REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**)
Table of Provisions (65)
Statutory Text (65 Articles)
(1) Prezentele reglementări stabilesc cerințele specifice privind organizarea și funcționarea sistemului de inspecție tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, precum și metodologia de efectuare a inspecției tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, cu ajutorul tehnicilor și echipamentelor disponibile, fără demontarea sau îndepărtarea unor părți ale vehiculului, a stării tehnice a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România și a existenței dotărilor obligatorii, din punctul de vedere al siguranței rutiere, protecției mediului și folosinței conform destinației.
(2) ITP cuprinde, cumulativ, după caz, următoarele
a) inspecția tehnică privind siguranța rutieră;
b) inspecția tehnică privind protecția mediului;
c) inspecția tehnică privind încadrarea în categoria de folosință conform destinației, avându-se în vedere caracteristicile de siguranță și de mediu obligatorii în vigoare la momentul omologării sau, dacă este cazul, la momentul modificării constructive ori echipării ulterioare.
(la 20-05-2018, Articolul 1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
la reglementări
Prevederi privind efectuarea ITP - clasa I mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri
A. Plan de operațiuni
Nr.
crt.
Denumire verificare
Metodă de control
și aparatură necesară
Deficiențe constatate
Evaluare
deficiențe
DMi
DMa
DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1.
Verificare stare plăci
cu numărul de
înmatriculare,
concordanță dintre
plăcile cu numărul de
înmatriculare și
numărul de
înmatriculare din
documentele
vehiculului (CI și/sau
CIV)
Inspecție vizuală
a) Placă lipsă sau fixată
necorespunzător astfel încât
s-ar putea desprinde de pe
vehicul
X
b) Număr de înmatriculare
lipsă sau ilizibil
X
c) Numărul de înmatriculare
de pe placă nu este în
concordanță cu documentele
vehiculului
X
d) Placă confecționată
artizanal
X
0.2.
Identificare vehicul;
verificare concordanță
dintre datele de
identificare prelevate
depe vehiculul
prezentat la ITP și
datele din CIV
Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde se
află poansonate numărul de
identificare, codul și seria
motorului
Se verifică concordanța
dintre vehiculul prezentat la
ITP și datele din CIV
a) Lipsă număr de
identificare poansonat sau
lipsă plăcuță cu număr de
identificare de la bord (dacă
producătorul nu a prevăzut
poansonarea numărului de
identificare)
X
b) Număr de identificare
incomplet, ilizibil, falsificat
(de ex. modificat sau
poansonat neconform) sau
care nu corespunde cu
documentele vehiculului
X
c) Documente ale
vehiculului prezentate la
ITP ilizibile sau cu
inexactități materiale
X
d) Vehiculul prezentat la ITP
nu corespunde cu datele din
CIV privind: categoria,
caroseria, marca, tipul
vehiculului, codul
motorului, seria motorului,
tipul combustibilului, sursa
de energie, culoarea
X
e) Cod sau serie motor
falsificat/falsificată (de ex.
modificate sau poansonate
neconform)
X
f) Suportul pe care se află
poansonat numărul de
identificare este fixat
artizanal pe vehicul (de ex.
înconjurat de un cordon de
sudură)
X
g) Vehiculul are o altă
culoare decât cea din CIV
pe o suprafață mai mare de
50%
X
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică și funcționare
1.1.1.
Ax pedală frână de
serviciu/ax manetă de
frână
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprit
a) Ax prea strâns
X
b) Uzură avansată sau joc
excesiv
X
c) Lipsă siguranță pedală
X
1.1.2.
Stare și cursă pedală/
manetă de frână
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprit
a) Cursă excesivă sau
rezervă insuficientă a cursei
libere a dispozitivului de
acționare
X
b) Dispozitivul de acționare
nu revine corect la poziția
inițială
X
Dacă funcționalitatea este
afectată
X
c) Îmbrăcăminte pedală
(dacă a fost prevăzută de
producător) uzată excesiv
(netedă), fixată incorect sau
lipsă
X
d) Dispozitiv de acționare
deformat excesiv, fisurat,
rupt
X
1.1.6.
Element de acționare
frână de staționare,
levier de comandă
frână de staționare,
mecanism cu clichet,
frână de staționare
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Blocare incorectă a
mecanismului cu clichet
X
b) Uzură a axului levierului
sau a mecanismului cu
clichet
X
Uzură excesivă
X
c) Cursă prea mare sau prea
mică a levierului indicând
un reglaj incorect
X
d) Element de acționare
lipsă, deteriorat sau
nefuncțional
X
e) Funcționare incorectă,
indicatorul de avertizare
indică o funcționare
defectuoasă
X
1.1.10.
Dispozitiv servofrână,
pompă centrală de
frână
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Dispozitiv servofrână
defect sau ineficient
X
Nu funcționează
X
b) Pompă centrală defectă
dar frâna încă funcționează
X
Pompă centrală defectă sau
neetanșă încât
funcționalitatea frânei este
afectată
X
c) Pompă centrală fixată
necorespunzător dar frâna
încă funcționează
X
Pompă centrală fixată
necorespunzător astfel încât
funcționalitatea frânei este
afectată
X
d) Cantitate insuficientă de
lichid de frână, sub marcajul
MIN
X
Cantitatea de lichid de frână
este considerabil sub
marcajul MIN
X
Lichidul de frână nu este
vizibil
X
e) Lipsă capac rezervor
lichid de frână
X
f) Martor nivel lichid de
frână aprins sau defect (dacă
a fost prevăzut de producător)
X
g) Funcționare defectuoasă a
dispozitivului de avertizare
în caz de nivel insuficient al
lichidului de frână (dacă a
fost prevăzut de producător)
X
1.1.11.
Conducte de frână
rigide
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
A se vedea anexa nr. 2 la
reglementări pct. C
a) Risc iminent de fisurare
sau rupere
X
b) Conducte sau conexiuni
neetanșe
X
c) Conducte deteriorate sau
corodate excesiv
X
Este afectată funcționarea
frânelor prin blocare sau
prin risc iminent de scurgere
X
d) Conductă poziționată
necorespunzător
X
Risc de producere a unei
avarii din cauza poziționării
necorespunzătoare
X
1.1.12.
Furtunuri de frână
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Risc iminent de fisurare
sau de rupere
X
b) Furtun deteriorat, cu
puncte de frecare, răsucit
sau prea scurt
X
Furtun deteriorat sau cu
puncte ori urme de frecare
X
c) Furtun sau conexiune
neetanșă
X
d) Umflare a furtunului sub
presiune
X
Cord deteriorat
X
e) Furtun cu porozități
X
1.1.13.
Garnituri de frânare
(plăcuțe, saboți)
Inspecție vizuală acolo
unde există zonă de vizitare
a) Garnitură excesiv de uzată
(la nivelul marcajului
minim)
X
Garnitură excesiv de uzată
(marcajul minim nu este
vizibil)
X
b) Garnitură ancrasată (cu
ulei, unsoare etc.)
X
Funcționarea frânei este
afectată din cauza ancrasării
garniturii
X
c) Garnitură lipsă sau
montată greșit
X
1.1.14.
Tamburi și discuri de
frână
Inspecție vizuală, inclusiv
în zona de ventilație
a) Tambur sau disc uzat
X
Tambur sau disc excesiv de
uzat, excesiv de deteriorat,
fisurat, fixat
necorespunzător sau spart
X
b) Tambur sau disc ancrasat
(cu ulei, unsoare etc.)
X
Funcționarea frânei este
afectată din cauza
ancrasării tamburului sau a
discului
X
c) Tambur sau disc lipsă
X
d) Platou fixat nesigur, joc
platou
X
1.1.15.
Cabluri de frână,
leviere, conexiuni, tije
de acționare
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare
este acționat
a) Cablu deteriorat sau cu
noduri
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
b) Componentă corodată sau
uzată excesiv
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
c) Cablu, levier, tijă sau
conexiune
necorespunzătoare
X
d) Ghidaj de cablu
necorespunzător
X
e) Orice element care poate
împiedica mișcarea liberă a
elementelor sistemului de
frânare
X
f) Mișcare
necorespunzătoare a
timoneriei din cauza
reglajului incorect sau uzurii
excesive
X
g) Lipsă cabluri sau
elemente ale timoneriei
X
1.1.16.
Elemente de acționare
sistem frânare
(inclusiv etriere,
cilindri de frână
hidraulici)
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Element de acționare
fisurat sau deteriorat
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
b) Element de acționare
neetanș
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
c) Element de acționare
fixat sau montat
necorespunzător
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
d) Element de acționare
corodat excesiv
X
Risc de fisurare
X
e) Cursă insuficientă sau
prea mare a pistonului sau a
mecanismului cu membrană
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
f) Deteriorarea învelișului de
protecție
X
Înveliș de protecție lipsă sau
deteriorat excesiv
X
1.1.17.
Regulator automat al
frânării în funcție de
încărcare (dacă este
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și
funcțională în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Timonerie defectă
X
b) Timonerie reglată
necorespunzător
X
c) Regulator blocat sau
nefuncțional, cu ABS
funcțional
X
Regulator blocat sau
nefuncțional
X
d) Regulator lipsă
X
1.1.21.
Ansamblu sistem de
frânare
Inspecție vizuală
a) Alte dispozitive ale
sistemului deteriorate la
exterior sau corodate
excesiv care afectează
sistemul de frânare
X
Funcționalitatea frânei este
afectată
X
c) Orice altă componentă
fixată nesigur sau montată
necorespunzător
X
d) Modificare nesigură a
unei componente*2)
X
Performanța frânei este
afectată
X
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu
1.2.1.
Performanță (+E)
Inspecție pe standul de
frânare cu role (pentru
mopede cu 2 roți și
motociclete fără ataș) sau
prin probe în parcurs
folosind un decelerometru
cu înregistrare și
compensare (pentru
mopede cu 3 roți,
motociclete cu ataș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
a) Forță de frânare
necorespunzătoare pe una
sau mai multe roți
X
Lipsa forței de frânare pe
una sau pe mai multe roți
X
b) În cazul frânării în
parcurs, vehiculul
deviază excesiv de la
traiectoria rectilinie
X
c) Forța de frânare nu
variază gradual (blocarea
bruscă a frânei)
X
d) Timp de răspuns prea
mare la frânare la orice
roată
X
e) Variație excesivă a forței
de frânare în timpul frânării
la rotația completă a unei
roți
X
1.2.2.
Eficacitate (+E)
Încercare pe standul
de frânare cu role (pentru
mopede cu 2 roți și
motociclete fără ataș) sau
prin probe în parcurs
folosind un decelerometru
cu compensare și
înregistrare (pentru mopede
cu 3 roți, motociclete cu
ataș, mototricicluri și
cvadricicluri)
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim.
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări.
Coeficient de frânare mai
mic decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 1 lit. A (încercare pe
standul de frânare cu role)
sau decelerația maximă
măsurată mai mică decât
valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A
(probe în parcurs)
X
Coeficient de frânare mai
mic decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 1 lit. A (încercare pe
standul de frânare cu role)
sau decelerația maximă
măsurată mai mica decât
valorile menționate în anexa
nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe
în parcurs)
X
1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri)
1.4.1.
Performanță (+E)
Probe în parcurs folosind
un decelerometru cu
compensare și înregistrare
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
Frâna nu acționează pe una/
mai multe roți.
Vehiculul deviază excesiv
de la traiectoria rectilinie
X
1.4.2.
Eficacitate (+E)
Probe în parcurs folosind
un decelerometru cu
compensare și înregistrare
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări.
Decelerația maximă măsurată
mai mică de 1,6 m/s^2, după
caz, pentru toate categoriile de
vehicule
X
Mai puțin de 50% din valoarea
de mai sus (0,8 m/s^2)
X
1.6.
Sistem antiblocare
(ABS)
Inspecție vizuală și
inspecția dispozitivului de
avertizare sau prin probe în
parcurs
a) Dispozitivul de avertizare
nu funcționează
X
b) Dispozitivul de avertizare
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului
X
c) Senzorul de turație al unei
roți lipsă sau deteriorat
X
d) Cablaj electric ABS
deteriorat
X
e) Alte componente lipsă sau
deteriorate
X
1.7.
Sistem electronic de
frânare (EBS)
Inspecție vizuală și
inspecția dispozitivului de
avertizare
a) Dispozitivul de avertizare
nu funcționează
X
b) Dispozitivul de avertizare
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului
X
1.8.
Lichid de frână
Inspecție vizuală
Lichid de frână contaminat
sau cu sedimente
X
Risc iminent de avarie
X
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1.
Starea mecanismului
de direcție/a casetei
de direcție (+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator, cric sau pe canal
și cu roțile în aer sau pe
platforme culisante, se
învârte ghidonul/volanul
într-o parte și-n alta
Inspecție vizuală a modului
de funcționare a
mecanismului de direcție/
a casetei de direcție
a) Sistem de direcție greu
manevrabil
X
b) Palier de arbore răsucit
sau cu caneluri uzate
X
Funcționalitate afectată
X
c) Palier de arbore uzat
excesiv
X
Funcționalitate afectată
X
d) Deplasare excesivă a
arborelui
X
Funcționalitate afectată
X
e) Scurgeri de lichid
X
Formare de picături
X
2.1.2.
Fixare mecanism de
direcție/casetă de
direcție (+E)
Cu vehiculul aflat pe canal,
se rotește ghidonul/
volanul stânga-dreapta
Se poate folosi un detector
de jocuri corespunzător
În cazul în care se
utilizează un elevator, se
deplasează manual roțile
stânga-dreapta
Inspecție vizuală a fixării
mecanismului de direcție/
a casetei de direcție
a) Fixare necorespunzătoare
a mecanismului de direcție/
a casetei de direcție
X
Fixare periculos de slăbită
sau joc vizibil față de
șasiu/caroserie/cadru
X
b) Găuri de fixare ovalizate
X
Fixare grav afectată
X
c) Șuruburi de fixare fisurate
sau lipsă
X
Fixare grav afectată
X
d) Casetă de direcție fisurată
X
Stabilitatea sau fixarea
casetei afectată
X
2.1.3.
Stare conexiuni sistem
de direcție (+E)
Inspecție vizuală a
componentelor direcției în
ceea ce privește uzura,
fisurile și siguranța, în timp
ce ghidonul/volanul este
rotit stânga-dreapta cu
autovehiculul pe canal
utilizând un detector de
jocuri corespunzător sau pe
elevator deplasând manual
roțile punții directoare
stânga-dreapta
Starea axului ghidonului se
verifică cu frâna pe
roata/roțile față acționată
a) Mișcare relativă între
componentele sistemului ce
ar trebui să fie fixe
X
Mișcare excesivă sau
posibilitate de desprindere
X
b) Joc excesiv în articulațiile
sistemului de direcție
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
c) Deformări sau fisuri ale
oricărei componente
X
Funcționalitate afectată
X
d) Lipsă dispozitive de
blocare la bracarea roților
X
e) Alinierea
necorespunzătoare a
componentelor (ex. bară de
comandă a direcției, bară de
conexiune etc.)
X
f) Modificare nesigură*2)
X
Funcționalitate afectată
X
g) Burduf de protecție la praf
deteriorat
X
Burduf de protecție la praf
lipsă sau deteriorat excesiv
X
2.1.4.
Funcționare elemente
mecanice de legătură
la sistemul de direcție
(+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile pe sol, se învârte
ghidonul/volanul în
sensul acelor de ceasornic
și în sens invers sau cu
ajutorul unui detector
special adaptat pentru jocul
din direcție
Inspecție vizuală a
componentelor
direcției în
ceea ce privește uzura,
fisurile și securitatea
a) Mișcarea levierului sau a
timoneriei de direcție
produce lovirea de o parte
fixă a șasiului/caroseriei
X
b) Limitatoare mecanice de
cursă nefuncționale sau
lipsă (dacă au fost prevăzute
de producător)
X
c) Atingerea componentelor
X
2.1.5.
Stare, fixare,
funcționare și
etanșeitate
servodirecție (+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile pe sol, se învârte
ghidonul/volanul în
sensul acelor de ceasornic
și în sens invers sau cu
ajutorul unui detector
special adaptat pentru jocul
din direcție
Inspecție vizuală a
componentelor direcției în
ceea ce privește uzura,
fisurile și securitatea
a) Scurgere de lichid sau
funcționare afectată
X
b) Nivel redus de lichid (sub
marcajul MIN)
X
Lipsă lichid în rezervor
X
c) Mecanismul nu
funcționează
X
Direcția afectată
X
d) Mecanism fixat
necorespunzător sau fisurat
X
Direcția afectată
X
e) Aliniere
necorespunzătoare sau
lovirea reciprocă a
componentelor, ori
de o parte fixă a
șasiului/caroseriei
X
Direcția afectată
X
f) Reparații
necorespunzătoare/
modificări nesigure*2)
X
Direcția afectată
X
g) Cablu, conductă sau
furtun deteriorat, uzat sau
corodat excesiv
X
Direcția afectată
X
2.2. Ghidon/volan și coloană volan/coloană ghidon (furca față)
2.2.1.
Stare, fixare ghidon/
volan
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe
sol, se aliniază ghidonul/
volanul la coloană, se
mișcă ghidonul/volanul în
diferite direcții,
perpendicular pe coloană
Inspecție vizuală a jocului
și a stării cuplajelor
flexibile sau a articulațiilor
cardanice
a) Deplasare relativă între
ghidon/volan și coloana de
direcție care indică un joc
excesiv
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
b) Lipsa dispozitivului de
reținere (a siguranței) pe
furcă/pe butucul volanului
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
c) Butucul, coroana, spițele
volanului sau ghidonul
fisurate sau fixate
necorespunzător
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
2.2.2.
Stare, fixare coloană
de direcție ghidon/
volan/juguri, furci
cuplaj și amortizor de
direcție
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe
sol, se aliniază ghidonul/
volanul la coloană, se
mișcă ghidonul/volanul în
diferite direcții,
perpendicular pe coloană
Inspecție vizuală a jocului
și a stării cuplajelor
flexibile sau a altor
articulații (la
motocvadricicluri)
a) Joc excesiv axial al
centrului ghidonului/
volanului în raport cu
coloana
X
b) Joc excesiv radial al
centrului ghidonului/
volanului în raport cu
coloana
X
c) Joc anormal în cuplajul
elastic sau cardanic sau
cuplaj deteriorat
X
d) Fixare necorespunzătoare
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
e) Reparație
necorespunzătoare/
modificare nesigură*2)
X
f) Cadru furcă corodat
excesiv sau deformat
X
Cadru furcă montat
necorespunzător sau fisurat
X
g) Joc excesiv al furcii în
cadru
X
2.3.
Joc în sistemul de
direcție
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal, cu
greutatea vehiculului pe
roți, motorul, dacă este
posibil, pornit pentru
vehiculele cu servodirecție
și cu roțile în poziție
dreaptă, se învârte ușor
ghidonul/ volanul în
sensul acelor de ceasornic
și invers, pe cât posibil fără
a mișca roțile
Inspecția vizuală a mișcării
libere
Joc excesiv al elementelor
sistemului de direcție (de
exemplu un punct de pe
coroana volanului poate fi
rotit pe un arc de cerc pe o
distanță mai mare de o
cincime din diametrul
volanului fără ca roțile
directoare să se miște)
sau neconformitate cu
cerințele*1)
X
Siguranța este afectată
X
2.4.
Aliniament roți
Verificarea aliniamentului
roților pentru motociclete și
mopede cu două roți –
control vizual conform pct.
C
Verificarea aliniamentului
roților pentru celelalte
categorii - control vizual
Roți nealiniate în mod
evident
X
2.6.
Servodirecție
electronică (EPS)
Inspecție vizuală și
verificarea concordanței
dintre unghiul ghidonului/
volanului și unghiul roților
în momentul pornirii sau
opririi motorului
a) Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al
servodirecției electronice
(EPS) indică o funcționare
defectuoasă a sistemului
X
b) Neconcordanță între
unghiul ghidonului/
volanului și unghiul roților
X
Direcția afectată
X
c) Nefuncționare a
servodirecției
X
3. VIZIBILITATE
3.1.
Câmp de vizibilitate
Inspecție vizuală de pe șa
sau de la postul de
conducere
Obstrucționarea câmpului
de vizibilitate al
conducătorului care îi
afectează vederea în față sau
lateral (în afara zonei de
baleiaj a
ștergătoarelor de parbriz)
X
Zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
afectată sau oglinzile
exterioare nevizibile
X
3.2.
Stare geamuri (inclusiv
parbriz)
Inspecție vizuală
Evaluare conform anexei
nr. 2 la reglementări pct. D
a) Geam fisurat sau
decolorat în afara zonei de
baleiaj a ștergătoarelor de
parbriz
X
Zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
afectată sau nu se asigură
vizibilitatea corespunzătoare
prin oglinzile exterioare
X
b) Geam cu transparență
neconformă cu specificațiile
cerințelor*1)
X
Transparență neconformă cu
specificațiile cerințelor*1) în
zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
sau pentru geamurile
laterale față (nu se asigură
vizibilitatea corespunzătoare
prin oglinzile exterioare)
X
c) Geam în stare
inacceptabilă (spart, cu
acoperire/folie necertificată/
neomologată)
X
Vizibilitatea în interiorul
razei de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
diminuată semnificativ
X
3.3.
Oglinzi sau dispozitive
retrovizoare
Inspecție vizuală și
funcțională de la postul de
conducere
a) Oglindă sau dispozitiv
lipsă sau nemontat în
conformitate cu cerințele1)
(există cel puțin două
oglinzi sau dispozitive
retrovizoare)
X
Mai puțin de două oglinzi
sau dispozitive retrovizoare
X
b) Oglindă sau dispozitiv
ușor deteriorate sau fixate
necorespunzător
X
Oglindă sau dispozitiv
nefuncțional, puternic
deteriorat, fixat
necorespunzător, cu risc de
cădere
X
3.4.
Ștergătoare de parbriz
(dacă este cazul)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Ștergător nefuncțional,
lipsă sau neconform cu
cerințele*1)
X
b) Lamela ștergătorului
deteriorată
X
Lamela ștergătorului lipsă
sau deteriorată excesiv
X
3.5.
Spălător de parbriz
(dacă este cazul)
Inspecție vizuală și
funcțională
Spălătorul nu funcționează
corespunzător (lichidul de
spălare lipsește dar pompa
funcționează sau jetul de
apă direcționat
necorespunzător)
X
Nefuncționare spălător
X
3.6.
Sistem de dezaburire
(dacă este cazul)
Inspecție vizuală și
funcțională
Sistem care nu funcționează
corespunzător sau este
deteriorat
X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Far/sursă de lumină
defectă (pentru faruri
multiple/surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Far singular/sursă de lumină
singulară defectă; în cazul
LED vizibilitate foarte
afectată
X
b) Defecțiune ușoară a
sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispersoare)
X
Funcționare defectuoasă sau
lipsa sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispersoare)
X
c) Far fixat necorespunzător
X
d) Lipsă far
X
4.1.2.
Orientare (+E)
Inspecție vizuală și
funcțională
Se determină centrul de
focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumină de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor.
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de reglare
este funcțional
Far reglat necorespunzător
[centrul de focalizare al unui
far nu se încadrează în
limitele stabilite în cerințe*1)]
X
4.1.3.
Comutare lumini
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Comutator care nu
funcționează în conformitate
cu cerințele1) (număr mai
mic de faruri care
funcționează concomitent)
X
Depășirea luminozității
maxime admise în partea
din față (număr mai mare de
faruri care funcționează
concomitent)
X
b) Dispozitiv de comandă
defect
X
4.1.4.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Far, culoare emisă,
poziție, intensitate sau
marcaj neconform cu
cerințele*1)
X
b) Dispersor sau sursă de
lumină obstrucționate
reducând intensitatea
luminii sau modificând
culoarea luminii emise
X
c) Sursă de lumină și far
incompatibile
X
4.1.5.
Dispozitiv de reglare
pe verticală a farurilor
(dacă a fost prevăzut
de producător)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Dispozitivul nu
funcționează
X
b) Dispozitivul manual nu
poate fi acționat de pe șa/
scaunul conducătorului auto
X
4.2. Lămpi de poziție față, spate și lămpi/lumini pentru circulația pe timp de zi
4.2.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă.
(în cazul surselor luminoase
cu diode luminiscente - LED
nu se consideră defect dacă
funcționează minim 50%
din acestea, constituite
într-un grup compact)
X
b) Dispersor spart sau lipsă
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Lipsă lampă
X
4.2.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționarea
comutatorului nu este în
conformitate cu cerințele*1)
X
Lămpile de poziție spate se
sting când farurile sunt
aprinse
X
b) Comutator defect, nu
funcționează
X
4.2.3.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
Lumină roșie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic
X
b) Dispersor sau sursă de
lumină obstrucționat/ă,
reducând intensitatea
luminii, luminozitatea sau
modificând culoarea luminii
emise
X
Lumină roșie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic
X
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Sursă de lumină unică
defectă (în cazul LED,
funcționează mai puțin de
2/3)
X
Nicio sursă de lumină nu
funcționează
X
b) Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra
luminii emise)
X
Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă)
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de desprindere
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.3.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționarea
comutatorului nu este în
conformitate cu cerințele*1)
X
Funcționare întârziată
X
Complet nefuncțional
X
b) Funcționarea
dispozitivului de comandă
este afectată
X
4.3.3.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
Lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic
X
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Sursă de lumină unică
defectă (în cazul LED,
funcționează mai puțin de
2/3)
X
b) Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra
luminii emise)
X
Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă)
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de desprindere
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.4.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
Complet nefuncțional
X
4.4.3.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
4.4.4.
Frecvență semnal
luminos
Inspecție vizuală și
funcțională
Frecvența semnalului
luminos neconformă cu
cerințele*1) (frecvența diferă
cu mai mult de 25%)
X
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Sursă de lumină unică
defectă (în cazul LED,
funcționează mai puțin de
2/3)
X
b) Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra
luminii emise)
X
Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă)
X
c) Far/lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de orbire a
traficului din sens opus
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.5.2.
Orientare
Inspecție funcțională
Deviere a farului de ceață de
la orientarea orizontală
X
4.5.3.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
Complet nefuncțional
X
4.5.4.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Far/lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
b) Sistemul nu funcționează
în conformitate cu
cerințele*1)
X
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersoare defecte
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de desprindere
X
d) Lipsă lampă
X
4.6.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
b) Funcționarea sistemului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
4.6.3.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
Lampa de mers înapoi poate
fi aprinsă fără ca
schimbătorul să se afle în
poziția de mers înapoi
X
4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate
4.7.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a) Lampă care proiectează
lumina direct în spate sau
lumină albă în spate
X
b) Sursă de lumină defectă
(surse de lumină multiple)
X
Sursă de lumină defectă
(sursă de lumină unică)
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.7.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
4.8. Catadioptri
4.8.1.
Stare
Inspecție vizuală
a) Defect sau deteriorat
X
Capacitatea de reflexie este
diminuată
X
b) Element reflectorizant
fixat nesigur
X
Se poate desprinde
X
4.8.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală
Dispozitiv, culoare
reflectată sau poziție
neconformă cu cerințele*1)
X
Dispozitiv neomologat,
lipsă sau reflectând culoarea
roșie spre față sau culoarea
albă sprespate
X
4.9. Martori luminoși obligatorii pentru sistemul de iluminare
4.9.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
Nu funcționează
X
Nu funcționează pentru faza
lungă sau pentru lampa de
ceață spate
X
4.9.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Neconform cu cerințele*1)
X
4.10.
Conexiuni electrice
între autovehicul și
remorcă
Inspecție vizuală; dacă este
posibil, se verifică
continuitatea electrică a
conexiunii
a) Componente fixe atașate
necorespunzător
X
Priză cu fixare
necorespunzătoare
X
b) Izolație deteriorată
X
Poate provoca scurtcircuit
X
c) Funcționare
necorespunzătoare a
conexiunilor electrice ale
remorcii sau ale vehiculului
tractor
X
Luminile de frână ale
remorcii nu funcționează
deloc
X
4.11.
Cablaj electric
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canalul de
vizitare sau pe elevator,
inclusiv, dacă este cazul, în
compartimentul motor.
a) Cablaj electric fixat
necorespunzător
X
Prinderi slăbite, care ating
muchii ascuțite, conectori ce
se pot deconecta
X
Cablajul poate atinge părți
fierbinți, componente în
mișcare de rotație sau solul,
conectori deconectați
(pentru sistemele de frânare
și de direcție)
X
b) Cablaj electric ușor
deteriorat
X
Cablaj electric foarte
deteriorat
X
Cablaj electric extrem de
deteriorat (pentru sistemele
de frânare și de direcție)
X
c) Izolație deteriorată
X
Poate provoca scurtcircuit
X
Risc major de incendiu,
formare de scântei
X
4.12.
Lămpi și catadioptri
facultativi
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă/catadioptru montat
neconform cu cerințele*1)
X
Lumină emisă/reflectată
roșie în față sau albă în
spate
X
b) Lampa nu funcționează în
conformitate cu cerințele*1)
X
Numărul farurilor care se
aprind simultan depășește
luminozitatea permisă.
Lumină emisă/reflectată
roșie în față sau albă în
spate
X
c) Lampă/catadioptru fixat
necorespunzător
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
4.13.
Baterie (baterii) de
acumulatori
Inspecție vizuală
a) Fixată necorespunzător
X
Fixată necorespunzător încât
poate provoca scurtcircuit
X
b) Scurgeri reduse de
electrolit
X
Scurgeri majore de electrolit
X
c) Comutator defect (dacă
este necesar)
X
d) Siguranțe improvizate sau
defecte (dacă sunt necesare)
X
e) Ventilație
necorespunzătoare (dacă e
necesară)
X
5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1.
Punți (axe) (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare utilizând un
detector de jocuri
a) Punte (axă) deformată sau
fisurată
X
b) Fixare nesigură la vehicul
X
Stabilitate afectată,
funcționalitate afectată:joc
excesiv în punctele de fixare
X
c) Modificare nesigură*2)
X
Stabilitatea afectată,
funcționalitatea afectată,
spațiu insuficient față de alte
componente sau față de sol
X
5.1.2.
Fuzetă (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare utilizând un
detector de jocuri
Se aplică o forță laterală
sau verticală pe fiecare
roată și se evaluează jocul
dintre portfuzetă și axul
fuzetei
a) Fuzetă fisurată
X
b) Uzură excesivă a
pivotului fuzetei sau a
bucșelor
X
Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată
X
c) Mișcare excesivă între
fuzetă și puntea rigidă
X
Posibilitate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată
X
d) Joc al pivotului fuzetei în
punte
X
Posibilitate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată
X
5.1.3.
