristuru Secuiesc,

infrastructurii – de

socio-economică

posibil afectat de

Mugeni, Simoneşti,

transport, turisitică,

fără efecte

instituirea regimului de

Porumbeni, Dârjiu,

de gestionare a

negative asupra

protecție.

Feliceni, Vînători

deșeurilor etc –

capitalului natural

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

poate fi afectată de

regimul de protecție

Agenţia pentru

Responsabilă pentru

Informarea

Îmbunătăţirea

Protecția Mediului

elaborarea actelor de

comunitatilor

activităților specifice

Harghita şi Mureş

reglementare a

locale asupra

conservării

activităților propuse

statului de

biodiversității printr-un

în arii naturale

protecție.

management responsabil

protejate și în

Cei mai ridicați

al ariilor naturale

vecinatatea acestora.

indici de

protejate

Responsabilă pentru

biodiversitate se

conservarea

întâlnesc în arii

biodiversității

naturale protejate

astfel că, prin

administrarea

eficientă a

acestora se

realizează implicit

și conservarea

biodiversității

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Garda Națională de

Autoritate

Autoritatea are

Constată faptele ce

Mediu Harghita şi

responsabilă cu

printre atribuții și

constituie contraventii și

Mureş

controlul aplicării

controlul modului

aplica sanctiunile

prevederilor

de respectare a

contraventionale in

planului de

legislatiei de

domeniul protectiei

management.

mediu privind

mediului pentru

ariile naturale

încălcarea prevederilor

protejate,

planului de management

conservarea

sau ale regulamentului.

habitatelor

naturale, a florei,

faunei salbatice și

acvaculturii.

Garda

Forestieră

Posibila impunere a

Utilizarea

Promovarea

Brașov

unor restricții de

raționala

posibilitățiilor

exploatare a

resurselor

utilizare durabilă

fondului forestier și

forestiere

resurselor forestiere

cinegetic ca urmare

a includerii acestora

în Rețeaua Natura

2000

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Direcția Agricolă

Posibila impunere a unor restrictii de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resureslor naturale și tendința europeană de

promovare a produselor

ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Instituţii academice

Activitatea de

Aceste instituții

Specialiștii acestor

cercetare practică în

dețin specialiști

instituții dețin un rol

domeniul

valoroși în

determinant în realizarea

conservarea

domeniul

studiilor științifice în

biodiversității se

protecției

ariile naturale protejate.

desfășoară în mare

mediului, direct

În urma derulării

măsură în ariile

interesați de

proiectului, se dorește

naturale protejate.

promovarea și

conștientizarea

De asemenea,

administrarea

reprezentanților acestor

activitățile didactice

eficientă a ariilor

instituții asupra

din domeniul arii

naturale protejate.

importanței Rețelei

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

naturale protejate implică și practică în astfel de zone.

Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor

naturale protejate.

Organizaţii non-guvernamentale

Protecţia mediului

Creșterea capacității

Sunt principalele

Sunt potențiali parteneri

de administrare a

organizații

ai custodelui în

ariilor naturale

implicate pana în

implementarea unor

protejate în cadrul

prezent în

măsuri din planul de

organizațiilor

gestionarea ariilor

management.

nonguvernamentale

naturale protejate

care activeaza în

prin preluarea în

domeniul protecției

custodie dar,

mediului

planurile de

management

întocmite până în

prezent au

deficiențe majore

astfel că nu au fost

aprobate de către

instituțiile

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

abilitate în

sens.

acest

Dezvoltare umană,

Susținerea

Dezvoltarea

Promovarea

cultură și drepturi

dezvoltării sociale,

socială,

posibilităților de

economice și

economică

și

integrare a dezvoltării

culturale poate

culturală

fără

umane și culturale cu

interacționa cu

efecte negative

gestionarea rațională a

regimul de protecție.

asupra capitalului

resurselor naturale

natural.

Promovarea

aspectelor

culturale integrate

în contextul

gestionării

raționale ariilor

naturale protejate

Utilizatori

Posibila impunere a

Utilizarea

Promovarea

resurselor

naturale

unor restricții de

rationala

posibilităților de

de ex. asociaţii de

exploatare a

resureslor

utilizare durabilă a

vânătoare-pescuit

fondului cinegetic și

naturale

și

resurselor naturale și a

piscicol ca urmare a

promovarea

mărcilor locale

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

includerii acestora

în Reteaua Natura 2000

produselor ecologice

Sectorul privat

Asociaţii ale fermierilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de

promovare a

produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Membrii comunităților locale

Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de

promovare a

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

produselor

ecologice

Proprietari și

utilizatori ai terenurilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de

promovare a

produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Camera de comerţ

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de

activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a

mărcilor locale

Grupuri din

sectorul de industrie

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de

activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a

mărcilor locale

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale

protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Afaceri individuale şi antreprenori

Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale, a

produselor și

mărcilor locale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

În procesul de elaborare al planului de management a fost efectuat un studiu de analiză a actorilor sociali din ROSCI0357 Porumbeni. În vederea identificarii actorilor sociali și a opiniilor acestora față de sit, s-a folosit parte din metodologia utilizată la nivel European în alte asemenea cazuri: Austria, Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Spania. Studiul se bazează ca metodă principală de colectare a datelor pe interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective

identificarea actorilor sociali

formularea viziunii de mangement a acestor actori sociali

identificarea nevoilor față de sit.

În cele ce urmează este redat rezultatul analizei actorilor sociali.

Tabel 55 Analiza actorilor sociali

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu

ceilalți actori sociali

1. Primării

Nu știu de existența lui

Cadastru/ titluri de proprietate; atacuri animale

sălbatice

2. Asociaţia Judeţeană a

Vânătorilor şi Păescarilor

Sportivi

Fondul de vânătoare care îi aduce venit

Neacordarea cotei de vânat, înmulțirea urșilor

“ceea ce vedem să aiba și copiii noștri”

Autorități centrale, Organizaţii non- guvernamentale

de mediu

3. Crescător

animale 1

Atacul animalelor sălbatice: turme, gradina, pomi,

pășune

“să se împuște toate animalele, să putem crește turmele”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu, vânători

4. Crescător

animale 2

Lemne de foc

Atacul animalelor sălbatice, neacordarea

cotei

“pădurea fără animale sabatice nu este pădure; trebuie făcută

selecție”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu

5. Proprietar

padure 1

Lemne de foc; exploatare lemnoasă

Atacul animalelor salbatice, limitarea accesului la

lemne

“oamenii să aibă mai mult acces la pădure”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu, vânători, ocol silvic

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu

ceilalți actori sociali

6. Proprietar

padure 2

Lemne de foc, exploatare lemnoasă

Atacul animalelor sălbatice, limitarea accesului la lemne, lipsa compensațiilor pentru animalele sălbatice care trăiesc in

pădurea lui

“cine nu are proprietate, să nu aibă acces in pădure si să se construiască gard care să țină în pădure toate animalele”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu, vânători, autorități - lipsa compensațiilor

7. Ocol silvic

privat 1

Exploatare lemnoasă

Proprietăți mici de pădure, lipsa titlurilor de proprietate, lipsa compensațiilor pentru restricții

“pădurea să fie exploatată sustenabil și proprietarii să fie compensați”

Autoritati centrale, membri ocolului -

presiune pe exploatare, Organizaţii non- guvernamentale

de mediu

8. Ocol silvic

privat 1

Exploatare lemnoasă

Prea mulți urși

“legislație mai puțină cu mai puține restricții și compensarea pentru arii protejate Natura

2000”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu, autorități centrale,

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu

ceilalți actori sociali

9. Ocol silvic de stat

Exploatare lemnoasă

Prea multe parcele de exploatare, ocoalele private sunt controlate

de membri

“ocoalele să fie pe fostele proprietăți de exploatare și să fie independente

de proprietari”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu

10. Expert biodiversitate

Turism wildlife

Monitorizarea eronată a

șeptelului de

animale și stabilirea cotei

“ să fie consens între grupuri de interese”

Proprietari de pădure, crescători de animale, proprietari de pădure, Asociaţia Judeţeană a

Vânătorilor şi

Păescarilor Sportivi

11. ONG

Turism și recreere

Diminuarea habitatului pentru animale sălbatice, neprotejarea mediului, accesul cu

motoare

“ oamenii să învete și să respecte natura, să protejeze animalele salbatice”

Vânători, ocoale silvice

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu

ceilalți actori sociali

12. Ocol silvic

privat 3

Extragere material lemnos

Gestionare defectuoasă datorită parcelelor mici; presiune de la proprietari pentru

exploatare

“ statul să ajute proprietarul de pădure”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu, proprietarii de pădure

13. Asociaţia Judeţeană a

Vânătorilor şi Păescarilor Sportivi 2

Fond de

vânătoare-sursa de venit

Neacordarea cotei de

împușcare la urși, accesul cu motoare, cu animale; construcția de

gardurile

“Natura 2000 să țină oamenii în frâu și să se restricționeze accesul în pădure al localnicilor cu animale, cules,

motoare”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu, crescători de animale, agricultori, Autorități

centrale

14.

Composesorat

Pășunat pentru animale, lemne de foc

Animalele sălbatice distrug culturile și ataca

turmele

“ să se mențină terenurile în stare bună”

ONG de mediu, Autorități centrale

15. Crescător

animale 3

Turism pentru dezvoltarea zonei

Neacordarea cotei de

vânătoare, animalele salbatice consumă din

resursele

“să se intoarcă tinerii la sat, să crească animale și să dezvolte zona, pentru că sunt posibilități”

Organizaţii non- guvernamentale de mediu, Autorități centrale, Vânători

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu

ceilalți actori sociali

localnicilor fără ca aceștia să fie

compensați

Utilizarea terenului

Tabel 56 Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr. crt

Clasă CLC*)

Suprafață totală ocupată

(ha)

Ponderea din suprafața sitului

(%)

Unități industriale

sau comerciale

0.67

0.009

Terenuri arabile

neirigate

3.13

0.044

Livezi

3.18

0.045

Zone de culturi

complexe

26.68

0.382

Pășuni secundare

1015.92

14.564

Terenuri predominant agricole în amestec cu

vegetație naturală

277.44

3.977

Păduri de foioase

5044.12

72.313

Păduri mixte

53.20

0.762

Zone de tranziție cu

arbusti

516.94

7.410

10.

Mlaștini

34.09

0.488

Situaţia juridică a terenurilor

Tabel 57 Situaţia juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate

Domeniu

Procent din suprafața

ANP (%)

Domeniul public

Proprietate privată

Proprietate necunoscută

Pentru colectarea datelor privind regimul juridic, s-au contactat factori de decizie locali, primăriile care au suprafețe administrative în cadrul ariei protejate, precum și reprezentanți ai ocoalelor silvice. Hărți de tip ortofotoplan, elaborate inițial în etapa de birou, au constituit baza de lucru pentru teren, ajutând la identificarea parcelelor cu proprietari împreună cu factorii de decizie locali.

Date importante privind regimul juridic și gestionarii terenurilor au fost obținute de la ANCPI, inclusiv extrase de carte funciară cu rol de informare. Etapele de observare directă s-au realizat pe teren, pentru a putea corobora datele oficiale cu realitatea din teren.

Prelucrarea datelor s-a efectuat prin aplicarea funcţiilor GIS, prin care s-au extras informaţii dorite din baza de date existentă, de pe hărţi topografice şi ortofotoplanuri, dar şi în urma culegerii de informaţii în cadrul ieşirilor la teren. Prin analiză spaţială și inserare a elementelor hărţii, s-au realizat hărți tematice cu situația juridică a terenurilor ariei protejate, apoi acestea s-au exportat sub formă de JPG pentru o mai bună și facilă vizualizare.

Din totalul de 7052 ha, 3314.4 ha aparţin domeniului public, 1480.9 aparţin domeniului privat, în timpce pentru 2256.7 nu se cunoaşte proprietatea.

Situaţia proprietăţii asupra terenurilor este ilustrată în Harta regimului juridic, prezentată în capitolul Anexe.

Administratori, gestionari şi utilizatori

Tabel 58 Informaţii privind administratorii/gestionarii

Nr. crt

Administrator /

Gestionar

Perioada adm/

gest

Suprafața

totală (ha)

Detalii

Statul Român

Necunoscută

3314.4

Statul Român deţine în primul rând suprafeţe

forestiere

Proprietari privaţi

Necunoscută

1480.9

Persoanele fizoce deţin tereuri agricole şi

păşuni/fâneţe

Nr. crt

Județ

Tip construcție

Lungime / suprafaţă (km

/ kmp)

Densitate

Harghita

Drum judeţean

137 Porumbenii Mari - Dejuţiu

1.9 km

2.69

Harghita, Mureş

Cale ferată Odorheiu Secuiesc -

Vânători

1.9 km

2.69

Harghita, Mureş

Drumuri

comunale,

10.2 km

14.46

Infrastructură şi construcţii Tabel 59 Tipuri de construcţii

Nr. crt

Județ

Tip construcție

Lungime / suprafaţă (km

/ kmp)

Densitate

agricole şi

forestiere

Harghita, Mureş

Construcţii

rezidenţiale

0.31 kmp

0.004

Nr.

Crt.

Denumire

Localitate

Localizare

Situl arheologic Aluniş – Kisvár

Sat Aluniş, comuna Mugeni

"Kisvár” / Cetăţuia, dealul Leş, pe malul drept al Târnavei Mari, la intrarea în defileul dintre Dejuţiu şi

Porumbenii Mari

Situl arheologic Aluniş –

Vágás

Sat Aluniş, comuna

Mugeni

"Vágás”/Tăietura, la

mijlocul pantei Dealului Leş

Situl arheologic Beteşti - Köleskert

Sat Beteşti; oraş Cristuru Secuiesc

"Köleskert – Egertó

/Kereksás”, în vatra satului, pe malul stâng al Târnavei Mari, pe ogorul lui Szecsi Domokos şi al vecinilor săi

Situl arheologic Cristuru

Secuiesc – Fenyő-alja

oraş Cristuru

Secuiesc

"Fenyő-alja”

Situl arheologic Dejuţiu -

Kerekhely

Sat Dejuţiu, comuna

Mugeni

"Kerekhely” / Locul rotund

Patrimoniu cultural Tabel 60 Patrimoniul cultural

Nr.

Crt.

Denumire

Localitate

Localizare

Situl arheologic Medişoru Mare – Borsóföld / Szénakert

Sat Medişoru Mare, comuna Simoneşti

"Borsóföld" / Pămîntul de

mazăre, la extremitatea de S a satului

Situl arheologic Mugeni – Pagyvan

Sat Mugeni, comuna Mugeni

"Pagyvan”, terasă pe malul

Târnavei Mari, aproape de confluenţa cu pârâul Béta

Situl arheologic Oţeni - Mihályfalva

Sat Oţeni, comuna Feliceni

"Mihályfalvi-rét”, terasă joasă a Târnavei Mari, între

acest râu şi platoul Bonta

Fortificaţia de la Porumbenii Mari - Vár

Sat Porumbenii Mari, comuna Porumbeni

"Vár”, la NE de sat, la confluenţa Târnavei Mari cu

pârâul Vargyas

Situl arheologic Porumbenii Mici – Galat / Omlás

Sat Porumbenii Mici, comuna Porumbeni

"Galat – Omlás”, cu altitudine de (764 m, deasupra satului, pe Valea

Târnavei Mari

Situl arhelogic Şimoneşti –

Várhegy / Kadicsa vára

Sat Simoneşti,

comuna Simoneşti

"Várhegy” pe un

promontoriu la E de sat

Obiective turistice

Potrivit Planului de amenajare a teritoriului naţional - zone turistice, oraşul Cristuru Secuiesc deţine concentrare mare de resurse turistice naturale şi antropice, comunele Porumbeni, Feliceni şi Simoneşti de asemenea, dar acestea din urmă prezintă carenţe în ceea ce priveşte infrastructura turistică.

În interiorul sitului se află obiectivul turistic Băile Fântâna Sărată, Sóskút Fürdő în limba maghiară, un izvor mineral situate pe pârâul Drumul Carelor din localitatea Caşinu Nou. Băile au fost reamenajate în anul 2004 şi dispun de o serie de dotări minime (bazine, vestiare, foişor, podeţe, alei etc.) care deserves turismul curativ. Amenajările sunt din materiale tradiţionale, infrastructura

turistică este minimă, astfel încât se poate afirma că existenţa acestui obiectiv turistic nu este în conflict cu obiectivele de conservare propuse, cu atât mai mult cu cât şi fluxul turistic înspre acest obiectiv este relativ redus.

În capitolul anexe este prezentată harta obiectivelor turistice din ROSCI0357 Porumbeni.

ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ŞI SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Lista activităţilor cu potenţial impact

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

A.2

Detalii

Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor.

De asemenea, această presiune a fost identificată și asupra

speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curăţarea pădurii

B02.03 îndepărtarea lăstărişului

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

A.2

Detalii

B02.02 Curăţarea pădurii

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 61: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

Cod

Parametru

Descriere

Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității.

Mobilitatea și capacitatea de a explora diverse habitate, până la tipurile variate de adăpost și strategiile de vânătoare, fac ca liliecii să fie valoroși pentru evaluarea efectelor schimbărilor dinamice ale habitatelor. Deoarece liliecii insectivori ocupă ultima verigă în lanțul trofic, sunt sensibili la acumularea pesticidelor și a altor toxine și, schimbări în abundența lor pot reflecta schimbări în speciile pradă de artropode. În concluzie, liliecii sunt folosiți ca și bioindicatori ai calității habitatelor pe care le utilizează. Liliecii sunt considerați indicatori principali pentru starea de sănătate a pădurilor. Protecţia şi managementul corect al acestor tipuri de habitate sunt, fără îndoială, puncte cheie în conservarea liliecilor. Pădurile pot oferi adăposturi şi hrană liliecilor. Majoritatea speciilor de lilieci europeni sunt parțial sau total legați de ecosistemele forestiere.

Pădurile sunt habitate importante pentru lilieci, asigurând locuri de adăpost, protecție și zone de hrănire pentru multe specii de lilieci. Distribuția istorică și structura pădurilor din lume și, implicit din România, a suferit alterări dramatice în ultimul secol. Din cauza managementului forestier eronat din ultimul secol, din întreaga lume, habitatele forestiere au fost modificate în matrici fragmentate, compuse din petice de păduri de diferite dimensiuni și vârste. Această perturbare la scară largă a habitatelor forestiere, a dus la consecvențe drastice pentru multe specii sălbatice și, numeroase studii au

examinat efectele acestor modificări ale habitatelor.

