NORMĂ din 10 februarie 2015 privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România [în temeiul art. 93 și 94, respectiv anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului

Notă

Aprobată prin ORDINUL nr. 352 din 10 februarie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015.

Specificare SMR/GAEC

Cerințe obligatorii pentru fermieri

Domeniul: Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor

Apă

SMR1 - Protecția apelor împotriva poluării cu

nitrați proveniți din surse agricole

Reglementări

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din

12 decembrie 1991 privind protecția apelor

împotriva poluării cu nitrați proveniți din

surse agricole (publicată în Jurnalul Oficial

al Comunităților Europene, seria L, nr. 375

din 31 decembrie 1991): art. 4 și 5;

Planul de acțiune pentru protecția apelor

împotriva poluării cu nitrați proveniți din

surse agricole, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și

completările ulterioare: art. 5 și 6 și

anexele nr. 3 și 4;

Codul de bune practici agricole pentru

protecția apelor împotriva poluării cu nitrați

din surse agricole, aprobat prin Ordinul

ministrului mediului și gospodăririi apelor și

al ministrului agriculturii, pădurilor și

dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu

modificările și completările ulterioare (Codul

de bune practici agricole).

1. În scopul protecției tuturor resurselor de apă împotriva

poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, conform

Codului de bune practici agricole, fermierii au următoarele

obligații

a) să dispună de capacități de depozitare a gunoiului de

grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să

depășească necesarul de stocare a gunoiului de grajd,

ținând seama de perioada cea mai lungă de interdicție

pentru aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul

agricol. Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în

depozite permanente (sistem individual și/sau comunal) sau

depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi

împrăștiat;

b) să respecte perioada de interdicție pentru aplicarea

gunoiului de grajd pe terenul agricol, prevăzută în tabelul

7.6 din Codul de bune practici agricole, cu specificarea

"îngrășăminte organice";

c) să nu depășească cantitatea de 170 kg azot s.a./ha

provenită din aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul

agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să

urmeze un plan de fertilizare, cu respectarea standardelor

privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot

fi aplicate pe terenul agricol, prevăzute în tabelele 7.4

și 7.5 din Codul de bune practici agricole, și să asigure o

distribuire uniformă a îngrășămintelor pe terenul agricol;

d) în cazul exploatațiilor care practică agricultura în

sistem irigat sau în care producția planificată necesită

cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de

standardele privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu

azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, să urmeze un

plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic,

după modelul prevăzut în anexa 10 la Codul de bune practici

agricole. Referințe

http://www.icpa.ro/documente/planul_de_fertilizare.pdf;

e) să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe timp

de ploaie, ninsoare și soare puternic ori pe terenuri cu

exces de apă, acoperite cu zăpadă sau dacă solul este

puternic înghețat/crăpat în adâncime/săpat în vederea

instalării unor drenuri/lucrări de subsolaj;

f) să asigure încorporarea în sol a îngrășămintelor

organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare

de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora;

g) să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe

fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole

situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de

suprafață sau pe terenurile agricole situate în zonele de

protecție a apelor de suprafață ori în zonele de protecție

sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei

potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, stabilite în

conformitate cu legislația în vigoare. Lățimea minimă a

fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta de

până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de

12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic

adiacent cursului de apă;

h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani și

să prezinte pentru control documentele de evidență ale

exploatației cu privire la suprafața agricolă utilizată,

structura culturilor, efectivele de animale, tipul și

cantitatea îngrășămintelor cu azot aplicate pe terenul

agricol și documentele de livrare/expediere a

îngrășămintelor.

2. Fermierii care, potrivit legislației în domeniul

protecției mediului și gospodăririi apelor, au obligația

obținerii actelor de reglementare pentru activitățile pe

care le desfășoară trebuie să dețină aceste documente și să

respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la

protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse

agricole.

-------

Respectarea cerințelor SMR 1 se verifică astfel: cerințele

1.a), 1.h) și cerința 2 se verifică la nivelul exploatației

agricole; cerințele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) și 1.g) se

verifică la nivelul parcelei agricole. În sensul cerințelor

1.c) și 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azot

din gunoiul de grajd existent în fermă și cantitatea de

azot substanță activă din îngrășămintele organice aplicate

pe terenul agricol (kg azot s.a./ha), conform planului de

fertilizare. Referințe: http://www.icpa.ro/documente/

calculator_cod_bune_practici_agricole.xls.

GAEC 1 - Crearea/menținerea benzilor-tampon

(fâșii de protecție) în vecinătatea apelor de

suprafață

1. Se mențin fâșiile de protecție existente pe terenurile

agricole situate în vecinătatea zonelor de protecție a

apelor de suprafață stabilite în conformitate cu

prevederile legislației în domeniu. Lățimea minimă a

fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta de

până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de

12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic

adiacent cursului de apă.

2. În cazul în care pe terenul agricol situat în

vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață nu

există fâșii de protecție, fermierul are obligația

înființării și menținerii acestor fâșii, în conformitate cu

prevederile Codului de bune practici agricole.

-------

Respectarea cerințelor GAEC 1 se verifică la nivelul

parcelei agricole.

GAEC 2 - Respectarea procedurilor de

autorizare, în cazul utilizării apei pentru

irigații în agricultură

Se respectă prevederile legale privind utilizarea apei

pentru irigații în agricultură.

-------

Respectarea cerinței GAEC 2 se verifică la nivelul

parcelei agricole.

GAEC 3 - Protecția apelor subterane împotriva poluării

cu substanțe periculoase enumerate în anexa la

Directiva 80/68/CEE în versiunea acesteia aflată în

vigoare în ultima zi a valabilității sale

Este interzisă evacuarea directă în apele subterane

a substanțelor periculoase enumerate în lista I și lista

II din anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea aflată

în vigoare în ultima zi a valabilității sale, astfel cum

sunt menționate mai jos, care sunt utilizate în agricultură,

și se iau măsuri de prevenire a poluării apelor

subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor

periculoase utilizate în agricultură.

