REGULAMENTUL din 28 iulie 2016 sitului de importanţă comunitară ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii

Notă

*) Aprobat de Ordinul nr. 1.525 din 28 iulie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 30 septembrie 2016.

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0074 FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

CUPRINS

Scurtă descriere a planului de management

A. INTRODUCERE

A.1. Procesul de elaborare a planului de management

A.2. Baza legală a Planului de management

B. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI – VALEA MORII ROSCI0074

B.1. Informaţii Generale

B.1.1. Localizare

B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management

B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor

B.1.4. Factorii interesaţi

B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructura

B.1.6. Planuri şi programe relevante pentru managementul ariei protejate

B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare

B.1.8. Scurt istoric al managementului şi al activităţilor majore de management

B.2. Mediul fizic

B.2.1. Aspecte fizico-geografice şi geologice

B.2.2 Gradul de înclinare a versanţilor

B.2.3. Hidrologie

B.2.4. Clima

B.2.5. Soluri

B.3. Mediul biotic

B.3.1. Context biogeografic

B.3.2. Habitate

B.3.3. Flora

B.3.4. Fauna

B.3.5. Specii alohtone şi specii invazive

B.3.6. Ecosisteme

B.3.7. Peisajul

B.4. Informaţii socio-economice şi culturale

B.4.1. Economia locală

B.4.2. Arheologie, istorie

B.4.3. Recreere şi turism

B.5. Informare, conştientizare, educare şi acţiuni de comunicare cu factorii interesaţi

B.6. Cercetare

C. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE

C.1. Valori

C.2. Presiuni şi ameninţări

C.3. Evaluarea situaţiei şi a tendinţei valorilor ariei protejate

D. STRATEGIA DE MANAGEMENT

D.1. Organizarea teritorială a managementului

D.2. Planul operaţional

D.3. Activităţi şi măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operaţional

E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

E.1. Sistemul de luare a deciziilor

E.2. Resurse umane

E.3. Investiţii - echipament şi infrastructură -

E.4. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

E.5. Monitorizarea implementării Planului de Management

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Anexa nr.1 la Planul de management. Hartă satelitară a Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii.

Anexa nr.2 la Planul de management. Harta organizării teritoriale a managementului Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr. 3 la Planul de management. Distribuţia habitatelor de interes comunitar din Situl Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr.4 la Planul de management. Distribuţia speciilor de interes comunitar şi naţional în Situl Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr. 5 la Planul de management. Limitele intravilanului Municipiului Cluj-Napoca pe harta Situl Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr. 6 la Planul de management. Lista instituţiilor prezente la întâlnirile de informare şi consultare pe planul de management

Anexa nr. 7 la Planul de management. Fişele habitatelor şi speciilor de interes comunitar care sunt incluse în Formularul Standard.

Anexa nr. 8 la Planul de management. Planul financiar Anexa nr.9 la Planul de management. Planul de monitoring

Listă tabele

Tabel 1. Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată Tabel 2. Situaţia ariei protejate la care se referă planul de management Tabel 3. Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin

Tabel 4. Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de management şi rolul lor pentru ariile protejate

Tabel 5. Planuri cu impact potenţial asupra valorilor ariilor protejate Tabel 6. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.

Tabel 7. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.

Tabel 8. Corespondenţa între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România şi asociaţiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard

Tabel 9. Importanţa habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată

Tabel 1O. Situaţia actuală a suprafeţelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard

Tabelul nr. 11. Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idiţial, identificate în sit

Tabel 12. Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard Tabel 13. Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar Tabel 14. Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

Tabel 15. Situaţia speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard Tabel 16. Alte specii de plante de interes conservativ

Tabel 17. Speciile de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard

Tabel 18. Situaţia speciilor de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard Tabel 19. Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard

Tabel 2O. Distribuţia teritorială şi demografică a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii Tabel 21. Valorile identificate în aria protejată şi importanţa lor

Tabel 22. Nivelul presiunilor şi ameninţărilor - legendă

Tabel 23. Presiuni şi ameninţări identificate în cadrul Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii Tabel 24. Principalele direcţii de management

Tabel 25. Modalităţi de implementare ale măsurilor de management şi măsuri specifice Tabel 26. Necesar de personal pentru implementarea Planului de management

Tabel 27. Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate - total Tabel 28. Fişa habitatului 721O*

Tabel 29. Fişa habitatului 723O Tabel 3O. Fişa habitatului 917O

Tabel 31. Cerinţele de habitat a speciei Adenophora liliifolia Tabel 32. Cerinţele de habitat a speciei Eleocharis carniolica Tabel 33. Cerinţele de habitat a speciei Ligularia sibirica Tabel 34. Cerinţele de habitat a speciei Liparis loeselii

Tabel 35. Cerinţele de habitat a speciei Colias myrmidone Tabel 36. Cerinţele de habitat a speciei Eriogaster catax Tabel 37. Cerinţele de habitat a speciei Euphydryas maturna Tabel 38. Cerinţele de habitat a speciei Isophya stysi

Tabel 39. Cerinţele de habitat a speciei Leptidea morsei Tabel 4O. Cerinţele de habitat a speciei Lycaena dispar Tabel 41. Cerinţele de habitat a speciei Maculinea teleius Tabel 42. Planul financiar

Tabel 43. Planul de monitoring

Listă figuri

Figura 1. Localizarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

Figura 2. Organigrama echipei de custodie Situl Făgetul Clujului - Valea Morii

Figura 3. Concreţiunile de Feleac în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pál Zoltán 2014.

Figura 4. Harta geologică a Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Figura 5. Gradul de înclinare al versanţilor în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Figura 6. Ogaş în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pál Zoltán.

Figura 7. Repartiţia cantităţilor de precipitaţii medii anuale pentru Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Figura 8. Lungimea sezonului de creştere - temperatura medie peste 5,5 °C - la Situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.

Figura 9. Numărul zilelor de vară - temperatura maximă peste 25 °C - la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM

Figura 1O. Harta solurilor din Situl Făgetul Clujului-Valea Morii.

Figura 11, 11A. Habitatul 721O* şi specia Cladium mariscus în smârcul II din Valea Morii Figura 12, 12A. Habitatul 723O şi specia Schoenus nigricans în sit

Figura 13. Habitat 917O

Figura 14. Adenophora liliifolia - planta şi habitatul Figura 15. Eleocharis carniolica şi habitatul

Figura 16. Ligularia sibirica şi habitatul Figura 17. Liparis loeselii

Figura 18. Colias myrmidone Figura 19. Eriogaster catax Figura 2O. Euphydrias maturna

Figura 21. Isophya stysi - mascul adult din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Figura 22. Leptidea morsei

Figura 23. Lycaena dispar mascul la stânga şi femelă la dreaptă Figura 24. Maculinea teleius, partea ventrală a aripilor

Scurtă descriere a planului de management

Planul de management este structurat în aşa fel încât să se poată face o analiză cât mai bună a informaţiilor existente la data elaborării. Informaţiile şi analizele sunt redate astfel încât detaliile tehnice să fie prezentate cât mai succint pentru fiecare din domeniile relevante - în principal ecologie, biologie, hidrologie, silvicultură, agricultură - dar suficiente pentru a permite o bună înţelegere a legăturilor între situaţia actuală, tendinţele de viitor şi măsurile de management planificate. În cele ce urmează este redat succint conţinutul fiecărui capitol.

A. Introducere - De ce plan de management?

De ce este nevoie de planul de management şi care sunt prevederile legale în baza cărora s-a elaborat.

B. Descrierea ariei protejate - Care este situaţia actuală în aria protejată? – aspecte care explică şi /sau influenţează aria protejată

Conţine o descriere a situaţiei actuale a ariei protejate. Descrierea conţine informaţii utile pentru elaborarea strategiei şi a măsurilor de management

B.1. Informaţii generale

 unde se află aria protejată şi ce suprafaţă are,

 situaţia proprietarilor şi gestionarilor de terenuri şi resurse naturale,

 cine sunt cei ce au interese şi care desfăşoară activităţi în aria protejată - factori interesaţi,

 ce resurse are şi ce activităţi s-au desfăşurat până în prezent în aria protejată.

B.2. Descrierea mediului fizic şi biotic

Informaţii minime despre relief, reţeaua hidrografică, climă - factori ce determină prezenţa habitatelor şi speciilor.

B.3. Descrierea mediului biotic

Situaţia actuală cu privire la prezenţa speciilor şi habitatelor - prezentarea rezultatelor inventarierilor de teren - va fi reflectată şi în hărţile din anexe.

B.4. Informaţii socio-economice şi culturale

Aria protejată este poziţionată în contextul socio-economic existent. Ceea ce se întâmplă în zonă influenţează în mod semnificativ biodiversitatea. Capitolul conţine informaţii sumare cu privire la situaţia socio-economică, necesare pentru a defini situaţia ariei protejate pe teritoriile localităţilor / comunelor, tendinţele de dezvoltare, interesul pentru terenurile şi resursele naturale din zonă, situaţia sistemului educaţional - pentru stabilirea programelor de educaţie pentru natură -, potenţialul pentru noi activităţi legate de valorile naturale. Toate acestea pot influenţa semnificativ managementul ariei protejate, întrucât activităţile umane au, în general, impact asupra naturii.

B.5. Informare, conştientizare, educare - activităţi desfăşurate până în prezent. Ariile protejate au un rol important pentru educare şi conştientizare cu privire la importanţa protecţiei naturii. Este important să se ştie ce s-a făcut până în prezent pentru a ajuta la planificarea acestui gen de activităţi pe viitor.

B.6. Cercetare - ce aspecte relevante pentru managementul ariei proteajte au fost cercetate până în prezent şi ce infrastructură există pentru cercetare aplicată?

C. Evaluarea situaţiei actuale - Ce trebuie să păstrăm / îmbunătăţim în zonă şi de ce sunt necesare măsuri de management. Care sunt presiunile şi ameninţările?

Informaţiile de la capitolul C sunt analizate din perspectiva conservării valorilor pentru care au fost declarate ariile protejate.

C.1. Valori - Ce trebuie să menţinem sau să îmbunătăţim în aria protejată? - Valori

Se descriu valorile care trebuie păstrate sau îmbunătăţite. În cazul siturilor Natura 2OOO este vorba, obligatoriu, despre habitatele şi speciile pentru care au fost declarate, conform Formularului Standard, dar au fost identificate şi alte specii şi habitate, respectiv alte valori considerate importante pentru zonă. Pe aceste valori se concentrează acţiunile de management viitoare - Capitolul D5.

C.2. Presiuni şi ameninţări: Ce trebuie reglementat pentru a menţine sau îmbunătăţi valorile? Presiuni şi ameninţări

Sunt descrise activităţile umane care, din cauza modului în care se desfăşoară, au un impact asupra valorilor sau pot avea impact pe viitor.

C.3. Evaluare - Care este starea actuală şi tendinţele în viitor în ce priveşte valorile ariei protejate?

Se analizează dacă valorile sunt în stare corespunzătoare şi care va fi evoluţia ameninţărilor?

Analiza se face în baza celor descrise la Capitolul B.1 cu referire doar la valorile identificate în capitolul C.1. şi luând în calcul tendinţele viitoare din perspectiva ameninţărilor identificate în capitolul C.2.

D. Strategia de management - Ce vrem pentru zonă pe viitor? Cum se va face managementul?

Natura şi resursele naturale nu pot fi gestionate eficient pe termen scurt. Trebuie să definim ce anume vrem să obţinem pe o perioadă mai lungă, iar PM să descrie ce anume ar trebui făcut în următorii cinci ani pentru a ne apropia de realizarea ţelului -viziunii - propus. Cunoscând valorile avute, situaţia lor actuală, presiunile şi ameninţările la care sunt supuse, se defineşte o strategie pe termen mediu sau lung, răspunzând la întrebările de mai jos.

D.1. Viziunea - Cum vrem să arate aria protejată peste 50 de ani?

D.2. Organizarea teritorială a managementului -

În ce zone din aria protejată trebuie să impunem condiţii pentru desfăşurarea activităţilor umane astfel încât să menţinem sau să îmbunătăţim valorile?

Se stabileşte dacă sunt necesare măsuri speciale de management în anumite zone. Zonele cu cerinţe speciale în ceea ce priveşte măsurile de management sunt prezentate pe hartă. Această planificare "teritorială", din punct de vedere a măsurilor de management, este foarte importantă, întrucât anumite aspecte vor trebui reflectate în managementul terenurilor şi resurselor.

D.3. Strategia de management

Care este strategia pe termen mediu, definită în baza informaţiilor din capitolele B şi C? Domeniile pe care se vor concentra eforturile de management şi obiectivele pentru fiecare din acestea.

Se descrie cum anume va fi organizat managementul, definind domeniile pe care vor fi desfăşurate activităţile de management şi ce anume vrem să obţinem pe fiecare din aceste domenii -obiective-

D.4. Planul operaţional pe cinci ani - Ce acţiuni de management sunt necesare pentru a realiza obiectivele definite la Capitolul D.3?

Ce trebuie făcut în următorii cinci ani pentru a ne asigura că se menţine sau se îmbunătăţeşte starea speciilor şi a habitatelor, respectiv a celorlalte valori, se reduc ameninţările şi se asigură un cadru corespunzător pentru ca zona să poată beneficia de o dezvoltare durabilă.

D.5. Activităţi şi măsuri de management specifice pentru implementarea planului operaţional Cum anume se pot realiza acţiunile din Planul operaţional? Exemple de activităţi şi măsuri de management

Se dau exemple de activităţi şi măsuri de management, eventual restricţii pentru câteva din acţiunile de management definite în capitolul D.4. Acest capitol cuprinde prevederi care se regăsesc şi în Regulament.

E. Asigurarea implementării Planului de management - Cum se implementează în mod eficient Planul de Management?

E.1. Sistemul de luare a deciziilor - Cine ia deciziile în cazul în care trebuie modificate anumite prevederi din Planul de Management?

E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management - Ce resurse umane şi financiare sunt necesare pentru realizarea activităţilor din PM?

E.3. Monitorizarea implementării Planului de management - Cum apreciem dacă ne atingem obiectivele şi cum ne asigurăm că măsurile de management sunt adaptate – dacă este necesar - pentru atingerea obiectivelor?

Scopul planului de management

Acest plan de management a fost elaborat cu scopul de a conserva, menţine şi, acolo unde este cazul, readuce într-o stare de conservare favorabilă speciile şi habitatele pentru care a fost declarat situl Făgetul Clujului - Valea Morii şi ariile protejate incluse, zonă care găzduieşte păduri, pajişti şi mlaştini valoroase, specii de plante şi animale importante pentru echilibrul natural şi pentru societatea umană, valori care sunt recunoscute atât la nivel naţional cât şi la nivelul Uniunii Europene. Datorită acestor valori au fost declarate cele 3 arii protejate: ROSCIOO74 Situl Făgetul Clujului - Valea Morii, rezervaţia Făget şi rezervaţia Valea Morilor. Inventarierile din perioada elaborării planului de management au demonstrat că pentru menţinerea speciilor şi habitatelor valoroase din această zonă, va fi nevoie să se extindă ariile protejate existente şi chiar să se declare noi rezervaţii.

Situl fiind amplasat în imediata vecinătate a unuia dintre cele mai mari oraşe din România, se află sub incidenţa unor ameninţări majore care se vor menţine sau chiar se vor amplifica în viitor. Problemele principale sunt legate de extinderea construcţiilor şi dorinţa de modernizare a infrastructurii de transport, precum şi de activităţile de recreere care nu ţin cont de valorile naturale din aria protejată. Detalii despre acestea se regăsesc la capitolul C.2.

Pentru păstrarea valorilor ariei naturale protejate vor fi planificate şi realizate măsuri de management variate, grupate în acest plan pe domenii, şi anume

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar Obiectiv: Refacerea / menţinerea stării favorabile de conservare pentru habitatele şi speciile de interes comunitar şi cele de interes naţional prin implicarea activă a factorilor interesaţi cheie.

Subprogramul 1.1. Propuneri de îmbunătăţirea limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării habitatelor şi speciilor importante pentru conservare.

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puţin 75% din habitatele mlăştinoase şi 25% din haitatele de pajişti şi pentru cele critice menţinerii / refacerii populaţiilor speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management realizate cu proprietarii şi gestionarii terenurilor respective.

Subprogramul 1.3. Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific: Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menţinerea şi prin iniţierea acţiunilor de refacere pentru cel puţin 25% din suprafaţa acestora şi menţinerea habitatelor forestiere de interes conservativ, critice pentru populaţiile speciilor de interes conservativ.

Subprogramul 1.4. Conservarea speciilor

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar şi pentru speciile de interes naţional, respectiv pentru cel puţin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Programul 2: Managementul vizitatorilor

Obiectiv: Asigurarea condiţiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona Făget - Valea Morii să devină o zonă de vizitare atractivă, fără a afecta valorile naturale pentru care au fost desemnate.

Programul 3: Conştientizare şi educaţie

Obiectiv: Asigurarea colaborării şi sprijinului factorilor interesaţi principali pentru refacerea condiţiilor necesare habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi îmbunătăţirea nivelului de înţelegere a importanţei naturii de către copii.

Programul 4: Management şi monitorizare

Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al sitului şi monitorizarea biodiversităţii şi a activităţilor umane.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea celui ce administrează aria protejată, respectiv a Custodelui, întrucât legea prevede responsabilităţi şi obligaţii, atât pentru toţi proprietarii şi administratorii de terenuri, cât şi pentru autorităţi. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat şi prin colaborare cu factorii interesaţi.

Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru administratorul ariilor protejate, cât şi pentru autorităţi, instituţii, proprietari şi administratori de terenuri.

A. INTRODUCERE

Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ”Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanJă comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Şard şi ROSCI0394 – Someşul Mic”, elaborat şi implementat de Asociaţia „Apathy Istvan Egyesulet". Proiectul a fost elaborat şi implementarea lui a început înainte de atribuirea sitului de importanţă comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCIOO74 în custodia Asociaţiei Natura Transilvaniei. După atribuire, Custodele a devenit partener în implementarea activităţilor proiectului, participând la elaborarea planului de management şi la implementarea activităţilor legate de acest sit.

A.1. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management a fost elaborat în vederea identificării strategiei de management a sitului de importanţă comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCIOO74, numit în continuare Situl Făget şi stabilirea măsurilor de management şi de monitorizare, astfel încât să se realizeze obiectivele pentru care a fost desemnat situl.

Complexitatea managementului acestei arii protejate este dată în principal de

a) numeroasele valori de interes comunitar pentru care a fost declarată aria protejată, dar şi valorile de interes local prezente aici,

b) presiunile şi ameninţările prezente în zonă,

c) interesele proprietarilor şi administratorilor de terenuri şi resurse naturale, ale publicului, ale autorităţilor, şi ale organizaţiilor de conservare a naturii din zonă,

d) faptul că responsabilitatea pentru implementarea activităţilor şi măsurilor de management nu revine numai administratorului ariei protejate ci şi factorilor interesaţi,

e) necesitatea definirii clare a motivelor pentru care această arie protejată aflată în imediata apropiere a Clujului ar trebui menţinută pentru a contribui cu valorile sale şi prin serviciile de mediu pe care le asigură, la bunăstarea întregii populaţii din zonă,

f) caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură şi necesitatea adaptării la aceste schimbări.

Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un

management adaptabil şi participativ.

Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluţiilor de management la realităţile caracteristice fiecărui moment. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât şi din cauza unor factori antropici, Planul operaţional a fost astfel stabilit încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor în care se fac intervenţiile şi în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptabil.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesaţi, atât în procesul de elaborare a planului, cât şi în implementarea acestuia. Pentru a se asigura o elaborare participativă a planului de management s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Custodelui, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj şi Direcţiei Silvice Cluj, precum şi a Asociaţiei "Apathy Istvan Egyesulet" şi echipa tehnică desemnată de S.C. Greenviro S.R.L. şi Fundaţia ProPark.

Pe parcursul elaborării planului s-au organizat 2 întâlniri şi dezbateri cu factorii interesaţi, pentru a se asigura că toţi cei interesaţi au fost informaţi şi consultaţi în mod corespunzător, fie prin aceste întâlniri publice organizate, fie prin întâlniri cu specialişti de la instituţiile principale, cu responsabilităţi în zona sitului.

A.2. Baza legală a Planului de management

Baza legală este constituită în principal de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.

Elaborarea planului de management a ţinut cont şi de prevederile altor acte normative şi anume

a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2OO5 privind protecţia mediului,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2OO6, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2OOO în România, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1O52/2O14 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrareşi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

d) Legea nr. 5/2OOO privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;

e) Legea apelor nr. 1O7/1996,cu modificările şi completările ulterioare;

f) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2O1O privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;

g) Legea nr. 1O1/2O11 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

h) Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 2O3/14/2OO9 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;

i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2OO9 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

j) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 41O/2OO8 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2OO9 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional;

l) Legea nr. 46/2OO8 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2OO5 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2OO6, cu modificările şi completările ulterioare;

n) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 154O/2O11 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;

o) Legea nr. 171/2O1O privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;

p) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2O12 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare;

q) Legea nr. 1OO/2O1O privind împădurirea terenurilor degradate;

r) Legea nr. 4O7/2OO6 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

s) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2O11 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;

t) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2OO8 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2OO9, cu modificările şi completările ulterioare;

u) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2O11 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

v) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

w) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2O13 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2O14, cu modificările şi completările ulterioare;

x) Hotărârea Guvernului nr. 1O64/2O13 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2O13 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

y) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2O15 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2O15 - 2O2O şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 1O4/2O15, cu modificările şi completările ulterioare;

``) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2O15 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare;

aa) Legea nr. 35O/2OO1 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

bb) Hotărârea Guvernului nr. 493/2OO4 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;

cc) Hotărârea Guvernului nr. 1268/2O1O privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare;

dd) Ordonanţa Guvernului nr. 43/2OOO privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

ee) Hotărârea Guvernului nr. 1O76/2OO4 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;

ff) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2O1O privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

gg) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2O1O pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

hh) Legea nr. 86/2OOO pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

ii) Legea nr. 544/2OO1 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

jj) Hotărârea Guvernului nr. 878/2OO5 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare;

kk) Directiva 2OO9/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3O noiembrie 2OO9 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);

ll) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate);

mm) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 - Convenţia de la Berna.

B. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCIOO74

B.1. Informaţii Generale

B.1.1. Localizare

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafaţă de 1.667 ha şi este situat în zona centrală a judeţului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parţial teritoriile administrative ale următoarelor localităţi şi comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Miceşti, Vâlcele, comuna Floreşti cu satele Floreşti, Tăuţi, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Miceşti.

Coordonatele geografice ale centroidului ariei naturale protejate sunt: 39OO31.2714, 58O143.5634.

Din punct de vedere administrativ aria protejată se situează în totalitate pe teritoriul judeţului Cluj.

Autostrada Transilvania - A3 - este paralelă cu situl pe direcţia nord-sud, la o distanţă cuprinsă între 6-9 km. De asemenea, şi Drumul Naţional European E81 este paralel cu situl tot pe direcţia nord-sud, intersectând o dată limita sitului. Drumul Naţional European E6O trece prin nordul sitului, la o distanţă de 1.5 km. La limita sitului trece Drumul Sfântul Ioan dinspre municipiul Cluj-Napoca, iar drumul judeţean DJ1O7R traversează situl dinspre est către sud-vest şi apoi trece pe limita sitului.

Situl se poate accesa din următoarele localităţi: de pe Drumul Judeţean DJ1O7R din municipiul Cluj-Napoca, de pe drumurile comunale din satul Feleacu, satul Casele Miceşti,

satul Floreşti, satul Tăuţi, satul Sălicea, şi de pe drumurile exterioare din satul Ciurila şi satul Sălişte.

Figura 1. Localizarea sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management

Desemnarea, limitele şi categoriile de management ale ariei protejată Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii este arie naturală protejată de interes comunitar conform Directivei 2OO9/147/CE , desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare.

Situl se suprapune peste alte arii protejate, după cum se prezintă în tabelul de mai jos

Tabelul nr. 1.

Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată

Aria protejată

Declarată prin*

Rezervaţia naturală Făgetul Clujului, inclusă integral în Situl Făgetul Clujului - Valea

Morii

Anul declarării: 1974. Hotărârea nr. 147/1994 a Consiliului Judeţean Cluj, Legea nr.5/2OOO; având codul 2.335.

Rezervaţia naturală Valea Morilor, inclusă integral în Situl Făgetul Clujului - Valea

Morii

Anul declarării: 1974. Legea nr. 5/2OOO; -având codul 2.329.

Limitele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare. Harta este pusă la dispoziţia factorilor interesaţi de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin intermediul paginii de internet http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm, conform actului normativ menţionat, precum şi în Anexa nr. 1.

Limitele rezervaţiilor naturale sunt prezentate în Anexa nr. 2.

Tabelul nr. 2 prezintă suprafaţa fiecărei rezervaţii, categoria de management în care se

încadrează fiecare, precum şi în ce măsură se suprapun diferitele arii protejate. Aceste suprapuneri influenţează măsurile de management, aşa cum se va vedea la capitolul D.2. Organizarea teritorială a managementului.

Categoria de management reflectă principalele obiective de management aşa cum sunt definite de către Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii. Toate ariile protejate, indiferent de motivele desemnării sau de nivelul la care sunt desemnate - naţional sau european -, pot fi încadrate într-una din cele 6 categorii al Uniunii Internaţională de Conservare a Naturii după Dudley, 2OO8. Ca urmare, pe lângă categoriile naţionale definite în legislaţia românească, care corespund categoriilor Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii Ia, II, III, IV, V, şi siturile Natura 2OOO pot fi încadrate în categoriile respective. Încadrarea ajută la înţelegerea obiectivelor de management aşa cum sunt descrise în ghidul Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii.

Tabelul nr. 2.

Situaţia ariei proteajate la care se referă planul de management

Numele ariei protejate

Categoria ariei protejate conform

Suprafaţa

Legislaţiei Româneşti

Categoria Uniunii

Internaţionale de Conservare a Naturii

Cod European

Situl Făgetul Clujului - Valea

Morii ROSCIOO74

Sit Natura 2OOO - sit de

importanţă comunitară

IV.

1667 ha

Rezervaţia Făgetul Clujului

2.335

Rezervaţie naturală

IV.

11776

272 ha*

Rezervaţia Valea Morilor 2.329

Rezervaţie naturală

IV.

183799

1,72 ha*

* Suprafaţa redată în tabelul 2 respectă suprafaţa delimitată după limitele puse la dispoziţie de autoritatea publică pentru protecţia mediului pe pagina de internet http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm: Limitele rezervaţiilor ştiinţifice, monumentelor naturii şi rezervaţiilor naturale în proiecţie Stereo 197O. Aici se menţionează că: "Limitele postate au fost realizate prin proiectul GEF/WB Managementul Conservării Biodiversităţii derulat de către Ministerul Mediului în perioada 1999-2OO5 şi nu sunt aprobate printr-un act normativ".

25

Conform Legii nr. 5/2OOO, suprafaţa rezervaţiei Făgetul Clujului este de 1O ha, iar suprafaţa rezervaţiei Valea Morilor de 1 ha., dar în acest act normativ nu se specifică limitele exacte.

Arii protejate limitrofe

În imediata apropiere a sitului se mai găsesc Valea Ierii ROSCIO263, Dealurile Clujului Est ROSCIO295, Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia ROSCIO146, Poienile de la Şard ROSCIO35, Suatu-Cojocna-Crairât ROSCIO238 şi Rezervaţia Pârâul Dumbrava.

În urma unori cercetări s-au identificat suprafeţe semnificative pentru habitatele de mlaştini, de aniniş, speciile de amfibieni, de nevertebrate, de plante, care nu sunt desemnate în prezent ca şi arii protejate dar pot avea un rol important ca şi suprafeţe resursă pentru refacerea populaţiilor din aria protejată. Suprafeţele au fost identificate în zonele Valea Morii, Colonia Făget, Râtul Penii, Valea Sf. Ioan - Anexa nr. 3 şi Anexa nr. 4.

Administrarea Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii

Administratorul ariei protejate, împreună cu rezervaţiile incluse, este Asociaţia Natura Transilvaniei, având calitatea de custode, conform Convenţiei de custode nr. 32O din

26.O2.2O14 încheiată între aceasta şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Cinci din membrii asociaţiei sunt implicaţi în mod direct în administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, aceştia fiind specializaţi în domenii legate de conservarea biodiversităţii, management de proiecte şi comunicare.

B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor

Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărţit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Floreşti - 4,15%, comuna Ciurila - 1O,23%, comuna Tureni - < 1%.

Tabelul nr. 3.

Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin

Pădure

Pajişti - păşuni şi

fâneţe

Statul Român

525,8O ha

-

Primării

243,4O ha

-

Biserici

4OO,53 ha

-

Persoane fizice

16O,37 ha

216,85 ha

Total

1330,10 ha

216,85 ha

B.1.4. Factorii interesaţi

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituţiilor şi organizaţiilor care au sarcini de aplicare a legislaţiei, administrative, de gestionare a terenurilor şi resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariei protejate - de exemplu de interes educativ.

Tabelul nr. 4.

Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de management şi rolul lor pentru ariile protejate

Instituţii, organizaţii, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului şi/sau a interesului în aria protejată

Rol / interes

Capacitatea

/posibilitatea de a influenţa decizii importante de management

+++ puternic/++

mediu/+ redus

Autorităţi de mediu,

de reglementare şi control activităţi

Asociaţia Natura Transilvaniei

Custode

Reglementarea activităţilor

+++

Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor - autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului

Asigurarea cadrului legislativ, transcrierea directivelor UE, stabilirea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier

naţional.

+++

Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj

Implementarea politicilor de mediu la nivel teritorial.

Eliberarea acordului de mediu

pentru proiecte, activităţi.

+++

Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale

Reglementarea activităţilor agricole

şi de dezvoltare rurală

++

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice

Reglementarea activităţii turistice.

++

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Cluj

Inspecţie şi control din punct de vedere al protecţiei mediului,

sancţiuni, amenzi, restricţii

++

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj Napoca

Inspecţie şi control în silvicultură şi vânătoare. Reglementarea managementului forestier din afara

fondului forestier.

++

Inspectoratul de Poliţie al

Judeţului Cluj

Ordine publică, urmărire penală,

etc.

+

Inspectoratul de Jandarmerie

Judeţean Cluj

Ordine publică

+

Acordarea şi controlul

plaţilor pe suprafaţă

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în

Agricultură

++

Autorităţi ale administraţiei

publice locale

Consiliul Judeţean Cluj

Planificare teritorială şi strategică

Proprietar al drumurilor judeţene

++

Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Floreşti, Ciurila

Rol în planificare teritorială şi strategică, întreţinerea infrastructurii locale şi în

menţinerea ariei protejate

+++

Comunităţi şi grupuri de

interese locale şi regionale

Populaţia locală din aria

protejată şi din imediata vecinătate

Proprietari de terenuri, gestionari şi/sau utilizatori de resurse

+++

Reprezentanţi mass media

Informare, conştientizare

++

Ciclişti

Recreere

+

Bisericile din localităţile în

care sunt proprietarii şi localităţi din vecinătatea sitului

Conştientizare

+

Vizitatori

Recreere

+

Administrare infrastructură

Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat a Judeţului

Cluj

Administrarea drumurilor judeţene

+

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj

Napoca

Administrarea drumurilor naţionale

+

Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA Filiala Electrica Distribuţie Transilvania Nord

Sucursala de Furnizare a

Energiei Electrice Transilvania Nord Cluj-Napoca

Furnizare energie electrică

+

Compania de Apă Someş SA

Furnizare apă potabilă, colectare-

epurare ape uzate

+

Administrare resurse

Direcţia Silvică Cluj prin Ocoalele Silvice Cluj şi Turda

Coordonare activităţi în fondul

forestier de stat şi privat, interes economic

+++

Ocolul Silvic Valea Ierii S.R.L.

- privat

Management forestier

++

Şcoli, universităţi, muzee,

institute de cercetare

Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Geografie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria mediului, Facultatea de Istorie şi Filosofie

Activităţi educative, de informare, conştientizare, cercetare, consiliere pe probleme de amenajarea teritoriului, urbanism.

Activităţi educative, monitorizarea speciilor şi habitatelor protejate, informare, conştientizare.

Activităţi educative, monitorizarea valorile arheologice, conştientizare.