Cod

Parametru

Descriere

Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii ameninţate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen şi din care este îndepărtat lemnul mort. B02.03 îndepărtarea lăstărişului

Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migraţie, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor.

Acoperirea cu vegetaţie naturală sau semi-naturală - păduri dense, tufărişuri, copaci izolaţi, petice de pădure şi pajişte- par să afecteze distribuţia fiecărei specii de lilieci şi compoziţia comunităţilor.

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general, care încă se aplică în România, sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros, deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci.

De asemenea, această presiune are efect și asupra populației

de rădașcă prin pierderea de habitat.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

Cod

Parametru

Descriere

A.2

Detalii

Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci şi acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în consideraţie, ca principală cauză în extincţia speciilor. Caracteristicile habitatului şi calitatea acestuia este influenţată de biomasa, diversitatea şi distribuţia insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari.

Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincţia speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de Myotis myotis, Nyctalus noctula și Barbastella barbastellus.

De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul

ploilor, fiind afectate toate speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

A.2

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor de mamifere.

De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul

ploilor, fiind afectate toate speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B07 Alte activități silvice decât cele listate

Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare.

A.2

Detalii

Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc aceste arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești.

În multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate

toate speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01 Industria extractivă

C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă

mai sus

A.2

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului

Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei, la angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora.

Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea

cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

Rhodeus amarus depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării.

Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări

Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea

specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei

Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate. Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia aurata sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări.

O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș.

Cod

Parametru

Descriere

habitatului de reproducere - substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă- sau reducerii disponibilității de hrană sau a

eficienței scăzute de căutarea hranei.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

A.2

Detalii

Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat

și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

A.2

Detalii

Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl. Au fost observați indivizi de rădașcă loviți de mașini, însă acesta reprezintă o presiune și asupra speciilor de mamifere și

amfibieni pentru care a fost declarat situl.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

A.2

Detalii

Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între

localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

A.2

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare

speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere / deșeuri provenite

din baze de agrement

A.2

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această

presiune este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F02.03 Pescuit de agrement

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare,

având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni…

A.2

Detalii

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind

exercitată asupra speciilor de amfibieni și nevertebrate.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de pădure

A.2

Detalii

Această presiune este exercitată de către comunitățile locale, având efect asupra speciilor de mamifere prin deranjul creat de grupurile de culegători, pe de o parte, pe de altă parte prin împuținarea resurselor de hrană pentru speciile existente în

sit.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

A.2

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și

forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor

motorizate

A.2

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la

nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în

Cod

Parametru

Descriere

cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor

speciilor de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.04.01 Drumeții și alpinism

A.2

Detalii

Drumețiile reprezintă o presiune prin nerespectarea

drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune

A.2

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și

forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații

sau scurgeri urbane

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de

ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de

activităților agricole și forestiere

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de

ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de

platformele industriale abandonate

Cod

Parametru

Descriere

A.2

Detalii

Această presiune are ca efect pierderea habitatelor pentru

speciile de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa

de canalizare menajeră şi de ape uzate

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și de nefuncționarea optimă a stației conduce la eliminare de apă poluată, care ajunge în râu, având impact

asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

A.2

Detalii

Captări și praguri de fund sau de cădere

Barajele/pragurile de diferite dimensiuni, construite recent sau mai de mult, constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel, în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut.

Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga - Barbus petenyi, deoarece boarța - Rhodeus amarus și porcușorul de nisip - Romanogobio kessleri nu urcă până în

această zonă.

Cod

Parametru

Descriere

Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în special

prin blocarea transportului de sedimente.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.04 prădătorismul

A.2

Detalii

Această presiune este reprezentată de un fenomen natural,

normal. Au fost identificate cazuri de prădare de către bursuci și ciocănitori asupra speciei Lucanus cervus.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animalele domestice

A.2

Detalii

Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini

domestici și speciile urs și lup.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

B.2

Detalii

Aceasta constituie o amenințare atâta timp cât nu va fi reglementat pășunatul în interiorul sitului, prin zonele de

pășunat, numărul de animale și numărul de câini.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației

B.2

Detalii

Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității.

Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 62 Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere

naturală

B.2

Detalii

Fragmentarea pădurilor prin schimbarea categoriilor de folosință/extinderea zonelor urbanizate, construcția de drumuri etcc este un proces important cu impact asupra asupra faunei de lilieci, de carnivore mari.

Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul

primar ce intervine în extincţia speciei Myotis myotis .

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite

B.2

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului

având un impact major asupra speciilor protejate.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C01 Industria extractivă

C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă

mai sus

B.2

Detalii

Afectează habitatele caracteristice și populațiile de

ihtiofaună, precum și speciile dependente de apă-vidra.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

B.2

Detalii

Această amenințare este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Pericolul este reprezentat de

pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01. Drumuri, poteci şi căi ferate

D01.02 drumuri, autostrăzi

Cod

Parametru

Descriere

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

B.2

Detalii

Drumurile, căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii.

Construirea de noi drumuri, modernizarea celor existente

duce la perturbarea habitatelor și populațiilor din sit.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

B.2

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. De obicei aceste locuințe nu sunt legate la sistemele de canalizare, astfel poluează apele curgătoare prin evacuarea de ape uzate. De asemenea, după un timp încep să apară lucrările de prevenire a inundației în aceste zone, deoarece în majoritatea cazurilor aceste case se

construiesc în fosta luncă inundabilă a râului.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite

din baze de agrement

B.2

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de

această amenințare este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 vehicule cu motor

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

B.2

Detalii

Dacă aceste activități nu vor fi reglementate vor constitui în

viitor un deranj pentru speciile de faună din sit.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa

Cod

Parametru

Descriere

de canalizare menajeră şi de ape uzate

B.2

Detalii

Aceasta este o amenințare pentru zona râului Târnava Mare

și afluenții acestuia, având impact asupra speciilor de amfibieni, vidră, ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

B.2

Detalii

Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor activități.

Are efecte negative mai ales în perioadele de secetă.

Hărţile activităţilor cu potenţial impact

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Medie (M)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curăţarea pădurii

B02.03 îndepărtarea lăstărişului

Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 63 Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere

naturală

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Pădurile din sit, inclusiv pădurile din bazinul hidrografic al

apelor curgătoare din sit.

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Ridicată (R)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B07 Alte activități silvice decât cele listate

Cod

Parametru

Descriere

Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare.

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Medie (M)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01 Industria extractivă

C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă

mai sus

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

La nivelul drumului DJ137 care traversează situl.

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

La nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile

Porumbenii Mari și Dejuțiu.

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere / deșeuri provenite

din baze de agrement

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F02.03 Pescuit de agrement

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Zona râului Târnava Mare

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni…

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Întreaga suprafață a sitului

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Întreaga suprafață a sitului

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de

Cod

Parametru

Descriere

pădure

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Zona de pădure din sit

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Drumurile tehnologice către exploatările de gaze, drumurile

forestiere

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și

forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor

motorizate

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Medie (M)

C.4

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road”.

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.04.01 Drumeții și alpinism

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații

sau scurgeri urbane

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de

activităților agricole și forestiere

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe.

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de

platformele industriale abandonate

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa

de canalizare menajeră şi de ape uzate

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Medie (M)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

De-a lungul cursului de râu

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Pragurile care au impact sunt amplasate în afara sitului însă

au un impact asupra speciilor de pești din sit.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.04 prădătorismul

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animalele domestice

C.1

Localizarea presiunii

actuale (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii

actuale (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii

actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere

naturală

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 64 Lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C01 Industria extractivă

C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă

mai sus

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

Cod

Parametru

Descriere

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01. Drumuri, poteci şi căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite

din baze de agrement

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 vehicule cu motor

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa

de canalizare menajeră şi de ape uzate

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

Cod

Parametru

Descriere

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

D.1

Localizarea amenințării

viitoare (geometrie)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării

viitoare (descriere)

Conform hărţii din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării

viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

E.1

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.

E.4

Intensitatea localizată a

impacturilor cauzate de

Scăzută (S)

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabel 65 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune are efect asupra populației de rădașcă

prin pierderea de habitat.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni

E.1

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind

exercitată asupra speciilor de nevertebrate prin colectare de către locuitorii din zonă.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03 Vehicule cu motor

G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Lucanus cervus

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, DJ137, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme

de extracție a gazelor.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și

forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B Silvicultura

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure)

B05 folosirea de îngrășăminte (în pădure)

B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus

Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare

Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și

de ascunziș pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de

apa de canalizare menajeră şi de ape uzate

E.1

Specia

Barbus meridionalis

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este

în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit.

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată

lungimea râului Târnava Mare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și urmare a nefuncționării optime a stației de epurare, având impact asupra speciilor

de ihtiofaună prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.02 Înlăturarea de sediment: J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice

J02.03 Canalizare și deviere de apă: J02.03.02 canalizare J02.04 Modificări de inundare

J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale

J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării

J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat: J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat, J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire

J02.12 Stavilare, diguri, plaje artificiale, generalități

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare

J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de

activități umane

E.1

Specia

Barbus meridionalis

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari (vezi harta din capitolul anexe)

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în

habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus

Cobitis taenia

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe)

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la

Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.

Oscilația nivelului apei din râul Târnava Mare are un efect negativ asupra speciilor de pești din acest râu. Datorită oscilației nivelului Târnavei, unele exemplare pot rămâne pe uscat, dar poate fi afectată și reproducerea speciilor prin distrugerea icrelor. Oscilația nivelului apei poate afecta baza de hrană a speciilor de pești. Au fost cazuri, când au rămas pe uscat nevertebratele care fac parte din baza de

hrană a speciilor de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02.06 Captarea apelor de suprafață

J02.06.01 captări de apă de suprafață pentru agricultură J02.06.02 captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă

J02.06.03 captări de apă de suprafață pentru industrie

J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

antropice

J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei

J03.02.03 reducerea schimbului genetic

E.1

Specia

Barbus meridionalis

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Chiar dacă sunt în afara sitului au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu

Secuiesc3 și Baraj Zetea.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

E.6

Detalii

Captări și praguri de fund sau de cădere: Barajele/pragurile de diferite dimensiuni construite recent sau mai de mult constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul

din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel

Scăzută (S)

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut.

Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga - Barbus petenyi, deoarece boarța - Rhodeus amarus și porcușorul de nisip - Romanogobio kessleri nu urcă până în această zonă.

Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în

special prin blocarea transportului de sedimente.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș

C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

E.1

Specia

Barbus meridionalis

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.5

Confidențialitate

E.6

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului

Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei (la angrenarea suspensiilor solide în masa apei), astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda și în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.

Creșterea turbidității modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora.

-Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari

ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate.

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia aurata sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări.

-O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș.

Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei habitatului de reproducere: substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei.

Trebuie să fie interzisă extragerea de nisip direct din albia râului și apa nu se poate reintroduce în râu fără o decantare corespunzătoare.

Lucările de sortare și spălare a balastului au un efect negativ asupra ihtiofaunei. Chiar dacă teoretic toate balastierele au un lac de decantare/liniștire pentru decantarea apei provenite din spălarea balastului, practic totdeauna cel puțin o parte a acestei ape va ajunge tulbure

în râu.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv

Cod

Parametru

Descriere

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci

A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini

și suprapășunatul fiind principalele probleme.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor

de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini

și suprapășunatul fiind principalele probleme.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de

reproducere și eclozare a pontelor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului

Scăzută (S)

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

având un impact major asupra speciilor de amfibieni ce sunt puse în pericol, mai ales în perioada de depunere a

pontelor și eclozare.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin

pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de amfibieni prin colectare de

către locuitorii din zonă.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03 Vehicule cu motor

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și

forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03 Vehicule cu motor

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la

nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor

Scăzută (S)

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

speciilor de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de

apa de canalizare menajeră şi de ape uzate

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor

speciilor de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus actos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini

și suprapășunatul fiind principalele probleme.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de

mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus actos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini

și suprapășunatul fiind principalele probleme.

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de

mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree

naturală

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Exploatările forestiere afectează în mod direct habitatul speciilor şi duc la creşterea competiţiei intraspecifice prin micşorarea teritotiilor specifice de hrănire şi reproducere

ale speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului

având un impact major asupra speciilor de mamifere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a

gazului metan.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Ridicată (R)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată asupra faunei și

habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere

mari.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se

regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere

mari.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate

necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite

din baze de agrement

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de

această presiune este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de

pădure

E.1

Specia

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este localizată la întreaga suprafață împădurită a sitului.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

speciile existente în sit.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de

extracție a gazelor.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și

forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor

motorizate

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la

nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.04.01 Drumeții și alpinism

E.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Drumețiile reprezintă o presiune prin nerespectarea

drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate

necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite

din baze de agrement

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de

această presiune este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

E.4

Intensitatea localizată a

impacturilor cauzate de

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de

gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere

H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de

apa de canalizare menajeră şi de ape uzate

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea se manifestă pe toată porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin

alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 curăţarea pădurii

B02.03 îndepărtarea lăstărişului

E.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii

Barbastella barbastellus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Pădurile şi alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire şi oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii ameninţate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen şi

din care este îndepărtat lemnul mort.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

ca adăposturi împotriva prădătorilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

E.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii

Barbastella barbastellus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general care încă se aplică în România sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare

Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros, deoarece aceste

fragmente sunt folosite intens de către lilieci.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere

naturală

E.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii

Barbastella barbastellus

E.2

Localizarea impacturilor

cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile

actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața împădurită a sitului.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

E.5

Confidențialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor

spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. În stadiile mai tinere

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary.

Barbastella barbastellus.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru suprafața împădurită, cu arbori bătrâni, a sitului.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Această amenințare cu efect asupra populației de rădașcă

Medie (M)

Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor Tabel 66 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra specie

Cod

Parametru

Descriere

prin pierderea de habitat, iar în timp viabilitatea pe termen

lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 Vehicule cu motor

G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit.

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Această amenințare localizată la nivelul întregului sit, în

timp afectează viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș: C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă

mai sus

F.1

Specia

Barbus meridionalis

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

Rhodeus sericeus amarus

Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Și Stațiile de spălare și sortare a balastului

Aceste categorii de lucrări conduc la creșterea turbidității apei, care modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora.

Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare.

Efectele negative în timp conduc la distrugerea/schimbarea

habitatului inițial al speciilor protejate.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

F02. Pescuit și recoltarea resurselor acvatice

F.1

Specia

Barbus (meridionalis) petenyi

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Medie (M)

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Râul Târnava Mare în sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Braconajul reprezintă o amenințare în timp asupra

populațiilor de mreană.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

I Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01 specii invazive non-native (alogene)

I02 specii native (indigene) problematice

I03.01 poluare genetică (animale)

F.1

Specia

Barbus meridionalis

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Scăzută (S)

Informații publice

Medie (M)

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

F.6

Detalii

Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură

Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material

organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K03 Relaţii interspecifice faunistice

K03.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni)

K03.05 antagonism care decurge din introducerea de specii K03.07 alte forme de competiție interspecifică faunistice

F.1

Specia

Barbus meridionalis

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură

Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea

speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau

Medie (M)

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material

organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

F.1

Specia

Barbus meridionalis

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Toate apele curgătoare din sit sunt amenințate.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului

Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru

speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A.04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

F.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Ridicată (M)

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului

de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Această amenințare exercitată asupra speciilor de amfibieni prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor, va afecta viabilitatea pe

termen lung a specie.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

F.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan.

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Această amenințare se exercită prin pierderi de habitat

caracteristic speciilor..

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 Vehicule cu motor

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

F.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Nereglementarea sporturilor de tip „off-road” constatate a se practica la nivelul întregului sit, iar viabilitatea pe

termen lung a speciilor este major afectată.

Cod

Parametru

Descriere

Medie (M)

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A.04.01 Pășunatul intensiv

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

F.1

Specia

Canis lupus

Ursus actos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stână. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului

de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Această amenințare identificată asupra speciilor de

mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree

naturală

F.1

Specia

Canis lupus

Ursus actos

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața împădurită a sitului.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Exploatările forestiere constituire o ameninţare la adresa populaţiilor de carnivore mari din cadrul, aceste exploatări afectează în mod direct habitatul speciei şi duc la creşterea competiţiei intrespecifice prin micşorarea teritotiilor

specifice de hrănire şi reproducere a speciei.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01 Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

F.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se

regăsește la nivelul drumului DJ137 și a căii ferate care traversează situl.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

Ridicată (R)

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari.

Construirea altor obiective de infrastructură care traversează situl, va afecta semnifictiv viabilitatea pe

termen lung a speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

F.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect în timp pierderea de

habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 Vehicule cu mtor

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

motorizate

F.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” este constatată la nivelul sitului, această amenințare fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere.

Coroborat cu drumurile tehnologice către exploatările de gaze din zona sitului și existența drumurilor județene și forestiere, amenințarea periclita viabilitatea pe termen lung

a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.04.01 Drumeții și alpinism

F.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Drumețiile reprezintă o amenințare prin nerespectarea

drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K03.06 Antagonism cu animalele domestice

F.1

Specia

Canis lupus

Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini

domestici și speciile urs și lup.

Cod

Parametru

Descriere

Medie (M)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate

necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite

din baze de agrement

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Alterarea habitatelor

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

F02.03 Pescuit de agrement

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Această amenințare este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră prin deranjul

exercitat de pescari.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01 Poluarea apelor de suprafață

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Această amenințare întâlnită în zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, este determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra

speciei vidră prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 curăţarea pădurii

B02.03 îndepărtarea lăstărişului

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

F.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii

Barbastella barbastellus

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

Medie (S)

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

F.6

Detalii

Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate: tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migraţie, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau

ca adăposturi împotriva prădătorilor.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere

naturală

F.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii

Barbastella barbastellus

F.2

Localizarea impacturilor

cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările

viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

F.4

Intensitatea localizată a

impacturilor cauzate de

Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

amenințările viitoare

asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary.

Barbastella barbastellus.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Pentru fiecare specie de interes conservative identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populaţiei speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia şi din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obţinut în final analiza globală a stării de conseya<<

Pentru speciile de interes conservativ care nu au fost identificate în teren nu s-a evaluat starea de conservare, astfel

Pești: Cobitis taenia

Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni.