Definiții

- ape subterane înseamnă toate apele care se află

sub suprafața solului în zona de saturație și în contact

direct cu solul sau subsolul;

- evacuare directă înseamnă introducerea în apele

subterane a substanțelor din listele I și II fără filtrare

prin sol sau subsol;

- evacuare indirectă înseamnă introducerea în apele

subterane a substanțelor din listele I și II după

filtrare prin sol sau subsol;

- poluare înseamnă evacuarea în mod direct

sau indirect de substanțe în apele subterane,

cu consecințe de natură să pună în pericol sănătatea

umană sau alimentarea cu apă, resursele vii

și ecosistemul acvatic, precum și alte utilizări legitime

ale apei.

Familii și grupe de substanțe periculoase

Lista I - substanțele individuale care aparțin familiilor

și grupelor de substanțe cu risc crescut de toxicitate,

persistență și bioacumulare, precum

- compuși organohalogenați și substanțe care pot da

naștere unor astfel de compuși în mediul acvatic;

- compuși organofosforici; compuși organostanici;

- substanțe cu proprietăți cancerigene, mutagene sau

teratogene în sau prin intermediul mediului acvatic;

- mercur și compușii săi; cadmiu și compușii săi;

- uleiuri minerale și hidrocarburi; cianuri.

Lista II - substanțele individuale și categorii de

substanțe care aparțin familiilor și grupelor de substanțe

enumerate mai jos și care pot avea efecte nocive

asupra apelor subterane, precum

- metaloide și metale și compușii acestora (zinc, cupru,

nichel, crom, plumb, seleniu, arsenic, antimoniu,

molibden, titan, staniu, bariu, beriliu, bor, uraniu,

vanadiu, cobalt, taliu, telur, argint);

- biocide și derivații acestora care nu apar în lista I;

- substanțe care au un efect nociv asupra gustului

și/sau a mirosului apelor subterane, precum și

compușii care pot da naștere unor astfel de substanțe

în apă, făcându-le improprii pentru consumul uman;

- compuși organici toxici sau persistenți ai siliconului

și substanțe care pot da naștere unor astfel de compuși

în apă, cu excepția celor inofensivi din punct de vedere

biologic sau care se transformă rapid în substanțe

inofensive în apă;

- compuși anorganici ai fosforului și fosfor elementar;

- fluoruri; amoniac și nitriți.

Măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin

evacuarea indirectă a substanțelor periculoase

utilizate în agricultură, precum

- respectarea condițiilor de depozitare, manipulare

și utilizare a produselor de protecție a plantelor în

exploatațiile agricole, conform Codului de bune

practici pentru utilizarea în siguranță a produselor

de protecție a plantelor, aprobat prin

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 297/2017;

- respectarea normelor tehnice privind depozitarea,

manipularea și aplicarea îngrășămintelor chimice și

organice de origine animală în exploatațiile agricole,

conform Codului de bune practici agricole pentru

protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse

agricole, aprobat prin

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor

și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării

rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările și completările

ulterioare;

- fermierii care, potrivit legislației în domeniul

protecției mediului și gospodăririi apelor, au

obligația obținerii actelor de reglementare pentru

activitățile pe care le desfășoară (avize, acorduri, autorizații),

trebuie să dețină aceste documente și să respecte

condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor

subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase

utilizate în agricultură.

Respectarea interdicției privind evacuarea directă a

produselor de protecție a plantelor, regulatori de

creștere, azotați, azotiți și fosfați din îngrășăminte

se verifică la nivelul parcelei agricole.

Respectarea interdicției privind evacuarea directă

de biocide, produse de uz veterinar, produse petroliere,

alte produse utilizate pentru dezinfecție, dezinsecție,

deratizare și decontaminare în fermă se verifică la

nivelul exploatației agricole.

Respectarea măsurilor de prevenire a poluării apelor

subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor

periculoase utilizate în agricultură se verifică la nivelul exploatației agricole.

Sol și

stoc de

carbon

GAEC 4 - Acoperirea minimă a solului

Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu

culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare

pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei.

--------

Respectarea cerinței GAEC 4 se verifică la nivelul

parcelei agricole.

GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care

să reflecte condițiile locale specifice pentru

limitarea eroziunii

1. Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil

cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se

efectuează de-a lungul curbelor de nivel.

2. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data

de 1 ianuarie 2007.

--------

Respectarea cerințelor GAEC 5 se verifică la nivelul

parcelei agricole.

GAEC 6 - Menținerea nivelului de materie

organică din sol, inclusiv interdicția de a

incendia miriștile arabile

1. Floarea-soarelui nu se cultivă pe același amplasament

mai mult de 2 ani consecutiv.

2. Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor

vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației

pajiștilor permanente.

--------

Respectarea cerințelor GAEC 6 se verifică la nivelul

parcelei agricole.

Biodi-

versitate

SMR 2 - Conservarea păsărilor sălbatice

Reglementări

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European

și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind

conservarea păsărilor sălbatice (publicată în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L,

nr. 20 din 26 ianuarie 2010): art. 3 alin. (1),

art. 3 alin. (2) lit. (b), art. 4 alin. (1),

(2) și (4);

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și

a faunei sălbatice, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările și completările ulterioare

art. 21 alin. (4), art. 22, 28, art. 31

alin. (2), art. 33 alin. (2) și anexele nr. 3

și 4A;

Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind

declararea ariilor de protecție specială

avifaunistică ca parte integrantă a rețelei

ecologice europene Natura 2000 în România, cu

modificările și completările ulterioare: art. 1

și anexa nr. 1.

1. Fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și

care desfășoară activități în perimetrul ariilor de

protecție specială avifaunistică au următoarele obligații

a) să respecte planul de management și regulamentul ariei

de protecție specială avifaunistică în ceea ce privește

utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și

regimul activităților agricole;

b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra

mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate

pentru proiecte sau planuri, precum și procedura de

autorizare pentru activități care pot afecta în mod

semnificativ aria de protecție specială avifaunistică, în

conformitate cu legislația în domeniu.