Rulmenți roți (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare utilizând un
detector de jocuri
Se rotește fiecare roată
Se aplică o forță laterală
sau verticală la fiecare
roată și se constată
mișcarea relativă dintre
roată și fuzetă
a) Joc excesiv în rulment
X
Stabilitatea direcțională
afectată; pericol de
distrugere
X
b) Rulment prea strâns,
gripat
X
Pericol de supraîncălzire;
pericol de distrugere
X
5.2. Roți, jante și anvelope
5.2.1.
Butuc roată
Inspecție vizuală
a) Prezon sau piuliță de
fixare a roții lipsă sau
strâns slab
X
Prezoane sau piulițe lipsă la
aceeași roată sau strânse
slab, astfel încât afectează
foarte grav siguranța rutieră
X
b) Butuc uzat sau deteriorat
X
Butuc uzat sau deteriorat
într-un mod care afectează
fixarea sigură a jantei
X
5.2.2.
Jante (+E)
Inspecție vizuală a ambelor
părți ale fiecărei roți cu
vehiculul pe un elevator
sau pe canal
a) Jantă fisurată sau cu
defect de sudură
X
c) Jantă deformată excesiv
sau uzată în zona găurilor de
prindere pe butuc sau în
zona prinderii inelului de
reținere
X
Este afectată prinderea
sigură de butuc; este
afectată prinderea sigură a
anvelopei
X
d) Dimensiunile jantei și
compatibilitatea cu anvelopa
nu sunt în conformitate cu
documentele sau cu
cerințele*1)
X
e) Spițe rupte, deformate sau
lipsă
X
Este afectată conducerea în
siguranță a autovehiculului
X
f) Valvă anvelopă deteriorată
(autovehicule cu două sau
trei roți)
X
5.2.3.
Anvelope (+E)
Inspecție vizuală a întregii
anvelope prin deplasarea
vehiculului înainte și înapoi
pe canal sau prin rotirea
roții când vehiculul este
suspendat pe elevator.
A se vedea pct. D
a) Dimensiunea anvelopei,
indicele de sarcină sau
indicele de viteză, marca
de omologare nu sunt
conforme cu documentele
sau cu cerințele*1)
X
Indice de sarcină sau de
viteză necorespunzător
pentru utilizare, anvelopa
atinge alte părți fixe ale
vehiculului, afectând
conducerea în siguranță
X
b) Anvelope de dimensiuni
diferite pe aceeași axă
X
c) Anvelope de construcție
diferită (radial sau diagonal)
pe aceeași axă
X
d) Anvelope grav deteriorate
sau cu tăieturi
X
Cord vizibil sau deteriorat
X
e) Indicatorul de uzură al
profilului anvelopei devine
expus
X
Adâncimea profilului
principal (zona centrală de
3/4 din lățimea benzii de
rulare) mai mică de 1,6 mm
X
f) Anvelopa se freacă de alte
componente (dispozitive
flexibile antiîmproșcare)
X
Anvelopa se freacă de alte
componente (nu este
periclitată conducerea în
siguranță)
X
h) Sistemul de monitorizare
a presiunii anvelopelor
funcționează defectuos sau
una dintre anvelope este
dezumflată în mod evident
X
Nefuncționare evidentă a
sistemului
X
i) Uzură neuniformă
pronunțată a anvelopei pe
banda de rulare (cu excepția
cvadriciclurilor)
X
5.3. Suspensie
5.3.1.
Arcuri (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă este
necesar
a) Arc fixat nesigur pe șasiu,
cadru sau punte
X
Mișcare relativă vizibilă.
Prinderi foarte slăbite
X
b) O componentă a arcului
deteriorată sau fisurată
X
Foaia de arc principală sau
foile de arc secundare foarte
afectate
X
c) Lipsă arc
X
Foaia de arc principală sau
foile de arc secundare foarte
afectate
X
d) Modificare nesigură*2)
X
Distanță insuficientă față de
alte componente ale
vehiculului; arcurile nu
funcționează
X
5.3.2.
Amortizoare (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă
este necesar
a) Amortizor fixat nesigur pe
șasiu, cadru sau punte
X
Prinderea amortizorului
slăbită
X
b) Amortizor deteriorat
prezentând scurgeri
importante sau funcționare
necorespunzătoare
X
c) Lipsă amortizor
X
5.3.3.
Bare de torsiune,
bielete antiruliu, bară
stabilizatoare, basculă,
brațe ale suspensiei
(+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă
este necesar
a) Fixare necorespunzătoare
a unei componente pe șasiu,
cadru sau punte
X
Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată
X
b) Componentă deteriorată
sau corodată excesiv
X
Stabilitatea componentei
este afectată sau
componentă fisurată
X
c) Modificare nesigură*2)
X
Distanță prea mică față de
alte componente ale
vehiculului; sistemul nu
funcționează
X
d) Lipsă bară stabilizatoare
(dacă a fost prevăzută de
producător)
X
5.3.4.
Articulații suspensie
(+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă este
necesar
a) Uzură excesivă a pivotului
fuzetei și/sau a unei bucșe
sau a unei articulații a
suspensiei
X
Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată
X
b) Burduf de protecție la praf
foarte deteriorat
X
Burduf de protecție la praf
lipsă sau fisurat
X
6. ȘASIU, CADRU ȘI ELEMENTE ATAȘATE
6.1. Caroserie autoportantă, șasiu, cadru și accesorii
6.1.1.
Stare generală (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canal sau
elevator
Coroziunile se vor evalua
conform procedurii
prevăzute la anexa nr. 2 la
reglementăripct. G
a) Fisură sau deformare
ușoară a lonjeroanelor sau a
traverselor
X
Fisură sau deformare gravă
a lonjeroanelor sau a
traverselor
X
b) Plăci de ranforsare sau
prinderi nesigure
X
Majoritatea prinderilor
slăbite; rezistență
insuficientă a pieselor
X
c) Coroziune excesivă care
afectează rigiditatea
ansamblului
X
Rezistență insuficientă a
pieselor
X
d) Praguri, contrapraguri,
contraaripi corodate excesiv
X
6.1.2.
Tubulatură de
evacuare, amortizoare de
zgomot (+E)
Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul
aflat pe canal sau elevator
a) Sistem de evacuare fixat
necorespunzător sau neetanș
X
b) Gazele de evacuare
pătrund în cabina
conducătorului sau în
compartimentul pasagerilor
X
Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord
X
c) Lipsă element din
tubulatura de evacuare
X
d) Tubulatura de evacuare nu
este poziționată
corespunzător
X
6.1.3.
Rezervor și conducte
sau racorduri de
combustibil (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canal sau
elevator
În cazul sistemelor
GPL/GNC cu ajutorul
dispozitivelor de detectare
a scurgerilor
a) Rezervor, conducte sau
racorduri fixate
necorespunzător, creând un
risc deosebit de incendiu
X
b) Scurgeri de combustibil
sau capacul de la rezervor
lipsă sau neetanș
X
Risc de incendiu; pierdere
importantă de substanțe
periculoase
X
c) Conductă sau racord uzat
din cauza frecării
X
Conductă sau racord
deteriorat
X
d) Funcționare
necorespunzătoare a
robinetului de oprire a
combustibilului (dacă este
prevăzut)
X
e) Risc de incendiu datorat
- scurgerilor de combustibil;
- protecției
necorespunzătoare a
rezervorului de combustibil
sau a sistemului de
evacuare;
- stării compartimentului
motor
X
f) Sistem GPL/GNC
neconform cu cerințele,
oricare parte a sistemului
este defectă*1)
X
o) Alimentare dintr-un
rezervor improvizat, altul
decât cel destinat
X
6.1.4.
Bare de protecție (dacă
au fost prevăzute de
producător)
Inspecție vizuală
Fixare slăbită sau
deteriorare care poate cauza
accidente la contact
X
Componente care se pot
desprinde; funcționalitate
puternic afectată
X
6.1.5.
Suport pentru roata de
rezervă (dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală
a) Suportul nu este într-o stare
corespunzătoare
X
b) Suport fisurat sau fixat
nesigur
X
c) Roată de rezervă fixată
nesigur pe suport
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
6.1.6.
Dispozitiv de cuplare
și dispozitiv de
remorcare (+E)
Inspecție vizuală, dacă este
cazul cu vehiculul pe canal
sau pe elevator, urmărind
cu atenție uzura și
funcționarea
corespunzătoare a oricărui
dispozitiv de siguranță
montat și/sau prin utilizarea
calibrelor de măsurare sau
a șublerului
Verificare și evaluare
conform procedurii
prevăzute la anexa nr. 2 la
reglementări pct. H
a) Componentă deteriorată,
defectă sau fisurată (dacă nu
este utilizată)
X
Componentă deteriorată,
defectă sau fisurată (dacă
este utilizată)
X
b) Uzură excesivă a unei
componente
X
Limita de uzură depășită
X
c) Prindere
necorespunzătoare a
dispozitivului de cuplare
X
Prindere necorespunzătoare
a dispozitivului de cuplare,
cu risc foarte mare de
desprindere
X
d) Orice dispozitiv de
siguranță lipsă, sau care nu
funcționează corespunzător
X
e) Nefuncționarea oricărui
indicator de cuplare
X
f) Obstrucționarea plăcii de
înmatriculare sau a oricărei
lămpi (atunci când
dispozitivul de cuplare nu
este utilizat)
X
Placa cu numărul de
înmatriculare nu este
vizibilă integral (atunci când
dispozitivul de cuplare nu
este utilizat)
X
g) Modificare nesigură*2)
(piese secundare)
X
Modificare nesigură*2)
(piese principale)
X
h) Cuplare prea slabă
X
i) Dispozitiv de cuplare
remorcă
neomologat/necertificat
X
6.1.7.
Transmisie (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canalul
de vizitare sau elevator
Se verifică zona
ambreiajului, a cutiei de
viteze, diferențialului
a) Șurub de siguranță slăbit
sau lipsă
X
Șurub de siguranță slăbit
sau lipsă, astfel încât
afectează foarte grav
siguranța rutieră
X
b) Lagărele arborilor de
transmisie uzate excesiv
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
c) Uzură excesivă a
articulațiilor cardanice sau a
lanțurilor/curelelor de
transmisie
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
d) Cuplaje flexibile
deteriorate
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
e) Arbore deteriorat sau
îndoit
X
f) Carcasa lagărului fisurată
sau fixată necorespunzător
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
g) Element de protecție
contra prafului deteriorat
semnificativ
X
Element de protecție la praf
lipsă sau spart
X
h) Modificare neautorizată a
sistemului de transmisie sau
a elementelor de comandă
X
i) Scurgeri importante lichid,
ulei de transmisie (se
formează picături)
X
j) Comandă ambreiaj fixată
necorespunzător, deformată,
lipsă element de asigurare
comandă
X
k) Lipsă transmisie
longitudinală sau a arborilor
planetari la una din punțile
autovehiculului în cazul
autovehiculelor cu tracțiune
integrală
X
6.1.7.1
Funcționare transmisie
Inspecție funcțională
Funcționare
necorespunzătoare
X
6.1.8.
Suporți motor
Inspecție vizuală
Suport motor deteriorat
grav și evident
X
Suport motor slăbit sau rupt
X
6.1.9.
Performanțe motor
a) Unitate de comandă
modificată, afectând
siguranța și/sau mediul
X
b) Modificarea motorului sau
a anexelor acestuia, afectând
siguranța și/sau mediul
X
6.2. Cabină conducător auto și caroserie
6.2.1.
Stare (inclusiv ataș)
(+E)
Inspecție vizuală
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr.
2 la reglementări pct. G
a) Panou fixat
necorespunzător sau
deteriorat ori element care
poate provoca răniri
X
Se poate desprinde
X
b) Montant nesigur
(deformat, corodat excesiv
sau fisurat care poate genera
deschiderea accidentală a
capotelor sau a obloanelor)
X
Stabilitate afectată
X
c) Pătrunderea de emisii de
gaze ale motorului sau de
gaze de evacuare
X
Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord
X
d) Reparație
necorespunzătoare/
modificare nesigură*2)
X
Spațiu insuficient față de
drum sau de piesele aflate în
mișcare
X
e) Caroserie, cabină
incompletă sau deteriorată
X
f) Caroserie și cabină
corodată excesiv
X
h) Dispozitiv de cuplare ataș
necorespunzător
X
6.2.2.
Montare (+E)
Inspecție vizuală în zonele
de control cu vehiculul pe
un elevator sau pe canal
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr.
2 la reglementări pct. G
a) Caroserie sau cabină
nesigură
X
Stabilitatea este afectată
X
b) Caroserie/cabină în mod
evident centrată
necorespunzător pe șasiu
X
c) Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroseriei/cabinei pe șasiu
sau pe traverse, dar simetria
este asigurată
X
Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroseriei/cabinei pe șasiu
sau pe traverse, astfel încât
siguranța rutieră este pusă în
pericol
X
d) Corodare excesivă în
punctele de fixare pe
caroseria autoportantă
X
Stabilitate afectată
X
6.2.3.
Uși și dispozitive de
închidere uși
Inspecție vizuală și
funcțională
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr.
2 la reglementări pct. G
a) Ușă care nu se deschide s
au nu se închide
corespunzător
X
b) Ușă care se poate
deschide accidental sau care
nu rămâne închisă (uși
glisante)
X
Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu
rămâne închisă (uși
pivotante)
X
c) Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant
deteriorat
X
Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant lipsă
sau slăbit
X
d) Uși corodate excesiv
X
6.2.4.
Podea (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal
Se vor inspecta cu atenție
mărită zonele de îmbinare
ale podelei cu caroseria
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr.
2 la reglementări pct. G
Podea nesigură sau foarte
deteriorată
X
Podea instabilă
X
6.2.5.
Șa/scaun conducător
auto
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Șa/scaun cu structură
defectă
X
Șa/scaun slăbit sau fixat
necorespunzător
X
b) Funcționare
necorespunzătoare a
mecanismului de reglare
X
Șaua/scaunul se mișcă sau
spătarul scaunului nupoate
fi fixat
X
6.2.6.
Alte scaune (inclusiv
scaunul din ataș)
Inspecție vizuală
a) Scaune defecte sau
nesigure (piese secundare)
X
Scaune defecte sau nesigure
(piese principale)
X
b) Scaune care nu au fost
echipate în conformitate cu
cerințele*1); numărul de
scaunenu corespunde cu cel
menționat în CIV;
poziționare neconformă cu
omologarea
X
c) Scaune modificate sau
neomologate
X
6.2.7.
Comenzile
conducătorului auto
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționare incorectă a
oricărei comenzi necesare
pentru operarea în siguranță
a vehiculului
X
Operarea în siguranță a
vehiculului afectată
X
6.2.9.
Alte echipamente și
accesorii interioare și
exterioare
Inspecție vizuală
a) Fixare defectuoasă a unui
accesoriu sau echipament
X
b) Accesorii sau
echipamente neconforme cu
cerințele*1)
X
Element montat care poate
provoca răniri; siguranța
este afectată
X
c) Scurgeri reduse de la
echipamentul hidraulic
X
Scurgeri majore de
substanțe periculoase
X
6.2.10.
Apărători de noroi
(dacă au fost prevăzute
de producători), aripi
Inspecție vizuală
a) Lipsă, fixate
necorespunzător sau foarte
corodate
X
Pot provoca răniri; risc de
desprindere
X
b) Spațiu insuficient față de
anvelope/roți
X
Spațiu insuficient față de
anvelope/roți (apărători)
X
c) Neconforme cu cerințele*1)
X
Acoperire insuficientă a
profilului anvelopei
X
6.2.11.
Stativ, picior de sprijin
Inspecție vizuală
a) Lipsă, prost fixat sau
foarte corodat
X
b) Neconform cu cerințele*1)
X
c) Risc de desfacere atunci
când vehiculul se află în
mișcare
X
6.2.12.
Mânere și suporturi
pentru picioare
Inspecție vizuală
a) Lipsă, prost fixate sau
foarte corodate
X
b) Neconforme cu
cerințele*1)
X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere
7.1.1.
Siguranța montării
centurilor de siguranță
și a cataramelor
aferente
Inspecție vizuală
a) Ancorare deteriorată
excesiv
X
Ancorare cu risc de
desprindere
X
b) Ancorare slăbită
X
7.1.2.
Stare centuri de
siguranță, catarame
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Centură de siguranță
obligatorie lipsă sau care nu
a fost montată
X
b) Centură de siguranță
deteriorată
X
Orice tăietură sau urmă de
supratensionare
X
c) Centură de siguranță
neconformă cu cerințele*1)
X
d) Catarama centurii de
siguranță deteriorată sau cu
funcționare incorectă
X
e) Retractorul centurii de
siguranță deteriorate sau cu
funcționare incorectă
X
7.2.
Stingător de incendiu
Inspecție vizuală
a) Lipsă
X
b) Neconform cu cerințele*1)
X
7.3.
Dispozitiv de închidere
și dispozitiv antifurt
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Dispozitivul antifurt nu
funcționează corespunzător
X
b) Dispozitiv defect
X
Închidere sau blocare
inopinată
X
7.4.
Triunghiuri
reflectorizante de
presemnalizare
Inspecție vizuală
a) Lipsă sau incomplete
X
b) Neconform cu cerințele*1)
X
7.5.
Trusă de prim ajutor
Inspecție vizuală
Lipsă, incompletă sau
neconformă cu cerințele*1)
X
7.7.
Dispozitiv de
avertizare acustică
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Nu funcționează
corespunzător
X
Nu funcționează deloc
X
b) Dispozitiv de acționare
fixat necorespunzător
X
c) Neconform cu cerințele*1)
X
Sunetul emis poate fi
confundat cu sirenele
oficiale
X
7.8.
Vitezometru
Inspecție vizuală și
funcțională în timpul probei
în parcurs
a) Nu este montat conform
cerințelor*1)
X
Lipsă (dacă este obligatoriu)
X
b) Funcționare
necorespunzătoare
X
Total nefuncțional
X
c) Insuficient iluminat
X
Lipsa iluminării
X
7.11.
Odometru (dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală
a) Manipulare evidentă
(fraudă) pentru a reduce
kilometrajul sau pentru a
falsifica kilometrajul unui
vehicul
X
b) Nefuncționare evidentă
X
7.12.
Sistem de control
electronic al stabilității
(ESC) (dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală
a) Senzorul de turație de la
roată lipsă sau deteriorat
X
b) Instalație electrică
deteriorată
X
c) Alte componente lipsă sau
deteriorate
X
d) Deteriorare sau
funcționare
necorespunzătoare a
comutatorului
X
e) Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al ESC
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului
X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1.
Sistem de reducere a
zgomotului
Evaluare subiectivă
a) Nivelul de zgomot
depășește nivelul maxim
permis de cerințe^1)
X
b) Orice parte a sistemului
de reducere a zgomotului
slăbită, lipsă, deteriorată,
montată incorect sau
modificată în mod evident
astfel încât ar putea afecta în
mod semnificativ nivelul de
zgomot
X
Risc foarte mare de cădere
X
8.2. Emisii de gaze de evacuare
8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)
8.2.1.1
Echipament de control
al emisiilor de gaze
de evacuare
Inspecție vizuală
a) Echipament de control al
emisiilor de gaze montat de
producător lipsă, modificat
sau defect în mod evident
X
b) Neetanșeități ce ar putea
afecta măsurarea emisiilor
X
8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)
8.2.2.1
Echipament de control
al emisiilor de gaze de
evacuare
Inspecție vizuală
a) Echipament de control al
emisiilor montat de
producător lipsă sau defect
în mod evident
X
b) Neetanșeități ce ar putea
afecta măsurarea emisiilor
X
8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1.
Scurgeri de lichide
Inspecție vizuală
Orice scurgere în exces de
lichid cu excepția apei, care
poate afecta mediul ambiant
sau care reprezintă un factor
de risc pentru ceilalți
participanți la trafic
X
Formare constantă de
picături, care constituie un
risc foarte mare
X
8.4.2.
Fum vizibil
Inspecție vizuală
Fum în exces de orice
culoare
X
9. ALTE VERIFICĂRI
9.1.
Vehicul în ansamblu
Inspecție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament
adecvat
a) Reparații sau modificări
necorespunzătoare ale
oricărei componente a
vehiculului ce ar putea
afecta semnificativ siguranța
circulației pe drumurile
publice
X
b) Orice defect suplimentar
constatat ce ar putea afecta
semnificativ siguranța
circulației pe drumurile
publice
X
c) Orice defect suplimentar
care nu permite efectuarea
sau finalizarea ITP (motorul
nu pornește, defecte
accidentale etc.)*3)
X
NOTE
*1) "Cerințe" se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.
*2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului
*3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP
E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)
DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore
DMa (deficiențe majore) - deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante
DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului
Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere
Prescurtări utilizate în tabel
CI - certificat de înmatriculare
CIV - cartea de identitate a vehiculului
ITP - inspecție tehnică periodică
GPL - gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL)
GNC - gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNc)
Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.
(la 17-02-2020, Litera A din Anexa nr. 1 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 17 februarie 2020 )
B. Schemă efectuare ITP mopede și motociclete
Schema prezentată nu este obligatorie, nu conține toate punctele de verificare din planul de operațiuni, este numai o recomandare a RAR. Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele și subansamblurile ce trebuie supuse verificării, conform planului de operațiuni, au fost controlate.
C. Aliniamentul roților la mopede și motociclete cu 2 roți
Orice nealiniere vizibilă, suficientă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea autovehiculului impune respingerea acestuia.
D. Verificare anvelope
(la 21-01-2020, Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor accesibile direct, precum și a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației. Informațiile privind gradul de uzură și starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obțin de către deținător cu ocazia lucrărilor de întreținere sau de reparații.
(la 02-08-2014, Art. 2 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranța rutieră" cu sintagma "siguranța circulației rutiere". )
la Reglementări
Prevederi privind efectuarea ITP - clasele a II-a și a III-a autovehicule, tractoare, precum și remorcile acestora
A. Plan de operațiuni
Nr. crt.
Denumire verificare
Metodă de control
și aparatură necesară
Deficiențe constatate
Evaluare deficiențe
DMi
DMa
DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1.
Verificare stare plăci
cu numărul de
înmatriculare,
concordanță dintre
plăcile cu numărul de
înmatriculare și
numărul de
înmatriculare din
documentele
vehiculului (CI și/sau
CIV)
Inspecție vizuală
a) Placă lipsă sau fixată
necorespunzător astfel încât
s-ar putea desprinde de pe
vehicul
X
b) Număr de înmatriculare
lipsă sau ilizibil
X
c) Numărul de înmatriculare
de pe placă nu este în
concordanță cu documentele
vehiculului
X
d) Placă confecționată
artizanal
X
0.2.
Identificare vehicul;
verificare concordanță
dintre datele de
identificare prelevate
de pe vehiculul
prezentat la ITP și
datele din CIV
Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde se
află poansonate numărul de
identificare, codul și seria
motorului
Se verifică concordanța
dintre vehiculul prezentat
la ITP și datele din CIV
a) Lipsă număr de
identificare poansonat sau
lipsă plăcuță cu număr de
identificare de la bord (dacă
producătorul nu a prevăzut
poansonarea numărului de
identificare)
X
b) Număr de identificare
incomplet, ilizibil, falsificat
(de ex. modificat sau
poansonat neconform) sau
care nu corespunde cu
documentele vehiculului
X
c) Documente ale
vehiculului prezentate la
ITP ilizibile sau cu
inexactități materiale
X
d) Vehiculul prezentat la ITP
nu corespunde cu datele din
CIV privind: categoria,
caroseria, marca, tipul
vehiculului, codul
motorului, seria motorului,
tipul combustibilului, sursa
de energie, culoarea
X
e) Cod sau serie motor
falsificat/falsificată (de ex.
modificate sau poansonate
neconform)
X
f) Suportul pe care se află
poansonat numărul de
identificare este fixat
artizanal pe vehicul (de ex.
înconjurat de un cordon de
sudură)
X
g) Vehiculul are o altă
culoare decât cea din CIV
pe o suprafață mai mare de
50%
X
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică și funcționare
1.1.1.
Ax pedală frână de
serviciu/ax manetă de
frână
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprit
a) Ax prea strâns
X
b) Uzură avansată sau joc
excesiv
X
c) Lipsă siguranță pedală
X
1.1.2.
Stare și cursă pedală /
manetă de frână
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprit
a) Cursă excesivă sau
rezervă insuficientă a cursei
libere a dispozitivului de
acționare
X
b) Dispozitivul de acționare
nu revine corect la poziția
inițială
X
Dacă funcționalitatea este
afectată
X
c) Îmbrăcăminte pedală
(dacă a fost prevăzută de
producător) uzată excesiv
(netedă), fixată incorect sau
lipsă
X
d) Dispozitiv de acționare
deformat excesiv, fisurat,
rupt
X
1.1.3.
Pompă de vacuum sau
compresor și
rezervoare de aer
Inspecție vizuală a
componentelor la presiunea
normală de lucru
Se verifică timpul necesar
pompei sau compresorului
să atingă valoarea de
operare sigură
Se verifică funcționarea
avertizorului, a
supapei de
protecție a multicircuitului
și a supapei de siguranță la
suprapresiune
a) Presiune/vacuum
insuficient pentru asigurarea
a cel puțin patru acționări
ale frânei după declanșarea
avertizorului (sau când
manometrul indică un nivel
periculos)
X
Presiune/vacuum insuficient
pentru asigurarea a cel puțin
două acționări ale frânei
după declanșarea
avertizorului (sau când
manometrul indică un nivel
periculos)
X
b) Timpul de formare a
presiunii/ vidului la
valoarea sigură de operare
este prea lung față de
cerințe*1)
X
c) Supapa de protecție
multicircuit sau supapa de
siguranță la suprapresiune
nu funcționează
X
d) Pierdere de aer care
provoacă o scădere
importantă de presiune sau
pierdere de aer perceptibilă
auditiv
X
e) Deteriorare exterioară
care poate afecta
funcționarea sistemului de
frânare
X
Nivelul de performanță al
frânei de securitate nu este
respectat
X
1.1.4.
Manometru sau
indicator pentru
presiune scăzută
Verificare funcțională
Funcționare defectuoasă sau
defectarea indicatorului de
presiune scăzută ori a
manometrului
X
Este imposibilă identificarea
presiunii scăzute
X
1.1.5.
Supapă de comandă a
frânei, cu acționare
manuală
Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Dispozitiv de acționare a
supapei uzat excesiv, fisurat
sau deteriorat
X
b) Dispozitiv de acționare a
supapei nesigur sau supapă
fixată necorespunzător
X
c) Pierderi de aer în sistem,
conexiuni strânse
necorespunzător
X
d) Funcționare
necorespunzătoare
X
1.1.6.
Element de acționare
frână de staționare,
levier de comandă
frână de staționare,
mecanism cu clichet
frână de staționare,
frână de staționare cu
acționare electrică
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Blocare incorectă a
mecanismului cu clichet
X
b) Uzură a axului levierului
sau a mecanismului cu clichet
X
Uzură excesivă
X
c) Cursă prea mare sau prea
mică a levierului indicând
un reglaj incorect
X
d) Element de acționare
lipsă, deteriorat sau
nefuncțional
X
e) Funcționare incorectă,
indicatorul de avertizare
indică o funcționare
defectuoasă
X
1.1.7.
Supape de frânare
(supape de comandă,
supape de descărcare,
regulatoare de presiune
etc.)
Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Supapă deteriorată sau
pierderi excesive de aer
X
Funcționalitatea este
afectată
X
b) Pierderi de ulei
importante la compresor
X
c) Supapă fixată sau montată
necorespunzător
X
d) Pierdere sau scurgere de
lichid de frână
X
Funcționalitatea este
afectată
X
1.1.8.
Elemente de cuplare
ale frânelor
(semi) remorcii
(electrice și
pneumatice)
Deconectarea și
reconectarea tuturor
elementelor de cuplare ale
sistemelor de frânare dintre
autovehiculul tractor și
(semi) remorcă
Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Robinet de închidere
defect sau supapă cu
etanșare automată defectă
X
Funcționalitatea este
afectată
X
b) Robinet de închidere sau
supapă nefixat/nefixată sau
montate necorespunzător
X
Funcționalitatea este
afectată
X
c) Pierderi excesive de aer
X
Funcționalitatea este
afectată
X
d) Funcționare
necorespunzătoare
X
Acționarea frânei este
afectată
X
1.1.9.
Rezervoare de aer
comprimat
Inspecție vizuală și auditivă
a) Rezervor ușor deteriorat
sau ușor corodat
X
Rezervor foarte deteriorat,
foarte corodat sau cu
pierderi de aer
X
b) Funcționare
necorespunzătoare a
dispozitivului de purjare
X
Nefuncționarea
dispozitivului de purjare
X
c) Fixare sau montare
necorespunzătoare
X
1.1.10.
Dispozitiv servofrână,
pompă centrală de
frână (pentru sistemul
de frânare hidraulic)
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Dispozitiv servofrână
defect sau ineficient
X
Nu funcționează
X
b) Pompă centrală defectă
dar frâna încă funcționează
X
Pompă centrală defectă sau
neetanșă încât
funcționalitatea frânei este
afectată
X
c) Pompă centrală fixată
necorespunzător dar frâna
încă funcționează
X
Pompă centrală fixată
necorespunzător astfel încât
funcționalitatea frânei este
afectată
X
d) Cantitate insuficientă de
lichid de frână, sub marcajul
MIN
X
Cantitatea de lichid de frână
este considerabil sub
marcajul MIN
X
Lichidul de frână nu este
vizibil
X
e) Lipsă capac rezervor
lichid de frână
X
f) Martor nivel lichid de
frână aprins sau defect (dacă
a fost prevăzut de
producător)
X
g) Funcționare defectuoasă a
dispozitivului de avertizare
în caz de nivel insuficient al
lichidului de frână (dacă a
fost prevăzut de producător)
X
1.1.11.
Conducte de frână
rigide
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
A se vedea pct. C
a) Risc iminent de fisurare
sau rupere
X
b) Conducte sau conexiuni
neetanșe (sisteme
pneumatice)
X
Conducte sau conexiuni
neetanșe (sisteme de frânare
cu acționare hidraulică)
X
c) Conducte deteriorate sau
corodate excesiv
X
Este afectată funcționarea
frânelor prin blocare sau
prin risc iminent de scurgere
X
d) Conductă poziționată
necorespunzător
X
Risc de producere a unei
avarii din cauza poziționării
necorespunzătoare
X
1.1.12.