Amfibieni: Triturus cristatus

Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia.

Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357.

Mamifere: Rhinolophus hipposideros

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei

speciei

Tabel 67 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221

Cod Natura 2000: 1083

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Clasa 6 (5 000-10 000) (valoare minimă)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală

protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale

nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de

management anterior

Nu este cazul

Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată.

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

10000 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a

mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Nu este cazul.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populaţiei.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

(considerăm că habitatul și condițiile actuale sunt favorabile speciei).

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

”0” – este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere

al populaţiei

Nu este cazul.

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rhodeus sericeus amarus, Bloch, 1782

Cod Eunis: 582

Cod Natura 2000: 1134

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

Aproximativ 367 de indivizi

Interval de estimare nr. 3: 100-500 (i)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală

protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

Nu avem date fiabile despre mărimea populației naționale.

Estimare: 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din

formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată.

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

500 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Metodologia de apreciere: estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei

țintă.

A.10

Raportul dintre mărimea

populaţiei de referinţă pentru

”>” – mai mare

starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi

natalitatea nu deviază de la normal.

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

”-” – se înrăutăţeşte

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere

al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbus meridionalis / Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443

Cod Natura 2000: 1138

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Aproximativ 7545 de indivizi

Interval de estimare nr. 6: 5000-10000 (i)

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

Nu sunt date fiabile despre mărimea populației naționale.

Estimare: clasa C: 0-2%

A.6

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima data.

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

10000 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a

mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza

datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei țintă.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”>” – mai mare,

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi

natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

”+” – se îmbunătăţeşte

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere

al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată

10.000 – 14.000 indivizi (adulți)

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

A.5

Raportul dintre mărimea

populaţiei speciei în aria naturală

0 – 2 %.

protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

A.6

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

13.590 i adulți

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 5 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie

și de disponibilitatea acestora în sit.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populaţiei.

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

”0” – este stabilă

A.18

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina variegata, Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638

cod Natura 2000: 1193

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată

120.000 – 140.000 indivizi (adulți)

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

0 – 2 %.

A.6

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

139.500 i (adulți)

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 20 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie

și de disponibilitatea acestora în sit.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populaţiei.

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

”0” – este stabilă

A.18

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Ursus arctos

Cod Eunis: 1568

Cod Natura 2000: 1354*

Directiva Habitate 92/43/EEC): Anexa II și Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei

teritoriu include și suprafaţa sitului

A.3

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

10-28 indivizi

Mărimea maximă identificată în perioada aprilie-iunie 2018 este de 28 indivizi (femele cu pui/ subadulți/ adulți)

Mărimea minim identificată în decembrie 2017 – martie 2018 este de 10 indivizi (femele cu pui/

subadulți/ adulți)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală

protejată

Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

0,15 - 0,44 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată

cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel naţional

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

28 indivizi, reprezintă mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi identificat, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă.

Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha - corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate

randomizat pe suprafața sitului.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi

natalitatea nu deviază de la normal;

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere

al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367

Cod Natura 2000: 1352*

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei

teritoriu include și suprafaţa sitului

A.3

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

2-5 indivizi

Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți.

Marimea minimă identificată în perioada aprilie - iunie 2018 este de 2 indivizi: 1 mascul și 1 femelă

adultă.

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

0,07- 0,17 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6

Mărimea populaţiei speciei în

aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel naţional

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului.

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

5 indivizi reprezintă mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

Am considerat această mărime ca fiind punctul de plecare în monitorizarea speciei pentru aria protejată, deoarce nu există plan de management realizat anterior și nici o monitorizare a speciei, care să redea

mărimea populației în aria protejată.

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și april - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă.

Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha- corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate

randomizat pe suprafața sitului.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi

natalitatea nu deviază de la normal;

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei

teritoriu include și suprafaţa sitului

A.3

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

3-5 indivizi

Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți.

Mărimea minimă identificată în perioada aprilie -

iunie 2018 este de 3 indivizi: adult + pui.

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

0,05- 0,08 % corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată

cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel national.

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de

management anterior

Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului.

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

5 indivizi reprezintă mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

mărimea populației în aria protejată.

A.9

Metodologia de apreciere a

mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea

mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade

noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei.

Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 4 puncte de monitorizare amplasate pe cursul râului Târnava Mare și 1 punct de monitorizare amplasat pe Valea Tăietura, afluent al râului Târnava Mare. Punctele de monitorizare au fost dispuse în 4 zone de monitorizat

-pătrate de 100 ha.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi

natalitatea nu deviază de la normal.

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere

al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbastella barbastellus

Cod Eunis: 1363

Cod Natura 2000: 1308

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

50 – 150 exemplare

Pe baza înregistrărilor, indicele de densitate este de 6- 12 lilieci/km².

Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Barbastella barbastellus este specie eudominantă - 27 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul cârn este specie

caracteristică pentru sit -14 %.

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

2-3,4 %, corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000.

Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. La nivel național nu sunt publicații privind studii din habitate forestiere.

Populația României a fost estimată la 3500 de

exemplare.

A.6

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată

cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel national.

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației.

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

50 – 150 exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Mărimea populației de actuale și de referinţă a fost stabilită în urma observaţiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018.

Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate.

Indicele de densitate

indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populaţiei.

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis blythii , Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475

Cod Natura 2000: 1307

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

15-35 exemplare

Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3,9-5,5 lilieci/km².

Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis blythii este specie subdominantă, 6%. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1,3 %.

Notă: Având în vedere însă, că speciile genului Myotis

sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu

ajutorul detectorului de ultrasunete, specia este

subevaluată.

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate.

Populația României a fost estimată la 10.000 de exemplare.

Nagy et al.,2005, au studiat peşterile din vestul şi sudul ţării, ei precizează că speciile gemene M. myotis și M. blythii sunt printre cele mai răspândite şi abundente, fiind identificate în 61de peşteri, totalizând

50.000 exemplare.

A.6

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată

cu mărimea populaţiei naţionale

Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel national.

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

15-35 exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Mărimea populației de actuale și de referinţă a fost stabilită în urma observaţiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018.

Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de

densitate.

Indicele de densitate

indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populaţiei

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al populaţiei speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere

al populaţiei

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a

speciilor

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

15-35 exemplare

Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3.9-5.5 lilieci/km².

Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis myotis este specie subdominantă-6 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1.3 %.

Notă: Având în vedere însă, că speciile genului Myotis sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu ajutorul decetorului de ultrasunete, specia este

subevaluată.

A.4

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.

A.5

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate.

Populația României a fost estimată la 5.000 de exemplare.

Nagy et al., 2005, au studiat peşterile din vestul şi sudul ţării, ei precizează că speciile gemene M. myotis și M. blythii sunt printre cele mai răspândite şi

abundente, fiind identificate în 61de peşteri, totalizând

50.000 exemplare.

A.6

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată

cu mărimea populaţiei naţionale

A.7

Mărimea reevaluată a populației

estimate în planul de management anterior

Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației

A.8

Mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

15-35 exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Mărimea populației de actuale și de referinţă a fost stabilită în urma observaţiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018.

Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate.

Indicele de densitate

indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.

A.10

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populaţiei

A.16

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă

A.17

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al populaţiei

Nu este cazul

Matricea 1) Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Lucanus cervus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

structura pe vârste,

mortalitatea și

natalitatea deviază

mult de la normal

[A.15.] (dacă există

date)

Rhodeus sericeus amarus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

structura pe vârste, mortalitatea și

natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Barbus meridionalis

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

structura pe vârste,

mortalitatea și

natalitatea deviază

mult de la normal

[A.15.] (dacă există

date)

Triturus vulgaris ampelensis

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

structura pe vârste, mortalitatea și

natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Bombina variegata

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

structura pe vârste,

mortalitatea și

natalitatea deviază

mult de la normal

[A.15.] (dacă există

date)

Ursus arctos

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

structura pe vârste,

mortalitatea și

natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Canis lupus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

structura pe vârste, mortalitatea și

natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Lutra lutra

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

structura pe vârste,

mortalitatea și

natalitatea deviază

mult de la normal

[A.15.] (dacă există date)

Barbastella barbastellus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

structura pe vârste, mortalitatea și

natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Myotis blythii

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

structura pe vârste,

mortalitatea și

natalitatea deviază

mult de la normal

[A.15.] (dacă există

date)

Myotis myotis

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice altă

Declin mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de

[A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației de

(valoarea este

al populației ca

referință pentru

orientativă și

favorabilă sau

starea favorabilă în

corespunde unei

nefavorabilă - rea,

aria naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente

[A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se justifică) ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea și

protejată [A.3.] este

natalitatea nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea

(dacă există date)

favorabilă în aria

naturală protejată

[A.8.] sau [A.10.]

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

structura pe vârste, mortalitatea și

natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului

specie

Tabel 68 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221

Cod Natura 2000: 1083

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

Minim 4800 ha – maxim 5580 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale

B.5.

Suprafaţa reevaluată a

Nu este cazul

habitatului speciei din planul

de management anterior

Nu cunoaștem o evaluare anterioară a suprafeței ocupate de

habitatul speciei.

B.6.

Suprafaţa adecvată a

habitatului speciei în aria naturală protejată

5500 ha cca

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Determinarea suprafeței aproximative acoperite cu păduri de foioase

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782 Cod Eunis: 582

Cod Natura 2000: 1134

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

Minim 4 ha – maxim 4.5 ha

B.4

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale

B.5

Suprafaţa reevaluată a

habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată.

B.6

Suprafaţa adecvată a

habitatului speciei în aria naturală protejată

Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată

a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3..

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectate, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.

B.8

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

”-” – se înrăutăţeşte

B.17

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Barbus meridionalis / Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443

Cod Natura 2000: 1138

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

Minim 4 ha – maxim 5 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

B.5

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul

de management anterior

Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată.

B.6

Suprafaţa adecvată a

habitatului speciei în aria naturală protejată

Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată

a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3..

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.

B.8

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a suprafeţei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

habitatului speciei

B.11

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului

speciei

”FV” – favorabilă

B.16

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

”+” – se îmbunătăţeşte

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei

Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha

în aria naturală protejată

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără

măsurători prin eşantionare;

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul

de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria

naturală protejată

6.975,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

”0” – este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638

cod Natura 2000: 1193

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale

B.5.

Suprafaţa reevaluată a

habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafaţa adecvată a

habitatului speciei în aria

6.975,4 ha

naturală protejată

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare

”0” – este stabilă

din punct de vedere al

habitatului speciei

B.17.

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos

Cod Eunis: 1568

Cod Natura 2000: 1354*

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

Minim 6000 ha – maxim 6500 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul

de management anterior

Nu există planuri de management anterioare.

Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

6.500 ha, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul

sitului, ci în special mult în afara acestuia.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei protejate primordial pentru hrănire, reproducere și odihnă. Fiind extrem de mobilă și deplasându-se pe suprafețe uriașe putem spune că poate fi prezentă oriunde în sit. Ca multe specii terestre, evită suprafețele în care se deplasează anevoios, precum versanții abrupți.

Identificarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a folosit utilizând categoriile de folosință a terenurilor din CORINE Land Cover, care sunt preferate de specie: păduri mixte, păduri de foioase, păduri de râșinoase, vegetația ierboasă, vegetație arbustivă de

tranziție, pășuni.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367

Cod Natura 2000: 1352*

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

Minim 6000 ha – maxim 6500 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5.

Suprafaţa reevaluată a

habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare.

Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

6.500 ha reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momantul actual si se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul

sitului ci în special mult în afara acestuia.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

tranzitie, pășuni.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal,

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului

speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

Minim 100 ha – maxim 200 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5.

Suprafaţa reevaluată a

habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare.

Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Lungime habitat format din râuri interioare de ordinul 1-3 = 10 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la

momentul actual.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarea componentă majoră: cursurile principale de râuri -râuri de ordin 1 până la 4 - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și

izvoare permanente

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Barbastella barbastellus

Cod Eunis: 1363

Cod Natura 2000: 1308

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 800 ha – maxim 1000 ha.

Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general (care încă se aplică în România) sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare, cum ar fi Barbastella barbastellus deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci.

În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei

Barbastella barbastellus au fost înregistrate în 52 din cele

83 de puncte de observație. Barbastella barbastellus este specie caracteristică pentru pădurile de foioase. În situl ROSCI0357 Porumbeni, specia Barbastella barbastellus a fost identificat în habitatele forestiere asociate cu pășuni, zone umede, lemn mort și tufăriș. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Drumurile de zbor au fost observate de-a lungul drumurilor forestiere, la lizieră sau de-a lungul șirurilor de copaci sau tufăriș. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate.

Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada

zborului la juvenili - luna iulie.

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale.

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul

de management anterior

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

B.6.

Suprafaţa adecvată a

habitatului speciei în aria naturală protejată

900 – 1.000 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1640 ha din sit, aproximativ 24 %.

B. barbastellus a fost identificat în 62% din punctele investigate și în 50.4% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3.,

suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 50.4- 62% din toată suprafața sitului.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Myotis blythii, Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475

Cod Natura 2000: 1307

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 350 ha – maxim 650 ha

M. blythii vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii.

În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.

Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada

zborului la juvenili -luna iulie.

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale.

B.5.

Suprafaţa reevaluată a

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

habitatului speciei din planul

de management anterior

B.6.

Suprafaţa adecvată a

habitatului speciei în aria naturală protejată

500 –700 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %.

M. blythii a fost identificat in 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3.,

suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului

speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 350 ha – maxim 650 ha

M. myotis vânează în păduri, 98% din timpul dedicate

hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii.

În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.

Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada

zborului la juvenili -luna iulie.

B.4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale.

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul

de management anterior

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

B.6.

Suprafaţa adecvată a

habitatului speciei în aria naturală protejată

500 – 700 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %.

M. myotis a fost identificat în 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3.,

suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39%

din toată suprafața sitului.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de

conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare

din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare

Nu este cazul

necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Nu este cazul

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Lucanus cervus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

termen lung a speciei

Rhodeus sericeus amarus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Barbus meridionalis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Triturus vulgaris ampelensis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Bombina variegata

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Ursus arctos

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Canis lupus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Lutra lutra

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Barbastella barbastellus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Myotis blythii

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Myotis myotis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în mod clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă sau

[B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată

[B.11] este rea și în

demne de încredere.

[B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor

specie

Tabel 69 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221

Cod Natura 2000: 1083

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa

”≈” – aproximativ egal

adecvată a habitatului speciei

şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a specie.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rhodeus sericeus amarus, Bloch, 1782 Cod Eunis: 582

Cod Natura 2000: 1134

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”-” – descrescătoare

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”>” – mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

U2 – perspective inadecvate

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa

”≈” – aproximativ egal

adecvată a habitatului speciei

şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”U1” – nefavorabile - inadecvate

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a specie.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbus meridionalis /Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443

Cod Natura 2000: 1138

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”>” – mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

U2 – perspective inadecvate

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa

”≈” – aproximativ egal

adecvată a habitatului speciei

şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”U1” – nefavorabile - inadecvate

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa

”≈” – aproximativ egal

adecvată a habitatului speciei

şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

FV – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina variegata Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638

cod Natura 2000: 1193

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa

”≈” – aproximativ egal

adecvată a habitatului speciei

şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

FV – favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în

viitor

Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul impacturilor asupra speciei în viitor.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Ursus arctos

Cod Eunis: 1568

Cod Natura 2000: 1354*

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”+” – crescătoare,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”>>” – mult mai mare,

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

”≈” – aproximativ egal

Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia.

C.8.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabilă

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367

Cod Natura 2000: 1352*

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”+” – crescătoare

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”>>” – mult mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

”≈” – aproximativ egal

Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabilă

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”>>” – mult mai mare,

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”0” – stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

”≈” – aproximativ egal

Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

FV – favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabilă

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbastella barbastellus

Cod Eunis: 1363

Cod Natura 2000: 1308

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”x” – necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

X – perspective necunoscute

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”x” – necunoscută

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

x” – necunoscut.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului

speciei

X – perspective necunoscute

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabilă

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Barbastella barbastellus este rar în toată Europa, fiind clasificat ca specie “vulnerabilă” la nivel global. Se crede că populațiile au scăzut cu 30% în ultimii 15 ani. Populațiile au o distribuție fragmentară, fiind în legătură cu habitate particulare de păduri bătrâne, care sunt în declin. Specia colonizează greu noi arii. Statutul speciei este legat de practicile aplicate în silvicultură și de declinul arborilor bătrâni - o colonie poate să folosească 30 de copaci bătrâni, cu scorburi, în timpul unei veri. Se adăposteşte sub scoarţa fagilor sau stejarilor uscaţi. Din această cauză își schimbă frecvent adăpostul.

Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, îndepărtarea arbuștilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar

fi fagul, stejarul sau carpenul pentru foc. Lipsa elementelor

liniare -șiruri de copaci, tufărișuri- din pășuni, afectează

distribuția speciei.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis blythii Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475

Cod Natura 2000: 1307

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabil

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”x” – necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

X – perspective necunoscute

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”x” – necunoscută

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

x” – necunoscut.

C.8.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al habitatului speciei

X – perspective necunoscute

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabilă

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar fi fagul, stejarul și carpenul pentru foc.

Primăvara și toamna pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru speciile surori M. myotis si M. blythii. S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica si Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade. M. myotis și M. blythii vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.

În zilele noastre principalii factori de ameninţare pentru aceaste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor,

folosirea pesticidelor.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

”0” – stabil

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

”x” – necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al populaţiei

X – perspective necunoscute

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

”x” – necunoscută

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

x” – necunoscut.

C.8.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al habitatului speciei

X – perspective necunoscute

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

”FV” – favorabilă

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

hrănire în aceste perioade. M. myotis și M. blythii vânează în

păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.

În zilele noastre principalii factori de ameninţare pentru aceaste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor,

folosirea pesticidelor.