2. În vederea protejării tuturor speciilor de păsări

sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de

protecție specială avifaunistică, cât și în afara acestora

sunt interzise

a) uciderea sau capturarea intenționată a păsărilor

sălbatice, indiferent de metoda utilizată;

b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată

a cuiburilor și/sau a ouălor din natură;

c) perturbarea intenționată a păsărilor sălbatice, în

special în cursul perioadei de reproducere sau de

maturizare, prin activități ce contravin scopului de

protecție și conservare a acestora, cum ar fi: arderea

vegetației, tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive și a

perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau

schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor,

precum și alte activități ce contravin scopului de

protecție și conservare a ariei naturale protejate.

-------

Respectarea cerințelor SMR 2 se verifică astfel: cerința

1.a) și cerințele 2.a), 2.b) și 2.c) se verifică la nivelul

parcelei agricole; cerința 1.b) se verifică la nivelul

exploatației agricole.

SMR 3 - Conservarea habitatelor naturale și a

speciilor de floră și faună sălbatică

Reglementări

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai

1992 privind conservarea habitatelor naturale

și a speciilor de faună și floră sălbatică

(publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților

Europene, seria L, nr. 206 din 22 iulie 1992)

art. 6 alin. (1) și (2); Ordonanța de urgență

a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 49/2011

cu modificările și completările ulterioare

art. 21, 22, 28, art. 33 alin. (1) și anexele

nr. 3, 4A și 4B.

1. Fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și

care desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale

protejate au următoarele obligații

a) să respecte planul de management și regulamentul ariei

naturale protejate în ceea ce privește utilizarea

suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul

activităților agricole;

b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra

mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate

pentru proiecte sau planuri, precum și procedura de

autorizare pentru activități care pot afecta în mod

semnificativ aria naturală protejată, în conformitate cu

legislația în domeniu.

2. Pentru protecția speciilor de plante și animale

sălbatice prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările și completările ulterioare, care trăiesc

atât în ariile naturale protejate, cât și în afara

acestora, sunt interzise

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere,

distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul

lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

b) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere

ori de odihnă a animalelor sălbatice și perturbarea

intenționată a animalelor sălbatice în cursul perioadei de

reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație,

prin activități ce contravin scopului de protecție și

conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetației,

tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive și a perdelelor

agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbări în

folosința terenurilor și în cursul apelor, precum și alte

activități ce contravin scopului de protecție și conservare

a ariei naturale protejate;

c) recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea,

dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a plantelor

sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre

stadiile ciclului lor biologic.

-------

Respectarea cerințelor SMR 3 se verifică astfel

cerința 1.a) și cerințele 2.a), 2.b) și 2.c) se verifică

la nivelul parcelei agricole; cerința 1.b) se verifică

la nivelul exploatației agricole.

Peisaj,

nivelul

minim de

întreți-

nere

GAEC 7 - Menținerea particularităților

peisajelor, incluzând arborii în aliniament,

în grup sau izolați și terasele existente pe

terenul agricol, inclusiv interzicerea tăierii

gardurilor vii și a arborilor în perioada de

reproducere și creștere a păsărilor sălbatice,

luând măsuri pentru evitarea instalării

și extinderii speciilor de plante invazive

pe terenul agricol

1. Se mențin particularitățile peisajelor, incluzând

arborii în aliniament, în grup sau izolați și terasele

existente pe terenul agricol.

2. Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii

speciilor de plante invazive pe terenul agricol.

3. Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în

perioada de reproducere și creștere a păsărilor

sălbatice.

Plante invazive pe terenul agricol înseamnă plante

cu capacitate mare de extindere, având efect

dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce

atingere definiției «specii invazive» prevăzute la

art. 4 pct. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,

aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Tăierea gardurilor vii și a arborilor înseamnă orice tip de tăiere

sau intervenție asupra gardurilor vii și a arborilor, care

ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de

reproducere și creștere a păsărilor sălbatice,

precum și la perturbarea intenționată a acestora.

Perioada de reproducere și creștere a păsărilor

sălbatice înseamnă perioada în care o specie de

păsări depune ouă, le clocește și își crește puii

până când aceștia sunt capabili să zboare. Fără a

aduce atingere restricțiilor din planurile de management

și regulamentele ariilor naturale protejate, perioada

de reproducere și creștere pentru speciile de păsări este

15 martie-30 iunie, atât în perimetrul ariilor naturale

protejate (SCI, SPA), cât și în afara acestora.

Respectarea cerințelor GAEC 7 se verifică la

nivelul parcelei agricole.

Domeniul: Sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor

Siguranța

alimen-

tară

SMR 4 - Principii și cerințe generale ale

legislației alimentare și proceduri în domeniul

siguranței produselor alimentare

Reglementări

- Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al

Parlamentului European și al Consiliului

din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor

și a cerințelor generale ale legislației

alimentare, de instituire a Autorității Europene

pentru Siguranța Alimentară și de stabilire

a procedurilor în domeniul siguranței

produselor alimentare: art. 14 și 15,

art. 17 alin. (1)(*) și art. 18-20;

- Legea nr. 150/2004 privind siguranța

alimentelor și a hranei pentru animale,

republicată, art. 15-22;

- Norma sanitară veterinară și pentru

siguranța alimentelor privind procedura

de înregistrare sanitară veterinară și

pentru siguranța alimentelor a activităților

de obținere și de vânzare directă și/sau

cu amănuntul a produselor alimentare

de origine animală sau nonanimală,

precum și a activităților de producție,

procesare, depozitare, transport și

comercializare a produselor alimentare

de origine nonanimală, aprobată prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările

și completările ulterioare: art. 1,art. 5-10,

art. 12 alin. (4),art. 14 alin. (2), art. 15 și 22,

art. 25 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (2),

art. 34 alin. (9), art. 37 și 38, anexele nr. 1

și 9;

