DECRET nr. 104 din 16 aprilie 1976

pentru ratificarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslava, privind executarea lucrărilor de marcare a frontierei de stat, în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Timişoara la 12 decembrie 1975

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează

Se ratifica Procesul-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslava, privind executarea lucrărilor de marcare a frontierei de stat, în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Timişoara la 12 decembrie 1975.

NICOLAE CEAUŞESCU

Preşedintele Republicii Socialiste România

PROCES-VERBAL FINAL

al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslava, privind executarea lucrărilor de marcare a frontierei de stat, în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea

Text extras din Proces verbal final 12 decembrie 1975

În conformitate cu prevederile art. 6 din Convenţia dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia relativă la conservarea, întreţinerea, reconstituirea şi protecţia bornelor şi semnelor şi semnelor de frontieră, care servesc la indicarea liniei de frontieră româno-iugoslava, semnată la Timişoara la 5 octombrie 1957, şi ale cap. IV din Actul final dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963, s-a constituit Comisia mixtă pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave (în textul ce urmează comisia mixtă), pentru executarea lucrărilor de reconstituire şi întreţinere a bornelor şi semnelor de frontieră în secţiunile "A", "B", "C" şi marcarea frontierei pe Dunăre în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier".

Comisia mixtă s-a întrunit la Timişoara, în perioada 3-12 decembrie 1975, în următoarea componenta

Din partea Republicii Socialiste România

- general-maior Atanasie Trica - preşedintele delegaţiei;

- Florin Geamanu - membru;

- locotenent-colonel inginer

Nicolae Bulmez - membru;

- colonel Constantin Caranda - expert;

- căpitan Sava Cnejevici - secretar şi translator;

Din partea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

- colonel Bogoljub Marijanac - preşedintele delegaţiei;

- inginer diplomat Adem Tanovic - membru;

- Momcilo Spasojevic - membru;

- locotenent-colonel inginer

diplomat Zivan Brankovic - expert;

- căpitan clasa I al serviciului geodezic

Djordje Ivanovic - expert;

- Jon Samanc - translator;

- Milenko Ivanisevic - secretarul delegaţiei.

I.

Comisia mixtă a organizat şi a condus lucrările privind marcarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona lacului de acumulare al Sistemului "Porţile de Fier" şi întocmirea documentaţiei de frontieră.

În scopul planificarii, organizării, îndrumării şi controlului lucrărilor de marcare a liniei de frontieră şi întocmirii documentaţiei de frontieră în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", comisia mixtă a ţinut 12 sesiuni ordinare, o sesiune extraordinară şi 4 intalniri de lucru.

La sesiuni au fost planificate lucrările privind marcarea frontierei de stat şi întocmirea documentelor de frontieră pentru fiecare an următor, organizarea activităţii delegaţilor tehnici şi a grupelor mixte de lucru, s-au întocmit şi s-au completat: Regulamentul de funcţionare a comisiei mixte, Instrucţiunile tehnice pentru grupele mixte de lucru, Instrucţiunile privind tipărirea şi brosarea documentelor oficiale de frontieră, Instrucţiunile pentru întocmirea şi tipărirea hârtii liniei de frontieră la scara 1:10.000.

Comisia mixtă a stabilit numărul necesar de experţi şi forta de muncă pentru executarea lucrărilor, a analizat şi a pus de acord proiectele documentelor oficiale de frontieră şi a rezolvat toate problemele pe care delegaţii tehnici nu le-au putut soluţiona.

Comisia mixtă a condus activitatea grupelor mixte de lucru prin delegaţii tehnici, a controlat nemijlocit lucrările de teren pe timpul sesiunilor şi al intalnirilor de lucru şi a aprobat lucrările executate pe frontiera.

II.

În scopul îndeplinirii prevederilor art. 9 pct. 1 lit. b) şi pct. 2 din Acordul dintre Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963, comisia mixtă a marcat linia de frontieră rectificata în zona obiectului principal al Sistemului "Porţile de Fier", a stabilit coordonatele punctelor de frontieră ale liniei de frontieră şi a întocmit Planul cu rectificarea frontierei româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", la scara 1:5.000.

După recepţia tehnica a barajului, comisia mixtă a întocmit, la o sesiune extraordinară, Protocolul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, la care s-a anexat planul cu rectificarea frontierei prevăzut la alineatul precedent.

