ANEXĂ din 20 ianuarie 2020 privind modificarea "Curriculumului de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie"

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

2019

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE

Definiţia specialităţii

OBSTETRICA ŞI GINECOLOGIA reprezintă o specialitate medico-chirurgicală care se ocupă cu studiul morfo-fiziopatologiei aparatului genital feminin, al proceselor biologice legate de reproducere şi tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.

Introducere

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

Pe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenţii vor fi obligatoriu incluşi în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere şi îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă şi cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat.

Coordonatorul de Rezidenţiat va decide împreună cu medicul rezident unde se vor desfăşura stagiile de pregătire în rezidenţiat.

Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naţionale / internaţionale indexate BDI / ISI Web of Knowledge.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continua, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidenţiat trebuie să urmarească continuu log-bookul fiecarui rezident pe care il are in coordonare.

Fiecare modul / stagiu din pregătirea în rezidenţiat va fi absolvit numai după susţinerea unui examen scris şi practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (şapte).

La sfârşitul pregătirii în rezidenţiat, rezidenţii vor susţine examenul de obţinere a titlului de medic specialist în Obstetrică-Ginecologie. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor de sfârşit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existenta in Anexa 1.

Probă scrisă (10 subiecte)

Proba clinica Obstetrică

Proba clinica Ginecologie

Probă practică, de interpretare a unor investigaţii / de efectuare de manevre. La examenul de medic specialist

toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;

pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;

media minimă de promovare este 7,00 (şapte).

Parcursul de pregătire în rezidenţiatul specialităţii Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI

5

NUMĂRUL TOTAL DE MODULE

14

MODULUL 1

Obstetrică-Ginecologie, pregătirea de bază

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

36 de luni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 2

Obstetrică-Ginecologie, elemente de competenţă

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

5 luni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 3

Ultrasonografie în obstetrică şi ginecologie

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

8 săptămâni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 4

Chirurgie

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

4 luni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 5

Gineco-oncologie

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

2 luni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 6

Endocrinologie reproductivă

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

1 lună

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 7

Genetică medicală

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

1 lună

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 8

Neonatologie

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

1 lună

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 9

Bioetica

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

2 săptămâni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

10 ore / săptămână

MODULUL 10

Elemente juridice medicale şi malpraxis

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

2 săptămâni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

5 ore / săptămână

MODULUL 11

Urologie şi uroginecologie

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

1 lună

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 12

Colposcopie

NUMARUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

6 săptămâni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 13

Histeroscopie

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

6 săptămâni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

MODULUL 14

Laparoscopie ginecologică

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL

3 luni

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ

20 ore / lună, 5 ore / săptămână

Total ore pregătire teoretică

1000 ore

Total ore pregătire practică

3000 ore

Secvenţa modulelor este prezentată în tabelul de mai jos

PARCURS REZIDENŢIAT 5 ANI - Module / ani de rezidenţiat şi durata (luni)

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază

5,5

Endocrinologi e reproductivă

1

Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază

11,5

Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază

11,

5

Obstetrică- Ginecologie, elemente de competenţă

5

Ultrasonogra-

fie în Ob-Gin (1)

0,5

Urologie şi uroginecologie

1

Chirurgie

4

Genetică Medicală

1

Gineco- oncologie

2

Neonatologie

1

Colposcopie

1,5

Bioetica

0,5

Elemente juridice medicale şi

malpraxis

0,5

Histeroscopie

1,5

Obstetrică- Ginecologie,

pregătirea de bază

7,5

Laparoscopie în ginecologie

3

Ultrasonografi

e în Ob-Gin (2)

0,5

Ultrasonograf

ie în Ob-Gin (3)

0,5

Ultrasonogra-

fie în Ob-Gin (4)

0,5

Modulul de Chirurgie se va efectua obligatoriu în primul an. Primul an de stagiu va începe obligatoriu cu Obstetrică-Ginecologie 6 luni.

Pregătirea în perioada de rezidenţiat în Obstetrică - Ginecologie este compatibilă cu principiile adoptate în cadrul PACT Curricula (Proiect de Aducere la Consens a Trainingului, emis de Colegiul European de Obstetrică şi Ginecologie, 2018). Astfel, perioada rezidenţiatului este structurată în mai multe etape

Modulul de Pregătire de bază în Obstetrică-Ginecologie, cu următoarele caracteristici

Durata acestui modul este de minim 36 luni.

Modulul este comun pentru toţi rezidenţii.

Cuprinde un număr minim de proceduri efectuate de medicul rezident. Această pregătire are scopul de a permite activitatea independentă ulterioară a specialistului.

Modulul de Elemente de competenţă în Obstetrică-Ginecologie

Implică un training mai aprofundat în subdomenii ale specialităţii Obstetrică-Ginecologie, cu o durată de 5 luni.

2 sau 3 stagii de subspecialităţi trebuie incluse în pregătirea fiecărui rezident, fiecare cu o durată de minim 6 săptămâni.

Are scopul de a permite aprofundarea noţiunilor din domeniile de interes particular pentru viitorul specialist.

Module conexe specialităţii

Însumează 11 luni şi cuprind modulele: Chirurgie, Gineco-oncologie, Urologie şi Uroginecologie, Endocrinologie reproductivă, Genetică medicală, Neonatologie, Bioetică, Elemente juridice medicale şi malpraxis.

Module de subspecialitate (competenţă)

Se referă la abilităţi dincolo de pregătirea pentru specialitate, cuprinse în modulele de Ultrasonografie ginecologică şi obstetricală, Colposcopie, Histeroscopie, Laparoscopie ginecologică, module care pot servi pentru obţinerea respectivelor specializări. Predarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul acestor module se va realiza de cadre didactice care deţin atestat în competenţele respective.

Structura programului, conţinutul stagiilor

Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază - anii I, II, III, IV, 36 luni

Tematică

Nr. ore curs: 720 ore

Nr. ore practică: 2160 ore

OBSTETRICĂ

Anatomia clinică şi fiziologia organelor genitale

Noţiuni de anatomie

Noţiuni de endocrinologie a reproducerii

Sarcina normală

Fiziologia maternă

Consultaţia preconcepţională

Îngrijirea prenatală

Diagnosticul prenatal

Avortul

Boala trofoblastică gestaţională

Hemoragiile obstetricale antepartum

Complicaţii medicale şi chirurgicale în sarcină

Medicină fetală

Embriogeneza şi dezvoltarea morfologică fetală

Genetică

Teratologie

Monitorizarea fetală antepartum şi intrapartum

Restricţia de creştere fetală

Suferinţa fetală

Moartea fetală

Naşterea normală şi patologică

Naşterea normală

Prezentaţiile distocice

Anomalii ale travaliului

Naşterea vaginală operatorie

Analgezia si anestezia in obstetrica

Hemoragia postpartum

Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului

Anemia fetală. Alloimunizarea

Afecţiuni hipertensive în sarcină

Sarcina multiplă

Nasterea înainte de termen

Sarcina prelungită

Patologia anexelor fetale

Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice şi ale cordonului ombilical

Lichidul amniotic

Lehuzia

Lehuzia fiziologică

Complicaţiile puerperale

Urgenţe vitale în obstetrică

Sepsisul şi şocul în obstetrică

Embolia cu lichid amniotic

Colapsul matern peripartum

GINECOLOGIE

Sindroame în ginecologie

Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncţionale, amenoreea

Durerea pelvină

Infecţiile ginecologice

Sarcina extrauterină

Endometrioza

Anomaliile congenitale ale organelor genitale

Patologia benignă şi preinvazivă ginecologică

Patologia benigna si preinvaziva a tractului reproducător inferior

Tumorile uterine

Tumorile ovariene şi tubare

Patologia benignă şi preinvazivă a sânului

Ginecologie pediatrică

Menopauza

Obiective educaţionale

Cunoştinţe teoretice aprofundate asupra anatomiei si fiziologiei aparatului reproductiv feminin

Cunoaştinţe teroretice şi practice cu privire la diagnosticul şi managenmentul patologiei gineco-obstetricale.

Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă pentru paciente manevrele si tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse in programa de pregatire.

Diagnosticul si terapia de urgenţă a patologiei gineco-obstetricale şi orientarea către un centru superior a cazurilor care depăşesc competenţele şi posibilităţile centrelor de nive inferior.

Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)

Pregătirea de bază trebuie să acopere următoarele elemente

Elementele generale OG

Cunoaşterea elementelor anatomice şi fiziopatologice ale afecţiunilor

Anamneza completă, examenul fizic general şi de specialitate

Diagnosticul pozitiv susţinut de date clinice şi de laborator

Corecta recomandare şi interpretare a explorărilor paraclinice

Cunoaşterea criteriilor de internare şi de externare pentru afecţiunile respective

Efectuarea manevrelor de bază, inclusiv a prescrierii şi administrării de oxigen, medicamente şi tratamente, produse din sânge, suport circulator, cataterism urinar

Managemetul durerii

Recunoaşterea complicaţiilor cu risc vital- septic, resuscitare, complicaţii peri-partum

Comunicarea cu pacientul şi aparţinătorii, inclusiv consimţămîntul informat, şi comunicarea adecvată în echipă

Cunoaşterea complicaţiilor perioperatorii, indicaţii - contraindicaţii - complicaţii ale metodei chirurgicale, evoluţia postoperatorie

Inţelegerea consecinţelor socio-psihologice, de comportament sexual şi familial ale bolii şi tratamentului propus

Asistenţa prenatală

Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noţiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică şi obstetricală).

