REGULAMENTUL din 27 mai 2016 al Sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior

Notă

Aprobat prin Ordinul nr. 995 din 27 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0329 OLTUL SUPERIOR

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

1.7. Procedura de implementare a planului de management

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii Generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2. Mediul Abiotic

2.2.1. Geomorfologie

2.2.2. Geologie

2.2.3. Hidrologie

2.2.5. Soluri/subsoluri

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

2.3.2. Fauna de interes conservativ

2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

2.4.1. Informaţii Socio-economice şi Culturale

2.4.2. Managementul apelor

2.4.3. Impacturi

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR 87

3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

3.1.1 Evaluarea la nivel naţional

3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor la nivelul sitului ROSCI0329 Oltul Superior

4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management

4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

4.2.1. Obiectiv general

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

Anexa nr. 1 la Planul de management Anexa nr. 2 la Planul de management Anexa nr. 3 la Planul de management Anexa nr. 4 la Planul de management Anexa nr. 5 la Planul de management Anexa nr. 6 la Planul de management Anexa nr. 7 la Planul de management Anexa nr. 8 la Planul de management Anexa nr. 9 la Planul de management Anexa nr. 10 la Planul de management Anexa nr. 11 la Planul de management Anexa nr. 12 la Planul de management

Anexa nr. 13 la Planul de management Anexa nr. 14 la Planul de management Anexa nr. 15 la Planul de management Anexa nr. 16 la Planul de management Anexa nr. 17 la Planul de management Anexa nr. 18 la Planul de management Anexa nr. 19 la Planul de management Anexa nr. 20 la Planul de management Anexa nr. 21 la Planul de management Anexa nr. 22 la Planul de management Anexa nr. 23 la Planul de management Anexa nr. 24 la Planul de management Anexa nr. 25 la Planul de management Anexa nr. 26 la Planul de management Anexa nr. 27 la Planul de management Anexa nr. 28 la Planul de management Anexa nr. 29 la Planul de management Anexa nr. 30 la Planul de management Buget

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorităţii administraţiei publice locale din spaţiul analizat.

Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este un instrument de dialog între autorităţile administraţiei publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu: Consiliul Judeţean Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală Olt, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Covasna, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov, Direcţia Silvică Covasna, Direcţia Silvică Braşov, Primăriile locale.

Acţiunile din planul de management ROSCI0329 Oltul Superior au fost formulate ţinând cont de starea actuală a relaţiilor dintre componentele mediului natural din aria protejată naturale şi de ameninţările specifice teritoriului: riscuri naturale, activităţi şi amenajări antropice.

Planul de management reprezintă un document ce coordonează şi reglementează folosirea resurselor din spaţiul sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior, precum şi construcţia şi gestionarea amenajărilor necesare susţinerii comunităţilor umane, care pot avea un impact asupra stabilităţii habitatelor şi populaţiilor speciilor de interes conservativ, conform legislaţiei. Planul de management urmăreşte de asemenea să creeze un cadru optim pentru informarea publicului şi autorităţilor locale pentru a obţine colaborarea continuă a acestora.

Acest document corelează şi sintetizează informaţiile cunoscute referitoare la aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior, precum aspecte ale mediului abiotic şi biotic, caracteristicile activităţilor antropice sau conflictele existente, stabileşte direcţiile majore şi

obiectivele de management ale ariei protejate, planifică activitaţile şi stabileşte resursele necesare pentru îndeplinirea acestora pentru următorii 5 ani.

Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl de interes comunitar ROSCI0329 Oltul Superior, integrând activităţi antropice tradiţionale care să nu afecteze stabilitatea speciilor de interes conservativ şi a habitatelor naturale.

De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior vizează

a) Conservarea populaţiilor de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes conservativ şi a habitatelor acestora;

b) Managementul elementelor cadrului biotic şi abiotic astfel încât să se păstreze calitatea habitatelor naturale;

c) Stimularea cercetări ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat;

d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei naturale protejate;

e) Monitorizarea continuă a activităţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, precum şi a acelora care pot determina un impact cumulativ.