Furtunuri de frână
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Risc iminent de fisurare
sau de rupere
X
b) Furtun deteriorat, cu
puncte de frecare, răsucit
sau prea scurt
X
Furtun deteriorat sau cu
puncte ori urme de frecare
X
c) Neetanșeitate furtun sau
racord (sisteme pneumatice)
X
Furtun sau conexiune
neetanșă (sisteme
hidraulice)
X
d) Umflare a furtunului sub
presiune
X
Cord deteriorat
X
e) Furtun cu porozități
X
1.1.13.
Garnituri de frânare
(plăcuțe, saboți)
Inspecție vizuală acolo
unde există zonă de vizitare
a) Garnitură excesiv de uzată
(la nivelul marcajului
minim)
X
Garnitură excesiv de uzată
(marcajul minim nu este
vizibil)
X
b) Garnitură ancrasată (cu
ulei, unsoare etc.)
X
Funcționarea frânei este
afectată din cauza ancrasării
garniturii
X
c) Garnitură lipsă sau
montată greșit
X
1.1.14.
Tamburi și discuri de
frână
Inspecție vizuală, inclusiv
în zona de ventilație
a) Tambur sau disc uzat
X
Tambur sau disc excesiv de
uzat, excesiv de deteriorat,
fisurat, fixat
necorespunzător sau spart
X
b) Tambur sau disc ancrasat
(cu ulei, unsoare etc.)
X
Funcționarea frânei este
afectată din cauza
ancrasării tamburului sau a
discului
X
c) Tambur sau disc lipsă
X
d) Platou fixat nesigur, joc
platou
X
1.1.15.
Cabluri de frână,
Leviere, conexiuni, tije
de acționare
Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Cablu deteriorat sau cu
noduri
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
b) Componentă corodată sau
uzată excesiv
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
c) Cablu, levier, tijă sau
conexiune
necorespunzătoare
X
d) Ghidaj de cablu
necorespunzător
X
e) Orice element care poate
împiedica mișcarea liberă a
elementelor sistemului de
frânare
X
f) Mișcare
necorespunzătoare a
timoneriei din cauza
reglajului incorect sau
uzurii excesive
X
g) Lipsă cabluri sau
elemente ale timoneriei
X
1.1.16.
Elemente de acționare
sistem frânare
(inclusiv etriere,
cilindri de frână cu arc,
cilindri de frână
hidraulici)
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Element de acționare
fisurat sau deteriorat
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
b) Element de acționare
neetanș
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
c) Element de acționare
fixat sau montat
necorespunzător
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
d) Element de acționare
corodat excesiv
X
Risc de fisurare
X
e) Cursă insuficientă sau
prea mare a pistonului sau a
mecanismului cu membrană
X
Funcționarea frânei este
afectată
X
f) Deteriorarea învelișului de
protecție
X
Înveliș de protecție lipsă sau
deteriorat excesiv
X
1.1.17.
Regulator automat al
frânării în funcție de
încărcare (dacă a fost
prevăzută de
producător)
Inspecție vizuală și
funcțională în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Timonerie defectă
X
b) Timonerie reglată
necorespunzător
X
c) Regulator blocat sau
nefuncțional, cu ABS
funcțional
X
Regulator blocat sau
nefuncțional
X
d) Regulator lipsă (dacă este
prevăzut)
X
e) Lipsa plăcuței cu datele
tehnice principale
X
f) Date ilizibile sau
neconforme cu cerințele*1)
X
1.1.18.
Dispozitive și
indicatoare de reglare
a jocurilor
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Dispozitiv deteriorat,
gripat, cu mișcare anormală,
uzat excesiv sau reglat
necorespunzător
X
b) Dispozitiv de reglare a
jocului defect
X
c) Dispozitiv de reglare a
jocului montat incorect
X
1.1.19.
Frână de încetinire
(dacă a fost prevăzută
de producător sau dacă
este obligatorie)
Inspecție vizuală
a) Conector sau suport fixat
nesigur
X
Funcționalitatea este
afectată
X
b) Sistem defect în mod
evident sau lipsă
X
1.1.20.
Acționare automată a
frânei (semi) remorcii
Deconectare cuplă de
frânare dintre autovehicul
și (semi) remorcă
Frâna (semi) remorcii nu
acționează automat la
deconectarea dispozitivului
de cuplare
X
1.1.21.
Ansamblu sistem de
frânare
Inspecție vizuală și auditivă
a) Alte dispozitive ale
sistemului (de exemplu,
pompă antigel, uscător de
aer etc.) deteriorate la
exterior sau corodate
excesiv care afectează
sistemul de frânare
X
Funcționalitatea frânei este
afectată
X
b) Pierderi de aer sau de
antigel
X
Funcționalitatea sistemului
este afectată
X
c) Orice altă componentă
fixată nesigur sau montată
necorespunzător
X
d) Modificare nesigură a
unei componente*2)
X
Performanța frânei este
afectată
X
1.1.22.
Conectoare de testare
(atunci când sunt
montate sau
obligatorii)
Inspecție vizuală
a) Lipsă
X
b) Deteriorate
X
Inutilizabile sau neetanșe
X
1.1.23.
Frânare inerțială
Inspecție vizuală și în
timpul funcționării
Eficiență insuficientă
X
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu
1.2.1.
Performanță (+E)
Inspecție pe standul de frânare
cu role sau prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu compensare
și înregistrare
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim; la autovehiculele care
nu sunt echipate cu
servofrână, verificarea se
efectuează prin aplicarea unui
efort de acționare la pedală
care nu trebuie să depășească
valoarea determinată în funcție
de starea de încărcare a
autovehiculului.
Pentru autovehiculele destinate
învățării conducerii auto și
pentru cele adaptate conducerii
de către o persoană cu
handicap se va efectua o
probă suplimentară de frânare
cu acționarea dispozitivului
suplimentar.
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări.
a) Forță de frânare
necorespunzătoare pe una
sau mai multe roți
X
Lipsa forței de frânare pe
una sau pe mai multe roți
X
b) Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 30%
dar mai mic de 50%
În cazul frânării în parcurs,
vehiculul deviază excesiv
de la traiectoria rectilinie
X
Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 50%
X
c) Forța de frânare nu variază
gradual (blocarea bruscă a
frânei)
X
d) Timp de răspuns prea mare
la frânare la orice roată
X
e) Variație excesivă a forței de
frânare în timpul frânării la
rotația completă a unei roți
X
1.2.2.
Eficacitate (+E)
Încercare pe standul de
frânare cu role (cu utilizarea,
după caz, a dispozitivului de
măsurare a forței la pedală, a
dispozitivului de măsurare a
presiunii în instalația de
frânare, a dispozitivului de
ancorare) sau prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu compensare
și înregistrare și, după caz,
dispozitiv de măsurare a
efortului la pedală
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim
Pentru autovehiculele destinate
învățării
conducerii auto și
pentru cele adaptate conducerii
de către o persoană cu
handicap se va efectua o
probă suplimentară de frânare
cu acționarea dispozitivului
suplimentar
Autovehiculele sau (semi)
remorcile cu masa totală
maximă admisibilă mai mare
de 3,5 tone trebuie inspectate
în conformitate cu standardele
ISO 21069. A se vedea anexa
nr. 11 la reglementări
Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B și C
(încercare pe standul de
frânare cu role) sau
decelerația maximă măsurată
mai mică decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 5 lit. B și C (probe în
parcurs)
X
Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B și C
(încercare pe standul de
frânare cu role) sau
decelerația maximă măsurată
mai mică decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 5 lit. B și C (probe în
parcurs)
X
1.3. Performanță și eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat)
1.3.1.
Performanță (+E)
În cazul în care sistemul
de frânare al frânei de
securitate este separat de
sistemul frânei
de serviciu, a se utiliza
metoda menționată la
punctul 1.2.1.
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
a) Forță de frânare
necorespunzătoare pe una
sau pe mai multe roți
X
Lipsa forței de frânare pe
una sau pe mai multe roți
X
b) Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 30%
dar mai mic de 50%.
În cazul frânării în parcurs,
autovehiculul deviază
excesiv de la traiectoria
rectilinie
X
Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 50%
X
c) Forța de frânare nu
variază gradual (blocarea
bruscă a frânei)
X
1.3.2.
Eficacitate (+E)
În cazul în care sistemul
de frânare al frânei de
securitate este separat de
sistemul frânei
de serviciu, a se utiliza
metoda menționată la
punctul 1.2.1.
Nu se efectuează la tractoare
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
Coeficient de frânare mai
mic decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 2
X
Coeficient de frânare mai
mic decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 2
X
1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (când nu este frână de securitate)
1.4.1.
Performanță (+E)
Inspecție pe standul de
frânare sau prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și
înregistrare
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
Frâna nu acționează pe una
dintre părți
În cazul frânării în parcurs,
vehiculul deviază excesiv
de la traiectoria rectilinie
X
1.4.2.
Eficacitate (+E)
Inspecție pe standul de frânare
sau prin probe în parcurs
folosind un decelerometru cu
compensare și înregistrare
sau cu vehiculul pe o pantă cu
unghi de înclinare cunoscut
Se acționează frâna gradual
(după caz) până la obținerea
efortului maxim.
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări.
Coeficient de frânare mai mic
de 16%sau decelerația
maximă măsurată mai mică de
1,6 m/s^2, după caz, pentru
toate categoriile de vehicule
X
Mai puțin de 50% din valorile
de mai sus (8% sau 0,8 m/s^2)
X
1.5.
Performanță frână de
încetinire
Inspecție vizuală și, dacă
este posibil, probe
funcționale în parcurs
a) Forța de frânare nu
variază gradual (nu se aplică
la frâna de încetinire pe
evacuare)
X
b) Sistem inoperant
X
1.6.
Sistem antiblocare
(ABS)
Inspecție vizuală și
inspecția dispozitivului de
avertizare și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului
a) Dispozitivul de avertizare
nu funcționează
X
b) Dispozitivul de avertizare
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului
X
c) Senzorul de turație al unei
roți lipsă sau deteriorat
X
d) Cablaj electric ABS
deteriorat
X
e) Alte componente lipsă sau
deteriorate
X
f) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
1.7.
Sistem electronic de
frânare (EBS)
Inspecție vizuală și
inspecția dispozitivului de
avertizare și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului
a) Dispozitivul de avertizare
nu funcționează
X
b) Dispozitivul de avertizare
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului
X
c) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
1.8.
Lichid de frână
Inspecție vizuală
Lichid de frână contaminat
sau cu sedimente
X
Risc iminent de avarie
X
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1.
Starea casetei de
direcție (+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile în aer sau pe
platforme culisante, se
învârte volanul într-o parte
și-n alta
Inspecție vizuală a modului
de funcționare a casetei de
direcție
a) Sistem de direcție greu
manevrabil
X
b) Palier de arbore răsucit
sau cu caneluri uzate
X
Funcționalitate afectată
X
c) Palier de arbore uzat
excesiv
X
Funcționalitate afectată
X
d) Deplasare excesivă a
arborelui
X
Funcționalitate afectată
X
e) Scurgeri de lichid
X
Formare de picături
X
2.1.2.
Fixare casetă de
direcție (+E)
Cu vehiculul aflat pe canal,
se rotește volanul stânga-
dreapta
Se poate folosi un detector
de jocuri corespunzător
În cazul în care se
utilizează un elevator, se
deplasează manual roțile
stânga-dreapta
Inspecție vizuală a fixării
casetei de direcție
a) Fixare necorespunzătoare
a casetei
X
Fixare periculos de slăbită
sau joc vizibil față de
șasiu/caroserie
X
b) Găuri de fixare ovalizate
X
Fixare grav afectată
X
c) Șuruburi de fixare fisurate
sau lipsă
X
Fixare grav afectată
X
d) Casetă de direcție fisurată
X
Stabilitatea sau fixarea
casetei de direcție afectată
X
2.1.3.
Stare conexiuni sistem
de direcție (+E)
Inspecție vizuală a
componentelor direcției în
ceea ce privește uzura,
fisurile și siguranța, în timp
ce volanul este rotit stânga-
dreapta cu autovehiculul pe
canal utilizând un detector
de jocuri corespunzător sau
pe elevator deplasând
manual roțile punții
directoare stânga-dreapta
a) Mișcare relativă între
componentele sistemului ce
ar trebui să fie fixe
X
Mișcare excesivă sau
posibilitate de desprindere
X
b) Joc excesiv în articulațiile
sistemului de direcție
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
c) Deformări sau fisuri ale
oricărei componente
X
Funcționalitate afectată
X
d) Lipsă dispozitive de
blocare la bracarea roților
X
e) Alinierea
necorespunzătoare a
componentelor (ex. bară de
comandă a direcției, bară de
conexiune etc.)
X
f) Modificare nesigură*2)
X
Funcționalitate afectată
X
g) Burduf de protecție la praf
deteriorat
X
Burduf de protecție la praf
lipsă sau deteriorat excesiv
X
2.1.4.
Funcționare elemente
mecanice de legătură
la sistemul de direcție
(+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile pe sol, se învârte
volanul în sensul acelor de
ceasornic și în sens invers
sau cu ajutorul unui
detector special adaptat
pentru jocul din direcție
Inspecție vizuală a
componentelor direcției în
ceea ce privește uzura,
fisurile și securitatea
a) Mișcarea levierului sau a
timoneriei de direcție
produce lovirea de o parte
fixă a șasiului/caroseriei
X
b) Limitatoare mecanice de
cursă nefuncționale sau
lipsă (dacă au fost prevăzute
de producător
X
c) Atingerea componentelor
X
2.1.5.
Stare, fixare,
funcționare și
etanșeitate
servodirecție (+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile pe sol, se învârte
volanul în sensul acelor de
ceasornic și în sens invers
sau cu ajutorul unui
detector special adaptat
pentru jocul din direcție
Inspecție vizuală a
componentelor direcției în
ceea ce privește uzura,
fisurile și securitatea
a) Scurgere de lichid sau
funcționare afectată
X
b) Nivel redus de lichid (sub
marcajul MIN)
X
Lipsă lichid în rezervor
X
c) Mecanismul nu
funcționează
X
Direcția afectată
X
d) Mecanism fixat
necorespunzător sau fisurat
X
Direcția afectată
X
e) Aliniere
necorespunzătoare sau
lovirea reciprocă a
componentelor, ori
de o parte fixă a
șasiului/caroseriei
X
Direcția afectată
X
f) Reparații
necorespunzătoare /
modificări nesigure*2)
X
Direcția afectată
X
g) Cablu,conductă sau furtun
deteriorat, uzat sau corodat
excesiv
X
Direcția afectată
X
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1.
Stare, fixare volan
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe
sol, se aliniază volanul la
coloană, se mișcă volanul
în diferite direcții,
perpendicular pe coloană
Inspecție vizuală a jocului
și a stării cuplajelor
flexibile sau a articulațiilor
cardanice
a) Deplasare relativă între
volan și coloana de direcție
care indică un joc excesiv
X
X
Risc foarte mare de
desprindere
b) Lipsa dispozitivului de
reținere (a siguranței) pe
butucul volanului
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
c) Butucul, coroana sau
spițele volanului fisurate
sau fixate necorespunzător
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
2.2.2.
Stare, fixare coloană
volan/juguri, furci
cuplaj și amortizor de
direcție
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe
sol, sealiniază volanul la
coloană, se mișcă volanul
în diferite direcții,
perpendicular pe coloană
Inspecție vizuală a jocului
și a stării cuplajelor
flexibile sau a articulațiilor
cardanice
a) Joc excesiv axial al
centrului volanului în raport
cu coloana
X
b) Joc excesiv radial al
centrului volanului în raport
cu coloana
X
c) Joc anormal în cuplajul
elastic sau cardanic sau
cuplaj deteriorat
X
d) Fixare necorespunzătoare
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
e) Reparație
necorespunzătoare /
modificare nesigură*2)
X
2.3.
Joc în sistemul de
direcție
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal, cu
greutatea vehiculului pe
roți, motorul, dacă este
posibil, pornit pentru
vehiculele cu servodirecție
și cu roțile în poziție
dreaptă, se învârte ușor
volanul în sensul acelor de
ceasornic și invers, pe cât
posibil fără a mișca roțile
Inspecția vizuală a mișcării
libere
Joc excesiv al elementelor
sistemului de direcție (de
exemplu un punct de pe
coroana volanului poate fi
rotit pe un arc de cerc pe o
distanță mai mare de o
cincime din diametrul
volanului fără ca roțile
directoare să se miște)
sau neconformitate cu
cerințele*1)
X
Siguranța este afectată
X
2.4.
Aliniament roți
Verificarea aliniamentului
roților
Control vizual
Roți nealiniate în mod
evident
X
2.5.
Placa turnantă a axei
directoare la remorci
(+E)
Inspecție vizuală sau
utilizând un detector de
jocuri corespunzător
Se decuplează remorca și
apoi proțapul este rotit
stânga-dreapta sau roțile
punții directoare sunt
deplasate stânga-dreapta
până la cursa maximă
a) Componentă ușor
deteriorată
X
Componentă puternic
deteriorată sau fisurată
X
b) Joc excesiv
X
Deplasarea în linie dreaptă
sau stabilitatea direcțională
afectată
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
Poate conduce la
desprindere
X
2.6.
Servodirecție
electronică (EPS)
Inspecție vizuală și
verificarea concordanței
dintre unghiul volanului și
unghiul roților în momentul
pornirii sau opririi
motorului și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului
a) Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al
servodirecției electronice
(EPS) indică o funcționare
defectuoasă a sistemului
X
b) Neconcordanță între
unghiul volanului și unghiul
roților
X
Direcția afectată
X
c) Nefuncționare a
servodirecției
X
d) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
3. VIZIBILITATE
3.1.
Câmp de vizibilitate
Inspecție vizuală de la
postul de conducere
Obstrucționarea câmpului
de vizibilitate al
conducătorului care îi
afectează vederea în față sau
lateral (în afara zonei de
baleiaj a ștergătoarelor
de parbriz)
X
Zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
afectată sau oglinzile
exterioare nevizibile
X
3.2.
Stare geamuri (inclusiv
parbriz)
Inspecție vizuală
Evaluare conform pct. D
a) Geam fisurat sau
decolorat în afara zonei de
baleiaj a ștergătoarelor de
parbriz
X
Zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
afectată sau nu se asigură
vizibilitatea
corespunzătoare prin
oglinzile exterioare
X
b) Geam cu transparență
neconformă cu specificațiile
cerințelor*1)
X
Transparență neconformă cu
specificațiile cerințelor1) în
zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
sau pentru geamurile
laterale față (nu se asigură
vizibilitatea corespunzătoare
prin oglinzile exterioare)
X
c) Geam în stare
inacceptabilă (spart, cu
acoperire/folie necertificată/
neomologată)
X
Vizibilitatea în interiorul
razei de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
diminuată semnificativ
X
3.3.
Oglinzi sau dispozitive
retrovizoare (+E)
Inspecție vizuală și
funcțională de la postul de
conducere
Se va verifica vizibilitatea
jaloanelor în poligonul de
probe conform anexei nr. 3
la reglementări pentru
oglinzile din clasele IV și
V
a) Oglindă sau dispozitiv
lipsă sau nemontat în
conformitate cu cerințele1)
(există cel puțin două
oglinzi sau dispozitive
retrovizoare)
X
Mai puțin de două oglinzi
sau dispozitive retrovizoare
X
b) Oglindă sau dispozitiv
ușor deteriorate sau fixate
necorespunzător
X
Oglindă sau dispozitiv
nefuncțional, puternic
deteriorat, fixat
necorespunzător, cu risc de
cădere
X
c) Câmp vizual necesar
neacoperit
X
d) Oglindă suplimentară la
autovehiculele destinate
învățării conducerii auto
deteriorate montată
necorespunzător
X
Oglindă suplimentară la
autovehiculele destinate
învățării conducerii auto
lipsă
X
3.4.
Ștergătoare de parbriz
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Ștergător nefuncțional,
lipsă sau neconform cu
cerințele*1)
X
b) Lamela ștergătorului
deteriorată
X
Lamela ștergătorului lipsă
sau deteriorată excesiv
X
3.5.
Spălător de parbriz
Inspecție vizuală și
funcțională
Spălătorul nu funcționează
corespunzător (lichidul de
spălare lipsește, dar pompa
funcționează sau jetul de
apă direcționat
necorespunzător)
X
Nefuncționare spălător
X
3.6.
Sistem de dezaburire
Inspecție vizuală și
funcțională
Sistem care nu funcționează
corespunzător sau este
deteriorat
X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Far/sursă de lumină
defectă (pentru faruri
multiple/surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Far singular/sursă de lumină
singulară defectă; în cazul
LED vizibilitate foarte
afectată
X
b) Defecțiune ușoară a
sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispersoare)
X
Funcționare defectuoasă sau
lipsa sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispersoare)
X
c) Far fixat necorespunzător
X
d) Lipsă far
X
4.1.2.
Orientare (+E)
Inspecție vizuală și
funcțională
Se determină centrul de
focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumină de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor sau prin utilizarea
interfeței electronice a
vehicului
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de reglare
este funcțional
a) Far reglat necorespunzător
(centrul de focalizare al
unui far nu se încadrează în
limitele stabilite în cerințe*1)
X
b) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
4.1.3.
Comutare lumini
Inspecție vizuală și
funcțională sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului
a) Comutator care nu
funcționează în
conformitate cu cerințele1)
(număr mai mic de faruri
care funcționează
concomitent)
X
Depășirea luminozității
maxime admise în partea
din față (număr mai mare de
faruri care funcționează
concomitent)
X
b) Dispozitiv de comandă
defect
X
c) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
4.1.4.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Far, culoare emisă,
poziție, intensitate sau
marcaj neconform cu
cerințele*1)
X
b) Dispersor sau sursă de
lumină obstrucționate,
reducând intensitatea
luminii sau modificând
culoarea luminii emise
X
c) Sursă de lumină și far
incompatibile
X
d) Faruri destinate
conducerii pe partea stângă
X
4.1.5.
Dispozitiv de reglare
pe verticală a farurilor
(dacă a fost prevăzut
de producător)
Inspecție vizuală și
funcțională, dacă este
posibil, sau prin utilizarea
interfeței electronice a
vehiculului
a) Dispozitivul nu
funcționează
X
b) Dispozitivul manual nu
poate fi acționat de pe
scaunul conducătorului auto
X
c) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
4.1.6.
Dispozitiv de spălare a
farurilor (dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și
funcțională, dacă este
posibil
Ștergătorul și/sau spălătorul
nu funcționează
X
În cazul lămpilor cu
descărcare în gaz
X
4.2. Lămpi de poziție față, spate, lămpi de gabarit, lămpi de contur și lămpi/lumini pentru circulația pe timp de zi
4.2.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă.
(în cazul surselor luminoase
cu diode luminiscente -LED
nu se consideră defect dacă
funcționează minim 50%
din acestea, constituite
într- un grup compact)
X
b) Dispersor spart sau lipsă
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Lipsă lampă
X
4.2.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționarea
comutatorului nu este în
conformitate cu cerințele*1)
X
Lămpile de poziție spate și
lămpile de contur se sting
când farurile sunt aprinse
X
b) Comutator defect, nu
funcționează
X
4.2.3.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
Lumină roșie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic
X
b) Dispersor sau sursă de
lumină obstrucționat/ă,
reducând intensitatea
luminii,luminozitatea sau
modificând culoarea luminii
emise
X
Lumină roșie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic
X
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Sursă de lumină unică
defectă (în cazul LED,
funcționează mai puțin de
2/3)
X
Nicio sursă de lumină nu
funcționează
X
b) Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra
luminii emise)
X
Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă)
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.3.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului
a) Funcționarea
comutatorului nu este în
conformitate cu cerințele*1)
X
Funcționare întârziată
X
Complet nefuncțional
X
b) Funcționarea
dispozitivului de comandă
este afectată
X
c) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
d) Lampa pentru frâna de
urgență nu funcționează sau
nu funcționează corect
X
4.3.3.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
Lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic
X
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Sursă de lumină unică
defectă (în cazul LED,
funcționează mai puțin de
2/3)
X
b) Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra
luminii emise)
X
Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă)
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
4.4.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
Complet nefuncțional
X
4.4.3.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
4.4.4.
Frecvență semnal
luminos
Inspecție vizuală și
funcțională
Frecvența semnalului
luminos neconformă cu
cerințele*1) (frecvența diferă
cu mai mult de 25%)
X
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED,
până la 1/3 nu funcționează)
X
Sursă de lumină unică
defectă (în cazul LED,
funcționează mai puțin de
2/3
X
b) Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra
luminii emise)
X
Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă)
X
c) Far/lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de orbire
a traficului din sens opus
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.5.2.
Orientare
Inspecție funcțională
Deviere a farului de ceață de
la orientarea orizontală
X
4.5.3.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
Complet nefuncțional
X
4.5.4.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Far/lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
b) Sistemul nu funcționează
în conformitate cu
cerințele*1)
X
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersoare defecte
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Lipsă lampă
X
4.6.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate
luminoasă sau marcaj
neconform cu cerințele*1)
X
b) Funcționarea sistemului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
4.6.3.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
Lampa de mers înapoi poate
fi aprinsă fără ca
schimbătorul să se afle în
poziția de mers înapoi
X
4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate
4.7.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă care proiectează
lumina direct în spate sau
lumină albă în spate
X
b) Sursă de lumină defectă
(surse de lumină multiple)
X
Sursă de lumină defectă
(sursă de lumină unică)
X
c) Lampă fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.7.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele*1)
X
4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur
4.8.1.
Stare
Inspecție vizuală
a) Echipament reflectorizant
defect sau deteriorat
X
Capacitatea de reflexie este
diminuată
X
b) Element reflectorizant
fixat nesigur
X
Se poate desprinde
X
4.8.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală
A se vedea anexa nr. 15 la
reglementări
Dispozitiv, culoare
reflectată sau poziție
neconformă cu cerințele*1)
X
Dispozitiv neomologat,
lipsă sau reflectând culoarea
roșie spre față sau culoarea
albă sprespate
X
4.9. Martori luminoși obligatorii pentru sistemul de iluminare
4.9.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
Nu funcționează
X
Nu funcționează pentru faza
lungă sau pentru lampa de
ceață spate
X
4.9.2.
Respectare cerințe*1)
Inspecție vizuală și
funcțională
Neconform cu cerințele*1)
X
4.10.
Conexiuni electrice
între autovehiculul
tractor și
(semi) remorcă
Inspecție vizuală; dacă este
posibil, se verifică
continuitatea electrică a
conexiunii
a) Componente fixe atașate
necorespunzător
X
Priză cu fixare
necorespunzătoare
X
b) Izolație deteriorată
X
Poate provoca scurtcircuit
X
c) Funcționare
necorespunzătoare a
conexiunilor electrice ale
(semi) remorcii sau ale
vehiculului tractor
X
Luminile de frână ale
(semi) remorcii nu
funcționează deloc
X
4.11.
Cablaj electric
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canalul de
vizitare sau pe elevator,
inclusiv dacă este cazul în
compartimentul motor
În cazul troleibuzelor se
verifică și existența și
starea cablurilor de
descărcare la pământ, dacă
acestea au fost prevăzute de
producător
a) Cablaj electric fixat
necorespunzător
X
Prinderi slăbite, care ating
muchii ascuțite, conectori ce
se pot deconecta
X
Cablajul poate atinge părți
fierbinți, componente în
mișcare de rotație sau solul,
conectori deconectați
(pentru sistemele de frânare
și de direcție)
X
b) Cablaj electric ușor
deteriorat
X
Cablaj electric foarte
deteriorat
X
Cablaj electric extrem de
deteriorat (pentru sistemele
de frânare și de direcție)
X
c) Izolație deteriorată
X
Poate provoca scurtcircuit
X
Risc major de incendiu,
formare de scântei
X
4.12.
Lămpi și catadioptri
facultativi
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă/catadioptru montat
neconform cu cerințele*1)
X
Lumină emisă/reflectată
roșie în față sau albă în
spate
X
b) Lampa nu funcționează
în conformitate cu cerințele*1)
X
Numărul farurilor care se
aprind simultan depășește
luminozitatea permisă.
Lumină emisă/reflectată
roșie în față sau albă în
spate
X
c) Lampă/catadioptru fixat
necorespunzător
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
4.13.
Baterie (baterii) de
acumulatori
Inspecție vizuală
a) Fixată necorespunzător
X
Fixată necorespunzător
încât poate provoca
scurtcircuit
X
b) Scurgeri reduse de
electrolit
X
Scurgeri majore de electrolit
X
c) Comutator defect (dacă
este necesar)
X
d) Siguranțe improvizate sau
defecte (dacă sunt necesare)
X
e) Ventilație
necorespunzătoare (dacă e
necesară)
X
4.14.
Caseta ȘCOALĂ
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Caseta lipsă sau
deteriorată
X
c) Caseta fixată nesigur
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
d) Caseta nu funcționează
corespunzător la comutarea
luminilor de poziție și a
farurilor
X
e) Caseta necertificată,
montată necorespunzător
X
5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1.
Punți (axe) (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu un
detector de jocuri în cazul
vehiculelor cu MTMA>3,5
tone
a) Punte (axă) deformată sau
fisurată
X
b) Fixare nesigură la vehicul
X
Stabilitate afectată,
funcționalitate afectată: joc
excesiv în punctele de fixare
X
c) Modificare nesigură*2)
X
Stabilitatea afectată,
funcționalitatea afectată,
spațiu insuficient față de
alte componente sau față de
sol
X
5.1.2.
Fuzetă (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu un
detector de jocuri în cazul
vehiculelor cu MTMA>3,5
tone
Se aplică o forță laterală
sau verticală pe fiecare
roată și se evaluează jocul
dintre portfuzetă și axul
fuzetei conform procedurii
prevăzute la pct. E
a) Fuzetă fisurată
X
b) Uzură excesivă a
pivotului fuzetei sau a
bucșelor
X
Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată
X
c) Mișcare excesivă între
fuzetă și puntea rigidă
X
Posibilitate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată
X
d) Joc al pivotului fuzetei în
punte
X
Posibilitate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată
X
5.1.3.
Rulmenți roți (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu un
detector de jocuri în cazul
vehiculelor cu MTMA>3,5
tone
Se rotește fiecare roată. Se
aplică o forță laterală sau
verticală la fiecare roată și
se constată mișcarea
relativă dintre roată și
fuzetă
a) Joc excesiv în rulment
X
Stabilitatea direcțională
afectată; pericol de
distrugere
X
b) Rulment prea strâns,
gripat
X
Pericol de supraîncălzire;
pericol de distrugere
X
5.2. Roți jante și anvelope
5.2.1.