++

Şcolile de pe teritoriul ariei protejate şi din imediata vecinătate

Activităţi educative, informare, conştientizare

++

Universitatea Sapientia, Departamentul de Ştiinţa Mediului

Activităţi educative, monitorizarea speciilor şi habitatelor protejate, informare, conştientizare

+

Grădina Botanică a Universităţii Babeş-Bolyai

Activităţi educative, monitorizarea speciilor şi habitatelor protejate, informare, conştientizare

+

Muzeul Zoologic al Universităţii Babeş-Bolyai

Activităţi educative, monitorizarea speciilor şi habitatelor protejate,

informare, conştientizare

+

Vivariul Universităţii Babeş- Bolyai

Activităţi educative, monitorizarea speciilor şi habitatelor protejate,

informare, conştientizare

+

Institutul de Cercetări

Biologice Cluj-Napoca

Cercetare

+

Organizaţii

neguvernamentale

Asociaţia „Apathy Istvan Egyesulet"

ONG susţinerea şi îmbunatăţirea învăţământului superior în limba

maghiară şi ocrotirea naturii

++

Societatea Ornitologică

Română Birou Teritorial Cluj

ONG protecţia mediului

++

Societatea Lepidopterologică

Română

ONG protecţia mediului

++

Asociaţia Ecouri verzi Cluj-

Napoca

ONG protecţia mediului

++

Asociaţia Transilvania Verde -

Zold Erdely Egyesulet

ONG protecţia mediului

++

Asociaţia pentru Protecţia

Liliecilor din România

ONG protecţia mediului

+

Asociaţia pentru Protecţia

Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus

ONG protecţia mediului

+

BOSZ la Uniunea Studenţească

Maghiară din Cluj-Napoca

ONG studenţilor biologi şi ecologi

+

Organizaţia Studenţilor pentru

Natură

ONG studenţilor

+

Asociaţia Ecologică Pădurea

Verde

ONG protecţia mediului

+

Clubul Sportiv Clujul

Pedalează

ONG

+

Clubul de Cicloturism Napoca

ONG

+

Societate Organizată

Sustenabil

ONG protecţia mediului

+

Asociaţia Cabane de Creastă Magashegyi Menedekhazak

Egyesulet

ONG protecţia mediului

+

Centrul Focal Asociaţia pentru Monitorizarea şi Conservarea

Biodiversităţii

ONG protecţia mediului

+

Asociaţia Green Wild

ONG protecţia mediului

+

Organizaţii private

Şcoala lui Gerula - Mugur Pop

protecţia mediului, recreere

+

Finanţatori

Fundaţii, asociaţii, instituţii ce gestionează fonduri nerambursabile sau sunt interesate în a sprijini

activitatea ariei protejate

Sprijin pentru activităţi de conservare, educaţie, conştientizare şi ecoturism, responsabilitate socio- economică

++

B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructura

B.1.5.1. Administrare

Custodele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii şi al rezervaţiilor incluse este Asociaţia Natura Transilvaniei.

Numărul convenţiei de custodie: 319 / 26.O2.2O14 încheiată cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Act adiţional nr. 1 / 25.11.2O14 la Convenţia de custodie încheiată cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Figura 2. Organigrama echipei de custodie a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.1.5.2. Sistemul decizional

Deciziile privind managementul de zi cu zi al sitului Făgetul Clujului - Valea Morii sunt luate de Custode, în cadrul stabilit de legislaţie şi contractul de custodie.

Deciziile finale legate de realizarea oricăror investiţii sau proiecte se iau de către autorităţile de mediu, respectiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, în baza prevederilor legale în vigoare, prin eliberarea avizelor/ acordurilor/ autorizaţiilor de mediu. Custodele are obligaţia să analizeze impactul potenţial şi să îşi exprime punctul de vedere pentru toate proiectele şi planurile de pe teritoriul ariei protejate, avizul acestuia fiind obligatoriu, conform legislaţiei în vigoare.

B.1.6. Planuri şi programe relevante pentru managementul ariei protejate

Menţinerea, respectiv îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor din sit nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor care fac referire la sau pot avea impact asupra resurselor naturale, respectiv a biodiversităţii. Conform prevederilor legale, armonizarea planurilor şi programelor de pe teritoriul ariei protejate cu prevederile acestui plan de management va fi foarte importantă. În acest capitol sunt prezentate principalele planuri cu impact potenţial asupra valorilor ariei protejate.

Tabelul nr. 5.

Planuri cu impact potenţial asupra valorilor ariilor protejate

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanţa pentru aria protejată

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanţa pentru aria protejată

Ansamblu de locuinţe pe Valea Gârbăului, Beneficiar Agenţia Naţională de Locuinţe

Proiect blocat

Nu sunt date

Agenţia Naţională pentru Locuinţe intenţionează să construiască în imediata vecinătate a ariei protejate un cartier cu 23OO de locuinţe pe un teren cu o suprafaţă de 12,6 ha ceea ce poate afecta iremediabil condiţiile de recreere în zonă, aducând noi presiuni antropice intr-o zonă deja afectată de

acestea.

Plan Urbanistic General Municipiul Cluj-Napoca

Hotărâre de Consiliu Local Număr 493/22.12.2O14

2O15-2O25

O suprafaţă de aproximativ 35 ha din suprafaţa sitului este introdusă în intravilan. O suprafaţă compactă de 12 ha este reglementată printr-un Plan Urbanistic Zonal iar celelalte suprafeţe fiind reglementate urbanistic ca Zonă

de Agrement Public/Privat

Inelul sudic de legătură dintre Drumul European E6O şi Autostrada Transilvaniei A3

Variantă posibilă, este cuprins în Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca

2O15-

Nedefinit

Inelul sudic planificat traversează situl pe axa Sud - Nord - Est pe o lungime de aproximativ 2,25 km şi reprezintă un impact major care cauzează fragmentarea habitatelor, poluare fizică şi fonică, alterarea peisajului

natural

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanţa pentru aria protejată

Proiect Bază

Autorizaţie de

Nu sunt date

Administraţia Locală Feleacu

Sportivă,

construire

construieşte, în imediata vecinătate a

Beneficiar Primăria

ariei protejate, la o distanţă de 1OO m

Comunei Feleacu

de limita ariei protejate, o bază

sportivă - un proiect ce poate afecta în

mod semnificativ peisajul şi care poate

genera presiuni asupra valorilor ariei

protejate şi poate diminua şansa de

succes în promovarea obiectivului de

recreere indentificat ca fiind important

pentru această zonă.

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanţa pentru aria protejată

Proiect reţea

Nu s-a eliberat

2O15-

Proiectul este compus din 2 etape.

alimentare apă

Avizul de Mediu

Nedefinit

Etapa 1: Reţeaua are ca punct de

potabilă Comuna

pentru Partea a 2-

plecare Comuna Feleacu şi continuă

Ciurila

a a Proiectului

paralel cu aria protejată până la satul

Casele Miceşti.

Etapa 2: Reţeaua îşi continuă traseul

de la satul Casele Miceşti către

Comuna Ciurila şi traversează aria

protejată pe o lungime de aproximativ

2,5 km, respectiv 2,9 pe la limita ariei

protejate şi Rezervaţia Făgetul

Clujului pe o lungime de aproximativ

3OO m, 5OO m având traseu pe la limita

rezervaţiei. Are în componenţa 1

rezervor de apă cu un volum de 2OO

m3, cu o amprentă la sol de 8O m2.

Considerăm ca proiectul ar trebui

refăcut in funcţie de punctul de vedere

al Custodelui ariei protejate şi ar

trebuie reproiectat astfel încât să

traverseze cât mai puţin aria protejată.

În timpul execuţiei ar trebui să se ţină

cont de o serie de măsuri de limitare,

diminuare a impactului asupra

mediului stabilite de Agenţia pentru

Protecţia Mediului împreună cu

Custodele ariei protejate.

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanţa pentru aria protejată

Amenajamentele silvice în vigoare

Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Cluj

Aprobate prin Ordin de Ministru

Diferită pentru fiecare amenajament

2OO8-2O18

Lucrările stabilite prin acestea influenţează starea de conservare a habitatelor forestiere şi a speciilor dependente de acestea. Prevederile amenajamentelor vor trebui adaptate la cerinţele habitatelor şi speciilor din

acest plan de management.

2O11-2O21

Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Turda

Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Valea Ierii - privat

2O12-2O22

B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare

Planificarea şi monitorizarea activităţilor de management se realizează trimestrial de colectivul de lucru al Custodelui, în cadrul unor şedinţe de lucru. Sistemul de management este de tip adaptativ, se planifică şi se implementează activităţi de conservare, se efectuează observaţii în teren şi monitorizare. Pe baza monitorizării se ajustează măsurile de management. Preluarea, stocarea şi analizarea informaţiilor din procesul de management adaptativ se realizează în cadrul unui sistem integrat de management al datelor.

Raportarea activităţilor către autorităţile resposabile pentru protecţia mediului se realizează anual sau la cererea acestora.

Surse de venit pentru managementul ariilor protejate s-au constituit din finanţări

nerambursabile, sponsorizări şi donaţii .

B.1.8. Scurt istoric al managementului şi al activităţilor majore de management

Până în momentul de faţă, Asociaţia Natura Transilvaniei a desfăşurat următoarele activităţi, defalcate pe direcţii de acţiune

Administrarea de arii protejate

a) Începând cu luna februarie 2O14 Asociaţia Natura Transilvaniei este custode al sitului Natura 2OOO ROSCIOO74 - "Făgetul Clujului - Valea Morii" şi a Rezervaţiei Naturale de interes naţional 2.335 "Făgetul Clujului" prin Convenţia de custodie nr. 32O din

26.O2.2O14 cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

b) Asociaţia Natura Transilvaniei a depus numeroase sesizări şi informări către autorităţi în legătură cu nereguli semnalate în arii protejate: depozitarea unor deşeuri, extracţii de piatră etc.

Activităţi educative, informative şi de conştientizare

a) Organizarea de expoziţii foto

b) Organizarea de proiecţii publice de imagini şi filme pe teme de ecologie şi biodiversitate

Cu ajutorul resurselor financiare identificate prin efortul Custodelui s-au realizat până în prezent următoarele

 Proiectul "Omul, prieten al naturii", implementat în perioada mai 2O14 - septembrie 2O14. Scopul proiectului: îmbunătăţirea nivelului de acceptare şi apreciere a importanţei siturilor Natura 2OOO Făgetul Clujului - Valea Morii şi Someşul Rece în rândul comunităţilor locale şi al turiştilor care le vizitează. Proiectul a fost co-finanţat: Programul Spaţii Verzi - Arii Naturale Protejate, Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc şi MOL România. A fost implementat în parteneriat cu Asociaţia Ecouri Verzi Cluj-Napoca.

Principalele rezultate ale proiectului includ

a) realizarea paginii web a ariilor protejate administrate de Asociaţia Natura Transilvaniei, www.fagetulclujului.ro

b) publicarea pe site-ul propriu - www.naturatransilvaniei.ro - de ştiri şi informaţii despre cele două arii protejate

c) Realizarea de materiale de informare:afişe şi pliante

d) Participare cu un stand de prezentare / promovare la Târgul de turism si aventură

„Mocăniţa"

e) Coorganizarea evenimentului „Maraton Apuseni - Hoinari prin trecut"

f) Prezenţa cu pliante de informare / promovare în cadrul Cortului Verde la Fân Fest, Roşia Montană

g) Participări la emisiuni TV

h) Realizarea şi susţinerea unor prezentări interactive a capitalului natural din siturile Natura 2OOO în şcolile din Cluj Napoca şi zona învecinată

i) Activităţi de educaţie non-formală pe tema importanţei siturilor Natura 2OOO Făgetul Clujului

Principalele Activităţi de informare pentru acest sit au fost cele desfăşurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCIOO74 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCIO356 - Poienile de la Şard şi ROSCIO394 - Someşul Mic", elaborat şi implementat de Asociaţia „Apathy Istvan Egyesulet", şi anume

a) inventarul speciilor şi habitatelor de interes comunitar

b) întâlniri de consultare ale localnicilor şi ale autorităţillor locale, respectiv a instituţiilor cu responsabilităţi în menţinerea acestei arii protejate

c) acţiuni de informare şi conştientizare prezentate la Capitolul B.5.

B.2. Mediul fizic

Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2O14 în urma inventarierilor de teren după cum urmează

Tabelul nr. 6.

Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.

Denumire studiu/Raport

Echipa de

lucru

Denumire

prescurtată

Hărţi existente privind mediului fizic,

Pal Zoltan-

RA.2.3.

conspectul bibliografiei de specialitate

Ferenc

dr. Imecs Zoltan

Cartarea mediului fizic - geologie,

RA.3.2.

geomorfologie, hidrologie, climatologie şi

dr. Bartos

soluri - bazat pe rezultatele datelor de teren

Elekes Zsombor

B.2.1. Aspecte fizico-geografice şi geologice

Din punct de vedere geografic, situl Făgetul Clujului - Valea Morii se situează în partea nord, nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind încadrată în subunitatea geografică a Dealurilor Feleacului din cadrul Podişului Someşan.

Aria protejată şi subzona dealului piemontan al Feleacului este alcătuită din nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate şi marno-argile cu intercalaţii de tufuri vulcanice. Depozitele sarmaţiene determină semnificativ structura litologică, dar totuşi trebuie să remarcăm că din cauza proceselor de denudare şi nivelare la nord de creasta Feleacului, spre Municipiul Cluj-Napoca acestea se pot observa numai în cazuri foarte rare, mai ales de-a lungul câtorva pârâuri care coboară spre Someşul Mic.

Aici mai putem să observăm concreţiunile grezoase, precum şi depozitele nisipoase, marnoase. La sud de creasta Feleacului, de-a lungul Văii Căprioarei sarmaţianul apare în continuitate de sedimentare cu depozite bugloviene, şi cele tornoniene. Iar spre vest în zona Sălicei depozitele sarmaţiene se evidenţiază transgresiv şi discordant, direct peste depozitele Eocene. O caracteristică specifică a depozitelor sarmaţiene sunt formaţiunile de natură diagenetică, denumite „concreţiunile de Feleac". Acestea sunt

prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmaţiene în jurul unui nucleu de precipitare.

.

Figura 4. Harta geologică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.2.2 Gradul de înclinare a versanţilor

Gradul de înclinare a versanţilor prezintă o mare diversitate în funcţie de condiţiile geologice - structură şi alcătuire litologică - , gradul de dezvoltare al reţelei hidrografice şi procesele de versant.

Figura 5. Gradul de înclinare al versanţilor în situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Un areal destul de însemnat - 15,3% din aria protejată - este reprezentat de versanţii cu înclinare mică: 2,1-5°. Prezenţa acestei formaţiuni a determinat evoluţia suprafeţelor structurale carstice şi abrupturi în profilul versanţilor.

Eroziunea torenţială este foarte prezentă în zona sitului, dată fiind alcătuirea geologică din nisipuri, gresii, calcare, conglomerate şi marno-argile cu intercalaţii de tufuri vulcanice. Datorită alcătuirii din roci friabile, rigole şi ogaşe se formează foarte des şi pe alocuri, chiar şi văi torenţiale.

În prezent terenurile din situl sunt afectate mai ales de procese erozionale lineare - şiroire, ravenaţie, torenţialitate. Aceasta se poate datora şi numeroaselor izvoare care apar la suprafaţă, la contactul dintre zona de nivelare inferioară şi terasele superioare. Izvoarele constituie obârşiile pâraielor ce traversează zona studiată.

Figura7. Repartiţia cantităţilor de precipitaţii medii anuale pentru situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.2.3. Hidrologie

Reţeaua hidrografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii aparţine râurilor Someşul Mic şi Arieş.

Pe teritoriul sitului se regăsesc următorii afluenţi ai Someşului Mic: Valea Boşor, Valea Gârbăului, a Pleşcăi şi Valea Popii, care colectează apele de pe versanţii nordici al

Dealurilor Feleacului. Afluenţii râului Arieş sunt Valea Morii şi Valea Căprioarei.

B.2.4. Clima

Potrivit clasificării climatologice a lui W. Koppen clima sitului Făget se încadrează în zona climatului temperat continental răcoros fără un sezon secetos bine individualizat şi cu veri moderate. În luna cea mai caldă temperatura lunară multianuală nu depăşeşte 22

oC, iar în cel puţin patru luni din an temperatura medie lunară se află peste 1O oC;

sezonul cald şi cel rece sunt bine delimitate din punct de vedere termic. Ttemperatura medie lunară a lunii celei mai calde se află peste 1O °C, iar în cazul lunii celei mai reci sub -3 oC.

Luna cea mai caldă este iulie - 18,7°C -, iar luna cea mai rece este ianuarie - -3,9 °C. Repartiţia temperaturii aerului pe verticală este caracterizată mai ales de inversiunile de temperatură. Ele pot să apară în orice anotimp, dar au frecvenţa maximă în intervalul octombrie - ianuarie.

Numărul mediu anual de zile cu îngheţ în zona sitului, este de 119 medie, respectiv 118. La staţia meteorologică Cluj-Napoca data medie de producere a primei zile cu îngheţ este 8 octombrie, iar cea a ultimei zile cu îngheţ este 24 aprilie, rezultând un interval cu îngheţ de 188 de zile.

Din punct de vedere ecologic, lungimea sezonului de creştere, adică numărul zilelor cu temperatura medii peste 5,5 °C, are un rol semnificativ. În regiunea studiată, lungimea medie a sezonului de creştere este de 24O de zile.

Figura 8. Lungimea sezonului de creştere, când temperatura medie este peste 5,5

°C la situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.

În Făgetul Clujului - Valea Morii numărul multianual al zilelor de vară, în care temperatura maximă a aerului depăşeşte 25 °C, este 55 de zile.

În ansamblu, în cazul sitului nu există limite termice sau hidrice care să afecteze pădurea. Fenomenul de uscare apare rar, iar atunci când apare, cauza poate fi un fenomen extrem: secetă prelungită, îngheţuri târzii, exces de apă stagnantă, defolieri provocate de insecte etc.

Pădurea constituie un obstacol important în calea vântului, modificându-i direcţia şi intensitatea. Având o pădure cu densitate de vegetaţie ridicată, viteza medie a vântului de 1,69 m/s măsurată în punctul arealului deschis, scade la zero tot timpul în punctul de măsurare amplasat în pădure.

Figura 9. Numărul zilelor de vară când temperatura maximă este peste 25 °C la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM

B.2.5. Soluri

În strânsă concordanţă cu substratul litologic, relieful, sistemul hidrografic, condiţiile climatice şi vegetaţia, învelişul de sol al ariei protejate este variat şi diversificat. Solurile cele mai extinse aparţin argiluvisolurilor - 8O % -, urmate de molisoluri slab dezvoltate - 8 %-, cambisoluri - 8 %, câteva areale restrânse cu vertisoluri tipice respectiv cu cele trunchiate neevoluate.

Figura 10. Harta solurilor din situl Făgetul Clujului-Valea Morii.

B.3. Mediul biotic

Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2O14 în urma inventarierilor de teren după cum urmează

Tabelul nr. 7.

Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.

Denumire studiu/Raport

Echipa de lucru

Denumire

prescurtată

Metodologia şi planificarea detaliată a activităţilor de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru habitate

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.1.1.

Metodologia şi planificarea detaliată a activităţilor de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de plante

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.1.2.

Metodologia şi planificarea detaliată a activităţilor de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de mamifere. Distribuţia speciei bazată pe datele preliminare de teren pentru speciile

de mamifere.

dr. Sike Tamasde lucru

RA.1.3.numire prescurtată

Metodologia şi planificarea detaliată a activităţilor de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de

reptile şi amfibieni

dr. Szabo D. Zoltan, Benk6 Zoltan

RA.1.4.

Metodologia şi planificarea detaliată a activităţilor de evaluare, corelat cu datele

bibliografice specifice pentru speciile de

Imecs Istvan, Nagy Anrdas Attila

RA.1.5.

peşti

Metodologia şi planificarea detaliată a activităţilor de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de

nevertebrate

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.1.6.

Cartarea şi evaluarea stării de conservare

a speciilor de mamifere

dr. Sike Tamasde

lucru

RA.2.1.

Inventarierea şi cartarea speciilor de

reptile şi amfibieni

dr. Szabo D. Zoltan,

Benk6 Zoltan

RA.2.2.

Inventarierea şi cartarea speciilor de nevertebrate - şase specii

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.3.1.

Inventarierea şi cartarea speciilor de plante

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter,

dr. Bartha Csaba, Matis Attila

RA.4.1.

Inventarierea şi cartarea speciilor de peşti

Imecs Istvan,

Nagy Anrdas Attila

RA.4.2.

Inventarierea şi cartarea speciilor de nevertebrate - două specii

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.4.3.

Inventarierea şi cartarea habitatelor

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter,

dr. Bartha Csaba, Matis Attila

RA.5.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.5.2.

Evaluarea stării de conservare a habitatelor

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.6.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.6.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor

de reptile şi amfibieni

dr. Szabo D. Zoltan,

Benk6 Zoltan

RA.6.3.

Evaluarea stării de conservare a speciilor

de peşti

Imecs Istvan,

Nagy Anrdas Attila

RA.6.4.

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante, 1 specie de reptilă, 7 specii de nevertebrate şi 3 habitate de interes comunitar. Situaţia acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 4 specii de interes comunitar şi 2 specii de interes naţional. De asemenea, s-au făcut observaţii legate de habitatele favorabile acestor specii, în special cu privire la speciile de floră gazdă, critice pentru aceste specii.

B.3.1. Context biogeografic

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii face parte din Regiunea Biogeografică Continentală, care ocupă mare parte din teritoriul României, ca de altfel şi mare parte a Europei Centrale şi de Vest.

B.3.2. Habitate

În Făgetul Clujului-Valea Morii se regăsesc 2 habitate de mlaştini, 6 habitate forestiere şi 5 habitate de pajişti de interes comunitar. Situl a fost declarat doar pentru o parte din acestea, aşa cum reiese din Formularul Standard.

Tabelul nr. 8.

Corespondenţa între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România şi asociaţiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard

Tip habitat Natura

2000

Tip habitat România

Asociaţii vegetale

917O

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum

R4123 -

Păduri dacice de gorun - Quercus petraea -, fag - Fagus sylvatica - şi carpen - Carpinus betulus - cu

Carex pilosa

Carici pilosae - Quercetum petraeae typicum Sanda et Popescu 1999

723O

R54O5 - Mlaştini sud-est carpatice,

Carici flavae - Eriophoretum

Mlaştini alcaline

eutrofe cu Carex flava şi

latifolii Soo 1944

Eriophorum latifolium

Carici flavae - Blysmetum

R54O6 - Mlaştini sud-est carpatice,

compressi Coldea 1997

eutrofe cu Carex flava şi Blysmus

Orchido - Schoenetum nigricantis

compressus

Oberd. 1957 - syn.: Schoenetum

R5413 - Mlaştini sud-est carpatice,

nigricantis Pop et al. 1962;

mezo-eutrofe cu Carex davalliana

Schoeneto- Armerietum barcensis

R5414 - Mlaştini sud-est carpatice,

Morariu 1967,

eu-mezotrofe cu Schoenus

Caricetum davallianae Dutoit 1924

nigricans

Seslerietum uliginosae - Palmgren

R5415 - Mlaştini sud-est carpatice,

1916, în Soo 1941

mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa

721O*

Acest tip de habitat nu are

Cladietum marisci Allorge 1922 ex

Mlaştini calcaroase cu

corespondent în codificarea

Zobrist 1935

Cladium mariscus şi

română a habitatelor

specii de Caricion

davallianae

În cazul unui habitat, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră “favorabilă” atunci când sunt îndeplinite condiţiile după Directiva 92/43/CEE

 arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

 habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

 speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. Aşadar, la nivelul fiecărei regiuni biogeografice - în siturile de importanţă comunitară propuse şi chiar în afara acestora -, pentru ca un anumit habitat considerat de importanţă comunitară să aibe o stare de conservare favorabilă, trebuie să fie gospodărit, astfel încât să fie îndeplinite concomitent aceste trei condiţii.

Pentru habitate, descrierea caracteristicilor care indică structura necesară asigurării stării favorabile de conservare se găseşte în Anexa nr. 7 - Fişele speciilor şi habitatelor.

Situaţia habitatelor prezente în aria protejată, la nivelul regiunii biogeografice şi la nivel naJional

Toate habitatele Natura 2OOO sunt de interes conservativ şi au fost incluse în această reţea deoarece la nivelul UE sunt rare fie pentru că au o arie de răspândire mică în mod natural, fie pentru că aria lor naturală s-a redus semnificativ din cauza activităţilor umane. Tabelul de mai jos redă sintetic situaţia fiecărui habitat la nivelul UE şi al ţării.

Tabelul nr. 9.

Importanţa habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată

Habitat

Situaţia / importanţa habitatului la nivel naţional şi comunitar

917O

Fitocenoze răspândite în zona de câmpie - mai mult în Europa de Vest

Păduri de stejar

- şi deal - mai în mult Europa centrală şi de Est - din Europa centrală

cu carpen de tip

şi Europa sud-estică. Limitele distribuţiei sale ţin de la vestul Franţei

Galio-

până în Ucraina şi de la sudul Lituaniei până la câmpia râului Po din

Carpinetum

nordul Italiei. Se dezvoltă într-un climat continental şi este una dintre

cele mai frecvente tipuri de habitate împădurite din această regiune

biogeographică. Răspândită pe toate dealurile peri- şi intra- carpatice

din sudul şi estul ţării, este una dintre cele mai frecvente asociaţii de

păduri din ţară la altitudinile mai joase. Ocupă o suprafaţă de circa

45.OOO ha, în special în sudul tării - 35.OOO .

723O

Acest tip de habitat de mlaştini eu-mezotrofe, se formează în

Mlaştini

apropierea izvoarelor şi a râurilor, sau datorită pânzei freatice ridicate

alcaline

în urma stagnării apelor din ploi. Apare, în regiuni colinare şi

montane, între 46O-175O m, cu precipitaţii între 75O-11OO mm. Acest

tip de habitat are o distribuţie largă în Europa, poate fi regăsită în mai

multe regiuni biogeografice. Altitudinea, regiunea biogeografică în

care se află, respectiv trăsăturile apei, care asigură alimentarea

mlaştinii contribuie la formarea unor staţiuni variate în privinţa

compoziţiei de specii şi totuşi similare din punct de vedere

fiziognomic. În ţara noastră este un habitat foarte rar, ce ocupă o

suprafaţă de min. 63O - max. 18OO ha.

Habitat

Situaţia / importanţa habitatului la nivel naţional şi comunitar

721O*

Mlaştini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă în regiunea

Mlaştini

de câmpie şi cea colinară, sau chiar şi submontană, pe soluri

calcaroase cu

hidromorfe. Se caracterizează printr-un necesar de apă mai redusă,

Cladium

fiind acoperite la suprafaţă cu un strat de apă relativ subţire. Acest tip

mariscus şi

de habitat are o răspândire Atlantic-Mediteraneană şi Central-

specii de

Europeană. În România este foarte rară. Cu răspândire sporadică,

Caricion

având doar câteva locaţii semnalate de literatura de specialitate,

davallianae

ocupând o suprafaţă de min. 1O - max. 1OO ha.

Situaţia actuală a habitatelor de interes comunitar din aria protejată a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren în 2O14. În urma inventarierilor, s-au obţinut datele prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 1O.

55

Situaţia actuală a suprafeţelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard

Tip habitat

Suprafaţa habitatului conform Formularului

Standard

Suprafaţa ocupată din suprafaţa totală a aria

protejată

Suprafaţa inventariată - prezent

%

Diferenţe faţă de Formularul

Standard

917O

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

166,7 ha

1O,OO%

155,21 ha

9,31%

-11,49 ha

723O

Mlaştini alcaline

3,334 ha

O,2O%

1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în afara sitului

O,12%

-1,3721 ha

721O*

Mlaştini calcaroase cu

Cladium mariscus şi specii de

Caricion davallianae

1,667 ha

O,1O%

O,2O21 ha, din care O,OO3 ha în afara sitului

O,O1%

-1,4649 ha

Suprafeţele identificate pe teren pentru aceste habitate care au stat la baza desemnării sitului, sunt semnificativ mai mici decât cele indicate în Formularul Standard. Aceste diferenţe trebuie însă atent analizate prin realizarea unui studiu aprofundat pentru inventarierea zonelor care au potenţial ridicat pentru refacerea habitatelor de interes comunitar sau de conservare. În momentul de faţă nu se cunoaşte potenţialul zonei pentru eventuale reconstrucţii ecologice. Este evident faptul că orice reconstrucţie ecologică ar trebui să se facă pe terenuri proprietate privată.

Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 8 habitate de interes comunitar - tabelul 12

- şi 11 habitate de interes conservativ - tabelul 13, ceea ce demonstrează că aria protejată are numeroase valori naturale importante. Aceste habitate au fost incluse pe formularul standard al sitului prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 46/2O16 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2OOO în România .

Habitatele care nu sunt de interes comunitar, dar sunt considerate importante pentru conservare, sunt cele de care depind specii de interes comunitar sau naţional.

Tabelul nr. 11.

Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idiţial, identificate în sit

Habitat

Suprafaţă

Stare actuală de conservare

*A

*B

*C

721O*

O,2O21 ha, din care O,OO3 ha în afara

sitului

X

723O

1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în

afara sitului

X

917O

155,21 ha

X

*A - Excelentă - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent

*B - Bună - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management

fără a implica reconstrucţii ecologice

*C - Medie sau nefavorabilă - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuperabil cu intervenţii de reconstrucţie ecologică

Tabelul nr. 12.

Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard iniţial

Tip habitat

Natura 2000

Sistemul român de

habitate

Asociaţii vegetale

corespunzătoare

Suprafaţa

inventariată

911O

Păduri de fag de tip Luzulo-

Fagetum

R411O

Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica

- cu Festuca drymeia

Festuco drymejae- Fagetum Morariu et al. 1968

542,75 ha

913O

Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

R4118

Păduri dacice de fag - Fagus sylvatica - şi carpen - Carpinus betulus - cu Dentaria bulbifera

Carpino-Fagetum Paucă 1941; Galio schultesii- Fagetum Burduja et al. 1973 Chifu et Ştefan 1994; Lathyro veneti- Fagetum Dobrescu et Kovacs 1973 Chifu

1995.

296,38 ha

Tip habitat

Natura 2000

Sistemul român de

habitate

Asociaţii vegetale

corespunzătoare

Suprafaţa

inventariată

91EO*

Păduri aluviale de Alnus glutinosa - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae

R44O2

Păduri dacice - getice de lunci colinare de anin negru - Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum

Stellario nemorum- Alnetum glutinosae - Kăstner 1938 -

Lohmeyer 1957

Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938

em. Oberd. 1953 Carici remotae- Fraxinetum Koch ex Faber 1936

Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953 Salicetum fragilis Passarge 1957, Salicetum

albae Issler 1924

87,56 ha, din

care 26,28 este în interiorul sitului

91HO

Păduri panonice de Quercus pubescens

R416O

Păduri-rarişti dacice de stejar pufos - Quercus pubescens) - cu Lithospermum

purpureocaeruleum

Corno-Quercetum pubescentis Jakucs et Zolyomi ex Mathe et Kovacs 1962.

21,25 ha

91YO

Păduri dacice de stejar şi carpen

R4124

Păduri dacice de gorun

hallersteinii

Lathyro hallersteinii- Carpinetum Coldea 75

154,28 ha

- Quercus petraea -, fag

- Fagus sylvatica) - şi carpen - Carpinus betulus - cu Lathyrus

Tip habitat

Natura 2000

Sistemul român de

habitate

Asociaţii vegetale

corespunzătoare

Suprafaţa

inventariată

641O

Pajişti cu Molinia caerulea

R371O

Pajişti dacice de Molinia caerulea R3711

Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea

Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani Molinietum caeruleae Boşcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soo 1933; Nardo- Molinietum Gergely

1958

11 ha

621O

Pajişti seminaturale uscate şi

faciesuri de

tufişuri pe substraturi calcaroase Festuco-

Brometalia

R34O4

Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha

Brachypodio pinnati - Festucetum rupicolae Ghişa 1962; Carici humilis -

Brachypodietum pinnati

Soo 1947

Polygalo majoris - Brachypodietum pinnati Wagner 1941

Suprafaţa nu a fost inventariat

619O

Pajişti panonice de stâncării Stipo- Festucetalia pallentis

R34O5

Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heufleriana şi Helianthemum canum

Helianthemo cani- Seslerietum heufflerianae Borza 1959, Popescu et Sanda 1992, Thymo comosi- Festucetum rupicolae Csuros et Gergely 1959,

Pop et Hodişan 1985

Suprafaţa nu a fost inventariat

Tabelul nr. 13.

Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar

Habitat

Specia

Pajişti mezofile 652O cu Veratrum, Prunus spinosa şi Rubus

sp.

Isophya stysi

Pajişti umede 641O cu sorbestrea - Sanguisorba officinalis

Maculinea teleius

Pajişti xero-mezofile 621O, 619O cu Cytisus sp. şi Prunus

spinosa şi Rubus sp.

Colias myrmidone

Aninişurile cu Rumex hydrolapathum, R. aquaticus,

Polygonum bistorta de-a lungul apelor curgătoare

Lycaena dispar

Luminişurile cu Fraxinus excelsior, Betula pendula, Fagus

sylvatica, Populus tremula, Lonicera xylosteum

Euphydryas maturna

Pajişti xero-mezofile 621O, 619O cu Prunus spinosa şi

Crataegus monogyna

Eriogaster catax

Liziere de păduri cu vegetaţie arbustivă cu Lathyrus niger şi

L. verna.

Leptidea morsei, Neptis

sappho

Pajişti xero-mezofile 621O, 619O

Pulsatilla patens,

Maculinea arion

Pajişti 641O cu Molinia caerulea

Maculinea nausithous

Bălţi temporare

Bombina variegata şi

alte amfibieni

Păduri cu arbori maturi

Lilieci, Lucanus cervus

B.3.3. Flora

Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante. Situaţia acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat o specie de interes comunitar şi 14 specii de plante de interes naţional. De asemenea, s-au făcut observaţii legate de habitatele favorabile acestor specii şi de speciile de floră gazdă, critice pentru specii de nevertebrate.

