DECIZIE nr. 228 din 14 decembrie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995

Lucian Mihai - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. Onesti în Dosarul nr. 470/1999 al Judecătoriei Onesti.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei ca nefondata, arătând ca neadoptarea standardelor ordonate prin Legea nr. 137/1995 nu este o problemă de constituţionalitate şi, în consecinţa, Curtea Constituţională nu este competenţa să se pronunţe.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Prin Încheierea din 25 martie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 470/1999, Judecătoria Onesti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. Onesti într-o cauza având ca obiect plângerea acesteia împotriva unei sancţiuni contravenţionale aplicate de Agenţia de Protecţie a Mediului Bacau.

Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca textul criticat "este în deplina concordanta cu principiile consacrate prin art. 29, 30, art. 41 alin. (6), art. 134 alin. (1) şi (2) din Constituţie".

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca "nici un element din conţinutul textului vizat prin excepţie nu afectează dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea acesteia". Se mai arata ca, "În realitate, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu pune în discuţie un aspect referitor la conformitatea unei dispoziţii legale cu normele constituţionale, ci se referă la o problemă de inadecvata aplicare a Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, chestiune ce urmează a fi soluţionată de instanţa judecătorească de drept comun".

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia este neîntemeiată. Se arata ca art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995 nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 30, 31, ale art. 41 alin. (6) şi ale art. 134 alin. (1) şi (2), iar "Faptul ca petitionara a fost sancţionată contraventional pentru încălcarea unor standarde care până la data sanctionarii nici nu au fost emise şi nici nu au fost stabilite de către autoritatea de reglementare din domeniu constituie o problemă ce va fi soluţionată pe fond de către instanţa de judecată".

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizată.

Excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, potrivit cărora: "Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel: [.....]

3. Cu amenda de la 150.000 lei la 750.000 lei pentru persoane fizice şi de la 750.000 lei la 3.750.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor din lege privind: [....]

d) standardele, normele, performanţele tehnologice, menţionate la art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) şi art. 46 lit. c);"

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.

Textul de lege criticat sancţionează cu amendă contravenţională încălcarea dispoziţiilor din lege privind standardele, normele şi performanţele tehnologice menţionate la art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) şi la art. 46 lit. c). Astfel

- art. 33 lit. a) prevede că: "Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear au următoarele obligaţii

a) să respecte normele de radioprotectie şi de securitate [....]";

- art. 39 lit. b) dispune ca: "Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: [.....]

b) să respecte standardele de emisie şi de calitate a apelor, prevederile din acord şi autorizaţie şi sa pună la dispoziţia laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apa pentru analiza [.....]";

- iar art. 46 lit. c) statuează: "Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu: [.....]

c) sa imbunatateasca performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi sa nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise: [.....]".

Critica de neconstituţionalitate se întemeiază pe susţinerea ca, la data aplicării sancţiunii contravenţionale, standardele de emisie şi de calitate a apelor nu fuseseră încă adoptate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi, în consecinţa, nu i se putea imputa autorului excepţiei încălcarea lor. Asa fiind, în opinia autorului excepţiei, prin art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995 se sancţionează o faptă săvârşită fără vinovăţie, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 29, referitoare la "Libertatea conştiinţei", ale art. 30, care reglementează "Libertatea de exprimare", ale art. 41 alin. (6), care prevede că "Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului", şi ale art. 134 alin. (1), care dispune ca "Economia României este economie de piaţa". În legătură cu invocarea încălcării prevederilor constituţionale ale art. 29 şi 30, Curtea constata ca aceste texte nu sunt relevante pentru soluţionarea excepţiei de faţa, neavând incidenţa în cauza.

De asemenea, Curtea constata ca modul de reglementare a conţinutului unei contravenţii, prin trimitere la norme tehnice care urmează să fie stabilite de un organ de specialitate ale administraţiei publice, nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (6) şi ale art. 134 alin. (1), invocate în susţinerea excepţiei. Faptul ca, în speta, la data aplicării amenzii contravenţionale standardele la care se referă art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) şi art. 46 lit. c), a căror nerespectare este sancţionată de art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995, nu erau adoptate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare a legii, ce intră în competenţa de soluţionare a instanţelor de judecată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. Onesti în Dosarul nr. 470/1999 al Judecătoriei Onesti.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie 1999.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

-----------