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior reprezintă un sit de importanţă comunitară şi face parte din reţeaua europeană Natura 2000. ROSCI0329 Oltul Superior a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, situl de importanţă comunitară este relevant pentru protecţia speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există.

Scopul ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este de a proteja şi conserva speciile de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes conservativ pentru care situl a fost instituit.

Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află în judeţul Covasna şi judeţul Braşov, în cadrul Depresiunii Braşov ca unitate de relief majoră, respectiv în Depresiunea Bârsei, compartimentul vestic al Depresiunii Braşov şi Depresiunea Sfântu Gheorghe, compartimentul central- nordic al Depresiunii Braşov.

Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune cu următoarele arii naturale protejate: ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt, ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor şi ROSPA0037 Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei. ROSCI0329 Oltul Superior are o suprafaţă de 1508 ha.

Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific reliefului depresionar, cu altitudini de 500 - 600 m, temperaturi medii anuale de 8,1°C şi cu o distribuţie majoritară a solurilor aluviale. Elementele biotice de interes conservativ sunt reprezentate de specii de mamifere Castor fiber, Lutra lutra, peşti Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Cottus gobio, Aspius aspius şi nevertebrate Euphydryas aurinia. Principala activitate economică din proximitate este agricultura, reprezentată atât de activităţile de cultura plantelor, cât şi de creşterea animalelor.

Obiectivele de gestiune ale ROSCI0329 Oltul Superior sunt

a) garantarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare conservării diversităţii biologice şi a elementelor abiotice importante pentru echilibrul ecologic, inclusiv prin intervenţie antropică;

b) asigurarea stării de conservare favorabile pentru habitatul şi speciile de interes conservativ pentru care situl a fost constituit;

c) stimularea activităţilor de cercetare şi supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor;

d) delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic şi educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar;

e) eliminarea şi prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei naturale protejate;

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;

 Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

 Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

 Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior s-a realizat în cadrul proiectului „Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyoş şi Mestecănişul de la Reci", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, coordonat de Consiliul Judeţean Covasna şi realizat de

S.C. MULTIDIMENSION S.R.L.

Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor ştiinţifice de inventariere, evaluare şi cartare a speciilor de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes comunitar, evaluarea stării de conservare, a presiunilor şi ameninţărilor şi propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate şi s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obţinut avizele favorabile de la custodele ariei naturale protejate, de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, s-au elaborat

anunţurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.

1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

Prezentul plan de management reprezintă prima versiune a Planului de Management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

Modificarea şi actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu şi au scopul de a completa gradul de cunoaştere al ariei naturale protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui sau ori de câte ori intervin schimbări majore în obiectivele de management. Planul de management se bazează pe principiile managementului adaptabil pentru a putea permite modificarea cu uşurinţă a prevederilor în cazul impunerii modificărilor. Situaţiile care ar putea impune adaptarea planului sunt următoarele

a) Identificarea unor noi nişe funcţionale ecologice.

b) Fenomene naturale imprevizibile care ar putea aduce schimbări ce impun adoptarea de măsuri cum ar fi refacerea ecologică.

c) Modificări semnificative în impactul activităţilor antropice asupra elementelor de interes conservativ.

d) Vulnerabilizarea unor resurse şi servicii naturale cheie în aria protejată din cauza exploatării necontrolate ori diversificării factorilor ce accentuează epuizarea ori degradarea lor.

e) Implementarea/efectuarea anumitor activităţi care pot duce la efecte nedorite.

f) Noi ameninţări care pot interveni în atingerea anumitor obiective.

Acolo unde se impun modificări ale planului, se vor aplica următoarele proceduri

a) Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului trebuie să aprobe orice schimbare a obiectivelor principale de management. În astfel de cazuri, propunerile de revizuire înaintate vor fi supuse consultării publice.

b) Custodele ariei protejate poate aproba schimbările de prioritate şi acţiunile legate de conservarea speciilor şi habitatelor.

1.7. Procedura de implementare a planului de management

Aria naturală protejată nu este atribuită în custodie, responsabilitatea managementului ariei naturale protejate revine Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, prin instituţiile sale teritoriale. Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa de implementare va lua în considerare condiţiile actuale, obiectivele şi acţiunile planului de management şi resursele de management disponibile.