III.

În baza înţelegerii dintre cele doua guverne, comisia mixtă a hotărât, la prima sesiune, ca linia de frontieră în secţiunea de frontieră "D" - Dunarea, în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", să fie marcată cu stâlpi de beton, pe ambele maluri ale Dunării, şi ca pentru acea porţiune de frontieră din secţiunea "D" să se întocmească următoarele documente de frontieră

- Albumul hartilor liniei de frontieră la scara 1:10.000, un volum;

- Catalogul cu datele geotopografice ale liniei de frontieră, 6 volume;

- Descrierea detaliată a liniei de frontieră, un volum.

În scopul întocmirii proiectelor documentelor menţionate la alineatul precedent, delegaţii tehnici au executat calculele necesare, au întocmit tabelele cu coordonate şi distanţe, schiţele şi textele, pe care le-au prezentat comisiei mixte, pentru a fi analizate şi aprobate.

Preşedinţii delegatiilor din comisia mixtă la sesiunile a unsprezecea şi a douasprezecea au certificat şi au semnat originalele documentelor de frontieră menţionate mai sus. Fiecare parte dispune de un exemplar original, precum şi de numărul necesar de copii ale acestor documente de frontieră. Originalele semnate ale Albumului hartilor, Catalogului cu datele geotopografice şi ale Descrierii detaliate a liniei de frontieră se anexează la prezentul proces-verbal final şi vor intra în vigoare după ce acesta va fi aprobat de către guvernele ambelor părţi.

IV.

Lucrările de marcare a liniei de frontieră şi întocmirea documentelor de frontieră în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" s-au executat în perioada anilor 1966-1975.

Lucrările pregătitoare s-au executat în anul 1965. Cu aceasta ocazie, de pe harta la scara 1:25.000, linia de frontieră a fost transpusa pe planuri la scara 1:5.000, care au fost folosite ulterior în activitatea delegatiilor tehnici şi a grupelor mixte de lucru.

Lucrările de teren au fost executate după cum urmează

- de la 15 mai la 8 octombrie 1966;

- de la 1 iunie la 4 octombrie 1967;

- de la 1 iunie la 4 octombrie 1968;

- de la 5 iunie la 25 august 1969.

Ridicarea detaliilor de planimetrie şi relief s-a executat după umplerea lacului de acumulare, de la 15 mai la 15 octombrie 1972. Concomitent au fost plantati din nou 124 stâlpi de frontieră, fiind necesar să fie mutati datorită construirii unor drumuri şi a altor obiective pe ambele maluri al Dunării.

În perioada de iarna şi în anii cînd nu s-a lucrat în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", delegaţii tehnici au lucrat la calcule, la întocmirea textelor, confruntarea datelor şi pregătirea proiectelor documentelor de frontieră şi au executat lucrări în alte secţiuni ale frontierei de stat.

Pentru executarea lucrărilor de teren, comisia mixtă a constituit o grupa mixtă de lucru, fiecare parte din grupa mixtă de lucru executind lucrările pe teritoriul statului propriu.

Conducătorii grupei mixte de lucru au ţinut periodic intalniri, la care au stabilit metodele de lucru, au întocmit planurile de observaţii, au fixat locul stalpilor de frontieră, au confruntat şi au schimbat datele măsurătorilor şi calculelor şi au controlat în comun plantarea stalpilor de frontieră.

V.

Comisia mixtă constata ca în secţiunea de frontieră "D" de la confluenta raului Nera cu fluviul Dunarea pînă la 765 m aval de obiectul principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe o lungime de 136,6 km, au fost executate următoarele lucrări în legătură cu marcarea frontierei

- s-a marcat linia de frontieră cu 636 stâlpi de frontieră pe ambele maluri ale Dunării.

Pe malul român au fost plantati 102 stâlpi de frontieră principali şi 200 stâlpi de frontieră ajutatori

Pe malul iugoslav au fost plantati 102 stâlpi de frontieră principali şi 232 stâlpi de frontieră ajutatori;

- au fost vopsiti toţi stâlpii de frontieră în alb, iar inscripţiile de pe aceştia, cu vopsea neagra în ulei. Pe fiecare stalp au fost gravate initialele statului pe al cărui teritoriu se afla stalpul, iniţială secţiunii, numărul stalpului şi anul plantarii;

- s-a executat, în jurul fiecărui stalp de frontieră, ridicarea tachimetrica a detaliilor pentru întocmirea schitelor din procesele-verbale privind plantarea stalpilor de frontieră;

- a fost marcată linia de frontieră pe soseaua de pe barajul Sistemului "Porţile de Fier" cu o bandă din marmura alba, lata de 0,25 m;

- s-au ridicat detaliile de planimetrie şi relief pe întreaga lungime a lacului de acumulare, fiecare parte pe teritoriul propriu.

