HOTĂRÂRE nr. 640 din 23 august 2018 privind modificarea Strategiei naționale pentru competitivitate 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează

Ministrul economiei,

Dănuț Andrușcă

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Paul Stănescu

p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Laurențiu Adrian Neculaescu,

secretar de stat

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat,

Ștefan-Radu Oprea

Ministrul cercetării și inovării,

Nicolae Burnete

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Petre Daea

p. Ministrul educației naționale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

p. Ministrul comunicațiilor și societății informaționale,

Carmen Elian,

subsecretar de stat

Ministrul turismului,

Bogdan Gheorghe Trif

Ministrul apelor și pădurilor,

Ioan Deneș

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleșcanu

Ministrul muncii și justiției sociale,

Lia-Olguța Vasilescu

Ministrul finanțelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

București, 23 august 2018.

Nr. 640.

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 9 octombrie 2015, se modifică după cum urmează

1. La punctul 2 „Informații generale relevante privind contextul competitiv al României“, subpunctul 2.3 „Sectoare economice cu potențial competitiv“, tabelul 2 - Sectoare economice cu potențial competitiv va avea următorul cuprins

1

Domenii de specializare inteligentă

din Strategia CDI 2014-2020

Bioeconomia

Tehnologia informației

și comunicațiilor, spațiu

și securitate

Energie, mediu și

Schimbări climatice

Eco-nanotehnologii

și materiale

avansate

Sănătate

Sectoare economice

cu potențial competitiv

Rol

economic important și

cu influență

asupra

ocupării

Turism și ecoturism

√

√

√

Textile și pielărie

√

Lemn și mobilă

√

Construcții

√

√

√

Industrii creative

√

√

√

Dinamica

competitivă

Industria auto și componente

√

√

Tehnologia informației

și comunicațiilor

√

Procesarea alimentelor

și a băuturilor

√

√

√

Inovare,

Dezvoltare

Tehnologiă

și valoare

adăugată

Sănătate și produse

farmaceutice

√

√

√

Energie și management

de mediu

√

√

√

Bioeconomie (agricultură,

silvicultură, pescuit și

acvacultură), biofarmaceutică și

biotehnologii

√

√

√

√

2. La punctul 5 „Priorități strategice“, „Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor“ va avea următorul cuprins

Prioritatea 4: Promovarea sectoarelor de viitor

Potențialul de exporturi al sectoarelor românești de afaceri în general și al sectoarelor cu potențial competitiv este nevalorificat în întregime, iar rata de investiții străine directe în aceste sectoare este redusă. În mod distinct față de celelalte priorități, obiectivele stabilite sub umbrela creșterii competitivității acestor sectoare au fost stabilite mai mult într-o manieră proactivă prin identificarea acelor domenii unde România poate avea o contribuție semnificativă la nivel mondial. Așadar, provocările nu reprezintă niște nevoi urgente care trebuie abordate, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul problemei de suplinire a forței de muncă sau de rata crescută de dependență, ci o gândire de tipul ce se poate face pentru a îmbunătăți punctele tari pe care România le are - o mentalitate care de altfel ar trebui adoptată din ce în ce mai larg.

Sectoare identificate

• turism și ecoturism;

• textile și pielărie;

• lemn și mobilă;

• construcții;

• industrii creative;

• industria auto și componente;

• tehnologia informației și comunicațiilor;

• procesarea alimentelor și a băuturilor;

• sănătate și produse farmaceutice;

• energie și management de mediu;

• bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

Pe lângă sectoarele productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potențial de export și de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivității economiei românești pe ansamblu, este nevoie și de un sistem de distribuție eficient care să asigure legătura dintre produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor și utilizatorii finali, în siguranță și cu costuri minime.

3. În cuprinsul Strategiei naționale pentru competitivitate 2015-2020, sintagmele „10 sectoare“ și „Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului“ se înlocuiesc cu sintagmele „sectoare“, respectiv „Ministerul Economiei“.