- Norma sanitară veterinară privind

interzicerea utilizării în creșterea animalelor

de fermă a unor substanțe cu acțiune

hormonală sau tireostatică și a celor

betaagoniste, aprobată prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

nr. 199/2006, cu modificările și completările

ulterioare, referitor la Registrul de consultații

și tratamente: art. 1-6;

- Regulile generale pentru igiena produselor

alimentare, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 924/2005: art. 1-6 și art. 9 și

10 din anexa nr. 1;

- Norma sanitară veterinară privind

protecția animalelor de fermă, aprobată

prin Ordinul președintelui Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor nr. 75/2005: pct. 5 și 6 din anexă;

- Norma sanitară veterinară și pentru

siguranța alimentelor privind măsurile de

supraveghere și control al unor substanțe și

al reziduurilor acestora la animalele vii și la

produsele de origine animală, aprobată prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

nr. 95/2007: art. 9 și 10 și lit. A și B din anexa nr. 1;

- Norma sanitară veterinară și pentru siguranța

alimentelor privind stabilirea limitelor maxime

de reziduuri de pesticide din conținutul sau

de pe suprafața produselor alimentare de

origine animală, aprobată prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

nr. 23/2007, cu modificările și completările

ulterioare: art. 1 și 3, anexele nr. 1 și 2;

- Norma sanitară veterinară privind procedura

de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară

a unităților ce desfășoară activități în domeniul

hranei pentru animale și a mijloacelor de

transport al hranei pentru animale, aprobată

prin Ordinul președintelui Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor nr. 44/2017, cu modificările și

completările ulterioare: cap. II, cap. III și

anexele nr. 1 și 2.

(*) Astfel cum s-a pus în aplicare, în special prin

- art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 și

anexa la Regulamentul (CE) nr. 37/2010;

- Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului

din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor

alimentare: art. 4 (1) și anexa I partea A –

II 4 (g, h, j), 5 (f, h), 6 și III 8 (a, b, d, e),

9 (a-c) și 10;

- Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului

din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor

norme specifice de igienă care se aplică

alimentelor de origine animală: art. 3 alin. (1)

și anexa III secțiunea IX cap. 1 [I-1 b, c, d, e;

I-2 a (i, ii, iii), b (i, ii), c; I-3; I-4; I-5; II-A 1, 2, 3, 4;

II-B 1 (a, d), 2, 4 (a, b)], anexa III secțiunea X

cap. 1 pct. 1;

- Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului

de stabilire a normelor specifice de

organizare a controalelor oficiale privind

produsele de origine animală destinate

consumului uman: anexa IV, cap. I și II;

- Regulamentul (CE) nr. 183/2005: art. 5

alin. (1) și anexa I partea A (I-4 e, g; II-2 a,

b, e), art. 5 alin. (5) și anexa III (secțiunea

«Hrănirea», pct. 1 «Depozitarea», prima și

ultima teză și pct. 2 «Distribuirea hranei

pentru animale», a treia teză), art. 5 alin. (6); și

- Regulamentul (CE) nr. 396/2005: art. 18.

1. Fermierii care desfășoară activități de producție,

prelucrare și punere pe piață a alimentelor și a hranei

pentru animale au următoarele obligații generale

a) să pună pe piață numai alimente sigure;

b) să pună pe piață numai alimente adecvate consumului

uman;

c) să respecte măsurile impuse de autoritatea competentă

cu privire la punerea pe piață a unui aliment sau la

retragerea de pe piață a acestuia, în cazul în care există

suspiciunea că alimentul respectiv este nesigur;

d) să se asigure că hrana pentru animale nu va fi pusă pe

piață sau utilizată în hrana animalelor destinate

producției de alimente decât dacă este sigură;

e) să utilizeze în hrana animalelor numai produse (furaje,

aditivi și ingrediente furajere) care îndeplinesc

cerințele de siguranță a hranei pentru animale;

f) să se asigure că materialele utilizate pentru

împachetare, modul de prezentare și cadrul în care sunt

dispuse, precum și informațiile difuzate prin orice

mijloace nu trebuie să inducă în eroare consumatorul;

g) să păstreze evidența furnizorilor și a produselor pe

care le achiziționează în scopuri alimentare sau în

scopul hrănirii animalelor pentru a asigura

trasabilitatea acestora;

h) să informeze autoritatea competentă în cazul în care

consideră că un produs alimentar pus pe piață poate fi

dăunător pentru sănătatea consumatorilor și să ia

măsurile necesare pentru a preveni riscurile pentru

consumatorul final;

i) să pună la dispoziția autorității competente

informațiile solicitate în ceea ce privește acțiunile

întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului

determinat de alimentele pe care le furnizează sau le-a

furnizat.

2. Fermierii care desfășoară activități în domeniul

alimentar trebuie să respecte următoarele cerințe privind

igiena alimentelor și a hranei pentru animale

a) să se asigure că produsele alimentare și hrana pentru

animale sunt protejate împotriva oricărei contaminări,

având în vedere toate etapele de prelucrare la care

produsele primare vor fi supuse;

b) să respecte prevederile legislației în vigoare privind

combaterea riscurilor în producția primară și activitățile

conexe, inclusiv măsurile privind controlul contaminării

din aer, sol, apă, furaje, îngrășăminte, medicamente de

uz veterinar, produse de protecție a plantelor și

biocide sau din depozitarea, manipularea, colectarea și

prelucrarea deșeurilor, precum și măsurile privind

sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor

care au implicații asupra sănătății umane, inclusiv

programe pentru monitorizarea și combaterea zoonozelor și

a agenților zoonotici.