Butuc roată
Inspecție vizuală
a) Prezon sau piuliță de
fixare a roții lipsă sau
strâns slab
X
Prezoane sau piulițe lipsă la
aceeași roată sau strânse
slab, astfel încât afectează
foarte grav siguranța rutieră
X
b) Butuc uzat sau deteriorat
X
Butuc uzat sau deteriorat
într-un mod care afectează
fixarea sigură a jantei
X
5.2.2.
Jante (+E)
Inspecție vizuală a ambelor
părți ale fiecărei roți cu
vehiculul pe un elevator
sau pe canal
a) Jantă fisurată sau cu
defect de sudură
X
b) Montare
necorespunzătoare a inelului
de reținere a anvelopei
X
Risc de desprindere a
inelului
X
c) Jantă deformată excesiv
sau uzată în zona găurilor
de prindere pe butuc sau în
zona prinderii inelului de
reținere
X
Este afectată prinderea
sigură de butuc; este
afectată prinderea sigură a
anvelopei
X
d) Dimensiunile jantei și
compatibilitatea cu
anvelopa nu sunt în
conformitate cu
documentelesau cu
cerințele*1)
X
5.2.3.
Anvelope (+E)
Inspecție vizuală a întregii
anvelope prin deplasarea
vehiculului înainte și înapoi
pe canal sau prin rotirea
roții când vehiculul este
suspendat pe elevator
A se vedea pct. F
a) Dimensiunea anvelopei,
indicele de sarcină sau
indicele de viteză, marca
de omologare nu sunt
conforme cu documentele
sau cu cerințele*1)
X
Indice de sarcină sau de
viteză necorespunzător
pentru utilizare, anvelopa
atinge alte părți fixe ale
vehiculului, afectând
conducerea în siguranță
X
b) Anvelope de dimensiuni
diferite pe aceeași axă sau
pe roțile jumelate
X
c) Anvelope de construcție
diferită (radial sau diagonal)
pe aceeași axă
X
d) Anvelope grav deteriorate
sau cu tăieturi
X
Cord vizibil sau deteriorat
X
e) Indicatorul de uzură al
profilului anvelopei devine
expus
X
Adâncimea profilului
principal (zona centrală de
3/4 din lățimea benzii de
rulare) mai mică de 1,6 mm
(pentru tractoare: 2 mm la
Anvelopele cu diametrul
jantei până la 20" inclusiv
sau 4 mm la anvelopele cu
diametrul jantei peste 20")
X
f) Anvelopa se freacă de alte
componente (dispozitive
flexibile antiîmproșcare)
X
Anvelopa se freacă de alte
componente (nu este
periclitată conducerea în
siguranță)
X
g) Anvelopă reșapată
neconformă cu cerințele*1)
X
Stratul de protecție al
cordului afectat
X
h) Sistemul de monitorizare
a presiunii anvelopelor
funcționează defectuos sau
una dintre anvelope este
dezumflată în mod evident
X
Nefuncționare evidentă a
sistemului
X
5.3. Suspensie
5.3.1.
Arcuri (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă este
necesar
a) Arc fixat nesigur pe șasiu
sau punte
X
Mișcare relativă vizibilă.
Prinderi foarte slăbite
X
b) O componentă a arcului
deteriorată sau fisurată
X
Foaia de arc principală sau
foile de arc secundare foarte
afectate
X
c) Lipsă arc
X
Foaia de arc principală sau
foile de arc secundare foarte
afectate
X
d) Modificare nesigură*2)
X
Distanță insuficientă față de
alte componente ale
vehiculului; arcurile nu
funcționează
X
5.3.2.
Amortizoare (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă
este necesar
a) Amortizor fixat nesigur pe
șasiu sau punte
X
Prinderea amortizorului
slăbită
X
b) Amortizor deteriorat
prezentând scurgeri
importante sau funcționare
necorespunzătoare
X
c) Lipsă amortizor
X
5.3.3.
Bare de torsiune,
bielete antiruliu, bară
stabilizatoare, basculă,
brațe ale suspensiei
(+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă
este necesar
a) Fixare necorespunzătoare
a unei componente pe șasiu
sau punte
X
Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată
X
b) Componentă deteriorată
sau corodată excesiv
X
Stabilitatea componentei
este afectată sau
componentă fisurată
X
c) Modificare nesigură*2)
X
Distanță prea mică față de
alte componente ale
vehiculului; sistemul nu
funcționează
X
d) Lipsă bară stabilizatoare
(dacă a fost prevăzută de
producător)
X
5.3.4.
Articulații suspensie
(+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă este
necesar
a) Uzură excesivă a
pivotului fuzetei și/sau a
unei bucșe sau a unei
articulații a suspensiei
X
Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată
X
b) Burduf de protecție la praf
deteriorat semnificativ
X
Burduf de protecție la praf
lipsă sau spart
X
5.3.5.
Suspensie pneumatică
(+E)
Inspecție vizuală și auditivă
cu vehiculul aflat pe canal
a) Sistem nefuncțional
X
b) Orice componentă
deteriorată, defectă sau
modificată care afectează
funcționarea sistemului
X
Funcționarea sistemului
afectată puternic
X
c) Pierderi de aer audibile
X
6. ȘASIU ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI
6.1. Caroserie autoportantă, șasiu și accesorii cadru
6.1.1.
Stare generală (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canal sau
elevator
Coroziunile se vor evalua
conform procedurii
prevăzute la pct. G
a) Fisură sau deformare
ușoară a lonjeroanelor sau a
traverselor
X
Fisură sau deformare gravă
a lonjeroanelor sau a
traverselor
X
b) Plăci de ranforsare sau
prinderi nesigure
X
Majoritatea prinderilor
slăbite; rezistență
insuficientă a pieselor
X
c) Coroziune excesivă care
afectează rigiditatea
ansamblului
X
Rezistență insuficientă a
pieselor
X
d) Praguri, contrapraguri,
contraaripi corodate excesiv
X
6.1.2.
Tubulatură de
evacuare,
amortizoare de zgomot
(+E)
Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul
aflat pe canal sau elevator
a) Sistem de evacuare fixat
necorespunzător sau neetanș
X
b) Gazele de evacuare
pătrund în cabina
conducătorului sau în
compartimentul pasagerilor
X
Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord
X
c) Lipsă element din
tubulatura de evacuare
X
d) Tubulatura de evacuare
nu este poziționată
corespunzător
X
6.1.3.
Rezervor și conducte
sau racorduri de
combustibil (inclusiv
rezervor și conducte de
combustibil pentru
dispozitivul de
încălzire) (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canal sau
elevator.
În cazul sistemelor
GPL/GNC/GNL cu
ajutorul dispozitivelor de
detectare a scurgerilor
a) Rezervor, conducte sau
racorduri fixate
necorespunzător, creând un
risc deosebit de incendiu.
X
b) Scurgeri de combustibil
sau capacul de la rezervor
lipsă sau neetanș
X
Risc de incendiu; pierdere
importantă de substanțe
periculoase
X
c) Conductă sau racord uzat
din cauza frecării
X
Conductă sau racord
deteriorat
X
d) Funcționare
necorespunzătoare a
robinetului de oprire a
combustibilului (dacă este
prevăzut)
X
e) Risc de incendiu datorat
- scurgerilor de combustibil;
- protecției
necorespunzătoare a
rezervorului de combustibil
sau a sistemului de
evacuare;
- stării compartimentului motor
X
f) Sistem GPL/GNC/GNL
sau pentru hidrogen
neconform cu cerințele,
oricare parte a sistemului
este defectă*1)
X
g) Plăcuță cu data
omologării rezervorului
GPL lipsă ori cu data
respectivă ilizibilă; etichetă
sau inscripție poansonată cu
data limită de expirare a
valabilității rezervorului
GNC lipsă ori cu data
respectivă ilizibilă
X
h) Sistem GPL/GNC/GNL
sau pentru hidrogen
neomologat ori necertificat
X
i) Lipsă rezervor
corespunzător fiecărui
combustibil menționat în
CIV
X
j) Rezervor GPL cu vechime
mai mare de 10 ani față de
data omologării poansonată;
rezervor GNC cu vechime
mai mare decât data limită
de expirare a valabilității de
pe etichetă sau poansonată
X
k) Carcasă multisupapă
neetanșă, fisurată sau fără
capac
X
l) Tubulatură pentru
evacuarea scăpărilor de
GPL/GNC/GNL neetanșă
ori nefixată
X
m) Țevi pentru GPL din
cupru fără înveliș de
protecție din cauciuc sau
plastic
X
Racorduri GPL sudate sau
lipite pe țevi; racorduri
GNC lipite pe țevi
X
n) Rezervor suplimentar care
nu este menționat în CIV
X
o) Alimentare dintr-un
rezervor improvizat, altul
decât cel destinat
X
6.1.4.
Bare de protecție,
dispozitive de protecție
laterală și dispozitive
de protecție
antiîmpănare spate
(dacă au fost
prevăzute de
producător)
Inspecție vizuală
a) Fixare slăbită sau
deteriorare care poate cauza
accidente la contact
X
Componente care se pot
desprinde; funcționalitate
puternic afectată
X
b) Dispozitiv în mod evident
neconform cu cerințele*1)
X
6.1.5.
Suport pentru roata de
rezervă (dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală
a) Suportul nu este într-o
stare corespunzătoare
X
b) Suport fisurat sau fixat
nesigur
X
c) Roată de rezervă fixată
nesigur pe suport
X
Risc foarte mare de
desprindere
X
6.1.6.
Dispozitiv de cuplare
și dispozitiv de
remorcare (+E)
Inspecție vizuală, dacă este
cazul cu vehiculul pe canal
sau pe elevator, urmărind
cu atenție uzura și
funcționarea
corespunzătoare a oricărui
dispozitiv de siguranță
montat și/sau prin utilizarea
calibrelor de măsurare sau
a șublerului
Verificare și evaluare
conform procedurii
prevăzute la pct. H
a) Componentă deteriorată,
defectă sau fisurată (dacă nu
este utilizată)
X
Componentă deteriorată,
defectă sau fisurată
(dacă este utilizată)
X
b) Uzură excesivă a unei
componente
X
Limita de uzură depășită
X
c) Prindere
necorespunzătoare a
dispozitivului de cuplare
X
Prindere necorespunzătoare
a dispozitivului de cuplare,
cu risc foarte mare de
desprindere
X
d) Orice dispozitiv de
siguranță lipsă sau care nu
funcționează corespunzător
X
e) Nefuncționarea oricărui
indicator de cuplare
X
f) Obstrucționarea plăcii de
înmatriculare sau a oricărei
lămpi (atunci când
dispozitivul de cuplare nu
este utilizat)
X
Placa cu numărul de
înmatriculare nu este
vizibilă integral (atunci
când dispozitivul de cuplare
nu este utilizat)
X
g) Modificare nesigură*2)
(piese secundare)
X
Modificare nesigură*2) (piese
principale)
X
h) Cuplare prea slabă
X
i) Dispozitiv de cuplare
(semi) remorcă
neomologat/necertificat
X
6.1.7.
Transmisie (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canalul
de vizitare sau elevator
Se verifică zona
ambreiajului, a cutiei de
viteze, diferențialului,
reductorului și a frânei de
încetinire (dacă nu
acționează pe
evacuare)
Se verifică inclusiv dubla
comandă pentru ambreiaj
în cazul autovehiculelor
ȘCOALĂ
a) Șurub de siguranță slăbit
sau lipsă
X
Șurub de siguranță slăbit
sau lipsă, astfel încât
afectează foarte grav
siguranța rutieră
X
b) Lagărele arborilor de
transmisie uzate excesiv
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
c) Uzură excesivă a
articulațiilor cardanice sau a
lanțurilor/curelelor de
transmisie
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
d) Cuplaje flexibile deteriorate
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
e) Arbore deteriorat sau
îndoit
X
f) Carcasa lagărului fisurată
sau fixată necorespunzător
X
Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare
X
g) Element de protecție
contra prafului deteriorat
semnificativ
X
Element de protecție la praf
lipsă sau spart
X
h) Modificare neautorizată a
sistemului de transmisie sau
a elementelor de comandă
X
i) Scurgeri importante lichid,
ulei de transmisie (se
formează picături)
X
j) Comandă ambreiaj fixată
necorespunzător, lipsă
element de asigurare
comandă (inclusiv dubla
comandă)
X
k) Lipsă transmisie
longitudinală sau a arborilor
planetari la una din punțile
autovehiculului în cazul
autovehiculelor cu tracțiune
integrală
X
6.1.7.1
Funcționare transmisie
Inspecție funcțională
Funcționare
necorespunzătoare
X
6.1.8.
Suporți motor
Inspecție vizuală
Suport motor deteriorat
grav și evident
X
Suport motor slăbit sau rupt
X
6.1.8.1
Stare ventilator
Inspecție vizuală
Ventilator deteriorat, paletă
ventilator fisurată
X
6.1.8.2
Stare, fixare
componente pentru
alimentarea duală a
motorului
Inspecție vizuală
a) Reductor-vaporizator
GPL, regulator GNC sau
unitate de control electronic
fără marcaj conform
Regulamentului CEE-ONU
nr. 67 sau nr. 110
X
b) Reductor-vaporizator
GPL, regulator GNC sau
alte componente
(GPL/GNC/GNL)
poziționate sau fixate
necorespunzător
X
6.1.9.
Performanțe motor
a) Unitate de comandă
modificată, afectând
siguranța și/sau mediul
X
b) Modificarea motorului
sau a anexelor acestuia,
afectând siguranța și/sau
mediul
X
6.2. Cabină conducător auto și caroserie
6.2.1.
Stare (+E)
Inspecție vizuală
Verificare și evaluare
conform procedurii
prevăzută la pct. G
a) Panou fixat
necorespunzător sau
deteriorat ori element care
poate provoca răniri
X
Se poate desprinde
X
b) Montant nesigur
(deformat, corodat excesiv
sau fisurat care poate genera
deschiderea accidentală a
capotelor sau a obloanelor)
X
Stabilitate afectată
X
c) Pătrunderea de emisii de
gaze ale motorului sau de
gaze de evacuare
X
Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord
X
d) Reparație
necorespunzătoare/
modificare nesigură*2)
X
Spațiu insuficient față de
drum sau de piesele aflate în
mișcare
X
e) Caroserie, cabină
incompletă sau deteriorată
X
f) Caroserie și cabină
corodată excesiv
X
g) Mecanism de zăvorâre
sau dispozitiv de rabatare a
cabinei pe șasiu defect sau
lipsă (dacă a fost prevăzut
de producător)
X
6.2.1.1
Stare, fixare
semiremorcă
autobuz articulat (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canalul
de vizitare
Se va inspecta și zona de pe
acoperișul autobuzului
Se va utiliza un detector de
jocuri cu 8 mișcări
Se va inspecta și prin probă
în parcurs
a) Ansamblul burduf
deteriorat
X
b) Jocuri excesive în
articulațiile brațelor de
fixare
X
c) Brațe cadru fixate
necorespunzător, reparate
necorespunzător sau cu
deformări importante
X
d) Zonele de fixare a brațelor
corodate excesiv
X
e) Jocuri în leviere, bare și
articulațiile acestora la
puntea directoare spate
X
f) Zgomote la virarea
ansamblului burduf
X
6.2.2.
Montare (+E)
Inspecție vizuală în zonele
de control cu vehiculul pe
un elevator sau pe canal
Se vor face verificări și
evaluări conform pct. G
a) Caroserie sau cabină
nesigură
X
Stabilitatea este afectată
X
b) Caroserie/cabină în mod
evident centrată
necorespunzător pe șasiu
X
c) Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroseriei/cabinei pe șasiu
sau pe traverse, dar simetria
este asigurată
X
Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroseriei/cabinei pe șasiu
sau pe traverse, astfel încât
siguranța rutieră este pusă în
pericol
X
d) Corodare excesivă în
punctele de fixare pe
caroseria autoportantă
X
Stabilitate afectată
X
6.2.3.
Uși și dispozitive de
închidere uși
Inspecție vizuală și
funcțională
Se vor face verificări și
evaluări conform pct. G
a) Ușă care nu se deschide
sau nu se închide
corespunzător
X
b) Ușă care se poate
deschide accidental sau care
nu rămâne închisă (uși
glisante)
X
Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu
rămâne închisă (uși
pivotante)
X
c) Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant
deteriorat
X
Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant lipsă
sau slăbit
X
d) Uși corodate excesiv
X
6.2.4.
Podea (+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal
Se vor inspecta cu atenție
mărită zonele de
îmbinare
ale podelei cu caroseria
Se vor face verificări și
evaluări conform
pct. G
Podea nesigură sau foarte
deteriorată
X
Podea instabilă
X
6.2.5.
Scaun conducător auto
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Scaun cu structură defectă
X
Scaun slăbit sau fixat
necorespunzător
X
b) Funcționare
necorespunzătoare a
mecanismului de reglare
X
Scaunul se mișcă sau
spătarul scaunului nu poate
fi fixat
X
6.2.6.
Alte scaune
Inspecție vizuală
a) Scaune defecte sau
nesigure (piese secundare)
X
Scaune defecte sau nesigure
(piese principale)
X
b) Scaune care nu au fost
echipate în conformitate cu
cerințele*1); numărul de
scaune nu corespunde cu cel
menționat în CIV;
poziționare neconformă cu
omologarea
X
c) Scaune modificate sau
neomologate
X
6.2.7.
Comenzile
conducătorului auto
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționare incorectă a
oricărei comenzi necesare
pentru operarea în siguranță
a vehiculului
X
Operarea în siguranță a
vehiculului afectată
X
6.2.8.
Treptele și scara
cabinei
Inspecție vizuală
a) Treaptă sau scară nesigură
X
Stabilitate insuficientă
X
b) Treaptă sau scară care
poate provoca rănirea
utilizatorilor
X
6.2.9.
Alte echipamente și
accesorii interioare și
exterioare
Inspecție vizuală
a) Fixare defectuoasă a unui
accesoriu sau echipament
X
b) Accesorii sau
echipamente neconforme cu
cerințele*1)
X
Element montat care poate
provoca răniri; siguranța
este afectată
X
c) Scurgeri reduse de la
echipamentul hidraulic
X
Scurgeri majore de
substanțe periculoase
X
6.2.10.
Apărători de noroi
(dacă au fost prevăzute
de producători), aripi,
dispozitive
antiîmproșcare
Inspecție vizuală
a) Lipsă, fixate
necorespunzător sau foarte
corodate
X
Pot provoca răniri; risc de
desprindere
X
b) Spațiu insuficient față de
anvelope/roți (dispozitive
antiîmproșcare)
X
Spațiu insuficient față de
anvelope/roți (apărători)
X
c) Neconforme cu cerințele*1)
X
Acoperire insuficientă a
profilului anvelopei
X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere
7.1.1.
Siguranța montării
centurilor de siguranță
și a cataramelor
aferente
Inspecție vizuală
a) Ancorare deteriorată
excesiv
X
Ancorare cu risc de
desprindere
X
b) Ancorare slăbită
X
7.1.2.
Stare centuri de
siguranță, catarame
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Centură de siguranță
obligatorie lipsă sau care nu
a fost montată
X
b) Centură de siguranță
deteriorată
X
Orice tăietură sau urmă de
supratensionare
X
c) Centură de siguranță
neconformă cu cerințele*1)
X
d) Catarama centurii de
siguranță deteriorată sau cu
funcționare incorectă
X
e) Retractorul centurii de
siguranță deteriorat sau cu
funcționare incorectă
X
7.1.3.
Limitatorul de sarcină
al centurii de siguranță
(dacă a fost prevăzut
de producător)
Inspecție vizuală și/sau
prin utilizarea interfeței
electronice
a) Limitator de sarcină lipsă
în mod evident sau care nu e
adecvat pentru vehiculul în
cauză
X
b) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
7.1.4.
Dispozitiv de
pretensionare al
centurii de siguranță
(dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice
a) Dispozitiv de
pretensionare lipsă în mod
evident sau care nu e
adecvat pentru vehiculul în
cauză
X
b) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
7.1.5.
Airbaguri
Inspecție vizuală și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice
a) Airbag lipsă în mod
evident sau care nu e
adecvat pentru vehiculul în
cauză
X
b) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
c) Airbag evident nefuncțional
X
7.1.6.
Sistem de reținere
suplimentar (SRS)
Inspecția vizuală a
martorului indicator de
defecțiuni (MIL) și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice
a) Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al SRS
indică funcționarea
defectuoasă a sistemului
X
b) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
7.2.
Stingător de incendiu
Inspecție vizuală
a) Lipsă
X
b) Neconform cu cerințele*1)
X
7.3.
Dispozitiv de închidere
și dispozitiv antifurt
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Dispozitivul antifurt nu
funcționează corespunzător
X
b) Dispozitiv defect
X
Închidere sau blocare inopinată
X
7.4.
Triunghiuri
reflectorizante de
presemnalizare
Inspecție vizuală
a) Lipsă sau incomplete
X
b) Neconforme cu cerințele*1)
X
7.5.
Trusă de prim ajutor
Inspecție vizuală
Lipsă, incompletă sau
neconformă cu cerințele*1)
X
7.6.
Cale de roată (dacă
sunt obligatorii)
Inspecție vizuală
A se vedea anexa nr. 14 la
reglementări
Lipsă sau în stare
necorespunzătoare,
stabilitate insuficientă sau
dimensiune prea mică
X
7.7.
Dispozitiv de
avertizare acustică
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Nu funcționează
corespunzător
X
Nu funcționează deloc
X
b) Dispozitiv de acționare
fixat necorespunzător
X
c) Neconform cu cerințele*1)
X
Sunetul emis poate fi
confundat cu sirenele
oficiale
X
7.8.
Vitezometru
Inspecție vizuală și
funcțională în timpul
probei în parcurs sau
prin mijloace electronice
a) Nu este montat conform
cerințelor*1)
X
Lipsă (dacă este obligatoriu)
X
b) Funcționare
necorespunzătoare
X
Total nefuncțional
X
c) Insuficient iluminat
X
Lipsa iluminării
X
7.9.
Tahograf (dacă este
montat/obligatoriu
conform legislației)
Inspecție vizuală
a) Nu este montat conform
cerințelor*1)
X
b) Nu funcționează
X
c) Sigiliu lipsă sau deteriorat
X
d) Placă de montare lipsă,
ilizibilă sau cu termen de
valabilitate expirat
X
e) Falsificare sau manipulare
evidentă
X
f) Dimensiunea anvelopelor
diferită de cea înscrisă pe
placa de montare
X
7.10.
Limitator de viteză
(dacă este
montat/obligatoriu
conform legislației)
Inspecție vizuală și
funcțională (dacă
echipamentul de verificare
a limitatoarelor de viteză
este disponibil)
a) Nu este montat conform
cerințelor*1)
X
b) Evident nefuncțional
X
c) Limită de viteză setată
incorect (dacă este
verificată)
X
d) Sigiliu deteriorat sau lipsă
X
e) Placă de montare lipsă,
ilizibilă
X
f) Dimensiunea anvelopelor
nu corespunde cu parametrii
de calibrare
X
g) Limita de viteză
menționată pe placa de
montare nu corespunde cu
cerințele*1)
X
h) Termenul de valabilitate
al verificării înscris pe placa
de montare expirat
X
7.11.
Odometru (dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice
a) Manipulare evidentă
(fraudă) pentru a reduce
kilometrajul sau pentru a
falsifica kilometrajul unui
vehicul
X
b) Nefuncționare evidentă
X
7.12.
Sistem de control
electronic al stabilității
(ESC) (dacă a fost
prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice
a) Senzorul de turație de la
roată lipsă sau deteriorat
X
b) Instalație electrică
deteriorată
X
c) Alte componente lipsă sau
deteriorate
X
d) Deteriorare sau
funcționare
necorespunzătoare a
comutatorului
X
e) Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al ESC
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului
X
f) Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului
X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1.
Sistem de reducere a
zgomotului
Evaluare subiectivă
a) Nivelul de zgomot
depășește nivelul maxim
permis de cerințe^1)
X
b) Orice parte a sistemului
de reducere a zgomotului
slăbită, lipsă, deteriorată,
montată incorect sau
modificată în mod evident
astfel încât ar putea afecta
în mod semnificativ nivelul
de zgomot
X
Risc foarte mare de cădere
X
8.2. Emisii de gaze de evacuare
8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)
8.2.1.1
Echipament de control
al emisiilor de gaze
de evacuare
Inspecție vizuală
a) Echipament de control al
emisiilor de gaze montat de
producător lipsă, modificat
sau defect în mod evident
X
b) Neetanșeități ce ar putea
afecta măsurarea emisiilor
X
8.2.1.2
Emisii de gaze (+E)
Control cu analizor de gaze
pentru CO și HC la
autovehiculele cu mas fără
catalizator tricomponent și
sondă lambda, la turația de
mers în gol încet.
Control cu analizor de gaze
pentru CO și HC la
autovehiculele cu mas cu
catalizator tricomponent și
sondă lambda, la turația de
mers în gol încet și la
turația de mers în gol
accelerat (min. 2000
rot/min, max. 3000
rot/min)
Verificarea HC se
efectuează numai pentru
funcționarea cu benzină
Nu se efectuează această
probă pentru autovehiculele
echipate cu motoare în doi
timpi
Nu se efectuează această
probă pentru tractoare
Această probă se
efectuează pentru
autovehiculele hibride
numai dacă testul poate fi
efectuat
La motoarele cu alimentare
duală benzină/carburanți
alternativi, controlul va fi
efectuat pentru ambele
moduri de funcționare
Pentru autovehiculele
echipate cu un sistem de
diagnosticare la bord
(OBD), funcționarea
corectă a sistemului de
control al emisiilor poate fi
verificată prin citirea
corespunzătoare a OBD și
a verificării funcționării
corecte a OBD în locul
măsurării unor emisii în
conformitate cu cerințele
specifice
A se vedea anexa nr. 13 la
reglementări
a) Fie emisiile de gaze
depășesc nivelurile specifice
stabilite de producător
X
b) Fie, în cazul în care
aceste informații nu sunt
disponibile, emisiile de
CO(cor) și HC depășesc
1) pentru vehiculele care nu
sunt controlate prin
intermediul unui sistem
avansat de control al
emisiilor
- 4,5% sau
- 3,5%; pt. CO(cor),
în funcție de data primei
înmatriculări (data
fabricației, dacă data primei
înmatriculări nu este
disponibilă), conform
anexei nr. 13 la
reglementări
- 1000 ppm pt. HC
2) pentru vehiculele
controlate prin intermediul
unui sistem avansat de
control al emisiilor,
- 0,5% la turația de mers în
gol încet și
- 0,3% la turația de mers în
gol accelerat;
sau
- 0,3% la turația de mers în
gol încet
și
- 0,2% la turația de mers în
gol accelerat;
pt. CO(cor), în funcție de
nivelul de poluare
menționat în CIV, conform
anexei nr. 13 la
reglementări
- 100 ppm pt. HC la turația
de mers în gol accelerat.
X
c) Coeficientul lambda nu se
încadrează în domeniul
1±0,03 sau nu este conform
cu valoarea specificată de
producător la turația de
mers în gol accelerat
X
d) Citirea OBD indică o
funcționare
necorespunzătoare
X
8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)
8.2.2.1
Echipament de control
al emisiilor de gaze de
evacuare
Inspecție vizuală
a) Echipament de control al
emisiilor montat de
producător lipsă sau defect
în mod evident
X
b) Neetanșeități ce ar putea
afecta măsurarea emisiilor
X
8.2.2.2
Verificare opacitate
(+E)
Control cu opacimetrul în
accelerare liberă.
Se accelerează motorul de
la turația de mers în gol
încet la turația de regulator.
Vehiculele înmatriculate
(fabricate, dacă data primei
înmatriculări nu este
disponibilă) înainte de 1
ianuarie 1980 sunt
exceptate de la această
verificare
Nu se efectuează această
probă pentru tractoare
Această probă se
efectuează pentru
autovehiculele hibride
numai dacă testul poate fi
efectuat
Pentru autovehiculele
echipate cu un sistem de
diagnosticare la bord
(OBD), funcționarea
corectă a sistemului de
control al emisiilor poate fi
verificată prin citirea
corespunzătoare a OBD și
a verificării funcționării
corecte a OBD în locul
măsurării unor emisii în
conformitate cu cerințele
specifice
A se vedea anexa nr. 13 la
reglementări
a) Opacitatea depășește
nivelul înregistrat pe plăcuța
producătorului de pe
vehicul
X
b) Dacă această informație
nu este disponibilă, indicele
de opacitate K depășește
1) pentru autovehiculele
echipate cu mac
supraalimentat (cu
turbocompresor): 3 m^(-1)
2) pentru autovehicule
echipate cu mac cu aspirație
naturală: 2,5 m^(-1)
3) pentru autovehiculele
prevăzute în anexa nr. 13 la
reglementări: 1,5 m^(-1) sau
0,7 m^(-1)
X
8.3. Suprimarea interferenței electromagnetice
Interferență radio
Orice nerespectare a
cerințelor*1)
X
8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1.
Scurgeri de lichide
Inspecție vizuală
Orice scurgere în exces de
lichid cu excepția apei, care
poate afecta mediul ambiant
sau care reprezintă un factor
de risc pentru ceilalți
participanți la trafic
X
Formare constantă de
picături, care constituie un
risc foarte mare
X
8.4.2.
Fum vizibil
Inspecție vizuală
Fum în exces de orice
culoare
X
9. INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE
PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE
SCAUNE (M2, M3)
9.1. Uși
9.1.1.
Uși de intrare și de
ieșire
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționare
necorespunzătoare
X
b) Ușă deteriorată
X
Poate provoca răniri
X
c) Sistem de control în caz
de urgență defect
X
d) Controlul de la distanță al
ușilor sau dispozitiv de
avertizare defect
X
e) Neconformă cu cerințele*1)
X
Lățime insuficientă a ușii
X
f) Ușă improvizată
X
9.1.2.
Ieșiri de urgență
Inspecție vizuală și
funcțională (dacă este
posibil)
a) Funcționare
necorespunzătoare
X
b) Indicatoare ilizibile pentru
ieșirile de urgență
X
Indicatoare lipsă pentru
ieșirile de urgență
X
c) Ciocan de spart geamul
lipsă
X
d) Neconforme cu cerințele*1)
X
Lățime insuficientă sau
acces blocat
X
9.2.