Pentru atingerea obiectivelor planului de management, custodele va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obţinere a finanţărilor externe pentru proiecte şi prin susţinerea din partea comunităţilor locale în pregătirea ofertelor de finanţare.

Se vor monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în interiorul ariei naturale protejate şi activităţile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituţii/organizaţii, pentru a se asigura că acestea corespund cerinţelor planului de management şi nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri custodele joacă un rol important în menţinerea parteneriatelor cu acele instituţii/organizaţii şi în definirea modului în care îşi desfăşoară aceştia activităţile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii Generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află localizată în cadrul Depresiunii

Braşov ca unitate de relief majoră, respectiv în Depresiunea Bârsei compartimentul vestic al Depresiunii Braşov şi Depresiunea Sfântu Gheorghe compartimentul central - nordic al Depresiunii Braşov în cadrul unităţilor administrative teritoriale: Baraolt, Aita Mare, Bixad, Arcuş, Belin, Hăghig, Vâlcele, Malnaş, Ilieni, Chichiş, Micfalău, Băţani, Ghidfalău, Bodoc, Sfântu Gheorghe, Racoş, Prejmer, Augustin, Apaţa, Ormeniş, Măieruş, Feldioara, Codlea, Hărman, Hălchiu, Dumbrăviţa.

Relieful este de tip depresionar, având o altitudine medie de 500 m. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află la 45°54'40" latitudine nordică şi 25°35'50" longitudine estică. Accesul în aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se face pe următoarele drumuri: Drum Judeţean 112, Drum Judeţean 112C, Drum Judeţean 121A, Drum Judeţean 122, Drum Judeţean 122B, Drum Judeţean 122B, Drum Judeţean 131, Drum Judeţean 131B, Drum Naţional 13 - E60 şi Drum Naţional 13E.

Harta localizării ariei naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.1 la Planul de management.

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

Suprafaţa sit-ului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior este de 1508 ha, fiind reprezentată în cea mai mare parte de cursul râului Olt şi malurile acestuia alături de Pârâul Homorod, pe porţiunea de curgere dintre localitatea Bixad din judeţul Covasna şi localitatea Racoş din judeţul Braşov.

Limita nordică

Limita ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior este reprezentată în nord de drumul judeţean DJ 131J, acesta fiind punctul de intrare a râului Olt în sit.

Limita vestică

Limita vestică a ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior se poate aproxima urmărind direcţia de curgere a râului Olt, între localităţile Feldioara şi Racoş, trecând prin dreptul localităţilor Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Micloşoara, Augustin, fiind foarte aproape şi în unele locuri intersectând drumurile: Drum naţional 13E, Drum Judeţean 103E, Drum Naţional 13, Drum Judeţean 131, Drum Judeţean 131B, Drum Judeţean 131C.

Limita sudică

Limita sudică a ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior urmăreşte direcţia de curgere a râului Olt din dreptul intravilanului localităţilor Podul Oltului şi Lunca Câlnicului, intersectează Drum Judeţean 112 şi se întrerupe pâna în dreptul localităţii Feldioara, unde limita sudică a sitului poate fi reprezentată de cursul pârâului Homorod, începând din dreptul lacurilor piscicole de la Dumbrăviţa.

Limita estică

La est, aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se învecinează cu Drumul Naţional 12 până în dreptul localităţii Malnaş, urmărind limita munţilor Bodoc în lungul depresiunilor Bixad şi Prejmer. Din dreptul localităţii Malnaş, sit-ul urmăreşte la est direcţia de curgere a râului Olt prin dreptul localităţilor Olteni, Bodoc, Zoltan şi Ghidfalău până în apropierea localităţii Sfântu Gheorghe, fiind întrerupt în această localitate şi continuând în dreptul localităţilor Chilieni şi Ilieni.

Harta limitelor ariei naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.2 la Planul de management.