Tabelul nr. 14.

61

Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

Specia

Denumire populară

Cod N2000

Anexa din Directiva Habitate

Anexa din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi

completările ulterioare

Convenţia de la Berna

Eleocharis

carniolica

pipiriguţ

1898

Anexa II., IV.

Anexa III.

Anexa I.

Liparis loeselii

moşişoare

19O3

Anexa II., IV.

Anexa III.

Anexa I.

Ligularia sibirica

gălbenele

1758

Anexa II., IV.

Anexa III.

Anexa I.

Adenophora

liliifolia

clopoţelul cu frunze

de crin

4O68

Anexa II., IV.

Anexa III.

-

62

*Actualizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Fişele speciilor de plante sunt prezentate în Anexa nr. 7.

În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada O5.-O8.2O14 s-au făcut inventarieri, rezultând următoarele

Tabelul nr. 15.

Situaţia speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

Specia

Efectiv populaţional estimat

Viabilitatea

Nr minim de indivizi estimat în sit

Observaţii

Stare

actuală

*

A

*

B

*

C

Eleocharis carniolica

O

-

O

Specia nu a fost regăsită în, deşi este

menţionată de Săvulescu şi colab. 1952 ca fiind prezentă în Făget.

X

Liparis loeselii

184 - 2OO

+ 86 - 1OO în afara sitului

nu este asigurată

5OO - 1OOO indivizi

X

Ligularia sibirica

32 - 4O indivizi

+ 146 - 15O în afara sitului

nu este asigurată

1OOO - 2OOO indivizi

X

Adenophora liliifolia

41 - 5O în afara sitului

nu este asigurată

35O - 4OO indivizi

X

Legendă

*A - Excelentă - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent

*B - Bună - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice

63

*C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuperabil cu intervenţii de reconstrucţie ecologică

64

Pe lângă speciile de interes comunitar s-au identificat 24 de plante de interes conservativ, care sunt fie protejate la nivel naţional, fie sunt plante gazdă pentru specii de faună de interes comunitar - Tabelul nr. 16.

Tabelul nr. 16.

Alte specii de plante de interes conservativ

Nume specie

Denumire populară

Cod

N2000

Observaţii

Pulsatilla patens

dediţei

1477

Menyanthes

trifoliata

trifoişte de baltă, bobul

broaştei

-

plantă medicinală

Swertia perennis

genţiană mov

-

un relict glaciar

Tofieldia

calyculata

-

un relict glaciar

Trollius

europaeus

bulbuci de munte

-

un relict glaciar

Phyteuma

tetramerum

buşca dracului

-

un endemism în Munţii Carpaţi

Veratrum sp.

ştirigoaie

Plantă gazdă pentru Isophya

stysi

Nume specie

Denumire populară

Cod

N2000

Observaţii

Prunus spinosa

porumbar

Habitate favorabile pentru

pentru Isophya stysi, Colias myrmidone şi Eriogaster catax

Crataegus

monogyna

păducel

Specia gazdă pentru Isophya

stysi şi Eriogaster catax

Rubus sp.

mure

Habitate favorabile pentru pentru Isophya stysi şi Colias

myrmidone

Sanguisorba

officinalis

sorbestrea

Specia gazdă pentru Maculinea

teleius

Cytisus sp.

bobiţel/grozamă

Specia de hrană pentru Colias

myrmidone

Rumex hydrolapathum,

R. aquaticus

ştevie de baltă

Specia importantă pentru

Lycaena dispar

Fraxinus

excelsior

frasin

Specia gazdă pentru

Euphydryas maturna

Lathyrus niger şi

L. vernus.

orăştică

pupezele

Specia gazdă pentru Leptidea

morsei

65

66

*Actualizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.

Alte specii importante pentru conservare identificate în sit sunt: Galium pumilum, Galanthus nivalis – ghiocel -, Daphne cneorum - tulichină -, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte -, Gladiolus imbricatus - săbiuţă -, Ophioglossum vulgatum - limba şarpelui -, Parnassia palustris - şopârlica -, Phyteuma orbiculare - bănica.

B.3.4. Fauna

67

Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 1 specie de reptilă şi 7 specii de nevertebrate. Situaţia acestora e prezentată în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 8 specie de amfibian de interes comunitar, 4 speci de nevertebrate de interes comunitar, 2 specii de nevertebrate de interes naţional şi 4 specii de lilieci de interes comunitar.

68

Tabelul nr. 17.

Speciile de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard

Nume specie

Denumire populară

Cod N2000

Anexa din Directiva Habitate

Anexa din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,

aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr.

49/2011, cu modificările şi completările

ulterioare

Lista roşie globală a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii

Convenţia de la Berna

Emys

orbicularis

ţestoasă de apă

122O

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Aproape ameninţat

-

Isophya stysi

cosaşul lui Stys

4O5O

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Anexa I

Maculinea teleius

albăstrelul argintiu al

furnicilor

1O59

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Aproape ameninţat

Anexa I

Colias

myrmidone

gălbiorul roşcat

4O3O

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Aproape ameninţat

Anexa I

Lycaena dispar

fluturele de foc

al măcrişului

1O6O

Anexa II

Anexa III

Euphydryas

maturna

marmoratul

frasinului

1O52

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Eriogaster catax

molia catax,

ţesătorul porumbarului

1O74

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Leptidea

morsei

albiliţa de

pădure

4O36

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

*Actualizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare

Fişele speciilor sunt prezentate în Anexa nr. 7.

Tabelul nr. 18.

69

Situaţia speciilor de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard

Specia

Efectiv populaţiona l estimat

Viabilitatea

Observaţii

Stare actuală

A

B

C

Specia

Efectiv populaţiona

Viabilitatea

Observaţii

Stare actuală

Emys orbicularis

O

-

Nu a fost găsită specia, nici habitatul

X

Isophya stysi

129,OO ±

35,69

Nu este asigurată

X

Maculinea teleius

38,48 ± 5,7O

Nu este asigurată

X

Colias myrmidone

O

Nu este asigurată

Nu este prezentă în aria protejată. A fost observată la o

distanţă de cca. 1,7 km de la marginea ariei protejate.

X

Lycaena dispar

58.42 ± 4.77

Nu este asigurată

X

Euphydryas maturna

O

Nu este asigurată

Nu este prezentă în aria protejată. A fost observată la o

distanţă de cca. 2,7 km de la marginea ariei protejate.

X

Eriogaster catax

O

Nu este asigurată

Specia nu a fost găsită în aria protejată

X

Leptidea morsei

36,56 ± 1,75

Nu este asigurată

X

70

Legendă

*A - Excelentă - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent

*B - Bună - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice

*C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuparabil cu intervenţii de reconstrucţie ecologică

Tabelul nr. 19.

Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard

Nume specie

Denumire populară

Cod N2000

Chilostoma banaticum

melcul bănăţean carenat

4O57

Lucanus cervus

rădaşca

1O83

Maculinea nausithous

albăstrelul ciocolatiu al furnicilor

1O61

Euplagia quadripunctaria

fluturele vărgat

1O78

Neptis sappho

fluturele zebră

Interes naţional

Maculinea arion

albăstrelul mare al cimbrişorului

Interes naţional

Bombina variegata

buhai de baltă cu burta galbenă

1193

Triturus cristatus

tritonul cu creastă

1166

Lissotriton – Triturus - vulgaris

ampelensis

tritonul comun transilvănean

4OO8

Pelobates fuscus

broasca de pământ

1197

Bufo bufo

broasca râioasă brună

2361

Hyla - intermedia - arborea

brotăcel

5358

Rana temporaria

broasca roşie de munte

1213

Rana dalmatina

broasca roşie de pădure

12O9

Eptesicus serotinus

liliacul cu aripi late

1327

Nyctalus noctula

liliacul de amurg

1312

Pipistrellus pipistrellus

liliacul pitic

13O9

Pipistrellus pygmaeus

liliacul pigmeu

5OO9

B.3.5. Specii alohtone şi specii invazive

Un studiu concret privind răspândirea speciilor alohtone şi a celor cu caracter invaziv, nu a fost realizat încă, dar cu ocazia inventarierilor au fost culese o serie de informaţii privind prezenţa unor specii invazive. Au fost observate 2 specii alogene: cătina albă - Hippophae rhamnoides - şi salcâmul - Robinia pseudoacacia - specii lemnoase capabile de invazie puternică în multe zone afectate de activităţi umane. Sunt foarte puţine specii erbacee care pot invada habitate de pădure, din care a fost observate Impatiens parviflora.

B.3.6. Ecosisteme

În sit au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme

a) Ecosisteme forestiere 85,34 % din suprafaţa sitului - 1422,53 ha

b) Ecosisteme de pajişti 13 % din suprafaţa sitului - 216,85 ha

c) Ecosisteme de mlaştini O,O5 % din suprafaţa sitului - 1 ha + 1,2 în afara sitului

d) Ecosisteme de ape O,O5 % din suprafaţa sitului - ~1 ha

e) Ecosisteme artificiale O,2 % din suprafaţa sitului - ~3 ha

Toate aceste categorii de ecosisteme au rolul lor în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, inclusiv elementele antropice.

B.3.7. Peisajul

Peisajul este unul caracteristic zonelor de deal şi munte, ecosistemelor de pădure de foioase. Deşi în prezent acest peisaj este antropizat în anumite locuri, se mai păstrează zone mari cu aspecte caracteristice regiunii, fiind un peisaj divers, cu păduri, pajişti, fenomene geologice , ca de exemplu trovanţi, relief carstic, zone umede.

Un peisaj conservat, unitar, care nu este supus unor presiuni mari este unul din elementele cheie ce defineşte o zonă în întregul său. Datorită faptului că este o componentă a mediului înconjurător uşoară de reţinut, arată cât de important este pentru imaginarul nostru, memoria vizuală acesta.

B.4. Informaţii socio-economice şi culturale

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafaţă de 1.667 ha şi este situat în zona centrală a judeţului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parţial teritoriile administrative ale următoarelor localităţi şi comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Miceşti, Vâlcele, comuna Floreşti cu satele Floreşti, Tăuţi, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Miceşti.

Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărţit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Floreşti - 4,15%, comuna Ciurila - 1O,23%, comuna Tureni - < 1%.

În cadrul ultimului referendum din anul 2O11, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel

Tabelul nr. 2O.

Distribuţia teritorială şi demografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

Localitate

Suprafaţă în ha

Populaţie din 2002

Populaţie din 2011

Densitate: populaţie/hectar

Municipiul Cluj-Napoca

17922

321176

324576

18,1

comuna Feleacu

6194

381O

3923

O,6

comuna Floreşti

6O86

747O

22813

3,7

comuna Ciurila

7233

15O9

1594

O,2

comuna Tureni

7396

2584

2278

O,3

Total

44831

336549

355184

7,9

73

Localităţile au o populaţie de 44.831 locuitori conform recensământului din 2O11. Grupul etnic predominant este cel român cu 76%. Maghiarii reprezintă 15%, celelalte etnii reprezentate fiind în principal romi şi germani. Populaţia predominantă după religie este ortodoxă şi reformată, celelalte religii reprezentante fiind în principal romano catolică şi penticostală.

În ceea ce priveşte dinamica temporală a factorilor demografici, se constată o tendinţă de creştere a populaţiei la nivelul sitului. Tendinţa de creştere demografică determină, cel puţin în plan teoretic, o tendinţă de creştere a factorilor antropici asupra conservării speciilor şi habitatelor. Această tendinţă este una potenţială, determinarea gradului exact de impact trebuind analizat în corelaţie cu tendinţele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate.

În municipiul Cluj, aflat în imediata vecinătate a ariei protejate, preponderentă este populaţia cu vârste cuprinse între 2O-24 de ani, situaţie datorată prezenţei studenţilor pe perioada anului universitar.

B.4.1. Economia locală

Din punct de vedere administrativ situl Făgetul Clujului -Valea Morii se află pe administrativul următoarelor localităţi: Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Ciurila şi Floreşti. Cele mai apropiate localităţi de sit sunt comuna Feleacu şi casele Miceşti. Specificul economic al tuturor acestor zone limitrofe sitului, formate din sate, cătune este cel agricol, zootehnic, prin exploataţii agricole mici de 1-3 ha. Se practică activităţi de subzistenţă, creşterea ovinelor, porcinelor, vitelor cu precădere şi mai puţin a păsărilor sau a altor animale. Pe terenurile agricole arătoare sunt culturi de cartof, porumb izolat dar în cea mai mare parte terenurile sunt pajişti care se folosesc la păşunat. Pomicultura, legumicultura sau alte ramuri care ar avea potenţial în zonă sunt slab dezvoltate. În ultimii ani proprietarii au posibilitatea să acceseze subvenţii de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - instituţie care oferă astfel un sprijin fermierilor. Funcţionează o mini grădină zoo la Ciurila şi mai multe centre de echitaţie pentru terapie cu cai, echitaţie, tir cu arcul şi alte activităţi în jurul pădurii în Valea Gârbăului-Floreşti. În Feleacu este şi un parc de aventură care, asemănător obiectivelor amintite mai sus, prestează activităţi economice legate de turism.

Exploatările de pădure sunt limitate, punctuale ele fiind strict în sit şi împrejurimi astfel acest sector nu poate fi considerat unul generator de venituri. În partea de Nord a sitului, zonă ce se află încadrată în administrativul Cluj-Napoca s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanţă private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfăşoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari şi localnici.

Zona este una de maxim interes pentru recreere şi drumeţii pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul ciclismului montan, a activităţilor de drumeţie dar şi de enduro, off- road.

B.4.2. Arheologie, istorie

Din punct de vedere arheologic, importanţa sitului este recunoscută şi pentru că

1. În zona Izvorului Sf. Ion au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roşu-vişiniu după Lazarovici şi Kalmar 1982.

2 În Pădurea Cocinii, situată între Valea Gârbăului şi Valea Cocinii, la sud de fosta unitate de tragere a armatei, se află o aşezare eneolitică, aparţinând culturii Coţofeni, suprapusă de o bogată aşezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului. La sud de aşezare se află o necropolă tumulară ce aparţine aşezării Copăceni. Un alt tumul, de mari dimensiuni, se găseşte la extremitatea nordică a platoului după Bereteu şi Timofte 2O11.

3. Pe platoul superior de mari dimensiuni al dealului Sinitău - Pădurea Sf. Ion -, dar şi pe terasele sale superioare, se află o mare aşezare din prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava după Bereteu 2O14.

4. Pe terasele inferioare nordice ale Sinităului, înspre Valea Pleşca, se află o aşezare dacică timpurie, databilă pe parcursul sec. II a. Chr., fiind descoperite şi fragmente ceramice de factură celtică după Orosz 19O5, şi Bereteu 2O13.

B.4.3. Recreere şi turism

În partea de Nord a sitului s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanţă private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfăşoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari şi localnici.

În 2O14 a fost realizată poteca tematică cu titlul "Misterele Pădurii" de către Custodele, având o lungime de 2,7 km, traseu pe care au fost montate 6 panouri informative / educative despre importanţa pădurii în general şi a celei din zona Făgetul Clujului în special. Traseul potecii

tematice a fost de asemenea curăţat şi marcat cu semne distinctive.

Custodele a demarat activitatea de monitorizare a fluxului de vizitatori în 2O14 şi a activităţilor predilecte realizate de aceştia precum şi a principalelor zone vizitate. Pe baza acestor informaţii va fi stabilită o strategie de management a vizitatorilor.

Menţinerea şi promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic şi introducerea lor în pachetele turistice pentru creşterea atractivităţii al ariei protejate.

Zona sitului este una de maxim interes pentru recreere şi drumeţii pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul iubitorilor ciclismului montan, a activităţilor de drumeţie dar şi de enduro, off-road.

B.5. Informare, conştientizare, educare şi acţiuni de comunicare cu factorii interesaţi

Principalele activităţi de informare pentru acest sit au fost cele desfăşurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCIOO74 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCIO356 - Poienile de la Şard şi ROSCIO394 - Someşul Mic", elaborat şi implementat de Asociaţia „Apathy Istvan Egyesulet", şi anume

a) acţiuni de educaţie în şcoli din Cluj-Napoca şi din localităţi relevante pentru sit,

b) expoziţie de fotografie în Cluj-Napoca,

c) întâlniri de consultare ale localnicilor şi ale autorităţillor locale, respectiv a instituţiilor cu responsabilităţi în menţinerea acestei arii protejate,

d) articole despre speciile protejate în mass-media locală.

Activităţile de informare / conştientizare derulate de Custode au fost prezentate în Capitolul 1.8.

B.6. Cercetare

În zona sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost realizate multe cercetări ştiinţifice de către universităţile clujene, în primul rând în domeniile: biologie, ecologie, geologice,

geografie, arheologie şi turism. Informaţiile publicate de universităţi au fost folosite în procesul de elaborare a Planului de Management.

C. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE

În această secţiune se prezintă principalele valori şi ameninţări din aria protejată şi se analizează situaţia valorilor identificate, respectiv ameninţările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.

C.1. Valori

Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de

a) speciile şi habitatele de interes comunitar prezentate în Formularul Standard şi prezentate / descrise la capitolul B3;

b) habitatele importante pentru speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, descrise la capitolul B3;

c) speciile şi habitatele care sunt importante pentru aria protejată, altele decât cele de interes comunitar, prezentate la capitolul B3.

Valori naturale

Tabelul nr. 21.

Valorile identificate în aria protejată şi importanţa lor

Valoarea identificată în sit

şi vecinătatea acestuia

Importanţa

Ecosisteme forestiere

Oferă importante servicii ecologice: reduc nivelul dioxidului de carbon - CO2 - şi produc oxigen - O2; produc materiale organice, reglementează şi curăţă sursele de apă; asigură habitate pentru foarte multe specii, etc. În habitatele de pădure de stejar cu carpen 917O se dezvoltă şi înfloresc o mulţime de geofite, de exemplu Galanthus nivalis - ghiocel şi hemicriptofiţi, Pulmonaria officinalis -- plămânărică. Pădurile panonice de stejar pufos oferă condiţii favorabile pentru specii valoroase de liziere sau păduri termofile, speciile rare sau endemice.

Reprezintă o valoare estetică şi didactică pentru localnici.

Valoarea identificată în sit

şi vecinătatea acestuia

Importanţa

Ecosisteme de pajişti şi fâneţe

Oferă servicii de ecosistem importante: asigurarea hranei pentru nenumărate specii; inclusiv pentru specii protejate şi pentru animale domestice; sursă de plante medicinale; sursă de specii, cum sunt parazitoizii, prădătorii, pentru combaterea integrată a dăunătorilor agrari; asigură habitate pentru specii, stocare de carbon.

Sunt elemente esenţiale ale peisajului tradiţional.

Pajiştile mezofile 652O cu Veratrum, Prunus spinosa şi Rubus sp. sunt habitate favorabile pentru specia rară de nevertebrate de interes comunitar Isophya stysi - cosaşul lui Stys. Pajiştile umede cu sorbestrea 641O - Sanguisorba officinalis - sunt habitate favorabile pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar foarte rare: Maculinea teleius - fluturaşul albastru cu puncte negre -, Maculinea nausithous - fluturaş albastru. Habitatele de pajişti xero- mezofile - 621O, 619O - cu Cytisus sp. şi Prunus spinosa şi Rubus sp. sunt foarte importante pentru specia foarte rară de nevertebrate de interes comunitar Colias myrmidone - gălbiorul roşcat. Pajiştile xero-mezofile - 621O, 619O - cu Prunus spinosa şi Crataegus monogyna sunt importante pentru pentru specia rară de nevertebrate de interes comunitar Eriogaster catax - marmoratul frasinului. Iar pajiştile xero-mezofile - 621O, 619O - sunt favorabile pentru specia de plantă de interes comunitar foarte rară Pulsatilla patens sau dediţei şi pentru specia de nevertebrate de interes

naţional Maculinea arion saun albăstriţa pătată.

Ecosisteme de ape şi umede

Calitatea şi cantitatea apei sunt esenţiale pentru specii. În habitatele de mlaştini se regăsesc multe specii de plante

relicte sau rare.

Valoarea identificată în sit

şi vecinătatea acestuia

Importanţa

91EO*

Păduri aluviale de Alnus glutinosa - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae

Habitate de interes comunitar, foarte rare la nivel de UE, cu o valoare conservativă foarte ridicată. Au un rol important în fixarea malurilor, fixarea azotului în sol, asigurarea de habitate pentru numeroase specii, printre care şi specia de nevertebrate de interes comunitar Lycaena dispar -

fluturaşul purpuriu.

723O

Mlaştini alcaline

Habitate de interes comunitar, mlaştini eu-mezotrofe, care se formează în apropierea izvoarelor şi a râurilor cu multe specii de plante relicte sau rare. Habitatul este foarte rar în

România.

721O*

Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae

Habitate de interes comunitar, mlaştini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă în regiunea de câmpie şi cea colinară cu numeroase specii de plante relicte sau rare.

Habitatul este foarte rar în România.

Luminişurile cu Fraxinus excelsior, Betula pendula, Fagus sylvatica, Populus

tremula, Lonicera xylosteum

Habitate favorabile pentru specia de nevertebrate

Euphydryas maturna - marmoratul frasinului.

Liziere de păduri cu vegetaţie arbustivă cu Lathyrus niger

şi L. verna.

Habitate favorabile pentru speciile de nevertebrate Leptidea morsei - albiliţa mică, Neptis sappho - flutura zebră.

Eleocharis carniolica -

pipiriguţ

Specie de interes comunitar, plantă endemică în Europa

Centrală şi Europa de Est.

Liparis loeselii - moşişoare

Specie de interes comunitar, plantă perenă din familia

Orchideacea. În România specia este prezentă dar este critic periclitată.

Ligularia sibirica - gălbenele

Specie de plante de interes comunitar, un relict glaciar în

flora României.

Adenophora liliifolia -

clopoţelul cu frunze de crin

Specie de plante de interes comunitar, relict glaciar,

vulnerabil în România.

Valoarea identificată în sit

şi vecinătatea acestuia

Importanţa

Pulsatilla patens - dediţei

Specie de plante de interes comunitar foarte rară. A fost

regăsită în anii 2OOO-2OO5 doar în trei locuri în România.

Isophya stysi - cosaşul lui

Stys

Specie de nevertebrate de interes comunitar, endemică

pentru bazinul Carpatic.

Maculinea teleius - albăstrelul argintiu al furnicilor

Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată, mirmecofil în mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui în ultima fază larvară este legată de adoptarea de către o specie

de furnică din genul Myrmica.

Colias myrmidone - gălbiorul roşcat

Specie rară de nevertebrate de interes comunitar. Extinctă din majoritatea localităţilor cunoscute în Europa Centrală, a devenit periclitată şi în Transilvania. Populaţiile din Transilvania constituie, probabil, cele mai viguroase resturi

ale acestei specii în Europa.

Lycaena dispar - fluturele de

foc al măcrişului

Specie de nevertebrate de interes comunitar rară, este

considerată vulnerabilă.

Euphydryas maturna - marmoratul frasinului

Specie rară de nevertebrate de interes comunitar, ale cărei populaţii europene sunt în continuă dispariţie. Specia este

considerată ca fiind vulnerabilă la nivel de continent.

Eriogaster catax - molia

catax

Specie periclitată de nevertebrate de interes comunitar. Deşi

apare în toată ţara,este rar semnalată.

Leptidea morsei - albiliţa de

pădure

Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată,

distribuţia speciei s-a redus considerabil.

Lucanus cervus - rădaşcă

Specie de nevertebrate de interes comunitar, una din cele mai mare specii de coleopteri din Europa, cu larve saproxilice. Se pare că se petrece o scădere dramatică în

ceea ce priveşte aria ei de distribuţie.

Maculinea nausithous - albăstrelul ciocolatiu al

furnicilor

Specie de nevertebrate de interes comunitar foarte rară, regăsită în ultimii ani doar în câteva locuri în România.

Valoarea identificată în sit

şi vecinătatea acestuia

Importanţa

Euplagia quadripunctaria -

fluturele vărgat

Specie de nevertebrate de interes comunitar comună.

Neptis sappho - flutura zebră

Specie de nevertebrate de interes naţional.

Maculinea arion - albăstrelul mare al cimbrişorului

Specie de nevertebrate de interes naţional, mirmecofil în mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui în ultima fază larvară este legată de adoptarea de către o specie de furnică

din genul Myrmica.

Chilostoma banaticum

Specie de nevertebrate de interes comunitar, un endemism în

Munţii Carpaţi.

Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă

Specie de amfibieni de interes comunitar. În Munţii Carpaţii este comună în pofida faptului că populaţiile scad în Vestul

Europei.

Eptesicus serotinus - liliacul

cu aripi late

Specie de liliac de interes comunitar comună, în expansiune.

Nyctalus noctula - liliacul de

amurg

Specie de liliac de interes comunitar.

Pipistrellus pipistrellus -

liliacul pitic

Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungul

vegetaţiei ripariene.

Pipistrellus pygmaeus -

liliacul pigmeu

Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungul

vegetaţiei ripariene.

Valori arhelologice

Fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roşu-vişiniu. Aşezare eneolitică, aparţinând culturii Coţofeni, suprapusă de o bogată aşezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului.

Necropolă tumulară ce aparţine aşezării Copăceni. Fragmente ceramice de factură celtică. Mare aşezare din

prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava.

Valoarea identificată în sit

şi vecinătatea acestuia

Importanţa

Trovanţi

Caracteristică specifică a depozitelor sarmaţiene, formaţiunile de natură diagenetică, denumite „concreţiunile de Feleac". Prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, cu un diametru de aproximativ 2m, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmaţiene în jurul unui nucleu de precipitare. Răspândite atât în partea superioară a versanţilor

Dealului Feleac, cât şi în aval, în zona Făgetului.

Pe lângă valorile prezentate mai sus, aria protejată găzduieşte numeroase specii de plante rare: Galium pumilum, Menyanthes trifoliata - trifoişte de baltă, Swertia perennis - genţiană mov, Tofieldia calyculata, Trollius europaeus - bulbuci de munte, Phyteuma tetramerum - buşca dracului, Galanthus nivalis - ghiocel, Daphne cneorum - tulichină, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte, Gladiolus imbricatus - săbiuţă, Ophioglossum vulgatum - limba sarpelui, Parnassia palustris - şopârlica, Phyteuma orbiculare - bănica.

De asemenea, aria protejată găzduieşte numeroase specii de amfibieni: Triturus cristatus - tritonul cu creastă -, Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean, Pelobates fuscus - broasca de pământ, Bufo bufo - broasca râioasă brună, Hyla arborea - brotăcel, Rana temporaria - broasca roşie de munte, Rana dalmatina - broasca roşie de pădure.

Totodată, o altă grupă de valori este reprezintată de următoarele specii de păsări, care sunt şi specii de importanţă comunitară: Dryocopus martius - ciocănitoare neagră, Corvus corax - corb, Ficedula albicollis - muscar gulerat, Regulus regulus - auşel cu cap galben, Prunella modularis - brumăriţă de pădure, Asio otus - ciuful de pădure.

C.2. Presiuni şi ameninţări

Identificarea şi evaluarea presiunilor şi ameninţărilor a fost realizată în grupul de lucru şi în întâlniri cu factorii interesaţi, utilizând clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii. Ameninţările din Formularul Standard pot fi uşor asimilate cu cele din clasificarea

Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii. Această clasificare internaţională, realizată pentru ameninţările din arii protejate, permite o analiză mai uşoară a categoriilor de ameninţări.

Presiunile, numite în continuare P, apar/există ca urmare a acţiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent şi care afectează, în mod cumulat, ceea ce înseamnă efectul mai multor acţiuni şi/sau fenomene sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani.

Ameninţările, numite în continuare A, pot apărea ca urmare a acţiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat sau, separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea ameninţărilor se face luând în calcul acţiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul ameninţările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acţiuni umane în derulare sau previzibile şi fenomene naturale extreme posibile.

Tabelul nr. 22.

Nivelul presiunilor şi ameninţărilor - legendă

Presiune/Ameninţare

minoră

Presiune/Ameninţare

moderată

Presiune/Ameninţare

majoră

Necesită monitorizare dar nu

şi acţiuni specifice de management

Necesită acţiuni specifice de

management cât mai curând posibil

Necesită acţiuni de management cu prioritate

Cu impact mic

Cu impact mediu

Cu impact major

1

2

3

Tabelul nr. 23.

85

Presiuni şi ameninţări identificate în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

Presiunea / Ameninţarea identificată şi cauza

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

P

A

1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale

1.1. Case şi aşezări

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

Habitatul 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaştini alcaline Habitatul speciei Eleocharis carniolica

Habitatul speciei Ligularia sibirica

Specia Ligularia sibirica

Habitatul speciei Adenophora lilifoliia

Specia Adenophora lilifoliia

Habitatul speciei Lycaena dispar

Specia Lycaena dispar

Impact: - pierderea suprafeţei habitatului prioritar şi dispariţia smârcurilor mlăştinoase, descreşterea populaţiei speciilor

Localizare

3

3

- pentru 721O*, 723O şi E. carniolica - Valea Morii, Colonia Făget

- pentru L. sibirica şi A. lilifoliia: Valea Morii, Colonia Făget

- pentru L. dispar: Casele Miceşiti, Valea Gârbăului

- pentru M. teleius: Valea Morii, în

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul speciilor Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Specia Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Colonia Făget

Habitatul speciei Liparis loeselli

Specia Liparis loeselli

Habitatul speciei Lycaena dispar

Specia Lycaena dispar

Impact: - degradarea şi dispariţia habitatelor speciei şi descreşterea populaţiei

Localizare

2

3

Cauza: Îndepărtarea vegetaţiei lemnoase: tufişuri şi arbori, din zonele pentru construcţii

Habitatul speciei Ligularia sibirica

Specia Ligularia sibirica

Habitatul speciei Adenophora lilifoliia

Specia Adenophora lilifoliia

Impact: afectează negativ microclimatul, periclitând supravieţuirea populaţiei speciei

Localizare

- pentru L. sibirica Colonia Făget, iar în viitor apropiat în Valea Morii

3

3

- pentru L. loeselli: Valea Morii, Colonia Făget

- pentru L. dispar: Casele Miceşiti, Valea Gârbăului

86

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

- pentru A. lilifoliia: Valea Morii, Colonia Făget

2. Agricultură şi acvacultură

2.1. Creşterea animalelor şi zootehnia

Păşunatul cu ovine

Habitatul 91EO* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa

Impact : - deteriorând semnificativ habitatul prin consumarea vegetaţiei, distrugerea puieţilor de anin, şi poluarea solului prin fecalii, provoacă eutrofizarea acestuia şi facilitează invazia speciilor ruderale nitrofile.

Localizare: în Valea Gârbăului

2

2

Habitatul 91HO - Păduri panonice de Quercus pubescens

Impact : deteriorarea stratului ierbos şi a seminţişului

Localizare: distribuţia habitatului în sit

2

2

Habitatul 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaştini alcaline

Impact : deteriorarea habitatului prin călcarea vegetaţiei, influenţarea negativă a structurii solului, eutrofizarea

2

2

87

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul speciei Eleocharis carniolica

Localizare: Valea Morii

Habitatul speciei Liparis loeselli

Specia Liparis loeselli

Impact : reducerea efectivului populaţiei. Prin călcare, integritatea turbei are de suferit iar prin dejecţile animalelor, creşte nivelul nitrogenului în sol, ceea ce rezultă în apariţia speciilor cu capacitate competitivă mai bună.