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Lucanus cervus

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Rhodeus sericeus amarus

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Barbus meridionalis

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la

fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Triturus vulgaris ampelensis

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Bombina variegata

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și

Perspective

Figura

valoarea viitoare a parametrului

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Ursus arctos

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Canis lupus

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Lutra lutra

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Barbastella barbastellus

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Myotis blythii

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

Myotis myotis

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel

cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel

cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la

fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X

(necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

(necunoscute)

Necunoscute

VRF = Valoarea de Referință Favorabilă

În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoatoare

Figura 1

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Figura 5

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv

perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii

Lucanus cervus

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Rhodeus sericeus amarus

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Barbus meridionalis

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Triturus vulgaris ampelensis

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Bombina variegata

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Ursus arctos

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Canis lupus

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Lutra lutra

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Barbastella barbastellus

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Myotis blythii

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Myotis myotis

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în

Orice altă

Unul sau amandoi

Ambii parametri

stare favorabilă

combinație

parametri în stare

evaluați ca

rea

necunscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Lucanus cervus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Rhodeus sericeus amarus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Barbus meridionalis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Triturus vulgaris ampelensis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Bombina variegata

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Ursus arctos

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este asigurată

speciei [C.13] nu este asigurată

Canis lupus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Lutra lutra

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Barbastella barbastellus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Myotis blythii

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este

speciei [C.13] nu

asigurată

este asigurată

Myotis myotis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele

Orice altă

Impacturile,

Nu se îndeplinesc

impacturi, respectiv

combinație

respectiv presiunile

condițiile pentru a

presiunile actuale și

actuale și

evalua starea de

amenințările

conservare a speciei

viitoare, nu vor avea

viitoare vor avea în

din punct de vedere

în viitor un efect

viitor un efect foarte

al perspectivelor ca

semnificativ asupra

mare asupra speciei

fiind favorabilă sau

speciei [C.10]

[C.10]

nefavorabilă-rea,

ȘI

sau nu există date,

perspectivele

sau datele existente

speciei în viitor

sunt insuficiente sau

[C.9.] sunt

nu sunt demne de

favorabile (dacă s-

nefavorabile - rele

încredere

au putut evalua)

SAU viabilitatea pe

viabilitatea pe

termen lung a

speciei [C.13] este asigurată

speciei [C.13] nu este asigurată

Evaluarea globală a specie

Tabel 70 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221

Cod Natura 2000: 1083

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

”0” – este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informaţii suplimentare

Pentru o evaluare cât mai corectă și reală in viitor a stării de conservare a speciei în SCI este nevoie de un plan de monitoring

pe o perioadă de cel puțin 2 cicluri medii de viață ale specie -8

Parametru

Descriere

ani, care să surprindă mărimea reală a populațiilor, localizarea acestora, extinderea habitatelor naturale ocupate și fluctuațiile multianuale care se pot înregistra în ceea ce privește mărimea

populațiilor și/sau extinderea și calitatea habitatelor ocupate.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782 Cod Eunis: 582

Cod Natura 2000: 1134

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

”+” – se îmbunătăţeşte

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Barbus meridionalis /Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443

Cod Natura 2000: 1138

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

”+” – se îmbunătăţeşte

Parametru

Descriere

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu sunt date.

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informaţii suplimentare

Datorită condițiilor climatice nefavorabile din perioada critică pentru inventarierea acestui grup de vertebrate: martie-mai, considerăm insuficiente observațiile din sezonul de activitate 2018 pentru a obține o viziune coerentă asupra populației. Totodată, pentru caracterizarea tendințelor populaționale este

nevoie de realizarea unor observații multianuale.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638

cod Natura 2000: 1193

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

Parametru

Descriere

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

”0” – este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

D.6.

Informaţii suplimentare

Considerăm că starea generala de conservare a specie în sit este

bună, totuși pentru caracterizarea tendințelor populaționale este nevoie de realizarea unor studii în teren cu caracter multianual.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos

Cod Eunis: 1568

Cod Natura 2000: 1354*

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367

Cod Natura 2000: 1352*

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V

A.2.

Tipul populaţiei speciei

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

Parametru

Descriere

în aria naturală protejată

include și suprafaţa sitului

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu

include și suprafaţa sitului

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Barbastella barbastellus

Cod Eunis: 1363

Cod Natura 2000: 1308

Directiva Habitate 92/43/EEC): Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

Parametru

Descriere

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Nu este cazul

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Myotis blythii Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475

Cod Natura 2000: 1307

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de

conservare a speciei

”FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Nu este cazul

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de

”FV” – favorabilă

Parametru

Descriere

conservare a speciei

D.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de

conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informaţii suplimentare

Nu este cazul

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii

Lucanus cervus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Rhodeus sericeus amarus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Barbus meridionalis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Triturus vulgaris ampelensis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Bombina variegata

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Ursus arctos

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Canis lupus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Lutra lutra

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Barbastella barbastellus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Myotis blythii

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Myotis myotis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei

Orice altă

Unul sau mai mulți

Doi sau mai mulți

parametri sunt în

combinație

parametri în stare

parametri evaluați

stare favorabilă sau

rea

ca necunscuți dar

unul este

nici unul în stare rea

necunoscut și

ceilalți în stare

favorabilă

Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl

Specii de nevertebrate

1083 Lucanus cervus

Parametru

Unitatea de măsură

Valoare țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

10 000 -

Clasa 6

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă), mărimea

populației speciei a fost stabilită în baza studiilor efectuate în perioada septembrie – noiembrie 2017 și martie – iunie 2018 și este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața specifică habitatului speciei

5500

Specia este larg răspândită în habitatul caracteristic al acesteia, respectiv pădurile de foioase, cca 80% din sit. În timpul observațiilor, a fost identificată în 56 de puncte, iar suprafața habitatului este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Arbori preexistenți sau debilitați în arborete

Nr. de arbori / ha

Cel puțin 5

Prin planul de management al sitului ROSCI0357 Porumbeni, se urmărește conservarea acestor microhabitate prin menținerea arborilor care îndeplinesc cerințele de habitat pentru specia Lucanus cervus în habitatele forestiere din aria sitului.

Lemn mort la sol

m3 / ha

Cel puțin 15

Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.

Specii de ihtiofaună

1138 Barbus meridionalis

Parametru

Unitatea de

Valoarea

Informații adiționale

măsură

țintă

Mărimea populației

Indivizi

10000

Specia a fost identificată în râul Târnava Mare în cinci puncte de prelevare pe durata campaniei de teren derulate în perioada octombrie 2017 - aprilie 2018. Mărime populației în aria naturală protejată a fost evaluată la aproximativ 7545 de indivizi.

Suprafața habitatului

Cel puțin 5 ha

Specia este prezentă atât în râul Târnava Mare pe toată lungimea acestuia din sit, cât și pe sectorul din aval al pârâului Tăietura. Suprafața habitatului identificată este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

În timpul efectuării lucrărilor hidrotehnice apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.

Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei

%/1 km de râu

>50%

Gradul de

fragmentare

Nr. de elemente de fragmentare

Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea.

1134 Rhodeus sericeus amarus

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

Indivizi

500

Mărimea populației în aria naturală protejată a fost evaluată la aproximativ 367 de indivizi.

Suprafața habitatului

Cel puțin 5 ha

Specia a fost prezentă la nivelul a două stații de colectare, aflate pe râul Târnava Mare. Specia are o prezență sporadică în râul Târnava Mare și lipsește din afluenții acestuia din sit.

Suprafața habitatului identificată este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei

%/1 km de râu

>50%

pentru speciile de pești.

Gradul de

fragmentare

Nr. de elemente de fragmentare

Specii de herpetofaună

1193 Bombina variegata

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

139500

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața habitatului speciei

6975,4

Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Specia are o distribuție largă în aria de studiu, fiind întâlnită în majoritatea bălților permanente sau temporare identificate în sit. Această specie a fost identificată în 21 de puncte de monitorizare din lungul pârâurilor, drumurilor și văilor de torent – care favorizează existența bălților temporare.

Densitatea corpurilor de apă

Nr. Corpuri/ 0,5 km2

1 corp de apă în cel puţin 0,5

Conform datelor din protocoalele de monitorizare și evaluare a stării de conservare existente la nivel

km2

național, are nevoie de ape temporare, stătătoare pentru reproducere şi dezvoltarea larvelor.

Densitatea

Habitate de

Cel puțin 4

O unitate este de cel puțin 10 m2 corp de apă de

habitatului

reproducere/km2

mică adâncime (în jur de 40 cm adâncime

maximă) cu cel mult 40% umbră înconjurată de

reproducție

teren cu vegetație naturală, de-a lungul

coridoarelor dispersate liniare (drumuri de câmp

neasfaltate, drumuri forestiere) Conform

protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel

național

4008 Triturus vulgaris ampelensis

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

13590

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața habitatului speciei

6975,4

Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Specia are o prezență rară în cadrul sitului, fiind identificată în 4 puncte de monitorizare.

Densitatea corpurilor de apă

Nr. Corpuri/ 0,5 km2

1 corp de apă în cel puţin 0,5 km2

Conform datelor din protocoalele de monitorizare și evaluare a stării de conservare existente la nivel de țară, are nevoie de ape temporare, stătătoare pentru reproducere şi dezvoltarea larvelor.

Densitatea

Habitate de

Cel puțin 4

O unitate este de cel puțin 10 m2 corp de apă de

habitatului

reproducere/km2

mică adâncime (în jur de 40 cm adâncime maximă)

cu cel mult 40% umbră înconjurată de teren cu

reproducție

vegetație naturală, de-a lungul coridoarelor

dispersate liniare (drumuri de câmp neasfaltate,

drumuri forestiere) Conform protocoalelor de

monitorizare ale speciei la nivel național

Specii de mamifere

1308 Barbastella barbastellus

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

150

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața

1000

Suprafața habitatului evaluată în aria naturală

habitatului

protejată este aproximativ egală cu valoarea de

speciei

referință pentru starea de conservare favorabilă.

În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei

Barbastella barbastellus au fost înregistrate în 52

din cele 83 de puncte de observație. Barbastella

barbastellus este specie caracteristică pentru

pădurile de foioase. În situl ROSCI0357 Porumbeni,

specia Barbastella barbastellus a fost identificat în

habitatele forestiere asociate cu pășuni, zone umede,

lemn mort și tufăriș. Au fost identificate atât drumuri

de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.

Drumurile de zbor au fost observate de-a lungul

drumurilor forestiere, la lizieră sau de-a lungul șirurilor de copaci sau tufăriș. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate.

Cantitatea de lemn mort la sol

m3 / ha

Cel puțin 15

Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.

1307 Myotis blythii

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața

700

Suprafața habitatului evaluată în aria naturală

habitatului

protejată este aproximativ egală cu valoarea de

speciei

referință pentru starea de conservare favorabilă.

M. blythii a fost identificat in 39% din punctele

investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl

ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit

B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost

extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.

În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei

Myotis blythii au fost înregistrate în 32 din cele 83

de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis

blythii au fost înregistrate în număr mai mare în

habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele

forestiere asociate cu zonele umede și elemente

liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.

Cantitatea de lemn mort la sol

m3 / ha

Cel puțin 15

Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.

1324 Myotis myotis

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața

700

Suprafața habitatului evaluată în aria naturală

habitatului

protejată este aproximativ egală cu valoarea de

speciei

referință pentru starea de conservare favorabilă.

M. myotis a fost identificat în 39% din punctele

investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl

ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit

B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost

extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.

În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei

Myotis myotis au fost înregistrate în 32 din cele 83

de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis

myotis au fost înregistrate în număr mai mare în

habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele

forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.

Cantitatea de lemn mort la sol

m3 / ha

Cel puțin 15

Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.

1352* Canis lupus

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața habitatului speciei

6500

Suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia.

Densitatea populației pradă

indivizi/ 1000 ha

100-130

iepuri 50-60

căpriori 11-14

mistreți

Protocoalele de monitorizare au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide si mistreți dar și iepuri.

12-15

cerbi carpatini

1354* Ursus arctos

Parametru

Unitatea de măsură

Valoarea țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața habitatului speciei

6500

Densitatea populației pradă

indivizi/ 1000 ha

100-130

iepuri 50-60

căpriori 11-14

mistreți

12-15 cerbi carpatini

Protocoalele de monitorizare au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide si mistreți.

1355 Lutra lutra

Parametru

Unitatea de măsură

Valoare țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

indivizi

Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.

Suprafața habitatului specie (râuri și lacuri)

100

Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarea componentă majoră: cursurile principale de râuri - râuri de ordin 1 până la 4 - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și izvoare permanente

Lungime habitat format din râuri interioare

Lungime habitat format din râuri interioare de ordinul 1-3 = 10 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual.

Vegetație pe malurile râurilor

%/1 km de râu

>50%

Conform și protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel național.

Gradul de fragmentare

Nr. de elemente de fragmentare

Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra vidrei: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar pentru a căror consemnare a fost desemnat situl ROSCI0357 Porumbeni, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, precum și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților agricole tradiționale și ecoturism.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

Obiectiv general

Obiectivele generale reprezintă ţinte clare care trebuie să fie atinse şi contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază

Tabel 71 Obiectivele generale ale planului de management

crt

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

Conservarea şi managementul biodiversităţii - al speciilor şi

habitatelor de interes conservativ

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl

ROSCI0357 Porumbeni

Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul

biodiversităţii

Administrarea şi managementul

efectiv al ariei naturale protejate şi

OG 3: Asigurarea managementului

eficient al sitului cu scopul menţinerii

crt

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

asigurarea durabilităţii

managementului

stării de conservare favorabilă a speciilor

de interes conservativ.

Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra

conservării biodiversităţii.

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor

nedurabile.

Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale)

OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale

- cu scopul limitării impactului asupra

mediului.

Obiective specifice

Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management.

Tabel 72 Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management

crt

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

Obiectiv specific

OS 1 Menținerea stării de

conservare favorabilă a speciilor

crt

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

Obiectiv specific

Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi habitatelor de interes

conservativ)

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357

Porumbeni

de interes comunitar din sit și a

habitatelor specifice

OS 2 Îmbunătățirea stării de

conservare a speciilor de interes comunitar din sit

Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul

biodiversităţii

OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de

interes conservativ din sit

OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes

comunitar identificate în sit

Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ.

OS 5 Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor

planului de management

OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de

management

OS 7 Asigurarea logisticii

necesare pentru implementarea planului de management

OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea / managementul

sitului

crt

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

Obiectiv specific

OS 9 Realizarea raportărilor

necesare către autorităţi

Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi

comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării

biodiversităţii.

OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor

nedurabile.

OS 11 Promovarea utilizării

durabile a resurselor naturale

OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale)

OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra

mediului.

OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

Măsuri specifice/ măsuri de management Tema 1. Conservarea și managementul biodiversității

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni

339

Tabel 73 OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

1.1.1

Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de

-nevertebrate: Lucanus cervus

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

Montare panouri informative despre Lucanus cervus în zonele / habitatele caracteristice speciei: cca 6 panouri în zona caracteristică speciei.

Montare panouri informative despre speciile de

amfibieni în habitatele specifice.

F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni

1.1.2

Interzicerea vătămării,

capturării, deţinerii, comercializării speciilor de

-nevertebrate: Lucanus cervus,

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

Interdicţia va fi mediatizată prin afişarea ei pe panouri şi alte metode de conştientizare a publicului.

Capturarea în scop ştiinţific se va face cu acordul custodelui şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Excepție fac acțiunile întreprinse de cercetători cu avize

speciale din partea Academiei Românie.

F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

1.1.3

- nevertebrate: Lucanus cervus,

-amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

-mamifere: Lutra lutra

Montare de bariere, panouri informative.

Montare bariere și a panourilor informative se va realiza pe toate drumurile de acces, fie ele și forestiere din situl ROSCI Porumbeni.

Prin regulamentul sitului vor fi stabilite amenzi pentru pătrunderea cu ATV-uri, motociclete de tip enduro, astfel activitatea off-road fiind total interzisă pe teritoriul sitului.

Custodele va realiza patrulări pentru identificarea și sancționarea celor care practică aceste sporturi în interiorul sitului.

Cu excepția personalului autorizat ce desfășoară

activități economice în sit: exploatare de gaze, forestiere, cinegetice.

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare

speciilor de

Măsura se va aplica de-a lungul cursurilor de apă din sit: râul Târnava Mare și afluenții.

Se vor monitoriza cursurile de apă și se vor identifica sursele de poluare: depozitare ilegală de deșeuri,

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri

urbane

340

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

-pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,

-amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

-mamifere: Lutra lutra

deversări de ape menajere, și se vor sesiza autoritățile abilitate: Apele Române, APM, Garda de Mediu.

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare

menajeră şi de ape uzate

1.1.5

Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata

Monitorizarea va fi efectuată în conformitate cu protocoalele de monitorizare dezvoltate pentru situl ROSCI Porumbeni.

Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea habitatelor acvatice, în special a acelor temporare, precum rigolele de pe marginea drumurilor și văile de

torent.

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

341

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

Măsurile de management aplicate vor fi în conformitate cu necesitățile ecologice ale speciilor: pasaje de trecere, oprirea temporară a lucrărilor până la eclozare, săparea de sanțuri pentru degajarea mormolocilor.

Monitorizarea anuală bălților de reproducere vulnerabile în raport cu activitățile de exploatare a resurselor. În cazul în care se identifică un potențial impact semnificativ asupra unora dintre habitatele de reproducere acestea vor fi recreate în imediata apropiere iar amfibienii vor fi relocați urmând toate procedurile legale.

Monitorizarea anuală a bălților de reproducere temporare și în anii secetoși, când există pericolul ca larvele și/sau mormolocii să fie afectați, se vor realiza lucrări de

îmbunătățire a nivelului apei în aceste bălți.

1.1.6

Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin

prisma necesităţii menţinerii

În zonele identificate ca fiind propice pentru speciile de amfibieni, vor fi construite rigole cu curgere lentă și alveol special construite pa latura din aval a drumului, chiar și pentru drumurile forestiere. Acest lucru va

favoriza speciile de amfibieni să își depună pontele în

C02 Exploatarea si extractia de petrol si gaz G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor

motorizate

342

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis,

Bombina variegata

zone ferite de traficul ce va fi realizat de către cei care exploatează resurse, sau au acces cu mijloace de transport motorizate în zonele de reproducere a speciilor

de amfibieni.

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

1.1.7

Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de

-amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

Este valabilă pentru toată suprafața sitului.

Limitarea pășunatului în zonele populate de aceste specii. Numărul maxim de animale care pot păşuna la un moment dat trebuie să respecte şi să se încadreze în prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 544/2013 și cu legislația națională în domeniul pajiștilor.

Interzicerea pășunatului în pădure este o măsură în

concordanţă cu prevederile art. 109 din Codul Silvic - legea 46/2008.