Sistem de dezaburire și
dezghețare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționare
necorespunzătoare
X
Afectează operarea în
siguranță a autovehiculului
X
b) Emisii de gaze toxice sau
de evacuare în cabina
conducătorului auto sau în
compartimentul pasagerilor
X
Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord
X
c) Sistem de dezghețare
defect (dacă este
obligatoriu)
X
9.3.
Sistem de ventilație și
de încălzire
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționare
necorespunzătoare
X
Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord
X
b) Emisii de gaze toxice sau
de evacuare în cabina
conducătorului auto sau în
compartimentul pasagerilor
X
Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord
X
9.4. Scaune
9.4.1.
Scaune pasageri
(inclusive pentru
personalul de însoțire)
Inspecție vizuală
Strapontine (dacă sunt
permise) nu funcționează
automat
X
Blochează o ieșire de
urgență
X
9.4.2.
Scaun conducător auto
(cerințe suplimentare)
Inspecție vizuală
a) Dispozitive speciale
defecte, cum ar fi protecția
antireflexie
X
Câmpul vizual diminuat
X
b) Sistemul de protecție
pentru conducătorul auto
nesigur sau neconform cu
cerințele*1)
X
Poate provoca răniri
X
9.5.
Lumini interioare și
dispozitive de ghidare
Inspecție vizuală și
funcțională
Dispozitiv defect sau
neconform cu cerințele*1)
X
Nu funcționează deloc
X
9.6.
Culoare și zone de
staționare în picioare
Inspecție vizuală
a) Podea nesigură
X
Stabilitate afectată
X
b) Bare sau mânere de
susținere defecte
X
Fixate necorespunzător sau
inutilizabile
X
c) Neconforme cu cerințele*1)
X
Lățime sau spațiu insuficient
X
9.7.
Scări și trepte
Inspecție vizuală și
funcțională (dacă este
posibil)
a) Deteriorate
X
Puternic deteriorate
X
Stabilitatea este afectată
X
b) Scări retractabile care nu
funcționează corespunzător
X
c) Neconforme cu cerințele*1)
X
Lățime insuficientă sau
înălțime excesivă
X
d) Scări și trepte modificate
X
9.8.
Sistem de comunicare
cu pasagerii
Inspecție vizuală și
funcțională
Sistem defect
X
Nu funcționează deloc
X
9.10. Cerințe privind transportul copiilor
9.10.1.
Uși
Inspecție vizuală
Dispozitivul de siguranță al
ușii neconform cu cerințele*1)
privind acest mod de
transport
X
9.10.2.
Echipamente de
semnalizare și speciale
Inspecție vizuală
Echipamente de semnalizare
sau speciale lipsă sau
neconforme cu cerințele*1)
X
9.11. Cerințe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă
9.11.1.
Uși, rampe și
elevatoare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționare necorespunzătoare
X
Siguranța este afectată
X
b) Deteriorat(ă)
X
Stabilitatea este afectată;
poate provoca răniri
X
c) Element de comandă
defect
X
Siguranța operării afectată
X
d) Dispozitiv de avertizare
defect
X
Nu funcționează
X
e) Neconforme cu cerințele*1)
X
9.11.2.
Sistem de blocare a
scaunului rulant
Inspecție vizuală și
funcțională
dacă este cazul
a) Funcționare
necorespunzătoare
X
Siguranța operării afectată
X
b) Deteriorat
X
Stabilitatea este afectată;
poate provoca răniri
X
c) Element de comandă
defect
X
Siguranța operării afectată
X
d) Neconforme cu cerințele*1)
X
9.11.3.
Echipamente de
semnalizare și speciale
Inspecție vizuală
Echipament lipsă sau nu
corespunde cerințelor *1)
X
9.12. Alte echipamente speciale
9.12.1.
Instalații de preparare
a alimentelor
Inspecție vizuală
a) Instalație neconformă cu
cerințele*1)
X
b) Instalație deteriorată astfel
încât devine periculoasă
utilizarea ei
X
9.12.2.
Instalație sanitară
Inspecție vizuală
Instalație neconformă cu
cerințele*1)
X
Poate provoca răniri
X
9.12.3.
Alte dispozitive
(de exemplu sisteme
audio-video)
Inspecție vizual
Neconform cu cerințele*1)
X
Funcționarea în siguranță a
autovehiculului este afectată
X
9.12.4.
Martorul dispozitivului
de sesizare a tensiunii
periculoase (pentru
troleibuze)
Inspecție vizuală
Nu funcționează
X
10. ALTE VERIFICĂRI
10.1.
Vehicul în ansamblu
Inspecție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament
adecvat
a) Reparații sau modificări
necorespunzătoare ale
oricărei componente a
vehiculului ce ar putea
afecta semnificativ
siguranța circulației pe
drumurile publice
X
b) Orice defect suplimentar
constatat ce ar putea afecta
semnificativ siguranța
circulației pe drumurile
publice
X
c) Orice defect suplimentar
care nu permite efectuarea
sau finalizarea ITP (motorul
nu pornește, defecte
accidentale etc)*3)
X
NOTE
*1) "Cerințe" se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.
*2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului
*3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP
E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomologate sau necertificate)
DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore
DMa (deficiențe majore) - deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante;
DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa lege siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.
Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere.
Prescurtări utilizate în tabel
CI - certificat de înmatriculare
CO - oxid de carbon
CIV - cartea de identitate a vehiculului
HC - hidrocarburi total
ITP - inspecție tehnică periodică
GPL - gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL)
GNC - gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNc)
GNL - gaz natural lichefiat
MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)
Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2
(la 17-02-2020, Litera A. din Anexa nr. 2 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 17 februarie 2020 )
B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară și exterioară)
C. Coroziuni admise la conductele rigide de frânare
Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafața rămasă să prezinte ciupituri (pitting).
D. Deficiențe privind parbrizul și alte geamuri
1. Deficiențe parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv
Deteriorări permise
a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.
b) în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz:– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;– o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm;– patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.
c) Abrogată.
(la 21-01-2020, Litera c) din Punctul 1. , Litera D. , Anexa nr. 2 a fost abrogată de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
2. Deficiențe autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg
Deteriorări permise
a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.
b) în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz:– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;– o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm;– trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.
c) Abrogată;
(la 21-01-2020, Primul paragraf al literei c) din Punctul 2., Litera D. , Anexa nr. 2 a fost abrogat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
Prin deteriorări se înțeleg și bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului.
METODA DE CONTROL
1. Prin examinare vizuală;
2. Dacă este cazul, prin măsurare, utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă).
3. Condiții privind transparența geamurilor
Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva nr. 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și remorcilor acestora sau cu Regulamentul nr. 43 CEE-ONU - Dispoziții uniforme privind omologarea geamurilor de securitate Condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puțin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și luneta.
În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.
În cazul în care geamurile vehiculului au o transparență modificată față de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmărește ca stratul aplicat ulterior să fie uniform și să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate și marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.
NOTĂ
Condițiile precizate la pct. 1 - 3 se aplică și motociclurilor carosate, tractoarelor și mașinilor autopropulsate pentru lucrări.
(la 20-05-2018, Litera D. din Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
E. Detectarea jocurilor excesive în articulații
În funcție de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor
Notă: jocul radial poate fi verificat și manual pentru SITP de clasa a II-a ce nu sunt dotate cu detectoare de jocuri
F. Verificări privind anvelopele
Dimensiune anvelopă
Adâncime profil anvelopă
Indici de sarcină anvelope (IS)
IS
KG
IS
KG
IS
KG
IS
KG
IS
KG
50
190
82
475
114
1180
146
3000
178
7500
51
195
83
487
115
1215
147
3075
179
7750
52
200
84
500
116
1250
148
3150
180
8000
53
207
85
515
117
1285
149
3250
181
8250
54
212
86
530
118
1320
150
3350
182
8500
55
218
87
545
119
1360
151
3450
183
8750
56
224
88
560
120
1400
152
3550
184
9000
57
230
89
580
121
1450
153
3650
185
9250
58
236
90
600
122
1500
154
3750
186
9500
59
243
91
615
123
1550
155
3875
187
9750
60
250
92
630
124
1600
156
4000
188
10000
61
257
93
650
125
1650
157
4125
189
10300
62
265
94
670
126
1700
158
4250
190
10600
63
272
95
690
127
1750
159
4375
191
10900
64
280
96
710
128
1800
160
4500
192
11200
65
290
97
730
129
1850
161
4625
193
11500
66
300
98
750
130
1900
162
4750
194
11800
67
307
99
775
131
1950
163
4875
195
12150
68
315
100
800
132
2000
164
5000
196
12500
69
325
101
825
133
2070
165
5150
197
12850
70
335
102
850
134
2120
166
5300
198
13200
71
345
103
875
135
2180
167
5450
199
13600
72
355
104
900
136
2240
168
5600
200
14000
73
365
105
925
137
2300
169
5800
74
375
106
950
138
2360
170
6000
75
387
107
975
139
2430
171
6150
76
400
108
1000
140
2500
172
6300
77
412
109
1030
141
2575
173
6500
78
425
110
1060
142
2650
174
6700
79
437
111
1090
143
2725
175
6900
80
450
112
1120
144
2800
176
7100
81
462
113
1150
145
2900
177
7300
Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este precizat sub forma a două numere (de exemplu, 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină și viteză sunt prevăzuți în Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 și Regulamentul CEE-ONU nr. 54.
(la 16-02-2012, Alineatul de după tabelul de la litera F din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
Indici de viteză anvelope
Indice de viteza
Viteza [Km/h]
A1
5
A2
10
A3
15
A4
20
A5
25
A6
30
A7
35
A8
40
B
50
C
60
D
65
E
70
F
80
G
90
J
100
K
110
L
120
M
130
N
140
P
150
Q
160
R
170
S
180
T
190
H
210
V
240
W
270
Y
300
ZR
Peste 340
Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menționată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină și de viteză sunt marcați pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză, limita maximă admisă este de 110 km/h, în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.
G. Deficiențe la caroserie datorate coroziunii
Deficiențele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcție de soluția constructivă a caroseriei
1. Autovehicul cu caroserie autoportantă
2. Autovehicul cu șasiu portant
1. Autovehicul cu caroserie autoportantă
În cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul caroseriei
a) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detașabile ce compun caroseria (capote, aripi, uși) dar de o anumită dimensiune și numai în anumite zone. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detașabile trebuie să fie mai mică de 2500 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.
Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detașabile la o distanță mai mică de 100 mm față de punctele de montare. În cazul capotelor și a ușilor, în zona dispozitivelor de închidere și a suporților acestora va fi considerată o zonă de siguranță de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranță nu se admit coroziuni străpunse.
b) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistență numai în anumite zone și având o anumită suprafață. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistență trebuie să fie mai mică de 400 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roților, contraaripi, podea și panourile caroseriei, cu condiția ca aceste coroziuni să se afle la o distanță mai mare de 100 mm față de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.
La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos.
Elementul de caroserie ce trebuie evaluat
Coroziune
Acceptată
Dimensiunea
suprafeței
corodate (mmp)
Lonjeroane și traverse
Traverse
- Elemente transversale aflate în spatele suspensiei
spate (la soluția constructivă cu motorul în spate)
- Elemente transversale aflate în fața suspensiei față
- Element transversal principal
- Element transversal auxiliar
- Element destinat rigidizării unui panou ce nu este
fixat pe alt element de caroserie sau alt panou
Nu
Nu
Nu
Nu
Da
-
-
-
-
400
Elemente longitudinale
- Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea,
chiar dacă există sau nu un montant central
- Contrapragul
- Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la
zona de prindere pe podea
- Lonjeroanele față se vor inspecta începând de la
zona de prindere pe podea sau pe panoul față
- Elementul longitudinal principal
- Elementul longitudinal auxiliar
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
-
-
-
-
-
-
Lonjeron inferior (semilonjeron)
- Lonjeron inferior față sau spate
- Fixarea prin puncte a lonjeronului inferior de
caroserie sau de alte elemente
Consolele ce depășesc cu maxim 150 mm
lungimea caroseriei
Montanții în zona ușilor: lungimea acestora este
prezentată în fig. 1
Montanții în zona geamurilor: lungimea acestora este
prezentată în fig. 1
Nu
Nu
Da
Nu
Nu
-
-
400
-
-
Sectoare de panouri
Panoul podelei
Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât
structura de rezistență a acesteia
Podea compartiment bagaje
Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a
cârligului de remorcare pe podeaua spate
Capotă compartiment bagaje
Capotă compartiment motor
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate
lămpile și farurile
Panoul față ce desparte compartimentul motor de
compartimentul pasagerilor
Da
Da
Da
Nu
Da
Da
Nu
Da
400
2500
400
-
2500
2500
-
400
Suporții de fixare a arcurilor
Nu
-
Pasajele roților
Pasajele roților
Pasajele roților față ce au rol de preluare parțială a
sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal
Fixarea la partea superioară
Fixarea la panoul despărțitor
Fixarea la partea inferioară
Pasajele roților spate ce au rol de preluare parțială a
sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal
Fixarea la panoul de protecție exterior
Fixarea celor două părți în zona de îmbinare
Fixarea la panoul podelei sau podeaua
compartimentului de bagaje
Pasajele roților spate ce nu au rol de preluare parțială
a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal
Fixarea celor două părți în zona de îmbinare
Da
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Da
Nu
400
-
-
-
-
-
-
400
-
Motorul
Toate zonele pe care se fixează suporții motorului
Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe
caroserie
Nu
Nu
-
-
Transmisia
Suporții de fixare a transmisiei
Nu
-
Punți
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporți
de prindere a brațelor oscilante
Nu
Nu
-
-
Suspensia
Suporții de fixare a amortizoarelor
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților
de prindere a acestora
Nu
Nu
Nu
-
-
-
Mecanismul de direcție
Suporții de fixare a semicasetei de direcție
Suporții de fixare a casetei de direcție
Suporții de fixare a părților auxiliare
Nu
Nu
Nu
-
-
-
Sistemul de frânare
Zona de fixare a pompei centrale de frână
Zona de fixare a pedalei de frână
Nu
Nu
-
-
Caroseria
Punctele de fixare ale centurilor de siguranță
Balamalele și închizătorile ușilor
Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de
glisarea a ușilor
Fixarea mecanismului de închidere pe ușă
Pentru centurile de siguranță montate pe ușă
Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de
glisare pe ușă
Fixarea mecanismului de blocare pe ușă
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje
din fața vehiculului
Suporții mecanismelor de închidere și deschidere
Scaunele
Punctele de fixare a scaunelor
Pentru centurile de siguranță montate pe scaune
Punctele de fixare pe scaune.
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
-
-
-
-
-
-
-
-
Lămpile și farurile
Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și
semnalizare
Nu
-
Legăturile dintre autovehicul și remorcă
Punctele de fixare a suporților dispozitivului de
remorcare
Nu
-
Fig. 1 Lungimea montanților din zona ușilor și a geamurilor (A = lungime la ușă, B = lungime la geam)
2. Autovehicul cu șasiu portant
În cazul autovehiculelor cu șasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul șasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni nestrăpunse)
Zona deteriorată prin coroziune a cadrului șasiului este exprimată procentual în funcție de element (longitudinal sau transversal).
Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii
- Elementele longitudinale și transversale ale cadrului șasiului precum și toate profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de remorcare de tip șa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându-se în considerare fiecare element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.
Explicație: În cazul lonjeroanelor sunt incluse și suprafețele acestora pe care se fixează elementele direcției și ale suspensiei.
Elementele longitudinale
și transversale
Procentajul maxim admis de reducere a
grosimii elementului
față de grosimea inițială
Toate elementele transversale
30%
Toate elementele longitudinale
20%
Toate elementele ce fac parte
din suportul dispozitivului
de tip șa sau din suportul
dispozitivului de remorcare
20%
La vehiculele cu șasiu portant se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos
Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat
Coroziune acceptata
Dimensiunea suprafaței corodate (mm2)
Toate punctele de fixare a compartimentului pasagerilor și a cabinei nerabatabile pe șasiu
Nu
-
Cabina rabatabilă
-
- Suporții dispozitivului de blocare
Nu
-
- Suporții articulațiilor cabinei
Nu
-
Montanții ușilor
Nu
-
Pragul (lungimea pragului este distanța dintre montanții ușii/ușilor)
Nu
-
Elementul longitudinal principal (lonjeronul)
Elementul transversal principal
Nu
-
Elementul longitudinal auxiliar
Nu
-
Elementul transversal auxiliar
Nu
-
Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou
Da
2500
Sectoare de panouri
Panoul podelei
Nu
-
Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât structura de rezistență a acesteia
Da
2500
Podea compartiment bagaje
Nu
-
Suporții de prindere a rezervorului sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate
Nu
-
Capotă compartiment bagaje
Da
2500
Capotă compartiment motor
Da
2500
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile
Nu
-
Panoul față ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor
Nu
-
Panoul exterior față sau spate
Da
400
Pasajele roților
Da
2500
Montanții în zona geamurilor
Nu
-
Motorul
Toate zonele pe care se fixează suporții motorului
Nu
-
Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie sau șasiu
Nu
-
Transmisia
Suporții de fixare ai transmisiei
Nu
-
Punți
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Nu
-
Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporții de prindere a brațelor oscilante
Nu
-
Suspensia
Suporții de fixare a amortizoarelor
Nu
-
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Nu
-
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților de prindere a acestora
Nu
-
Mecanismul de direcție
Suporții de fixare a semicasetei de direcție
Nu
-
Suporții de fixare a casetei de direcție
Nu
-
Suporții de fixare a părților auxiliare
Nu
-
Sistemul de frânare
Zona de fixare a pompei centrale de frână
Nu
-
Zona de fixare a pedalei de frână
Nu
-
Caroseria
Punctele de fixare ale centurilor de siguranță
Balamalele și închizătorile ușilor
Nu
-
Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor
Nu
-
Fixarea mecanismului de închidere pe ușă
Nu
-
Pentru centurile de siguranță montate pe ușă
Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă
Nu
-
Fixarea mecanismului de blocare pe ușă
Nu
-
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului
Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele
Nu
-
Punctele de fixare a scaunelor
Nu
-
Pentru centurile de siguranță montate pe scaune
Punctele de fixare pe scaune
Nu
-
Lămpile și farurile
Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnalizare
Nu
-
Legaturile dintre autovehicul și remorcă
Punctele de fixare ai suporților dispozitivului de remorcare
Nu
-
Metode de verificare
Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin
1) Inspecție vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;
2) Dacă există suspiciuni
a) prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri ușoare în jurul zonei ce ridică suspiciuni;
b) prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.
Standarde de evaluare a reparațiilor zonelor deteriorate prin coroziune
1. Condiții pentru reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune
a) reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel încât îmbinarea părții sau a secțiunii elementului reparat să îndeplinească funcționalitatea inițială.
b) nu se admit reparații prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
Sunt admise reparații la o distanță mai mare de 30 mm față de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.
2. Metode de reparații admise
a) sunt permise reparații cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;
b) dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu șuruburi, se admite reparația prin sudură.
c) nu sunt permise reparații combinate (sudură/nituri/șuruburi) care să depășească o suprafață maximă de 2500 mmp.
Prin sudură sigură așa cum a fost menționat la lit. a) se înțelege
- cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 50% din perimetrul secțiunii ce poate fi sudată și care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;
- puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm și care sunt repartizate la o distanță de maximum 20 mm una de cealaltă.
3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcției și ale suspensiei
a) dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune
- acesta nu se repară, se înlocuiește
- elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.
b) dacă un element al mecanismului de direcție sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.
4. Metode de reparații admise pentru elemente longitudinale și transversale
a) elementele longitudinale și transversale ce fac parte din cadrul șasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipsește material.
b) prin excepție de la prevederile lit. a), elementele longitudinale și transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puțin aceeași cu grosimea secțiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta înțelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 75% din perimetrul părților ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.
5. Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip șa sau a plăcii bolțului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.
H. Deficiențe la dispozitivele de cuplare
Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch și de 3,5 inch.
- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură
- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim admis este prezentat în figură
Metoda de verificare: cu șubler sau utilizându-se un calibru.
În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare
În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare
- deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 2,5 mm, conform figurii
- dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.
În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare
- în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare, deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 3,5 mm conform figurilor
- dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.
Metoda de verificare: cu șubler, riglă și ruletă.
Dispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorci
În funcție de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt
De asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează
- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 28 mm datorită uzurii
- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 41,5 mm datorită uzurii
- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 19 mm datorită uzurii
Metoda de verificare: cu șubler.
Starea proțapului remorcii
Se acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proțapului, conform figurii
Verificarea se va efectua în cel puțin două plane perpendiculare, orizontal și vertical de-a lungul proțapului.
Metoda de verificare: cu șubler și riglă.
Cârligul de remorcare
În cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mm
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.
Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare, atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe
- acesta trebuie să aibă dispozitiv de închidere și dispozitiv de asigurare;
- dimensiunea orificiului din interiorul cârligului nu trebuie să fie mai mare de 49 mm ca în figură
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.
Cuple de remorcare
Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe
- uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul
- jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depășească 5 mm
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul.
- deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depășească 2 mm
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau șubler.
Fixarea dispozitivului de cuplare
- nu sunt admise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare;
- jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm;
Se încearcă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figurii
Dispozitive de cuplare pentru autotractoare
Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2 mm.
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de măsurare.
Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să fie de maxim 3,5 mm conform figurii
Metoda de verificare: utilizându-se riglă și șubler sau calibru.
Pe părțile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la extremitățile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform figurii
Metoda de verificare: riglă și șubler sau calibru.
Se admit deteriorări (șanțuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm
Metoda de verificare: riglă și șubler.
(1) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(2) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(3) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(4) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (4) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(4^1) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate de RAR și de persoanele autorizate potrivit scopului prevăzut la art. 1, se fac cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2016/679.
(la 21-01-2020, Alineatul (4^1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
(4^2) Abrogat.
(la 21-01-2020, Alineatul (4^2) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
(5) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (5) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(6) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (6) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(7) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde
a) supravegherea tehnică a stațiilor de inspecție tehnică periodică, denumite în continuare SITP, inclusiv prin mijloace informatice, prin analiza rezultatelor ITP folosind metode statistice;
b) controlul executării ITP, inclusiv prin reverificări efectuate de RAR în SITP la vehiculele inspectate în cadrul acestor SITP;
c) controlul executării ITP prin reverificare în reprezentanțele RAR a vehiculelor inspectate în SITP autorizate;
d) controlul tehnic în trafic;
e) verificări incognito, opțional cu utilizarea unui vehicul cu deficiențe cunoscute;
f) controlul executării ITP în urma contestațiilor;
g) controlul executării ITP în urma reclamațiilor.
(la 20-05-2018, Alineatul (7) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(8) În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7)
a) Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul național de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, și prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerințele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;
b) Vehiculul va fi reținut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operațiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective, atât a vehiculului inspectat, cât și a modului în care inspectorul tehnic a respectat cerințele și procedura de efectuare a ITP, inclusiv prin asistarea acestuia la efectuarea ITP conform planului de operațiuni aplicabil;
(la 21-01-2020, Litera b) din Alineatul (8) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
c) inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligația de a înștiința persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilității selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de așteptare, va pune la dispoziția inspectorului RAR vehiculul și documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP și inspectorul tehnic vor asigura toate condițiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală, înregistrări video etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral cerințele și procedura de efectuare a ITP, precum și planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului.
(la 21-01-2020, Litera c) din Alineatul (8) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
(8^1) În cazul reverificării prevăzute la alin. (7) lit. b), inspectorul RAR desemnat în acest scop poate modifica rezultatul ITP:– în cazul în care constată că inspectorul tehnic a menționat în mod eronat în raportul de ITP DMa și/sau DP;– în cazul în care constată că inspectorul tehnic nu a menționat în raportul de ITP DMa și/sau DP existente.
(la 20-05-2018, Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condițiile prevăzute de prezentele reglementări.
la reglementări
Prevederi privind efectuarea ITP mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări
Plan de operațiuni
Nr.
crt.
Denumirea verificării
Metoda de control
și aparatura necesară
Deficiențe constatate
Evaluare deficiențe
DMi
DMa
DP
0
1
2
3
4
5
6
0. IDENTIFICARE
0.1.
Verificare stare plăci cu numărul de
înregistrare, concordanță între
plăcile de cu numărul de
înregistrare și numărul înregistrare
din certificatul de înregistrare
Inspecție vizuală
a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel
încât s-ar putea desprinde de pe vehicul
X
b) Număr de înregistrare ilizibil sau lipsă
X
c) Numărul de înregistrare de pe placă nu este
în concordanță cu certificatul de înregistrare.
X
d) Placă deteriorată
X
0.2.
Verificare concordanță între datele
de identificare prelevate de pe
vehiculul prezentat la ITP și datele
din certificatul de înregistrare,
cartea de identitate a vehiculului
și atestatul tehnic dacă a fost
eliberat de RAR, după caz
Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde se
află poansonat numărul de
identificare
Se verifică concordanța
dintre vehiculul prezentat
la ITP și datele din
certificatul de înregistrare,
cartea de identitate
a vehiculului și atestatul
tehnic dacă a fost eliberat
de RAR, după caz, privind
categorie, marcă, tip,
număr de identificare
poansonat sau ștanțat.
a) Lipsă număr de identificare poansonat sau
ștanțat
X
b) Număr de identificare incomplet, ilizibil
parțial sau total
X
c) Număr de identificare neconform cu datele din
certificatul de înregistrare
X
d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu
datele privind: categoria, marca și tipul
vehiculului.
X
e) Număr de identificare modificat
X
f) Suportul pe care se află poansonat numărul
de identificare este fixat artizanal pe vehicul
(ex. înconjurat de un cordon de sudură).
X
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică și funcționare
1.1.1.
Pedală/Manetă de frână și cursa
dispozitivului de acționare a frânei
Inspecție vizuală și
funcțională a componente-
lor, în timp ce sistemul de
frânare este acționat
NOTĂ: Vehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul
oprit.
a) Uzură avansată sau joc excesiv a axului
pedalei
X
b) Cursă excesivă sau insuficientă a
dispozitivului de acționare
X
c) Dispozitivul de acționare nu revine corect la
poziția inițială.
X
d) Dispozitivul de acționare deformat excesiv,
fisurat, rupt
X
1.1.2.
Element de acționare frână de mână,
levier de comandă frână de mână,
mecanism cu clichet frână de mână,
frână de mână cu acționare electrică
Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat
a) Sistemul de blocare al mecanismului cu
clichet nu funcționează.
X
b) Element de acționare cu uzură excesivă,
lipsă, deteriorat sau nefuncțional
X
1.1.3.
Dispozitiv servofrână, pompă
centrală de frână (pentru sistemul
de frânare hidraulic)
Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat
a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau
ineficient
X
b) Pompă centrală neetanșă/defectă (pierde
presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau la
acționarea manetei)
X
X
c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de
frână
X
X
d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână
X
1.1.4.
Pompă de vacuum sau compresor și
rezervoare de aer (dacă au fost
prevăzute de producător)
Inspecție vizuală a
componentelor la presiunea
normală de lucru
a) Pierdere de aer care provoacă o scădere
importantă de presiune sau pierdere de aer
perceptibilă auditiv
X
b) Pompa de vacuum deteriorată sau
nefuncțională
X
c) Rezervoare de aer comprimat deteriorate,
corodate/neetanșe
X
X
d) Fixare necorespunzătoare a rezervoarelor de
aer comprimat
X
1.1.5.
Conducte de frână rigide, racorduri
flexibile de frână
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
a) Conductă, racord sau conexiune neetanșă
(pierderi reduse/importante)
X
X
b) Deteriorări sau coroziuni excesive
X
X
c) Conductă poziționată necorespunzător
X
d) Conductă fisurată sau ruptă; racord fisurat
sau rupt
X
e) Racord deteriorat, cu puncte de frecare,
răsucit sau prea scurt
X
X
f) Umflare excesivă la presiune
X
X
g) Racord cu porozități
X
1.1.6.
Leviere și conexiuni, tije de
acționare
Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat
a) Componente corodate sau uzate excesiv
X
X
b) Leviere, tije sau conexiuni fixate
necorespunzător
X
c) Orice element care poate împiedica mișcarea
liberă a elementelor sistemului de frânare
X
d) Lipsă elemente ale timoneriei
X
1.1.7.
Elemente de acționare sistem frânare
(inclusiv etriere, cilindri de frână
cu arc, cilindri de frână
hidraulici, garnituri de fricțiune,
tamburi și discuri de frână)
Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat (unde există zonă
de vizitare)
a) Neetanșeități (pierderi reduse/importante)
X
X
b) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă
X
X
c) Coroziuni excesive
X
X
d) Burduf de protecție împotriva prafului
rupt/lipsă
X
X
e) Lipsă garnituri de fricțiune
X
f) Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi,
fixare necorespunzătoare sau alte defecte care
compromit siguranța (la o roată/la mai multe
roți)
X
X
g) Tambur sau disc lipsă
X
h) Joc disc de frână
X
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu
1.2.1.
Performanță
Inspecție prin probe în
parcurs
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim.
a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria
rectilinie
X
b) Zgomot la roată în timpul frânării
X
1.2.2
Eficacitate (+E)
a) Inspecție prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu compensare
și înregistrare (pentru
vehicule cu viteza
maximă constructive
mai mare de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11
la reglementări.
Decelerația maximă măsurată
mai mică de 2,0 m/s^2
X
1.3. Performanță și eficacitate frână de staționare (cu excepția vehiculelor dotate cu frână electrică)
1.3.1.
Performanță
Inspecție prin probe în
parcurs
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim.
a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria
rectilinie.
X
b) Zgomot la roată în timpul frânării
X
1.3.2
Eficacitate (+E)
a) Inspecție prin probe
în parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și
înregistrare (pentru vehicule
cu viteza maximă
constructivă mai mare
de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11
la reglementări.
Decelerația maximă măsurată
mai mică de 1,6 m/s^2
X
1.4.
Frână de staționare (vehicule dotate
cu frână electrică)
Cu frâna electrică
acționată se verifică dacă
vehiculul poate fi deplasat
de pe loc.
Vehiculul poate fi deplasat de pe loc.
X
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1.
Stare, funcționare sistem de
direcție
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
Volanul este rotit stânga-
dreapta.
Sistem de direcție greu manevrabil
X
2.1.2.
Stare, fixare casetă de direcție
Inspecție vizuală a fixării
casetei de direcție
Se rotește volanul stânga-
dreapta.
a) Fixare necorespunzătoare a casetei
X
X
b) Casetă de direcție fisurată/spartă
X
X
2.1.3.