Localizare: Valea Morii

3

3

Habitatul speciilor Adenophora lilifoliia, Maculinea teleius

Speciile Adenophora lilifoliia, Maculinea teleius

Impact : reducerea efectivului populaţiei

Adenophora lilifoliia, M. teleius

Localizare: Valea Morii

2

3

Păşunatul cu ovine şi îndepărtarea arbuştilor, oricărei specii sau a speciilor gazdă, cum ar fi de exemplu Prunus spinosa,

Habitatul speciei Ligularia sibirica

Specia Ligularia sibirica

Impact : reducerea efectivului populaţiei

L. sibirica

Localizare: în Valea Morii, în Colonia Făget

3

3

88

Presiunea / Ameninţarea

Crataegus monogyna, Cytisus scoparius

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul speciei Isophya stysi

Specia Isophya stysi

Habitatul speciei Colias myrmidone

Specia Colias myrmidone

Impact : degradarea habitatelor speciei şi descreşterea populaţiei de I. stysi

Localizare

3

3

Habitatul speciilor Eriogaster catax, Leptidea morsei, Euphydryas maturna, Maculinea arion Specii Eriogaster catax, Leptidea morsei, Euphydryas maturna, Maculinea arion

Impact: - degradarea şi dispariţia habitatelor speciilor şi descreşterea populaţiilor

Localizare: Sălicea, Valea Morii

Păşunat ilegal în păduri

Habitatul speciei Lycaena dispar

Specia Lycaena dispar

Localizare: - în toate pădurile de luncă şi mlăştinoase

Impact: - degradarea şi dispariţia habitatelor speciei şi descreşterea populaţiei de L. dispar

3

3

Lipsa fâneţelor

Habitatul speciei Isophya stysi

Specia Isophya stysi

Impact: - degradarea şi dispariţia habitatelor speciilor şi descreşterea populaţiei de M. teleius, I. stysi

3

3

- pentru Isophya s.: Valea Gârbăului

- pentru C. myrmidone: Casele Miceşti

89

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul speciei Maculinea teleius

Specia Maculinea teleius

Localizare: - pe toată suprafaţa a sitului

4. Transport şi reţele de comunicaţii

4.1. Şosele

Construirea drumului de centură, legătură dintre Autostrada A3 Transilvania şi Drumul European E 6O

Toate valorile identificate în sit

Impact : - fragmentare

Localizare: - Axa Nord-Sud a sitului

2

2

5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora

5.1. Exploatare forestieră şi extragerea lemnului.

Tăierea integrală a subarboretului cu ocazia exploatărilor şi extragerea lemnului mort

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar şi carpen

Impact: - pierderea biodiversităţii. Degradarea habitatul speciei C. banaticum

Localizare: - în Pădurea Făget

2

2

90

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Extragerea arborilor bătrâni, scorburoşi, a lemnului mort

Speciile de lilieci : Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus

Impact: distrugerea habitatului a speciilor de lilieci

Localizare: - în Pădurea Făget

2

3

Lucrări necorespunzătoare de conducere a arboretelor

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar şi carpen

Impact:- Schimbarea compoziţiei, structurii şi funcţionalităţii pădurii. În cazul arboretelor cu cvercinee, regenerarea dificilă a speciilor de Quercus face ca tăierea exemplarelor din aceste specii fără efectuarea cu maximă atenţie a lucrărilor de regenerare, duce la pierderea habitatului.

Localizare: - în Pădurea Făget

3

2

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Impact: - schimbarea compoziţiei pădurii şi pierderea habitatului

Localizare: - pe toată suprafaţa identificată

2

3

91

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar şi carpen

Impact: - schimbarea compoziţiei pădurii şi pierderea habitatului

Localizare: - în Pădurea Făget, pe toată suprafaţa identificată

3

3

Tăieri rase, defrişări

Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa

Impact: - pierderea din caracter şi dispariţia habitatului prioritar, aninul fiind specia edificatoare

Localizare: - Colonia Făget, Valea Morii, Valea Gârbăului

3

3

6. Intruziunea umană şi perturbări generate de om în cadrul ariei protejate

6.1. Activităţi de recreere şi turism.

Acces necontrolat al vizitatorilor

Habitatele forestiere

Impact: - deteriorarea habitatelor

Localizare: - în Pădurea Făget

1

3

Habitatul 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaştini alcaline

Impact: - deteriorarea habitatului

Localizare: - în Valea Morii

2

3

92

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul speciei Eleocharis carniolica

Infrastructură de vizitare necorespunzătoare: poteci dense

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Impact: - fragmentarea habitatelor, favorizarea pătrunderii speciilor invazive şi ruderale - astfel compoziţia cenozelor devine mai puţin stabilă

Localizare: - în Pădurea Făget - cele şase fragmente

1

2

Habitatul speciei Pulsatilla patens

Specia Pulsatilla patens

Habitatul speciilor Eriogaster catax, Leptidea morsei, Neptis sappho Lycaena dispar, Maculinea arion

Specii Eriogaster catax, Leptidea morsei, Neptis sappho, Lycaena dispar, Maculinea arion

Impact: - fragmentare, deteriorarea habitatului şi dispariţia speciilor

Localizare: - Valea Gârbăului

3

3

93

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa

Habitatul 91HO - Păduri panonice de Quercus pubescens

Impact : - deteriorarea solului şi vegetaţiei fragile, favorizarea migraţiei pentru specii non-native şi invazive

Localizare

pentru 91E0* - În Valea Gârbăului

pentru 91HO - Făgetul Clujului, pe toată suprafaţa identificată

2

2

6.2. Alte forme de perturbări

Activităţi necontrolate - pe terenuri proprietate privată

Habitatul 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaştini alcaline Habitatul speciei Eleocharis carniolica

Habitatul speciei Ligularia sibirica

Specia Ligularia sibirica

Impact: - distrugerea habitatului, nu se poate asigura starea de conservare favorabilă a habitatului

Localizare: - în Valea Morii, Smârcurile 2 şi 7

3

2

Acces motorizat

Habitatul speciilor de amfibieni

Specii de amfibieni: Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Pelobates fuscus, Bufo bufo, Hyla arborea, Rana temporaria,

Impact: - deranj în perioada de reproducere - distrugerea pontelor şi a mormolocilor, scăzând succesul de reproducere

2

2

94

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Rana dalmatina

Localizare: - în Pădurea Făget

7. Modificări ale sistemelor naturale.

7.1. Incendii

Curăţarea terenurilor de resturi vegetale prin incendieri

Habitatul speciei Adenophora lilifoliia

Specia Adenophora lilifoliia

Impact: - pierderea suprafeţei habitatului prioritar şi dispariţia speciei A. lilifoliia

Localizare: - în Valea Morii, în Colonia Făget pe toată suprafaţa a habitatului

2

2

7.2. Baraje, management hidrologic şi gestionarea / utilizarea resurselor de apă

Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării

Habitatul 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaştini alcaline Habitatul speciei Eleocharis carniolica

Habitatul speciei Liparis loeselli

Specia Liparis loeselli

Impact: - pierderea suprafeţei habitatului prioritar şi dispariţia smârcurilor mlăştinoase, respetiv a speciilor asociate

Localizare: - Valea Morii, Colonia Făget pe toată suprafaţa a habitatului

3

3

95

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul speciei Ligularia sibirica

Specia Ligularia sibirica

Habitatul speciei Adenophora lilifoliia

Specia Adenophora lilifoliia

Habitatul speciilor Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Specia Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Habitatul speciei Lycaena dispar

Specia Lycaena dispar

Impact: - descreşterea habitatul şi populaţiei de L. dispar

Localizare: - în Valea Gârbăului

2

2

Bazin pentru captarea apei

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar şi carpen

Impact: drenarea habitatului

Localizare: -distribuţia habitatului în sit.

1

3

7.3. Alte modificări ecologice

Introducere specii alohtone prin împăduriri

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Impact: - pierderea habitatului

Localizare: - în Pădurea Făget, plantaţii

3

2

96

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar şi carpen

de molid Picea abies şi alte conifere alogene Pseudotsuga sp.

Succesiunea naturală

Habitatul speciei Liparis loeselli

Specia Liparis loeselli

Impact: - reducerea populaţiei de L. loeselii

Localizare: - Valea Morii, Colonia Făget pe toată suprafaţa identificată

1

3

Habitatul speciei Pulsatilla patens

Specia Pulsatilla patens

Impact: - dispariţia populaţiei de P. patens

Localizare:- în Valea Gârbăului, pe toată suprafaţa identificată

3

3

Populaţii scăzute, endogamia

Habitatul speciei Ligularia sibirica

Specia Ligularia sibirica

Impact: - scăderea ratei reproducerii, descreşterea populaţiei de L. sibirica

Localizare: - în Valea Morii, în Colonia Făget pe toată suprafaţa identificată

2

3

97

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Habitatul speciei Adenophora lilifoliia

Specia Adenophora lilifoliia

Impact: - scăderea ratei reproducerii, descreşterea populaţiei de A. lilifoliia

Localizare: - în Valea Morii, în Colonia Făget pe toată suprafaţa identificată

3

3

8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene problematice

8.1. Plante invazive străine / care nu sunt native

Prezenţa speciilor invazive: salcâm - Robinia pseudacacia, Impatiens parviflora

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

Habitatul 91HO - Păduri panonice de Quercus pubescens

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar şi carpen

Impact: - schimbarea compoziţiei şi structurii habitatului

Localizare: - în Pădurea Făget

3

3

8.2. Specii native problematice

98

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Plantaţii de cătina albă

Hippophae rhamnoides

Habitatul 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaştini alcaline Habitatul speciei Eleocharis carniolica

Impact:- se pot extinde pe toată aria şi degradează habitatul

Localizare: Valea Morii

2

2

Habitatul 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaştini alcaline Habitatul speciei Eleocharis carniolica

Impact : se răspândeşte foarte rapid şi deteriorează habitatul

Localizare: în Valea Morii, actual în smârcurile 2 şi 7, lângă drum, iar în viitor apropiat pe toată suprafaţa habitatului

2

2

Habitatul speciei Liparis loeselli

Specia Liparis loeselli

Impact : înlocuieşte habitatele prezente

Localizare: în Valea Morii, în Colonia Făget

3

3

99

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Densitate ridicată a stufului

Phragmites australialis

Habitatul speciei Liparis loeselli

Specia Liparis loeselli

Impact: descreşterea populaţiei de L. loeselli

Localizare: în Valea Morii, în Colonia Făget

3

3

9. Poluarea care afectează aria protejată, provenind din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate

9.1. Gunoi şi deşeuri solide

Depozitarea deşeurilor menajere şi de construcţii

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

Habitatul 91HO - Păduri panonice de Quercus pubescens

Specii de amfibieni

Impact: - afectarea speciilor şi a habitatelor, respectiv a valorii de recreere a ariei protejate

Localizare: - în Pădurea Făget, în două fragmente, lângă drumuri sau localităţi

1

1

100

Presiunea / Ameninţarea

Valoarea ameninţată

Explicaţii - impact potenţial, localizare

Poluarea apelor şi a solului cu deşeuri solide

Habitatul 91EO* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae

Specii de amfibieni

Impact: - deteriorarea solului, apei şi vegetaţiei fragilă.

Localizare: - Colonia Făget, Valea Morii, Valea Gârbăului, Pădurea Făget

2

2

Abandonarea deşeurilor de către vizitatori

Habitatul speciei Ligularia sibirica

Specia Ligularia sibirica

Impact: - descreşterea populaţiei de L. sibirica

Localizare: - în Valea Morii

1

1

10. Schimbări climatice şi condiţii climatice extreme

10.1. Secete

Secare, care rezultă ca urmare a schimbărilor în microhabitatul speciei

Habitatul speciei Liparis loeselli

Specia Liparis loeselli

Impact: - descreşterea populaţiei de L. loeselli

Localizare: - în Valea Morii, în Colonia Făget

1

3

101

C.3. Evaluarea situaţiei şi a tendinţei valorilor ariei protejate

Aria protejată este una complexă, având încorporate mai multe arii diferite, aşa cum se arată la Capitolul B. Se constată însă o serie de inadvertenţe şi neclarităţi în privinţa rezervaţiilor naturale Făgetul Clujului şi Valea Morii, precum şi situaţii necorespunzătoare cu privire la suprafeţele incluse în situl Natura 2OOO. De exemplu Rezervaţia Valea Morii este amplasată greşit pe hartă, zonele în care se regăsesc speciile Ligularia sibirica şi Adenophora liliifolia fiind acum clar identificate, cartate şi evaluate. Rezervaţia reală Valea Morii include suprafeţe cu condiţii ideale pentru Ligularia sibirica, dar aflate sub o presiune antropică majoră. De asemenea, cea mai importantă populaţie de Adenophora liliifolia, în acelaşi timp importantă pentru Liparis loeselii şi Maculinea teleius, se află în afara actualelor limite ale Sitului de Importanţă Comunitară, în zona Colonia Făget, inclusă în 2OO7 în sit, dar scoasă la revizuirea din 2O11. Îmbunătăţirea delimitării ariei protejate şi clarificarea situaţiei rezervaţiilor este deosebit de importantă pentru a se putea realiza un management eficient al ariei protejate.

Deşi unele din speciile care au stat la baza desemnării sitului Natura 2OOO nu au fost regăsite cu ocazia inventarierilor de teren, se propune menţinerea lor în Formularul Standard, întrucât habitatele lor există în aria protejată, iar în unele cazuri specia a fost observată în imediata vecinătate a sitului. Este cazul speciilor pentru care se confirmă existenţa habitatului

a) habitatele necesare pentru Eleocaris carniolica, Euphydryas maturna, Eriogaster catax

sunt prezente în sit, dar starea lor de conservare este în general nefavorabilă,

b) pentru Colias myrmidone s-a găsit habitatul şi specia a fost observată în vecinătatea sitului,

c) specia Euphydryas maturna a fost identificată şi în vecinătatea sitului.

În cazul speciei Emys orbicularis se solicită scoaterea sa din Formularul standard, întrucât acest sit nu oferă habitate corespunzătoare, neexistând bălţi permanente cu vegetaţie deasă amplasate în apropiere de păduri.

Habitatul prioritar 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi habitatul 723O Mlaştini alcaline au suprafeţe mult prea reduse pentru a se putea asigura o stare favorabilă de conservare. Este critică conservarea tuturor suprafeţelor cu aceste habitate, respectiv şi a celor care în prezent nu sunt incluse în sit. Chiar şi aşa, aceste habitate ocupă o suprafaţă redusă,

punându-se problema unor măsuri de refacere, mai ales dacă încălzirea climei continuă.

Starea nefavorabilă a habitatelor de mlaştină influenţează semnificativ speciile dependente de ele. În această situaţie sunt speciile de interes comunitar Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica şi Liparis loeselii. Pentru unele din aceste specii, situl are o importanţă deosebită, aşa cum s-a arătat la Capitolul C1. Unele dintre speciile din sit, fiind foarte rare în România, ar fi de dorit să se încerce o reconstrucţie ecologică a populaţiei prin replantări. Pentru acestea este important să se identifice "zone sursă" de unde ar putea fi aduse, cum ar fi de exemplu zona Comşeşti în cazul speciei Ligilaria sibirica.

Cu ocazia inventarierilor şi cartărilor efectuate în 2O14 şi prin studii realizate în afara proiectului de către specialişti, în aria protejată Făget s-au identificat, pe lângă speciile şi habitatele din Formularul Standard şi alte specii şi habitate importante pentru conservare: 5 specii de interes comunitar, 1O habitate de interes comunitar şi 2 specii de interes naţional pentru a căror conservare se recomandă măsuri de management în acest plan. Având în vedere importanţa acestor specii pentru conservare, se recomandă ca cele de interes comunitar să fie incluse în Formularul standard. Acest lucru este absolut necesar, mai ales pentru speciile Pulsatilla patens, Maculinea nausithous, Lucarnus cervus speciile de lilieci şi habitatele 641O

- pajişti cu Molinia caerulea, 91HO - arborete de stajar pufos şi 91EO* - aninişuri, care sunt foarte rare în România.

Menţinerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor de interes conservativ în majoritatea cazurilor va presupune de fapt menţinerea sau refacerea habitatelor de hrănire, reproducere, adăpost şi a coridoarelor ecologice în cazul speciilor de faună, fără a se impune măsuri speciale de conservare a speciei. În cazul speciilor de plante de interes conservativ se constată că starea nefavorabilă a habitatului determină o stare nefavorabilă a speciei. Dar refacerea stării favorabile de conservare în acest caz se poate face nu numai prin refacerea habitatului, dar şi prin măsuri de conservare specifice speciei în special în cazul următoarelor specii: Pulsatilla patens, Adenophora liliifolia, Liparis loeselii, Ligularia sibirica, Eleocaris carniolica.

Pădurile bătrâne reprezintă un procent foarte redus din suprafaţa pădurilor gestionate de

ocoalele silvice de stat. Nu se cunoaşte procentul arboretelor bătrâne din suprafeţele aflate în proprietate private.

Acestea sunt de importanţă critică pentru multe specii, ca urmare este de dorit să se menţină sau arboretele existente dintr-o anumită zonă a ariei protejate să fie conduse spre statutul de păduri seculare cel puţin pe o parte din suprafaţa ariei protejate, de exemplu prin extinderea Rezervaţiei Făget. Pădurile bătrâne au valoare deosebită nu numai pentru conservare dar şi pentru studierea proceselor naturale în arboretele gestionate de-a lungul ultimelor decenii. Aceste păduri oferă condiţii de viaţă unui număr foarte mare de specii, nu numai celor de interes comunitar, cum ar fi de exemplu speciile de lilieci identificaţi aici. Aceste păduri ar aduce un plus de valoare semnificativ şi pentru peisajul ariei protejate şi ar putea deveni o componentă esenţială a programului de educaţie şi conştientizare, precum şi a celui de turism şi recreere în acest sit ce se află în imediata vecinătate a uneia din cele mai mari oraşe din România. În acelaşi context, menţinerea arborilor seculari rari şi dispersaţi pe toată suprafaţa ariei protejate devine de importanţă majoră.

Deşi reduse ca suprafaţă, pajiştile xerofile şi mezoxerofile sunt importante pentru 3 din speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl şi pentru 2 specii identificate la inventarieri: Pulsatilla patens şi Maculinea arion. Chiar dacă aceste categorii de ecosisteme nu sunt incluse în Formularul standard, refacerea stări de conservare a speciei Isophya stysi şi refacerea populaţiilor de Eriogaster catax şi Colias myrmidone depinde în totalitate de modul în care sunt gestionate aceste habitate de pajişti. Mai mult decât atât, în sit au fost identificate suprafeţe cu Pulsatilla patens, specie foarte rară, dependentă de pajişti mezoxerofile.

Deşi la inventarieri nu s-a găsit specia Euphydryas maturna, s-a observat existenţa luminişurilor cu plop tremurător, mesteacăn şi salcie ce pot asigura condiţiile favorabile pentru revenirea speciei. Este necesară menţinerea sau refacerea acestui tip de luminişuri.

Pentru că aria protejată este situată în imediata vecinătate a municipiului Cluj, presiunile pentru realizarea de construcţii pe suprafaţa ei sunt în continuă creştere. De asemenea, situaţia construcţiilor existente nu este întotdeauna clară, aceste investiţii având impact mare asupra sitului nu numai prin suprafaţa ocupată din habitatele naturale sau semi-naturale, dar şi prin efectele secundare pe care le antrenează: poluare şi fragmentarea habitatelor prin realizarea de garduri.

Construcţiile, respectiv presiunile mari de urbanizare a zonei, afectează în mod semnificativ peisajul. În plus, transformarea pajiştilor în teren agricol precum şi proiectele mari de infrastructură pot duce foarte uşor la schimbarea peisajului şi la pierderea valorii acestuia. De asemenea o presiune antropică mărită duce la fragmentarea habitatului şi la degradarea condiţiilor de mediu optime pentru specii de faună şi floră, având ca efect scăderea populaţiilor sau chiar dispariţia din această zonă a unor specii de interes conservativ.

Este foarte important ca activităţile ce se desfăşoara în sit sau vecinătatea lui, indiferent că vorbim de agricultură, zootehnie sau turism, să aibă impact minim asupra peisajului şi a mediului în general, să se identifice soluţii şi practici prietenoase cu mediul.

D. STRATEGIA DE MANAGEMENT

D.1. Organizarea teritorială a managementului

În cazul siturilor Natura 2OOO, obiectivul principal de management este cel de menţinere sau refacere a stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din anexele Directivei Habitate, identificate în cadrul sitului, pentru a contribui la susţinerea diversităţii biologice în regiune, ca suport pentru activităţile economice şi pentru asigurarea condiţiilor optime de viaţă.

Anumite suprafeţe din cadrul sitului necesită o atenţie sporită, fiind necesară menţinerea habitatului în stare cât mai naturală, uneori chiar prin încurajarea proceselor naturale, cum ar fi, de exemplu, cazul habitatelor de pajişti umede, mlaştini şi aninişuri. Altele necesită măsuri speciale de management, uneori asociate cu restricţii în utilizarea resurselor naturale.

În baza analizei măsurilor de management, necesare pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a valorilor de biodiversitate, se consideră că este oportună delimitarea unor suprafeţe cu măsuri de management similare. Această delimitare are ca scop definirea şi indicarea clară a activităţilor permise în diferitele zone ale ariei protejate şi fundamentarea plăţilor compensatorii, în cazul în care acestea se impun din cauza restricţiilor.

Au fost definite suprafeţe cu reguli specifice din punct de vedere al managementului aşa cum reiese din harta din Anexa nr. 2 şi descrierea de mai jos.

Măsurile de management, respectiv restricţiile pentru fiecare categorie de suprafaţă sunt stabilite prin Planul operaţional şi Regulamentul ariei protejate. Măsurile de management definite în acest plan indică necesitatea definirii suprafeţelor cu măsuri specifice de management, adică o organizare teritorială a managementului, după cum urmează

Suprafeţe de tip A - suprafeţe destinate reabilitării habitatelor şi speciilor vulnerabile. Nu sunt permise nici un fel de activităţi. Nu este permis accesul vizitatorilor. Se permit lucrări de refacere dacă este necesar. Aici se încadrează suprafeţele cu Pulsatilla patens, mlaştinile şi aninişurile.

Suprafeţe de tip B - suprafeţe cu restricţie privind exploatarea resurselor naturale. Nu se permit activităţi care au ca scop exploatarea resurselor naturale, doar lucrările de refacere dacă este cazul. Sunt permise activităţile de educaţie şi accesul vizitatorilor. Aici se încadrează Rezervaţia Făgetul Clujului şi zonele cu situri arheologice în cazul cărora lucrările de refacere se vor aproba,în funcţie de impactul pe care îl au asupra sitului arheologic. În cazul siturilor arheologice care pe harta din Anexa nr. 2 apar doar sub formă de punct, suprafaţa care se ia în calcul este cea a sitului propriu zis plus o fâşie de minim 5O m, conform prevederilor legale în vigoare în domeniu.

Suprafeţe de tip C - suprafeţe de conservare pentru habitatele şi speciile de interes comunitar, precum şi alte specii de importanţă conservativă. Se poate face exploatarea resurselor naturale, dar numai în conformitate cu măsurile din Planul de management, adică având în vedere cu prioritate cerinţele de conservare. Aici se încadrează suprafeţele din aria protejată care nu sunt de tipul A sau B.

Harta organizării teritoriale a managementului se prezintă în Anexa nr. 2.

În situaţiile în care, pe anumite suprafeţe, se impun prin acest plan de management măsuri restrictive ce conduc la pierderi economice, altele decât cele impuse de legislaţie, aceste zone vor fi cartate şi înregistate, urmând ca, în condiţiile legii, să se solicite acordarea de compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din Planul de Management, în funcţie de pierderile estimate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.

D.2. Planul operaţional

Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principalele direcţii de management pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcţiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor şi resurselor de pe teritoriul ariei protejate şi ceea ce trebuie să urmărească Custodele, în vederea realizării obiectivelor de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activităţile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activităţile strict necesare sau recomandate sunt descrise în Capitolul D.3 în Tabelul nr. 25 - Modalităţi de implementare ale măsurilor de management şi măsuri specifice. Totodată, măsuri specifice pentru conservarea speciilor şi habitatelor, ce pot fi adoptate de către Custode, sunt redate în fişa fiecărei specii.

În ceea ce priveşte responsabilitatea implementării direcţiilor de management descrise în Planul operaţional, responsabilitatea adaptării managementului terenurilor şi al resurselor naturale la obiectivele ariei protejate revine proprietarilor şi gestionarilor de drept. De asemenea, aşa cum s-a precizat şi la capitolul A. Introducere, responsabilitatea reglementării activităţilor de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităţilor competente, în colaborare cu adminsitratorul ariei protejatefapt reflectat în coloana "Responsabilitate pentru implementare" din Tabelul 24. Custodele propune măsurile şi activităţi de management în baza recomandărilor specialiştilor în conservarea biodiversităţii şi se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităţilor în care se pot implementa direcţiile stabilite. Ca urmare, atunci când se definesc Direcţiile de management - coloana 1 a Tabelului 24 - acestea se referă nu numai la obligaţiile sau acţiunile realizate de Custode, ci şi la cele ale factorilor interesaţi direct implicaţi.

Având în vedere faptul că în prezent nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar sigur şi continuu, direcţiile de management au fost prioritizate după cum urmează

- prioritatea 1 - direcţiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor şi pentru realizarea cărora Custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;

- prioritatea 2 - direcţiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;

- prioritatea 3 - direcţii care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influenţa în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunităţi pentru atragerea resurselor necesare.

Indicatorii de finalizare arată valorile care ar trebui atinse în mod ideal în urma acţiunilor de management. Aceşti indicatori au fost cuantificaţi în toate situaţiile în care acest lucru a fost posibil. Sunt însă câţiva indicatori pentru care nu a fost posibil să se determine valoarea în momentul de faţă, urmând ca administratorul să stabilească valorile în colaborare cu specialiştii relevanţi în perioada de implementare.

Măsuri de management propuse pentru habitate şi specii de interes comunitar

7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae

a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;

b) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 721O* în stare favorabilă de conservare;

c) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatului 721O*;

d) Interzicerea păşunatului în habitatul 721O*;

e) Interzicerea oricărei intervenţii în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în habitatul mlăştinoase 721O*;

f) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatul 721O*.

7230 Mlaştini alcaline

a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;

b) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

c) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatului 723O;

d) Interzicerea păşunatului în habitatul 723O;

e) Interzicerea oricărei intervenţii în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în habitatul mlăştinoase 723O;

f) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatul 723O.

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

a) Menţinerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatul 917O;

b) Iniţierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale şi total derivate pentru reconstituirea a cel puţin 1O % din habitatul 917O;

c) Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost şi hrană numeroaselor specii de faună în habitatul 917O.

Adenophora liliifolia

a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;

b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;

c) Refacerea min. 25% a pajiştilor umede cu Molinia caerulea - 641O;

d) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

e) Menţinerea/ refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a speciei Adenophora liliifolia;

f) Interzicerea/reglementarea păşunatului în habitatele 723O, 641O;

Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatele 723O, 641O; Refacerea populaţiilor de Adenophora liliifolia.

Eleocharis carniolica

a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;

b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;

c) Refacerea min. 25% a pajiştilor umede cu Molinia caerulea - 641O;

d) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

e) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a speciei Eleocharis carniolica;

f) Refacerea populaţiilor de Eleocharis carniolica;

g) Interzicerea/reglementarea păşunatului în habitatele 723O, 641O;

h) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatele 723O, 641O.

Ligularia sibirica

a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;

b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;

c) Refacerea min. 25% a pajiştilor umede cu Molinia caerulea 641O;

d) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

e) Interzicerea/reglementarea păşunatului în habitatele 723O, 641O;

f) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatele 723O, 641O.

Liparis loeselii

a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;

b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;

c) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

d) Interzicerea păşunatului în habitatul 723O;

e) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatul 723O.

Colias myrmidone

a) Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile 621O, 619O, min 25% pajişti mezofile în stare de conservare favorabilă;

b) Menţinerea a cel puţin 15%-25% acoperire cu arbuşti, Prunus spinosa, Rubus sp.

Eriogaster catax

a) Se va păşuna de preferinţă cu vite mari, iar dacă se păşunează şi cu oi, procentul de ovine se recomandă nu va depăşi 3O% ovine;

b) Menţinerea a cel puţin 5% acoperire cu arbuşti, Prunus spinosa, Crataegus monogyna.

Euphydryas maturna

a) Menţinerea şi refacerea pajiştilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia

Euphydryas maturna;

b) Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 2O% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 1Om lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus spinosa şi Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeaşi lungime pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru Euphydryas maturna.

Isophya stysi

a) Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile 621O, 619O, min 25% pajişti

mezofile în stare de conservare favorabilă;

b) Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea exemplarelor de Prunus spinosa, Rubus spp. în sit pe cel puţin 5% din suprafaţa habitatelor prin interzicerea curăţirii totale a pajiştii şi încurajarea utilizatorilor să păstreze speciile de plante gazdă;

c) Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Isophya stysi,

min. 5 ha fâneţe.

Leptidea morsei

a) Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile 621O, 619O, min 25% pajişti mezofile în stare de conservare favorabilă;

b) Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 2O% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 1Om lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus spinosa şi Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeaşi lungime pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru Leptidea morsei.

Lycaena dispar

a) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a speciei Lycaena dispar;

b) Menţinerea cursurilor naturale de apă.

Maculinea teleius

Asigurarea habitatului favorabil pentru specia Maculinea teleius min 25% pajişte umede în stare favorabilă;

Interzicerea păşunatului.

Tabelul nr. 24.

113

Principalele direcţii de management

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătăţire a limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării habitatelor şi speciilor importante pentru conservare.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.1.1. Elaborarea documentaţiei şi promovarea propunerii de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Făgetul Clujului

Documentaţia elaborată şi depusă la autoritatea publică centrală pentru proecţia mediului pentru a extinde la 33O ha Rezervaţia Făgetul Clujului

Cel puţin 14 de specii de păsări, 1 specie de reptile şi respectiv 1 specie de amfibieni de interes naţional protejate

33O ha păduri bătrâne, habitate pentru specii de păsări şi lilieci de interes naţional protejate

1

✓

✓

Custode, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

1.1.2. Delimitarea corectă şi elaborarea propunerii de

Harta cu amplasamentul corect al Rezervaţiei

1

✓

✓

Custode, Agenţia

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătăţire a limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării habitatelor şi speciilor importante pentru conservare.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor

Documentaţia elaborată şi depusă la autoritatea publică centrală pentru proecţia mediului pentru a extinde la 18 ha Rezervaţia Valea Morilor

Cel puţin 2 specii de interes naţional şi 4 specii de plante rare relicte galciare protejate

pentru Protecţia Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare a Rezervaţiei Colonia Făget - rezervaţie de tip botanic

Documentaţia elaborată şi depusă la Minister pentru 21 ha rezervaţie

Cel puţin 2 specii de interes naţional şi 3 specii de plante rare, relicte glaciare protejate, într-un mozaic de mlaştini alcaline şi pajişti

2

✓

✓

Custode, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

114

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătăţire a limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării habitatelor şi speciilor importante pentru conservare.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

înmlăştinite.

1.1.4. Propunere de îmbunătăţire a limitelor sitului pentru a se include habitatele critice pentru speciile de interes comunitar: Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica, Liparis loeselii, Colias myrmidone, Euphydryas matura, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Maculinea teleius, şi pentru asigurarea suprafeţei minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O - Mlaştini alcaline

cel puţin 2232,33 ha sit conform distribuţiei actuale a speciilor şi habitatelor- Anexa nr. 3 şi Anexa nr. 4

1

✓

✓

Custode, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

1.1.5. Cartarea şi analiza habitatelor de interes conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard

Cel puţin 8 habitate cartate

Ha habitate inventariate şi cartate

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar şi naţional, altele decât cele incluse în

Nr. măsuri elaborate / adaptate

1

✓

✓

✓

Custode

115

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătăţire a limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării habitatelor şi speciilor importante pentru conservare.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

Formularul standard

1.1.7. Studierea posibilităţilor de refacere şi iniţierea unor proiecte pentru refacere a habitatelor şi speciilor de interes conservativ propuse pentru a fi introduse în Formularul standard

Studiu fezabilitate pentru refacerea habitatelor şi speciilor

Nr. proiecte de refacere

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.1.8. Prevenirea fragmentării şi distrugeri habitatelor/ speciilor prin reglementarea construirii/ modernizării infrastructurii de transport şi reglementarea accesului motorizat

km drum construit/modernizat fără extindere cu una sau mai multe benzi, construire poduri, pasaje, viaducte etc.

Nr. acte contravenţionale pentru acces motorizat

Hartă/informaţii publice cu drumurile deschise circulaţiei publice

1

✓

✓

✓

✓

✓

Autorităţi locale. Custode

116

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătăţire a limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării habitatelor şi speciilor importante pentru conservare.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.1.9. Reglementarea construcţiilor din sit pe toate suprafeţele cu obiective de conservare, pentru a preveni degradarea habitatelor şi speciilor de interes conservativ

O construcţii noi în sit în zonele cu obiective de conservare

O km garduri construite în sit care să afecteze obiectivele de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.1.1O. Prevenirea/ combaterea poluării „fizice" - deşeuri - şi chimice în sit pentru menţinerea unor condiţii corespunzătoare pentru habitate şi specii

O ha zone cu deşeuri

1

✓

✓

✓

✓

✓

Primării, Custode

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puţin 75% din habitatele mlăştinoase şi 25% din haitatele de pajişti şi pentru cele critice menţinerii / refacerii populaţiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii şi gestionarii terenurilor respective.