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci

A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

1.1.8

Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de

-amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris ampelensis și

Se vor realiza studii pastorale pentru toate zonele de pășunat. Acestea vor fi implementate în vederea reglementării păstoritului în zona, astfel încât impactul asupra faunei și a habitatelor specific să fie minime.

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci

A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

343

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

-mamifere: Ursus arctos, Canis lupus

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de

animale

1.1.9

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra

Interzicerea construcțiilor în zonele de conectivitate - coridoare ecologice- în interiorul și vecinătatea sitului. Realizarea construcţiilor se va face cu respectarea legislației specifice ariilor naturale protejate. Includerea limitării dezvoltării de construcţii în sit în planurile de

urbanism.

E01.02 Urbanizare discontinue

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite

din baze de agrement

1.1.10

Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

Managementul forestier pe cuprinsul întregului sit va avea în vedere faptul că pădurea reprezintă habitatul speciilor protejate, astfel încât nu se vor realiza activităţi de exploatare care să degradeze sau să fragmenteze habitatul optim al speciilor.

Zonele de liniște nu vor fi perturbate de prezenţa umană, de activităţi forestiere de orice tip, de vânătoare la alte specii, cu precădere în perioada de reproducere şi creştere a puilor.

Se va întocmi anual un Raport privind implementarea

activităţii.

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

344

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

1.1.11

Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus

Căile de acces sunt principalii vectori de pătrundere a impactului uman în sit. Se vor evalua toate solicitările

/proiectele care privesc dezvoltarea infrastructurii de transport pe suprafața sitului. Dezvoltările viitoare trebuie să îmbine prevederile cap. XII din Codul Silvic - Legea 46/2008 cu completările şi modificările ulterioare, cu necesităţile de menţinere a speciilor în stare de conservare favorabilă.

Vor fi monitorizate căile de acces şi modul de utilizare al

acestora.

D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

1.1.12

Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere

Ursus arctos.

Va fi elaborat un regulament cu privire la modul în care se vor colecta ciupercile și fructele de pădure. Acesta va cuprinde numărul de permise pentru acces cu o cantitate bine stabilită, precum și zonele în care culegătorii au voie să intre.

F04.02 Colectarea

ciupercilor, lichenilor, fructelor de padure

1.1.13

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea

zonei de liniște pentru speciilor

Va fi elaborat un regulament cu privire la activitățile permise în scop recreativ, pe teritoriul sitului, precum și

zonele pe care aceste activități sunt permise.

G01.04.01 Drumeții și alpinism

345

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus

1.1.14

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus

Vor fi amplasate panouri care vor lista acțiunile permise în scop recreativ, rutele pe care turiștii au voie să le utilizeze, precum și sancțiunile aplicate în caz de nerespectarea regulamentului elaborat.

G01.04.01 Drumeții și alpinism

1.1.15

Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus

Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului, precum și pe suprafețele unde se regăsește lăstăriș, habitat caracteristic de hrănire pentru speciile de chiroptere.

Recomandarea aplicării în managementul forestier, cele mai bune practici cu privire la biodiversitate din pădurile certificate sau în curs de certificare FSC.

Se vor inventaria arborii scorburoși care adăpostesc colonii de lilieci. Aceștia vor fi marcați și vor fi excluși de la exploatare. În cazul în care vor rămâne izolați sau sunt în pericol să fie doborâți de vânt, zăpadă sau putregai se vor realiza adăposturi artificiale care vor fi

montate în pădurile din imediata vecinătate.

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei

B02.02 curăţarea pădurii; B02.03 îndepărtarea lăstărișului;

346

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale în arboretele care nu conțin arbori bătrâni, scorburoși. Se recomandă amplsarea unui număr de 25-30 de adăporturi artificiale/ha.

Se recomandă inventariere arborilor scorburoși care conțin colonii de chiroptere din fiecare parchet de exploatare propus, înaintea începerii exploatării. În cazul în care se vor găsi arbori scorburoși, care să conțină colonii de chiroptere, se vor lua măsuri de protejare a acestor arbori și/sau translocare a liliecilor în adăposturi artificiale care vor fi montate în imediata vecinătate a zonei afectate. Numărul, volumul și amplasarea adăposturilor trebuie să fie similar cu cel al adăposturilor distruse.

- Restabilirea zonelor umede din păduri prin închiderea

drenajelor .

1.1.16

Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de

Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului.

- Menţinerea lemnului mort în pădure –favorizează diversitatea de insecte. Lemnul favorizează anumite

specii de molii cu care se hrănește specia selectivă

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei

B02.02 curăţarea pădurii

347

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

-chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și

-nevertebrate: Lucanus cervus

Barbastella barbastellus.

Se va recomanda proprietarilor și/sau administratorilor de pădure implementarea celor mai bune practici aplicate în pădurile certificate FSC.

Recomandăm să se pună în aplicare prevederile Anexei K al Standardului FSC pentru România şi anume

proporţie de 1-3 arbori la hectar

B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare: îndepărtarea lemnului mort

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

1.1.17

Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus

Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului.

Se va recomanda proprietarilor și/sau administratorilor de pădure implementarea celor mai bune practici aplicate în pădurile certificate FSC.

- Nu se permite transformarea pădurilor alcătuite în prezent din specii caracteristice tipului natural

fundamental în păduri cu specii alohtone, de ex. salcâm

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

Păstrarea / instituirea unei fâşii forestiere ripariene de circa 5 m, în cadrul căruia nu sunt interzise lucrările silvice, dar acestea să nu afecteze integritatea habitatului, adică să fie efectuate progresiv;

Păstrarea lemnului mort sau a arborilor căzuţi în

348

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

sau stejar roșu sau necaracteristice condițiilor ecologice,

de ex. pin.

1.1.18.

Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos în zona ariei naturale protejate

Aceste activități se referă la hrănirea intenționată a urșilor de către persoane neautorizate, hăituirea cu câini, depozitarea resturilor menajere în habitatul natural al ursului și la limita acestuia, apropierea intenționată și repetată față de unii urși care vizitează sursele de hrană ușor accesibile, precum și hrănirea complementară/suplimentară nereglementată.

menajere, tip containere anti-urs, în zonele cu risc

E01.02 Urbanizare discontinue

E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement K03.06 Antagonism cu animalele domestice

Interzicerea și reglementarea activităților umane care încurajează habituarea ursului și alterează comportamentul natural al acestuia.

Elaborarea și implementarea unor măsuri de gestionare a deșeurilor la nivelul comunităților locale (zone urbane, rurale sau turistice izolate) în potențialele zone de conflicte cu specia urs brun.

Achiziționare și instalarea de către autoritatea publică locală a unor sisteme de colectare resturi

349

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

mare de conflicte, unde specia urs brun profită de managementul neadaptat al resturilor menajere.

Instalarea acestor sisteme de colectare a resturilor menajere se va realiza în urma semnării unui protocol de colaborare dintre autoritatea publică locală - primărie, compania care se ocupă cu serviciul de salubrizare și instituția/entitatea/organizația care face achiziția containerelor anti-urs, administratorul ariei naturale protejate acolo unde este cazul.

Principalele prevederi de catre trebuie să țină cont gestionarul fondului cinegetic

de management cinegetic și normelor în vigoare.

Reglementarea hrănirii complementare pentru specia urs brun: perioade, locații, cantități, tip de hrană, și corelarea cu hrănirea pentru alte specii, de ex. mistreț.

distanța de administrare a hranei să fie de minim 2 km față de localități și în locații diferite

hrana se administrează pentru reducerea conflictelor, pentru ajutarea și protejarea speciei, conform planurilor

350

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

- hrana administrată trebuie să fie compatibilă cu regimul

alimentar natural

Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)

351

Tabel 74 OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare

Se vor planta specii de arbori: salcie, arin, astfel

B Silvicultura

a speciilor de ihtiofaună: Barbus

încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel

B03 exploatare forestieră fără

meridionalis, Rhodeus sericeus

puțin 50%.

replantare sau refacere

amarus, Cobitis taenia prin

naturală

refacerea vegetației forestiere de pe

B04 folosirea biocidelor,

malul apelor curgătoare.

hormonilor și chimicalelor

(în pădure)

B05 folosirea de

îngrășăminte (în pădure)

B07 Alte activități silvice

decât cele listate mai sus

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

1.2.2

Interzicerea tăierii vegetației

Se va interzice tăierea arborilor și arbuștilor aflați pe

B Silvicultura

forestiere de pe malul apelor

malul râului Târnava Mare și a afluenților acestuia,

B03 exploatare forestieră fără

curgătoare în vederea îmbunătățirii

cu excepția speciilor invazive, precum salcâmul,

replantare sau refacere

stării de conservare a speciilor de

amorfa.

naturală

ihtiofaună: Barbus meridionalis,

B04 folosirea biocidelor,

Rhodeus sericeus amarus, Cobitis

hormonilor și chimicalelor

taenia.

(în pădure)

B05 folosirea de

îngrășăminte (în pădure)

B07 Alte activități silvice

decât cele listate mai sus

1.2.3

Menținerea conectivității

Crearea de obstacole va fi interzisă; dacă vor fi

J02.06 Captarea apelor de

longitudinale a cursului de apă

necesare, se vor crea praguri de trecere pentru

suprafață

pentru crearea unui habitat optim

speciile de pești, în conformitate cu nevoile

J02.06.01 captări de apă de

speciilor de ihtiofaună: Barbus

ecologice ale fiecărei specii.

suprafață pentru agricultură

meridionalis, Rhodeus sericeus

J02.06.02 captări de apă de

amarus, Cobitis taenia.

suprafață pentru alimentarea

cu apă

J02.06.03 captări de apă de

suprafață pentru industrie

352

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice

J03.02.01 reducerea migrației

/ bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei

J03.02.03 reducerea

schimbului genetic

1.2.4

Interzicerea extracției nisipului și

Se va interzice, dezvoltarea de noi platforme de

C Minerit, extracția de

pietrișului din albia râului în

extragere a nisipului și pietrișului din sit, altele decât

materiale și de producție de

vederea îmbunătățirii habitatelor

cele existente în prezent.

energie

specifice speciilor de ihtiofaună

C01.01 Extragere de nisip și

Barbus meridionalis, Rhodeus

pietriș

sericeus amarus, Cobitis taenia

C01.01.01 cariere de nisip și

pietriș

C01.07 Minerit și activități

de extragere la care nu se

referă mai sus

353

Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)

354

Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora

- cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii

Tabel 75 OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lucanus cervus

Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe suprafaţa ROSCI,

în pădurile de foioase, cca 80% din sit.

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru

speciile de ihtiofaună: Barbus

Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii

este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

meridionalis, Rhodeus sericeus amarus.

detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare.

Activitatea trebuie efectuată pe cursul râului

Târnava Mare și afluenții acestuia.

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis.

Activitatea trebuie efectuată pe întreaga suprafață

a sitului.

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus

arctos, Canis lupus.

Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea

detaliată a stării de conservare la un interval de

355

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

maxim 3 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare.

Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafaţa

ROSCI.

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lutra lutra.

Târnava Mare și ale afluenților acestuia.

2.3.6

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis myotis.

monitorizare.

356

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafaţa

ROSCI.

357

Tabel 76 OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

2.4.1

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar: Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica,

Lycaena dispar, Maculinea arion

Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de nevertebrate de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.

Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării

stării de conservare pentru aceste specii.

2.4.2

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de pești de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.

Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II

a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării

stării de conservare pentru aceste specii.

2.4.3

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber

Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de mamifere de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.

Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării

stării de conservare pentru aceste specii.

2.4.4

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii

Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de chiroptere de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.

Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării

stării de conservare pentru aceste specii.

358

Tema 3. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ

Tabel 77 OS 5 Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului şi a

prevederilor planului de management.

Proiectele, planurile şi programele vor fi

3.5.2

Evaluarea impactului

analizate din punctul de vedere al

pentru proiectele,

impactului potenţial asupra speciilor

planurile şi programele

criteriu şi asupra habitatului acestora. Se

care se realizează pe

va urmări acordarea de avize pozitive

teritoriul sitului și

doar acelor proiecte şi planuri sau

acordarea de avize -

programe, de orice tip, care sunt în

negative/pozitive/cu

conformitate cu prevederile

restricţii

regulamentului și ale planului de

management, și care nu vor avea un

impact negativ asupra speciilor și

habitatelor. De asemenea, se va ţine cont

şi de impactul asupra celorlalte specii de

interes conservativ listate la subcapitolul

3.4 al acestui Plan de Management.

Tabel 78 OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

3.6.1

Identificarea de surse de finanţare

Custodele va urmări identificarea de surse de finanţare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea

planului de management.

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.

Administratorul sitului va depune cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare în vederea asigurării bugetului necesar pentru

implementarea planului de management

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea avizelor

Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite şi documentaţiile aferente, inclusiv deplasându-se la faţa locului pentru verificarea situaţiei, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obţinute din această activitate fiind alocate

implementării planului de management.

Tabel 79 OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

3.7.1

Ajustarea/modificarea

indicatorilor în funcţie de modificarea

Se va monitoriza implementarea planului

de management şi se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

implementării planului de

management

funcţie de modificarea implementării

planului de management

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare;

birotică.

Tabel 80 OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în

managementul sitului

Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice şi financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/ voluntarii implicaţi în

managementul sitului.

3.8.2

Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare

Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru implementarea activităților

prevăzute în planul de management.

Tabel 81 OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de

activitate şi financiare

Administratorul va realiza rapoartele de

activitate şi financiare necesare

3.9.2

Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor

Administratorul va răspunde solicitărilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate

şi financiare.

Tema 4. Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii

Tabel 82 OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conştientizarea publicului asupra importanţei, avantajelor şi restricţiilor ce

decurg din existenţa sitului.

4.10.2

Realizarea de materiale

informative referitoare la

Se va asigura baza materială pentru

realizarea de materiale informative

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

sit - broşuri, pliante,

postere, cărţi şi alte modalităţi de informare

referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare

4.10.3

Realizarea site-ului web al

sitului

Se realizează un site web de prezentare a

ariei natural protejate

4.10.4

Realizarea de panouri

informative

Se va asigura baza materială pentru

realizarea de panouri informative

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea

planului de management

Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituţii/organizaţii având atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management.

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra

generație

Administratorul va organiza acţiuni de educare cu copii şi tineri din zona sitului

Natura 2000.

4.10.7

Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului

Publicul larg poate sprijini conservarea populației de urs aria naturală protejată prin oferirea de diverse informații, cum ar fi cele referitoare la: prezența unor urși în locuri neadecvate, prezența unor capcane pentru urși, hrănirea intenționată a urșilor în locuri neadecvate, întâlnirea urșilor sau a diferitelor semne - urme, excremente,

zgârieturi, cadavre - ale acestora în

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

habitatele lor naturale, cazuri de braconaj.

În urma informării și conștientizării asupra diverselor aspecte care vizează ursul brun, persoane din publicul larg pot

contribui la conservarea speciei.

Tema 5. Utilizarea durabilă a resurselor natural

OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile

Tabel 83 OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în

amenajamente silvice

Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere şi planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acţiunilor de management durabil al

resurselor.

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare

durabilă a pășunilor

Se va proceda la această activitate pentru deţinătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafeţelor din sit care au această categorie de folosinţă.

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

pentru deţinătorii şi/sau

utilizatorii acestora.

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau

utilizatorii acestora.

Se va proceda la această activitate pentru deţinătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafeţelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede.

Tabel 84 OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

Asigurarea uniformităţii între zonările

planului de management şi ale planurilor

Promovarea includerii

de urbanism - PUG, PUZ aparţinând

prevederilor Planului de

localităţilor incluse sau adiacente sitului.

management în procesul

Documentațiile de amenajare a

5.12.1

de elaborare a planurilor

teritoriului și urbanism menționate

de urbanism: plan

modificate și/sau actualizate de către

urbanistic general - PUG,

autoritățile administrației publice locale

respectiv plan urbanistic

menționate vor include în piesele

zonal - PUZ

grafice/desenate și limitele ariilor

naturale protejate pentru care s-a realizat

prezentul plan de management.

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

5.12.2

Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurile de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ

Asigurarea unui management adecvat al resturilor menajere astfel încât urși să nu aiba acces la o resursă de hrană ușor accesibilă formată din resturi menajere. În zonele limitrofe habitatului favorabil al ursului și în zonele potențiale de conflict se vor asigura sisteme de colectare și depozitare resturi menajere anti-urs.

Se vor ține cont de următoarele prevederi

campanie media şi întâlniri directe.

Resturile menajere nu trebuie să rămână peste noapte în zonele unde este posibilă prezenţa urşilor.

Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia de a informa cu adresă oficială autorităţile locale sau agenţii economici în zonele turistice (cabane, complexe turistice, etc.) despre riscul la care se supun, daca nu colectează resturile menajere înainte de lăsarea nopţii.

Administraţiile comunităţilor locale trebuie să ia măsuri de informarea a populaţiei locale privind managemetul gunoaielor şi managementul cinegetic din zona, prin: administrarea de fluturaşi în cutiile poştale, panouri informative, plăcuţe de avertizare, broşuri, pliante,

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

naturale mai îndepărtate.

Acolo unde este semnalată prezenţa urşilor în locurile de depozitare şi colectare a resturilor menajere, gestionarii fondurilor de vânătoare au obligaţia de-a lua măsuri de îndepărtare a exemplarelor de urs din acele zone cu ajutorul: substanţe repelente, zgomot, folosirea câinilor de vânătoare, petarde şi muniţie de cauciuc. Aceste măsuri se i-au de către gestionari cu condiţia ca resturile menajere să fie colectate înainte de lăsarea nopţii.

Patrule zilnice ale personalului de teren al administratorului ariei naturale protejate în vederea identificări unor exemplare de urs pe domeniul public în zonele de risc. Dacă se identifică exemplare de urs pe domeniul public intravilan se va solicita sprijunl gestionarului fondului cinegetic și al Jandarmeriei Române.

Acolo unde se identifică prezenţa repetată a unui exemplar de urs, pe domeniul public, gestionarul fondului cinegetic poate să solicite derogare pentru capturarea şi relocarea acestuia în zone

Tema 6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale)

OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

Tabel 85 OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

6.13.1

Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes

Instalarea de panouri şi indicatoare va creşte vizibilitatea ariei şi gradul de conştientizare în rândul localnicilor şi turiştilor.

- Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes; acestea vor fi montate pe picioare de lemn şi acoperite cu stuf, conform tradiţiilor

locale.

Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu

autorităţile şi factorii interesaţi cheie

pentru administrarea şi promovarea

destinaţiei ecoturistice. Dezvoltare

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante

parteneriate cu Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru oferirea de programe educative, cu unităţi de cazare şi facilităţi

turistice din zonă pentru promovarea

corectă şi pentru oferirea de servicii

complementare, cu meşteri şi fermieri

locali, cu organizatori de evenimente

culturale şi de promovare.

Cod

Tip

Titlu MS

Descriere MS

6.13.3

Informare şi

conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă

Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creşterea nivelului de informare şi conştientizare a localnicilor, în special în ceea ce priveşte valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într- o arie naturală protejată şi potenţialul obţinerii unor beneficii concrete pentru ei,

familiile şi comunităţile lor.

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si

habitatelor specifice

Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversităţii prin propunerea de măsuri care să

contracareze eventualele efecte negative.

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi

impact asupra mediului

Se va realiza monitorizarea proceselor de dezvoltare socio-economică şi impactul

pe care acestea îl au asupra mediului.

370

PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR

Planul de activităţi

Tabel 86 Planificarea în timp a activităţilor

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris ampelensis

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.2

Interzicerea vătămării,

capturării, deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

1.1.3

Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate: Lucanus cervus, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Ursus

arctos, Canis lupus, Lutra lutra

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: pești: Barbus

meridionalis, Rhodeus sericeus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

371

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

amarus, Cobitis taenia, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra

lutra

1.1.5

Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina

variegata

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.6

Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis,

Bombina variegata

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

372

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

1.1.7

Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.8

Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.9

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus și Lutra lutra

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

373

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

1.1.10

Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.11

Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus

arctos, Canis lupus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.12

Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea

menținerii resurselor de hrană

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

374

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

pentru specia de mamifere

Ursus arctos.

1.1.13

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.14

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.15

Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a

speciilor de chiroptere: Myotis

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

375

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus

1.1.16

Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și

nevertebrate: Lucanus cervus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.17

Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.18

Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Autoritatea publică locală

Ocoalele silvice

376

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

Ursus arctos în zona ariei

naturale protejate

MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere

de pe malul apelor curgătoare.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

1.2.2

Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus, Cobitis taenia).

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

377

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus

sericeus amarus, Cobitis taenia.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, APM

1.2.4

Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus, Cobitis taenia

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, APM

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a

acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii

MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes

conservativ din sit

2.3.1

Actualizarea inventarelor -

evaluarea detaliată şi

Mare

Admin

ONG-uri

378

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

monitorizarea stării de conservare – pentru specia

Lucanus cervus

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris ampelensis

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

379

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

conservare – pentru speciile de

carnivore mari: Ursus arctos, Canis lupus.

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia

Lutra lutra.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.3.6

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii,

Myotis myotis.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

2.4.1

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare

pentru speciile de nevertebrate

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

380

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

de interes comunitar: Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis,

Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea

arion

2.4.2

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio

(Gobio) kessleri

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.4.3

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx,

Castor fiber

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.4.4

Inventarierea, cartarea și

evaluarea stării de conservare

Mare

Admin

ONG-uri

381

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis

emarginatus, Miniopterus

schreibersii

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes

conservativ

MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice

pe teritoriul sitului

Mare

Admin

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu

restricţii

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

MG 6/OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.6.1

Identificarea de surse de

finanţare

Mare

Admin

382

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

3.6.2

Elaborarea de cereri de

finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize şi

eliberarea avizelor

Mare

Admin

MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării

planului de management

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare

pentru implementarea planului de management

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal

implicat în managementul sitului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.8.2

Desfăşurarea şi participarea la

cursuri de instruire necesare

Mare

Admin

383

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de

activitate şi financiare

Mare

Admin

3.9.2

Trimiterea şi completarea

rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru

grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii

MG 10/OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind

conştientizarea publicului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi

alte modalităţi de informare

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.3

Realizarea site-ului web al

sitului

Mare

Admin

384

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

4.10.4

Realizarea de panouri

informative

Mare

Admin

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de

management

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.6

Organizarea de activități

educative cu tânăra generație

Mare

Admin

4.10.7

Promovarea implicării civice în

sprijinul conservării ursului

Mare

Admin

OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor

activităţi şi reducerea celor nedurabile

MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de

management al sitului -

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

385

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

măsurile referitoare la

habitatele de pădure - în amenajamente silvice

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau

utilizatorii acestora.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau utilizatorii

acestora.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, ANPA

MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

386

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan

urbanistic zonal - PUZ

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Cele 7 Administrații publice locale

5.12.2

Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan

urbanistic zonal - PUZ

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Cele 7 Administrații publice locale

OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu

scopul limitării impactului asupra mediului

MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

387

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorit ate

Respon- sabil

Partener

6.13.1

Instalarea de panouri şi

indicatoare în principalele puncte de interes

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu

persoane şi instituţii relevante

Medie

Admin

ONG-uri, Universități

6.13.3

Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare

durabilă

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG –uri, Administrațiile publice locale

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si

habitatelor specifice

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact

asupra mediului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Administrațiile publice locale

388

Estimarea resurselor necesare

389

Tabel 87 Estimarea resurselor necesare s-a realizat, corelat cu planul de activități, pe o perioadă de 5 ani

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni

1.1

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

Panouri informative

Buc

45.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator

Sp 13

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.2

Interzicerea vătămării, capturării,

deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

12/an//pers

2 pers 60/pers

Total =120

Verificări în teren

76.800

+ 4.950

= 81.750

Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii

administrator

Sp 13

390

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.3

Limitarea accesului motorizat pe

drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate: Lucanus cervus, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Ursus arctos, Canis lupus, Lutra lutra

Bariere

Panouri informative

Buc

25.000 +

22.500 =

47.500

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 13

391

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață

- râul Târnava Mare și afluenții şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

40/an/pers 2 pers

Total= 300

Verificări în teren

200

192.000

+ 16.500

= 208.500

Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator

Sp 13

392

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.5

Menținerea în stare favorabilă a zonelor

de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata

16/an/pers 2 pers

Total= 160

Verificări în teren

102.400

+ 6.600

= 109.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii

administrator

Sp 13

1.1.6

Menținerea capacității de suport a habitatelor -zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata

5/an/pers 2 pers

Total= 50

Lucrări de realizare șanțuri / rigole

Unelte specifice

32.000

+ 825

= 32.825

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

393

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.7

Controlul pășunatului precum și a

păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus.

16/an/pers 2 pers

Total= 160

Verificări în teren

102.400

+ 6.600

= 109.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii

administrator

Sp 13

1.1.8

35/pers 2 pers

Total = 70

Realizare studiu combustibil

Buc

44.800

500

45.300

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

394

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.9

Evitarea fragmentării habitatelor

favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra

10/an/pers 2 pers

Total = 100

Analize în teren

64.000

+ 4.125

68.125

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

1.1.10

Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

10/an/pers 2 pers

Total = 100

Analize în teren

GPS

Nr Buc

64.000

+ 4.1.25

68.125

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

395

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.11

Evaluarea construirii de noi căi de acces,

drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus

5/an/pers 2 pers

Total = 50

Analize în teren Combustibil

32.000

+ 500

= 32.500

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

1.1.12

Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus arctos.

20/pers 1 pers

Total = 20

Elaborare regulament Birotică

Buc

12.800

+ 500

= 13.300

Fonduri proprii administrator

Sp 43

396

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.13

Reglementarea activităților recreative

pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus

20/pers 1 pers

Total = 20

Elaborare regulament Birotică

Buc

12.800

+ 500

= 13.300

Fonduri proprii

administrator

Sp 43

1.1.14

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus

Panouri

Buc

18.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

397

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.15

20/pers

2 pers

Total = 40

Studiu

inventariere arbori scorburosi Combustibil

Adăposturi artificiale

Buc

250

25.600+

500= 31.100

150.000

Total = 181.100

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

1.1.16

Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și

nevertebrate: Lucanus cervus

5/an/pers 1 pers

Total = 25

Întâlniri de lucru combustibil

16.000

+ 825

16.825

Fonduri proprii administrator

Sp 13

398

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.1.17

Exploatarea forestieră în conceptul

managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus

5/an/pers 1 pers

Total = 25

Întâlniri de lucru combustibil

16.000

+ 825

16.825

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.1.18

Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos în zona ariei naturale protejate

Containere anti – urs

Buc

98.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice (administrații

locale)

Sp 13

Total MG 1.1

1240

n/a

1.204.975

n/a

399

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.2

Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.

60/pers 1 pers

Elaborare studiu combustibil

Plantări arbori

Buc

38.400+

1.600=

40.000

300.000

Total = 340.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 16

400

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.2.2

Interzicerea tăierii vegetației forestiere

de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia.

30/pers 1 pers

Elaborare Metodol + combustibil

Lucrări de îndepărtare specii invazive

19.200+

800=

20.000

120.000

Total = 140.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 16

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia.

5/an/pers 1 pers

Total = 25

Întâlniri de lucru

16.000

Fonduri proprii administrator

Sp 13

401

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

1.2.4

Interzicerea extracției nisipului și

pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia

5/an/pers (1 pers)

Total = 25

Întâlniri de lucru

16.000

Fonduri proprii

administrator

Sp 13

Total MG 1.2

100

n/a

512.000

n/a

Total obiectiv

general 1

1340

n/a

1.716.975

n/a

Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de

conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii

2.3

Masură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru

elementele de interes conservativ din sit

402

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea

detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lucanus cervus

45/an/pers 1 pers

Total = 45

Monitorizare Echipam specifice

teren

33.800

Fonduri

europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 12

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus.

45/an/pers 2 pers

Total = 180

Monitorizare Echipam specifice teren Autorizație pescuit

științific

126.200

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 12

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus

vulgaris ampelensis.

45/an/pers 2 pers

Total = 180

Monitorizare Echipam specifice teren

123.200

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 12

403

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea

detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos, Canis lupus.

85/an/pers 2 pers

Total = 170

Monitorizare Echipam specifice

teren

118.800

Fonduri

europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 12

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lutra lutra.

85/an/pers 1 pers

Total = 85

Monitorizare Echipam specifice teren

64.400

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 12

2.3.6

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus,

Myotis blythii, Myotis myotis.

60/an/pers 2 pers

Total = 240

Monitorizare Echipam specifice teren

163.600

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 12

Total MG 3

900

n/a

630.000

n/a

404

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

2.4

Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes

comunitar identificate în sit

2.4.1

120/pers 2 pers

Total = 240

Studii teren Echipam specifice teren

Studii birou

160.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 11

2.4.2

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

120/pers 2 pers

Total = 240

Studii teren Echipam specifice teren Autorizație pescuit

Studii birou

163.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 11

405

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

2.4.3

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării

de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber

240/pers 2 pers

Total = 480

Studii teren Echipam specifice teren

Studii birou

320.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 11

2.4.4

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii

180/pers 2 pers

Total = 360

Studii teren Echipam specifice teren

Studii birou

243.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 11

406

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

Total MG 4

1320

n/a

886.000

n/a

Total obiectiv

general 2

2220

n/a

1.516.000

n/a

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes

conservativ

3.5

Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

48/an/pers 2 pers Total = 480

Patrulare combustibil

litri

240

3500

307.200 +

22.750 =

329.950

Fonduri proprii administrator

Sp 13

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu

restricţii

40/an/pers Total = 200

Documente emise

128.000

Fonduri proprii administrator

Sp 13

407

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

Total MG 5

680

n/a

457.950

n/a

3.6

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.6.1

Identificarea de surse de finanţare

20/an/pers 1 pers

Total= 100

Documente

64.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.

80/an/pers 2 pers

Total= 800

Documente

512.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea avizelor

15/an/pers 1 pers

Total= 75

Documente

48.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

Total MG 6

975

n/a

624.000

n/a

3.7

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării

planului de management

20/an/pers 1 pers

Total= 100

Documente

64.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

408

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Echipam IT Birotica

Autoturism

Buc

- 1

20.000+

60.000+

490.000=

570.000

Fonduri

europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 41

Total MG 7

100

n/a

634.000

n/a

3.8

Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în managementul sitului

10/an/pers 1 pers

Total= 50

32.000

Fonduri proprii administrator

Sp 42

3.8.2

Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare

10/an/pers 4 pers

Total= 200

Instruire / curs

96.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 44

409

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

Total MG 8

250

n/a

128.000

n/a

3.9

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorităţi

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare

10/an/pers 1 pers

Total= 50

Rapoarte

32.000

Fonduri proprii administrator

Sp 14

3.9.2

Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor

10/an/pers 1 pers

Total= 50

Rapoarte

32.000

Fonduri proprii administrator

Sp 14

410

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

Total MG 9

100

n/a

64.000

n/a

Total obiectiv

general 3

2105

n/a

1.907.950

n/a

OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru

grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii

4.10

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea

publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

Realizarea Strategiei și Planului de acţiune

Buc

72.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 43

411

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare

Brosuri Pliante Afișe Agende Banner

Buc

1000

200

400

9.000

4.500

3.000

7.200

19.600

Total= 43.300

Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice

Sp 32

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

Site web

Buc

72.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 32

4.10.4

Realizarea de panouri informative

Panouri , indicatoare

Buc

47.000

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 32

412

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu

instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de

management

Întâlniri

87.500

Fonduri proprii administrator

Sp 32

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

15/an/pers 1 pers

Atelier 1 zi

combustibil

48.000+

620=

48.620

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 33

4.10.7

Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului

15/an/pers 1 pers

întâlnire 1 zi

combustibil

48.000+

620=

48.620

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 33

Total MG 10

150

n/a

419.040

n/a

413

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

Total obiectiv

general 4

n/a

419.040

n/a

n/a 64.000 n/a

OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor

activităţi şi reducerea celor nedurabile

5.11

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice

10/an/pers 1 pers

Total = 50

Întâlniri de lucru combustibil

32.000+

300=

32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 32

414

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora.

10/an/pers 1 pers

Total = 50

Întâlniri combustibil

32.000+

300=

32.300

Fonduri proprii

administrator

Sp 32

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau

utilizatorii acestora.

10/an/pers 1 pers

Total = 50

Întâlniri combustibil

32.000+

300=

32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 32

Total MG 11

150

n/a

96.900

n/a

415

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

5.12

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în

vecinătatea sitului

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ

10/an/pers 1 pers

Total = 50

Întâlniri combustibil

32.000+

300=

32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 43

5.12.2

Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan

urbanistic zonal - PUZ

20/an/pers 2 pers

Total = 40

Plan de

management al deșeurilor

Buc

25.600

Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii

administrator

Sp 43

416

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

Total MG 12

n/a

57.900

n/a

Total obiectiv

general 5

n/a

154.800

n/a

n/a 64.000 n/a

OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale -

cu scopul limitării impactului asupra mediului

6.13

Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

6.13.1

Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes

Măsură prevăzută la

pct. 4.10.4

Sp 32

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante

10/an/pers 1 pers

Total = 50

Parteneriate combustibil

32.000+

300=

32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 32

417

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

6.13.3

Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă

10/an/pers 1 pers

Total = 50

Întâlniri comunicare combustibil

32.000+

1.000=

33.000

Fonduri

europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 32

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice

10/an/pers 2 pers Total =

100

Controale / verificări în teren combustibil

64.000+

4.125=

68.125

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact asupra mediului

10/an/pers 2 pers Total =

100

Controale / verificări în teren

combustibil

64.000+

4.125=

68.125

Fonduri europene nerambursabile Fonduri

publice

Sp 13

418

419

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele

decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

(zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

Total MG 13

n/a

201.550

n/a

Total obiectiv

general 6

n/a

201.550

n/a

TOTAL

n/a

5.916.315

n/a

n/a 64.000 n/a

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

Raportări periodice Tabel 88 Raportări periodice

Nr. Crt.

Denumire

Moment

raportare

Activități incluse în raportare

Trimestru

Raportare anul 1 Activități finale

Activitatea 1.1.3, Activitatea

Activitatea 1.1.14, Activitatea

Activitatea 4.10.2, Activitatea 5.12.2

1.1.8,

4.10.1,

Raportare intermediară din anul 1

Activitatea 1.1.5, Activitatea

Activitatea 1.1.7, Activitatea

Activitatea 1.1.18, Activitatea

Activitatea 4.10.2, Activitatea

Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7

1.1.6,

1.1.12,

1.2.1,

4.10.4,

Raportare intermediară din anul 1

Activitatea 1.1.1, Activitatea

Activitatea 1.1.4, Activitatea

Activitatea 1.1.10, Activitatea

Activitatea 1.1.13, Activitatea

Activitatea 1.1.17, Activitatea

Activitatea 1.2.3, Activitatea

Activitatea 3.5.1, Activitatea

Activitatea 3.6.1, Activitatea

Activitatea 3.6.3, Activitatea

Activitatea 3.7.2, Activitatea

Activitatea 3.8.2, Activitatea

Activitatea 3.9.2, Activitatea

Activitatea 4.10.5, Activitatea

Activitatea 5.11.2, Activitatea

Activitatea 5.12.1, Activitatea

Activitatea 6.13.2, Activitatea

Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.

1.1.2,

1.1.9,

1.1.11,

1.1.16,

1.2.2,

1.2.4,

3.5.2,

3.6.2,

3.7.1,

3.8.1,

3.9.1,

4.10.3,

5.11.1,

5.11.3,

5.12.2,

6.13.3,

Nr. Crt.

Denumire

Moment

raportare

Activități incluse în raportare

Trimestru

Raportare anul 2

Activități finale

Activitatea 1.1.15, Activitatea 1.1.18

Activitatea 1.2.1, Activitatea 6.13.1

Raportare intermediară din anul 2

Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6,

Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12,

Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3,

Activitatea 2.3.6, Activitatea 2.4.1,

Activitatea 2.4.2, Activitatea 2.4.4,

Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6,

Activitatea 4.10.7

Raportare intermediară din anul 2

Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2,

Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9,

Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11,

Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16,

Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2,

Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4,

Activitatea 2.4.3, Activitatea 3.5.1,

Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1,

Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3,

Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2,

Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2,

Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2,

Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5,

Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2,

Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1,

Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3,

Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.

Raportare anul 3 Activități finale

Activitatea 2.3.1, Activitatea 2.3.4,

Activitatea 2.3.5, Activitatea 2.4.1,

Activitatea 2.4.2, Activitatea 2.4.3,

Activitatea 2.4.4, Activitatea 4.10.4.

Nr. Crt.