Stabilirea viabilităţii embrionului şi fătului

Localizarea sarcinii

Vârsta gestaţională

Numărul feţilor

Lungimea colului

Corionicitatea

Biometria fetală

Prezentaţia

Inserţia placentară

Evaluarea lichidului amniotic

Fluxul pe artera ombilicală

Informare şi consiliere

Alăptarea la sân

Sarcina la adolescente

Sarcina şi diabetul

Sarcina şi obezitatea

Sarcina la vârste înaintate

HTA preexistentă şi cea indusă de sarcină

Medicaţia în sarcină

Incompetenţa cervicală

Sarcina multiplă

Colestaza în sarcină

Consecinţele naşterii complicate

Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomiale

Tratament

Sarcina cu localizare neprecizată

Disgravidia emetizantă

Avortul recurent

Sângerarea în primul trimestru

Sângerarea în trimestrele 2-3

Incompatibilitate de grup de sânge

Starea de purtător pentru Streptococul grup B

Durerile abdominale

Traumatisme abdominal minor în sarcină

Anomalii de prezentaţie

Diabet gestaţional

Oligoamnios

Polihidramnios

Complicaţiile HT ale sarcinii

Diminuarea activităţii fetale

Restricţia de creştere fetală intrauterină

Ruptura prematură aspontană a membranelor

Moartea fetală in utero

Sarcina supramaturată

Infecţiile perinatale (TORCH, sifilis, varicela, parvovirus)

Asistenţa intra şi postpartum

Diagnostic : fezabilitatea naşterii vaginale

Indicaţii de tratament

Hemoragia în postpartum; embolizarea arterei uterine

Principii generale de tratament

Maturizarea pulmonară fetală

Contractiile uterine debutate prematur (naşterea prematură)

Travaliul staţionar

Starea febrilă intrapartum

Lichidul amniotic meconial

Anamneza uterului post-cezariană

Managementul durerii peripartum

Mastita postpartum

Retenţia urinară postpartum

Accidentele trombo-embolice

Hemoragia postpartum

Abilităţi specifice de tratament

Pentru sarcină

Cerclajul colului uterin: 3

Pentru naştere

Asistenţa naştere necomplicată: 50

Asistenţa naşterii premature

Ventuza obstetricală 10-20

Aplicare forceps sau spatule obstetricale* 0-10

Naştere în pelvină* 5

Asistenţa la naştere în sarcina multiplă

Cezariana 20

Cezariana pe uter cicatricial 15-20

Cezariana pe paciente obeze 0-10

La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)

Pentru suferinţa fetală

Monitorizare cardiotocografică fetală

pH scalp fetal*

Epiziotomie

Cezariana în urgenţă

Pentru Decolarea de placenta normal inserată: cezariana în urgenţă

Pentru ruptura uterină: cezariana în urgenţă

Pentru distocia de umăr: manevrele specifice*

Pentru hemoragia postpartum

Tamponada intrauterină

Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*

Histerectomia de hemostază*

Pentru retenţia placentară: extracţia manuală şi instrumentală

Pentru inversia uterină: manevre de reversie uterină*

Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicală

Hematomul vulvar: evacuarea hematomului

Epiziotomia: epiziorafia

Sutura laceraţiilor cervicale

Rupturile perineale grad 1-2-3: sutura

Ruptura perineală gradul 4: sutura*

Nota *- pot fi efectuate şi pe simulator

Ginecologie - afecţiuni benigne

Diagnostic manevre (cuprinse în module)

Anomalii vulvare biopsie

Anomalii intrauterine ecografie, histeroscopie

Anomalii uterine şi anexiale ecografie, laparoscopie diagnostică

Anomalii ovariene ecografie

Anomalii mamare ecografie

Indicaţii pentru tratament

Planificare familiala, contracepţia la adultul sănătos

Contracepţia la adultul cu patologie

Endometrioză

Abcesul tubo-ovarian

Hipermenoree

Fibromul uterin

Septul vaginal

Principii generale de tratament

Bolile cu transmitere sexuală

Boala inflamatorie pelvină

Durerile abdominale şi pelvine

Sindromul premenstrual

Dismenoreea

Hipermenoreea

Hemoragiile disfuncţionale

Simptomele menopauzale

Scurgerile vaginale anormale

Vulvo-vaginita

Fibroamele uterine

Patologia anexială

Endometrioza

Condiloamele vulvare

Chistul de glanda Bartholin

Abcesele vulvare

Abilităţi de tratament specifice

Contracepţia - aplicare de diafragm, dispozitiv intrauterin (sterilet), implant subcutanat, sterilizare laparoscopică: 20

Recoltarea probelor cervico-vaginale: 50

Sarcina extrauterină: salpingectomie sau salpingotomie laparoscopică: 10

Curetajul biopsic: 15

Avortul spontan precoce: dilatare şi aspiraţie/chiuretaj - 15

Chistul de glandă Bartholin: marsupializare - 5

Abcesul vulvar: evacuare, drenaj

Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie

Miomul: miomectomie prin laparoscopie sau laparotomie

Sindrom aderenţial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervenţiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc şi în cadrul modulului de Laparoscopie)

NB: Abilităţile trebuie să însumeze minim 30 laparoscopii

Ginecologia adolescenţei şi sănătatea sexuală

Identificarea patologiei

Disfuncţia sexuală

Abuzul sexual

Mutilarea genitală

Scurgeri vaginale la fetiţe

Durerea pelvi-abdominală acută la fetiţe

BTS la fetiţe

Traumatismul vulvar, vaginal, perineal şi/sau rectal la copii

Suspiciunea de violenţă domestică şi abuzarea copiilor

Abilităţi specifice de diagnostic : patologia ginecologică la copii

Adaptarea comunicării la copii

Examinarea de specialitate la copii

Indicaţii generale de tratament: contracepţia la adolescenţii sănătoşi

Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulţi, adolescenţi şi copii

Abilităţi specifice de tratament: traumatismele de vulvă/vagin/perineu/rect la copii asistenţa de urgenţă în leziunile de vulvă/vagin/perineu/rect

Medicina reproducerii, infertilitate şi reproducere umană asistată

Identificarea patologiei

Evaluarea fertilităţii şi subfertilităţii masculine şi feminine

Tulburări endocrinologice legate de patologia reproducerii (amenoree primară şi secundară, oligomenoree, galactoree, hiperprolactinemie, hirsutism)

Tehnici de prezervarea fertilităţii

Elemente generale de diagnostic

Amenoreea primară

Galactoreea

Abilităţi specifice pentru diagnostic - nr total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie

Permeabilitatea tubară: verificarea permeabilităţii prin laparoscopie diagnostică, histeroscopie diagnostică

Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea şi măsurarea foliculilor

Sindromul de hiperstimulare ovariană: ecografie transvaginală cu evaluarea foliculilor şi lichidului intraperitoneal

Informare şi consiliere

Factori prognostici pentru sarcină în general

Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort şi sarcina ectopică

Indicaţii generale de tratament: tehnicile de reproducere umană asistată (IIU, FIV, ICSI)

Abilităţi generale pentru tratament

Patologia ovulatorie, inducţia ovulaţiei cu clomifen citrat

Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord iniţial, tratament în urgenţă

Uroginecologie şi patologia planşeului pelvin

Identificarea patologiei: recunoaşterea necesităţii trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competenţe pentru incontinenţa urinară de efort/imperiozitate

Elemente generale de diagnostic: prolaps de compartiment median, prolaps compartiment anterior, prolaps compartiment posterior, fistula rectovaginală

stadializarea POP-Q

Indicaţii generale de tratament

Repararea vaginală compartiment anterior/posterior

Repararea vaginală compartiment median

Abilităţi de tratament specifice

Prolaps uterin: aplicarea şi urmărirea pesarului; colpocleizis* 10

Cistocel: reparare vaginală simplă 10

Enterocel/rectocel: reparare vaginală simplă 10

* realizat măcar în condiţii de simulator

Patologia premalignă

Identificarea patologiei: paciente în vârstă predispuse prin co-morbidităţi şi medicaţie; leziuni premaligne vulvare

Abilităţi specifice de diagnostic

Screening cervical: prelevare frotiu cito-diagnostic -

Leziuni premaligne cervicale colposcopie 20

Indicaţii generale de tratament: leziunile premaligne genitale

Abilităţi specifice de tratament

Leziuni premaligne cervicale - excizii ale zonei de transformare 20

Abilităţile specifice de diagnostic şi tratament se regăsesc şi în cadrul modulului de Colposcopie.

Gineco-oncologie

Identificarea patologiei

Cancerele ginecologice stadii avnsate

Atitudinea în reacţii atipice ale pacientei la informare

Elemente generale de diagnostic: diagnosticul cancerelor vulvare şi cervicale prin interpretarea datelor de anatomie patologică

Abilităţi specifice de diagnostic

Boala trofoblastică gestaţională - prin ecografia vaginală

Leziunile maligne şi premaligne ale endometrului - prin biopsie endometrială

Informare şi consiliere

Cancerul de ovar

Cancerul cervical

Recurenţa sau progresia patologiei oncologice

Patologia mamară

Identificarea patologiei

Patologia maligna a sânului

Riscul genetic în cancerul de sân

Metode de screening în patologia mamară

Abilităţi specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului

Galactoree

Mastodinie

Modulul 2: Obstetrică-Ginecologie, Elemente de competenţă - anul V, 5 luni

Nr. ore curs: 100 ore

Nr. ore practică: 300 ore

Tematică

Medicina materno-fetală

Identificarea patologiei: patologia psihiatrică ce necesită trimiterea la specialistul de sănătate mintală, asistentul social sau centre de adicţie

Elemente diagnostice generale

Anomalii psihiatrice în sarcină şi postpartum

Frica de naştere şi abordul traumei psihice post-partum

Probleme psiho-sociale în timpul sarcinii

Abuzul de toxice

Managementul depresiei

Abilităţi specifice de diagnostic

Fluxul anormal pe artera uterină - prin evaluarea Doppler

Fluxul anormal pe cerebrala medie - prin evaluarea Doppler

Fluxul anormal pe ductul venos - prin evaluarea Doppler

Anomaliile congenitale - ecografia avansată de screening

Anomalii cromozomiale - amniocenteza

Informaţii şi consiliere

Comunicarea riscului procedurilor obstetricale

Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarcinii

Elemente generale de tratament

Bolile hipertensive asociate sarcinii

Diabetul preexistent

Sarcina multiplă

Colestaza în sarcină

Depresia postpartum

Medicii care au absolvit stagiul de Medicină materno-fetală din cadrul curriculum-ului de pregatire a rezidentilor de obstetrică-ginecologie, dar nu au atestatul de Medicină Materno- fetală nu vor putea practica tehnici complexe aferente acestei sub-specialităţi decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al acestui atestat.

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare cu medici care deţin atestatul de Medicină Materno-fetală, sub îndrumarea acestora.