117

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaştini 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O - Mlaştini alcaline precum şi a pajiştilor umede cu Molinia caerulea - 641O pentru speciile Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia, Eleochris carniolica, Liparis loeselii

Min. 75 % din habitatul 721O* în stare favorabilă de conservare

Min. 75 %habitat 723O în stare favorabilă de conservare

Min. 25% din pajişti umede cu Molinia caerulea în stare favorabilă de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.2. Menţinerea unei fâşii de cel puţin 2OO m în jurul mlaştinilor fără exploatare masei de lemnoase , atât în interiorul cât şi afara ariei protejate, dacă mlaştina se extinde în afara limitelor ariei protejate

Km de fâşie pădure existentă în jurul mlaştinilor

2 ha fâşie în care s-au făcut exploatarea

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica prin menţinerea şi refacerea pajiştilor umede - 641O şi interzicerea totală a construitului în zonele de habitat

Min. 25% pajişti umede în stare favorabilă

1

✓

✓

✓

✓

✓

Proprietari, Custode

1.2.4. Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a

Min. 75% aninişuri

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, Ocoale

118

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puţin 75% din habitatele mlăştinoase şi 25% din haitatele de pajişti şi pentru cele critice menţinerii / refacerii populaţiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii şi gestionarii terenurilor respective.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatelor 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O - Mlaştini alcaline şi a speciilor - Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia, Lycaena dispar

ha aninişuri în stare favorabilă de conservare

O km cursuri naturale de apă regularizate sau afectate de construcţii hidrotehnice

silvice, proprietari de terenuri

1.2.5. Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile - 621O, 619O - în vederea asigurării condiţiilor favorabile pentru speciile Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax

Min. 25% pajişti mezofile în stare de conservare favorabilă

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.6. Menţinerea şi refacerea pajiştilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia Euphydryas maturna

Pâlcuri de arbuşti în medie de 8-1Om2/1OOOm2

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, proprietari

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax, Pulsatilla patens prin managementul durabil al pajiştilor

O ha pajişti cu Pulsatilla patens păşunate

Nr. acte de contravenţie pentru păşunat în

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, proprietari

119

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puţin 75% din habitatele mlăştinoase şi 25% din haitatele de pajişti şi pentru cele critice menţinerii / refacerii populaţiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii şi gestionarii terenurilor respective.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

şi refacerea de fâneţe

pajiştile cu Pulsatilla patens

O,3 - O,7 Unitate Vită Mare/ha încărcătură în pajiştile în care se permite păşunatul, altele decât cele cu Pulsatilla patens

Min. 5 ha fâneţe

O ha incendiate

1.2.8. Reglementarea construcţiilor şi a amenajărilor aferente de-a lungul cursurilor de apă permanentă şi temporară care se afla la limita sitului, şi în afara sitului

O km albie majoră afectată

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

120

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puţin 75% din habitatele mlăştinoase şi 25% din haitatele de pajişti şi pentru cele critice menţinerii / refacerii populaţiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii şi gestionarii terenurilor respective.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru specia Liparis loeselii

Min. 75% mlaştini în stare favorabilă de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.1O. Studierea posibilităţiilor de refacere a habitatelor umede şi de pajişti şi iniţierea unor proiecte pentru refacere

Studiu privind posibilităţile de refacere a mlaştinilor

Nr. proiecte de refacere depuse

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific: Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menţinerea şi prin iniţierea acţiunilor de refacere pentru cel puţin 25% din suprafaţa acestora şi menţinerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populaţiile speciilor de interes conservativ.

121

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

1.3.1. Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată

87,56 ha aninişuri delimitate în fond forestier pe teren şi în amenajamentele silvice

Ha aninişuri în stare favorabilă de conservare

O km cursuri naturale de apă regularizate sau afectate de construcţii hidrotehnice

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ocoale silvice

1.3.2. Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 2O% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 1Om lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus spinosa şi Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeaşi lungime pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru Leptidea morsei, Euphydryas maturna.

Km lizieră

Km fâşie de 1Om cu arbuşti de-a lungul întregii liziere - 1OO%

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ocoale silvice

1.3.3. Menţinerea / refacerea stării de conservare favorabilă habitatului 91HO

Nr. ua cu tipul de pădure redefinit

Ha habitat 91HO în stare favorabilă de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Direcţia Silvică, Custode

122

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific: Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menţinerea şi prin iniţierea acţiunilor de refacere pentru cel puţin 25% din suprafaţa acestora şi menţinerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populaţiile speciilor de interes conservativ.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

Ha habitat 91HO în care s-au iniţiat măsuri de refacere

1.3.4. Menţinerea de arborilor seculari pe toată suprafaţa sitului

Nr. arbori seculari

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.5. Conducerea arboretelor din suprafaţa propusă a fi inclusă în Rezervaţia Făget spre starea de arborete seculare pentru asigurarea condiţiilor necesare speciilor de lilieci de interes comunitar şi naţional

Nr. ua cu lucrări de exploatare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.6. Menţinerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91HO

Ha habitate în care s-au iniţiat lucrările de refacere

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.7. Iniţierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale şi

Nr. proiecte de refacere

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice,

123

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific: Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menţinerea şi prin iniţierea acţiunilor de refacere pentru cel puţin 25% din suprafaţa acestora şi menţinerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populaţiile speciilor de interes conservativ.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

total derivate pentru reconstituirea a cel puţin 1O % din habitatele 917O, 913O, 91YO, 911O, 91HO

1O % suprafeţe în care s-au iniţiat lucrările de refacere

Custode

1.3.8. Menţinerea habitatelor favorabile pentru Chilostoma banatica în făgete

O km din cursurile de râuri afectate de lucrări de regularizare

Min. 5 m3/ha lemn mort de-a lungul râurilor

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost şi hrană numeroaselor specii de faună: Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Lucanus cervus în habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91EO*, 91HO

Min. 12 exemplare/ha

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.1O. Interzicerea păşunatului şi a trecerii animalelor domestice

O ha afectate de păşunat

1

✓

✓

✓

✓

✓

ITRSV, Ocoale

124

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific: Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menţinerea şi prin iniţierea acţiunilor de refacere pentru cel puţin 25% din suprafaţa acestora şi menţinerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populaţiile speciilor de interes conservativ.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

în habitatele forestiere

Nr. acte de contravenţie

silvice, Garda de Mediu, Custode

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4: Conservarea speciilor

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar şi pentru speciile de interes naţional; pentru cel puţin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

125

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4: Conservarea speciilor

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar şi pentru speciile de interes naţional; pentru cel puţin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

1.4.1. Asigurarea protecţiei suprafeţelor cu Pulsatilla patens

O,3782 ha în regim special de protecţie

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.4.2. Refacerea populaţiilor de Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselli, Pulsatilla patens

Ha refăcute pentru fiecare specie

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.4.3. Asigurarea protecţiei speciilor Adonophora liliifolia, Ligularia sibirica, Pulsatilla patens, Trollius europaeus, Galanthus nivalis, Daphne cneorum, Dactylorhiza incarnata, Gladiolus imbricatus, Parnassia palustris, Iris sibirica pe toate suprafaţa sitului

În Rezervaţia Valea Morilor În Rezervaţia Colonia Făget

Nr. contravenţii pentru colectare

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.4.4. Elaborarea şi implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii şi controlul speciilor invazive

Studiu privind prezenţa speciilor invazive şi posibilele măsuri de control

Ha în care s-au efectuat lucrări de control

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

126

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4: Conservarea speciilor

Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar şi pentru speciile de interes naţional; pentru cel puţin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

Nr. specii invazive asupra cărora s-a acţionat

1.4.5. Asigurarea condiţiilor pentru menţinerea stării favorabile de conservare a speciei Bombina variegata şi altor specii de amfibieni de interes comunitar

Ha habitat favorabil pentru specia Bombina variegata

Stare de conservare favorabilă pentru fiecare specie de amfibieni identificată în zona sit

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

127

Programul.2: Managementul vizitatorilor

Obiectiv: Asigurarea condiţiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona Făget - Valea Morii să devină o zonă de vizitare atractivă fără a afecta valorile naturale pentru care au fost desemnate.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

2.1. Planificarea şi realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor ariei protejate

Km şi nr. trasee marcate

Nr. tipuri / metode de interpretare utilizate

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

2.2. Încurajarea includerii valorilor ariei protejate în pachete de programe turistice şi promovarea lor în parteneriat cu factori interesaţi relevanţi

Cel puţin 3 pachete de programe turistice integrează aria protejată

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, turoperatori din zonă

2.3. Promovarea includerii valorilor naturale ale ariei protejate în strategiile de turism local şi regional, colaborarea cu centrele de informare şi promovare turistică ale comunelor de pe teritoriul sitului, a judeţului, regiunii şi a municipiului Cluj-Napoca

Nr. participări la întâlniri de planificare strategică locale sau regionale

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

2.4. Menţinerea şi promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic şi introducerea lor în pachetele turistice pentru

a. Cartarea zonelor cu obiective arheologice

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, Universitatea

128

creşterea atractivitţii ariei protejate

Babeş-Bolyai

2.5. Identificarea de potenţiali parteneri şi iniţierea de proiecte / programe pentru realizarea infrastructurii de vizitare

Cel puţin un proiect include şi componentă de realizare / îmbunătăţire a infrastructurii de vizitare

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

b. Colaborarea cu Universitatea Babeş- Bolyai, de Istorie şi Filozofie Cluj Napoca pentru identificarea de resurse in vederea studierii si promovarii lor

c. Interzicerea constructiilor si a infrastructurii care poate dăuna siturilor arheologice

d. Identificarea de resurse pentru prezentarea / promovarea acestor valori

Programul 3: Conştientizare şi educaţie

Obiectiv: Asigurarea colaborării şi sprijinului factorilor interesaţi relevanţi pentru refacerea condiţiilor necesare habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi îmbunătăţirea nivelului de înţelegere a importanţei naturii de către copii.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală

129

pentru implementare

3.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode şi acţiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesaţi

Plan de comunicare

1

✓

Custode

3.2.Informarea/conştientizarea administratorilor şi proprietarilor cu privire la beneficiile măsurilor de management

1OO % din proprietari informaţi

Nr. evenimente organizate

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.3. Oferirea de posibilităţi pentru consultare la birou şi pe teren a factorilor interesaţi legat de managementul ariei protejate

Minim 1 zi / lună

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.4. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul ariei protejate prin mass media şi pagina web a ariei protejate

Min. 1O apariţii/an în presă

Min. 2O ştiri pe an pe pagina web

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.5. Amplasarea de panouri informative despre aria protejată şi managementul acesteia în localităţi, pe limite, în zone importante de pe teritoriul ariei protejate

2O de panouri

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.6. Organizarea de evenimente de conştientizare legate de aria protejată şi de promovare a acesteia

Min. 2/an

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.7. Prezentări organizate pentru diferite grupe de vârstă în şcolile din comunităţile locale

Min. 2/an

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ONG- uri de mediu, Agenţia pentru

130

Protecţia Mediului

3.8. Organizare activităţi practice de educaţie ecologică pe teren

Min. 2/an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ONG- uri de mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului CJ

3.9. Realizarea unui punct de informare şi /sau centru de educaţie pentru aria protejată

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

Programul 4: Management şi monitorizare

Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al sitului şi monitorizarea biodiversităţii şi a activităţilor umane.

Direcţii de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

4.1. Emiterea avizelor şi apunctelor de vedere în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului al planurilor / proiectelor / activităţilor

Nr. puncte de vedere Nr. avize

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru toate serviciile oferite de custode

Nr. tarife conforme prevederilor legale

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

131

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei protejate, inclusiv a respectării condiţiilor stabilite în cazul lucrărilor şi proiectelor avizate.

Nr. contravenţii

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.4. Observarea / verificarea modului în care se realizează managementul terenurilor şi a resurselor naturale în zonele unde impactul potenţial asupra valorilor poate fi semnificativ

Cel puţin 1O patrulări pe lună în medie

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.5. Colaborarea cu autorităţile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată

Cel puţin 4 patrulări comune pe an

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ITRSV, Garda de Mediu CJ

4.6. Idenificarea de surse de finanţare, elaborarea de proiecte şi managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menţinerea unei echipe minime de management al ariei protejate şi pentru implementarea măsurilor de management

Minim 3 persoane cu contract permanent de muncă1

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate

Minim 3 cursuri/schimburi de experienţă pe an

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.8. Cooptarea şi managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activităţi specifice

Cel puţin 3O voluntari cooptaţi

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.9. întreţinerea echipamentelor şi materialelor aflate în dotare

Valoare reparaţii / întreţinere

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.1O. Încheierea de contracte de parteneriat cu universităţi, ONG-uri şi alte entităţi în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare

Cel puţin 3 parteneriate

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

132

1 A se vedea explicaţii la Capitolul E2

pentru management şi implementarea planului de management

4.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare şi asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituţii relevante

Lista temelor identificate

Cel puţin o temă în curs de cercetare

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.12. Asigurarea spaţiului necesar pentru birou şi depozitarea echipamentelor din dotare

Un sediu

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru şi revizuirea lui după necesităţi

1 plan de lucru pe an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activităţile de teren

Cel puţin 2 mijloace de transport

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei şi faunei

Cel puţin 6 protocoale de monitorizare elaborate

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.16. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate

Colectarea cel puţin a informaţiilor legate de activităţile cu prioritatea 1

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.17. Evaluarea eficienţei managementului ariei protejate

Cel puţin o evaluare pe an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor şi îmbunătăţirea măsurilor de management utilizând informaţiile din analize

Cel puţin o analiză pe an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

133

D.3. Activităţi şi măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operaţional

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul operaţional este necesar să fie planificate şi să fie realizezate Activităţi de management şi să fie stabilte măsuri specifice, respectiv să se asigure aplicarea legislaţiei. În acest subcapitol se prezintă acţiuni şi măsuri specifice ce se vor implementa de către Custodele ariei protejate.

Activităţile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate

În tabelul nr. 25 de mai jos, sunt prezentate posibile Activităţi şi măsuri specifice ce se impun pentru realizarea unora din măsurile de management. Activităţile şi măsurile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul operaţional vor fi definite şi alte Activităţi şi măsuri, care vor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite Activităţi şi măsuri care necesită acordul şi colaborarea factorilor interesaţi, Custodele se obligă să se consulte cu aceştia.

Tabelul nr. 25.

Modalităţi de implementare ale măsurilor de management şi măsuri specifice

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătăţirii limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

1.1.1. Elaborarea şi promovarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei Făgetul Clujului

1.1.2. Delimitarea corectă şi elaborarea

a. Întocmirea documentaţiei preliminare pentru

a. Întocmirea documentaţiei preliminare pentru propunere de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei Făgetul

b. Informarea factorilor interesaţi cu privire la propunere şi la necesitatea extinderii.

c. Consultarea factorilor interesaţi şi definitivarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor şi a măsurilor de management necesare.

d. Înaintarea documentaţiei către autoritatea centrală pentru protecţia mediului

e. Asigurarea protecţiei şi conservării speciilor şi habitatelor înainte şi după depunerea documentaţiei , conform prevederilor legale.

f. Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervaţie.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătăţirii limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

propunerii de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei Valea Morilor

justificarea corecturii necesare la localizarea rezervaţiei.

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare

a. Întocmirea documentaţiei preliminare pentru

b. Elaborarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei Valea Morilor.

c. Informarea factorilor interesaţi cu privire la propunere şi la necesitatea extinderii

d. Consultarea factorilor interesaţi şi definitivarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor şi a măsurilor de management necesare.

e. Înaintarea documentaţiei către autoritatea centrală pentru protecţia mediului.

f. Asigurarea protecţiei şi conservării speciilor şi habitatelor înainte şi după depunerea documentaţiei, conform prevederilor legale.

g. Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii Rezervaţiei Valea Morilor, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervaţie.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătăţirii limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

a Rezervaţiei Colonia Făget - rezervaţie de tip botanic

desemnarea Rezervaţiei.

1.1.4. Propunerea de îmbunătăţire a limitelor sitului pentru a se include habitatele critice pentru speciile de interes comunitar: Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica, Liparis loeselii, Colias myrmidone, Euphydryas matura, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Maculinea teleius, şi

b. Informarea factorilor interesaţi.

c. Consultarea factorilor interesaţi şi definitivarea propunerii şi a măsurilor de management necesare.

d. Înaintarea documentaţiei către autoritatea centrală pentru protecţia mediului.

e. Asigurarea protecţiei şi conservării speciilor şi habitatelor înainte şi după depunerea documentaţiei, conform prevederilor legale.

f. Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervaţie.

a. Formularea propunerilor.

b. Îmbunătăţirea limitelor este critică în Valea Morii

c. Îmbunătăţirea limitelor este foarte important să se facă în Colonia Făget pentru situl de importanţă comunitară pentru mlaştini. Aici s-a

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătăţirii limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

pentru asigurarea suprafeţei minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus- şi 723O -Mlaştini alcaline

găsit singura populaţia viabilă de Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Maculnea teleius şi Liparis loeselii

d. Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervaţie.

1.1.5. Cartarea şi analiza habitatelor de interes conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard şi în lista habitatelor de interes naţional

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar şi naţional, altele decât cele incluse în Formularul standard

a. Refacerea Formularului standard pentru reflectarea corespunzătoare a valorilor de conservare din sit. Elaborarea propunerii de includere a tuturor speciilor si habitatelor de interes comunitar si naţional din sit

- Maculinea nausithous, Euplagia quadripunctaria, Lucanus cervus, Chilostoma banaticum, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Pelobates fuscus, Bufo bufo, Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Pulsatilla patens.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătăţirii limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

-911O Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, 913O Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91EO* Păduri aluviale de Alnus glutinosa - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae, 91HO Păduri panonice de Quercus pubescens, 91YO Păduri dacice de stejar şi carpen, 641O Pajişte dacice de Molinia caerulea, 621O Pajişti seminaturale uscate şi faciesuri de tufişuri pe substraturi calcaroase - Festuco-Brometalia -, 619O Pajişti panonice de stâncării - Stipo-

Festucetalia pallentis

Maculinea arion Neptis sappho

Maculinea nausithous, Pulsatilla patens,

Chilostoma banaticum

b. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes naţional

c. Scoaterea speciei Emys orbicularis din Formularul standard.

d. Includerea cu prioritate a speciilor

e. Includerea cu prioritatea a habitatelor 91HO, 91YO si 91EO*.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătăţirii limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

1.1.7. Studierea posibilităţilor de refacere şi iniţierea unor proiecte pentru refacere a habitatelor şi speciilor de interes conservativ propuse pentru a fi introduse în Formularul standard şi în lista de conservare a pentru interes naţional

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.8. Prevenirea fragmentării şi distrugeri habitatelor/ speciilor prin reglementarea construirii/ modernizării infrastructurii de transport şi reglementarea accesului motorizat

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.9. Reglementarea construcţiilor din sit, pentru a preveni degradarea habitatelor şi speciilor de interes conservativ

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.1O. Prevenirea/ combaterea poluării

„fizice" - deşeuri - şi chimice în sit pentru menţinerea unor condiţii corespunzătoare pentru habitate şi specii

Reglementarea lucrărilor de modernizare a drumurilor din interiorul ariei protejate, ţinând cont de impactul potenţial al creşterii traficului şi de priorităţile strategice ale zonei în care se află aria protejată.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaştini 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium

a. Interzicerea oricărei intervenţii în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric,

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

mariscus) - şi 723O - Mlaştini alcaline - precum şi a pajistilor umede cu Molinia caerulea - 641O - pentru speciile Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia, Eleochris carniolica, Liparis loeselii

atât suprateran, cât şi subteran în habitatele mlăştinoase 721O* şi 723O, habitatele cu specia Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica, Liparis loeselii.

b. Interzicerea păşunatului în habitatele 721O*, 723O

c. Interzicere utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor pe o distanţă pe minim 5O m de limita mlaştinilor.

d. Interzicerea scoaterii lemnului din exploatări forestiere prin habitatele acestor specii

e. Elaborarea unui studiu hidrografic pentru stabilirea potenţialului de refacere.

f. Refacerea şi menţinerea regimului hidric - în baza studiului - natural în zona Colonia Făget, Valea Morii.

g. Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor pe toată suprafaţa al ariei protejate

h. Reglementarea păşunatului pentru pajiştile

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

cu Molinia caerulea

1.2.2. Menţinerea unei fâşii de cel puţin 2OO m în jurul mlaştinilor fără exploatare masei de lemnoase, atât în interiorul cât şi afara ariei protejate - dacă mlaştina se extinde în afara limitelor ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica prin menţinerea şi refacerea pajiştilor umede - 641O - şi interzicerea totală a construitului în zonele de habitat

1.2.4. Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria

a. Delimitarea aninişurilor în fond forestier dacă nu apar ca subparcele distincte, şi

i. Identificarea de măsuri de refacere a suprafeţelor umede degradate prin procesele naturale

j. Interzicerea îngrădirilor pe toată suprafaţa habitatelor mlăştinoase 721O* şi 723O

k. Menţinerea acoperirii actuale cu stuf - controlul succesiuni naturale a habitatelor

a. Interzicerea păşunatului

b. Asigurarea menţinerii pajiştii prin cosit bianual înainte de 15 iunie şi după 15 august.

c. Menţinerea unei acoperiri de cel puţin 5% cu pâlcuri de arbuşti.

d. Interzicerea scoaterii lemnului din exploatări forestiere prin acest habitat

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatelor 721O* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus - şi 723O - Mlaştini alcaline - şi a speciilor Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia, Lycaena dispar

interzicerea extragerii de masele lemnoasă

e. Menţinerea cursurilor naturale de apă pentru asigurarea menţinerii habitatului 91EO*

1.2.5. Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile - 621O, 619O - în vederea asigurării condiţiilor favorabile pentru speciile Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax

b. Interzicerea exploatării/defrişării arinişurilor în afara fondului forestier.

c. Refacerea habitatelor de aniniş în afara fondului forestier cu prioritate in Colonia Făget, şi Valea Morii, Valea Gârbăului

a. Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea exemplarelor de Prunus spinosa, Rubus spp. în sit pe cel puţin 5% din suprafaţa habitatelor prin interzicerea curăţirii totale a pajiştii şi încurajarea utilizatorilor să păstreze speciile de plante gazdă. Se vor asigura în medie 8- 1Om2/1OOOm2 vegetaţie arbustivă. IMPORTANT: Condiţia de 8-1Om2/1OOOm2 este orientativă - nu este obligatoriu ca toate pâlcurile să aibă această suprafaţă

b. Stabilirea de comun accord cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură condiţiilor de plată în cazul respectării măsurii de mai sus.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

1.2.6. Menţinerea şi refacerea pajiştilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia Euphydryas maturna

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax, Pulsatilla patens prin managementul durabil al păşunilor şi refacerea de fâneţe

c. Încărcătura maximă admisă este de O,7 Unitate Vită Mare/ha.

d. Recomandat ca păşunatul să se facă în principal cu vite mari, iar dacă se păşunează cu oi, efectivele acestora să nu depăşească 3O% din efectivele de animale admise la păşunat.

e. Interzicerea curăţării pajiştilor prin incendiere, conform prevederilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2O13, cu modificările şi completările ulterioare.

f. Reglementarea amplasării locurilor de târlire.

a. Interzicerea totală a păşunatului în habitatele cu Pulsatilla patens şi întreţinerea pajiştii prin cosit după 1 august.

b. Încărcătura maximă admisă la păşunat în pajiştile fără Pulsatilla va fi de O,7 Unitate Vită Mare /ha, dar nu mai puţin de O,3 Unitate Vită Mare.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

1.2.8. Reglementarea construcţiilor şi a amenajărilor aferente de-a lungul cursurilor de apă permanentă şi temporară care se află la limita sitului şi în afara sitului

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru specia

Liparis loeselii

a. Controlarea invaziei stufului print tăierea manuală a acestuia dacă este nevoie -

c. Refacerea pe cel puţin o treime din suprafaţă a habitatelor de fâneţe, cea ce se poate face prin: reconstituirea de fânaţe permanente sau utilizarea alternativă ca şi păşuni - fâneţe prin rotaţie la minim 2 ani.

d. Încurajarea menţinerii / extinderii fânaţelor prin promovarea plăţilor de agromediu şi sprijin acordat proprietarilor să acceseze aceste fonduri

e. Menţinerea a cel puţin 5% acoperire cu arbuşti, Prunus spinosa, Crataegus monogyna.

f. Se va păşuna de preferinţă cu vite mari, iar dacă se păşunează şi cu oi, procentul de ovine se recomandă nu va depăşi 3O% ovine

g. Interzicerea curăţării păşunii prin incendiere conform prevederilor OUG 34/2O13.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

monitorizare prin utilizarea fotografiilor aeriene pentru a asigura menţinerea stufului la nivelul actual.

b. Îndepărtarea vegetaţiei moarte pentru păstrarea habitatelor favorabile speciei la sfârşitul sezonului de vegetaţie

1.2.1O. Studierea posibilităţiilor de refacere a habitatelor umede şi de pajişti şi iniţierea unor proiecte pentru refacere

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

1.3.1. Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată

a. Delimitarea aninişurilor în fond forestier dacă nu apar ca subparcele distincte, şi interzicerea extragerii de masă lemnoasă. Delimitarea se va face în teren chiar înainte de reamanajări şi în amenajamentele silvice cu ocazia reamenajărilor

b. Interzicerea exploatării/defrişării arinişurilor în afara fondului forestier.

c. Refacerea habitatelor de aniniş în afara

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

fondului forestier cu prioritate în Colonia Făget, si Valea Morii, Valea Gârbăului

e. Menţinerea cursurilor naturale de apă pentru asigurarea menţinerii habitatului 91EO*

1.3.2. Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 2O% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 1Om lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus spinosa şi Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeaşi lungime pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru Leptidea morsei, Euphydryas maturna.

1.3.3. Menţinerea / refacerea stării de conservare favorabilă habitatului 91HO

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.3.4. Menţinerea de arborilor seculari pe toată suprafaţa sitului

1.3.5. Conducerea arboretelor din suprafaţa propusă a fi inclusă în Rezervaţia Făget spre starea de arborete seculare pentru asigurarea condiţiilor necesare speciilor de lilieci de interes comunitar şi naţional

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.3.6. Menţinerea / refacerea stării

a. Menţinerea compoziţiei specifice naturale în

a. Interzicerea păşunatului pe liziera şi pe fâşia de 1O m din vecinătatea ei.

b. Impunerea de reguli pentru menţinerea lizierei în parchetele de exploatare.

c. Măsura se aplica in zonele de distribuţie ale speciei în sit.

a. Inventarierea arborilor seculari.

b. Măsuri de conştientizare pentru asigurarea sprijinului populaţiei.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91HO

arboret, subarboret şi strat ierbaceu - este necesar ajustarea mărimii ochiurilor de tăiere la capacitatea de răspândire a speciilor caracteristice din stratul ierbos

1.3.7. Iniţierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale şi total derivate pentru reconstituirea a cel puţin 1O % din habitatele 917O, 913O, 91YO, 911O, 91HO

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

b. Redefinirea tipului natural fundamental de pădure pentru habitatul 917O, 91HO şi adaptarea măsurilor de management în vederea refacerii stării favorabile de conservare.

c. Menţinerea speciilor autohtone de amestec, mai ales în cenozele cu fag şi carpen - Sorbus torminalis, Tilia sp., Acer sp. -, dar fără ca acestea să ajungă la o acoperire de peste 3O- 4O% în habitatul 913O

d. Interzicerea plantării şi eliminarea speciilor de plante invazive lemnoase - salcâm - Robinia pseudacacia, cătina albă – Hippophae rhamnoides - prin defrişare mecanică şi aplicare de substanţe chimice - erbicide aprobate pe plan european - în habitatele 917O, 91YO, 911O, 91YO şi 721O* şi 723O.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

1.3.8. Menţinerea habitatelor favorabile pentru Chilostoma banatica în făgete

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost şi hrană numeroaselor specii de faună: Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Lucanus cervus, în habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91EO*, 91HO

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.3.1O. Interzicerea păşunatului şi a trecerii animalelor domestice în habitatele forestiere

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

a. Păstrarea regimului hidric natural al apelor curgătoare.

b. Menţinerea lemnului mort pe sol în zona aluvionară.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4.: Conservarea speciilor

1.4.1. Asigurarea protecţiei suprafeţelor cu Pulsatilla patens

a. Interzicerea accesului în habitatele favorabile acestei specii

b. Interzicerea scoaterii lemnului prin habitatele specifice acestei specii

c. Îngrădirea suprafeţelor cu Pulsatilla patens -

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4.: Conservarea speciilor

dacă este necesar

1.4.2. Refacerea populaţiilor de Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselli, Pulsatilla patens

1.4.3. Asigurarea protecţiei speciilor Adonophora liliifolia, Ligularia sibirica, Pulsatilla patens, Trollius europaeus, Galanthus nivalis, Daphne cneorum, Dactylorhiza incarnata, Gladiolus imbricatus, Parnassia palustris, Iris sibirica pe toate suprafaţa sitului

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.4.4. Elaborarea şi implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii şi controlul speciilor invazive

a. Efectuarea unui studiu aprofundat privind structura genetică a populaţiei prezente în sit.

b. Elaborarea planului de refacere prin replantare

c. Introducerea exemplarelor noi pentru deţinerea şi creşterea diversităţii genetice

a. Elaborarea unui studiu privind speciile invazive existente şi extinderea lor inclusiv a situaţiei din vecinătatea ariei protejate.

b. Elaborarea de propuneri de măsuri de prevenire şi control.

c. Identificare de resurse, de exemplu prin proiecte.

d. Acţiuni de îndepărtare specii invazive cu voluntari.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4.: Conservarea speciilor

1.4.5. Asigurarea condiţiilor pentru menţinerea stării favorabile de conservare a speciei Bombina variegata şi altor specii de amfibieni de interes comunitar

IMPORTANT: în prezent Bombina variegata profită de bălţile temporare de pe drumurile de pământ care însă nu sunt habitate favorabile.

a. Realizarea unui studiu cu privire la zonele favorabile pentru formarea anuală a bălţilor temporare.

b. Stabilirea măsurilor de management necesare menţinerii habitatului pentru amfibieni, de exemplu interzicerea accesului.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul.2: Managementul vizitatorilor

2.1. Planificarea şi realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

2.2. Încurajarea includerii valorilor ariei protejate în pachete de programe turistice şi promovarea lor în parteneriat cu factori interesaţi relevanţi

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

2.3. Promovarea includerii valorilor naturale ale ariei protejate în strategiile de turism ale judeţului şi regiunii

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

2.4. Menţinerea şi promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic

a. Cartarea zonelor cu obiective arheologice

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul.2: Managementul vizitatorilor

şi introducerea lor în pachetele turistice pentru creşterea atractivităţii ariei protejate.

2.5. Identificarea de potenţiali parteneri şi iniţierea de proiecte / programe pentru realizarea infrastructurii de vizitare

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

b. Colaborarea cu Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Arheologie pentru identificarea de resurse in vederea studierii şi promovării lor

c. Interzicerea construcţiilor şi a infrastructurii care poate dăuna siturilor arheologice

d. Identificarea de resurse pentru prezentarea / promovarea acestor valori

Direcţii de management definite în Planul operaţional)

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 3: Conştientizare şi educaţie

3.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode şi acţiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesaţi

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.2.Informarea/conştientizarea administratorilor şi proprietarilor cu privire la beneficiile măsurilor de management

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.3. Oferirea de posibilităţi pentru consultare la birou şi pe teren a factorilor

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcţii de management definite în Planul operaţional)

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 3: Conştientizare şi educaţie

interesaţi legat de managementul ariei protejate

3.4. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul ariei protejate prin mass media şi pagina web a ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.5. Amplasarea de panouri informative despre aria protejată şi managementul acesteia în localităţi, pe limite, în zone importante de pe teritoriul ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.6. Organizarea de evenimente de conştientizare legate de aria protejată şi de promovare a acesteia.

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.7. Prezentări organizate pentru diferite grupe de vârstă în şcolile din comunităţile locale

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.8. Organizare activităţi practice de educaţie ecologică pe teren

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.9. Realizarea unui punct de informare şi

/sau centru de educaţie pentru aria protejată

a. Identificarea posibilităţilor de a se utiliza clădiri existente în vederea înfiinţării unui punct de informare / educaţie

b. Identificarea de parteneri pentru realizarea punctului de informare / educaţie

c. Identificarea de resurse pentru design, realizarea de materiale, acoperirea cheltuielilor de operare

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 4: Management şi monitorizare

4.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului al planurilor / proiectelor / activităţilor

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru toate serviciile oferite de custode

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei protejate, inclusiv a respectării condiţiilor stabilite în cazul lucrărilor şi proiectelor avizate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul terenurilor şi a resurselor naturale în zonele unde impactul potenţial asupra valorilor poate fi semnificativ

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.5. Colaborarea cu autorităţile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.6. Idenificarea de surse de finanţare, elaborarea de proiecte şi managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menţinerea unei echipe minime de management al ariei protejate şi pentru implementarea măsurilor de management

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 4: Management şi monitorizare

4.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.8. Cooptarea şi managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activităţi specifice

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.9. întreţinerea echipamentelor şi materialelor aflate în dotare

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.1O. Încheierea de contracte de parteneriat cu universităţi. ONG-uri şi alte entităţi în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management şi implementarea planului de management

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.11. identificarea temelor prioritare pentru cercetare şi asigirarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituţii relevante

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.12. Asigurarea spaţiului necesar pentru birou şi depozitarea echipamentelor din dotare

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru şi revizuirea lui după necesităţi

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activităţile de teren

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcţii de management definite în Planul operaţional

Activităţi şi măsuri specifice

Programul 4: Management şi monitorizare

inventarierea florei şi faunei

4.16. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate

Monitorizarea se va face conform Planului de Monitoring prezentat la capitolul E5 şi Anexa nr. 9.