3. Fermierii care cresc, colectează sau vânează animale

ori care obțin produse primare de origine animală trebuie

să respecte măsurile specifice de igienă, astfel

- să mențină în bună stare orice facilități utilizate în

legătură cu producția primară și cu operațiunile asociate

acesteia, incluzând facilități utilizate pentru depozitarea

și manipularea furajelor, să le curețe și, după caz, să le

dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare;

- să curețe echipamentele, containerele, boxele, vehiculele

și vasele și, după caz, să le dezinfecteze după curățare

într-o manieră corespunzătoare;

- să asigure, pe cât posibil, curățenia animalelor care

urmează să fie sacrificate și, după caz, a animalelor de

reproducție;

- să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este

necesar pentru a preveni contaminarea;

- să se asigure că personalul care manipulează produsele

alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit

cu privire la riscurile pentru sănătate;

- să evite, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii să

determine producerea contaminării;

- să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele

periculoase astfel încât să prevină contaminarea;

- să prevină introducerea și răspândirea bolilor

contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusiv

să ia măsuri de precauție la introducerea unor animale noi

și să raporteze suspiciunile de focare de boli către

autoritatea competentă;

- să țină cont de rezultatele analizelor efectuate pe probe

prelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanță

pentru sănătatea publică;

- să utilizeze corect aditivii furajeri și produsele

medicinale de uz veterinar, în conformitate cu legislația

aferentă.

4. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale

trebuie să ia măsuri adecvate de igienă, astfel

- să mențină curate facilitățile, echipamentul,

containerele, lăzile, vehiculele și vasele și, atunci când

este necesar, să le dezinfecteze după curățare într-o

manieră corespunzătoare;

- să asigure, după cum este necesar, condiții igienice de

producție, de transport și de depozitare, precum și

curățenia produselor vegetale; să utilizeze apă potabilă

sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni

contaminarea;

- să se asigure că personalul care manipulează produsele

alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit

cu privire la riscurile pentru sănătate;

- să prevină, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii să

determine producerea contaminării;

- să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele

periculoase astfel încât să prevină contaminarea;

- să țină cont de rezultatele oricăror analize relevante

efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte

probe, importante pentru sănătatea publică, și să

utilizeze corect produsele pentru protecția plantelor și

biocidele, în conformitate cu legislația în vigoare;

- să ia măsuri corespunzătoare de remediere atunci când au

fost informați despre probleme identificate în timpul

controalelor oficiale.

5. Fermierii care desfășoară activități în domeniul

alimentar au următoarele obligații cu privire la

documentele de evidență

a) să întocmească și să păstreze documentele referitoare

la măsurile puse în aplicare pentru a controla pericolele,

într-o manieră și pentru o perioadă corespunzătoare,

proporțional cu natura și mărimea activității din domeniul

alimentar;

b) să pună la dispoziția autorității competente (direcția

sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județea-

nă, respectiv a municipiului București) și, după caz,

celorlalte autorități competente și a operatorilor din

sectorul alimentar, la cererea acestora, informațiile din

documentele menționate la lit. a).

6. Fermierii care cresc animale sau obțin produse primare

de origine animală trebuie să întocmească și să păstreze

documente de evidență cu privire la: natura și originea

furajelor utilizate în hrana animalelor; produsele medicale

de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor

datele de administrare și perioadele de așteptare; apariția

de boli care pot afecta siguranța produselor de origine

animală; rezultatele analizelor efectuate pe probe

prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate pentru

stabilirea diagnosticului, importante pentru sănătatea

publică, și orice rapoarte aferente verificărilor efectuate

asupra animalelor sau produselor de origine animală.

7. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale

care sunt puse pe piață sau care sunt potrivite pentru a fi

puse pe piață trebuie să se asigure că acestea sunt

etichetate și identificate în mod adecvat pentru a facilita

trasabilitatea acestora, prin intermediul documentației și

a informațiilor relevante, în conformitate cu prevederile

legislației în domeniu.

-------

Respectarea cerințelor SMR 4 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

SMR 5 - Interzicerea utilizării anumitor

substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și

a substanțelor betaagoniste în creșterea

animalelor

Reglementări

Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie

1996 privind interzicerea utilizării anumitor

substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și

a substanțelor betaagoniste și de abrogare a

Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și

88/299/CEE (publicată în Jurnalul Oficial al

Comunităților Europene, seria L, nr. 125 din

23 mai 1996): art. 3 lit. (a), (b), (d) și (e)

și art. 4, 5 și 7;

Norma sanitară veterinară privind interzicerea

utilizării în creșterea animalelor de fermă a

unor substanțe cu acțiune hormonală sau

tireostatică și a celor betaagoniste, aprobată

prin Ordinul președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru

Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu

modificările și completările ulterioare

art. 1-6 și anexele nr. 1, 2 și 3.

1. Se interzice deținerea de către crescătorii de animale a

substanțelor cu efect hormonal sau tireostatic și a

substanțelor betaagoniste.

2. Deținătorii animalelor de fermă (animale domestice din

speciile bovine, porcine, ovine și caprine, solipede

domestice, păsări și iepuri, precum și animalele sălbatice

din aceste specii și rumegătoarele sălbatice care au fost

crescute într-o exploatație) sau de acvacultură au

obligația de nu administra în tratamentul animalelor de

fermă, indiferent prin ce mijloace, produse medicinale

veterinare ce conțin substanțe interzise, cum ar fi

substanțe tireostatice, stilbenele, derivații de stilbene,

sărurile și esterii acestora, respectiv 17 betaestradiol și

derivații esterificați ai acestuia, precum și produse

medicinale veterinare ce conțin substanțe care au acțiune

estrogenă, androgenă sau gestagenă, altele decât 17

betaestradiol și derivații esterici ai acestuia.

3. Exploatațiile comerciale cu animale de fermă au

obligația să cunoască și să respecte următoarele norme

sanitare veterinare

a) administrarea în scopuri terapeutice sau zootehnice a

testosteronului, progesteronului și a derivaților acestora,

precum și a substanțelor betaagoniste se efectuează numai

la animale identificate și numai de către sau sub

responsabilitatea directă a unui medic veterinar care va

consemna tratamentul efectuat în registrul de consultații

și tratamente;

b) produsele medicinale veterinare care conțin testosteron,

progesteron și derivații acestora, precum și substanțele

betaagoniste administrate în scop terapeutic/zootehnic

trebuie să fie autorizate pentru comercializare conform

legislației sanitare veterinare în vigoare;

c) este interzis tratamentul terapeutic cu substanțele

hormonale, tireostatice și betaagoniste al animalelor de

interes economic și al animalelor de reproducție la

sfârșitul vieții reproductive a acestora;

d) să permită accesul medicului veterinar oficial pentru

prelevarea de probe în vederea realizării controlului

anumitor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele

vii și la produsele acestora;

e) medicul veterinar înregistrează toate utilizările de

hormoni terapeutici în registrul de consultații și

tratamente sanitare veterinare, unde se consemnează și

perioada de așteptare;

f) să respecte perioadele de așteptare specificate în

datele înscrise de medicul veterinar care a efectuat

tratamentul terapeutic cu substanțe hormonale, tireostatice

sau betaagoniste.