Ginecologia benignă

Stabilirea indicaţiei de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine cronice

Abilităţi specifice de tratament

Contracepţia: sterilizarea histeroscopică şi laparoscopică

Fibromul uterin tip 2 (sub 3 cm): rezecţia histeroscopică

Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică

Hipermenoree: ablaţia sau rezecţia endometrială

Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic

Abcesul tubo-ovarian: tratament laparoscopic

Aderenţe pelvine: adezioliza laparoscopică

Medicina reproducerii: infertilitate şi reproducerea umană asistată

Identificarea patologiei

Micro-aspiraţia percutană spermă

Biopsie testiculară cu extracţie spermatozoizi

Anomaliile genetice

Diagnosticul preimplantator

Indicaţiile de tratament: situaţia psiho-socială a cuplurilor infertile (luarea deciziei în comun)

Elemente generale de tratament

Tehnicile de inducţie ovulaţie

Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)

Galactoreea

Hiperproactinemia

Adenomul pituitar

Abilităţi specifice de tratament

Subfertilitate: inseminare intrauterină

Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracenteză

Medicii care au absolvit stagiul de Medicină a reproducerii, infertilitate şi reproducerea umană asistată din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul Tratamentul infertilităţii cuplului şi reproducere umană asistată/Fertilizare in vitro, nu vor putea practica tehnici complexe de reproducere umană asistată decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al acestui atestat.

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare atestate pentru pregatire in acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entitati medicale private de tratament al infertilitatii.

Uroginecologie şi anomaliile de planşeu pelvin

Identificarea patologiei: bolile neurologice

Abilităţi specifice de diagnostic

Anomalii de tonus şi motilitate ale planşeului pelvin şi ridicătorilor anali - evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală

Indicaţii de tratament: aspecte psihosociale ale incontinenţei şi proplapsului

Abilităţi specifice de tratament

Incontinenţa urinară de efort montarea bandeletei sub-uretrale

Prolaps uterin

Procedeu Manchester

Histerectomie vaginală

Colpocleizis

Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in uroginecologie.

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare atestate pentru pregatire in acest domeniu.

Patologia tractului genital inferior şi sexologie

Abilităţi specifice de diagnostic

Leziuni premaligne şi maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie

Probleme sexuale - consiliere sexologică modelul PLISSIT

Dureri genitale şi de penetrare, vaginism - examen ginecologic educativ

Indicaţie de tratament

Aspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale

Aspecte psiho-sociale ale mutilării genitale

Aspecte psiho-sociale ale violenţei sexuale

Elemente nespecifice de tratament

Dermatoza vulvară

Diminuarea libidoului

Aspecte medicale ale violenţei sexuale

Abilitaţi specifice de tratament

Condilomatoza genitală - excizie chirurgicală

Mutilare genitală - chirurgie reparatorie a rupturilor himeniale şi genitale

Ginecologie pediatrică şi a adolescenţei

Abilităţi specifice de diagnostic

Persistenţa unor probleme vaginale sau vulvare - cistoscopie/vaginoscopie

Informaţii şi consiliere

Hemoragia vaginală pre-pubertală

Masele anexiale

Indicaţii de tratament

Traumele vaginale/vulvare/perineale/rectale

Elemente generale de tratament

Contracepţia la adolescenţii cu probleme de sănătate

Durerea vulvo-vaginală

Scurgerile vaginale

Durerea acută abdominală

Durerea abdominală cronică

Pubertatea prematură

Intârzierea pubertară

Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)

Anomalii de dezvoltare ale tractului genital

Patologii vulvo-vaginale (de ex lichen scleros)

Abilităţi specifice de tratament

Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străini

Gineco-oncologie

Abilităţi specifice de diagnostic

Leziuni premaligne şi maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie

Cancerul ovarian - calcularea indicelui de risc de malignitate

Abilităţi specifice de tratament

Leziuni premaligne ale colului - conizaţii (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)

Cancerul de endometru, stadiul I - histerectomie abdominală, histerectomie laparoscopică

Anexectomia profilactică la cazuri cu mutaţii genetice - anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomie

Medicii care au absolvit stagiul de Gineco-oncologie din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie, nu vor putea practica intervenţii complexe în cancere ginecologice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in Gineco-oncologie sau Chirurgie oncologică.

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care deţin atestat în Gineco-oncologie.

Patologia mamară

Abilităţi diagnostice specifice

Leziuni mamare precanceroase sau cancer - biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)

Informaţii şi consiliere

Recurenţa sau progresia cancerelor de sân

Patologia mamară borderline

Genetica cancerului mamar

Indicaţii de tratament: leziunile premaligne; leziunile maligne

Elemente generale de tratament

Galactoreea

Mastodinie

Mastita puerperală

Abilităţi specifice de tratament

Leziunile borderline ale sânului - excizia chirurgicală a leziunilor de sân

Abcesul mamar post-partum - puncţia şi drenarea abcesului

Medicii care au absolvit stagiul de Patologie mamară din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie sau Senologie imagistică, nu vor putea practica intervenţii specifice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al respectivelor atestate de pregatire.

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura clinici de Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală şi Radiologie şi imagistică – Senologie imagistică.

Modulul 3: ULTRASONOGRAFIE OBSTETRICALĂ ŞI

GINECOLOGICĂ, anii I - IV, 2 luni (2 săptămâni / an)

Nr. ore curs 40

Nr. ore practică 120

Modulul de Ultrasonografie Obstetricală şi Ginecologică se desfăşoară în strânsă legătură şi pe întreaga perioadă a modulului de Obstetrică-Ginecologie, având în vedere faptul

că ecografia a devenit parte integrată din consultul ginecologic şi monitorizarea sarcinii. Fragmentarea acestui modul în submodule individuale pe parcursul primilor patru ani de rezidenţiat are mai degrabă rolul de a statua noţiunile teoretice minime care trebuie predate şi testate în cadrul perioadei de rezidenţiat, corelate cu gradul de dificultate şi anul de pregătire.

Conţinutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanţă cu declaraţia internaţională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidenţiat, adoptată recent de principalele societăţi internaţionale de specialitate: International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound in Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists in Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all, Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report. Ultrasound Obstet Gynecol, 2018]

Conform principiilor europene de training în ultrasonografia ginecologică şi obstetricală cuprinse în Curriculum-ul PACT, este recomandat un program în etape

Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică şi raportare. Noţiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor şi / sau e-learning.

Pregătirea practică - se începe sub supraveghere directă într-un cadru cât mai realist. Ulterior se diminuează supravegherea pe măsură ce creste experienţa rezidentului şi este atins nivelul de independenţă.

Tematică

Submodul 1 (An 1)

Principii de bază ale ecografiei medicale.

Principii fizice de bază ale ultrasonografiei

Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)

Bioefectele ultrasonografiei: mecanice, termice, principiul ALARA ( As Low As Reasonably Achievable)

Artefactele ultrasonografice

Declaraţii oficiale ale societăţilor profesionale (ISUOG, AIUM, ACOG, ACR, SMFM, SRU)

Caracteristicile de bază ale echipamentului ecografic.

Sondele ecografice: principiile de generare ale ultrasunetelor; compararea caracteristicilor sondelor şi aplicaţii practice ale acestora.

Penetrarea ultrasunetelor şi bioefectele în funcţie de puterea acustică.

Influenţa frecvenţei ultrasunetelor asupra rezoluţiei şi penetraţiei în ţesuturi.

Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat şi a dimensiunii imaginii.

Reglarea funcţiei "gain" pentru optimizarea luminozităţii imaginii cu minim de putere acustică.

Rolul focalizării pentru obţinerea unei rezoluţii optime în zona de interes.

Setările de persistenţă a imaginilor pentru a reduce zgomotul de fundal.

Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.

Aspecte ale examinării ultrasonografice

Poziţionarea corectă a pacientelor şi folosirea soluţiilor de contact (geluri speciale).

Poziţii ergonomice de examinare şi poziţionare a aparaturii, ce reduc disconfortul examinatorului.

Manipularea corectă a sondei şi orientarea imaginii.

Etichetarea imaginilor şi stocarea acestora.

Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alţi specialişti în medicină.

Protocolul de curăţare şi dezinfectare a sondelor.

Ecografia în primul trimestru al sarcinii

Paşii evaluării ecografice transvaginale în primul trimestru de sarcină.

Indicaţii pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.

Evaluarea sacului gestaţional (localizarea intrauterină, discordanţa cu nivelurile de �-HCG seric şi diferenţierea de fluidul endometrial - pseudosac).

Vezicula vitelină.

Vezicula amniotică.

Numărul embrionilor/feţilor.

Activitatea cardiacă embrionară/fetală, documentată cu modul M sau videoclip.

Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluţie în primul trimestru.

Componente de datare a sarcini în primul trimestru.

Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.

Hematomul subcorionic.

Aspectele ecografice ale sarcinii molare.

Asocierea dintre dimensiunea crescută a translucenţei nucale cu anomalii cromozomiale.

Evaluarea ecografică în trimestrele II şi III ale sarcinii

Parametrii de bază ai examinării ecografici în trimestrele II şi III.

Parametrii biometriei fetale în trimestrele II şi III.

Factori predispozanţi pentru macrosomia fetală şi restricţia de creştere intrauterină în trimestrul III.

Evaluarea localizării placentei.

Indicaţii şi riscuri pentru amniocenteză în scopul diagnosticului genetic.

Evaluarea ecografică în sarcinile multiple

Rolul ecografiei în diagnosticul sarcinilor multiple.

Corionicitatea şi amnionicitatea în sarcinile multiple.

Anomalii placentare

Factori de risc şi diagnosticul ecografic al placentei praevia şi al placentei jos inserate.

Factori de risc pentru acretizările placentare.

Evaluarea lichidului amniotic

Metode de diagnostic pentru oligoamnios.

Metode de diagnostic pentru polihidramnios.

Examinarea uterului negravid

Indicaţiile evaluării ecografice pelvine.

Aspectele ecografice ale uterului normal în raport cu fazele ciclului menstrual.

Caracteristicile chisturilor ovariene simple.

Submodul 2 (An 2)

Ecografia în primul trimestru al sarcinii

Aspectul ecografic al anomaliilor fetale majore în trimestrul I al sarcinii.

Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstiţială, ovariană, cervicală, abdominală şi a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).

Protocol de urmărire al sarcinii cu localizare necunoscută.

Evaluarea ultrasonografică a sarcinilor multiple

Metode ecografice de evaluare a placentaţiei în cazul sarcinilor gemelare.