4.17. Evaluarea eficienţei managementului ariei protejate

Se va face urmărind indicatorii de finalizare din Planul operaţional.

4.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor şi îmbunătăţirea măsurilor de management utilizând informaţiile din analize

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

E.1. Sistemul de luare a deciziilor

După cum s-a arătat mai sus, realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona Făget - Valea Morii va contribui, prin crearea condiţiilor necesare pentru habitate şi specii, atât la conservarea naturii cât şi la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebuie să se facă nu numai prin efortul Custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesaţi.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunităţii locale şi a altor factori interesaţi în implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a deciziilor Custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea factorilor interesaţi, asigurând nu numai informarea lor, dar şi integrarea opiniilor şi a expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acţiunilor şi activităţilor de management revine custodelui, cu excepţia aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va organiza sesiuni de informare, va asigura o transparenţă totală cu privire la activităţile desfăşurate şi va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar şi important să se ţină cont de expertiza şi opiniile factorior interesaţi. Detalierea modului în care se va face acest lucru se va face în Planul de comunicare a ariei protejate.

E.2. Resurse umane

Secţiunea B1.5 din planul de management prezintă structura şi numărul actual de angajaţi. Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a constatat că pentru următorii 5 ani numărul angajaţilor şi a colaboratorilor externi ar trebui să crească după cum se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 25 de mai jos prezintă situaţia resurselor umane de care ar trebui să dispună Custodele pentru a implementa Planul de Management. În tabel se sugerează o anumită structură de angajaţi şi colaboratori externi, dar Custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în funcţie de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiţii optime sunt necesari cel puţin 3 angajaţi cu normă întreagă. Se recomandă ca cel puţin o persoană să aibă competenţele unui Specialist Arii

Protejate, conform standardului ocupaţional în.

Tabelul nr. 26.

Necesar de personal pentru implementarea activităţilor critice de management

Postul

Grad de ocupare a

postului - nivel minim

Personal

actual

Necesar

Directori

O,35

O

O,35

Specialist Arii Protejate

O,61

O

O,61

Personal de teren -

rangeri

1,18

O

1,18

Responsabil proiecte

O,31

O,3

O,O1

Specialist comunicare

O,61

O,2

O,41

Se vor coopta de asemenea experţi şi voluntari pentru activităţi specifice, cum ar fi de exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor cel puţin o dată la 5 ani. Zona este "generoasă" din acest punct de vedere: proximitatea oraşului Cluj, cu numeroase facultăţi şi potenţial de voluntariat poate ajuta mult Custodele, mai ales în perioadele în care nu dispune de resursele financiare necesare.

Custodele nu dispune în momentul de faţă decât de o singură persoană angajată cu jumătate de normă pentru implementarea proiectelor ce se află în derulare. Majoritatea acţiunilor importante se realizează prin muncă voluntară de membrii Asociaţiei Natura Transilvaniei. Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

E.3. Investiţii - echipament şi infrastructură

Pentru realizarea în condiţii optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se asigure cel puţin menţinerea infrastructurii echipamentelor actuale, respectiv a unui sediu şi a maşinii de teren, respectiv asigurarea echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele şi parteneriatel viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de informare şi educaţie. Nu se recomandă investiţii într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei

clădiri existente, amplasată corespunzător pentru acest scop, la întreţinerea căreia să existe un angajament ferm nu numai din partea Custodelui, dar şi din partea autorităţilor locale şi/sau a altor potenţiali parteneri.

E.4. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

Suma minimă necesară pentru managementul ariei protejate este de 998.26O lei pentru următorii cinci ani. Pentru realizarea în condiţii optime a măsurilor de management este necesară o sumă de 1.238.O81 lei, până în anul 2O2O.Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani, conform Tabelului nr.

27. În plus, sumele estimate nu includ toate cheltuieli posibile. De exemplu, estimarea cheltuielilor pentru eventualele studii de refacere şi pentru proiectele de refacere a habitatelor şi a populaţiilor nu a fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându- se în calcul nu numai preţuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar şi eventuale modificări în ce priveşte prioritatea / urgenţa acţiunilor de management şi evaluări detaliate pentru acţiunile care nu au putut fi evaluate.

Anexa nr. 8 - Plan financiar prezintă estimarea resurselor financiare necesare pentru implementarea acţiunilor din Planul de Management.

160

Tabelul nr. 27.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate - total

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Cheltuieli

operationale

Total

Mediu anual

Nivel optim

Cheltuieli directe total

1, 2 şi 3

816.689

314.642

865.669

173.134

Din care cheltuieli de

monitorizare

265.662

53.132

Cheltuieli indirecte

41.132

8.226

Total buget plan management

ron

1.172.463

234.493

Total buget plan management

euro

Curs valutar

aproximat 4,45

263.475

52.695

Nivel critic

Cheltuieli directe

1 şi 2

648.911

242.599

625.848

125.17O

Din care cheltuieli de

monitorizare

265.662

53.132

Cheltuieli indirecte

41.132

8.226

Total buget plan management

932.642

186.528

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Cheltuieli

operationale

Total

Mediu anual

ron

Total buget plan management

euro

Curs valutar

aproximat 4,45

209.583

41.917

161

E.5. Monitorizarea implementării Planului de Management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu şi coerent, modul în care, prin acţiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Anexa nr. 9 - Plan de monitoring.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate şi de principalele activităţi umane, care sunt sau pot deveni presiuni/ameninţări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situaţia de referinţă, pentru indicatorii identificaţi în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2O14, fie prin colectarea informaţiilor pe perioada elaborării Planului de Management. Pentru acţiunile la care nu există date privind situaţia de referinţă, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes sunt cei menţionaţi în planul de monitoring şi în Planul operaţional. Nu toţi indicatorii de succes sunt incluşi în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizat care necesită deplasări pe teren pentru stabilirea situaţiei. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare şi rapoarte de teren sau extragerea informaţiei din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicităţii acţiunilor de monitoring. O dată la cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din 2O14. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun rapoartele de monitorizare la nivel naţional către Comisia Europeană.

Ideal, în situaţia în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvenţe de monitorizare după trei criterii: ideal, optim şi minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile- on necesare în situaţia optimă.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării şi va adapta măsurile de management pentru a creşte eficienţa acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului operaţional după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversităţii şi a activităţilor umane, conform prevederilor Planului de Monitoring din Anexa nr. 9, este necesară o evaluare anuală a eficienţei cu care Custodele

îşi organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din Ţările Carpatice

- CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpaţi pe baza Instrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management - METT. Instrucţiuni detaliate se găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii protejate, utlizarea sa ca şi ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienţei managementului. Rezultatele analizei, bazate pe acest formular, pot fi substanţial îmbunătăţite prin includerea rezultatelor analizelor ce se fac la monitorizarea biodiversităţii şi a principalelor activităţi umane.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***Plan Urbanistic General Municipiul Cluj-Napoca. Hotărâre de Consiliu Local Număr 493/22.12.2O14

Raport de activitate realizat în urma activităţii nr. E.2.6.: Organizarea de activităţi de consultare publică aferente procedurii de elaborare şi aprobare a planurilor de management pentru siturile de importanţă comunitară ROSCIOO74 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCIO356

- Poienile de la Şard şi ROSCIO394 - Someşul Mic.

Bereteu, D., Timofte, Şt., 2O11 Contribuţii la aria de răspândire a grupului Copăceni, în A. Peţan, Al. Berzovan - coord., Arheologie şi studii clasice, vol. I, Bucureşti, , p. 79-95.

Bereteu, D. 2O13, Aşezarea din a doua epocă a fierului de la Cluj-Napoca - Sinitău, în Sargetia S. N., IV, p. 73-1OO.

Bereteu, D. 2O14, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Cluj, în Sargetia S.N., V, p. 91, nr. 4d.

Borhidi A, Santa A, 1999: Voros konyv Magyaroszrszag novenytarsulasairol 1., Budapest, p: 161-162.

CARPATCLIM Database European Commission - JRC, 2O13; Szalai, S., Auer, I., Hiebl, J., Milkovich, J., Radim, T. Stepanek, P., Zahradnicek, P., Bihari, Z., Lakatos, M., Szentimrey, T., Limanowka, D., Kilar, P., Cheval, S., Deak, Gy., Mihic, D., Antolovic, I., Mihajlovic, V., Nejedlik, P., Stastny, P., Mikulova, K., Nabyvanets, I., Skyryk, O., Krakovskaya, S.,Vogt, J., Antofie, T., Spinoni, J.: Climate of the Greater Carpathian Region. Final Technical Report.www.carpatclim-eu.org.

Chrzanowski, A., R. Kuzminski, A. Labţdzki, A. Mazur, and P. Rutkowski. 2O13. Occurrence of Eriogaster catax (Linnaeus, 1758) (Lasiocampidae, Lepidoptera) and the proposed protective actions on the polish territory. Nauka Przyroda Technologie 7:#24.

Crişan, I H., Bărbulescu, M., Chirilă, E., Vasiliev, V. Winkler I., 1992: Repertoriul arheologic al judeţului Cluj, Cluj-Napoca, p. 122, nr. 5.

Crişan, I., 1994: Corelaţii geomorfo-pedogenetice pe tipuri de versanţi în împrejurimile municipiului Cluj-Napoca. In Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Geographia, 39/1 pp. 33-39.

Cristea, V.; Baciu, C.; Gafta, D., 2OO2: Municipiul Cluj-Napoca şi zona periurbană: studii ambientale. Editura Accent. Cluj-Napoca

Crump, M.L., Scott, N.J. 1994. Visual encounter surveys. Pp. 84-92. In: W.R. Heyer, M. A. Donnelly, R. W. McDiarmid, L. C. Hayek, and M. S. Foster - eds. Measuring and Monitoring Biological Diversity. Standard Methods for Amphibians. Smithsonian Institution Press, Washington, DC.

Doniţă N, Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S, Biriş I.-A, 2OO5: Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti, p: 298-3OO, 3O6-3O8.

Dudley, N. - Editor - 2OO8: Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al Ariilor Protejate. Gland, Switzerland. IUCN. X +86pp.

Săvulescu T, Nyarady EGy - ed. - 1952-1976: Flora R.S.R, vol IX, XI, XII. Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti

Filipaş F, 2OO7: Flora şi Vegetaţia Municipiului Cluj Napoca. Teză de Doctorat. Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca

Gafta D, Mountford O, 2OO8: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2OOO din România, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, p: 57-58.

Gardiner T., Hill J., Chesmore D. 2OO5. Review of the methods frequently used to estimate the abundance of Orthoptera in grassland ecosystems. Journal of Insect Conservation, 9:151-173. Ghira I, Venczel M, Covaciu-Marcov SD, Mara G, Ghile P, Hartel T, Torok Z, Farkas L, Racz T, Farkas Z, Brad T, 2OO2: Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea Folia naturae

Bihariae 29: 145-2O1.

Goia, M. şi Dincă, V., 2OO6: Structura şi răspândirea faunei de lepidoptere diurne - Hesperioidea şi Papilionoidea - în împrejurimile municipiului Cluj-Napoca şi aspecte actuale ale influenţei antropozoogene asupra mediului de viaţă al acestora. Bul.inf. Soc.lepid.rom. 17: 139-197.

Iorgu I.Ş., Pisică E., Păiş L., Lupu G., Iuşan C.2OO8. Checklist of Romanian Orthoptera (Insecta: Orthoptera) and their distribution by ecoregions. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", LI: 119-135

Konvicka M., Benes J., Cizek O., Kopecek F., Konvicka O. şi Vitaz L., 2OO7:. How too much care kills species: Grassland reserves, agri-environmental schemes and extinction of Colias myrmidone (Lepidoptera: Pieridae) from its former stronghold. Journal of Insect Conservation, 12, 519-525.

Lazarovici, Gh, Kalmar, Z. 1982. Discuţii pe marginea legăturilor cronologice şi culturale între grupul Iclod şi cultura Tisa, în ActaMN, XIX , p. 229, Pl. III/1-

Mânzu C, Gherghel I, Zamfiresc Ş, Zamfirescu O, Roşca I, Strugaria A, 2O13: Current and

future potentional distribution of a glacial relict Ligularia sibirica (Asteraceae) în România and temporal contribution of Natura 2OOO to protect species in light of global change, Carpathian Journal of Earth and Enviromental Sciences:77-87

Niculescu, E. V. 1963. Fam. Pieridae (Lepidoptera). Page 2O2 Fauna R.P.R., 11 /6 edition. Ed.

Academiei R.P.R., Bucuresti.

Penuelas, J., Filella, I., Stefanescu, C. şi Lluisa, J. 2OO5: Caterpillars of Euphydryas aurinia (Lepidoptera: Nymphalidae) feeding on Succisa pratensis leaves induce large foliar emissions of methanol. New Phytologist 167: 851-857

Rakosy L., Goia M. şi Kovacs Z., 2OO3: Catalogul Lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca.

Rakosy, L. şi Vodă, R. 2OO8: Distribution of Maculinea genus in Romania. Entomol.rom., 13, 9- 17.

Rakosy L., Pecsenye K., Mihali C., Toth A. şi Varga Z., 2O12: Taxonomic review of the Euphydryas maturna (Linnaeus, 1758) (Lepidoptera, Nymphalidae) with description of a new supspecies from Dobrogea (Romania) and notes on conservation biology. Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae 58, 145-161.

Raţiu F 1979: Importanţa fitoistorică a rezervaţiei de la Valea Morii - Dealul Felecului, Ocrotirea Naturii şi Mediului Înconjurător, 23/1: 31-35.

Ruprecht E 1998: Egyes jegkori reliktumok es novenyritkasagok elterjedesenek es populaciomeretenek vizsgalata a Kolozsvar kornyeki Malom-volgyben - Distribuţia şi mărimea populaţiilor unor relicte glaciare şi plante rare în Valea Morii, Cluj -, Collegium Biologicum, 2: 37-43.

Ruprecht E 1999: A lapi vegetacio multja es jelene a kolozsvari Malom-volgyben. - Trecutul şi prezentul statut al vegetaţiei de mlaştină din Valea Morii, Cluj-Napoca -, Muzeumi fuzetek, 8: 11O-116.

Ruprecht E, Botta-Dukat Z 1999: Talaj-novenyzet kapcsolatok vizsgalata ude lapret- komplexekben. - Relaţia sol-vegetaţie în cenoze de rogozuri -, Kitaibelia, 4/2: 331-34O.

Sanda V, Ollerer K, Burescu P 2OO8: Fitocenozele din România, Editura Ars Docendi, Bucureşti, p: 117-12O.

Settele, J. 2OO6. Protocol for Butterfly Transects for ALARM FSN. Pages 1-14.

Surd, V.; Zotic, V. 1998: Pădurea Făget-Cluj şi statutul ei funcţional. In Studia Universitatis Babeş-Bolyai Geographia 43/1 pp. 141-146.

Tolman, T., and R. Lewington. 2OO8. Field Guide of the Butterflies of Britain and Europe. Page 32O. Harper Collins Publishers, London.

Ujvari, I. 1972: Geografia apelor României. Editura Ştiinţifică. Bucureşti

Vizauer T.-C. 2O11. A narancslepke (Colias myrmidone Esper, 1781) (Lepidoptera: Pieridae) elterjedesi adatai Romaniaban. In: A Gyergyoi-medence: egy mozaikos taj termeszeti ertekei (eds. Balint M şi Endre S-K). Kolozsvari Egyetemi Kiado Cluj-Napoca, Romania.

Wahlberg N., Klemetti T., Selonen V. şi Hanski I. 2OO2. Metapopulation structure and movements in five species of checkerspot butterflies. Oecologia, 13O, 33-43.

Anexa nr. 1 la Planul de management

HARTĂ SATELITARĂ A SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 2 la Planul de management

169

HARTA ORGANIZĂRII TERITORIALE A MANAGEMENTULUI SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 3 la Planul de management

DISTRIBUŢIA HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR DIN SITUL FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 4 la Planul de management

DISTRIBUŢIA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR ŞI NAŢIONAL ÎN SITUL FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 5 la Planul de management

LIMITELE INTRAVILANULUI MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA PE HARTA SITUL FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Linia roz deschis - limita teritoriului administrativ, linia roz - limita intravilanului, suprafaţa galbenă - terenuri pentru construcţii şi amenajări, linia verde - limita sitului Făgetul Clujului

- Valea Morii. Harta este preluată din planul urbanistic general al oraşului Cluj Napoca, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Cluj Napoca 493/22.12.2O14.

Anexa nr. 6 la Planul de management

LISTA INSTITUŢIILOR PREZENTE LA ÎNTÂLNIRILE DE INFORMARE ŞI CONSULTARE PE PLANUL DE MANAGEMENT

- conform listelor de prezinţă din datele: 8 octombrie 2O14, 27 februarie 2O15

1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca

2. Asociaţia „Apathy Istvan Egyesulet"

3. Asociaţia Natura Transilvaniei - custode

4. Locuitori din Comuna Tureni

5. Locuitori din Cluj Napoca

6. Toate primăriile din lista factorilor interesaţi

7. Asociaţia Naţonală Apele Române - Direcţia Apelor Someş-Tisa

8. Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judetean Cluj

9. Inspectoratul de Jandarmeria Judeţean Cluj 1O. Poliţia Locală Cluj Napoca

11. Firma Ocellus

12. Firma Greenviro

13. Firma ProPark

14. Societatea Ornitologică Română Birou Teritorial Cluj

15. Societatea Lepidopterologică Română

16. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România

17. Colectiv A este un ONG cultural

18. Universitatea Sapientia, Departamentul de Ştiinţa Mediului

19. Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Istorie şi Filozofie 2O. Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Biologie şi Geologie

21. Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Geografie

22. Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Ştiinţa Mediului

23. Muzeul Zoologic al Universităţii Babeş-Bolyai

24. BOSZ la Uniunea Studenţeasca Maghiara din Cluj

25. Cotidianul Szabadsag

26. Cotidianul Kronika

27. Cotidianul Online Transindex

28. Cotidianul Ziua de Cluj

29. Radio Erdely FM 3O. Radio Cluj

Anexa nr. 7 la Planul de management

FIŞELE HABITATELOR ŞI SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR CARE SUNT INCLUSE ÎN FORMULARUL

STANDARD

Tabelul nr. 28.

175

Fişa habitatului 7210*

Informaţie/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de

habitat

721O*

Denumire habitat

Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae

Habitatele din România -

HdR

Acest tip de habitat nu are corespondent in codificarea română a habitatelor după Gafta şi Mountford 2OO8, Doniţă

şi col. 2OO5

Asociaţii vegetale - AV

Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935 după Sanda 2OO8

Informaţie/Atribut

Descriere

Descrierea generală a tipului de habitat

Acest tip de habitat reprezintă mlaştini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă in regiunea de câmpie şi cea colinară, sau chiar şi submontană, pe soluri hidromorfe, ale căror conţinut de calcar este variabilă. Se caracterizează printr-un necesar de apă mai redusă, fiind acoperită la suprafaţă cu un strat de apă relativ subţire. În staţiunile mai dense, acumularea substanţelor organice este semnificativă, ceea ce contribuie la menţinerea asociaţiei vegetale care formează acest tip de habitat.

Privind compoziţia floristică a habitatului, specia edificatoare este Cladium mariscus, o specie foarte competitivă de statură înaltă, care formează staţiuni compacte, în care alte specii se pot instala foarte greu. De obicei, în fitocenozele dezvoltate în ape mai alcaline apare Phragmites australis, şi specii caracteristice alianţei Caricion davallianae Klika 1934 şi ale ordinului Caricetalia davallianae Br.-Bl. 1949, dar şi specii ale alianţei Molinion caeruleae Koch 1936, respectiv ale ordinului Molinietalia caerulaea Koch 1936, dintre care numeroase specii sunt

relicte sau rare în flora României.

Suprafaţa ocupată conform

Formularului Standard

1,667 ha

Suprafaţa ocupată conform

hărţii de distribuţie

O,2O21 ha, din care O,OO3 ha în afara sitului ROSCIOO74.

Starea de conservare a

tipului de habitat

Nefavorabilă - rea

176

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine;

b) Acces necontrolat al vizitatorilor;

c) Activităţi necontrolate - pe terenuri proprietate privată;

d) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării;

e) Plantaţii de cătina albă - Hippophae rhamnoides;

177

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General.

178

Tabelul nr. 29.

Fişa habitatului 7230

Informaţie/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de

habitat

723O

Denumire habitat

Mlaştini alcaline

Habitatele din România

care apar în sit

R54O5 - Mlaştini sud-est carpatice, eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium

R5414 - Mlaştini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans

Asociaţii vegetale

Carici flavae – Eriophoretum latifolii Soo 1944, Carici flavae – Blysmetum compressi Coldea 1997, Orchido – Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 - Syn.: Schoenetum nigricantis Pop et al. 1962; Schoeneto- Armerietum barcensis Morariu 1967, Caricetum davallianae Dutoit 1924, respectiv Seslerietum uliginosae după Palmgren

1916, Soo 1941

Descrierea generală a tipului de habitat

Acest tip de habitat reprezintă mlaştini eu-mezotrofe, care se formează în apropierea izvoarelor şi a râurilor, sau datorită pânzei freatice ridicate în urma stagnării apelor din ploi. Poate fi caracterizată prin fluctuaţia minimă a nivelului de apă. Se dezvoltă pe soluri mlăştinoase, gleice, cu reacţie puţin acidică sau neutră, dar in general bazică - pH intre 5,8 - 8,2 -, bogate în carbonat de calciu, iar conţinutul de substanţe organice este variabilă. Apare pe terenuri plane sau puţin înclinate, în regiuni colinare şi montane - 46O-175O m -, cu precipitaţii între 75O-11OO

mm. În ceea ce priveşte structura vegetaţiei, acesta are de obicei o înălţime joasă sau medie, şi este alcătuită din 3

nivele: unul din briofite şi două din specii ierbacee.

Informaţie/Atribut

Descriere

Suprafaţa ocupată conform

Formularului Standard

3, 334 ha

Suprafaţa ocupată conform

hărţii de distribuţie

1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în afara sitului

Starea de conservare a tipului de habitat

Nefavorabilă - rea

Analizând formele foarte degradate de habitat 723O din sit, deja transformate în alte tipuri dar care îşi mai trădează originea şi potenţialul de regenerare.

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine;

b) Acces necontrolat al vizitatorilor;

c) Activităţi necontrolate pe terenuri proprietate privată;

d) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării;

e) Plantaţii de cătina albă - Hippophae rhamnoides;

179

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

180

Tabelul nr. 3O.

Fişa habitatului 9170

Informaţie/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de

habitat

917O

Denumire habitat

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Palaearctic Habitats

CLAS. PAL.: 41.261, 41.262

Habitatele din România

R4123 - Păduri dacice de gorun - Quercus petraea -, fag - Fagus sylvatica - şi carpen - Carpinus betulus - cu

Carex pilosa

Habitatele Natura 2OOO

917O Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Asociaţii vegetale

Carici pilosae – Quercetum petraeae typicum Sanda et Popescu 1999

Informaţie/Atribut

Descriere

Descrierea generală a tipului de habitat

Fitocenoze răspândite în zona de deal peri- şi intracarpatic în sudul şi estul ţării, între altitudini de 3OO-8OO m. Preferă climat continental cu temperaturi anuale intre 6-9 °C, şi cantităţi de precipitaţii de 6OO-8OO mm. În zonele mai joase - 2OO-4OO m - se instalează mai mult pe versanţii cu expoziţie nordică. Apare pe roci variate moloase, marne, depozite luto-argiloase şi soluri de tip luvisol pseudogleziat, profunde-mijlociu profunde, slab moderat acide, mezobazice, hidric echilibrate, dar cu stagnări temporale de apă deasupra orizontului B. Asociaţia se încadrează în clasa Querco-Fagetea, ordinul Fagetalia sylvaticae şi subalianţa Galio-schultesii-Carpinenion.

Speciile edificatoare sunt gorunul - Quercus petraea - şi carpenul - Carpinus betulus - care împreună cu fagul - Fagus sylvatica - alcătuiesc coronamentul cu o acoperire de 7O-9O% şi o înălţime de 2O-25 m, după Gafta şi Mountford 2OO8. În alcătuirea coronamentului mai participă stejarul pedunculat - Q. robur -, cireşul - Prunus avium -, specii de tei - Tilia cordata, T. tomentosa -, jugastrul - Acer campestre -, plopul - Populus tremula etc. Stratul arbuştilor dezvoltat variabil în funcţia umbririi este compus din Euonymus euroapeus, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Acer tataricum, Rosa canina etc. Stratul ierbos variază tot în funcţia umbririi, dar şi în funcţia perioadei de vegetaţie. În condiţiile mai favorabile de lumină la începutul primăverii se dezvoltă şi înfloresc o mulţime de geofite şi hemicriptofiţi. Alte specii din stratul ierbos înfloresc mai târziu: Carex pilosa, Galium odoratum, Stellaria holostea, Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Poa nemoralis, Genista tinctoria, Luzula luzuloides,

Scrophularia nodosa, Lathyrus niger, Lamium galobdelon etc.

Suprafaţa ocupată conform

Formularului Standard

166,7 ha

Suprafaţa tipului de habitat

155,21 ha

181

Informaţie/Atribut

Descriere

Starea de conservare a

tipului de habitat

Nefavorabilă - rea

182

Ameninţările

a) Tăierea integrală a subarboretului cu ocazia exploatărilor şi arborilor bătrâni, scorburoşi, a lemnului mort;

b) Lucrări necorespunzătoare de conducere a arboretelor;

c) Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense;

d) Introducere specii alohtone prin împăduriri - Picea abies;

e) Prezenţa speciilor invazive: salcâm - Robinia pseudacacia -, Impatiens parviflora;

f) Depozitarea deşeurilor menajere şi de construcţii.

Fişa speciei Adenophora liliifolia

Descrierea speciei

Este o plantă perenă din familia Campanulaceae. Are o tulpină erectă, înaltă de 3O-1OO cm, simplă sau ramificată, cilindrică, bogat foliată. Frunzele speciei sunt alterne, rar verticilate, glabre, slab lucioase, pe margini sau pe nervuri slab păroase, cu peri mărunţi foarte fini, pe dos reticulat nervate, mai palide. Frunzele tulpinale bazale sunt lung peţiolate, cu lamina rotund cordată, eliptice sau obovate, dur serată, pe timpul înflorării adesea lipsesc. Cele tulpinale inferioare au o formă alungit eliptic sau uneori liniar lanceolat, spre partea inferioară mărimea lor se micşorează. Adenophora are o inflorescenţă paniculată. Florile sunt scurt pedicelate, pendule, cu pediceli subţiri, cele de pe ramuri dispuse în raceme simple. Caliciul florii este 5-laciniat, cu lacinii mici, triunghiular lanceolate, acute, de câteva ori mai scurte decât corola, cu marginea mărunt serată sau întreagă. Corola are o culoare palid albăstruie, lungă de 1O-2O mm, lat campanulată, 5-divizată, cu lobi scurţi, foarte laţi, drepţi. Numărul staminelor este cinci, sunt libere, cu filamente dilatate la bază. Foarte important la identificarea speciei că are stil mult exsert, în timpul înflorării aproape de 2 ori mai lung decât corola, înconjurat la bază de un disc nectarifer tubulos sau cilindric, caracteristic. După înflorire produc capsule ovoidal piriforme, costat nervate, lungi de 8-12 mm. Seminţele speciei sunt comprimate, lungi de 2-2,5 mm, ruginii.

Înfloreşte în iulie-august. În condiţii nefavorabile nu înfloreşte pentru o perioadă îndelungată. Florile sunt polenizate de insecte, seminţele se răspândesc cu ajutorul vântului.

Denumire ştiinţifică: Adenophora liliifolia

183

Denumiri populare: RO: Clopoţelul cu frunze de crin, HU: Illatos csengettyuvirag, DE: Schellenblume, EN: Lilileaf ladybells

184

Tabelul nr. 31.

Cerinţele de habitat a speciei Adenophora liliifolia

Habitatul

Cerinţele

specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Observaţii

Specia necesită un mozaic de habitate de pajişti umede - 641O - cu Molinia coerulea, mlaştini - 723O - şi pâlcuri de pădure de arini - Alnus glutinosa - şi mesteacăn - Betula pendula -,combinaţie ce trebuie menţinută

prin protecţie strictă.

Locuri semiumbrite şi umede

Prezenţa tufărişului în raza habitatului

Prezenţa apelor subterane şi supraterane

Nefavorabilă - rea, din cauza defrişării arinişurilor

Nefavorabilă - rea, din cauza devierii de apă şi drenaje

min. 2,5 ha din habitatul 723O în stare favorabilă de conservare

min. 15 ha pajişti umede - 641O - cu Molinia caerulea în stare favorabilă de conservare

min. 59,74 ha aninişuri - 91EO* - în stare favorabilă de conservare

Urbanizarea continuă, canalizarea şi devierea de apă reprezintă presiuni semnificative în arealul speciei. Toate zonele în care a fost regăsită specia se află pe limita de afară a sitului şi sunt în imediat pericol de dispariţie dacă drenarea habitatelor se continuă în ritmul actual.

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine;

b) Curăţarea terenurilor de resturi vegetale prin incendieri;

c) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării;

d) Populaţii scăzute, endogamia.

185

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General Cauza: îndepărtarea vegetaţiei lemnoase - tufişuri şi arbori - din zonele pentru construcţii

186

Fişa speciei Eleocharis carniolica

Descrierea speciei

Este o specie perenă din familia Cyperaceae. Este compact cespitoasă, fără stoloni. Are tulpini numeroase, filiforme, înalte de 1O-35 cm, cu diametru de O,5-1 mm, brăzdate longitudinal, patru-muchiate. Rizomul este scurt. Frunzele tulpinale sunt reduse numai la teacă. Spicele sunt lungi de 2-1O mm, alungit ovoidale, acuminate, brun deschise, cu marginile mai deschise şi cu nervura mediană verde, cea inferioară lat ovată, mai mică decât celelalte, înconjoară incomplet baza spicului. Are două pistile, baza pistilei este 1/4-1/3 ori mai larg decât fructul, conic îngroşat, puternic delimitat de fruct, rămâne observabil şi după maturizarea fructului. Setele perigoniale sunt mai puţine de 6, şi mai scurte decât fructul. Stigmate 2, rar 3. Planta are fruct obovoidal, lung de 1-1,5 mm, bruniu, lucios, neted.

Înfloreşte în iulie-august, dar se reproduce si vegetativ. Denumire ştiinţifică: Eleocharis carniolica

Denumiri populare: RO: pipiriguţ, HU: suru csetkaka, DE: Krain Sumpfbinse, EN: Spikerush

Tabelul nr. 32.

Cerinţele de habitat a speciei Eleocharis carniolica

Habitatul

Cerinţele specifice pentru

habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Observaţii

Preferă habitatele

mlăştinoase -

Locuri umede

Prezenţa

mlaştinilor

Nefavorabilă -

rea, din cauza

min. 2,5 ha din

habitatul 723O în stare

Specia nu a fost regăsită în situl

de importanţă comunitară. Dacă

723O - pe

malurile apelor curgătoare.

Prezenţa apelor subterane şi supraterane

Prezenţa apei curgătoare

devierea de apă şi drenaje

favorabilă de conservare

ar fi prezentă, cele mai mari ameninţări ar fi cele care schimbă sistemul hidrologic şi rezultă în dispariţia habitatelor favorabile speciei, de exeplu drenajul, constucţiile caselor şi a

drumurilor.

Ameninţările

a) Activităţi necontrolate pe terenuri proprietate privată;

b) Păşunatul cu ovine;

c) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării;

d) Populaţii scăzute, endogamia.