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune cu următoarele arii naturale protejate: ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt, ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor şi ROSPA0037 Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei. Suprapunerea este pe o suprafaţă de 188,70 ha pentru ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt, respectiv 12,51% din suprafaţa totală. ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor se suprapune pe o suprafaţă de 83,61 ha reprezentînd 5,54% iar ROSPA0037 Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei pe o suprafaţă de 311,84 ha reprezentând 20,67%.

Planul de management va ţine cont, în procesul de elaborare de măsurile specifice de protecţie pentru speciile de păsări pentru care ariile de protecţie specială avifanistică a fost declarată.

Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.3 la Planul de management.

2.2. Mediul Abiotic

2.2.1. Geomorfologie

Situl de Importanţă comunitară ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune în mare parte peste Lunca Oltului, care traverseaza in prima secţiune Depresiunea Braşovului - în partea central-nordică peste subunitatea Depresiunea Sfântu Gheorghe şi în partea vestică peste Depresiunea Bârsei. În ultima secţiune a ariei protejate, lunca Oltului traversează zona Carpaţilor de Curbură, reprezentată prin subunităţile Depresiunea Baraolt şi Munţii Perşani.

Depresiunea Braşov reprezintă un areal de discontinuitate, situată în zona de curbură a Carpaţilor. Această arie depresionară s-a format pe un sistem de falii longitudinale şi transversale, rezultând astfel promontorii montane care o compartimentează în subunităţi. Depresiunea Braşov este o depresiune tectono-erozivă, factorul tectonic având o influenţă majoră în conturarea acestei depresiuni. S-a dezvoltat la sfârşitul pliocenului şi în cuaternar printr-o subsidenţă activă, în relief impunându-se şesul mlăştinos. Relieful este materializat prin câmpuri întinse, uniforme, fragmentate de movile naturale care constituie adevăraţi martori de eroziune.

Depresiunea reprezintă o mare cuvetă formată dintr-o câmpie aluvionară întinsă, cu o uşoară înclinare spre partea centrală către râurile Olt şi Râul Negru.

Masivele montane din nordul acestei depresiuni, pătrund în cadrul acesteia, determinând compartimentarea Depresiunii Braşovului în trei părţi: compartimentul vestic, reprezentat de Depresiunea Bârsei, compartimentul central, reprezentat de depresiunea Sfântu Gheorghe şi compartimentul estic, respectiv Depresiunea Târgu Secuiesc.

Sectorul estic al sitului ROSCI0329 Oltul Superior a fost delimitat în zona de luncă a Oltului, începând de la localitatea Bixad şi până în dreptul localităţii Podu Oltului în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe.

Sectorul vestic al sitului ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune luncii Oltului, din dreptul localităţii Feldioara şi până în dreptul localităţii Racoş, fiind completat de arealul delimitat în lunca râului Homorod, afluent pe stânga al Oltului, sectorul cuprins între localităţile Feldioara şi Dumbrăviţa. Acest sector al ariei protejate analizate se suprapune Depresiunii Bârsei, în timp ce partea nordică este inclusă în cadrul Depresiunii Baraolt şi al Munţilor Perşani, respectiv Defileului de la Racoş.

Depresiunea Bârsei, are o lungime de peste 70 km, fiind formată din golfurile Zărneşti, Râşnov, Vlădeni, Măieruş, precum şi din câmpurile joase ale Bârsei, Bodului şi Feldioarei

Depresiunea Sfântu Gheorghe include în partea de nord câmpia piemontană Şesul Frumos, în sud Piemontul Săcele, iar în partea centrală cuprinde Câmpul Calnicului.

Altitudinea medie a depresiuni este de 530 - 560 m cele mai reduse valori întâlnindu-se în partea centrală, în lungul Oltului. Relieful prezintă o dispunere concentrică, succedându-se piemonturile şi glacisurile, câmpurile largi, care ocupă cea mai mare suprafaţă şi şesul aluvial în partea centrală.