-------

Respectarea cerințelor SMR 5 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

Identifi-

carea și

înregis-

trarea

animalelor

SMR 6 - Identificarea și înregistrarea suinelor

Reglementări

Directiva 2008/71/CE a Consiliului din

15 iulie 2008 privind identificarea și

înregistrarea porcinelor (publicată în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 213

din 8 august 2005): art. 3, 4 și 5; Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 23/2010 privind

identificarea și înregistrarea suinelor,

ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și

pentru modificarea și completarea unor acte

normative, aprobată cu modificări și completări

prin Legea nr. 191/2012: art. 1, 5-7, 10, 11

și 13;

Norma sanitară veterinară privind sistemul de

identificare și înregistrare a suinelor,

aprobată prin Ordinul președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru

Siguranța Alimentelor nr. 85/2008, cu

modificările și completările ulterioare

art. 3-6, art. 7 alin. (2) și (3), art. 8 și

anexele nr. 2-4;

Norma sanitară veterinară pentru implementarea

procesului de identificare și înregistrare a

suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor,

aprobată prin Ordinul președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru

Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu

modificările și completările ulterioare: art. 2

alin. (6) lit. a), art. 4 alin. (1) lit. c) și

alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c),

art. 18, 39 și art. 44 alin. (6) și anexele

nr. 1-13.

Fermierii care dețin animale din specia suine au

următoarele obligații

1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când

activitatea de identificare și înregistrare a animalelor

este efectuată de medicul veterinar de liberă practică

împuternicit/o organizație profesională a crescătorilor de

animale aprobată, în calitate de utilizator al Sistemului

național de identificare și înregistrare a animalelor

(SNIIA)

a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea

animatelor din exploatație;

b) să notifice utilizatorului SNIIA orice eveniment de

naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte,

pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal;

c) să solicite utilizatorului SNIIA eliberarea formularului

de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între

două exploatații diferite;

d) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu

toate intrările și ieșirile de animale și cu datele

referitoare la mișcările respective (dată, destinație);

e) să predea utilizatorului SNIIA documentele de mișcare cu

care a achiziționat animalele;

f) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii

crotaliei unui animal și să solicite utilizatorului

aplicarea acesteia.

2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când

activitatea de identificare și înregistrare a animalelor

este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de

utilizator SNIIA

a) să solicite direcției sanitar-veterinare și pentru

siguranța alimentelor (DSVSA) județene să devină utilizator

SNIIA;

b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea

animalelor din exploatație;

c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele

născute în exploatație;

d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere,

mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte,

dispariție, regăsire animal;

e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul

transportului documentele de mișcare, în cazul mutării

animalului/animalelor între două exploatații;

f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu

toate intrările și ieșirile de animale și cu datele

referitoare la mișcările respective (dată, destinație);

g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii

crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de

zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie

3. În cazul exploatațiilor comerciale

a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;

b) să achiziționeze crotalii (în cazul exploatațiilor

comerciale de tip A) și/sau trusa de tatuaj (în cazul

exploatațiilor comerciale industriale) pentru identificarea

animalelor din exploatație;

c) să identifice animalele din exploatație;

d) să înregistreze în registrul exploatației toate

intrările și ieșirile de animale, precum și datele

referitoare la mișcările respective (dată, destinație);

e) să înregistreze în SNIIA animalele identificate

individual (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A)

sau pe lot (în cazul exploatațiilor comerciale industriale)

precum și intrările și ieșirile animalelor în/din

exploatație și datele referitoare la mișcările respective

(dată, destinație);

f) să completeze formularele de mișcare pentru suine vii

(în cazul exploatațiilor comerciale industriale) sau

documentele de mișcare (în cazul exploatațiilor comerciale

de tip A) pentru animalele deținute ce fac obiectul

mișcării între exploatații;

g) să înregistreze în SNIIA cel târziu până la sfârșitul

lunii ianuarie a anului în curs efectivul deținut la 1

ianuarie a anului în curs, în cazul exploatațiilor

comerciale industriale de suine.

-------

Respectarea cerințelor SMR 6 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

SMR 7 - Identificarea și înregistrarea

bovinelor

Reglementări

Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului

și al Parlamentului European din 17 iulie 2000

de stabilire a unui sistem de identificare și

înregistrare a bovinelor și privind etichetarea

cărnii de vită și mânzat și a produselor din

carne de vită și mânzat și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului

art. 4 și 7;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2002

privind identificarea și înregistrarea

bovinelor în România, aprobată cu modificări

prin Legea nr. 25/2003, cu modificările și

completările ulterioare: art. 1-3, 6, 6^1, 6^3,

art. 7 alin. (1) și (3), art. 8, 9 și 11;

Norma sanitară veterinară pentru implementarea

procesului de identificare și înregistrare a

suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor,

aprobată prin Ordinul președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru

Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu

modificările și completările ulterioare: art. 2

alin. (6) lit. b), art. 4 alin. (1) lit. a) și

alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-e),

art. 18, 39 și anexele nr. 1-13.