Rolul monitorizării ecografice în cazul feţilor cu creştere discordantă.

Aspecte ecografice în sarcina gemelara monocorială, monoamniotică.

Anomaliile placentare

Factori de risc şi diagnosticul ecografic al vasa praevia.

Factori de risc şi diagnosticul ecografic al placentei accreta.

Rolul ecografiei în decolarea de placentă.

Evaluarea lichidului amniotic

Evaluarea lichidului amniotic la sarcinile gemelare.

Cervixul

Evaluarea ecografică a lungimii canalului cervical în trimestrul II şi III de sarcină.

Anomaliile uterului negravid

Evaluarea ecografică a leiomioamelor.

Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.

Evaluarea ecografică a anexelor uterului

Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice şi evolutia acestora (scala de gri şi Doppler color).

Caracteristicile ecografice ale endometrioamelor ovariene (scala de gri şi Doppler color).

Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri şi Doppler color).

Caracteristicile ecografice ale leiomioamelor pediculate şi fibroamelor ovariene.

Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.

Caracteristicile ecografice ale proceselor inflamatorii tubo-ovariene (abcese).

Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.

Caracteristicile ecografice ale ovarelor polichistice.

Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.

Caracteristicile ecografice ale tumorilor anexiale maligne.

Submodul 3 (An 3)

Ecografia în trimestrele II şi III

Anatomia normală a craniului fetal şi malformaţiile frecvente.

Anatomia normală a feţei fetale şi malformaţiile frecvente.

Anatomia normală a toracelui fetal şi malformaţiile frecvente.

Anatomia normală a cordului fetal şi malformaţiile frecvente.

Anatomia normală a abdomenului fetal şi malformaţiile frecvente.

Anatomia normală a pelvisului fetal şi malformaţiile frecvente.

Anatomia normală a scheletului fetal şi malformaţiile frecvente.

Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în restricţia de creştere intrauterină.

Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.

Formularea raportului examinării ecografice.

Evaluarea ecografică a sarcinii multiple

Rolul ecografiei în diagnosticul şi managementul sindromului transfuzor- transfuzat.

Rolul ecografiei în evaluarea secvenţei anemie-policitemie şi a restricţiei de creştere intrauterină selectivă fetală la feţii monocorionici.

Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în cazul sindromului transfuzor- transfuzat.

Evaluarea ecografică a uterului negravid

Aspecte ecografice în adenomioză.

Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D şi 3D)

Rolul ecografiei în localizarea dispozitivelor intrauterine (caracteristici 2D şi 3D)

Evaluarea ecografică a anexelor uterului

Rolul Dopplerului color în evaluarea maselor anexiale.

Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.

International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) - reguli pentru clasificarea maselor anexiale.

Aspecte ecografice în endometrioză.

Submodul 4 (An 4)

Ecografia în trimestrele II şi III

Rolul evaluării Doppler a peak-ului sistolic la nivelul arterei cerebrale medii în screeningul pentru anemia fetală

Evaluarea ecografică a sarcinii multiple

Rolul ultrasonografiei în diagnosticul şi evaluarea secvenţei de perfuzie arterială inversată în sarcina gemelară (TRAP)

Evaluarea competenţei

Evaluarea performanţei rezidentului se realizează conform tematicii anuale de submodul. Este recomandată şi realizarea unei colecţii de imagini la finalul rezidenţiatului, drept certificare a abilităţilor în obţinerea imaginilor de calitate şi recunoaşterea patologiilor - un portofoliu cu cel puţin 50 de cazuri, conform recomandărilor PACT - EBCOG.

Testarea abilităţilor presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale.

Lista evaluării abilităţilor pentru submodulele 1 - 4 (anii 1- 4)

1. Evaluarea abilităţilor: submodul 1 (an 1)

Diametrul mediu al sacului gestaţional

Lungimea cranio-caudala embrio-fetală

Stabilirea prezentaţiei

Evaluarea extremităţilor fetale

Diametrul biparietal

Circumferinţa craniană

Circumferinţa abdominală

Lungimea diafizei femurale

Scorul biofizic (parametrii ecografici)

Indicele de lichid amniotic

Diametrul maxim vertical de lichid amniotic

2. Evaluarea abilităţilor submodul 2 (an 2)

Lungimea canalului cervical (abord transvaginal)

Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)

Grosimea endometrului

Măsurătorile uterului

Măsurătorile ovarului

Evaluarea transvaginală a uterului

Evaluarea transvaginală a ovarelor

3. Evaluarea abilităţilor submodul 3 (an 3)

Craniu: planul transventricular

Craniu: planul transtalamic

Craniu: planul transcerebelos

Faţa: buza superioară şi şanţul nazo-labial

Imaginea de patru camere

Fluxul de ejecţie ventricular stâng

Fluxul de ejecţie ventricular drept

Abdomen: secţiunea de circumferinţă abdominală

Abdomen: rinichi

Abdomen: inserţia cordonului ombilical

Evaluarea numărului vaselor cordonului ombilical

Pelvis: vezica urinară

Coloana vertebrală: longitudinal

Coloana vertebrală: axial

Formularea unui raport ecografic obstetrical

p. Formularea unui raport ecografic ginecologic

4. Evaluarea abilităţilor: submodul 4 (an 4)

Faţa: profil facial

Amniocenteza pentru a evalua maturitatea pulmonară fetală

Abilităţi adiţionale

Imaginea de trei vase şi trahee

Faţa: orbite

Doppler artera ombilicală

Translucenţa nucală

Sonohisterografia cu substanţă de contrast

de rezidenţiat corespunde unei competenţe de asistenţă medicală primară, în care investigaţia ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului şi corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei. Acest nivel de competenţă presupune ca examinatorul să aibă cunostinţe de bază, dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică si ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.

Absolvirea acestui modul în cadrul rezidenţiatului nu conferă medicului rezident sau specialist competenţa de a realiza examinări ecografice de anomalii fetale în trimestrul I sau II de sarcină sau manevre geentice invazive (biopsie de vilozităţi coriale, amniocenteze, cordocenteze). Competenţa pentru aceste tehnici ecografice sau ghidate ecografic va fi obţinută în urma obţinerii atestatelor în Ultrasonografie în obstetrică şi ginecologie, respectiv Medicină materno-fetală.

Modulul de Ultrasonografie obstetricală şi ginecologică din cadrul programului

Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luni

Nr. ore curs: 80 ore

Nr. ore practică: 240 ore

Tematică

Principii de asepsie si antisepsie în chirurgie

Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical

Pregatirea preoperatorie în chirurgie

Ingrijirea postoperatorie

Complicaţile postoperatorii (imediate şi precoce; locale şi generale; specifice şi nespecifice)

Abdomenul acut chirurgical

apendicita acută

colecistita acută

pancreatita acută

ulcerul gastro-duodenal perforat

peritonita acută difuză

peritonita localizată

ocluzia intestinală

hemoperitoneul

abdomenul acut în sarcină (particularităţi)

abdomenul acut traumatic în sarcină

Boala tromboembolică

Şoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic

Noţiuni de terapie intensivă

principii de reechilibrare complexă parenterală (volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică

resuscitarea cardio-respiratorie

Obiective educaţionale

Cunoştinţe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale şi noţiuni de terapie intensivă.

Evaluarea anamnestică şi clinică corectă a pacientului chirurgical.

Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranta manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse iîn programa de pregatire.

Capacitatea de a diagnostica şi a institui terapia de urgenţă în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situaţia când necesită terapie complexă.

Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).

Medicii rezidenţi vor putea practica principiile de diagnostic pentru patologia chirurgicală abdominală şi şoc şi vor deprinde cunostintele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.

Medicii rezidenţi vor cunoaşte principiile de pregătire preoperatorie şi îngrijire postoperatorie, terapie intensivă - reechilibrare complexa parenterala şi cardio- respiratorie.

Medicii rezidenţi vor cunoaşte complicaţile postoperatorii

Medicii rezidenţi vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg şi ginecolog şi pot fi impicaţi în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicaţii ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei şi obstetricii.

Îndeplinirea baremului de activităţi practice, enunţat mai jos

Baremul activităţilor practice

Tehnici chirurgicale elementare

Incizia: 10

sutura chirurgicală: 10

hemostaza - pensare ligaturare: 30

drenajul: 10

Explorarea chirurgicală a abdomenului

asistat: 20

efectuat: 3

Visceroliza

asistat: 20

efectuat: 3

Apendicectomie

asistat: 10

Enterectomia segmentară

asistat: 5

Enterorafia segmentară

asistat: 5

Colorafia

asistat: 5

Omentectomia

asistat: 5

Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luni

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practică: 120

Tematică

Cunoaşterea metodelor de diagnostic şi stadializare în cancerele genitale

Cancerul de col uterin

Cancerul vulvar

Cancerul vaginal

Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine

Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian. Tumorile celulelor germinale ovariene şi stromale ale cordoanelor sexuale

Cancerul de trompa uterină

Cunoaşterea metodelor de diagnostic paraclinic şi stadializare a cancerului mamar

Mamografia, ecografia, puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.

Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar

histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină

conizaţia in patologia colului uterin (CIN III)

principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian

excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală

tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii si tehnica), mastectomia radicală modificată (operaţia Patey)

mastectomia simplă.

Radioterapia: indicaţii, tehnică, complicaţii

Chimioterapia: principii, indicaţii, scheme de tratament, complicaţii

Hormonoterapia şi imunoterapia

Obiective educaţionale

Cunoştinţe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice.

Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.

Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregatire.

Capacitatea de relaţionare cu specialitaţile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia şi chirurgia oncologică, precum şi de a orienta cazul către un centru competent în situaţia când necesită terapie complexă.

Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)

Medicii rezidenţi vor cunoaşte principiile de diagnostic al cancerelor genito- mamare, evoluţia, prognosticul, tratamentul şi complicaţiile specifice.

Medicii rezidenţi vor avea cunoştinţele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare şi vor deprinde cunoştinţele necesare îndrumării

pacientelor către clinicile specializate.

Medicii rezidenti vor fi capabili să relaţioneze în cadrul colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog şi oncolog şi pot fi implicaţi în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice.