Jocuri în sistemul de direcție
Inspecție vizuală a
componentelor timoneriei
direcției în ceea ce
privește uzura, fisurile și
siguranța în timp ce
volanul este rotit stânga-
dreapta cu vehiculul pe sol
sau pe canal (dacă este
disponibil)
a) Mișcare relativă între componentele
sistemului ce ar trebui să fie fixe
X
X
b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de
direcție
X
X
c) Deformări/fisuri ale oricărui element
X
X
d) Alinierea defectuoasă a componentelor (de
exemplu, bară de comandă a direcției, bară de
conexiune etc.)
X
e) Burduf de protecție la praf lipsă
X
X
2.1.4.
Stare, fixare, funcționare și
etanșeitate servodirecție
Verificarea servodirecției
și a nivelului de ulei
hidraulic din rezervor
(dacă este vizibil)
Cu roțile pe sol și cu
motorul funcționând, se
verifică dacă servodirecția
funcționează corect.
a) Neetanșeități (scurgeri reduse/importante)
X
X
b) Nivel redus de lichid
X
X
c) Mecanismul nu funcționează
X
X
d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat
X
X
e) Conducte care freacă/poziționate
necorespunzător
X
X
f) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau
corodate excesiv
X
X
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1.
Stare, fixare volan
Cu roțile pe sol, se
oscilează volanul dintr-o
parte în alta într-un plan
perpendicular pe coloana de
direcție și se aplică de
jos în sus și de sus în
jos. Se inspectează vizual
jocurile.
a) Deplasare relativă între volan și coloana de
direcție care indică un joc excesiv
X
b) Butucul, coroana sau spițele volanului
fisurate sau fixate necorespunzător
X
X
2.2.2.
Joc la volan
Cu motorul în funcțiune în
cazul vehiculelor cu
servodirecție și cu roțile
în poziție dreaptă, se
rotește ușor volanul
stânga-dreapta, pe cât
posibil fără a mișca
roțile. Se verifică
vizual mișcarea liberă.
Joc excesiv al direcției (de exemplu, un punct
de pe coroana volanului poate fi rotit pe un
arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime
din diametrul volanului fără ca roțile
directoare să se miște)
X
X
2.3.
Aliniament roți
Verificarea aliniamentului
roților
Control vizual
Roți nealiniate în mod evident
X
2.4.
Stare, fixare comandă direcție
Se acționează comanda
direcției și se verifică
vizual jocul și starea
cuplajelor elastice sau a
altor articulații.
a) Jocuri excesive în articulații sau cuplaje
X
b) Reparație sau modificare necorespunzătoare
X
3. VIZIBILITATE
3.1.
Câmp de vizibilitate
Inspecție vizuală de la
postul de conducere
a) Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al
conducătorului care îi afectează vederea în față
sau lateral
X
X
b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare
spre înapoi.
X
3.2.
Stare parbriz și celelalte geamuri
Inspecție vizuală
a) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare
(sablat, zgâriat/cu opacități importante sau din
material necorespunzător)
X
X
b) Parbriz fisurat, spart
X
X
3.3.
Oglinzi retrovizoare
Inspecție vizuală și
funcțională de la postul
de conducere
a) Oglindă lipsă ori care nu asigură
vizibilitatea corespunzătoare
X
b) Oglindă deteriorată sau fixată
necorespunzător
X
X
3.4.
Ștergătoare de parbriz
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Ștergător care nu funcționează corespunzător
sau lipsă
X
b) Lamela ștergătorului lipsă
X
3.5.
Spălătoare de parbriz
Inspecție vizuală și
funcțională
Spălător care nu funcționează corespunzător/
lipsă
X
X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
(în funcție de echiparea prevăzută de producător)
4.1. Faruri
4.1.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Funcționare defectuoasă/lipsa farului sau a
sursei de lumină
X
X
b) Far fixat necorespunzător
X
c) Far cu oglinda deteriorată
X
d) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
e) Sursă de lumină defectă
X
4.1.2.
Orientare (+E) (numai pentru
farurile utilizate pentru circulația
rutieră)
Inspecție vizuală și
funcțională
Se determină centrul de
focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumină de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor.
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de
reglare este funcțional.
a) Far reglat necorespunzător
X
b) Sursa de lumină montată necorespunzător
X
4.1.3.
Comutare lumini
Inspecție vizuală și
funcțională
Dispozitiv de comandă defect
X
4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit
4.2.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.2.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului
de comandă
X
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.3.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului
de comandă
X
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.4.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului
de comandă
X
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.5.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului
de comandă
X
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1.
Stare și funcționare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.6.2.
Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului
de comandă
X
4.7.
Dispozitiv de iluminare a plăcii
spate cu numărul de înregistrare
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Lampă care proiectează lumina direct în spate
X
X
b) Sursă de lumină defectă
X
X
c) Lampă fixată nesigur
X
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
e) Fixare necorespunzătoare
X
4.8.
Proiectoare de lucru
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.9.
Lămpi speciale de avertizare
(girofar)
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Sursă de lumină defectă
X
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare
necorespunzătoare
X
X
c) Fixare necorespunzătoare
X
d) Lipsă lampă sau dispersor
X
4.10.
Catadioptri
Inspecție vizuală
Catadioptri deteriorați/lipsă
X
X
4.11.
Martori luminoși
Inspecție vizuală și
funcțională
Nu funcționează corespunzător (nu afectează/
afectează direct siguranța circulației rutiere).
X
X
4.12.
Conexiuni electrice între vehiculul
tractor și remorcă
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Conexiuni electrice fixate necorespunzător
X
X
b) Izolație deteriorată
X
4.13.
Cablaj electric
Inspecție vizuală
a) Cabluri fixate/poziționate/securizate
necorespunzător
X
X
X
b) Instalație electrică deteriorată
X
X
X
c) Izolație cablaj deteriorată
X
X
X
4.14.
Baterii(e) de acumulatori
Inspecție vizuală
a) Fixată necorespunzător
X
X
b) Scurgeri de electrolit (în funcție de debit)
X
X
5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1.
Stare, fixare punți
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisurată
X
X
b) Jocuri în articulațiile de fixare/fixare
nesigură pe vehicul
X
X
c) Reparație/modificare necorespunzătoare
X
X
d) Tirant deformat, nefixat corespunzător pe
șasiu/caroserie
X
5.1.2.
Stare, fixare fuzete
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
Se rotește volanul
stânga-dreapta.
a) Fuzetă fisurată sau deformată
X
b) Joc excesiv al pivotului fuzetei
X
X
c) Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare
lipsă (în funcție de număr)
X
X
5.1.3.
Rulmenți roți (dacă verificarea este
posibilă)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
Se rotește volanul
stânga-dreapta.
Joc excesiv la rulment
X
X
5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1.
Stare, fixare butuci roți
Inspecție vizuală pe ambele
părți ale fiecărei roți cu
vehiculul pe sol
Prezon sau piuliță lipsă sau slăbit(ă) (în
funcție de număr)
X
X
5.2.2.
Stare, fixare roți
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
Jantă deformată excesiv, fisurată, sudată
necorespunzător
X
5.2.3.
Stare, fixare anvelope
Inspecție vizuală a
întregii anvelope prin
deplasarea vehiculului
înainte și înapoi
a) Dimensiunea anvelopei nu corespunde cu cea
menționată în atestatul tehnic (dacă acesta a
fost emis).
X
b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași
axă sau la roți jumelate
X
c) Tăieturi profunde sau deteriorări importante
pe banda de rulare sau pe flancurile
anvelopelor
X
d) Indicatorul de uzură al profilului
anvelopei devine expus/Adâncimea profilului
principal (zona centrală de 3/4 din lățimea
benzii de rulare) mai mică de 2 mm la anvelopele
cu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau
X
4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste
20"
X
e) Frecarea anvelopei de părți ale
șasiului/caroseriei sau ale suspensiei
X
5.3. Suspensie
5.3.1.
Arcuri (dacă au fost prevăzute de
producător)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
a) Fixare sau montare necorespunzătoare a
arcurilor pe șasiu sau punte
X
X
b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată
X
X
c) Lipsă arc la una din punți (roți)
X
d) Arc rupt
X
5.3.2.
Amortizoare (dacă au fost prevăzute
de producător)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
a) Amortizor deteriorat prezentând semne grave
de neetanșeitate sau funcționare
necorespunzătoare
X
b) Jocuri excesive în articulațiile de fixare
pe cadru sau șasiu
X
c) Lipsă amortizor
X
5.3.3.
Articulații suspensie (dacă au fost
prevăzute de producător)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este
disponibil)
a) Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe
X
b) Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride
X
c) Bolțul articulației, bucșe, articulațiile
suspensiei rupte
X
5.3.4.
Suspensie pneumatică (dacă a fost
prevăzută de producător)
Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul pe
sol sau pe canal (dacă este
disponibil)
a) Orice componentă deteriorată/defectă
X
X
b) Fixare necorespunzătoare pe șasiu sau punte
X
6. ȘASIU, CABINĂ ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI
6.1. Șasiu sau cadru și elemente atașate
6.1.1.
Stare generală șasiu, șasiu
suplimentar
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dacă este
disponibil)
a) Lonjeroane sau traverse fisurate sau
deformate
X
X
b) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea
șasiului
X
X
c) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni
străpunse)/fisuri, rupturi, deformări importante
ale elementelor de rezistență pe orice parte,
inclusiv pe traverse
X
X
d) Elemente de rezistență sudate necorespunzător
X
6.1.2.
Tubulatură de evacuare, amortizoare
de zgomot
Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul cu
motorul în funcționare
a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau
neetanș
X
b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau
în cabina conducătorului.
X
X
c) Lipsă element din tubulatura de evacuare
X
d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată
corespunzător.
X
6.1.3.
Rezervor de combustibil și conducte
de alimentare (inclusiv rezervorul
de combustibil pentru dispozitivul
de încălzire și conducte)
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dacă este
disponibil)
a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător
X
X
b) Rezervorul neetanș (prezintă scurgeri),
capacul rezervorului lipsește sau nu este
corespunzător.
X
X
c) Conducte alimentare cu combustibil
deteriorate, poziționate necorespunzător sau
uzate datorită frecării de alte componente
X
d) Risc de incendiu datorat scurgerilor de
combustibil, protecției necorespunzătoare a
rezervorului sau tubulaturii de evacuare,
condițiilor din compartimentul motor
X
X
e) Alimentare dintr-un rezervor improvizat,
altul decât cel destinat
X
f) Scurgeri benzină
X
g) Scurgeri motorină
X
h) Furtun de alimentare cu benzină, motorină
uzat/crăpat, tăiat
X
X
i) Lipsă coliere asigurare furtunuri
X
6.1.4.
Bare de protecție, protecție
laterală și dispozitive de protecție
antiîmpănare spate (dacă au fost
prevăzute de producător)
Inspecție vizuală
Elemente fixate necorespunzător/deteriorate care
pot provoca accidentări
X
X
6.1.5.
Dispozitiv de remorcare (dacă a fost
prevăzut de producător)
Inspecție vizuală urmărind
cu atenție uzura și
funcționarea
corespunzătoare a tuturor
dispozitivelor de siguranță
montate
a) Element component deformat/defect sau fisurat
X
X
b) Orice dispozitiv de siguranță lipsă,
deteriorat sau care nu funcționează
corespunzător
X
c) Obstrucționarea plăcii cu numărul de
înregistrare sau a oricărei lămpi (atunci când
nu sunt utilizate)
X
X
d) Coroziuni excesive ale elementelor de
rezistență pe care sunt fixate dispozitivele
de remorcare
X
6.1.6.
Transmisie
Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dacă este
disponibil)
Se verifică atent zona
ambreiajului, cutiei de
viteze, diferențialului și
a reductorului.
a) Jocuri excesive în elementele transmisiei
X
X
b) Elemente de siguranță fixate
necorespunzător/lipsă
X
X
c) Pedală ambreiaj cu acționare greoaie, lipsă
siguranță de asigurare pedală pe ax
X
d) Levier selectare viteze fixat
necorespunzător/modificat
X
X
e) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător
X
f) Timonerie schimbător de viteze fixată
necorespunzător/modificată constructiv
X
g) Fixare necorespunzătoare a cutiei de viteze
(de exemplu, lipsă șuruburi de fixare)
X
6.1.6.1.
Funcționare transmisie
Inspecție în parcurs
a) Funcționare necorespunzătoare a ambreiajului,
cutiei de viteze sau reductorului
X
b) Zgomot anormal la transmisie
X
6.1.7.
Fixare motor
Inspecție vizuală cu
motorul în funcțiune
Suport motor fisurat, desprins sau fixat nesigur
X
X
6.2. Cabină și caroserie
6.2.1.
Stare, fixare caroserie, cabină
Inspecție vizuală și
funcțională pentru anumite
verificări
a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar
putea produce răniri
X
X
b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisurat
care poate genera deschiderea accidentală a
capotelor sau a obloanelor
X
X
c) Elemente de caroserie sau cabină incomplete,
deteriorate sau reparate necorespunzător
X
d) Elemente de caroserie corodate excesiv
X
e) Caroseria, cabina, suprastructura nu este
fixată corespunzător
X
f) Coroziuni excesive în punctele de fixare ale
caroseriei
X
6.2.2.
Uși și dispozitive de închidere uși
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide
corespunzător
X
b) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite,
deteriorate/lipsă
X
X
c) Coroziuni excesive uși
X
6.2.3.
Scaun conducător vehicul
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o
structură defectă
X
X
b) Mecanismul de reglare a scaunului nu
funcționează corect.
X
X
c) Scaun lipsă
X
6.2.4.
Alte scaune
Inspecție vizuală
a) Scaune defecte/fixate necorespunzător
X
X
b) Scaune montate suplimentar
X
6.2.5.
Scări pentru cabină
Inspecție vizuală
a) Treaptă/grup de trepte deteriorată(e) sau
fixată(e) nesigur
X
X
b) Treaptă/grup de trepte care poate (pot)
provoca accidente
X
X
6.2.6.
Apărători de noroi, aripi,
dispozitive antiîmproșcare (dacă au
fost prevăzute de producător)
Inspecție vizuală
a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau
lipsă
X
X
b) Spațiu insuficient pentru roți
X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere (dacă au fost prevăzute de producător)
7.1.1.
Siguranța montării centurilor de
siguranță și a cataramelor aferente
Inspecție vizuală
Verificare puncte de
ancorare
a) Punct de ancorare deteriorat excesiv
X
X
b) Punct de ancorare fixat necorespunzător
X
X
7.1.2.
Stare, fixare centuri de siguranță,
catarame
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Centură de siguranță deteriorată
X
b) Dispozitivul de închidere este avariat,
lipsește sau nu funcționează corect.
X
c) Mecanismul de recuperare a centurii avariat
sau nu funcționează corect (la cele retractabile
X
7.2.
Încuietori
Inspecție vizuală și
funcțională
Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau
funcționând necorespunzător
X
7.3.
Cale de roată (dacă au fost
prevăzute)
Inspecție vizuală
Deteriorate/lipsă
X
X
7.4.
Avertizor acustic
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Nu funcționează.
X
b) Comandă nesigură
X
7.5.
Vitezometru (dacă a fost prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și
funcțională în timpul
probei în parcurs
a) Nu funcționează sau lipsește.
X
b) Nu este iluminat.
X
7.6.
Elemente de asigurare ale
echipamentului (lor) de lucru pentru
deplasarea în siguranță pe drumurile
publice
Inspecție vizuală și
funcțională
a) Elemente neconforme
X
b) Elemente deteriorate, lipsă sau nu
funcționează corect
X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1.
Sistem de reducere a zgomotului
Inspecție vizuală și
auditivă
a) Nivel de zgomot excesiv
X
b) Orice parte a sistemului de reducere a
zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată
incorect sau modificată în mod evident, astfel
încât ar putea afecta în mod semnificativ
nivelul de zgomot
X
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1.
Echipament de control al emisiilor
de gaze (dacă a fost prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală
Echipament de control al emisiilor prevăzut de
producător lipsă, modificat sau defect în mod
evident
X
8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1.
Scurgeri de lichide
Inspecție vizuală
Orice scurgere în exces de lichid care poate
afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe
alți utilizatori ai drumului
X
X
8.3.2.
Fum vizibil
Inspecție vizuală
Fum în exces de orice culoare
X
9. Alte verificări
9.1.
Vehicul în ansamblu
Inspecție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament
adecvat
a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale
oricărei componente a vehiculului ce ar
putea afecta semnificativ siguranța circulației
pe drumurile publice
X
b) Orice defect suplimentar constatat ce ar
putea afecta semnificativ siguranța circulației
pe drumurile publice
X
c) Orice defect suplimentar care nu permite
efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu
pornește, defecte accidentale etc.)^1)
X
NOTE
1) În acest caz este necesară reefectuarea ITP.
E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate).
DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore
DMa (deficiențe majore) – deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să îi pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante
DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului
Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere.
(la 21-01-2020, Anexa nr. 2^1 a fost modificată de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
În funcție de categorie, destinație și masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel
(la 23-07-2012, Partea introductivă a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;
b) clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepția celor din clasa I;
(la 23-07-2012, Lit. b) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
c) clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
(la 23-07-2012, Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
la reglementări
Cerințe privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelor
din categoriile N(2) și N(3)
I. DEFINIȚII
Dispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenționale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informații despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.
Oglindă - orice dispozitiv, cu excepția dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în fața vehiculului.
Clasificarea oglinzilor
a) clasa I - oglindă retrovizoare interioară;
b) clasa II și III -oglinzi retrovizoare exterioare principale;
c) clasa IV - oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;
d) clasa V - oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);
e) clasa VI - oglindă frontală.
II. CERINȚE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAȚIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE
1. Cerința echipării ulterioare fabricației cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE*4).
Notă
*4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislației Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă și a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive și care modifică Directiva 70/156/CEE și abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE
2. Prezentele cerințe nu se aplică următoarelor
a) autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;
b) autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depășește 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiții
i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanță mai mică de 2 m față de sol (se poate aplica o toleranță de + 10 cm), indiferent de poziția de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA;
ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziția conducătorului auto;
3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepția celor menționate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate, care îndeplinesc cerințele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV și, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.
4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate astfel încât combinația câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE), condițiile se consideră a fi respectate și nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.
5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerințe ca urmare a lipsei de soluții tehnice disponibile și viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare și/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiția ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE).
6. Prezentele cerințe nu se aplică autovehiculelor istorice.
III. METODA DE VERIFICARE
1. În condițiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce privește câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.
1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.
2. În condițiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existența mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:– pentru oglinzile de clasa IV
Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.
– pentru oglinzile din clasa V
Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.
3. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi
3.1. Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare
3.2. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare
3.3. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare
3.4. Cerințele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colțurile celor două poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât și pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 și 5 din Secțiunea II.
3.5. Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor două poligoane de verificare.
4. Respectarea cerințelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP.
NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N(2) și N(3) se înțelege
categoria N(2) - vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care depășește 3,5 t, dar nu depășește 12 t.
categoria N(3) - vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce depășește 12 t.
(1) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(2) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(3) Periodicitatea efectuării ITP, în funcție de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea
a) la 6 luni
i) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;
(la 02-08-2014, Pct. i) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri șezând" cu sintagma "locuri pe scaune". )
ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;
(la 15-06-2015, Pct. ii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
iii) autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.
(la 15-06-2015, Pct. iii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
iv) autoturismele cu care se efectuează transport alternativ, astfel cum acesta este definit în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 204/2019.
(la 21-01-2020, Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 5 , Capitolul I a fost completată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
b) la 1 an
i) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
ii) remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
(la 23-07-2012, Pct. iii) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
iv) autovehicule speciale ambulanță.
v) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.
(la 23-07-2012, Pct. v) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
vi) autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto, cu excepția autovehiculelor prevăzute la lit. a) pct. iii).
(la 15-06-2015, Pct. vi) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
c) la 2 ani
i) mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri;
(la 16-02-2012, Pct. i) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, respectiv la 1 an în cazul autovehiculelor care au o vechime de cel puțin 12 ani, cu excepția vehiculelor de interes istoric;
(la 20-05-2018, Litera ii) din Litera c) , Alineatul (3) , Articolul 5 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
iii) mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepția mașinilor și utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depășește 25 km/h;
(la 02-08-2014, Pct. iii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
iv) remorci și semiremorci cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, cu următoarele excepții
- remorci și semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care periodicitatea este de un an;
- remorci și semiremorci apicole, precum și rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.
(la 02-08-2014, Pct. iv) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
v) tractoare cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.
(la 23-07-2012, Pct. v) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
d) abrogată;
(la 02-08-2014, Lit. d) a alin. (3) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(3^1) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei inspecții tehnice periodice la 3 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(la 20-05-2018, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru învățarea conducerii auto, precum și autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(la 15-06-2015, Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(4^1) Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(la 02-08-2014, Alin. (4^1) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri șezând" cu sintagma "locuri pe scaune". )
(4^2) Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, se supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepția autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.
(la 23-07-2012, Alin. (4^2) al art. 5 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
(5) Termenul pentru efectuarea primei ITP se socotește de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente.
(6) Vechimea autovehiculelor prezentate la ITP se stabilește prin diferența dintre anul finalizării ITP și anul fabricației înscris în rubrica aferentă din cartea de identitate a vehiculului.
(la 20-05-2018, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
la reglementări
Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L
(la 21-01-2020, Sintagma ”Număr kilometri” a fost înlocuită de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
Abrogat.
(la 20-05-2018, Articolul 6 din Capitolul I a fost abrogat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
la reglementări
Raport de inspecție tehnică periodică pentru categoriile M, N, O și T
Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoriile M, N, O și T
(la 21-01-2020, Sintagma ”Număr kilometri” a fost înlocuită de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
(1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competițiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii) care nu dețin atestat tehnic, la vehiculele radiate din evidență care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum și inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare ori a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.
(2) ITP la tractoarele agricole sau forestiere și la mașinile și utilajele autopropulsate pentru lucrări poate fi efectuată și cu laboratoare mobile din dotarea RAR.
(3) ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi se efectuează în stațiile reprezentanțelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.
(la 21-01-2020, Articolul 7 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
la reglementări
CERTIFICAT DE INSPECȚIE TEHNICĂ PERIODICĂ
(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)
[Format A4 (210 x 297 mm)]
(1) numărul de identificare al vehiculului - codul VIN sau numărul de șasiu (Vehicle Identification Number - VIN number or chassis number) .......
(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(2) numărul de înmatriculare al vehiculului și simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of the vehicle and country symbol of the State of registration) ............./RO
(3) locul și data inspecției (place and date of the test) ..................
(4) indicația odometrului la data efectuării inspecției, dacă este disponibilă (odometer reading at the time of the test, if available) ………………………
(la 20-05-2018, Alineatul (4) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(5) categoria vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle category, if available) .................................
(la 20-05-2018, Alineatul (5) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(6) deficiențe identificate și gradul lor de severitate (identified deficiencies and their level of severity) ......
Cod (item)
Denumire deficiență (identified deficiency)
Grad severitate (level of severity)
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
(la 20-05-2018, Alineatul (6) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(7) rezultatul inspecției tehnice periodice (result of the roadworthiness test) ....................................
(la 20-05-2018, Alineatul (7) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(8) data următoarei inspecții tehnice periodice (date of next periodical test): conform anexei la certificatul de înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate)
(9) stația de inspecție tehnică periodică (name of the inspection organisation) ...........
semnătura și ștampila inspectorului responsabil de inspecție (signature and stamp of the inspector responsible for the test)
............................
(10) alte informații (other information)
poziția în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice (entry in the national data basis regarding the periodic technical inspections) ......./...........
*
A se păstra la bordul autovehiculului.
Schimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului (inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat).
(la 02-08-2014, Anexa 5^1 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conținutul anexei 1 din același act normativ. )
(1) La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze și remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerințelor aplicabile din prezentele reglementări, precum și cerințelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.
(la 23-07-2012, Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "certificării" cu sintagma "agreării" și de pct. 39 al art. I din același act normativ, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
(2) Abrogat.
(la 15-06-2015, Alin. (2) al art. 8 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(3) ITP la autovehiculele pentru competiții sportive și la vehiculele cu caracteristici speciale se efectuează ținându-se seama de cerințele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.
(la 23-07-2012, Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
(4) ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricației.
(5) ITP la vehiculele înmatriculate în alte state se efectuează în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, cu excepția cazurilor în care se specifică altfel.
(la 20-05-2018, Articolul 8 din Capitolul I a fost completat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
Abrogată.
(la 20-05-2018, Anexa nr. 5^2 a fost abrogată de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(1) SITP este o (sub)unitate care aparține unui operator economic sau unei instituții publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înființare desfășurarea de activități de testări și analize tehnice. SITP poate funcționa numai dacă deține autorizație tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spațiul destinat activității de ITP trebuie să fie separat de spațiul destinat altor activități ale operatorului economic sau instituției publice și toată aparatura destinată acestei activități trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influențată de alte activități desfășurate de operatorul economic sau instituția publică respectivă.
(la 16-02-2012, Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operațiuni de întreținere și reparații în timpul programului pentru efectuarea ITP.
(3) Utilajele și aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare și pentru verificarea calității reparațiilor și reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparații, în baza unui document de lucru însoțitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).
la reglementări
ANEXA LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE
(1) SITP trebuie amenajată și dotată cu următoarele
1. SITP pentru clasa I
a) dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite și un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;
b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
c) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;
(la 20-05-2018, Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
d) dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm;
(la 20-05-2018, Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
2. SITP pentru clasa a II-a și/sau a III-a
a) canal de vizitare dotat cu o instalație de iluminare de 12 V sau 24 V. Canalul de vizitare al SITP pentru clasa a III-a trebuie echipat cu un dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punți, cu iluminare corespunzătoare și, dacă este cazul, cu sistem de ventilație;
(la 20-05-2018, Litera a) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lățime de minimum 0,8 m și lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.
b) cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;
(la 16-02-2012, Lit. b) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
c) pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară și dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălțime de minimum 1,5 m.
d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mișcări liniare sau minimum două mișcări liniare și două mișcări circulare - opțional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a; platformele (cel puțin două plăci acționate electric) trebuie să permită mișcări și în sensuri opuse, atât pentru deplasările pe direcția longitudinală, cât și pentru deplasările pe direcția transversală față de canalul de vizitare. Deplasarea platformelor trebuie să fie comandată de către inspectorul tehnic de la postul de inspecție (în canalul de vizitare).
Platformele culisante aflate în dotarea SITP de clasa a III-a trebuie să îndeplinească următoarele cerințe tehnice
(i) mișcare longitudinală și transversală de cel puțin 95 mm;
(ii) viteza mișcării longitudinale și transversale între 5 cm/s și 15 cm/s.
Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate sunt necesare platouri cu minimum opt mișcări.
(la 20-05-2018, Litera d) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
e) instalație pentru evacuarea forțată a gazelor arse;
f) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
(2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură
1. Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITP
a) pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș
a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.
(la 21-01-2020, Litera a1) din Litera a) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.
a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice.
a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.
a5) cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele
i) pentru rezistența la rulare și forța de frânare - clasa de exactitate 3;
ii) pentru masă - clasa de exactitate 2.
a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.
a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.
a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date
(la 16-02-2012, Partea introductivă a lit. a8) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării". )
i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata față și spate, în momentul efectuării probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staționare);
v) roțile verificate(față/spate) și valorile forțelor de frânare măsurate;
vi) valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și de staționare).
vii) Abrogat.
(la 21-01-2020, Punctul vii) din Litera a8) , Litera a) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de frânare, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică și care au dispozitiv de fixare față/spate pe durata încercării frânelor.
b) pentru clasa a II-a și a III-a
b.1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a și cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalația de frânare (0-10 atm), în conformitate cu anexa A la Standardul ISO 21069-1 privind cerințele tehnice pentru încercarea sistemelor de frânare ale vehiculelor utilizând un stand cu role. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă. Standul de frânare cu role trebuie echipat cu instalații pentru încercarea sistemelor de frânare pneumatice, cum ar fi manometre, conectori și furtunuri;
(la 20-05-2018, Litera b.1 din Litera b) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
b.2. b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a și de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.
b.3. b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afișajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziția ansamblului de vehicule pe stand.
b.4. standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.
(la 23-07-2012, Lit. b.4 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
b.5. în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecție a rolelor.
b.6. standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare, a forței de apăsare la pedală și a presiunii în instalația de frânare pneumatică și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.
b.7. cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele
i) pentru rezistența la rulare și forța de frânare - clasa de exactitate 3;
ii) pentru forța de apăsare la pedală - clasa de exactitate 2;
iii) iii) pentru presiunea din instalația de frânare pneumatică - clasa de exactitate 1;
iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.
b.8. programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare, precum și a dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași axe pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.
b.9. pentru ITP la autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă, stația trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.
b.10. standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.
b.11. programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date
i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);
v) axa verificată (axa 1, axa 2 etc) și valorile forțelor de frânare măsurate;
vi) valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);
vii) vii) valorile dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);
viii) viii) valoarea măsurată a forței de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forței maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerință se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;
ix) valoarea măsurată a presiunii din instalația de frânare pneumatică.
b.12. nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de frânare și dezechilibre, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
b.13. b.1 3 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracțiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate și înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.
2. Analizor de gaze pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)
2.1. Pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puțin a CO cu o precizie de minimum ± 0,2% și a HC cu o precizie de minimum ± 30 ppm, iar dacă măsoară și alte componente, cu o precizie de minimum ± 1% pentru CO(2) și ± 0,2% pentru O(2) (conform OIML R 99 clasa II);
2.2. Pentru stațiile care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze conform Directivei 2014/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare (reformare) sau conform cu OIML R 99 - Instrumente pentru măsurarea emisiilor de evacuare ale vehiculelor, clasa I, cu precizie de minimum
± 0,06 % vol pentru CO;
± 0,5 % vol pentru CO_2;
± 0,1 % vol pentru O_2;
± 12 ppm vol pentru HC.
(la 20-05-2018, Punctul 2.2. din Punctul 2. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
2.3. Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depășească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
2.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile fabricantului.
2.5. Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date
(la 16-02-2012, Partea introductivă a pct. 2.5. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării". )
a) data, ora și minutul efectuării probei;
b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;
c) turația de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;
d) valoarea CO(cor) la turația de mers în gol încet;
e) valoarea HC măsurată la turația de mers în gol încet;
f) turația de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;
g) valoarea CO sau CO(cor) la turația de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;
h) valoarea coeficientului lambda la turația de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;
i) valoarea HC măsurată la turația de mers în gol accelerat.