187

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

188

Fişa speciei Ligularia sibirica

Descrierea speciei

Este o specie perenă, hemicriptofită, din familia Asteraceae. Tulpina este viguroasă, dreaptă, erectă, cilindrică, striată, glabrescentă sau aspru păroasă, frunzoasă, cu o înălţime de 5O-17O cm. Frunzele bazale şi tulpinale inferioare au formă triunghiular ovată sau triunghiular reniformă, sunt foarte lung peţiolate, lamina e aproape atât de lungă cât lată, la vârf obtuze sau rotunjite, la bază adânc-cordate, uneori aproape până la jumătatea laminei, pe margini accentuat dinţate, viu verzi, glabre şi netede, uneori pe dos la nervuri şi pe peţiol dispers aspru păroase. Frunze mijlocii asemenătoare, cu vagină largă, prelungită, cele superioare reduse la o vagină membranacee. Antelă lungă, erectă, formează un racem simplu - foarte rar 1-2 ramuri poartă raceme secundare scurte -, cu axa adeseori brună purpurie, glandulos păroasă. Antodiile în boboci erecte, cele înflorite de 3-4 cm în diametru, cu peduncul lung aproape cât involucul, cu bracteole mai lungi decât pedunculii şi cu vârfurile ieşite dintre boboci; antodiile după înflorire devin nutante, cu pedunculi încârligaţi. Involucru cilindric campanulat, lung de 9-12 mm, glabru, la bază cu 2 scvame liniare, lungi, cât involucrul. Foliole involucrale verzi sau brune roşiatice, la bază uniseriate, spre vârfuri foliolele sunt alternativ membranos lăţite, părţile lor membranoase fiind acoperite de foliolele nelăţite cu care alternează. Flori radiare c;, galbene, cu ligula lungă, de 15-16 mm şi lată de 3-5 mm, la vârf rotunjită sau cu 3 dinţişori. Flori centrale o, lungi cât involucrul, cu corolă infundibuliformă, atenuată într-un tub subţire, tot atât de lung, cu antere cilindrice, lung exserte şi stigmat pe întreaga sa latură internă pubescent. Achene glabre, cilindrice, lungi de cca 6 mm. Papus alb-gălbui, puţin mai lung decât achena, cu radiile foarte scurt dinţate.

Frunzele apar la sfârşitul lunii aprilie-începutul lunii mai. Înfloreşte de la sfârşitul lunii iulie până în august, achenele se maturizează în august-septembrie şi se răspândesc cu ajutorul vântului pe distanţe mai mici. Specia se răspândeşte şi vegetativ, acesta fiind un mod de răspândire mai lentă, căci rizomul creşte doar 6 mm/an. În condiţii nefavorabile unele exemplare rămân în stare dormantă.

Denumire ştiinţifică: Ligularia sibirica

Denumiri populare: RO: Gălbenele, Curechi de munte, HU: Sziberiai hamuvirag, DE: Sibirischer Goldkolben, EN: Siberian Ligularia

Tabelul nr. 33.

Cerinţele de habitat a speciei Ligularia sibirica

Habitatul

Cerinţele

specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Observaţii

Preferă pajiştile umede 641O şi mlaştinile 723O.

Ape subterane şi supraterane.

Microclimat umed şi rece.

Prezenţa mlaştinilor

Prezenţa apelor subterane şi supraterane

Nefavorabilă

- rea, din cauza devierea de apă şi drenaje

min. 2,5 ha din habitatul 723O în stare favorabilă de conservare

min. 15 ha pajişti umede 641O cu Molinia caerulea în stare favorabilă de conservare

Specia este o plantă higrofilă, este străns legată de prezenţa apelor subterane şi supraterane şi de un microclimat rece. Schimbările sistemului hidrologic afectează grav specia. Din cauza desecării prin drenare, tăierea şi îndepărtarea arborilor şi tufărişurilor se schimbă microhabitatul, periclitând

supravieţuirea populaţiei.

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine şi îndepărtarea arbuştilor;

189

b) Activităţi necontrolate pe terenuri proprietate privată;

190

c) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării;

d) Populaţii scăzute, endogamia;

e) Abandonarea deşeurilor de către vizitatori.

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General Cauza: Îndepărtarea vegetaţiei lemnoase - tufişuri şi arbori - din zonele pentru construcţii

Fişa speciei Liparis loeselii

Descrierea speciei

Este o plantă perenă, din familia Orchideacea. Este o plantă de culoare verde-gălbuie, cu pseudobulb - tubercul -, care este un depozit de apă şi cu rădăcini filiforme, papiloase. Tulpină este 5 - 25 cm înaltă, erectă, 3 muchiată, în partea superioară aripată. Are două frunze aproape opuse, aşezate spre baza tulpinii, oblongi, lungi de 2 - 8 cm, unul mai lung cu 1-2 cm decât celălat, late de O,7 - 25 cm, moi, lucioase, multinervate. Inflorescenţa este laxă, cu 3 - 1O flori, cu bractei mici, triunghiulare, scvamiforme, la bază crenate, de lungimea pedicelului sau mai scurte. Florile sunt mici, erecte, deschis verzi-gălbui. Tepale externe sunt liniare sau liniar lanceolate, cele laterale interne de obicei sunt puţin mai scurte şi mai înguste. Labelul este întreg sau slab trilobat, lung de 4 - 5 mm, de aceeaşi lungime cu celelalte tepale, de obicei îndreptat în sus, ovat oblong sau oblong, obtuz, puţin concav, pe margini mărunt crenat, la bază canalic ulat. Ovar fuiform, 3-muc. hiat, cu pedicel 3-muchiat sau brăzdat.

Trăieşte maxim 8 ani. Se reproduce vegetative cu ajutorul 1-2 tuberculi mici, care se dezvoltă din tuberocolul adult. Se reproduce şi prin autogamie, picăturile de ploaie ajută autopolenizarea. Frunzele apar primăvara. Înfloreşte în mai- iunie. Seminţele sunt mici - <1 mm - şi mulţi, mature din sfârşitul lunii august.

Denumire ştiinţifică: Liparis loeselii

191

Denumiri populare: : RO: Moşişoare, HU: Hagymaburok, DE: Sumpf-Glanzkraut, EN: Fen orchid

192

Tabelul nr. 34

Cerinţele de habitat a speciei Liparis loeselii

Habitatul

Cerinţele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Observaţii

Specia preferă suprafeţe de turbă 723O deschise, umede, cu o densitate redusă de plante, în mlaştini eutrofe, bogate în calciu, cu apă rece, sol sărac în nutrienţi, cu pH între 6,8 şi 7,3

Ape subterane şi izvoare alcaline

Suprafeţe acoperite cu muşchi

Suprafeţe deschise, acoperirea redusă a vegetaţiei

Prezenţa apelor staţionare şi curgătoare

Prezenţa muşchilor în acoperire ridicată

Suprafeţe deschise, acoperirea redusă a vegetaţiei

Nefavorabilă - rea, din cauza devierea de apă şi drenaje

min. 2,5 ha din habitatul 723O în stare favorabilă de conservare

Schimbările sistemului hidrologic afectează grav specia

Specia are nevoie de un areal mai deschis, fiind o specie cu capacitate redusă de competiţie

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine;

b) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării;

c) Plantaţii de cătina albă - Hippophae rhamnoides;

d) Succesiunea naturală, densitate ridicată a speciei stuf - Phragmites australialis.

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General.

Fişa speciei Colias myrmidone

Descrierea speciei

Se deosebeşte de C. crocea prin culoarea portocalie mai intensă, roşcată, precum şi prin absenţa nervurilor galbene din banda neagră a a.

a. Femela, are tivul negru al a. a. întrerupt de pete galbene. Masculul are banda neagră a a. a. mai îngustă decât la C. crocea, iar pe faţa dorsală a a. p. o pată androconială evidentă.Denumire ştiinţifică: Colias myrmidone

Denumiri populare: RO: gălbiorul roşcat , HU: narancslepke

Tabelul nr. 35

193

Cerinţele de habitat a speciei Colias myrmidone

Habitatul

Cerinţele specifice

pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Pajişti mexofile şi mezoxerofile 621O, 619O cu Prunus spinosa şi Rubus sp.

Specia are nevoie de plante gazde specifice - Cytisus sp. - pentru hrană - larve

Specia are nevoie de prezenta tufelor Prunus spinosa şi

Prezenţa speciilor de plantă gazdă: Cytisus sp.

Prezenţa tufelor Prunus spinosa şi Rubus sp

Nefavorabilă - rea

Planta gazdă nu a fost observată pe teritoriul ariei protejate

Tufărişul a fost observat numai local şi cu o abundenţă mică

Prezenţa speciilor de plantă gazdă

Cytisus sp.

Min. 5O ha pajişti 621O, 619O în stare favorabilă de conservare

Prezenţa speciilor Prunus spinosa, Rubus spp. pe cel puţin 15-25 % din

Rubus sp.

suprafaţa habitatelor pajiştilor 621O,

619O

194

Ameninţările

Păşunatul cu ovine şi îndepărtarea arbuştilor.

Fişa speciei Eriogaster catax

Descrierea speciei

Morfologia externă a adulţilor: anvergura aripilor de la 14-17 mm până la 3O-35mm. Corpul şi aripile cărămizii-roşcate cu nuanţe cenuşii, treimea distilă a aripilor anterioare este violet. Cele două benzi transversale sunt galben-portocalii, iar pata discoidală este albă şi rotundă. Faţa dorsală este de aceeaşi culoare, dar este mai întunecată. Femelele sunt mai mari. Abdomenul se termină cu un smoc de peri cenuşii albicioşi. Nu se poate confunda cu altă specie, decât cu Eriogaster rimicola, din cauza coloritului, dar la E. rimicola pata discoidală nu are delimitare. Dar specia E. rimicola se hrăneşte exclusiv cu frunze de Quercus şi are a răspândire mai sudică. O altă specie mai apropiată este Eriogaster lanestris - Linnaeus 1758 -, cu culori mai închise şi pete deschise mai multe în număr pe aripi, dar nu are pata discoidală delimitată cu un cerc subţire închisă la culoare.

Morfologia externă, coloratura omizilor: aprox. 5O mm lungime, negre cu smocuri de peri gri-deschis iar pe spate prezintă peri scurţi bruni sau perii lungi albui, şi pete galbene şi albastre evidentă.

Denumire ştiinţifică: Eriogaster catax

Denumiri populare: RO: molia catax, ţesătorul porumbarului, HU: sarga gyapjasszov6, EN: eastern eggar

Tabelul nr. 36

195

Cerinţele de habitat a speciei Eriogaster catax

Habitatul

Cerinţele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare

favorabilă

Se găseşte în

tufărişuri cu

Plantele gazdă a speciei sunt Prunus spinosa

şi Crataegus monogyna.

Prezenţa speciilor de

plantă gazdă

Nefavorabilă - rea

Prezenţa fiecărei

specii de plantă gazdă

caracter termofil

- versanţii colinelor cu orientare sudică

- preferă tufărişurile în schimbare

Preferă perturbaţiile vegetaţiei, cum ar fi păşunatul cu oi şi bovine sau tufărişuri inundate.

Are nevoie de tufărişuri deschise, unde soarele poate încălzi tufişurile aproape din fiecare parte.

Prezenţa păşunatului

Prezenţa tufărişuri deschise

Plantele gazdă au fost identificate într-o abundenţă relativ mare în sit.

Păşunatul este intensiv

Tufărişuri sunt foarte închise.

într-o abundenţă mare.

Are nevoie de tufărişuri deschise, unde soarele poate încălzi tufişurile aproape din fiecare parte.

196

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine şi îndepărtarea arbuştilor;

b) Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense.

Fişa speciei Euphydryas maturna

Descrierea speciei

Este o specie decorativă care se poate identifica uşor şi care apare uneori în număr mare, astfel fiind uşor de observat. Culoarea de fond a aripilor şi marginea neagra a acestora variază foarte mult local si regional.

Denumire ştiinţifică: Euphydryas maturna

Denumiri populare: RO: marmoratul frasinului, HU: diszes tarkalepke, EN: scarce fritillary

Tabelul nr. 37.

Cerinţele de habitat a speciei Euphydryas maturna

Habitatul

Cerinţele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Luminisurile mici cu Fraxinus excelsior, Betula sp., Fagus sylvatica în zone de pădure de foioase, adesea în văi calcaroase,

câteodată în locuri umede.

Specia are nevoie de plante gazde specifice: Fraxinus excelsior, Betula sp., Fagus sylvatica) pentru hrană - larve

Prezenţa speciilor de plantă gazdă Fraxinus excelsior, etc.

Nefavorabilă - rea

Plantă gazdă Fraxinus excelsior nu a fost găsită

Prezenţa speciilor de plantă gazdă Fraxinus excelsior, etc.

Ameninţările

197

Păşunatul cu ovine şi îndepărtarea arbuştilor.

198

Fişa speciei Isophya stysi

Descrierea speciei

Speciile din genul Isophya au aripile foarte scurte, nu pot zbura. Culoarea corpului este verde. Antenele galbene sau verzui. Şanţul transversal este situat după mijlocul pronotului. La mascul tegminele sunt verzi, numai regiunea cubită este brună-gălbuie. La femelă, tegminele sunt verzi cu o pata mică, brună-deschisă în mijloc.

Denumire ştiinţifică: Isophya stysi

Denumiri populare: RO: cosaşul lui Stys; HU: Stys tarszaja, Stys-szocskeje, erdelyi tarsza; EN: Stys's bush-cricket; DE: Sichelschrecke

Tabelul nr. 38.

Cerinţele de habitat a speciei Isophya stysi

Habitatul

Cerinţele specifice

pentru habitate

Indicatori

posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Pajişti 621O, 619O, poieni şi fâneţe mezofile din apropierea pădurilor

Ierburi înalte cu frunze late cum sunt Veratrum, etc. pentru hrană - arve

Tufişuri mici de

Rubus sp. şi Prunus spinosa

Prezenţa ierburilor cu frunze late

Prezenta tufelor mici de Rubus sp. şi Prunus spinosa în zona

Nefavorabilă - rea

Lipsa tufelor mici de Rubus sp. şi Prunus spinosa în zona de ecoton pădure-pajişte, cauzată de păşunatul intensiv, în unele cazuri şi cu capre, şi

Prezenţa ierburilor cu frunze late

Prezenta tufelor mici de Rubus sp. şi Prunus spinosa cel puţin 5% din suprafaţa habitatului 652O în zona de ecoton pădure - pajişte.

O,3 - O,7 Unitate Vită Mare /ha încărcătură în pajiştile şi a cosirii în perioada de dezvoltare a

de ecoton pădure

- pajişte.

defrişatul tufelor de

Prunus spinosa de pe păşuni.

larvelor şi perioada de reproducere - înainte de începutul lunii septembrie.

Ameninţările

199

Păşunatul cu ovine şi îndepărtarea arbuştilor.

200

Fişa speciei Leptidea morsei

Descrierea speciei

Aripile sunt complet albe, cu o uşoară prăfuire neagră în regiunea bazală a aripilor anterioare, care se întinde puţin şi pe costă. În regiunea apicală, se află o pată neagră, traversată de 2-3 nervuri albe. Pe partea inferioară a aripilor anterioare se observă o pată apicală de aceeaşi mărime ca cea de pe partea superioară, dar de culoare verzuie. Femela are pata apicală mai redusă, ca la mascul, uneori chiar total absentă. Dorsal marginile distale şi nervurile sunt striate cu gri până în margine. Ventral aripile sunt cenuşii.

Este o specie morfologic foarte asemănătoare cu Leptidea sinapis şi Leptidea reali. Diferenţele morfologice sunt în apexul aripilor anterioare, care e subacută la specia morsei şi este rotunjită la sinapis/reali; pata apicală mai redusă la morsei şi mai dezvoltată la sinapis/reali; culorile de pe faţa inferioară a aripilor posterioare se pot distinge prin nuanţe destul de apropiate; iar anvergura la specia morsei este de 4O-46 mm, iar la sinapis/reali 36-4O mm.

Denumire ştiinţifică: Leptidea morsei

Denumiri populare: RO: albiliţa mică, HU: keleti mustarlepke, EN: Fenton's wood white, DE: Ostliche Senf-WeiBling

Tabelul nr. 39.

Cerinţele de habitat a speciei Leptidea morsei

Habitatul

Cerinţele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare

favorabilă

Trăieşte în liziere

de păduri,

liziere cu plantele

gazdă a omizilor sunt

Prezenţa plantelor gazde

Lathyrus niger and L. verna

Nefavorabilă - rea

Plantele gazdă au fost observate în

Plantele gazdă apar

într-o abundenţă

tufărişuri, fâneţe,

pajişti.

Lathyrus niger şi L.

verna

Prezenţa vegetaţiei arbustivă

cinci locuri în sit, într-o abundenţă

mică.

relativ mare.

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine şi îndepărtarea arbuştilor;

201

b) Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense.

202

Fişa speciei Lycaena dispar

Descrierea speciei

Adulţii prezintă dimorfism sexual, astfel se pot identifica pe teren separat pe sexe. Masculii au un comportament teritorial, ocupă deobicei un teritoriu de de câteva metri pătraţi sau chiar zeci de metri pătraţi, şi/sau patrulează de-alungul habitatului în general linear - marginea cursurilor de ape, marginea apelor stătătoare etc. Generaţia de primăvară este mai sedentară, în generaţia de vară adulţii au o tendinţă migratoare intra- şi interpopulaţională.

Denumire ştiinţifică: Lycaena dispar

Denumiri populare: RO: Fluturaşul purpuriu, HU: Nagy tuzlepke, EN: Large Copper Butterfly

Tabelul nr. 4O.

Cerinţele de habitat a speciei Lycaena dispar

Habitatul

Cerinţele specifice

pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare

favorabilă

Terenuri mlăştinoase, păduri de luncă şi cele mlăştinoase şi umede, lizierele

Specia are nevoie de plante gazdă pentru larva: Rumex hydrolapathum, R. aquaticus, Polygonum bistorta şi apă

curgătoare.

Prezenţa plantelor gazdă

Prezenţa corpurilor de apă curgătoare Prezenţa aninişurilor

Nefavorabilă - rea

Plantele gazde sunt prezente

Corpurile de apă curgătoare sunt prezente

Aninişurile sunt prezente, dar în stare nefavorabilă

Prezenţa plantelor gazdă

Prezenţa corpurilor de apă curgătoare Aninişurile în stare favorabilă

Ameninţările

a) Păşunat ilegal în păduri;

b) Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense;

c) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării.

203

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

204

Fişa speciei Maculinea teleius

Descrierea speciei

Adulţii prezintă dimorfism sexual, astfel se pot identifica pe teren separat pe sexe. Masculii au un comportament teritorial, ocupă deobicei un teritoriu de de câteva metri pătraţi sau chiar zeci de metri pătraţi, şi/sau patrulează de-alungul habitatului în general linear - marginea cursurilor de ape, marginea apelor stătătoare etc. Generaţia de primăvară este mai sedentară, în generaţia de vară adulţii au o tendinţă migratoare intra- şi interpopulaţională.

Denumire ştiinţifică: Maculinea teleius

Denumiri populare: RO: fluturaşul albastru cu puncte negre, HU: verfu hangyaboglarka, EN:Scarce Large Blue

Tabelul nr. 41.

Cerinţele de habitat a speciei Maculinea teleius

Habitatul

Cerinţele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Fâneţe şi pajişti umede 641O, păduri mlăştinoase, zone umede în care este prezentă sorbestrea Sanguisorba

officinalis.

Specia are nevoie de plante gazde specifice Sanguisorba officinalis pentru hrană - larve.

Specia are nevoie de furnici gazdă specifice Myrmica

Prezenţa speciilor de plantă gazdă

Sanguisorba officinalis.

Prezenţa speciilor de furnici gazdă: Myrmica rubra, M. scabrinodis, M. salina, M. gallienii, M. specioides,

M. vandeli, M. ruginodis, M.

Nefavorabilă - rea

Planta gazdă a fost observată cu abundenţă relativ mică.

Planta gazdă apare cu o abundenţă relativ mare.

Speciile de furnici sunt prezente.

spp. pentru dezvoltarea

larvelor.

rugulosa.

Nu există date

Ameninţările

a) Păşunatul cu ovine;

b) Lipsa fâneţelor;

c) Devierea de apă şi drenaje din cauza urbanizării.

205

Cauza: extinderea legală şi ilegală a construcţiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

206

Anexa nr. 8 la Planul de management

PLANUL FINANCIAR

Tabelul nr. 42.

Planul financiar

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătăţire a limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management

1.1.1. Elaborarea documentaţiei şi promovarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei Făgetul Clujului.

1

1.461

1.193

2.654

1.1.2. Delimitarea corectă şi elaborarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei Valea Morilor.

1

1.461

6.863

8.324

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare a rezervaţiei Colonia Făget - rezervaţie de tip botanic.

1

1.461

2.453

3.914

1.1.4. Propunerea de îmbunătăţire a limitelor sitului

pentru a se include habitatele critice pentru speciile de

1

1.461

1.O33

2.495

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

interes comunitar: Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica, Liparis loeselii, şi pentru asigurarea suprafeţei minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* Mlaştini calcaroase cu

Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline.

1.1.5. Cartarea şi analiza habitatelor de interes

conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard şi în lista habitatelor de interes naţional

3

2.839

18.O71

2O.911

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar şi naţional, altele decât cele incluse

în Formularul standard

1

7.887

2.377

1O.264

1.1.7. Studierea posibilităţilor de refacere şi iniţierea unor proiecte pentru refacere a habitatelor şi speciilor de interes conservativ propuse pentru a fi introduse în Formularul standard şi în lista de conservare a pentru

interes naţional

3

814

6.775

7.589

207

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.1.8. Prevenirea fragmentării şi distrugeri habitatelor/ speciilor prin reglementarea construirii/ modernizării infrastructurii de transport şi reglementarea accesului

motorizat

1

4.O68

2.377

6.445

1.1.9. Reglementarea construcţiilor din sit, pentru a preveni degradarea habitatelor şi speciilor de interes conservativ

1

6.641

594

7.236

1.1.1O. Prevenirea/ combaterea poluării „fizice" - deşeuri

- şi chimice în sit pentru menţinerea unor condiţii corespunzătoare pentru habitate şi specii

1

6.226

13.55O

19.776

Total Sub-programul 1.1.

89607

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaştini 721O * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline precum şi a pajiştilor umede cu Molinia caerulea 641O pentru speciile Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia,

Eleochris carniolica, Liparis loeselii.

1

3.736

3.177

6.913

208

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.2.2. Menţinerea unei fâşii de cel puţin 2OO m în jurul mlaştinilor fără exploatare masei de lemnoase , atât în interiorul cât şi afara ariei protejate, dacă mlaştina se

extinde în afara limitelor ariei protejate.

1

2.9O6

792

3.698

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica prin menţinerea şi refacerea pajiştilor umede 641O şi interzicerea totală a construitului

în zonele de habitat

1

581

2.224

2.8O5

1.2.4. Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatelor 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline şi a speciilor Ligularia sibirica,

Adenophora liliifolia, Lycaena dispar.

1

2.9O6

14.O28

16.933

1.2.5. Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero- mezofile 621O, 619O în vederea asigurării condiţiilor favorabile pentru speciile Colias myrmidone, Isophya

stysi, Eriogaster catax

1

2.9O6

1.664

4.57O

209

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.2.6. Menţinerea şi refacerea pajiştilor, inclusiv a poienilor, favorabile pentru specia Euphydryas maturna

1

581

428

1.OO9

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax, Pulsatilla patens prin managementul

durabil al pajiştilor şi refacerea de fâneţe

1

1.162

1.446

2.6O8

1.2.8. Reglementarea construcţiilor şi a amenajărilor aferente de-a lungul cursurilor de apă permanentă şi temporară care se afla la limita sitului şi în afara sitului

1

O

594

594

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru specia Liparis

loeselii

1

5.811

5.471

11.282

1.2.1O. Studierea posibilităţiilor de refacere a habitatelor umede şi de pajişti şi iniţierea unor proiecte pentru

refacere

1

1.478

4.454

5.932

Total Sub-programul 1.2.

56344

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

1.3.1. Menţinerea/refacerea stării de conservare

favorabilă a arinişurilor din aria protejată

2

83O

413

1.243

210

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.3.2. Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 2O% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 1Om lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus spinosa şi Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeaşi lungime pentru asigurarea condiţiilor favorabile

pentru Leptidea morsei, Euphidrias maturna.

2

7.139

2.542

9.682

1.3.3. Menţinerea / refacerea stării de conservare

favorabilă habitatului 91HO

1

4.151

2.298

6.449

1.3.4. Menţinerea de arborilor seculari pe toată suprafaţa

sitului.

1

6.558

3.566

1O.124

1.3.5. Conducerea arboretelor din suprafaţa propusă a fi inclusă în Rezervaţia Făget spre starea de arborete seculare pentru asigurarea condiţiilor necesare speciilor

de lilieci de interes comunitar şi naţional

1

6.641

2.972

9.613

1.3.6. Menţinerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O,

91HO

1

83O

475

1.3O6

211

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.3.7. Iniţierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale şi total derivate pentru reconstituirea a cel

puţin 1O % din habitatele 917O, 913O, 91YO, 911O, 91HO

1

1.992

2.479

4.471

1.3.8. Menţinerea habitatelor favorabile pentru

Chilostoma banatica în făgete.

1

83O

2.853

3.683

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost şi hrană numeroaselor specii de faună: Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Lucanus cervus, în habitatele 917O, 91YO,

911O, 913O, 91EO*, 91HO

1

2.9O6

1.189

4.O94

1.3.1O. Interzicerea păşunatului şi a trecerii animalelor

domestice în habitatele forestiere

1

4.981

198

5.179

Total Sub-programul 1.3.

55844

Sub-programul 1.4. Managementul speciilor invazive

1.4.1. Asigurarea protecţiei suprafeţelor cu Pulsatilla

patens

1

1.66O

198

1.858

1.4.2. Refacerea populaţiilor de Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselli, Pulsatilla patens

2

1.444

2.82O

4.265

212

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.4.3. Asigurarea protecţiei speciilor Adonophora liliifolia, Ligularia sibirica, Pulsatilla patens, Trollius europaeus, Galanthus nivalis, Daphne cneorum, Dactylorhiza incarnata, Gladiolus imbricatus, Parnassia

palustris, Iris sibirica pe toată suprafaţa sitului

2

1O.377

7.924

18.3O1

1.4.4. Elaborarea şi implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii şi controlul speciilor invazive.

3

5.147

11.O94

16.241

1.4.5. Asigurarea condiţiilor pentru menţinerea stării favorabile de conservare a speciei Bombina varigata şi

altor specii de amfibieni de interes comunitar.

1

2.9O6

1.189

4.O94

Total Sub-programul 1.4.

44760

Total Programul 1

246555

Programul.2: Managementul vizitatorilor

2.1. Planificarea şi realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor

ariei protejate

2

13.2OO

4.652

17.852

2.2. Încurajarea includerii valorilor ariei protejate în pachete de programe turistice şi promovarea lor în

3

23.494

4.689

28.182

213

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

parteneriat cu factori interesaţi relevanţi.

2.3. Promovarea includerii valorilor naturale ale ariei protejate în strategiile de turism ale judeţului şi regiunii

3

21.418

1.189

22.6O7

2.4. Menţinerea şi promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic şi introducerea lor în pachetele turistice pentru creşterea atractivitţii ariei

protejate.

3

9.879

1.189

11.O68

2.5. Identificarea de potenţiali parteneri şi iniţierea de

proiecte / programe pentru realizarea infrastructurii de vizitare

3

2O.OO7

396

2O.4O3

Total Programul 2

100112

Programul 3: Conştientizare şi educaţie

3.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode şi acţiuni de

comunicare cu diferitele grupuri de factori interesaţi

1

17.268

1.783

19.O5O

3.2.Informarea/conştientizarea administratorilor şi proprietarilor cu privire la beneficiile măsurilor de

1

23.743

2.377

26.12O

214

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

management

3.3. Oferirea de posibilităţi pentru consultare la birou şi

pe teren a factorilor interesaţi legat de managementul ariei protejate

1

15.358

1.585

16.943

3.4. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul ariei protejate prin mass media şi pagina

web a ariei protejate

1

37.69O

3.17O

4O.859

3.5. Amplasarea de panouri informative despre aria

protejată şi managementul acesteia în localităţi, pe limite, în zone importante de pe teritoriul ariei protejate

2

11.O41

3.2O6

14.247

3.6. Organizarea de evenimente de conştientizare legate de aria protejată şi de promovare a acesteia

3

2O.422

1.981

22.4O3

3.7. Prezentări organizate pentru diferite grupe de vârstă în şcolile din comunităţile locale

2

25.735

19.131

44.866

3.8. Organizare activităţi practice de educaţie ecologică

pe teren

1

39.848

19.131

58.979

3.9. Realizarea unui punct de informare şi /sau centru de

3

24.O75

19.527

43.6O2

215

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

educaţie pentru aria protejată

Total Programul 3

287071

Programul 4: Management şi monitorizare

4.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului al

planurilor / proiectelor / activităţilor

1

14.528

1.585

16.113

4.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru toate serviciile oferite de custode

1

3.57O

5.3O1

8.871

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei protejate, inclusiv a respectării condiţiilor stabilite în cazul lucrărilor şi

proiectelor avizate.

1

8.551

3.639

12.189

4.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul terenurilor şi a resurselor naturale în zonele unde impactul potenţial asupra valorilor poate fi

semnificativ

1

5.811

1.783

7.594

4.5. Colaborarea cu autorităţile competente pentru

realizarea de controale periodice în aria protejată

2

2O.588

1.981

22.569

216

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

4.6. Idenificarea de surse de finanţare, elaborarea de proiecte şi managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menţinerea unei echipe minime de management al ariei protejate şi pentru

implementarea măsurilor de management

1

36.112

3.962

4O.O74

4.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate

2

11.373

11.193

22.566

4.8. Cooptarea şi managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activităţi specifice

3

14.777

3.962

18.739

4.9. întreţinerea echipamentelor şi materialelor aflate în

dotare

1

3.9O2

1.585

5.487

4.1O. Încheierea de contracte de parteneriat cu universităţi. ONG-ri şi alte entităţi în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru

management şi implementarea planului de management

3

1O.211

1.585

11.796

4.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare şi asigirarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora

în colaborare cu instituţii relevante

3

14.694

1.585

16.279

217

Acţiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

4.12. Asigurarea spaţiului necesar pentru birou şi depozitarea echipamentelor din dotare

1

1.245

1.585

2.83O

4.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru şi revizuirea

lui după necesităţi

1

9.713

O

9.713

4.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru

activităţile de teren

1

1.245

O

1.245

4.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei şi

faunei

1

6.641

26.25O

32.891

4.16. Implementarea Planului de Monitoring al ariei

protejate

1

233.112

32.55O

265.662

4.17. Evaluarea eficienţei managementului ariei protejate

1

1.O79

317

1.396

4.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor şi îmbinătăţirea măsurilor de management utilizând informaţiile din

analize

1

1.577

O

1.577

Total Programul 4

497593

218

Anexa nr. 9 la Planul de management

PLANUL DE MONITORING

Tabelul nr. 43.

219

Planul de monitoring

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

A. MONITORIZĂRI CARE SE FAC O DATĂ LA 5 ANI, PRIN INVENTARIERI COMPLETE

1.1.1. Elaborarea documentaţiei şi promovarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei

Făgetul Clujului.

Se asigură limite optime pentru conservare?

Populaţii optime în noile limite

272 ha

Actul normativ de îmbunătăţire a limitelor suprafeţei rezervaţiei

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

2

2

2

Monitorizare a propriu- zisă a impactului acestor direcţii de

management

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

asupra speciilor şi habitatelor se va face prin monitorizăril e integrale prezentate mai jos.

Monitorizare a inclusă aici

M

O

I

1.1.2. Delimitarea corectă şi elaborarea propunerii de îmbunătăţirea limitelor Rezervaţiei

Valea Morii.

Se asigură limitele necesare pentru habitatele de interes conservativ?

Populaţii optime în noile limite

1 ha amplasat greşit

Actul normativ de îmbunătăţirea limitelor rezervaţiei

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare a rezervaţiei Colonia Făget - rezervaţie de

tip botanic.

Se asigură limitele necesare pentru habitatele de interes conservativ?

Populaţii optime în noile limite

O ha

Actul normativ de îmbunătăţirea limitelor rezervaţiei

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

220

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

se referă la analiza informaţiilor rezultate din monitorizare a speciilor şi habitatelor, respectiv a rapoartelor anuale de monitorizare şi a rapoartelor de monitorizare realizate la 5

ani privind

M

O

I

1.1.4. Propunerea de îmbunătăţire a limitelor sitului pentru a se include habitatele critice pentru speciile de interes comunitar: Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica, Liparis loeselii, Colias myrmidone, Euphydryas matura, Leptidea morsei, Lycaena dispar,

Maculinea teleius, şi

Se asigură limitele necesare pentru habitatele de interes conservativ?

Populaţii optime în noile limite

1667 ha

Hărţile de distribuţie actuală a speciilor şi habitatelor

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

221

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

starea speciilor şi habitatelor.

M

O

I

pentru asigurarea suprafeţei minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini

alcaline.

1.1.5. Cartarea şi analiza habitatelor de interes conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard şi în lista

habitatelor de interes

Se conservă noile specii şi habitatele de interes conservativ?

Formular standard modificat conform recomandăril or din

Cap.D5

Rapoartele de inventarier e care se vor realiza

Rapoarte de cartare a habitatelor şi inventariere a speciilor

Cercetare de teren

Expert extern

Sezon de vegetatie şi sezon specific de inventarier e

5 ani

3O

4O

5O

Protocoale de monitorizare propuse de experţi

222

Direcţia de management

naţional

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

Măsurile de management propuse se implementează şi au efect pentru noile specii de interes

conservativ?