Îndeplinirea baremului de activităţi practice, enunţat mai jos

Baremul activităţilor practice

Asistare la intervenţii exploratorii pentru diagnosticul cancerelor genito-mamare

Chiuretaj bioptic: 10

Biopsie cervicală, conizaţie: 10

Mamografia: 10

Ecografia de sân în tumori mamare: 10

Ecografia pelvină în tumori genitale: 20

Manevre bioptice pentru tumorile mamare: puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic: 5

Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50

Asistare în intervenţii curative, radicale şi paleative în cancere genito-mamare

Histerectomie radicală: 3

Cancer de ovar, second look: 3

Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 3

Mastectomie radicală: 3

Stagiul aferent acestui modul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care deţin atestat în Gineco-oncologie sau în unităţi cu parteneriat între clinici de Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală, Senologie.

Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lună

Nr. ore curs: 20

Nr. ore practică: 60

Tematică

Metode de studiu şi diagnostic în patologia endocrinologică

Diagnostic clinic

anamneza în afecţiunile gineco-endocrinologice

Investigaţii paraclinice în endocrinologia ginecologică

temperatura bazală

examenul mucusului cervical

sexul genetic

sexul cromozomial

dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari şi a prolactinei

dozarea hormonilor gonadotropi corionici

dozarea hormonilor estrogenici

dozarea hormonilor progesteronici

dozarea hormonilor androgenici

explorarea funcţiei ovariene

explorarea funcţiei tiroidiene şi corticosuprarenaliene

radiografia de şa turcească

examenul fundului de ochi şi acuitaţii vizuale

explorări radioizotopice

reflexograma ahiliană

Diagnosticul şi tratamentul patologiei endocrino-ginecologice

patologia ovariană primară

patologia ovariană de origine hipotalamică

patologia diferenţierii sexuale

patologia ovariană corelativă

sindromul galactoree-amenoree

aspecte endocrine ale sterilitaţii si infertilităţii

Tratamentul hormonal în ginecologie

tratamentul cu hormoni estrogeni

tratamentul cu progesteron şi progestative de sinteză

tratamentul estroprogestativ de sinteză

tratamentul cu hormoni androgeni

tratamentul cu hormoni corticosteroizi

Obiective educaţionale

Recunoasterea afectiunilor endocrinologice cu implicaţii în sfera genitală si cunoaşterea planului de management.

Rezultate aşteptate

Abilitatea de a identifica femeile cu afecţiuni gineco-endocrinologice.

Abilitatea de a formula, implementa si modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecţiuni: sindrom de ovare polichistice, hiperprolactinemia, sindrom de menopauză precoce, tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncţională.

Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluţia şi complicaţiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament si influenţa asupra funcţiei reproductive.

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Endocrinologie.

Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lună

Nr. ore curs: 20

Nr. ore practică: 60

1. Tematică

Genetica clinică în practica medicală obstetricală şi ginecologică

Organizarea şi rolul serviciilor de genetica medicală

Testarea genetică în practica clinică

Aspecte bioetice şi sociale

Testarea de diagnostic, testarea predictive şi testarea statusului de purtător

Beneficii şi limite ale testelor genetice

Indicaţi de testare genetică

Elemente de teorie genetică

Cromozomii umani

Diviziunea celulară - meioza

Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple

Mozaicism cromozomial - clasificare şi management

Acizi nucleici - ADN şi ARN

Replicarea ADN

Sinteza proteică - transcripţia şi translaţia

Gena - structură şi funcţie

Mutaţii genetice - mecanismele şi efecte

Heritabilitatea şi susceptibilitatea genetică

Transmiterea ereditara în afectiunile monogenice

Heterogenitatea genetică (locus, alela)

Expresia genică, expresivitatea şi penetranţa

Transmiterea multifactorială (interacţii intergenice, interacţii genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)

Ereditatea mitocondrială

Boli cromozomiale

Epidemiologie

Elemente clinice patologice

Prognostic

Risc de recurenţă

Diagnosticul prenatal al unor anomalii cromozomiale numerice şi structural

Boli monogenice

Epidemiologie

Ereditatea mendeliană

Efectele biologice ale mutaţiilor genetice şi patologiile asociate

Elemente de patologie clinică

Prognostic

Risc de recurenţă

Diagnosticul prenatal al unor afecţiuni monogenice

Anomalii congenitale multiple şi sindroame genetice

Anomalii sindromice şi posibile asocieri clinice

Epidemiologie

Exemple de sindroame genetice şi elementele clinice patologice

Prognostic

Ereditate şi risc de recurenţă

Diagnostic prenatal

Tehnici de screening şi diagnostic prenatal - indicaţii, tehnică, posibile complicaţii

Markeri biochimici

Ecografia fetală - markeri ecografici (ecografia de trimestru I şi II) şi posibila lor asociere cu diferitele afecţiuni genetice

Amniocenteza

Biopsia din vilozităţi coriale

Cordocenteza

Biopsia tisulară fetală

Diagnostic de laborator - metode, rate de eşec şi de eroare

Obiective educaţionale: Deprinderea recunoaşterii afecţiunilor genetice şi stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.

Rezultate aşteptate, abilitaţi profesionale dobândite

Abilitatea de a identifica femeile cu risc personal sau familial de boală genetică

Abilitatea de a formula, implementa şi modifica planul de management al cazului în funcţie de afecţiunea genetică (riscul şi impactul anomaliei, opţiuni de diagnostic prenatal, opţiuni de management post-testare)

Abilitatea de a iniţia colaborare cu un genetician clinician şi cu laboratorul asociat (citogenetic şi/sau molecular) pentru a trimite pacienţii cu indicaţie clinică

Abilitatea de a formula un plan de management pentru sarcina cu făt cu o afecţiune genetică şi pentru viitoarele sarcini

Abilitatea de a selecta testele genetice adecvate

Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la riscul fetal de boli genetice, opţiunile de screening şi diagnostic prenatal (inclusiv limitările testelor) şi opţiunile reproductive

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Genetică medicală.

Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lună

Nr. ore curs: 20

Nr. ore practică: 60

Tematică

Tranziţia şi adaptarea neo-natală la naştere

Nou-născutul prematur, definiţie, clasificare, particularităţi morfo-funcţionale şi de adaptare la naştere

Nou-născutul cu risc (diabet gestaţional, HTA de sarcină)

Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspiraţie de meconiu, hemoragia pulmonară

Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală

Resuscitarea neonatală la sala de naşteri

Infecţiile neonatale, precoce si tardive

Patologie neurologică neonatală

Traumatismele obstetricale la naştere

Particularităţi ale nou-nascutului din sarcina multiplă si ale sarcinilor cu FIV

Obiective educaţionale

Recunoaşterea şi implementarea principiilor de reanimare neo-natală

Cunoaşterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur.

Cunoaşterea şi descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur şi la cel la termen

Descrierea maturării pulmonare in utero şi în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului

Descrierea şi recunoaşterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou- născut

Cunoaşterea şi discutarea indicaţiilor şi limitările oxigenoterapiei

Cunoaşterea indicaţiilor administrării de surfactant şi efectele adverse

Cunoaşterea indicaţiilor şi posibilele complicaţii în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilaţia convenţională şi ventilaţia cu frecvenţă înaltă

Cunoaşterea condiţiilor care pot duce la obstrucţia căilor respiratorii

Descrierea şi recunoaşterea modificărilor radiologice din sindromul de aspiraţie de meconiu

Cunoaşterea complicaţiilor şi managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspiraţie de meconiu (SAM)

Rezultate aşteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoştinţe minimale

Să cunoască şi să descrie mecanismul normal al respiraţiilor la nou-născutul prematur şi la cel la termen

Să descrie maturarea pulmonară in utero şi în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului

Să descrie detresa respiratorie la nou-născut

Să descrie şi să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou- născut

Să cunoască şi să discute indicaţiile limitării oxigeno-terapiei

Să ştie indicaţiile administrării de surfactant şi efectele adverse

Să descrie indicaţiile şi posibilele complicaţii în suportul respirator

Să ştie condiţiile care pot duce la obstrucţia căilor respiratorii

Să descrie şi să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspiraţie de meconiu

Să cunoască complicaţiile şi să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspiraţie de meconiu

Să ştie cauzele de apnee la nou-născutul la termen şi la nou-născutul prematur

Să descrie mecanismul şi prevenţia bolii pulmonare cronice

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Neonatologie.

Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâni

Nr. ore curs:20

Nr. ore seminarii: 30

1. Tematică

Introducere în Bioetică

Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

Contextul apariţiei bioeticii

Definirea bioeticii

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

Teorii şi metode în bioetică

Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

Conceptele de sanatate, boala si suferinţa în contextul evoluţiei medicinii si stiinţelor vieţii

Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc)

Relaţia medic-pacient I

Valori ale relaţiei medic-pacient

Paternalism versus autonomie

Modele ale relaţiei medic-pacient

Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

Relaţia medic-pacient II

Consimţamântul informat

Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

Relaţia medic-pacient minor

Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

Greşeli şi erori în practica medicală

Definirea noţiunilor de greseala si eroare

Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice si deontologice

Managementul greşelii si erorii medicale în practica medicală

Probleme etice la începutul vieţii

Liberertatea procreaţiei

Dileme etice în avort

Etica reproducerii umane asistate medical

Probleme etice în clonarea reproductiva

Probleme etice la finalul vieţii

Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicina

Probleme etice în starile terminale

Tratamente inutile în practica medicală

Eutanasia si suicidul asistat

Îngrijirile paliative

Probleme etice în transplantul de ţesuturi si organe umane

Donarea de organe de la cadavru

Donarea de organe de la persoana vie

Etica alocării de resurse în transplant

Probleme etice în genetică si genomică

Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

Etica si testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

Terapia genică

Posibilitatea îmbunataţirii rasei umane prin intervenţii genetice

Etica cercetării pe subiecţi umani

Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaţionale

Comitetele de etică a cercetarii

Comportamentul stiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiinţifică

Tematica seminariilor

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor si principiilor în bioetică

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică

Juramântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a juramântului lui Hipocrate si evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

Alternative ale juramântului lui Hipocrate

Alte coduri de etica si deontologie medicală folosite în prezent

Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

Valoarea si limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

Rolul comitetelor de etică din spitale

Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete

Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete

Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi si organe pe baza unor cazuri concrete

Discutarea problemelor etice în genetică si genomică pe baza unor cazuri concrete