Denumire

Moment

raportare

Activități incluse în raportare

Trimestru

Raportare intermediară din anul 3

Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6,

Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12,

Activitatea 2.4.1, Activitatea 2.4.2,

Activitatea 2.4.4, Activitatea 4.10.2,

Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7.

Raportare intermediară din anul 3

Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2,

Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9,

Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11,

Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16,

Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2,

Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4,

Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2,

Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2,

Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1,

Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1,

Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1,

Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3,

Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1,

Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3,

Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2,

Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4,

Activitatea 6.13.5.

10.

Raportare anul 4

Activități finale

Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3,

Activitatea 2.3.6

11.

Raportare intermediară din anul 4

Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6,

Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12,

Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6,

Activitatea 4.10.7.

12.

Raportare intermediară din anul 4

Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2,

Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9,

Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11,

Nr. Crt.

Denumire

Moment

raportare

Activități incluse în raportare

Trimestru

Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16,

Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2,

Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4,

Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2,

Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2,

Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1,

Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1,

Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1,

Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3,

Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1,

Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3,

Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2,

Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4,

Activitatea 6.13.5.

13.

Raportare anul 5 Activități finale

Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6,

Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12,

Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6,

Activitatea 4.10.7.

14.

Raportare anul 5 Activități finale

Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2,

Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9,

Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11,

Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16,

Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2,

Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4,

Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2,

Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2,

Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1,

Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1,

Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1,

Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3,

Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1,

Nr. Crt.

Denumire

Moment

raportare

Activități incluse în raportare

Trimestru

Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3,

Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2,

Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4,

Activitatea 6.13.5.

Urmărirea activităţilor planificate

Tabel 89 Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357

Porumbeni

1.1

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și

a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris

ampelensis

45.000

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii

admin

100%

Panouri informativ e despre specii realizate

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

1.1.2

Interzicerea vătămării,

capturării, deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris

ampelensis

76.800

4.950

81.750

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin

100%

verificări în teren realizate

1.1.3

Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus, Lutra lutra

47.500

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice

100%

Montare de bariere, panouri informativ e

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

1.1.4

Interzicerea poluării

apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, amfibieni

Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere

Lutra lutra

192.000

16.500

208.500

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin

100%

200

verificări în teren realizate

1.1.5

Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina

variegata

102.400

6.600

109.000

Fonduri europene neramb Fonduri proprii

admin

100%

verificări în teren realizate

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

1.1.6

Menținerea capacității

de suport a habitatelor (zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora) prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina

variegata

32.000

825

32.825

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

Lucrări de realizare șanțuri / rigole

Realiza

te anual

1.1.7

Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina

variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus.

102.400

6.600

109.000

Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin

100%

verificări în teren realizate

1.1.8

Realizarea și

implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de amfibieni: Bombina

variegata, Triturus

44.800

500

45.300

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

1 studiu pastoral realizat

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

vulgaris ampelensis și

mamifere: Ursus arctos, Canis lupus

1.1.9

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus și Lutra lutra

64.000

4.125

68.125

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

analize în teren realizate

1.1.10

Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus.

64.000

4.125

68.125

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

analize în teren realizate

1.1.11

Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus

32.000

500

32.500

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

5 analize în teren realizate

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

1.1.12

Reglementarea

activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus arctos.

12.800

500

13.300

Fonduri

proprii admin

100%

regulamen t elaborat

1.1.13

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus

12.800

500

13.300

Fonduri proprii admin

100%

regulamen t elaborat

1.1.14

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus

arctos, Canis lupus

18.000

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

4 buc panouri montate

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

1.1.15

25.600

500

150.000

181.100

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

1 Studiu

inventarie re arbori scorburosi realizat

250 buc Adăpost uri artificial

1.1.16

Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și nevertebrate: Lucanus

cervus

16.000

825

16.825

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru realizate

anuale

1.1.17

Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere

Myotis myotis, Myotis

16.000

825

16.825

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru realizate

anuale

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

blythii, Barbastella

barbastellus

1.1.18

Prevenirea condiționării și habituării

exemplarelor de Ursus arctos în zona ariei naturale protejate

98.000

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice - administra

ții locale

100%

containere anti-urs achizițion

ate

Total MG 1.1

1.204.975

n/a

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

1.2

Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes

comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor

curgătoare.

38.400

1.600

300.000

340.000

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri

publice

100%

1 studiu plantări elaborat

campanii plantări realizate

1.2.2

Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia.

19.200

800

120.000

140.000

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice

100%

metodolo gie elaborate

campani e de

îndepărta re specii

invazive

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

1.2.3

Menținerea

conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia.

16.000

Fonduri

proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru realizate

anuale

1.2.4

Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus, Cobitis taenia

16.000

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru realizate

anuale

Total MG 1.2

512.000

Total obiectiv

general 1

1.716.975

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes

conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii

2.3

Masură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de

conservare – pentru specia Lucanus cervus

28.800

5.000

33.800

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

campani e de

monitori

zare

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus.

115.200

11.000

126.200

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

campanii de monitori zare

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris

ampelensis.

115.200

7.000

123.200

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

campanii de monitori zare

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

2.3.4

Actualizarea

inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos,

Canis lupus.

108.800

10.000

118.800

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

campani e de

monitori

zare

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de

conservare – pentru specia Lutra lutra.

54.400

10.000

64.400

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

campani e de

monitori

zare

2.3.6

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi

monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis

blythii, Myotis myotis.

153.600

10.000

163.600

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

campanii de monitori

zare

Total MG 3

630.000

2.4

Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare

pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

2.4.1

Inventarierea, cartarea și

evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar: Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion

153.600

6.400

160.000

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

1 Studiu

inventari ere și

cartare

1 studiu evaluare stare de conserva re

1 studiu presiuni

1 set

măsuri conserva re

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

2.4.2

Inventarierea, cartarea și

evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

153.600

9.400

163.000

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

1 Studiu

inventari ere și

cartare

1 studiu evaluare stare de conserva re

1 studiu presiuni

1 set

măsuri conserva re

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

2.4.3

Inventarierea, cartarea și

evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber

307.200

12.800

320.000

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

1 Studiu

inventari ere și

cartare

1 studiu evaluare stare de conserva re

1 studiu presiuni

1 set

măsuri conserva re

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

2.4.4

Inventarierea, cartarea și

evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar

Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii

230.400

12.600

243.000

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

1 Studiu

inventari ere și

cartare

1 studiu evaluare stare de conserva re

1 studiu presiuni

1 set

măsuri conserva re

Total MG 4

886.000

Total obiectiv

general 2

1.516.000

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare

favorabilă a speciilor de interes conservativ

3.5

Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor

planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

307.200

22.750

329.950

Fonduri proprii admin

100%

240

patrule periodice

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

3.5.2

Evaluarea impactului

pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricţii

128.000

Fonduri proprii admin

100%

document e emise

Total MG 5

457.950

3.6

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru

implementarea planului de management

3.6.1

Identificarea de surse de finanţare

64.000

Fonduri

proprii admin

100%

document e analizate

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de

finanţare.

512.000

Fonduri proprii admin

100%

5 cereri de finanțare elaborate

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea

avizelor

48.000

Fonduri proprii

admin

100%

25 cereri evaluate

Total MG 6

624.000

3.7

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului

de management

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării planului

de management

64.000

Fonduri proprii admin

100%

document e

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

20.000

60.000

490.000

570.000

Fonduri

europene neramb Fonduri publice

100%

Echipam

ente achizițio nate

Total MG 7

634.000

3.8

Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în

administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în

managementul sitului

32.000

Fonduri proprii admin

100%

Personal managem ent sit

asigurat

3.8.2

Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare

96.000

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

5 cursuri instruire realizate

Total MG 8

128.000

3.9

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorităţi

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare

32.000

Fonduri proprii

admin

100%

rapoarte elaborate

3.9.2

Trimiterea şi

completarea rapoartelor

în funcţie de solicitările autorităţilor

32.000

Fonduri proprii admin

100%

rapoarte elaborate

Total MG 9

64.000

Total obiectiv

general 3

1.907.950

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii

şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii

4.10

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune

privind conştientizarea publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

72.000

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

Strategie și Plan de acțiune

realizate

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare

9.000

4.500

3.000

7.200

19.600

43.300

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

Material informati ve realizate și distribuit

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

72.000

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

1 site

web realizat și actualiza

4.10.4

Realizarea de panouri informative

47.000

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

panouri și indicatoa re informar e sit

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

4.10.5

Realizarea de întâlniri

cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management

87.500

Fonduri proprii admin

100%

întâlnini realizate

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

48.000

620

48.620

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

activități educativ e realizate

4.10.7

Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului

48.000

620

48.620

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

întâlniri realizate

Total MG 10

419.040

Total obiectiv

general 4

419.040

OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în

zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile

5.11

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului -

măsurile referitoare la

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

habitatele de pădure - în

amenajamente silvice

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau

utilizatorii acestora.

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau

utilizatorii acestora.

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

Total MG 11

96.900

5.12

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor

aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: PUG,

respectiv PUZ

32.000

300

32.300

Fonduri

proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

5.12.2

Elaborarea unui plan de

management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan

urbanistic zonal - PUZ

25.600

Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii administra

tor

100%

Total MG 12

57.900

Total obiectiv

general 5

154.800

OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea

valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului

6.13

Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui

turism durabil

6.13.1

Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de

interes

Măsură prevăzut ă la pct.

4.10.4

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane

şi instituţii relevante

32.000

300

32.300

Fonduri proprii

admin

100%

parteneria te

6.13.3

Informare şi

conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile

32.000

1.000

33.000

Fonduri europene neramb Fonduri

publice

100%

întâlniri comunic are

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materia

Resurse financiare estimate

Procent ndeplinir e

Rezultate

Observaţi i

Cheltuie

Total

(RON)

Sursa

fonduri

naturale şi oportunităţile

de valorificare durabilă

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice

64.000

4.125

68.125

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

Controal e /

verificări în teren

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact asupra mediului

64.000

4.125

68.125

Fonduri europene neramb Fonduri publice

100%

Controal e /

verificări în teren

Total MG 13

201.550

Total obiectiv

general 6

201.550

TOTAL

n/a

5.916.315

n/a

Indicarea activităţii realizate Tabel 90 Activităţi planificate

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl

ROSCI0357 Porumbeni

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și

a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris ampelensis

1.1.2

Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata,

Triturus vulgaris ampelensis

1.1.3

lupus, Lutra lutra

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus, Cobitis taenia, amfibieni

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere

Lutra lutra

1.1.5

Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina

variegata

1.1.6

Menținerea capacității de suport a habitatelor (zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora) prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina

variegata

1.1.7

Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis

lupus.

1.1.8

Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și

mamifere: Ursus arctos, Canis lupus

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

1.1.9

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra

lutra

1.1.10

Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos,

Canis lupus.

1.1.11

Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere

Ursus arctos, Canis lupus

1.1.12

Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de

mamifere Ursus arctos.

1.1.13

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere

Ursus arctos, Canis lupus

1.1.14

Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere

Ursus arctos, Canis lupus

1.1.15

Menţinerea calităţii habitatelor

forestiere printr-un management

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus

1.1.16

Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și

nevertebrate: Lucanus cervus

1.1.17

Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis

blythii, Barbastella barbastellus

1.1.18

Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos în

zona ariei naturale protejate

MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere de pe

malul apelor curgătoare.

1.2.2

Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii

stării de conservare a speciilor de

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

ihtiofaună Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis

taenia

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus, Cobitis taenia.

1.2.4

Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus

amarus, Cobitis taenia

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul

biodiversităţii

MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare

pentru elementele de interes conservativ din sit

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia

Lucanus cervus

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis,

Rhodeus sericeus amarus

2.3.3

Actualizarea inventarelor -

evaluarea detaliată şi monitorizarea

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

stării de conservare – pentru speciile

de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos,

Canis lupus.

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia

Lutra lutra.

2.3.6

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis

myotis.

MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes

comunitar identificate în sit

2.4.1

Lycaena dispar, Maculinea arion

2.4.2

Inventarierea, cartarea și evaluarea

stării de conservare pentru specia de

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

pești de interes comunitar

Romanogobio (Gobio) kessleri

2.4.3

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar

Lynx lynx, Castor fiber

2.4.4

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus

schreibersii

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare

favorabilă a speciilor de interes conservativ

MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe

teritoriul sitului

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize -

negative/pozitive/cu restricţii

MG 6/OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de

management

3.6.1

Identificarea de surse de finanţare

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe

de finanţare.

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize şi

eliberarea avizelor

MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării planului de

management

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de

management

MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în

managementul sitului

3.8.2

Desfăşurarea şi participarea la

cursuri de instruire necesare

MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate

şi financiare

3.9.2

Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările

autorităţilor

OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării

biodiversităţii

MG 10/OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind

conştientizarea publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de

acţiune privind conştientizarea publicului

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de

informare

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

4.10.4

Realizarea de panouri informative

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de

management

4.10.6

Organizarea de activități educative

cu tânăra generație

4.10.7

Promovarea implicării civice în

sprijinul conservării ursului

OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în

zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile

MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de

pădure - în amenajamente silvice

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii

acestora.

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau

utilizatorii acestora.

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau

în vecinătatea sitului

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal

- PUZ

5.12.2

Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv

plan urbanistic zonal - PUZ

OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea

valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului

MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

6.13.1

Instalarea de panouri şi indicatoare

în principalele puncte de interes

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu

persoane şi instituţii relevante

6.13.3

Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de

valorificare durabilă

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a

speciilor si habitatelor specifice

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare

locală şi impact asupra mediului

BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

Bănărescu P. (1964) Pisces-Osteichthyes, Fauna R.P.R. XIII, Editura Acad. R.P.R. Bucureşti.

Bilaşco, Ştefan, Cocean, Pompei, Nicula, Gabriel, Drăgan, Magdalena (2013) Condiţionarea morfometrică a pretabilităţii de amenajare teritorială în Bazinul Văii Arieşului. Geographia Napocensis Anul VII, nr. 1.

Cliveţ, Claudia Loredana (2012), Bazinul Şieului. Studiu de geomorfologie aplicată. Teză de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Réti, Kinga-Olga (2009), Diferenţierea sistemului environmental în structuri urbane cu stări critice în Bazinul Târnavei. Teză de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Odorhei, nr. 20, L-35-XIV, Institutul de Geologie şi Geofizică, Bucureşti.

***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Tîrgu Mureş, nr. 19, L-35-XIII, Institutul de Geologie şi Geofizică, Bucureşti.

***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Odorhei, L-35-XIV, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie, Bucureşti.

***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Tîrgu Mureş, L-35-XIII, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie, Bucureşti.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

ANEXA 1. Fotografii

Bombina variegata

Lucanus cervus

Triturus vulgaris amplensis

Triturus cristatus

Lutra lutra

Canis lupus

Urmă de Ursus arctos

Ursus arctos

Myotis oxygnathus

Rhinolophus hipposideros

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Rhodeus amarus şi Sabanejewia aurata

Romanogobio kessleri

Sabanejewia aurata

Peisaj acvatic

ANEXA 2. Hărţi GIS Anexa 2.1 Harta localizării şi limitelor ROSCI0357 Porumbeni

Anexa 2.1 Harta administrativă a ROSCI0357 Porumbeni

Anexa 2.3 Harta geologică a ROSCI0357 Porumbeni

Anexa 2.4 Harta solurilor

Anexa 2.5 Harta hidrografică a ROSCI0357 Porumbeni

Anexa 2.6. Harta hipsometrică

Anexa 2.7 Harta precipitaţiilor medii

Anexa 2.8 Harta temperaturilor medii

Anexa 2.9 Harta ecosistemelor

Anexa 2.10 Harta distribuţiei speciilor în ROSCI0357 Porumbeni

Distribuţia speciei Barbus...petenyi În ROS-C/0357 Porumbeni

, :e

Cneoia ro

ş,moneşh

Cristuru Secuiesc

°'""'

Non

■

Legenda

......

---

Vl,1

Siu11N'a1ttllafflf'IUUU.

.-OnimMtlDNI

DnanCOfflllnel

Dărjlu

neo

...

C ia

Distribuţia speciei Bolbelasmus unicornis N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

ş,moneşti

•

Rug nofl

Cristuru Secuiesc

°'"""

Porumt>em1/

Mari )/

41 n

I,) •

Legenda

lkll unlCarrm: l..acqJ

l'l(;ltillill'lt'tfle

V"1

,.....

CWbe dtl!I r,r.,iel pnnrq,alite

CUfbldtrityll{IIIICUDd,arf

--c..- Supraf.canMIHI

-OnftMtlotllll ""'"'

=or,.-n,..atf41tll

Dnancomunal

M1.4n1

Dărjlu

--Ala 1111.1 •

S1r,JD

...

,.,.

Distribuţia speciei Bombina bombina N

În- ROSC/0357 Porumbeni A

Cn•a

•

Cristuru Secuiesc

,.. ONtu,.) ri.,

Ltoun

Ekllrlblllllb(ffllliWlt ,

tlOltflimtViC

·,·..-.....

C "Ml loKtlnOar•

i oonuutt■

---CiiifRrma Pl. •

-Dnirnr°'l-fDNII

=on.n;.ierttl'

an.,. ,.,

"' ••

Dă

S1f

--Aleth1111.1•

...

Distribuţia speciei Canis lupus N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cneo

„o

ş,moneşb

Cristuru Secuiesc

Porum':Jen11/ Mari ).

,..

Legenda

llooo

vae Cwt!■dii RNRl pmclllille

Dnancomunel

Dărjlu

'- .,

Distribuţia speciei Carabus variolosus N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cneoia ro

ş,moneşti

Cristuru Secuiesc

Porumt1en11/

°'""'

Mari )/

Legenda

cariau'18f1Diroaua Lacu,

P\ll'l(;ltflirnttfle R... r

Vl,1

,.....

lilllnlW!!lpnnc-,lltle Qnle dlll nl\'1tl MClJl"td'.11'1

- '8ia=ou-Ul1a

_,-OnftMtiONI P•...,

=or,..,.J.1(1,trttn

an.n ,

M1.4n1

Dărjlu

--Ala IIW•

S1r,JD

,..

Distribuţia speciei Castor fiber N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cne,o.

ş,moneşti

Cristuru Secuiesc

Porumt1en11/

°'""'

Meri )/

Castor

0 -

Legenda

....,

Vl,1 Cl.ilbl-denMl(NaJndare

Dărjlu

Dnan00fflllnel

-- .......,...•-- - ·"'

Distribuţia speciei Cucujus cinnaberinus N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cne,o.