Starea fiecărui habitat de interes conservativ - ha, stare de conservare

Rapoartele de inventarier e care se vor realiza

Rapoarte de monitorizare

Se vor determina

Expert extern

Sezon de vegetatie şi sezon specific de inventarier e

5 ani

Protocoale de monitorizare propuse de experţi

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar şi naţional, altele decât cele incluse în Formularul standard

Se menţin populaţiile de Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus

pygmaeus?

Populaţia optimă - Studiu

Nu se cunoaşte

Rapoarte de monitorizare

Metoda acustică - înregistrare a ultrasunetel or

Expert extern

Sezon de vegetatie şi sezon specific de inventarier e

5 ani

1O

15

15

Protocoale de monitorizare propuse de experţi

223

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaştini 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline precum şi a pajistilor umede cu Molinia caerulea 641O pentru speciile Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia, Eleochris carniolica,

Liparis loeselii

Se îmbunătăţeşte starea de conservare a habitatelor?

Min. 75 %

din habitatele 721O* şi

723O

reabilitate

2,5 ha 723O + O,2

ha 721O* 11 ha 641O

Rapoarte inventariere teren

Cercetare de teren

Expert extern

Sezon vegetaţie

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

224

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica prin menţinerea şi refacerea pajiştilor umede 641O şi interzicerea totală a construitului în zonele de habitat

Se îmbunătăţeşte starea de conservare a speciilor?

M. teleius - 1OO

M.

nausithous nu se cunoaşte

A. liliifolia

35O-4OO

indivizi

L. sibirica - 1OOO - 2OOO

indivizi

M. teleius - 38,48 ±

5,7O

M.

nausithous nu se cunoaşte

A. liliifolia

41 - 5O în

afara sitului

L. sibirica

- 32 - 4O

indivizi

+ 146 -

15O în afara

Rapoarte de inventariere

Metoda transectului

Experţi externi

Sezon vegetaţie

5 ani

2O

3O

4O

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

225

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

sitului

1.2.4.

Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatelor 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini

alcaline şi a speciilor

Se menţine

/îmbunătăţeşte starea de conservare a habitatelor de anin ?

2O ha de aniniş degradat

67,56 ha de aniniş în stare de conservare favorabilă

Raport de cercetare

Inventarier e integrală

Expert extern

Sezon de vegetaţie

5 ani

Protocoale de monitorizare propuse de experţi

226

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia, Lycaena dispar.

1.2.5. Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero- mezofile 621O, 619O în vederea asigurării condiţiilor favorabile pentru speciile Colias myrmidone, Isophya stys, Eriogaster

catax.

Se reface starea de conservare a speciilor?

C.

myrmidone

1OO,

I. stysi. 2OO,

E. catax 1OO

C.

myrmidone

O,

I. stysi 129

± 36,

E. catax O

Raport de inventariere

Metoda transectului

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.2.6. Menţinerea şi refacerea pajiştilor,

Se reface populaţia de

Cel puţin 1OO

O

exemplare

Raport de cercetare

Metoda transectului

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

Protocoale de monitorizare

227

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

inclusiv a poienilor favorabile pentru specia Euphydryas

maturna

Euphydryas maturna

exemplare

întocmite în 2O15

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax, Pulsatilla patens prin managementul durabil al pajiştilor.

Se reface populaţia acestor specii?

C.

myrmidone

1OO,

I. stysi 2OO,

E. catax 1OO,

P. patens

5OO-1OOO

C.

myrmidone

O,

I. stysi 129

± 36

E. catax O

P. patens

285

Raport de monitorizare

Metoda specialisti

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

Se asigură un management adecvat durabil a

pajiştilor?

Minim 25% din pajişti refăcute

Nu sunt date

Raport de monitorizare

Metoda specialisti

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

2

3

4

Protocoale de monitorizare întocmite în

2O15

228

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.2.1O. Studierea posibilităţiilor de refacere a habitatelor mlăştioase 721O*, 723O şi de pajişti 641O şi iniţierea unor proiecte pentru refacere

Se îmbunătăţeşte starea de conservare a habitatelor?

minim 75 % din habitatele 721O* şi

723O

reabilitate minim 25% din pajişti refăcute

1 ha 723O

+ 1,2 în afara sitului

11 ha 641O

Raport de monitorizare

Cercetare de teren

Expert extern

Sezon vegetaţie

5 ani

1

2

3

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.3.1.

Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată

Se menţine

/îmbunătăţeşte starea de conservare a habitatelor de anin din zonele Valea Gârbăului?

Toată suprafaţa de habitat în stare favorabilă, cu grad de naturalitate

3-5

67,56 ha de aninişi în stare favorabilă, cu grad de naturalitate 3-5

Raport de monitorizare

Inventarier e integrală

Expert extern

Sezon vegetaţie

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare propuse de experţi

229

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.3.6. Menţinerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O

Sunt habitatele 917O, 91YO,

911O, 913O într-o stare favorabilă?

917O 155,21

ha 91YO

154,28 ha

911O 542,75

ha 913O 296,38

ha

917O -

degradat; 911O,

913O,

91YO - în

stare favorabilă

Raport de monitorizare

Metoda de refacere a habitatelor forestiere

Experţi extern

Sezon vegetaţie

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.3.7. Iniţierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale şi total derivate pentru reconstituirea a cel puţin 1O % din habitatele 917O,

91YO, 911O, 91YO

S-au iniţiat lucrări de refacere?

Lucrări de refacere iniţiate pe cel puţin 1O

% din suprafaţa habitatelor degradate

917O -

degradat; 911O,

913O,

91YO - în

stare favorabilă

Raport de monitorizare

Metoda transectului

Specialist Arii Protejate

Sezon vegetaţie

5 ani

3

5

7

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

230

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.4.4. Elaborarea şi implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii şi controlul speciilor invazive.

Se extind speciile invazive în sit?

Ha cu specii invazive în sit Robinia pseudacacia Hippophae rhamnoides

Nu sunt date

Raport de monitorizare

Metoda transectului

Expert extern

Tot anul

5 ani

1O

15

2O

Metoda de monitorizare se va elabora de către specialişti când se va dispune de resurse pentru

această măsură

1.4.5. Asigurarea condiţiilor pentru menţinerea stării favorabile de conservare a speciei Bombina varigata şi altor specii de amfibieni de interes

comunitar.

Se păstrează starea de conservare favorabilă a speciei?

Stare de conservare favorabilă pentru toate speciile de amfibieni din sit

Bombina variegata este în stare favorabilă de conservare

Raport de monitorizare

Metoda transectului

Expert extern

Sezon vegetaţie

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în

2O15

231

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

TOTAL ZILE/OM NECESARE O DATĂ LA 5 ANI

103

162

216

B. MONITORIZĂRI CARE SE FAC ANUAL

1.1.9. Reglementarea construcţiilor din sit pe suprafeţele cu obiectiv de conservare, pentru a preveni degradarea habitatelor şi speciilor de interes

conservativ

Afectează extinderea construcţiilor speciile din sit ?

O ha din sit cu obiective de conservare afectate de construcţii

Rapoarte de monitorizare

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Anual

3

4

5

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaştini 721O*

Mlaştini calcaroase

Se asigură regimul hidric optim pentru

aceste habitate?

Suprafaţa totală + 5O% refăcut

1 ha - 723O - +

O,2 ha -

721O* -

Rapoarte anuale

Măsurare integrală a suprafeţei

Ranger

Tot anul

Anual

4

5

6

Se verifică dacă sunt ameninţări directe

232

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline precum şi a pajistilor umede cu Molinia caerulea 641O pentru speciile Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia, Eleochris carniolica, Liparis loeselii

mlaştini cu regim hidric optim/corp

de mlaştină

5O% din O,9 ha 723O mlaştini

O,9 ha 723O

mlaştini cu intervenţii asupra regimului hidric în vederea

refacerii

Rapoarte anuale

Măsurare integrală a suprafeţei

Ranger

Tot anul

Anual

Se verifică dacă sunt ameninţări directe

233

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.2.4.

Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatelor 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline şi a speciilor Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia,

Lycaena dispar.

Se acţionează pentru menţinerea/ refacerea regimului hidric?

Toată suprafaţa cu regim hidric corespunzăto r

Toată suprafaţa cu regim hidric corespunză tor

Rapoarte anuale

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

3

6

9

În caz de secetă prelungită pe mai mulţi ani se va încerca realimentarea habitatului. Se interzic orice fel de captări.

1.2.6. Menţinerea şi

Există cel puţin

Min 56 ha

Nu sunt

Raport anual

Observaţie

Ranger

Sezon

Anual

1O

15

2O

Se verifică dacă

234

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

refacerea pajiştilor, inclusiv a poienilor favorabile pentru specia Euphydryas

maturna

5% - maxim 25%

- Prunus spinosa, Rubus sp. şi Veratrum sp. pe suprafaţa actuală din sit?

pajişti în stare bună pt Euphydrias Minim 4 ha - 5 % din habitatele 621O, 619O -

ha pâlcuri de

aprox. 8- 1Om2/1OOOm

2

date

directă

vegetaţie

sunt ameninţări directe

1.2.5. Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero- mezofile 621O, 619O în vederea asigurării condiţiilor favorabile pentru speciile Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax.

Nu sunt date

Raport anual

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

Se va urmări anual extinderea naturală a speciilor de Rubus şi Prunus

spinosa

Se respectă condiţiile de păşunat?

Max. O,7

Unitate Vită Mare/ha

O ha

incendiate

Nu sunt date

Raport anual

Observaţie directă

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

1.2.7. Asigurarea

O,3 - O,7

Nu sunt

Raport anual

Observaţie

Ranger

Sezon

Anual

Se verifică dacă

235

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax, Pulsatilla patens prin managementul

durabil al pajiştilor.

Unitate Vită Mare/ha min 5 ha fâneţe

O ha incendiate O ha P. patens

păşunat

date

directă

vegetaţie

sunt ameninţări directe

1.3 1O. Interzicerea păşunatului şi a trecerii animalelor domestice prin

habitatele forestiere

O ha afectate de păşunat

Nu sunt date

Raport anual

Observaţie directă

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru

specia Liparis loeselii

Se îmbunătăţeşte starea de

conservare a

75 % din mlaştini în

stare de

Nefavorabi lă

Raport de cercetare

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

Protocoale de monitorizare

întocmite în

236

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

habitatului?

conservare favorabilă

2O15

1.3.2. Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 2O% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 1Om lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus şi Rubus de-a lungul lizierei pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru Leptidea morsei,

Euphydryas maturna.

Lizierele de pădure sunt în stare bună, cu coronament închis şi fâşie de arbuşti pe margine?

Cel puţin 2O

% din lungimea totală a lizierelor degradate s- au refăcut

Liziere degradate în zonele Valea Morii, Valea Căprioarei, Valea Gârbăului, Casele Miceşti, Râtul Penii

Rapoarte de teren

Observaţii directe

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

Se verifică dacă sunt ameninţări directe

237

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.3.4. Menţinerea de arborilor seculari pe toată suprafaţa sitului.

Se menţin arborii seculari/bătrâni pe toată suprafaţa a ariei protejate?

1OO % arbori seculari păstraţi

Nu se cunoaşte

Raport de teren

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Anual

1O

2O

3O

Se recomandă elaborarea unui Registru inventar al arborilor seculari din sit pentru a se putea monitoriza mai

uşor starea lor

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost şi hrană numeroaselor specii de faună în habitatelor 917O, 91YO, 911O, 913O,

91EO*, 91HO,

minim 12 arbori bătrâni la /ha

Nu sunt date

Raport de teren

Observaţii directe

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

Se verifică dacă sunt ameninţări directe

238

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.3.8. Menţinerea habitatelor favorabile pentru Chilostoma banatica în făgete.

Se menţin habitatele favorabile pentru Chilostoma?

Ha de habitate cu caracteristici corespunzăto are pentru specie

Nu sunt date

Rapoarte de teren

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

5

1O

15

Se vor stabili care sunt condiţiile minime necesare şi în ce zonă pentru ca rangerul să poată observa pe teren eventuale

degradări

1.4.1. Asigurarea protecţiei suprafeţelor cu Pulsatilla patens

Se îmbunătăţeşte starea de conservare a

speciei?

Efectivul optim - studiu

Nu sunt date

Raport de teren

Observare directă

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

15

2O

25

Se verifică dacă sunt ameninţări directe

239

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.4.2. Refacerea populaţiilor de Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselli, Pulsatilla patens

Se îmbunătăţeşte starea de conservare a speciei?

A. lillifolia - 35O-4OO,

L. sibirica - 1OOO - 2OOO,

L. loeselli

5OO-1OOO,

P. patens - 5OO-1OOO

A. liliifolia

41 - 5O în

afara sitului

L. sibirica

- 178 - 19O

indivizi

L. loeselli

27O-3OO

indivizi

P. patens - 285

indivizi

Raport de teren

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

Se verifică dacă sunt ameninţări directe Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.4.3. Asigurarea protecţiei speciilor Adonophora liliifolia,

Ligularia sibirica,

Se colectează speciile de plante din sit?

O colectări

Nu sunt date

Raport de teren

Observaţie directe

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

240

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

Pulsatilla patens, Trollius europaeus, Galanthus nivalis, Daphne cneorum, Dactylorhiza incarnata, Gladiolus imbricatus, Parnassia palustris,

Iris sibirica

1.4.5. Asigurarea condiţiilor pentru menţinerea stării favorabile de conservare a speciei Bombina varigata şi altor specii de

amfibieni de interes

Bombina variegata îşi păstrează starea de conservare favorabilă?

Stare de conservare favorabilă pentru toate speciile de amfibieni din sit

Bombina variegata este în stare favorabilă de conservare

Raport de teren

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetaţie

Anual

Se verifică dacă sunt ameninţări directe Protocoale de monitorizare întocmite în

2O15

241

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

comunitar.

2.1. Planificarea şi realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor ariei protejate

Traseele de vizitare afectează specii de interes

conservativ?

Nr specii afectate Impact

evaluat

Nu este cazul

Raport monitorizare

Metoda transectului

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

5

1O

15

Se va elabora protocol de monitorizare

Creşte numărul de vizitatori pe traseele

realizate?

Nr vizitatori pe traseele realizate

Nu este cazul

Rapoarte anuale

Metoda eşantionaju lui

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

1

3

6

Se va elabora protocol de monitorizare

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei

protejate, inclusiv a

Se respectă prevederile Regulamentul ariei protejate

Nr acte contravenţie

/ infracţiune

Nu este cazul

Rapoarte de teren

Acte contravenţie / infracţiune

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Anual

2O

3O

4O

242

Direcţia de management

respectării condiţiilor stabilite în cazul lucrărilor şi proiectelor avizate.

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

Proiectele / investiţiile au impact asupra valorilor ariei protejate?

Nr acte contravenţie

/ infracţiune pentru nerespectare a condiţiilor pentru conservare Nr/ha specii

/ habitate

afectate

Nu este cazul

Rapoarte de teren

Acte contravenţie / infracţiune

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Anual

4.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul terenurilor şi a

resurselor naturale în

Trebuie monitorizat managementul terenurilor, resurselor ?

O exploatări de resurse şi management de teren care să afecteze

major

Doar exploatări forestiere non- intensive

pe toată

Raport de analiză

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Anual

243

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

zonele unde impactul potenţial asupra valorilor poate fi

semnificativ

valorile

suprafaţa sitului mai puţin 1O ha

TOTAL ZILE/OM NECESARE PENTRU MONITORIZĂRILE ANUALE

76

123

171

C. MONITORIZĂRI CARE SE FAC O DATĂ LA 6 LUNI

1.3.1.

Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată

Se permite refacerea în mod natural a habitatelor de aniniş care se află în aria protejată prin reducerea/elimin area activităţilor

umane care le

În zonele: Colonia Făget, Valea Morii Pădurea Făgetului sunt 2O ha de aniniş degradat -

grad de

67,56 ha de aninişuri în stare favorabilă - cu grad de naturalitate 3-5.

Rapoarte lunare

Observaţii cu ocazia patrulărilor

Ranger

Tot anul

6 luni

3

6

9

Se monitorizează dacă se fac exploatări sau defrişări, păşunat şi dacă se afectează regimul hidric prin intervenţii umane sau prin

secetă.

244

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

pot afecta?

naturalitate 1

şi 2

1.2.4.

Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatelor 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline şi a speciilor: Ligularia sibirica,

Adenophora liliifolia,

Se permite refacerea în mod natural a habitatelor de aniniş care se află în aria protejată prin reducerea/elimin area activităţilor umane care le pot afecta?

O ha de aniniş degradat - grad de naturalitate 1 şi 2 - din zona mlaştinilor

1O ha de aniniş degradat - grad de naturalitate 1 şi 2

Rapoarte lunare

Metoda transectului

Ranger

Tot anul

6 luni

Se monitorizează dacă se fac exploatări sau defrişări, păşunat şi dacă se afectează regimul hidric prin intervenţii umane sau prin secetă.

245

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

Lycaena dispar.

TOTAL ZILE/OM NECESARE O DATĂ LA 6 LUNI

3

6

9

D. MONITORIZĂRI CARE SE FAC LUNAR, PE TOATĂ PERIOADA ANULUI

1.1.8. Prevenirea fragmentării şi distrugeri habitatelor/ speciilor prin reglementarea construirii/ modernizării infrastructurii de transport şi reglementarea accesului motorizat

Se respectă prevederil e regulamen tului?

Harta suprafeţe şi periodicitate a cu care se intră cu mijloace motorizate în aria

protejată

Nu sunt date

Raport monitorizare

De elaborat

Ranger

Tot anul

Lunar

5

1O

15

1.1.6. Aplicarea de măsuri

de conservare pentru speciile de interes comunitar

nr

contravenţii/ infracţiuni

Nu sunt date

Raport monitorizare

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Lunar

246

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

şi naţional, altele decât cele

incluse în Formularul standard

suprafeţe afectate

1.1.1O. Prevenirea/ combaterea poluării „fizice"

- deşeuri - şi chimice în sit pentru menţinerea unor condiţii corespunzătoare

pentru habitate şi specii

Există depozite de gunoaie în sit?

O depozite de gunoaie

5O depozite

Raport de teren

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Lunar

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaştini 721O* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi 723O Mlaştini alcaline) precum şi a pajistilor umede cu Molinia caerulea 641O pentru

speciile Ligularia sibirica,

Există intervenţii active sau perturbări cauzate de om în aceste

habitate

O ha afectate

1 ha 723O

+ 1,2 în afara sitului

11 ha 641O

Rapoarte bilunare

Verificare integrală a suprafeţelo r

Ranger

Tot anul

Lunar

2

3

4

Se verifică dacă sunt ameninţări directe Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

247

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

Adenophora liliifolia, Eleochris carniolica, Liparis loeselii

care să pericliteze refacerea naturală?

1.2.2 Menţinerea unei fâşii de cel puţin 2OO m în jurul mlaştinilor fără exploatare masei de lemnoase , atât în interiorul cât şi afara ariei protejate, dacă mlaştina se extinde în afara limitelor

ariei protejate.

Se exploateaz ă masă lemnoasă în jurul mlaştinilo r?

O m2 afectaţi de exploatări

Nu sunt date

Rapoarte de teren

Nu este cazul

Ranger

Tot anul

Lunar

Se verifică dacă sunt ameninţări directe

1.2.8. Reglementarea construcţiilor şi a amenajărilor aferente de-a lungul cursurilor de apă

permanentă şi temporară

Se fac lucrările şi amenajări care

afectează

O km de albie majoră afectată

Nu sunt date

Rapoarte de teren

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Lunar

248

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

care se afla la limita sitului, şi în afara sitului

cursurile de apă?

1.3.5. Conducerea arboretelor din suprafaţa propusă a fi inclusă în Rezervaţia Făget spre starea de arborete seculare pentru asigurarea condiţiilor necesare speciilor de lilieci de interes comunitar şi naţional

Lucrările de conducere şi de exploatare a arboretelo r se fac cu respectare a măsurilor de conservar

e

O parchete de exploatare lemn din momentul declarării rezervaţiei şi a interdicţiei de exploatare

Se efectuează exploatări de masă lemnoasă

Raport de teren

Observaţii directe

Ranger

Tot anul

Lunar

2

3

4

Monitorizarea se va face doar după aprobarea statutului de rezervaţie, şi interzicerea exploatărilor forestiere.

249

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

TOTAL ZILE/OM NECESARE PENTRU MONITORIZĂRILE LUNARE, PE TOATĂ PERIOADA ANULUI

9

16

23

E. MONITORIZĂRI CARE SE FAC LUNAR, ÎN TIMPUL SEZONULUI DE VEGETAŢIE

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica prin menţinerea şi refacerea pajiştilor umede - 641O - şi interzicerea totală a construitului în

zonele de habitat

Se respectă interdicţia de păşunat în habitatele de

pajişti umede?

O ha păşunate

11 ha

Rapoarte lunare

Nu este cazul

Ranger

Sezon vegetaţie

Lunar

1

2

3

Se coseşte odată la 2 ani în perioadele stabilite?

2 ha cosită

odată la 2 ani

O ha

Rapoarte lunare

Nu este cazul

Ranger

Sezon vegetaţie

Lunar

1

3

5

250

Direcţia de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situaţia de referinţă - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenţ a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observaţii

M

O

I

1.2.5. Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero- mezofile - 621O, 619O - în vederea asigurării condiţiilor favorabile pentru speciile Colias myrmidone, Isophya stys, Eriogaster catax.

Se respectă prevederile pentru păşunat prevăzută la Direcţia de Management 1.2.5.

O,7 Unitate Vită Mare/ha

1OO % locuri de târlire avizate de Custode;

O ha incendiate;

3OO de oi la 1OO ha = O,45

Unitate Vită Mare/ha

O locuri de târlire avizate

2 ha incendiate

Rapoarte lunare

Observaţii de teren

Ranger

Sezon de vegetaţie

Lunar

2

3

5

TOTAL ZILE/OM NECESARE PENTRU MONITORIZĂRILE LUNARE - SEZONIERE

4

8

13

251

Anexa nr. 2

Regulamentul

sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii

Art. 1 (1) Situl de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii a fost înfiinţat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2OOO în România, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Limitele sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare şi pot fi descărcate, în sistem de coordonate Stereo 197O, de pe pagina web a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Art. 2 (1) Rezervaţiile Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor au fost instituită în baza Legii nr. 5/2OOO privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate ,ca arie naturală protejată de interes naţional.

(2) Rezervaţia Naturală 2.335. Făgetul Clujului este de tip mixt cu o deosebită importanţă sub aspect floristic, faunistic, geologic şi peisagistic

(3) Rezervaţia Naturală 2.329. Valea Morilor este de tip botanic cu o deosebită importanţă sub aspect floristic şi al asociaţiilor vegetale.

(4) Ambele rezervaţii sunt încadrate în categoria IV a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

Art. 3 Situl de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii este situat pe raza municipiului Cluj-Napoca şi al comunelor Feleacu, Ciurila, Floreşti şi Tureni.

Art. 4 (1) Managementul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii şi al rezervaţiilor suprapuse este asigurat de Asociaţia Natura Transilvaniei, numită în continuare Custode, în baza Convenţiei de custodie nr. 319 din 26.O2.2O14.

(2) Datele de contact ale Custodelui sunt: e-mail: naturatransilvaniei@yahoo.com, pagină de internet: www.naturatransilvaniei.ro.

Art. 5 (1) Accesul şi circulaţia cu mijloace motorizate pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii este permis doar pe drumurile deschise circulaţiei publice.

(2) Practicarea activităţilor sportive sau de agrement off-road motorizate gen enduro, A.T.V.-uri etc., este interzisă.

(3) Pe suprafaţa Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor circulaţia cu mijloace motorizate este interzisă.

Art. 6 (1) Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie şi proprietăţilor ce se suprapun sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii se supun revizuirii în vederea armonizării lor cu planul de management aprobat al ariei protejate şi vor fi supuse procedurii de evaluare de mediu pentru planuri şi programe.

(2) Titularii activităţilor de exploatare forestieră au obligaţia de a solicita şi obţine autorizaţia de mediu. Art. 7 Acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din interiorul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii, se vor realiza doar după obţinerea avizului custodelui, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a celei silvice.

Art. 8 (1) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din interiorul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii este asigurat de gestionarii fondurilor cinegetice 23 "Floreşti" şi 36 "Feleac".

(2) Activităţile de gospodărire a vânatului din fondul cinegetic, inclusiv cele de recoltare/capturare, se vor organiza şi desfăşura în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu prevederile Planului de management aprobat şi cu cele ale prezentului regulament.

Art. 9 (1) În vederea conservării speciilor şi habitatelor naturale, inclusiv a celor pentru care situl de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii a fost declarat şi a speciilor faunei de interes cinegetic, gestionarii fondului cinegetic vor include cu prioritate suprafaţa ariei protejate în zone de linişte a faunei cinegetice.

(2) Suprafeţele Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor vor fi incluse integral în zone de linişte ale faunei cinegetice în care vânătoarea nu va fi permisă.

Art. 1O (1) Pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii sunt permise activităţi turistice, de agrement, educaţionale şi ştiinţifice, desfăşurate cu respectarea regulilor de vizitare incluse în prezentul regulament.

(2) Rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate (studii, rapoarte, masurători, observaţii etc.) vor fi puse gratuit la dispoziţia custodelui urmând a fi folosite de acesta exclusiv in scopul bunei administrări a ariei protejate.

Art. 11 (1) Marcarea traseelor turistice sau a celor pentru agrement, competiţii etc., întreţinerea marcajelor existente, amplasarea de panouri indicatoare/informative se poate realiza doar după obţinerea avizului favorabil al custodelui.

(2) Organizarea şi desfăsurarea competiţiilor sau activităţilor de grup de orice fel se poate realiza doar după obţinerea avizului favorabil al custodelui.

Art. 12 (1) Perturbarea liniştii prin orice mijloace (strigăte, pocnitori, echipamente audio, reflectoare etc.) este interzisă.

(2) Accesul vizitatorilor însoţiti de câini se poate face doar cu condiţia ca aceştia să fie ţinuţi permanent în lesă.

Art. 13 (1) Camparea se face numai în locurile special desemnate şi amenajate în acest scop.

(2) Camparea pe teritoriul Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor este interzisă.

(3) Aprinderea focului se poate face doar în vetrele amenajate în acest scop, în locurile special semnalizate în acest sens şi numai cu carbune sau lemn adus din afara ariei protejate. Tăierea vegetaţiei lemnoase sau colectarea lemnului uscat pentru aprinderea focului este interzisă.

(4) Aprinderea focului în pădure sau în imediata vecinătate a acesteia este interzisă. Art. 14 Depozitarea sau abandonarea deşeurilor este interzisă

Art. 15 Distrugerea sau degradarea infrastructurii de vizitare sau informare (panouri informative sau indicatoare, marcaje turistice etc.) este interzisă.

Art. 16 (1) Păşunatul pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului Valea Morii se desfăşoară cu respectarea prevederilor Planului de management şi a legislaţiei în vigoare;

(2) Utilizarea raţională a pajiştilor şi păşunilor pentru cosit şi/sau păşunat, se face numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică.

(3) În cazul în care proprietarul sau administratorul păşunilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de păşunat între aceştia.

(4) În contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de păşunat, suprafeţele şi limitele acestora, precum şi obligaţiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces şi trebuie să fie prezentate custodelui în vederea avizării.

Art. 17 (1) Păşunatul animalelor domestice în pădure este interzis. Trecerea animalelor domestice prin pădure spre locurile de păşunat, adăpat, adăpost etc. este permisă numai pe trasee delimitate şi în perioade precizate, cu avizul custodelui.

(2) Păşunatul animalelor domestice în zonele umede şi/sau mlăştinoase, precum şi trecerea animalelor prin aceste zone este interzisă.

(3) Păşunatul şi trecerea animalelor domestice pe teritoriul Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor este interzisă.

(4) Amplasarea de stâne şi locuri de târlire se face numai cu avizul custodelui.

Art. 18 (1) Realizarea oricăror investiţii în interiorul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii se face cu avizul custodelui, conform reglementărilor în vigoare.

(2) Pe teritoriul Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor este interzisă realizarea de construcţii.

(3) Construirea de noi drumuri permanente în cuprinsul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii se face în condiţiile legii.

Art. 19 În interiorul Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea, promovarea şi asigurarea continuităţii existenţei obiectivelor pentru care au fost constituite.

Art. 2O (1) Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru localităţile şi suprafeţele acestora incluse în perimetrul sitului ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii şi al rezervaţiilor naturale suprapuse se face de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor referitoare la situl de importanţă comunitară menţionat şi la ariile naturale protejate de interes naţional.

(2) Modificarea şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (1) se fac cu avizul custodelui sitului ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii şi al rezervaţiilor naturale suprapuse, pentru asigurarea conformităţii cu prevederile Planului de Management.

(3) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (1) modificate şi/sau actualizate de către autorităţile administraţiilor publice locale menţionate la alin. (1) vor include în piesele grafice/desenate şi limitele sitului ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii şi al rezervaţiilor naturale suprapuse.

Art. 21 (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic/agricol de terenuri de pe raza Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor este interzisă.

(2) Pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii sunt interzise orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi conservare.

Art. 22 (1) În perimetrul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii, sunt interzise toate activităţile care pot genera poluare, deteriorarea ecosistemelor, perturbarea speciilor şi/sau degradarea habitatelor naturale, respectiv:.

a) arderea vegetaţiei sau curăţirea terenurilor prin incendiere;

b) utilizarea pesticidelor;

c) introducerea speciilor de floră şi faună alohtone.

(2) In zonele umede şi în apropierea acestora precum şi pe întreaga suprafaţă a Rezervaţiilor Naturale

2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor, este interzisă realizarea captărilor, canalelor de desecare, excavaţiilor, îndiguirilor sau a altor lucrări ce duc la modificarea nivelului natural al apei.

(3) Pe teritoriul Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor curaţirea terenului de vegetaţie prin orice mijloace este permisă doar în baza unor studii care să ateste necesitatea acestor acţiuni pentru menţinerea stării favorabile de conservare şi doar cu avizul autorităţilor de mediu şi al custodelui.

(4) Pe teritoriul Rezervaţiilor Naturale 2.335. Făgetul Clujului şi 2.329. Valea Morilor îngrădirea terenurilor este interzisă.

Art. 23 (1) Pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, de interes comunitar sau care se află sub regim strict de protecţie, sunt interzise

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop, fără autorizaţia autorităţii de mediu competente.

(2) Pentru speciile de plante de interes comunitar sau care se află sub regim strict de protecţie sunt interzise

a) orice forme de recoltare a florilor şi a fructelor,

b) culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante, în oricare dintre stadiile ciclului biologic.

(3) Pentru habitatele de interes comunitar se va limita orice activitate care poate duce la deprecierea stării de conservare.

(4) In vederea asigurării condiţiilor necesare conservării unor specii se vor menţine în toate arboretele un minim de 12 arbori la ha, selectaţi dintre cei mai vârstnici şi / sau rupţi sau parţial uscaţi, arbori ce nu vor fi exploataţi. Aceşti arbori vor fi marcaţi corespunzător de catre personalul custodelui în colaborare cu personalul gestionarilor fondului forestier.

Art. 24 Autorităţile locale au obligaţia de a salubriza suprafaţă sitului de importanţă comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii.

Art. 25 Personalul custodelui, împuternicit cu legitimaţie de control, are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 "Făgetul Clujului - Valea Morii", indiferent de forma de proprietate.

Art. 26 Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 27 Verificarea respectării prevederilor prezentului regulament se face de către personalul cu atribuţii de control în domeniul ariilor protejate, regimului silvic şi cinegetic din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor şi structurilor teritoriale ale acesteia, de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu precum, de către personalul custodelui şi de către personalul altor organe ale statului cu competenţe în zonă.

Art. 28 Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament se sancţionează conform prevederilorlegale. Art. 29 Respectarea prevederilor prezentului regulament este obligatorie pentru custodele sitului de importanţă comunitara ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul acesteia, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri/bunuri, sau care desfăşoară activităţi în perimetrul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.

Art. 3O Planurile, programele şi proiectele ce se implementează pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii se supun avizării custodelui.

Art. 31 Prezentul regulament poate fi revizuit inclusiv la propunerea custodelui, în urma modificării condiţiilor sau a prevederilor legale care au stat la baza elaborării lui sau în baza recomandărilor de management ce derivă din studii sau din monitorizarea stării de conservare a speciilor sau habitatelor, respectiv a activităţilor ce se desfăşoară pe raza ariilor protejate.

Art. 32 Asociaţia Natura Transilvaniei, în calitate de custode al sitului de importanţă comunitară ROSCIOO74 Făgetul Clujului - Valea Morii şi al rezervaţiilor suprapuse, aduce la cunoştinţa publicului şi factorilor interesaţi prezentul regulament, prin afişare pe paginile proprii de internet (www.naturatransilvaniei.ro şi www.fagetulclujului.ro) şi prin diseminarea lui către instituţiile cu atribuţii de control menţionate la art. 28, către Primăriile Cluj-Napoca, Feleacu, Floreşti, Ciurila, Tureni, precum şi către Consiliul Judeţean Cluj.