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete

Modulul 10: Elemente juridice medicale si malpraxis anul II, 2 săptămâni

Nr. ore curs: 10

Nr. ore practică: 30

Tematică

Răspunderea profesională în practica medicală

Relaţionare şi responsabilitate în practica medicală

Răspunderea juridică a medicului. Consideraţii generale

Tipuri de răspundere juridică a medicului

Raspunderea civilă

Importanţa respectării legislaţiei medicale în contextul unei acuzaţii de malpraxis

Apariţia legislaţiei medicale moderne în România

Legislaţia medicală - necesitate educaţională recunoscută

Domenii de aplicare a legislatiei medicale

Malpraxis individual

Malpraxis instituţional

Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerinţe calitative impuse actului medical

Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală

Acordul pacientului informat şi raportul privind asistenţa medicală în situaţiile de urgenţă

Acordul pentru participarea la invatamantul medical clinic

Acordul pentru comunicarea datelor medicale

Solcitare privind comunicarea documentelor medicale

Declaratie privind comunicarea documentelor medicale

Acordul pentru filmare /fotografiere in institutia medicala

Notificare privind incetarea acordarii asistentei medicale

Răspunderea penală şi răspunderea disciplinară a personalului medical

Etapele procesului penal

Drepturile şi obligaţiile martorului, persoanei cercetate şi persoanei vătămate

Statutul de funcţionar public al medicului

Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului

Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor

Vulnerabilitatile practicii medicale in fata acuzaţiilor de malpraxis

Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România

Reacţia imediată în cazul formulării acuzaţiei de malpraxis medical

Practica judiciară relevantă

Soluţionarea cauzelor penale

Procesul civil

Procedura civilă extrajudiciară

Medierea

Procedura cercetării disciplinare

Protecţia practicii medicale

Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală

rolul legal

limite

tipuri de daune

retroactivitatea

Forme alternative de protecţie a practicii medicale

Obiective educaţionale: să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală.

Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)

Să cunoască principiile şi situaţiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală şi disciplinară) a medicului

Să cunoască utilizarea corecta a formularelor legale in practica medicala

Să poată identifica vulnerabilitatile practicii medicale in fata acuzatiilor de malpraxis

Să poată preciza principiile de protectie a practicii medicale

Modulul 11: UROLOGIE - UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luni

Nr. ore curs 40

Nr. ore practică 120

Tematică

Tema

Durata

Evaluarea şi instrumentarea aparatului urogenital Anatomia pelvină - organe genitale interne şi externe Anatomia planşeului pelvic

Investigaţia imagistică a aparatului uro-genital Urodinamica

1 săptămână

Diagnostic şi tratament în prolapsul urogenital şi incontinenţa urinară

2 săptămâni

Complicaţiile chirurgiei vaginale şi pelvine

2 săptămâni

Patologia uroginecologică în evoluţia sarcinii

1 săptămână

Fistulele urogenitale

1 săptămână

Vezica hiperactivă, LUTS (Lower Urinary Tract Symptoms)-include infecţiile urinare

1 săptămână

Baremul activităţilor practice

Diagnosticul clinic şi imagistic al tulburarilor de statica pelvică în toate cele trei compartimente pelvice: anterior, mediu şi posterior

Diagnosticul clinic şi paraclinic al incontinenţei urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficienţă sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)

Tratamentul prolapsului uterovaginal - cunoaşterea procedeelor reconstructive cu ţesuturi native, discutarea şi explicarea acestor procedee cu pacienta

tripla intervenţie de la Manchester

cura cistocelului cu ţesuturi native

cura rectocelului cu ţesuturi native

procedee pentru compartimentul mediu - plicatura ligamentelor uterosacrate

tehnici de perineoplastie

nr proceduri din fiecare tip: 2- operator principal

nr proceduri din fiecare tip: 4 - asistent operator principal

Tratamentul prolapsului uterovaginal - procedeee obliterative - colpocleizisul parţial sau total, discutarea şi explicarea acestor procedee cu pacienta

nr procedure: 2 - operator principal

nr procedure: 8 -asistent operator principal

Procedee de tratament chirurgical al IUE cu ţesuturi native

nr procedure: 2 - operator principal

nr procedure: 8 - asistent operator principal

Cunoaşterea procedeelor nechirurgicale aplicate în tulburările de statică pelvică- legerea tipului de pesar, inserţie şi întreţinere pesar, tehnici de radiofrecvenţă, tehnici de tratament cu laser al tulburărilor de statică pelvică. Discutarea şi explicarea acestor procedee nechirurgicale pacientei - avantaje, dezavantaje.

Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal - histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcţie de patologia ginecologică asociată.

histerectomie vaginală totală sau subtotală

nr procedure: 2 - operator principal

nr procedure: 8 - asistent operator principal

Traumatismele vezicii urinare - lezarea intraoperatorie a vezicii urinare (circumstanţe de risc, recunoaştere, tehnici de cistorafie) - efectuate ca operator principal sau asistent operator principal

Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenţa intraoperatorie a vezicii urinare.

Traumatismele ureterului - lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanţe de risc, recunoaştere, conduită)

cunoaşterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuităţii ureterale în functie de sediul leziunii) - participarea la aceste intervenţii ca ajutor principal

Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenta intraoperatorie a ureterului.

Fistulele uretero-vaginale, fistulele uretero-vezico-vaginale, fistulele uretero- uterine (diagnostic, conduită, tehnici) - cunoaşterea teoretică a tehnicilor chirurgicale, participarea la aceste intervenţii ca ajutor principal.

Obiective educaţionale

Cunoştinţe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal şi a patologiei uroginecologice.

Evaluarea anamnestică şi clinică corectă a pacientului uroginecologic.

Trebuie sa aiba capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă pentru paciente manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.

Diagnosticul şi terapia de urgenţă a patologiei uroginecologice şi orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă.

Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).

Medicii rezidenţi vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital şi vor deprinde cunoştiinţele necesare îindrumării pacientelor către clinicile specializate atunci când necesită investigaţii invazive. În urma stagiului de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoştinţele necesare pentru stabilirea planului terapeutic şi îndrumarea pacientului către specialişti cu competenţă în uroginecologie.

În ceea ce priveşte tratamentul tulburărilor de statică pelvică, la sfârşitul rezidenţiatului, medicul specialist în obstetrică ginecologie, poate efectua procedee obliterative (colpocleisis) sau tratamentul cu ţesuturi native al prolapsului uterovaginal gr II/III şi al incontinenţei urinare de efort. Procedeele complexe uroginecologice adresate cazurilor de prolaps recidivat sau stadiile avansate ce necesită pentru tratament procedee complexe în toate cele trei compartimente pelvice sau mese sintetice se pot efectua doar sub indrumarea unui medic cu competenţă în uroginecologie.

Medicii rezidenţi vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog şi ginecolog şi pot fi implicaţi în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicaţii ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei.

Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregatire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici

complexe uro-ginecologice decat sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in uroginecologie.

Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care deţin atestat în Uroginecologie.

Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luni

Nr. ore curs 30

Nr. ore practică 90

Tematică

Noţiuni de bază

Istoricul afecţiunii cervicale

Tehnica examinării pacientei: poziţia pacientei

Inserarea speculum-ului vaginal

Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)

Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior

Prelevarea de probe pentru testarea HPV

Respectarea recomandărilor pentru sănătate şi profilaxia bolilor cu transmitere sexuală

Respectarea recomandărilor naţionale pentru screening oncologic

Colposcopul 2.Examinarea colposcopică

Poziţionarea şi ajustarea colposcopului

Determinarea vizibilităţii zonei de transformare (ZT)

Determinarea gradului de acurateţe al colposcopiei

Recunoaşterea unor structuri vasculare anormale

Examinarea ZT cu ser fiziologic si filtru verde

Examinarea ZT cu acid acetic

Cuantificarea şi descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic

Utilizarea speculum-ului endocervical

Testul Lahm-Schiller

Examinarea vaginului cu acid acetic

Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal

Recunoaşterea epiteliului scuamos original

Recunoaşterea epiteliului columnar (glandular)

Recunoaşterea epiteliului metaplazic

Recunoaşterea Zonei de Transformare Congenitală

Recunoaşterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză

Recunoaşterea efectelor unei sarcini

Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal

Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut

Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt

Trăsături sugestive ale cancerului invaziv

Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)

Leziunile intraepiteliale vulvare (VIN)

Nivelul epiteliului anormal

Modificări acute inflamatorii

Infecţia cu HPV, inclusiv condiloma accuminata

Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare

Polipi cervicali benigni

Proceduri practice

Analgezie locală

Biopsii cervicale ţintite

Biopsii vaginale ţintite

Biopsii vulvare ţintite

Menţinerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice

Măsuri organizatorice

Rezultatele documentării. Arhivarea datelor

Urmarirea pacienţilor conform algoritmurilor adaptate

Măsuri de comunicare

Asigurarea informaţiei adecvate: educaţie sanitara

Obţinerea acordului în mod corect

Modalitatea comunicarii informaţiilor negative

Comunicarea eficienta cu ceilalţi specialisti în domeniu

Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în colposcopie

Manevre

poziţionarea pacientei pentru examenul colposcopic

punerea în funcţiune a colposcopului

reglarea aparatului pentru obţinerea unei imagini optime din punct de vedere al calităţii si dimensiunilor

pregătirea colului pentru examenul colposcopic

Tehnici

introducerea speculum-ului

prelevarea frotiurilor citologice si efectuarea acestora

pregătirea colului cu acid acetic

testul de impregnare cu lugol

prelevarea unei biopsii

examinarea colposcopică si interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât si a fundurilor de sac, pereţilor vaginali si valvei

examen genital complet

prescrierea si efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale,vulvare.

Activităţi practice fiecare cursant va învaţa în timpul stagiilor să efectueze

examinări colposcopice,

prelevarea de frotiuri citologice

biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,

biopsierea endocervixului cu chiureta

conizaţii sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).

Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcţie de numărul de aparate disponibile.

În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un numar de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competenţă în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este

obligatorie, se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea si condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă.

Obiective educaţionale

Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal şi lezional, descrierea gradului şi localizarii leziunilor precanceroase,

Identificarea şi efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni,

Cunoaşterea şi consilierea cu privirela prevenţia cancerului de col uterin.

Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).

Abilitatea de a consilia corect cu privre la profilaxia cancerului de col uterin

Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale

Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cervicale

Cunoaşterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior.

Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luni

Nr. ore curs 30

Nr. ore practică 90

Tematică

Anatomia aparatului genital feminin

anatomia

embriologia aparatului genital feminin

malformaţii ale tractului genital inferior si ale uterului

histologia tractului genital inferior şi a uterului

Examinarea histeroscopică

istoric, baze morfologice

aparatura,instrumentar:histeroscopul propriu-zis si aparatura auxiliară

etape

Histeroscopia diagnostică

tehnică

aspecte normale

indicaţii şi contraindicaţii

incidente,accidente, complicaţii

Histeroscopia terapeutică

tehnici chirurgicale histeroscopice

minoră: tehnici, indicaţii, contraindicaţii

majoră: tehnici, indicaţii, contrindicaţii, complicaţii.

Ablaţia de endometru ( la ce se refera ?? asa este scris in curricula 2007)

definiţie, indicaţii, contraindicaţii

selecţia cazurilor, pregatirea hormonală a endometrului

tehnică, anestezie

Miomectomia histeroscopică

indicaţii, contraindicaţii, avantaje

tehnică

supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

Polipectomia histeroscopică

indicaţii, contraindicaţii, avantaje

tehnică

supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

Metroplastia histeroscopică

indicaţii, contraindicaţii, avantaje

tehnici

supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

Sinechioliza tubară histeroscopică

indicaţii, contraindicaţii, avantaje

tehnici

supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

Sterilizarea tubară histeroscopică

indicaţii, contraindicaţii, avantaje

tehnici

supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

Rezecţia şi/sau extracţia unui DIU încastrat sau deteriorat

Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în histeroscopie

Manevre

Poziţionarea pacientei

Montarea si demontarea histeroscopului

Pregatirea mediilor de distensie

Montarea camerei video si a fibrei optice

Tehnici

Introducerea speculului,

Dilataţia colului uterin

Introducerea histeroscopului

Recunoaşterea structurilor cavităţii uterine

Activităţi practice

În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de

50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competenţa în histeroscopie

Efectuarea acestor examinari este obligatoriu şi se dovedeste printr-o adeverinţa eliberata de catre medical supraveghetor si coniţioneaza posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţa

Rezecţie de polip perhisteroscopic

Excizia fibromului submucos

Sinechioliza

Extracţie DIU

Obiective educaţionale

Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavităţii uterine şi localizarii anomaliilor,

Identificarea şi efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.

Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).

Abilitatea de folosire corectă a tehnicii histeroscopice, de diagnosticare corectă a patologiei cavităţii uterine

Cunoaşterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.

Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cavităţii uterine.

Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în histeroscopie.

Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luni

Nr. ore curs 60

Nr. ore practică 180

Tematică

Istoric, principii, etape de formare si atestare în laparoscopie

Istoricul, actualităţi şi perspective în chirurgia laparoscopică.

Chirugia laparoscopică - principii generale, avantaje, dezavantaje, indicaţii, contraindicaţii.

Particularităţi specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice

Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obţinerea competenţei (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice si obţinerea acordului informat.

Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei

Principii generale şi particularităţi ale chirugiei laparoscopice, deosebiri faţă de chirurgia clasică deschisă

Efectele mecanice ale distensiei abdominale

Efectele farmacologice ale CO2 (locale şi sistemice).

Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.

Prezentarea aparaturii şi instrumentarului de chirurgie laparoscopică (caracteristici tehnice, mod de funcţionare, incidente, accidente specifice - tehnice şi chirurgicale)

Aparatura laparoscopică: lanţul imagistic, insuflatorul de CO2, aparatura de lavaj, aspiraţie, generator de electrochirurgie.

Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecţie, prehensiune, electrocoagulare, etc. )

Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secţionare mecanică, instrumentar de sutură, fire şi ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.

Caracteristici tehnice şi modalităţi de utilizare ale diferitelor instrumente.

Incidente, accidente şi complicaţii specifice produse de fiecare tip de instrumente

Electrochirurgia, chirurgia laparoscopică ultrasonică, utilizarea laserilor

Electrochirurgia - mono şi bipolară - aparatura, mod de funcţionare şi utilizare, incidente, accidente specifice.

Chirurgia laparoscopică ultrasonică şi utilizarea laserilor (indicaţii, avantaje, dezavantaje, alternative).

Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicaţiile şi contraindicaţiile abordului laparoscopic.

Abordul laparoscopic

Sala de operaţii laparoscopice (organizare)

Dispozitivul operator în intervenţiile laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)

Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziţionarea trocarelor, finalizarea intervenţiei.

Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.

Laparoscopia diagnostică

Indicaţii, contraindicaţii, tehnici de abord.

Explorarea pelvică şi abdominală.

Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.

Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.

Laparoscopia operatorie ginecologică

Patologia anexială posibilităţi terapeutice laparoscopice - (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilităţi chirurgicale laparoscopice)

Patologia tubară

Sterilizarea chirurgicală tubară

Sarcina tubară

Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală

Patologia ovariană benignă

Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene (benigne, maligne) şi conduita terapeutică chirurgicală

Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare (foraj ovarian - drilling ovarian, rezecţie parţială a ovarelor)

Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice

Modalităţi de extragere din abdomen a pieselor operatorii

Patologia inflamatorie genitală

Patologia anexială inflamatorie

Tehnici şi posibilităţi chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană

Endometrioza

Evaluare şi posibilităţi terapeutice laparoscopice - complicaţii, incidente, accidente

Sindromul aderenţial în chirurgia laparoscopică

Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică

Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenţii chirurgicale în atecedente, şi de diagnostic a aderenţelor intraabdominale.

Sindromul aderenţial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecţie laparoscopică, incidente şi complicaţii specifice.

Patologia tumorală uterină benignă

Fibromul uterin - posibilităţi terapeutice chirurgicale

conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparosco-pice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).

Incidente, accidente şi complicaţii în chirurgia laparoscopică ginecologică

Incidente, accidente, complicaţii tehnice prin nefuncţiona- rea sau funcţionarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.

Incidente şi accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilităţi de evitare a acestora.

Incidente, accidente şi complicaţii ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicaţii generale şi anestezice.

Incidente, accidente şi complicaţii chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilităţi terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.

Complicaţii postoperatorii (imediate şi tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică

Conversia la laparotomie.

Anestezia în laparoscopia ginecologică

Baremul activităţilor practice

Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică

Sala de intervenţii chirurgicale laparoscopice - organizare, aparatura, instrumentar.

Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.

Aparatura laparoscopică.

Instrumentar specific laparoscopic.

Pregatirea instrumentarului pentru intervenţia chirurgicală.

Modalităţi de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente şi accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).

Instrumentar şi aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.

Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra şi extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.

Extragerea pieselor operatorii din abdomen - trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.

Evaluarea şi pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervenţiilor chirurgicale laparoscopice.

Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserţiei acului Veress, inserţia trocarelor şi canulelor, verificarea poziţiei intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserţia ombilicală, inserţia directă a trocarelor şi canulelor, inducerea pneumoperitoneului şi verificarea lui, tehnica diagnosticării aderenţelor visceroparietale anterioare.

Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.

Incidente, accidente, complicaţii ale abordului chirurgical laparoscopic.

Tehnica manevrării telescopului şi obţinerea unei imagini de calitate în concordanţă cu intenţiile operatorului.

Tehnica explorării cavităţii peritoneale (explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă).

Tehnici de disecţie laparoscopică (disecţie instrumentară cu instrumente de tăiere, disecţia boantă, hidrodisecţia).

Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.

Lavajul şi aspiraţia cavităţii peritoneale.

Drenajul cavităţii peritoneale.

Sutura breşelor parietale.

Tehnici utilizate în chirurgia laparoscopică ginecologică

Tehnica explorării pelviene şi abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă iniţială a oricarei tehnici chirurgicale).

Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.

Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.

Adezioliza chirurgicală - tipuri de aderenţe, tehnici de diagnostic a aderenţelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderenţelor postoperatorii.

Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.

Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.

Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, şi fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.

Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.

Tehnici chirurgicale conservatoare şi radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecţie parţiala a ovarelor şi drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.

Tehnica miomectomiei laparoscopice şi a miomectomiei asistate laparosopic.

Incidente, accidente, complicaţii în chirurgia laparoscopică

Posibilităţi de evitare şi tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicaţii intra sau postoperatorii.

Conversia la laparotomie.

În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape

etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori

etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menţionată în programa analitică de curs.

etapa pregătirii şi antrenamentului individual pe simulator.

etapa clinică - participarea efectivă a cursanţilor la intervenţiile chirurgicale alături de formator.

video-transmisia intervenţiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul cursanţilor ce nu intră efectiv în intervenţie ), cu posibilităţi interactive între operatori şi observatori.

Medicii care au absolvit stagiul de laparoscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de Chirurgie laparoscopică ginecologică nu vor putea practica tehnici complexe laparoscopice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în Chirurgie laparoscopică ginecologică.

Competenţe generale şi aptitudini speciale

Competenţele generale şi speciale ce trebuie pregătite conform curiculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Obstetrică şi Ginecologice (PACT) trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiţionale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societăţii şi ale colectivelor de ginecologie. Competenţele generale şi aptitudinile de fineţe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" şi "Dezvoltare personală şi profesională". Competenţele şi aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor ştiinţifice efectuate de către toţi responsabilii europeni din domeniu. Competenţele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declaraţia Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizaţia Mondială a Naţiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidenţialitatea şi beneficiile în urma progresului ştiinţific.