2.6. Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.
3. Opacimetru pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)
3.1. Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parțial conform Regulamentului 24 CEE ONU*1), cu o precizie de minimum ± 0,3 m^(-1).
Notă
*1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU)- Dispoziții uniforme privind
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce privește instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare
3.2. Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.
3.3. Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afișa valoarea echivalentă a opacității la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului care să poată măsura turația motorului indiferent de diametrul conductelor de injecție montate, precum și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
3.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile
fabricantului.
3.5. 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.
(la 02-08-2014, Subpct. 3.5, pct. 3 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
3.6. Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări și trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).
3.7. Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date
a) data, ora și minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;
b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;
c) timpul de bază;
d) turația de mers în gol încet;
e) turația de mers în gol maximă (de regulator);
f) indicele de opacitate măsurat;
g) media aritmetică a indicilor de opacitate măsurați pentru cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă valide.
(la 20-05-2018, Punctul 3.7. din Punctul 3. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
3.8. Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiția să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turațiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.
4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă
5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 - 10 bar și cu clasa de exactitate 2,5.
(la 16-02-2012, Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă". )
6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm
(la 16-02-2012, Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă". )
7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la același calculator ca și standul de frânare cu role.
8. Decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare prin probe funcționale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale și autovehiculele specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri, precum și pentru mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h.)
(la 21-01-2020, Primul paragraf de la punctul 8. din Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date
a) marca, tipul și numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
b) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;
c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);
d) valoarea decelerației;
e) valoarea măsurată a forței de acționare la pedală;
f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).
Decelerometrele care nu măsoară continuu trebuie să înregistreze măsurătorile cel puțin de 10 ori pe secundă.
(la 20-05-2018, Punctul 8. din Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
9. Dispozitiv de simulare a forței de împingere la proțapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acționare prin inerție.
10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepția SITP dotate cu decelerometru.
11. Calculator pentru evidența ITP (desktop)
(la 16-02-2012, Titlul pct. 11 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
11.1. Calculatorul trebuie să aibă următoarea configurație minimală
a) procesor: minimum 1,5 Ghz;
b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;
c) CD-ROM sau CD-W;
d) placa video pentru rezoluție de minimum 800x600 pixels;
e) port paralel și port USB;
f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;
g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează același calculator și pentru activitățile de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză.
11.2. Calculatorul trebuie folosit numai pentru activități legate de ITP sau de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea și întreținerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.
12. Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afișarea datei și orei prelevării imaginii.
13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.
14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.
15. Leviere (2 bucăți) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a și minimum 500 mm pentru clasa a III-a.
16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăți): 200/5/30 mm și 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).
17. Șubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a și a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.
(la 16-02-2012, Pct. 17 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
18. Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăți), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.
19. Dispozitiv de conectare la interfața electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD.
(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
20. Dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL în cazul în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalații de alimentare GPL/GNC/GNL.
(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
21. Dispozitivele menționate anterior la pct. 2 și 3 pot fi combinate într-un dispozitiv compus, cu condiția ca acesta să nu afecteze precizia fiecărui dispozitiv individual.
(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze și a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalație de încălzire și climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfășurării activității, menținerea temperaturii între 5°C și 37°C.
(4) Utilizatorii aplicației informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare și neavizată a aplicației pentru această activitate sau prin alte mijloace software.
(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformității realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor
[poziție conform art. 10]
Denumirea aparatului de măsură
Dovada
conformității
Tipul aparatului sau
mărimii certificate
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)]
Certificat de etalonare
Forță de frânare
Stand de frânare cu role corespunzător
clasei I de ITP - pentru mopede
cu 2 roți și motociclete fără ataș
Cântărire (masă)
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)]
Stand de frânare cu role corespun-
zător clasei a II-a și a III-a de
ITP
Buletin de
verificare
metrologică
Forță de frânare
Certificat de
etalonare
Forță de apăsare la
pedală
Cântărire (masă)
Presiune (traductor de
presiune)
[art. 10 alin. (2) pct. 2]
Analizor de gaze pentru stațiile
ce efectuează ITP la autovehicu-
lele echipate cu motor cu aprin-
dere prin scânteie (mas)
Buletin de
verificare
metrologică
Analizor de gaze de
evacuare
[art. 10 alin. (2) pct. 3]
Opacimetru pentru stațiile ce
efectuează ITP la autovehiculele
cu motoare cu aprindere prin
comprimare (mac)
Buletin de
verificare
metrologică
Opacimetru pentru gazele
de evacuare ale mac
[art. 10 alin. (2) pct. 4]
Aparat de control al farurilor
prevăzut cu nivelă
Certificat de
etalonare
Unghiuri (aparat pentru
reglarea și verificarea
farurilor la
autovehicule)
[art. 10 alin. (2) pct. 5]
Manometru pentru măsurarea
presiunii în anvelopele
vehiculelor
Buletin de
verificare
metrologică
Manometru pentru verifi-
carea presiunii în
anvelopele vehiculelor
[art. 10 alin. (2) pct. 6]
Dispozitiv de măsurare a adâncimii
profilului anvelopelor
Certificat de
etalonare
Lungimi (șubler)
[art. 10 alin. (2) pct. 8]
Decelerometru cu compensare
Certificat de
etalonare sau
buletin de
măsurare
Decelerație
Forța de apăsare la
pedală
[art. 10 alin. (2) pct. 13]
Ruletă cu lungimea de minimum 10 m
Buletin de
verificare
metrologică
Ruletă
Certificat de
etalonare
Lungimi (ruletă)
[art. 10 alin. (2) pct. 17]
Șubler cu tijă cu o lungime de
minimum 15 cm și cu o precizie de
± 0,1 mm pentru clasa a II-a,
respectiv cu o lungime de minimum
20 cm și cu o precizie de
± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau
calibre de măsurare pentru clasele
a II-a și a III-a
Certificat de
etalonare
Lungimi (șubler)
Buletin de
măsurare
Lungimi (calibre)
Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal și obligatoriu au aprobare de model în România sau aprobare de model CE.
(la 21-01-2020, Tabelul de la alin. (5) al art. 10, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
(6) Certificatele de etalonare pot fi emise și de laboratoare acreditate de RENAR.
(6^1) Cu excepția cazului în care legislația UE și legislația națională aferentă conțin dispoziții contrarii, intervalul dintre două calibrări succesive nu trebuie să depășească
i) 24 de luni pentru măsurarea masei și a presiunii;
ii) 24 de luni pentru măsurarea forțelor;
iii) 12 luni pentru măsurarea emisiilor de gaze.
(la 20-05-2018, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(7) SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici
a) lărgime de bandă: minimum 128 kbps;
b) timpul de răspuns: maximum 200 ms;
c) rata erorilor: aprox. 1/1000;
d) sla: minimum 99,99%.
(8) În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziția RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispoziția RAR un model al noului buletin de probă. RAR poate verifica în cadrul SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă și a versiunii de soft declarate.
(la 02-08-2014, Alin. (8) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(8^1) SITP trebuie să asigure posibilitatea imprimării certificatului de inspecție tehnică periodică.
(la 02-08-2014, Alin. (8^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(9) SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanență activității de ITP.
(9^1) SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activității efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste înregistrări vor fi puse la dispoziția RAR în scopul monitorizării activității de ITP.
Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conțină minimum două camere de supraveghere și un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la rezoluții înalte HD (High Definition), având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile și particularitățile spațiului destinat activității de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat și instalat încât să asigure înregistrarea continuă a activităților desfășurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcționalități
a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător și accesibil inspectorului RAR;
b) să permită înregistrarea și vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte a acestuia și a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condițiile de iluminare existente;
c) să permită înregistrarea activității de pe linia de ITP pe durata maximă de funcționare, respectiv de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00;
d) să permită înregistrarea și vizualizarea corespunzătoare a indicațiilor afișajului/afișajelor analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de ITP;
e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării și ștergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.
În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de supraveghere video, cu condiția ca acesta să fie astfel proiectat, dotat și instalat încât să asigure toate funcționalitățile prevăzute la lit. a)-e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă.
(la 01-11-2016, Alineatul (9^1) din Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )
(10) În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 - 6, 8 și 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiția ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă.
(11) Reprezentanțele RAR și SITP trebuie să respecte specificațiile producătorilor referitoare la întreținerea infrastructurii și a aparaturii de inspecție.
(la 20-05-2018, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
la reglementări
Ecuson de inspecție tehnică periodică
----------
Anexa 7 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 5 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 36 al art. I din același act normativ.
(1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în anexa nr. 7^1.
(2) Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere își pierde dreptul de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.
(3) În situația prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoștința RAR anularea sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligația predării la RAR a ștampilei de inspector tehnic ce i-a fost anterior distribuită.
(la 22-12-2017, Articolul 11 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
Cerințe privind competența, examinarea și atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici
1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerințe
a) cu privire la competența profesională, că acesta deține cunoștințe și capacitate de înțelegere certificate în următoarele domenii (discipline de studiu): – mecanică/dinamică; – dinamica vehiculelor rutiere; – motoare cu ardere internă; – construcția vehiculelor rutiere;– diagnosticarea vehiculelor rutiere; – materiale și prelucrarea materialelor; – electricitate/electrotehnică/electronică; – componente electronice ale vehiculelor rutiere; – aplicații IT;
(la 21-01-2020, Litera a) din Punctul 1. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
b) cu privire la experiența profesională documentată, că acesta a desfășurat cel puțin 3 ani, cu normă întreagă sau cu normă parțială pe o perioadă echivalentă, în calitate de angajat, titular al unei persoane fizice autorizate, titular al unei întreprinderi individuale ori de membru al unei întreprinderi familiale, una dintre următoarele activități:– activități de reparații auto în domeniul mecanic sau electromecanic, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfășurarea cel puțin a activităților de reparații pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcție și sistemul de frânare;– omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorități de omologare ori servicii tehnice notificate;– ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii.
(la 21-01-2020, Litera b) din Punctul 1. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
c) cu privire la experiența necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerințe minimale
a) pentru clasa I - permis de conducere categoriile A și B1;
b) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;
c) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C și/sau D.
2. Cerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit. a) și cele de experiență profesională precizate la pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în domeniul de studii de licență "Ingineria autovehiculelor" (se consideră ca echivalente calificările inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile).
2^1. Cerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit. a) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în domeniul de studii de licență «Ingineria transporturilor», specializarea «Ingineria transporturilor și a traficului».
Prin derogare de la prevederile prevăzute la pct. 1 lit. b), în cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în domeniul de studii de licență «Ingineria transporturilor», specializarea «Ingineria transporturilor și a traficului», experiența profesională documentată necesară este de cel puțin un an în activitățile prevăzute la pct. 1 lit. b).
(la 21-01-2020, Anexa nr. 7^1 a fost completată de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică.
4. Programul de atestare acoperă cel puțin următoarele aspecte
a) construcția vehiculului:– identificarea vehiculului;– sistemul de frânare;– sistemul de direcție;– vizibilitatea;– lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice;– punți, jante, anvelope și suspensie;– șasiu și elemente atașate șasiului;– alte echipamente;– emisii poluante;– inspecții suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică;
b) metode de inspecție;
c) evaluarea deficiențelor;
d) cerințe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării;
e) cerințe legale privind inspecția tehnică;
f) dispoziții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a vehiculelor;
g) aplicații IT folosite în procedura de inspecție tehnică periodică și în cea administrativă.
5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind construcția și inspecția tehnică periodică a acestor vehicule.
6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic.
7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări.
8. În cazurile menționate la pct. 5 și 6, în certificatul de atestare se menționează în mod expres activitățile respective.
9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare/ reatestare este de 2 ani de la data absolvirii programului de atestare/reatestare.
(la 11-04-2018, Punctul 9. din Anexa nr. 7^1 a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.
11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influențează valabilitatea certificatului de atestare sau activitățile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.
12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilității certificatului de atestare pentru activități suplimentare față de cele pentru care a fost inițial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare și a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.
13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conține următoarele
a) cerere de atestare, care va include, după caz, și o recomandare din partea operatorului economic sau a instituției publice la care va urma să își desfășoare activitatea;
b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;
c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă;
d) documentele care atestă îndeplinirea cerinței privind experiența profesională documentată minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fișa postului și/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz; în cazul titularului unei persoane fizice autorizate, titularului unei întreprinderi individuale ori al membrului unei întreprinderi familiale, o declarație pe propria răspundere privind desfășurarea activităților prevăzute la pct. 1 lit. b), certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare;
(la 11-04-2018, Litera d) din Punctul 13. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
e) copie de pe actul de identitate.
14. Copiile menționate la pct. 13 lit. b) - e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul.
15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) și e).
16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) .
17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) .
18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens.
19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică.
20. Programul de reatestare asigură menținerea și actualizarea cunoștințelor și abilităților cerute inspectorilor tehnici în domeniile menționate la pct. 4 lit. a) - g) .
21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5-12.
22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum și certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.
(la 22-12-2017, Actul a fost completat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(1) SITP vor deține în mod obligatoriu următoarele
a) registru de control al stației;
b) formulare - tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului și ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5 la reglementări;
c) formular - tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;
d) ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;
e) elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;
f) norme tehnice și instrucțiuni de utilizare a aparaturii;
g) avizier care va cuprinde
i) autorizația tehnică a stației, în copie (față - verso);
ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;
iii) tarifele de ITP;
iv) precizarea categoriilor de vehicule rutiere pentru care SITP nu efectuează ITP;
iv) precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;
(la 23-07-2012, Pct. iv) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
v) precizarea actelor necesare efectuării ITP;
vi) programul de lucru al SITP;
vii) schița fluxului de efectuare a ITP;
(la 02-08-2014, Pct. vii) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
viii) instrucțiunile și dispozițiile specifice de detaliere și precizare a prezentelor reglementări și pentru care se prevede în mod expres a fi afișate la avizier;
h) dosarul stației care va cuprinde documentele ce atestă funcționarea legală a SITP
i) în original: autorizația tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum și tarifele pentru ITP;
(la 23-07-2012, Pct. i) de la lit. h) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
ii) în copie: raportul de evaluare a capabilității tehnice și contractul de franciză;
i) dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;
j) registru de evidență a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calității reglajelor sau reparațiilor.
(2) De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afișa la loc vizibil sau va pune la dispoziție, la cerere, prezentele reglementări.
(la 23-07-2012, Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
la reglementări
(față)
REGISTRUL AUTO ROMÂN
(Timbru sec)
AUTORIZAȚIE TEHNICĂ
Nr. ............... din .......................
Se autorizează ..............................................................................................................
(operator economic sau instituție publică)
cu sediul în ........................................................ jud. ....................................................
str. ................................................. nr. ........................ cu certificatul de înmatriculare/
înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. ..............................................................
să execute inspecții tehnice periodice la clasele de inspecție tehnică periodică ..........
........................................................................................................................................
conform specificației de pe verso, în stația de inspecție tehnică periodică din .............
jud. .................................. str. ................................................ nr. ..................................
începând cu data de ......................................................................................................
Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. ....... din ............. înregistrată la Registrul Auto
Român și a Raportului de evaluare a capabilității tehnice nr. ..... din ..............., întocmit
de Registrul Auto Român - Organismul de Certificare Sisteme de Management.
DIRECTOR GENERAL RAR
(verso)
COD STAȚIE
Nr.
crt.
Vehicule pentru care se
autorizează stația de inspecție
tehnică periodică
Clasa de
ITP
Interdicții
Observații
1
I
2
II
3
III
(la 16-02-2012, Anexa 8 la reglementări (față) a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea textului "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului nr. ....... din ................" cu textul "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. ............" și de pct. 44 al art. I din același ordin, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă
(la 23-07-2012, Partea introductivă a art. 13 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
a) certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autoritățile competente și completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizația provizorie de circulație;
b) cartea de identitate a vehiculului.
la reglementări
Cerere
pentru autorizarea stației de inspecție tehnică periodică a vehiculelor
(la 23-07-2012, Titlul anexei 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
Operatorul economic sau instituția publică .................................... cu sediul în .................. județul .............. str. ........................... nr. ................. cod poștal ............. telefon ........... fax ........... solicită eliberarea autorizației pentru stația de inspecție tehnică periodică din ...................... județul ............. str. .............. nr. ........... cod poștal ............ telefon .............. fax ............. pentru următoarele clase de inspecție tehnică periodică .............................
(la 16-02-2012, Primul paragraf din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
Anexăm
1. chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice;
2. abrogat;
(la 16-02-2012, Pct. 2 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
3. certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activități de testări și analize tehnice»;
(la 16-02-2012, Pct. 3 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
4. abrogat;
(la 16-02-2012, Pct. 4 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
5. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă;
(la 16-02-2012, Pct. 5 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
6. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);
(la 23-07-2012, Pct. 6 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
7. schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.
Programul de lucru al stației de inspecție tehnică este
în zilele de .......................... orele ...............................
și în zilele de ....................... orele ...............................
Ne obligăm ca pe timpul funcționării stației de inspecție tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecția tehnică periodică.
Nr. ....... din .................
REPREZENTANT LEGAL,
(numele, prenumele, funcția, semnătura, ștampilă)
Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, șasiul, ansamblurile și subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.
(la 23-07-2012, Art. 14 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
la reglementări
(la 20-05-2018, Anexa nr. 10 a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
La ITP se execută operațiunile prevăzute în Planul de operațiuni, al cărui model este prevăzut, în funcție de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 și 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operațiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcție de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepția identificării, care va fi prima operațiune efectuată.
(la 23-07-2012, Art. 15 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
la reglementări
Condiții tehnice privitoare la verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor
A. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienților de frânare realizați de frâna de serviciu și frâna de staționare, precum și verificarea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare.
A1. Coeficientul de frânare
Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forțelor de frânare la roțile pe care acționează frâna a cărei eficacitate se verifică și greutatea vehiculului prezentat la ITP
în care
Fis (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n - numărul de punți;
G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Valorile-limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate) sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate și tabelul 3 pentru frâna de staționare.
Tabelul 1 - Valorile-limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate) pentru frâna de serviciu
A. Autovehicule cu două roți
Categoria vehiculului
Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori
(ambele frâne)
Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori
(frână pe roata din spate)
DMa DP DMa DP
Mopede cu două roți (L1e) 42 21 25 12
Motociclete fără ataș (L3e) 50 25 25 12
B. Autovehicule și remorcile acestora
Categoria vehiculului Efortul de acționare maxim admisibil la pedală (daN)
Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori
(vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada)
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanță etc.) (M_1) 50
până la
30.09.1991
1.10.1991-31.12.2011
după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
48 24 50 (cu ABS) 48 (fără ABS) 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 58 29
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M_2, M_3) 70 până la 30.09.1991 1.10.1991-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
48 24 50 (cu ABS) 48 (fără ABS) 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 50 25
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N_1) 70 până la 31.12.2011 după 01.01.2012
DMa DP DMa DP
45 22 50 25
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N_2, N_3) 70 până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
43 21 45 22 50 25
Semiremorci*) (O_2, O_3 și O_4) - până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
40 20 43 21 45 22
Remorci cu proțap (O_1) - dacă este prevăzută - până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
40 20 43 21 50 25
Remorci cu proțap (O_2, O_3 și O_4) - până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
40 20 43 21 50 25
C. Tractoare
Categoria vehiculului Efortul de acționare maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate până la 1.01.2018) Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate după 1.01.2018)
cu viteza maximă mai mică sau egală cu 30 km/h cu viteza maximă mai mare de 30 km/h
DMa DP DMa DP DMa DP
Tractoare (T) 60 20 10 28 14 40 20
*) La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii.
La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepția celor din categoria L) este obligatorie verificarea eficacității frânei de serviciu prin acționarea acesteia cu un efort de acționare la pedală care nu trebuie să depășească valoarea determinată în funcție de starea de încărcare a autovehiculului
în care
F_pmax (daN) - efortul de acționare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 1);
m_ef (kg) - masa efectivă a autovehiculului inspectat;
m_tot (kg) - MTMA a autovehiculului inspectat.
Tabelul 2 - Valorile-limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate) pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat)
Autovehicule și remorcile acestora
Categoria vehiculului Efortul de acționare maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada)
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanță etc.) (M_1) 50 până la 30.09.1991 1.10.1991-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
24 12 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 12 (cu ABS) 12 (fără ABS) 29 14
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M_2, M_3) 70 până la 30.09.1991 1.10.1991-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
24 12 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 12 (cu ABS) 12 (fără ABS) 25 12
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N_1) 70 până la 31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP
22 11 25 12
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N_2, N_3) 70 până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
21 10 22 11 25 12
Semiremorci*) (O_2, O_3 și O_4) - până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
20 10 21 10 22 11
Remorci cu proțap (O_1) - dacă este prevăzută - până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
20 10 21 10 25 12
Remorci cu proțap (O_2, O_3 și O_4) - până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
20 10 21 10 25 12
*) La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii.
Tabelul 3 - Valorile-limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate) pentru frâna de staționare
Toate categoriile
Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori
DMa DP
16 8
NOTĂ
În cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii.
A2. Dezechilibrul
Dezechilibrul dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți se determină cu relația
în care
F_max (daN) - forța de frânare la roata care înregistrează forța de frânare superioară;
F_min (daN) - forța de frânare la roata care înregistrează forța de frânare inferioară.
Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4.
Tabelul 4 - Valorile-limită ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți și încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate)
Categoria vehiculului Dezechilibrul (%) (Dez)
DMa DP
Toate categoriile, cu excepția autovehiculelor din categoria L 30 < Dez ≤ 50 mai mare de 50
B. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare presupune verificarea decelerațiilor realizate de frâna de serviciu și frâna de staționare în cazul frânării pe pistă, precum și aprecierea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare în funcție de comportamentul la frânarea pe pistă.
Această verificare se efectuează prin probe funcționale în parcurs, prin măsurarea decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul frânei de staționare.
Probele în parcurs trebuie desfășurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted și rectiliniu.
Această verificare se aplică pentru:– mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h;– tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare se poate efectua și pe standul cu role, în stațiile ITP autorizate);– autoremorchere, autovehicule speciale și autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare pe standul de frânare cu role;– autovehicule cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă;– mopede cu 3 roți;– motociclete cu ataș;– mototricicluri:– cvadricicluri;– motocicluri cu roți jumelate.
Valorile-limită ale decelerației maxime măsurate și încadrarea în categorii de deficiență sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu și tabelul 6 pentru frâna de staționare.
Tabelul 5 - Valorile-limită ale decelerației maxime măsurate și încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate) pentru frâna de serviciu
A. Autovehicule cu trei roți și cvadricicluri
Categoria vehiculului Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (ambele frâne) Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (frână pe roata/axa din spate, după caz)
DMa DP DMa DP
Mopede cu trei roți (L2e)
Cvadricicluri ușoare (L6e)
4,0 2,0 2,5 1,2
Motociclete cu ataș (L4e) 4,6 2,3 2,5 1,2
Mototricicluri (L5e)
Cvadricicluri grele (L7e)
4,4 2,2 2,5 1,2
B. Autovehicule
Categoria vehiculului Efortul de acționare maxim admisibil la pedală (daN) Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada)
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanță etc.) (M_1) cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 50 până la 30.09.1991 1.10.1991-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,8 2,4 5,0 (cu ABS) 4,8 (fără ABS) 2,5 (cu ABS) 2,4 (fără ABS) 5,8 2,9
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M_2, M_3) cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 70 până la 30.09.1991 1.10.1991-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,8 2,4 5,0 (cu ABS) 4,8 (fără ABS) 2,5 (cu ABS) 2,4 (fără ABS) 5,0 2,5
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N_1) cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 70 până la 31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP
4,5 2,2 5,0 2,5
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N_2, N_3) cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 70 până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5
Autoremorchere, autospecializate și autospeciale 70 până la 31.12.1988 1.01.1989-31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5
C. Tractoare
Categoria vehiculului Efortul de acționare maxim admisibil la pedală (daN) Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate până la 1.01.2018) Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate după 1.01.2018)
cu viteza mai mică sau egală cu 30 km/h cu viteza mai mare de 30 km/h
DMa DP DMa DP DMa DP
Tractoare (T) 60 2,0 1,0 2,8 1,4 4,0 2,0
D. Mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h
Categoria vehiculului Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori
DMa DP
Mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h 2,0 1,0
La autovehicule, cu excepția celor din categoria L și a mașinilor și utilajelor autopropulsate pentru lucrări care nu sunt echipate cu servofrână, este obligatorie verificarea eficacității frânei de serviciu prin acționarea acesteia cu un efort de acționare la pedală care nu trebuie să depășească valoarea determinată în funcție de starea de încărcare a autovehiculului
în care
F_pmax (daN) - efortul de acționare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 5);
m_ef (kg) - masa efectivă a autovehiculului inspectat;
m_tot (kg) - MTMA a autovehiculului inspectat.
Tabelul 6 - Valorile-limită ale decelerației maxime măsurate și încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate) pentru frâna de staționare
Toate categoriile
Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori
DMa DP
1,6 0,8
C. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate din motive constructive pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează:– o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcționează, precum și comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);– acționarea sistemului de frânare de staționare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staționare al (semi)remorcii funcționează.
Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N și O cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role
1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice
1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA
Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuația următoare
în care
Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n = numărul de punți;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parțial încărcat - metoda de măsurare într-un punct
Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forțelor de frânare obținute la verificarea vehiculului descărcat sau parțial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.
Metoda presupune existența conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindrii de frână, după caz.
În timpul verificării pe fiecare punte, cel puțin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obținută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.
Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoașterea următorilor parametri
a) valoarea forțelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obțin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);
b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindrii de frână (în funcție de amplasarea conectorului de testare) la care se obțin forțele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obțin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii);
c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcție de datele existente pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acționează regulatorul care este menționată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.
Pentru o anumită punte, forțele de frânare maxime se obțin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afișaj a valorilor maxime.
Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei
în care
i = numărul punții verificate;
p_ex = valoarea presiunii de extrapolare;
p_i = valoarea presiunii măsurate la care s-au obținut forțele maxime de frânare pe puntea i.
Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula
în care
Fis (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
Ei - factorul de extrapolare pentru puntea i;
n - numărul de punți;
G (daN) - greutatea vehiculului încărcat la MTMA.
În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricație cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindrii de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare
în care
Fis (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n - numărul de punți;
G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă.
2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice și pentru sistemele de frânare complet hidraulice
Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare
în care
Fis (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n = numărul de punți
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă.
(la 21-01-2020, Anexa nr. 11 a fost modificată de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
(1) Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.
(la 23-07-2012, Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
(2) Deficiențele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR în una dintre următoarele grupe: deficiență minoră (DMi), deficiență majoră (DMa) sau deficiență periculoasă (DP), definite în conformitate cu planurile de operațiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 2^1 la reglementări. Este obligatorie menționarea pe raportul de ITP a tuturor deficiențelor constatate, indiferent de grupa în care a fost încadrat deficiența.
(la 02-08-2014, Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(3) Prima operațiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.
(4) În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind îndrumată la o reprezentanță RAR sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformități legate de identificare.
(la 15-06-2015, Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(5) Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului și tipului de ITP efectuată, precum și verificarea dotărilor obligatorii.
(la 23-07-2012, Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
(5^1) În scopul verificării odometrului, în cazul unui autovehicul echipat cu un astfel de dispozitiv, RAR pune la dispoziția inspectorilor tehnici informațiile de la ITP anterioară efectuată în România.
(la 20-05-2018, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(6) În continuare se procedează după cum urmează
a) Dacă vehiculul corespunde cerințelor tehnice precizate în planul de operațiuni corespunzător sau prezintă numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR
i) consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi»;
ii) semnează și ștampilează raportul, îl înregistrează în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice și aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează și ștampilează anexa, notează în anexă codul de tranzacție/numărul de înregistrare al ITP așa cum apare în aplicația informatică de evidență și aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător, a cărui serie este indicată de calculator ulterior înregistrării în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice;
(la 21-01-2020, Punctul iii) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
iv) emite certificatul de inspecție tehnică periodică, îl verifică din punctul de vedere al conținutului, îl semnează, îl ștampilează și îl înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;
(la 21-01-2020, Punctul iv) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
v) aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din față ecusonul corespunzător ITP, cu excepția remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roți și a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate;
vi) arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el atașându-se, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare. Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, atașează și două rapoarte zilnice de activitate, unul pentru ziua efectuării ITP și al doilea pentru precedenta zi cu activitate, cea mai apropiată de ziua efectuării ITP, rapoarte listate de conducătorul autovehiculului la finalizarea ITP.
(la 01-11-2016, Punctul vi) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )
Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menționa textul «ITP TAXI». Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învățarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menționa textul «ITP ȘCOALĂ».
În vederea menționării textelor „ITP TAXI“ și „ITP ȘCOALĂ“ este obligatorie verificarea existenței și a valabilității Certificatului de agreare TAXI, respectiv a Certificatului de agreare ȘCOALĂ.
(la 20-05-2018, Litera a) din Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost completata de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
Nu se va efectua pentru același autovehicul simultan ITP pentru activitățile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) și, respectiv, de învățare a conducerii auto (ȘCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activități.
(la 15-06-2015, Al treilea paragraf de la lit. a) a alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
b) În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanțele RAR pentru inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate deficiențele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerințelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe sau prezintă numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR
i) consemnează în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun Tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe]»;
ii) semnează și ștampilează raportul și aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe]»;
iv) semnează și ștampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, notează numărul de înregistrare al activității și aplică elementul de securizare;
v) înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a prezentat vehiculul la inspecția tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare; în acest caz nu se fac mențiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;
vi) arhivează raportul de verificare RAR completat, menționându-se la rubrica «Deficiențe constatate» numărul, seria și emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se atașează, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare.
În cazul în care se constată alte deficiențe conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.
În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul de înmatriculare a fost reținut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilității acesteia ori dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reținerii certificatului de înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanțele RAR. În acest caz se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerințele precizate anterior, iar elementul de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera și completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.
c) Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanțele RAR și în cazul în care ITP a fost anulată în condițiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere - RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și al ministrului internelor și reformei administrative nr. 510/230/2007, cu modificările și completările ulterioare, respectându-se cerințele precizate anterior.
d) Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerințelor tehnice precizate, prezentând deficiențe din grupa DMa și/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează deficiențele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica «Deficiențe constatate» și marchează codurile deficiențelor constatate în momentul identificării acestor deficiențe. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit și amănunțit pe raport deficiențele constatate la postul curent. La finalizarea ITP, vehiculul fiind respins din cauza identificării unor deficiențe din grupa DMa și/sau DP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(la 20-05-2018, Litera d) din Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(la 02-08-2014, Alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(6^1) Persoana care prezintă vehiculul la ITP este informată cu privire la orice deficiențe care au fost identificate la vehicul și care necesită remediere.