ş,moneşh

Cristuru Secuiesc

Porum':Jen11/ Mari )/

41 n

Legenda -

•itNllibe"IBU!I l.aeu,

Pl.it!Oltflill'ltlfle

Vlrl Curb!-de-llM-lpnndpal!-

,..... Cl.r'broCM -l«Uldl(e

....

.,.._

-DnftMtloNII

=on-,,,paerttn

DnanCOfflllnel

s,r.-:o

--AIRGIIIIW•

-Supn iţa,oons•IE

,..

M1.4n1

Dărjlu

Distribuţia speciei He/ix pomatia N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cne,o.

ş,moneşh

Cristuru Secuiesc

Porumt1en11/

Meri )/

Legenda

H pmmlll """"

P\n'l(;ltflill'IWJI

.....

Cufbedentwilpnnclpu!

-- OnifflM Pld1J11

Dărjlu

0nanC0fflllMI

S1r,JO

Distribuţia speciei Lissotriton vulgaris ampelensis N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cne,o.

tfioOI

ş,moneştl

Cristuru Secuiesc

Porumt>em !

Mari )

\,I •

Legenda

[ 1-'" "'-- ...,

P\ltl(lltillill'ltlfle

- DMnM--...

= l)l",..-iiJ,IOC!f41tn

an.o-,

......

Dărjlu

Distribuţia speciei Lucanus cervus N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

.,or.,,

ş moneşu

Cristuru Secuiesc

Legenda

l.ucantnCfll'YIIS t.wn

tlOlfll'llmttrk: _,

··- o.bedeMf!ISl'lflCipllle

o,.,.....

CUl.be4'4!1M'd.-.C:ul'IILII'•

--ca.- lpra._,CORUUi1e

- DnimriafaM! pt ...

=cin.n,..:itrt

an.,...,..,,

.,,.,.

--Ale mu• ...

M1.4n1

Dărjlu

Distribuţia speciei Lutra lutra N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cne,o.

ş,moneşh

Cristuru Secuiesc

°'""'

. - Legenda

ucun

.....

Cuti.den!Y'fipnnclp,afa

Dărjlu

Dnancomunal

-- .......,...•-- - ''"

Distribuţia speciei Lycaena dispar N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cneoia ro

ş,moneşti

Cristuru Secuiesc

Non

Legenda

P\ll'l(;ltflill'IWk: .....

vae

,.....

CUfbe d ntvel pnnclpu! Culbt-dtnl\, .«,t1Nllft. Sufnf8'1 oon5hita

,_. DnifflMtiOUI P-ld1Jl1

=or,. ..,..allllf41.II

DnanCOfflllnel

M1.4n1

Dărjlu

--Aa. IIW•

S1t,JD

,..

Distribuţia speciei Lynx lynx N

În ROSC/0357 Porumbeni A

Cn•,a.

ş,moneşh

Cristuru Secuiesc

.,,

o..,.

P unbenil

••

Marriumt>em1

.;.

. ""

Legenda

l.oooo

Plrilffl

Dărjlu

Dnancomunel

-- .......,...•-- - ·..

'- .,

Distribuţia speciei Maculiriea arian N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cne,o.ia

ş,moneşti

Cristuru Secuiesc

Porumt1en11/

°'""'

Mari )/

Legenda

8110ft l.ac!M'I

P\n'l(;ltfllmtUk: ......

V"1 Curb Nnwelp,11'1C1pu!I

, ,.

CUl'blidfl'!Nel.-CundlW•

.....

Supfat' l,llconA\Ala-

-- DnftMtlotlal ,

=or,.-n,..atrt'11

DnanCOfflllnel

M1.4n1

Dărjlu

-- Ala lffl.l·

S1r,t:0

...

. .

Distribuţia speciei Myotis blythii N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cn•,a.

ş,moneşh

Rug nofl

Cristuru Secuiesc

Porumt>em !

°'""'

Mari )/

41 n

I,) •

Legenda

M-bt:tfli l.acun

l'l(;ltfli!l'ltUle

vae

,.....

Cwti■dii rwRI pmcillille

dt!!I nlY teeiJMIIII

i ...._conY\111.•

,_ OnftMtiONII Pllilffl

=or,.-nJ.llleru,n Dărjlu

DnanCOfflllnel

--Ala 1111.1 •

S1r,JD

,..

Distribuţia speciei Myotis inyotis N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cneoia

ş,moneşh

Rug nofl

Cristuru Secuiesc

Porumt>em !

°'"""

Mari )/

41 n

tkw

-75-0 OiNll!,I) ,G.::.11pn

rÎ3

eo...,

(

I.I •

Legenda

GJ M ffl)'OII l.acun

l'l(;ltfli!l'ltUle

vae

,.....

Cwti■dii rwRI pmcillille

dt!!I nlY teeiJMIIII

i ...._conY\111.•

,_ OnftMtiONII Pllilffl

=or,.-nJ.llleru,n Dărjlu

DnanCOfflllnel

--Ala 1111.1 •

S1r,JD

,..

Distribuţia speciei Pholidoptera transsylvanica N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Cne,o.

Cristuru Secuiesc

Porum':Jem1/

Mari )/

41 n

\,I •

Legenda

Vlrl

,.....

t..u,

"""'

CwlMidant\lR!pnnciplllf!!I

--ca.-

-DnftMtlDNII

DnanCOfflllnel

M n1 •

Dărjlu

c,, ,,.

Cheo

( I) -

Harta presiunilor N

in ROSC/0357, Porumbeni 6 A

Şr!T'oneşt,

RugAl!e I

Cristuru

Secuiesc

Legenda

•m•u Prti11i.ncodEOl0ţ F020l 00104 H0105 L.Mvri

CIA4de"l\lelMCllndltt

Puncllhlmetrl

=orum.iuaetten

0nmCDll'lllftlll

StiPJ.aJ1!1e mnYUlta

---•

--Altt„muA

Distribuţia speciei Rhodeus amarus N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

Clled'"

lkcl

Cneoia

N+cO

ş,moneşti

Cristuru Secuiesc

en11/

°'"""

Porumt1

Mari

41un

Legenda

RMldetitlllllJIUI

u,owl

"""'

.P.\.lf.l(;lfll'lilfltUle o..ti.O.n,ww{ Io

o,.......

CWIM!dtlnl\llllMC4.inllan

i fflCCll'IM\lltt

---c..- P,ldur1

-OnftM._.

= on.ni,..aef41tn M1.4n1

an.n ,

Dărjlu

--Ala IIW•

S1r,JD

,..

Distribuţia speciei Romanogobio kess/eri N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

•

Clleo

ş,moneşti

Rug nofl

Cristuru Secuiesc

Porumt>em )J

Mari

°'"""

41 n

I,) •

Legenda

R ken,left

.......

,.......

l'l(;lfll'lil'flt'tfle CulW' ct.nrvtl pllnCii,lllii

VIO 0Mlle 0. nMII IICVl!dllH·

·-

Suint1ţa mnuota

--c..-

-OnftMtlotla4

= or,.-n,,..atf41•11

DnanCOfflllnel S1r,JD

-- lffl.l·

,,.

M1.4n1

Dărjlu

Distribuţia speciei Sabanejewia aurata N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

ş,moneşh

Cristuru Secuiesc

°'"""

Legenda

......

---

,.......

l'l(;ltflill'lt'tfle Cuitat

VIO c»ti.H mve,8!'0ID3111•

......

fll\aCINIA1rtalll

---c..-

-OnftMtiONIII

= l,IOClf41

Dnancomunel

M1.4n1

Dărjlu

S1r,JD

--A.111-GIIIIW•

,,.

Distribuţia speciei Ursus arctos N

În ROS-C/0357 Porumbeni A

ş moneşti

Cristuru Secuiesc

Legenda

CwlJ9!HnJVliNICUndarl8

--Ctiiffta1a .Pldim

- C!MnMfanal

anan. ,.,.,

Dărjlu

--Aa.Gl.!1n1.1•1.-

Zone potenţiale de conflict om-animal N

În ROS-CI0357 Porumbeni A

Cllea

• ş,moneştl

R ne l

Cristuru Secuiesc

Porum':Jen11/ Mari )

\,I •

Legenda

vo, ......

l,nbl III CUrtlecJe.nfl'ft111iric1pell!

:::;:::::::;;;; °"9n M11onal S4Jpo e aNl'ilrllR

M ni = Cn.n,ll,IMtliN'I PHurl

-·

DMncomwul

Anexa 2.11 Hărţi ale presiunilor asupra speciilor în ROSCI0357 Porumbeni

Harta presiunilor .,.

in ROSC/0357 Porumbeni 2 A

f'llCoJ n<

Şrmoneşt,

eluri!I

Dobe

"""

Legenda

MMl.-01 PAfWU!IUI lnti!I\VI' Lam1

Uff'l1Ui• CU!tlittl•nllftltpr1ncil)illlt

Punct llllmetJic CuftMt de nivel RCUlld„

QilOqiilt P,IO,u'i

OrumMKIRBI ---

=Ol\lm

DrumCOfflllMI

lrJIU

-- M•dnmu1

Harta presiunilor N

in ROSCI0357 Porumbeni 3„ A

C01 lnţ:Justria extractivă (exploatare de resurse minerale)

eo,a

Cristuru Secuiesc

.\Ion

Punct ■ltwnetnc

...

Legenda

. ,

!SIii fUHI p!IIICfPllll!I

Dnm,naklMII

=DNm-

Drum CIDfflllM!

...,,

Dll

-A/li-

{... ' ,,;

Harta presiunilor N

in ROSC/0357, Porumbeni 4 Cai de comunicatie

ş, oneşti

Rug ne111

Taeiura

"""

(

Legenda

D tk o.n"'•IPl'indi:,tlt

I -- 11Uflll!lttldO01D2,G010001,GOSII l..Ktil1

Pl.il'ICI llh!Mlrlc Clabt!I cla n!vel MQlfldara

v1rr - pr;feitcorillUrtt

-- CIfai rw Pi.duri

.".".",',""""""'

-- ,...Gumun

c,, ,,.

Cheo

( I) -

Harta presiunilor N

in ROSC/0357, Porumbeni 6 A

Şr!T'oneşt,

RugAl!e I

Cristuru

Secuiesc

Legenda

•m•u Prti11i.ncodEOl0ţ F020l 00104 H0105 L.Mvri

CIA4de"l\lelMCllndltt

Puncllhlmetrl

=orum.iuaetten

0nmCDll'lllftlll

StiPJ.aJ1!1e mnYUlta

---•

--Altt„muA

Anexa 2.12 Hărţi ale ameninţărilor asupra speciilor în ROSCI0357 Porumbeni

r... tl ,,;

Harta amenintarilor N

in ROSC/0357-,Porumbeni 2 A

Şrmoneşti

eluri!I

Doben

"""

Legenda

MA Ol P1$U f'lltn$/Y U

D lfflltBM CUrbl-d nltelo,\ncl

PuM;lal'Wftetf1C QJtt)tdtnlltel C!lttlftdate

Vlrf - Supgfet,9con,n1M

-- CA-letale P dl.Jr1

-= 0rvm ... .. -- ......

=Orum fllll'I

.,..,._

Dăr11u

I.,. • • .e

Harta amenintarilor N

in ROSCI0357-Porumbeni 3 A

C01 lnţ:Justria extractiva (exploatare de resurse miner.ale)

eo,a

. ş moneşn

Cristuru Secuiesc

\,I

Legenda

Vtrt Clatlll ih:DMl 1,K1,1/1Nl'w

=On

_m....l.lJ...d..e,.,li!!!l!II-

„w

_.., ,..,

Dll

"""'

Mare"

Harta amenintarilor N

in ROSC/0357 Porumbeni_3 .

Cai de comunicatie .d •

,colon .lt ,r I'•

. V'

ş,moneşti

(

7',i

.. --. .

/l •

..... ,I) I ..,,_ '.

•--, J;I" \ Ooa•

.,-Ir·=: -<- ·•··

t# ...

A n

.C.o,

) (

:::. _,

Legenda

1•1■ All'llll\ln1arecod001..G2,GOl.03..G1 G0511

Lffill.111111

....

......

Cobe (le ni'f4!I pnnc1pal

Cublidenl'l'etlM!C1,mdara

- Cll PM.,11

=='"Drumna - ""'1

-l)ruffl-

Drum CICIIIIMl'llil

""'"

Ched MICA

Harta amenintarilor N

in ROSC/0357, Porumbeni 6 A

ş,n-oneşto

Cristuru Secuiesc

uobe

,..

Legenda

F02 Ol , H01 CM . H01O!i L.ff11J1

Cwbedanl'ltllllfflliCIPIIIIII

.....

SIJpr:a1$ o:inuutie

---

aaiiiliiaa' IJRnl\Btlon.ll

= Dl'umjUOelffn

Onmco.mtlflilt

'"""

--AlttCM!rmm

Anexa 2.13 Hărţi privind starea de conservare a speciilor în ROSCI0357 Porumbeni

Harta stării de conservare a N

speciei Bolbelasmus unicornis în RDSC/0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Smre de conservare L!twri

Rmct 11time-tric Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a N

speciei Bombina bombina În ROSCI0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

n ş

Legenda

Stare de conservare l..iitufi

f3"UBl:llâ

■

Rmct II time-tric

cume denPlrEl-;.EOJnder_e

Supn1f•ţ1oc-.on...Uuil1i

,.:·:\i

.:i

VâJf Riduri

= C,,um nstic-n.e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a N

speciei Canis lupus

în RDSC/0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Smre de conservare L!twri

Rmct 11time-tric Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a speciei Carabus variolosus ,c în RDSC/0357 Porumbeni

or•

i'"

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Smre de conservare L!twri

Rmct 11time-tric Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a speciei Cucujus cinnaberinus în RDSC/0357 Porumbeni

or•

i'"

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Smre de conservare L!twri

Rmct 11time-tric Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a speciei He/ix pomatia

în RDSC/0357 Porumbeni

or•

i'"

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Smre de conservare L!twri

Rmct 11time-tric Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a N

peciei Lissotriton vulgaris ampeţensis în RDSC/0357 Porumbeni

c turu

Ser nesc

DO··

■

·-· j

btn

a etur1

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Stare de conservare l...:!lcuri

cume de nivel prilcip-al!

CurhedE nNEliEQJT1.r:f3rE

Rmct II time-tric

VâJf

Râu,t

= C,,um nstic-n.e.1

= OrumjudeEan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a N

speciei Lucanus cervus

În ROSC/0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

n ş

Legenda

Smre de conservare

L!twri

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Rmct 11time-tric - Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a speciei Lycaena dispar

În ROSC/0357 Porumbeni

or•

i'"

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

n ş

Legenda

Smre de conservare

L!twri

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Rmct 11time-tric - Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a N

speciei Lynx lynx

în RDSC/0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Smre de conservare

L!twri

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Rmct 11time-tric - Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a N

speciei Maculinea arion

in R Q C/0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Stare de conservare Lawri

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

::U.JbE de niveliECUTtd9JE

Rmct 11time-tric -3uµ-afEţe-ccJ15b:Lih.

VâJf Fâ:luri

= C,,um nstic-n.e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a speciei Myotis blythii

în RDSC/0357 Porumbeni

or•

i'"

<.{

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

n ş

Legenda

Stare de conservare l...:!lcuri

cume de nivel prilcip-al!

CurhedE nNEliEQJT1.r:f3rE

Rmct II time-tric

VâJf

Râu,t

= C,,um nstic-n.e.1

= OrumjudeEan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a speciei Myotis myotis

în RDSC/0357 Porumbeni

or•

i'"

<.{

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

n ş

Legenda

Stare de conservare l...:!lcuri

cume de nivel prilcip-al!

CurhedE nNEliEQJT1.r:f3rE

Rmct II time-tric

VâJf

Râu,t

= C,,um nstic-n.e.1

= OrumjudeEan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a N

speciei Pholidoptera transsylva ica

În ROSC/0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Smre de conservare L!twri

Rmct 11time-tric -Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Harta stării de conservare a speciei Rhodeus amarus; in R Q C/0357 Porumbeni

or•

i'"

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

n ş

Curb.!; dE n.iliEilprin.cipele

Cwbii dii n.Nrtl-.1oa.mdatii

A.md:!!llim!!!hic

CIÎifBatE

Râ1Ji

.=--- Drumr11iltiwial

---

Drum ju':::Fei:e:!ln

Orum m.m1I

Stare de conservare

o 0.75 1.5 km ---strll.Zi

--- AltedtumLJri

Legenda

Ulcuii

Harta stării de conservare a N

speciei Romanogobio kessleri

in R Q C/0357 Porumbeni •c

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

n ş

Curb.!; dE n.iliEilprin.cipele

Cwbii dii n.Nrtl-.1oa.mdatii

A.md:!!llim!!!hic

CIÎifBatE

Râ1Ji

.=--- Drumr11iltiwial

---

Drum ju':::Fei:e:!ln

Orum m.m1I

Stare de conservare

o 0.75 1.5 km ---strll.Zi

--- AltedtumLJri

Legenda

Ulcuii

Harta stării de conservare a speciei Sabanejewia aurata În R Q C/0357 Porumbeni

or•

i'"

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

n ş

Curb.!; dE n.iliEilprin.cipele

Cwbii dii n.Nrtl-.1oa.mdatii

A.md:!!llim!!!hic

CIÎifBatE

Ri1Ji

.=--- Drumr11iltiwial

---

Drum ju':::Fei:e:!ln

Orum m.m1I

Stare de conservare

o 0.75 1.5 km ---strll.Zi

--- AltedtumLJri

Legenda

UI.CUJi

Harta stării de conservare a N

speciei Ursus arctos în RDSC/0357 Porumbeni

a etur1

c turu

Ser nesc

btn

P m •

o. umben,1 ,,.-

1an i

n ş

Legenda

Smre de conservare

L!twri

Cm-ble-di!!nf\li:;lprindp11le

Rmct 11time-tric - Su.p,s.fl!ţ corutruite

VâJf f's□L'Ji

= C,,um nstic-n..e.1

= Orumjudefcan

-- l3'rum c:,,munail

o 0.75 1.5 km -- SU11zi

-- /liJt dn.n1uri

Anexa 2.14 Harta infrastructurii rutiere şi a căilor ferate

Anexa 2.15 Harta construcţiilor

Anexa 2.16 Harta perimetrului construit

Anexa 2.17 Harta obiectivelor turistice

Anexa 2.18 Harta utilizării terenurilor

Anexa 2.19 Harta juridică

PLAN DE MANAGEMENT din 24 septembrie 2020 al sitului Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?