Fermierii care dețin animale din specia bovine au

următoarele obligații

1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când

activitatea de identificare și înregistrare a animalelor

este efectuată de medicul veterinar de liberă practică

împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de

animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA

a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea

animalelor din exploatație;

b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere,

sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere

crotalie, dispariție/regăsire animal;

c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de

mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două

exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul

negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării

ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu

animale vii sau exploatații comerciale;

d) să înregistreze în registrul exploatației toate

intrările și ieșirile de animale, precum și datele

referitoare la mișcările respective (dată, destinație);

e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii

crotaliei unui animal și să o aplice în termenul prevăzut

de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la

emiterea formularului și înregistrarea acestuia în

Registrul național al exploatațiilor (RNE);

f) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul bovinei

și să îl păstreze în condiții bune;

g) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al

pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;

h) să solicite utilizatorului înscrierea în pașaport a

noului deținător în cazul cumpărării animalului;

i) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul

transportului acestuia.

2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când

activitatea de identificare și înregistrare a animalelor

este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de

utilizator SNIIA

a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;

b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea

animalelor din exploatație;

c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele

născute în exploatație;

d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere,

mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte,

pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal;

e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul

transportului documentele de mișcare, în cazul mutării

animalului/animalelor între două exploatații diferite;

f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu

toate intrările și ieșirile de animale și cu datele

referitoare la mișcările respective (dată, destinație);

g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii

crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de

zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie

h) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul pentru

bovine și să îl păstreze în bune condiții;

i) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al

pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;

j) să înscrie în pașaport noul deținător în cazul

cumpărării animalului;

k) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul

transportului acestuia.

3. În cazul exploatațiilor comerciale

a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;

b) să achiziționeze crotalii necesare identificării

animalelor din exploatație;

c) să identifice animalele din exploatație și să le

înregistreze în baza de date RNE;

d) să actualizeze zilnic registrul exploatației, precum și

baza de date RNE;

e) să ridice de la DSVSA județene, în termen de 14 zile de

la înregistrarea bovinelor, pașapoartele acestora;

f) să dețină asupra lor pașaportul animalelor în timpul

transportului acestora;

g) să înscrie în pașaportul animalelor datele ultimului

deținător;

h) să completeze documentele de mișcare pentru animalele

deținute ce fac obiectul mișcării între exploatații.

-------

Respectarea cerințelor SMR 7 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

SMR 8 - Identificarea și înregistrarea

animalelor din speciile ovină și caprină

Reglementări

Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului

din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui

sistem de identificare și de înregistrare a

animalelor din speciile ovină și caprină și de

modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003

și a directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE

art. 3, 4 și 5;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010,

aprobată cu modificări și completări prin Legea

nr. 191/2012; art. 1, 4-7, 10, 11 și 13;

Norma sanitară veterinară pentru implementarea

procesului de identificare și înregistrare a

suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor,

aprobată prin Ordinul președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru

Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu

modificările și completările ulterioare: art. 2

alin. (6) lit. b) și alin. (7), art. 3, art. 4

alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 10-14,

art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 și anexele

nr. 1-13.

Fermierii care dețin animale din speciile ovine și caprine

au următoarele obligații

1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când

activitatea de identificare și înregistrare a animalelor

este efectuată de medicul veterinar de liberă practică

împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de

animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA

a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea

animalelor din exploatație;

b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere,

sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere

crotalie, dispariție/regăsire animal;

c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de

mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două

exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul

negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării

ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu

animale vii sau exploatații comerciale;

d) să înregistreze în registrul exploatației toate

intrările și ieșirile de animale, precum și datele

referitoare la mișcările respective (dată, destinație);

e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii

crotaliei unui animal și să fie aplicată în termenul

prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de

la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în RNE).

2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când

activitatea de identificare și înregistrare a animalelor

este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de

utilizator SNIIA

a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;

b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea

animatelor din exploatație;

c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele

născute în exploatație;

d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere,

mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte,

pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal;

e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul

transportului documentele de mișcare, în cazul mutării

animalului/animalelor între două exploatații diferite;

f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu

toate intrările și ieșirile de animale și cu datele

referitoare la mișcările respective (dată, destinație);

g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii

crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de

zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie

3. În cazul exploatațiilor comerciale

a) să cumpere crotaliile necesare identificării animalelor

din exploatație;

b) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;

c) să identifice animalele din exploatație și să le

înregistreze în baza de date RNE;

d) să completeze documentele de mișcare pentru animalele ce

vor fi mișcate din exploatația deținută și să înregistreze

în SNIIA ieșirea animalelor din exploatație, precum și

eventualele intrări;

e) să actualizeze zilnic registrul exploatației și baza de

date RNE.

-------

Respectarea cerințelor SMR 8 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

Bolile

animalelor

SMR 9 - Prevenirea, controlul și eradicarea

anumitor forme de encefalopatii spongiforme

transmisibile (EST)

Reglementări

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului

European și al Consiliului din 22 mai 2001 de

stabilire a unor reglementări pentru

prevenirea, controlul și eradicarea anumitor

forme transmisibile de encefalopatie

spongiformă (publicat în Jurnalul Oficial al

Comunităților Europene, seria L, nr. 147 din

31 mai 2001): art. 7, 11, 12, 13 și 15;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2002,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003,

cu modificările și completările ulterioare

art. 8 alin. (1), (2) și (5), art. 10;

Ordinul președintelui Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor nr. 42/2005 privind măsurile pentru

implementarea interdicției totale de

administrare a proteinelor animale procesate în

hrana animalelor de fermă; Hotărârea Guvernului

nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru

stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin

proprietarilor de animale tăiate, ucise sau

altfel afectate, în vederea lichidării rapide a

focarelor de boli transmisibile ale animalelor,

cu modificările ulterioare: art. 1, 3, 4, 8 și

9 și anexa nr. 1.