(la 20-05-2018, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(7) În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR și existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator și, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare și eliberarea certificatului de inspecție tehnică periodică.
(la 02-08-2014, Alin. (7) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(8) Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare autovehicul inspectat din clasa a II-a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de ansamblu a compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicată. De asemenea, pentru autovehiculele dotate cu odometru (și, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o înregistrare fotografică digitală a indicației odometrului, iar pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează și o înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi salvate în calculatorul SITP. În cazul inspecției pentru redobândirea certificatului de înmatriculare prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică digitală la finalizarea inspecției, care se salvează în sistemul informatic al RAR.
(la 21-01-2020, Alineatul (8) din Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020 )
(9) După finalizarea operațiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).
(10) Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operațiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.
Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte deficiențe, acesta consemnează deficiențele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente și apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcție de constatările inspectorului RAR.
(11) Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situații
a) nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;
b) RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).
(11^1) Vehiculul inspectat va rămâne permanent în incinta SITP, până la finalizarea înregistrărilor în baza națională de date și eliberarea documentelor aferente ITP.
(la 15-06-2015, Alin. (11^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(11^2) În toate cazurile, ultima mențiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabilă și le anulează pe precedentele.
(la 15-06-2015, Alin. (11^2) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(12) Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru același vehicul.
(13) Datele de identificare și rezultatele ITP se înregistrează în calculator.
(la 02-08-2014, Alin. (13) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(14) SITP comunică electronic RAR informațiile necesare pentru generarea certificatelor de ITP, iar RAR transmite electronic SITP certificatele de ITP în vederea emiterii acestora.
(la 20-05-2018, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
Respingerea la ITP a unui vehicul pentru deficiențe majore sau deficiențe periculoase determină încetarea valabilității ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv și, coroborat cu legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice, i se interzice acestuia circulația pe drumurile publice până la obținerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări.
(la 16-02-2012, Art. 16^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
Anularea ITP prevăzută la art. 16^1 nu se aplică în cazul deficiențelor majore încadrate la codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări.
(la 23-07-2012, Art. 16^2 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
la reglementări
Condiții
privind culoarea luminilor la elementele instalației electrice de iluminare și semnalizare
(în funcție de dotare)
Față
- Faruri
- Faruri de ceață
- Faruri pentru circulația de zi
- Lămpi indicatoare de direcție
- Lămpi de poziție, lămpi de gabarit
- Lămpi de staționare (de parcare)
- Catadioptri netriunghiulari
Spate
- Lămpi de poziție, lămpi de frânare,
lămpi gabarit, lămpi de ceață
- Lămpi indicatoare de direcție
- Lămpi de staționare (de parcare)
- Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare
a plăcii cu numărul de înmatriculare;
- Catadioptri netriunghiulari
autovehicule), triunghiulari (remorci)
Lateral
- Lămpi de poziție
- Lămpi indicatoare de direcție
- Lămpi de staționare (de parcare)
- Catadioptri netriunghiulari
Altele
- Catadioptri pedală
(la autovehiculele cu două sau trei roți)
- lumină albă
- lumină albă sau galbenă
- lumină albă
- lumină galben-auto
- lumină albă
- lumină albă
- culoare albă sau incolor
- lumină roșie
- lumină galben-auto
- lumină roșie
- lumină albă
- culoare roșie
- lumină galben-auto; cu toate
acestea, cea mai din spate lampă
de poziție laterală poate fi
roșie dacă este grupată sau
combinată sau incorporată
reciproc cu lampa de poziție
spate, cu lampa de gabarit spate,
cu lampa de ceață spate, cu lampa
de frânare sau dacă este grupată
sau are o parte a suprafeței
emițătoare de lumină comună cu
catadioptrul spate
- lumină galben-auto
- lumină galben-auto dacă sunt
incorporate reciproc cu lămpile
indicatoare de direcție
laterale sau lămpile de poziție
laterale
- culoare galben-auto; cu toate
acestea, cel mai din spate
catadioptru lateral poate fi roșu
dacă este grupat sau are o parte
a suprafeței emițătoare de lumină
comună cu lampa de poziție spate,
lampa de gabarit spate, lampa de
ceață spate, lampa de frânare, cu
cea mai din spate lampă de
poziție laterală roșie sau cu
catadioptrul spate
netriunghiular.
- lumină galben-auto (pentru
mopede cu pedale neretractabile)
----------
Anexa 12 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 41 al art. I din același act normativ.
(1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP deficiențele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat deficiențele și se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcție de data la care s-a constatat remedierea.
(2) Dacă aceste verificări evidențiează și alte deficiențe la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestor deficiențe. În cazul în care controlul vizual general evidențiază deficiențe produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestora.
(3) Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehicului prezentat.
(la 23-07-2012, Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
(4) În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări se va efectua o nouă ITP.
(la 15-06-2015, Alin. (4) al art. 17 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(1) După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de inspecție tehnică periodică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5^1 la reglementări.
(2) Certificatul de inspecție tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în alte state.
(3) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 17^1 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(4) La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat de inspecție tehnică periodică nou, cu menționarea noului număr de înmatriculare, dar cu respectarea periodicității certificatului inițial.
(5) Un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea periodicității certificatului inițial, se eliberează la cerere și în cazul în care certificatul inițial a fost eliberat de către RAR pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat.
(6) În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează și se completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea periodicității certificatului precedent, precedentul certificat de inspecție tehnică periodică eliberat pentru respectivul vehicul pierzându-și valabilitatea.
(la 02-08-2014, Art. 17^1 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
Verificarea emisiilor poluante
1. Autovehicule echipate cu mas
1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări
1.1.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.1.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități.
1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcționare, ținând cont de recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentrația emisiilor de monoxid de carbon (CO) și de hidrocarburi (Hc), cu motorul la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare").
1.1.4. Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori
a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.;
b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol.
1.1.5. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depășească 1000 ppm.
Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină.
1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.
1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.
1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.
1.1.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare.
1.2. Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări
1.2.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.3. determinarea eficienței sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de gaze de evacuare a valorii lambda și a conținutului de CO și de hidrocarburi (Hc) din gazele de evacuare, conform dispozițiilor pct. 1.2.4 și 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcționare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.
1.2.4. Emisii la ieșirea din țeava de evacuare - valori limită
Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori
a) măsurări efectuate la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2));
b) măsurări efectuate cu motorul la turația de mers în gol accelerat, de cel puțin 2000 rot/min și de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)).
1.2.5. Lambda: 1±0,03 sau conform specificațiilor producătorului, măsurat la turația de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b) .
1.2.6. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turația de mers în gol accelerat nu trebuie să depășească 100 ppm.
Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină.
1.2.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.
1.2.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.
1.2.9. La motoarele cu alimentare duală benzină/carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare.
1.2.10. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice, după cum urmează:– 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva nr. 88/77/CEE și Directiva nr. 2005/55/Ce) : măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;– 1.2.10.2. pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.
2. Autovehicule echipate cu mac
2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacității gazelor de evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turația de mers în gol încet la turația de întrerupere a alimentării (turația de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare").
2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de funcționare a autovehiculului (precondiționare), după cum urmează
2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiționare, cu respectarea, din motive de securitate, cel puțin a condiției ca motorul să fie cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare;
2.2.2. În cazul precondiționării, trebuie respectate următoarele condiții
a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei de ulei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcționare a motorului va putea fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire;
b) sistemul de evacuare trebuie curățat prin cel puțin 3 accelerări libere.
2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele
2.3.1. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
2.3.2. inspecție vizuală și auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într-o stare tehnică corespunzătoare;
2.3.3. motorul și, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcționeze la turația de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele (din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3)) aceasta înseamnă a se aștepta cel puțin 10 s după eliberarea pedalei de accelerație;
2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie apăsată total, în mod rapid și progresiv (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obțină debitul maxim al pompei de injecție;
2.3.5. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de accelerație, să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turația indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turația de întrerupere a alimentării (turația de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acționare și cel de eliberare a pedalei de accelerație, adică cel puțin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3).
2.4. Valori limită
2.4.1. Nivelul înregistrat pe plăcuța producătorului de pe vehicul.
Dacă această informație nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbție) K nu trebuie să depășească valorile limită
a) mac cu aspirație naturală: 2,5 m^(-1);
b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m^(-1);
c) o limită de 1,5 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate
i) la linia B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M(1), N(1), M(2) sau N(2));
ii) la linia B1 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008;
iii) la linia B2 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008;
iv) la linia C a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie 2008;
v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5).
d) o limită de 0,7 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate
i) în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2))
ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)).
2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult față de media măsurată. Pentru validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime sau maxime măsurate la ciclurile de accelerare.
2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispozițiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care toate valorile măsurate în mai puțin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m^(-1) față de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.
2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.
2.6. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.
2.7. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.
2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice, după cum urmează:– pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, Directiva nr. 88/77/CEE și Directiva nr. 2005/55/Ce): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;– pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.
(la 20-05-2018, Anexa nr. 13 a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităților pentru care RAR este abilitat prin legislația în vigoare.
(2) Abrogat.
(la 02-08-2014, Alin. (2) al art. 18 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(3) Stabilirea oportunității reverificării unui vehicul, precum și reverificarea acestuia se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.
(la 02-08-2014, Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(4) Reverificarea unui vehicul constă în
a) verificarea sistemului de frânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacități reduse a sistemului de frânare;
b) verificarea sistemului de direcție, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcție;
c) verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a fumului în exces de orice culoare;
d) verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor și a amortizoarelor de zgomot, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a unor zgomote anormale;
e) verificarea punților, suspensiei, șasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;
f) verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse.
(la 16-02-2012, Alin. (4) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
(5) Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operațiuni precizate prin prezentele reglementări.
(6) În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) și (5) se constată de către inspectorul RAR deficiențe majore sau deficiențe periculoase conform Planurilor de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea, inspectorul RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual și care se încadrează în categoria deficiențelor periculoase conform Planurilor de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări. În situația în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual care se încadrează în categoria deficiențelor majore, inspectorul RAR va finaliza activitatea/activitățile pentru care vehiculul a fost prezentat doar după remedierea acestora.
(la 01-11-2016, Alineatul (6) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )
(7) Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De asemenea, inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR și pentru fiecare vehicul a cărui ITP a fost anulată fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.
(la 16-02-2012, Alin. (7) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
(8) Pe raportul de verificare RAR se vor menționa deficiențele care atrag anularea ITP, precum și celelalte deficiențe evidente vizual sau constatate cu ocazia reverificării și care sunt precizate în Planurile de operațiuni din prezentele reglementări.
(la 01-11-2016, Alineatul (8) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )
(9) Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(la 16-02-2012, Alin. (9) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
(10) În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea deficiențelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în stațiile reprezentanțelor RAR.
la reglementări
Condiții privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare
----------
Sintagma "vehicul rutier" din titlul anexei 14 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roților, amplasate într-un loc ușor accesibil pe vehicul, după cum urmează
a) o cală de blocare pentru
i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;
ii) remorci cu două axe, cu excepția semiremorcilor cu șa, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone.
b) două cale de blocare pentru
i) vehicule cu trei sau mai multe axe;
ii) semiremorci cu șa;
iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanța dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone;
iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.
SITP va pune la dispoziția RAR datele privind activitatea de ITP.
Inspectorii tehnici sunt obligați să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes în exercitarea atribuțiilor.
(la 20-05-2018, Capitolul III a fost completat de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
la reglementări
I. Condiții privind echiparea vehiculelor grele și lungi cu plăci de identificare spate
----------
Sintagma "vehicul rutier" de la pct. I din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(1) Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depășește 12 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepția celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone și a căror lungime depășește 8 m, precum și remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări.
(2) Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE ONU nr. 70*9) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare și compuse din benzi oblice alternante roșii (fluorescente sau reflectorizante) și galbene (reflectorizante), înclinate și descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben și o bordură roșie (fluorescentă sau reflectorizantă).
Notă
*9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele și lungi
(3) Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului și simetric față de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm și maximum 2.300 mm.
II. Condiții privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spate
----------
Sintagma "vehicul rutier" de la pct. II din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(1) Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puțin o placă de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări. Se înțelege prin vehicule lente: autovehicule care au, prin construcție, o viteză maximă care nu depășește 40 km/h, precum și remorcile acestora.
(2) Plăcile de identificare trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 69*10) (cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare și compuse dintr-un fond fluorescent roșu și o bordură reflectorizantă roșie.
Notă
*10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcție) și a remorcilor lor
----------
Sintagma "vehicul rutier" din Nota anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(3) Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spate cu vârful orientat în sus sau cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de identificare trebuie montată pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol.
III. Condiții privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur
----------
Sintagma "vehicul rutier" de la pct. III din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(1) Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur
a) pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lățimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;
b) pe părțile laterale: marcaj parțial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lungimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.
Totuși, dacă forma, structura sau funcționarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta un marcaj liniar.
(2) Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 104*11) (cu marcă de omologare). Ele trebuie să fie de culoare albă sau galbenă pe părțile laterale și de culoare albă, galbenă sau roșie pe spate.
Notă
*11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N și O
(3) Recomandări privind prescripțiile referitoare la forma și la montajul marcajelor
1. Marcaje laterale și spate constituite din benzi
1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferință continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.
Se aplică aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte combinații de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje.
1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime și lățime a vehiculului.
"Întreagă" înseamnă cel puțin 80% din lungime și/sau lățime.
1.3. În cazul benzilor discontinue spațiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil și nu trebuie să depășească 50% din lungimea celui mai scurt element.
1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălțime minimă deasupra solului de cel puțin 250 mm și o înălțime maximă de 1500 mm.
2. Marcaje și grafici distinctive (publicitare)
2.1. Marcajele și graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiția ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare și de semnalizare luminoasă. Marcajele și graficile distinctive trebuie să fie discrete.
2.2. Prin "discrete" se înțelege
2.2.1. mai puțin de 15 litere/caractere;
2.2.2. înălțimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm și 1000 mm;
2.2.3. o suprafață reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;
2.2.4. concizia mențiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefon
Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi
Exemple de marcaje periferice reflectorizante
(cuprinzând marcaje și grafici distincte)
(1) Operatorii economici sau instituțiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.
(la 16-02-2012, Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(2) Funcționarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00, cu respectarea prevederilor legislației muncii.
(la 16-02-2012, Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
(3) Autorizarea SITP deținute de operatorii economici sau instituțiile publice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare și a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilității tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformității.
(la 16-02-2012, Alin. (3) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(4) SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerințele specifice precizate prin prezentele reglementări.
la reglementări
Abrogată.
(la 16-02-2012, Anexa 16 la reglementări a fost abrogată de pct. 43 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
(1) Autorizația tehnică se acordă operatorilor economici sau instituțiilor publice care dețin spații corespunzătoare desfășurării activității de ITP, îndeplinesc condițiile precizate la art. 10 și au personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizației tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.
(la 16-02-2012, Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(2) Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea și să îndeplinească cerințele legale privind sănătatea și siguranța persoanelor. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci).
(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 21 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(2^1) Lățimea spațiului delimitat în care se desfășoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe lungimea acestuia, cu excepția stâlpilor din structura de rezistență, nu trebuie să fie mai mică de 2,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a II-a de ITP și de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.
(la 15-06-2015, Alin. (2^1) al art. 21 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(2^2) În scopul asigurării efectuării ITP în mod corespunzător în spațiul precizat la alin. (2^1) pentru vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului și a standului de frânare pe axa de simetrie a spațiului dedicat activității de ITP.
(la 02-08-2014, Alin. (2^2) al art. 21 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(3) SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m.
(3^1) SITP care efectuează probe funcționale de verificare a performanței și eficacității sistemului de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafață betonată sau asfaltată, marcată corespunzător și cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.
(la 16-02-2012, Alin. (3^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
(4) SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu brațe nu se vor efectua ITP la tractoare.
(5) Incinta SITP trebuie să asigure funcționarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.
(6) Abrogat.
(la 20-05-2018, Alineatul (6) din Articolul 21 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(7) SITP trebuie să dispună de
a) spații de parcare suficiente care să permită staționarea vehiculelor în așteptarea efectuării ITP sau în așteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieșirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spațiu de parcare, se va prezenta un accept de la autoritățile locale pentru parcarea pe drumul public. Spațiile de parcare trebuie delimitate și marcate corespunzător, iar pe perioada de funcționare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;
(la 23-07-2012, Lit. a) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul". )
b) spații sociale pentru personal - vestiar și grup sanitar;
(la 16-02-2012, Lit. b) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
c) spații sociale accesibile clienților - spațiu de așteptare (cu o suprafață de minimum 4 m²) și grup sanitar;
(la 16-02-2012, Lit. c) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
d) birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP și pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafață de minimum 4 mp.
(8) SITP trebuie să asigure circulația pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.
(9) Autorizația tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive și cu dotarea existentă a SITP, ținându-se cont de prevederile art. 10.
(10) Pe autorizația tehnică eliberată se vor menționa clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum și eventualele interdicții, limitări sau observații referitoare la efectuarea ITP din motive tehnice, constructive sau administrative.
(la 02-08-2014, Alin. (10) al art. 21 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(11) Autorizația tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu operatorul economic sau instituția publică ce deține SITP.
(la 16-02-2012, Alin. (11) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(12) Dacă operatorul economic sau instituția publică deține mai multe SITP, RAR va elibera autorizații tehnice pentru fiecare SITP.
(la 16-02-2012, Alin. (12) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(1) În vederea autorizării, operatorii economici sau instituțiile publice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o dețin, un dosar de autorizare.
(la 16-02-2012, Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(2) Dosarul de autorizare va conține următoarele documente
1. cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituției publice și ale SITP;
(la 16-02-2012, Pct. 1 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
2. chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice, completat și semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice;
(la 16-02-2012, Pct. 2 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
3. Abrogat.
(la 16-02-2012, Pct. 3 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
4. certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activități de testări și analize tehnice»;
(la 16-02-2012, Pct. 4 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
5. Abrogat.
(la 16-02-2012, Pct. 5 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
6. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă;
(la 16-02-2012, Pct. 6 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
7. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);
(la 23-07-2012, Pct. 7 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
8. schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
9. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.
(3) Durata maximă de valabilitate a autorizației tehnice este de 2 ani și este condiționată de asigurarea respectării de titular a condițiilor legale de desfășurare a activității de ITP.
(4) Fără a depăși acest termen, operatorul economic sau instituția publică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condițiile respectării prezentelor reglementări.
(la 16-02-2012, Alin. (4) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(5) Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activității, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.
(6) Autorizația tehnică cu termenul de valabilitate depășit devine nulă.
(1) Pentru verificarea în timp a menținerii capabilității tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activității acesteia.
(2) Neconformitățile constatate în cursul acestei activități vor fi menționate în registrul de control al SITP și, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.
(3) În urma activității de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri
a) măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP și-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în autorizația tehnică eliberată;
b) măsura de suspendare a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile prevăzute la art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau în conformitate cu prevederile contractului de franciză;
c) măsura de retragere a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile prevăzute la art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau în conformitate cu prevederile contractului de franciză.
(la 20-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(4) În cazul suspendării autorizației tehnice, SITP va fi restricționată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment și va fi încheiat un proces-verbal în registrul de control al SITP în care se vor menționa codul de tranzacție și data ultimei ITP efectuate. În cazul retragerii sau anulării autorizației tehnice se procedează ca și în cazul suspendării, suplimentar reținându-se de RAR autorizația tehnică a SITP.
(la 20-05-2018, Alineatul (4) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(5) Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizația tehnică suspendată, retrasă, anulată sau cu termenul de valabilitate depășit atrage măsuri de sancționare corespunzător legislației în vigoare.
(la 20-05-2018, Alineatul (5) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să comunice către RAR orice modificare ce se referă la condițiile în baza cărora a fost acordată autorizația tehnică.
(la 02-08-2014, Art. 23^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. )
(1) Atestarea/Reatestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui program de atestare/reatestare organizat de RAR, urmată de eliberarea unui certificat de atestare.
(2) Atestarea/Reatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 7^1.
(la 22-12-2017, Articolul 24 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
Abrogat.
(la 22-12-2017, Articolul 25 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
Abrogat.
(la 22-12-2017, Articolul 26 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(1) După angajarea de către o persoană autorizată ce deține o SITP, la solicitarea acesteia, persoana atestată va primi din partea RAR o ștampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea de inspector tehnic. Ștampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilității certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2), la retragerea dreptului de conectare informatică la sistemul național de ITP în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (3), la încetarea activității inspectorului în cadrul SITP respective, la suspendarea autorizației tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) lit. b) sau ale art. 28 alin. (7) și (9), la retragerea autorizației tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) lit. c) sau la încetarea activității SITP.
(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 27 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(2) În cazul transferului la o altă SITP deținută de aceeași persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.
(3) În cazul transferului la o altă SITP deținută de un alt operator economic sau de o altă instituție publică, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către operatorul economic sau instituția publică respectiv/ă.
(la 16-02-2012, Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică". )
(4) Un inspector tehnic nu poate deține și folosi în aceeași perioadă de timp decât o singură ștampilă ITP, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3).
(1) Constituie abatere de la metodologia de efectuare a ITP, a procedurilor sau a fluxului tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării și se menționează în certificatul de atestare al unui inspector tehnic următoarele fapte săvârșite de acesta
a) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplinește cerințele tehnice precizate prin prezentele reglementări;
b) nerespectarea cerințelor, procedurilor și a instrucțiunilor de efectuare a ITP conform legislației și reglementărilor în vigoare;
c) nemenționarea în raportul de ITP a tuturor deficiențelor constatate, din grupele DMa și DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;
d) transmiterea către RAR sau în baza națională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;
e) utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;
f) completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ștampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;
g) menționarea în raportul de ITP a unor deficiențe tehnice, din grupele DMa și DP, pe care vehiculul nu le prezintă;
h) lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;
i) lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;
j) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a numelui de utilizator și/sau a parolei proprii de acces la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;
k) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;
l) neanularea ITP valabil pentru un vehicul la care au fost constatate deficiențe tehnice din grupele DMa și DP în cadrul ITP.
(2) Certificatul de atestare al unui inspector tehnic se anulează în cazul în care acesta săvârșește una dintre următoarele abateri
a) nerespectarea în mod repetat a metodologiei de efectuare a ITP, a procedurilor sau a fluxului tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării, care constituie abateri prevăzute la alin. (1);
b) efectuarea ITP pentru un vehicul fără prezentarea acestuia în SITP;
c) efectuarea ITP fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP;
d) utilizarea de aparatură sau programe informatice la care au fost efectuate modificări sau intervenții neautorizate;
e) efectuarea ITP pentru vehicule pentru care respectiva SITP nu este autorizată;
f) efectuarea ITP pentru alte vehicule decât cele pentru care este atestat;
g) efectuarea necorespunzătoare a ITP, constatată cu ocazia controlului efectuat de RAR, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (7) lit. b), în mod repetat;
h) divulgarea datelor tehnice prevăzute la art. 5^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, către alte persoane fizice sau juridice, în mod repetat.
Prin sintagma în mod repetat se înțelege săvârșirea în decursul unei perioade de 12 luni a două dintre faptele prevăzute la lit. a), g) și h), oricare ar fi acestea.
(3) Pentru luarea unei decizii adecvate cu privire la o posibilă abatere a unui inspector tehnic, RAR poate dispune retragerea dreptului de conectare informatică la sistemul național de ITP gestionat de RAR pe o perioadă de maximum 30 de zile în cursul căreia inspectorul tehnic nu poate efectua ITP.
(4) Obținerea unui nou certificat de atestare în cazul anulării acestuia în baza prevederilor alin. (2) se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 7^1, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii de reatestare, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăși 60 de zile de la depunerea cererii.
(5) În temeiul prevederilor art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, inspectorului tehnic căruia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară într-un interval de până la 3 ani i se suspendă dreptul de a efectua ITP pe o perioadă de 2 ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de atestare într-un interval de până la 3 ani de la precedenta anulare se procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o perioadă de 2 ani.
(6) Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ștampilei, a semnăturii și a elementului de securizare care certifică acordarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală.
(7) Autorizația tehnică a unei SITP se suspendă până la intrarea în legalitate în următoarele cazuri
a) utilizarea în activitatea de ITP de aparatură care nu respectă cerințele prevăzute la art. 10;
b) efectuarea ITP de către personal neatestat.
(8) Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfășurării activității inspectorilor tehnici și de sancționare disciplinară a persoanelor care se fac vinovate de săvârșirea abaterilor menționate în alin. (1) și (2).
(9) În temeiul prevederilor art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care pentru aceeași SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici într-un interval de până la 3 ani (pentru același inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiți), se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare a unui inspector tehnic într-un interval de până la 3 ani de la precedenta anulare (pentru același inspector tehnic sau pentru alt inspector tehnic din cadrul respectivei SITP) se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice pe o perioadă de 30 de zile.
(la 20-05-2018, Articolul 28 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
(1) Următoarele cerințe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menționate în continuare
a) echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;
b) abrogată;
(la 16-02-2012, Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
c) echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));
d) echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
e) echiparea cu decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
f) amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru stațiile autorizate înainte de 21.12.2005.
g) Abrogată.
(la 20-05-2018, Litera g) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost abrogată de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
h) cerința privind echiparea cu sistem video [art. 10 alin. (9^1)] se aplică de la 20 mai 2018.
(la 01-11-2016, Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )
i) următoarele cerințe se aplică de la data de 20 mai 2023:– echiparea SITP cu dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punți instalat la canalul de vizitare al SITP pentru clasa a III-a [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a];– echiparea SITP de clasa a III-a cu platforme culisante care să îndeplinească următoarele cerințe tehnice: mișcare longitudinală și transversală de cel puțin 95 mm și viteza mișcării longitudinale și transversale între 5 cm/s și 15 cm/s [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. d];– echiparea SITP cu decelerometru care trebuie să înregistreze măsurătorile cel puțin de 10 ori pe secundă în cazul în care nu măsoară continuu [art. 10 alin. (2) pct. 8];– echiparea SITP cu dispozitiv de conectare la interfața electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD [art. 10 alin. (2) pct. 19];– echiparea SITP în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalații de alimentare GPL/GNC/GNL cu dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL [art. 10 alin. (2) pct. 20].
(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 29 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )
(2) Cerința referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a și a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.
(3) Cerințele referitoare la dimensiunile minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21 alin. (2^1) și (7) nu se aplică spațiilor aferente SITP pentru care a fost emisă autorizația tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv și nici spațiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost obținută autorizația de construire până la 31 decembrie 2012 inclusiv.
(la 15-06-2015, Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(3^1) În cazul dimensiunilor minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21 alin. (2^1) și (7) se acceptă o toleranță de - 5%.
(la 15-06-2015, Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015. )
(4) Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10, alin. (2) pct. 18 și platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m - art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.
(1) Inspectorul tehnic și inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menționării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.
(2) În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar față de elementele menționate la art. 16, numărul de înmatriculare și seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului.
(la 16-02-2012, Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condițiile prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), e) și f), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări și va informa deținătorul vehiculului cu privire la anularea valabilității ITP a vehiculului respectiv.
(la 20-05-2018, Articolul 30^1 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
Ecusoanele de ITP, elementele de securizare și imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziția SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2012 - albastru, 2013 - galben, 2014 - roșu, 2015 - verde, 2016 - portocaliu. Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP și va fi amplasat între indicativul județului sau al municipiului București și numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.
(la 16-02-2012, Art. 31 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. )
Suspendarea și anularea autorizațiilor tehnice ale SITP și anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.
Abrogat.
(la 23-07-2012, Art. 33 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
(1) Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis și pentru vehiculele înregistrate.
(2) În cazul vehiculelor înregistrate și care aparțin categoriilor de vehicule pentru care este obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a cărții de identitate a vehiculului.
(3) În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menționate la alin. (2), la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de RAR.
(la 23-07-2012, Art. 34 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autoritățile competente din România și completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.
(la 23-07-2012, Art. 34^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluțiile tehnice naționale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).
Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate și precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucțiuni și dispoziții specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.
(la 02-08-2014, Art. 36 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranța rutieră" cu sintagma "siguranța circulației rutiere". )
Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.
(la 23-07-2012, Art. 37 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. )
Notă
Aprobate de ORDINUL nr. 2.133 din 8 decembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 1160 din 21 decembrie 2005.
Notă
Pct. 44 și 45 ale art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012 prevăd
44. În cuprinsul reglementărilor, sintagma "persoană juridică" se înlocuiește cu sintagma "operator economic sau instituție publică", iar termenul "pneu" se înlocuiește cu termenul "anvelopă".
45. În cuprinsul reglementărilor, termenul "măsurătorii" se înlocuiește cu termenul "măsurării".
Conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, în cuprinsul textului, sintagmele "locuri pe scaune", "vehicul rutier" și "siguranța circulației rutiere" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri șezând", "vehicul" și "siguranța rutieră".
Conform pct. 37 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, în cuprinsul ordinului, sintagmele "locuri șezând" și "siguranța rutieră" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri pe scaune" și "siguranța circulației rutiere".
Potrivit pct. 39 și 40 ale art. I din ORDINULUI nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018, în tot cuprinsul reglementărilor, cu excepția anexelor, termenul defect se înlocuiește cu termenul deficiență.
De asemenea, termenul defect se înlocuiește cu termenul deficiență în anexa nr. 2 la reglementări, la literele G și H, în anexa nr. 4 la reglementări și în anexa nr. 5 la reglementări.
Înlocuirea termenilor s-a realizat direct în textul formei consolidate.
(la 23-07-2012, Titlul reglementărilor a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012 )
(la 20-05-2018, Titlul Reglementărilor a fost modificat de Punctul 7, Articolul I ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )
Capitolul I
Dispoziții generale
Capitolul II
Organizarea SITP
Capitolul III
Cerințe și proceduri
Capitolul IV
Autorizarea SITP
Capitolul V
Atestarea personalului care efectuează ITP
Capitolul VI
Dispoziții finale și tranzitorii
----------
Actul a fost înlocuit cu anexa din ORDINUL nr. 1.002 din 12 august 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 15 august 2008, conform pct. 3 al art. I din același act normativ.
----------