Partea română a efectuat ridicarea detaliilor de planimetrie şi relief prin metoda grafica, pe teren.

Partea iugoslava a executat ridicarea detaliilor de planimetrie şi relief prin metoda aerofotogrammetrica, iar completarea pe teren şi controlul cartarii detaliilor, prin metoda grafica.

Ridicarea detaliilor s-a executat de-a lungul ambelor maluri ale Dunării între linia de mal şi linia care trece la circa 100 m în spatele stalpilor de frontieră;

- s-au executat măsurătorile geodezice de teren necesare pentru determinarea coordonatelor şi cotelor stalpilor de frontieră, precum şi distanţele dintre stâlpii de frontieră pe ambele maluri ale Dunării;

- s-au calculat coordonatele şi cotele stalpilor de frontieră în sistemul de coordonate de stat iugoslav, după care au fost transformate în sistemul de coordonate de stat român;

- s-a acumulat distanta de la fiecare stalp de frontieră pînă la linia de frontieră şi distanta pînă la stalpul de frontieră situat pe direcţia corespunzătoare de pe celălalt mal al Dunării;

- s-au întocmit şi multiplicat: Albumul hartilor liniei de frontieră, Descrierea detaliată a liniei de frontieră şi Catalogul cu datele geotopografice ale liniei de frontieră.

VI.

Lucrările de marcare a liniei de frontieră şi întocmirea documentaţiei de frontieră în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" s-au făcut pe baza următoarelor documente

- Convenţia dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia relativă la conservarea, întreţinerea, reconstituirea şi protecţia bornelor şi semnelor de frontieră, care servesc la indicarea liniei de frontieră româno-iugoslava, semnată la Timişoara la 5 octombrie 1957;

- Actul final dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963;

- Protocolul privind rectificarea frontierei de stat dintre Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, în zona obiectului principal al sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Orşova la 29 septembrie 1964;

- Protocolul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975;

- Descrierea detaliată a liniei de frontieră şi a datelor cuprinse în hartile geodezice, precum şi a planurilor la scara 1:25.000 şi 1:5.000, întocmite pe baza Tratatului de la Sevres, cu ocazia demarcarii efectuate între anii 1920-1923;

- Instrucţiunile tehnice pentru grupele mixte de lucru şi alte instrucţiuni şi hotărîri pe care le-a adoptat comisia mixtă;

- unele date tehnice cuprinse în Anteproiectul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" - Caietul III.

Frontiera de stat româno-iugoslava stabilită prin documentele oficiale de frontieră din anii 1920-1923, menţionate mai sus, a rămas neschimbata în urma executării tuturor lucrărilor în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", cu excepţia zonei obiectului principal, unde s-a efectuat rectificarea prevăzută la cap. II din prezentul proces-verbal final.

VII.

Comisia mixtă, pe baza controalelor efectuate, a constatat ca toate lucrările privind marcarea frontierei în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" sînt de buna calitate şi au fost executate în conformitate cu documentele oficiale de frontieră, precum şi cu instrucţiunile şi hotărîrile comisiei mixte.

Activitatea comisiei mixte, a delegaţilor tehnici şi a grupelor mixte de lucru s-a desfăşurat în spiritul deplinei colaborări şi înţelegeri reciproce.

Prezentul proces-verbal final va fi supus aprobării organelor competente ale celor două părţi şi va intra în vigoare la data ultimei comunicări privind aprobarea lui.

Prezentul proces-verbal final a fost întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba sârbo-croată. Ambele texte au aceeaşi valabilitate.

Încheiat la Timişoara la 12 decembrie 1975.

Preşedintele delegaţiei române

din comisia mixtă,

general-maior Atanasie Trica

Preşedintele delegaţiei iugoslave

din comisia mixtă,

colonel Bogoljub Marijanac

-------