Competenţele generale şi aptitudinile speciale ce vor fi exersate Îngrijiri acordate pacientului

Examinaţi pacientul în ansamblu, respectaţi diversitatea şi acordaţi îngrijiri medicale personalizate

Comunicaţi într-un mod respectuos, ascultaţi pacientul şi încercaţi să acordaţi încredere

Încredinţaţi pacientului decizia de a alege şi de a semna consimţământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale şi preferinţele pacientului

Demonstraţi capacitate de a conduce un caz medical şi de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului

Deciziile medicale trebuie să fie în concordanţă cu standardele etice şi drepturile femeii

Munca în echipă

Colaboraţi respectuos cu ceilalţi medici, asistente, moaşe şi contribuiţi la un mediu de muncă sigur şi constructiv

Facilitaţi luarea deciziilor medicale între specialităţi, recunoscând şi luând în considerare şi expertiza medicala adiacentă

Concentraţi-vă pe performanţele în echipă având în vedere standardele medicale şi aspectele legale

Demonstraţi calitatea de lider, în mod special în situaţii critic Practica bazată pe principiile sistemului

Înţelegeţi şi lucraţi în mod eficient în organizaţiile din domeniul sănătăţii, respectând legile aferente

Înţelegeţi şi adaptaţi-vă la diversitate, dezvoltare şi inovaţie

Lucraţi conform ghidurilor şi standardelor de sănatate, şi puneţi în aplicare normele de siguranţă a pacienţilor

Puneţi în balanţă beneficiile pacientului, dar şi costurile necesare

Efectuaţi triajul şi prioritizarea pacienţilor luând în considerare resursele disponibile

Asiguraţi intimitate şi comfort pacienţilor în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical şi context.

Dezvoltare personală şi profesională

Continuaţi studiile în domeniu şi încercaţi sa fiţi un model

Recunoaşteţi-vă capacităţile personale şi limitările

Acordaţi, cereţi şi acceptaţi feedback-ul, reflectaţi asupra lui şi folosiţi-vă de el pentru îmbunătăţiri

Continuaţi să vă îmbunătăţiţi ascultarea empatică cât şi comunicarea eficientă şi clară

Contribuiţi la progresele în domeniul sănătăţii prin cercetare, educaţie şi facilitarea implementării de metode inovative.

Comunicarea şi formarea aptitudinilor psiho-sociale

Capacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esenţială în interacţiunea pacient- doctor, aşa cum este stipulat şi în competenţele generale în curiculă. S-a demonstrat că îmbunătăţeşte starea de sănătate cât şi satisfacţia pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacităţile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale şi raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienţilor. Competenţa în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătăţită prin antrenament, feedback şi evaluare.

Indrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esenţial în dobândirea capacităţilor de comunicare si abilităţilor psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversaţie cu pacientul, respectându-i în acelaşi timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat şi de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical şi ginecologic.

Comunicarea şi abilităţile psiho-sociale

Comunicarea este baza interacţiunii între medic şi pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât pacientul cât şi doctorul să se simtă comfortabil în discuţie. Formarea abilităţilor de comunicare vor asigura medicului rezident şi pacientului un schimb de informaţii eficient şi capacitatea de a stabili o relaţie medicala doctor-pacient în diferite situaţii clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul şi autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat şi aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată şi transparentă ce urmăreşte ascultarea activă, aşteptarea, verificarea, reflecţia şi însumarea informaţiilor şi adaptarea informaţiilor.

Un alt aspect al comunicării priveşte rolul medicului în echipa. Colaborarea şi împărţirea responsabilităţii în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerinţe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informaţiilor medicale în mod constant: fişa de observaţie a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca şi informaţii medicale ci şi ca documente medico-legale.

Este necesar ca medicii rezidenţi sa dezvolte abilităţi de înregistrare şi întocmire a rapoartelor medicale

Formarea şi evaluarea abilităţilor de comunicare şi psiho-sociale

Precum alte abilităţi din specialitatea Obstetrică şi Ginecologie, învăţarea şi perfecţionarea abilităţilor în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informaţiilor teoretice, experienţei dobândite în urma simulărilor şi practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient şi abilităţile specifice necesare. Feedback-ul şi auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.

Formarea abilităţilor psiho-sociale şi de comunicare orală

Jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă şansa de a practica diferite situaţii medic- pacient şi munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final şi pot conduce la un managment mai bun al pacienţilor în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale şi non-verbale şi impresia per ansamblu trebuie luate în considerare. Este esenţială furnizarea unui feedback într-un mod structurat şi care sa aibă în vedere şi personalitatea stagiarului.

Evaluarea abilităţilor bio-psiho-sociale şi de comunicare

Observarea directă reprezintă cea mai buna metodă de predare şi evaluare a abilităţilor de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât şi cea non-verbală. Alţi membri ai echipei medicale şi chiar pacienţii pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară.

Este indicat ca un portofoliu cu feedback-uri de provenienţă multiplă să fie păstrat, acesta poate conţine scurte auto-evaluări ale stagiarului.

Anexa 1. Tematica pentru examenul de specialitate Obstetrică-Ginecologie Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Obstetrică- Ginecologie

A. PROBA SCRISĂ

B. PROBA CLINICĂ OBSTETRICĂ

C. PROBA CLINICĂ GINECOLOGIE

D. PROBA PRACTICĂ

A. PROBA SCRISĂ

Anatomia clinică şi fiziologia organelor genitale

Noţiuni de anatomie (1, pg. 16-34)

Noţiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)

Sarcina normală

Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)

Consultaţia preconcepţională (1, pg. 156-165)

Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)

Diagnosticul prenatal (1, pg. 283-302)

Avortul (1, pg. 350-371)

Boala trofoblastică gestaţională (2, pg. 898-917)

Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)

Complicaţii medicale şi chirurgicale în sarcină (1, pg. 926 - 1282)

Ecografia în obstetrică şi ginecologie (1, pg. 194 - 222), (4, pg. 805-833)

Medicină fetală

Embriogeneza şi dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)

Genetică (1, pg. 259-280)

Teratologie (1, pg. 240-255)

Monitorizarea fetală antepartum şi intrapartum (3, pg. 377-389)

Restricţia de creştere fetală (1, pg. 874-884)

Suferinţa fetală (1, pg. 491-497)

Moartea fetală (1, pg. 661-666)

Naşterea normală şi patologică

Naşterea normală (3, pg. 351-360)

Prezentaţiile distocice (3, pg. 361-376)

Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)

Naşterea vaginală operatorie (3, pg. 407-418)

Analgezia şi anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)

Hemoragia postpartum (3, pg. 511-532)

Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)

Anemia fetală. Alloimunizarea (1, pg. 306-313)

Afecţiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)

Sarcina multiplă (1, pg. 891-920)

Naşterea înainte de termen (1, pg. 829 - 855)

Sarcina prelungită (1, pg. 862 - 870)

Patologia anexelor fetale

Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice şi ale cordonului ombilical (1, pg. 116- 124)

Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)

Lehuzia

Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 - 679)

Complicaţiile puerperale (1, pg. 682 - 692)

Urgenţe vitale în obstetrică

Sepsisul şi şocul în obstetrică (5, pg. 223-239)

Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)

Colapsul matern peripartum (5, pg. 265-287)

Sindroame în ginecologie

Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncţionale (2, pg. 219-240), amenoreea (2, pg. 440-457)

Durerea pelvină (2, pg. 304-328)

Infecţiile ginecologice (2, pg. 64-107)

Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)

Endometrioza (2, pg. 281-298)

Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)

Tulburările de statică pelvină: Incontinenţa urinară (2, pg. 606-632) şi Prolapsul organelor pelvine (2, pg. 633-658)

Patologia benignă şi preinvazivă ginecologică

Patologia benignă şi preinvazivă a tractului reproducător inferior (2, pg. 110-128; 730-763)

Tumorile uterine (2, pg. 246-261)

Tumorile ovariene şi tubare (2, pg. 262-274)

Patologia benignă şi preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)

Cancerele ginecologice

Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)

Cancerul vulvar (2, pg. 793-806)

Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)

Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial (2, pg. 817-834), (7, pg. 139-152).

Sarcoamele uterine (2, pg. 839-850)

Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene şi stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)

Cancerul de sân (2, pg. 345-352)

Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)

Menopauza (2, pg. 554-586, 588-600)

Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)

Contracepţie şi sterilitate (2, pg. 132-149 şi 152-164)

Bibliografie

Williams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediţiei în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, Bucureşti, 2017.

Williams Ginecologie, Ed. a II-a, Hoffman, Schorge, Schaffer, Halvorson, Bradshaw, Cunningham, Coordonatorul ediţiei în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Editura Hipocrate, Bucureşti, 2015.

Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică şi Ginecologie, sub redacţia Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, Bucureşti, 2014.

Callen, Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie. Mary Norton, Leslie Scoutt, Vickie Feldstein. Ed. a 6-a, coordonată în limba română: Radu Vlădăreanu, Bucureşti, Editura Hipocrate, 2017.

Urgenţele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.

Tratat de patologie neoplazică şi preneoplazică a colului uterin, sub redacţia Nicolae Suciu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Nicolae Bacalbaşa, Editura Academiei Române, 2018.

Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacţia Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbaşa, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2019.

Tratat de chirurgie extrapelvină a cancerului de ovar, sub redacţia Nicolae Suciu, Coordonatori: Patriciu Achimaş Cadariu, Nicolae Bacalbaşa, Alexandru Blidaru, Editura Academiei Române, Bucureşti 2017.

D. PROBA PRACTICĂ

Ecografia în obstetrică şi ginecologie

Monitorizarea cardiotocografică

Asistenţa la naştere în prezentaţiile craniene şi pelviană, epiziotomia/rafia

Aplicaţia de forceps în OP, OS, OIDA, OISA

Aplicaţia vidextractorului

Versiunea internă

Manevre în cazul distociei de umeri

Operaţia cezariană

Cerclajul colului uterin

Laceraţiile cervicale şi perineale postpartum

Intervenţii biopsice, ablative şi distructive la nivelul colului uterin

Colposcopia

Recoltarea probelor cervico-vaginale

Chiuretajul uterin

Laparoscopia diagnostică (inclusiv cromopertubaţie)

Histeroscopia diagnostică

Laparoscopia operatorie (adezioliză, sterilizarea tubară, salpingostomie, salpingectomie, chistectomie ovariană)

Histeroscopia operatorie (rezecţie de polip, miom tip 0-1, < 4 cm)

Investigaţii în cazul prolapsului genital şi IUE (scorul POP-Q)

Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului

Colporafia anterioară. Colpoperineorafia.

Anexectomia

Miomectomia

Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului

Histerectomia vaginală

Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)

Tratamentul plăgii complicate

Inserţie de DIU

Plasarea unui pesar (în caz de prolaps sau ameninţare de naştere prematură)

Pentru conformitate

Prof. Univ. Dr. Radu Vlădăreanu Preşedintele Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România

Prof. Univ. Dr. Nicolae Suciu Preşedintele Comisiei Consultative de O-G a Ministerului Sănătăţii