Fermierii care dețin animale rumegătoare au următoarele

obligații

1. să nu hrănească animalele rumegătoare cu proteine de

origine animală, inclusiv cu proteine de origine animală

procesate sau cu preparate furajere ce conțin astfel de

proteine;

2. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice

îmbolnăvire a animalelor și/sau despre moartea animalelor

aflate în proprietate ori îngrijire sau în timpul

transportului, conform normelor sanitare veterinare în

vigoare;

3. să respecte interdicția privind mișcarea animalelor în

și din exploatație atunci când în exploatație există

animale bolnave sau suspecte de infecție cu encefalopatii

spongiforme transmisibile (EST) și exploatația este plasată

de medicul veterinar sub control oficial veterinar, fiind

supusă unor restricții oficiale de circulație până la

aflarea rezultatelor examinării;

4. să permită aplicarea și să respecte măsurile stabilite

de medicul veterinar în caz de suspiciune sau confirmare

a EST prevăzute de legislația sanitară veterinară în

vigoare;

5. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice

intenție de a pune pe piața internă bovine, ovine ori

caprine aflate în proprietate sau îngrijire, în vederea

completării certificatului de sănătate de către medicul

veterinar;

6. să nu sacrifice bovinele în exploatații/gospodării

individuale, ci la abatoarele autorizate sanitar-veterinar,

cu excepția situațiilor de urgență, în care animalul poate

fi sacrificat în exploatație, sub supravegherea medicului

veterinar, sacrificare urmată de recoltarea de probe de

laborator în vederea testării pentru EST.

-------

Respectarea cerințelor SMR 9 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

Produse de

protecție

a

plantelor

SMR 10 - Introducerea pe piață a produselor de

protecție a plantelor

Reglementări

Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al

Parlamentului European și al Consiliului din 21

octombrie 2009 privind introducerea pe piață a

produselor fitosanitare și de abrogare a

Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale

Consiliului (publicat în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24

noiembrie 2009): art. 55 primele două teze;

Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind

procedura de omologare a produselor de

protecție a plantelor în vederea plasării pe

piață și a utilizării lor pe teritoriul

României, cu modificările și completările

ulterioare: art. 2, 4 și 9;

Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind

fabricarea, comercializarea și utilizarea

produselor de uz fitosanitar pentru combaterea

bolilor, dăunătorilor și buruienilor în

agricultură și silvicultură, aprobată cu

modificări prin Legea nr. 85/1995, cu

modificările și completările ulterioare

art. 15, art. 19 alin. (2) și art. 27;

Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2012 privind

stabilirea unor măsuri pentru aplicarea

prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009

al Parlamentului European și al Consiliului din

21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață

a produselor fitosanitare și de abrogare a

Directivelor 79/117 CEE și 91/414/CEE ale

Consiliului: art. 3 alin. (1) lit. i).

Fermierii care prin activitatea lor depozitează,

manipulează și utilizează produse de protecție a plantelor

au următoarele obligații

1. să utilizeze numai produse de protecție a plantelor

omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de

Protecție a Plantelor, care se regăsesc în baza de date

PEST-EXPERT.

Referințe: http://www.madr.ro/ro/fitosanitar;

html-https://aloe.anfdf.ro/;

2. să utilizeze produsele de protecție a plantelor doar în

scopul pentru care acestea au fost omologate și numai în

conformitate cu instrucțiunile de utilizare;

3. să se asigure că produsele de protecție a plantelor

clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T) vor fi

utilizate numai de persoanele juridice care dețin

autorizație pentru utilizarea acestor produse, emisă de

unitatea fitosanitară din raza teritorială în care își

desfășoară activitatea;

4. să nu aplice tratamente cu produse de protecție a

plantelor în zonele de protecție a resurselor de apă, în

zonele de protecție sanitară și ecologică, precum și în

alte zone protejate stabilite în condițiile legii;

5. să respecte condițiile de depozitare, manipulare și

utilizare a produselor de protecție a plantelor în

exploatațiile agricole, conform Ghidului de bune practici

de utilizare și depozitare a produselor de protecție a

plantelor, elaborat de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Referințe: http://www.madr.ro/norme-de-eco-

conditionalitate-in-domeniul-fitosanitar.html;

6. să păstreze o perioadă de cel puțin 3 ani documentele de

evidență contabilă a produselor de protecție a plantelor

depozitate și utilizate în exploatație, precum și Registrul

de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a

plantelor.

-------

Respectarea cerințelor SMR 10 se verifică astfel: cerințele

1, 2, 3, 5 și 6 se verifică la nivelul exploatației

agricole; cerința 4 se verifică la nivelul parcelei

agricole.

Domeniul: Bunăstarea animalelor

Bunăstarea

animalelor

SMR 11 - Norme minime privind protecția

vițeilor

Reglementări

Art. 3 și 4 din Directiva 2008/119/CE a

Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire

a normelor minime privind protecția vițeilor,

transpusă în legislația națională prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare

veterinare ce stabilește standarde minime

pentru protecția vițeilor.

Art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 și anexa la Norma sanitară

veterinară ce stabilește standarde minime pentru protecția

vițeilor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor nr. 72/2005

-------

Respectarea cerințelor SMR 11 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

SMR 12 - Norme minime de protecție a porcinelor

Reglementări

Art. 3 și 4 din Directiva 2008/120/CE a

Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire

a normelor minime de protecție a porcilor,

transpusă în legislația națională prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare care stabilește standarde minime

pentru protecția porcinelor, cu modificările și

completările ulterioare.

Art. 3, art. 4 și anexa la Norma sanitară veterinară care

stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor,

aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

nr. 202/2006, cu modificările și completările ulterioare

-------

Respectarea cerințelor SMR 12 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

SMR 13 - Protecția animalelor de fermă

Reglementări

Art. 4 din Directiva 98/58/CE a Consiliului din

20 iulie 1998 privind protecția animalelor de

fermă, transpusă în legislația națională prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei

sanitare veterinare privind protecția

animalelor de fermă.

Art. 4 și anexa la Norma sanitară veterinară privind

protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și

pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005

-------

Respectarea cerințelor SMR 13 se verifică la nivelul

exploatației agricole.

(la 15-02-2019, Tabelul din norme a fost modificat de punctele 3, 4 și 5 ale articolului I din ORDINUL nr. 1.527 din 20 decembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 15 februarie 2019 )

------