Piemonturile reprezintă partea cea mai înaltă şi cea mai fragmentată a acestei depresiuni, cele mai dezvoltate fiind în compartimentul vestic şi sud- vestic. În ceea ce priveşte câmpurile, acestea ocupă partea centrală, constituind forma de relief caracteristică a depresiunii. Sunt predominante câmpiile aluviale, respectiv câmpiile de acumulare, de subsidenţă şi de divagare. Pe suprafaţa acestora sunt prezenţi martorii de eroziune, cum ar fi: Dealul Lat, Dealul Lempeş, Dealul Duboica, prezenţi în special în Câmpul Bîrsei şi culoarul de la Reci. Cea mai joasă parte din această depresiune este formată de lunca inundabilă a Oltului şi a afluenţilor acestuia, cu lăţimi variabile. Acestea pot ajunge la 4 km lăţime în Depresiunea Bârsei.

Depresiunea Baraoltului reprezintă o unitate teritorială a Carpaţilor de Curbură, delimitată la nord şi nord-est de aparatele vulcanice ale Masivului Harghita, la est şi sud-est de Munţii Baraolt iar la vest şi nord vest de Munţii Perşani. Din punct de vedere geologic, depresiunea Baraoltului este reprezentată de Bazinul Baraoltului iar din punct de vedere geografic, Depresiunea Baraoltului reprezintă un compartiment al Depresiunii Braşovului.

Munţii Perşani prezintă o structură petrografică complexă. Sunt alcătuiţi din roci sedimentare cretacice, metamorfice ce alcătuiesc suportul celor sedimentare şi vulcanice, reprezentate de bazaltele cuaternare de la Racoş.

Sectorul nordic al sitului analizat se suprapune Defileului de la Racoş, unitate componentă a grupei central- nordice a Munţilor Perşani. Defileul de Racoş a fost creat de râul Olt, prin străpungerea unui complex de roci de origine şi duritate diferite. În acest sector, valea se adânceşte cu 100- 200 m, fiind încadrată de o serie de culmi ce ating înălţimi de 700-800 m. În timpul acestei evoluţii, râul Olt a spălat cuvertura de sedimente pentru ca ulterior, în momentul contactului cu rocile dure, să creeze acest defileu, materializat prin alternanţa strâmtorilor şi micilor depresiuni. În ceea ce priveşte originea acestui defileu, unele studiile realizate au evidenţiat că este o vale antecedentă, în timp ce altele îl consideră a fi rezultatul unei captări.

2.2.2. Geologie

Din punct de vedere geologic, fundamentul Depresiunii Baraolt este reprezentat structural de orogenul Carpaţilor Orientali, materializat prin structurile cutate şi şariate ale Pânzei de Ceahlău. Peste aceste structuri s-au depus treptat depozitele de molasă pliocene şi pleistocene. Studiile geologice au evidenţiat faptul că aceste formaţiuni depozitate în medii lacustre şi fluvio- lacustre au format iniţial structuri orizontale care, treptat, au fost antrenate în mişcările desfăşurate în lungul faliilor. În urma acestor mişcări au rezultat porţiuni cu structuri monoclinale, înclinate fie spre zonele coborâte ale fundamentului, dar şi spre marginea depresiunii.

Sectorul estic al sitului desfăşurat în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe, între localităţile Podu Oltului şi Malnaş se caracterizează prin prezenţa depozitelor cuaternare aparţinând Holocenului Superior, alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase. Pe suprafeţe restrânse apar şi depozite loessoide aparţinând şi Holocenului Inferior. Între aceste depozite, pe partea dreaptă a râului Olt, sunt prezente pietrişuri, nisipuri şi depozitele loessoide, aparţinând Pleistocenului Superior.

Amonte de localitatea Bodoc, Lunca Oltului se îngustează, depozitele cuaternare holocene, alcătuite din pietrişuri, nisipuri, argile şi prafuri nisipoase argiloase intrând în contact în partea vestică cu formaţiunile Cretacicului Inferior specifice Munţilor Baraolt, alcătuite din gresii, marne, marnocalcare şi brecii, aparţinând Stratelor de Sinaia şi Stratelor de Carhaga. Insular apar roci magmatice - magmatite cuaternare şi neogene, reprezentate de roci vulcanice alcaline. În partea estică, depozitele cuaternare intră în contact cu depozitele cretacicului inferior specifice Munţilor Bodoc, alcătuite din gresii şi marne - Seria flişului de Bodoc, argile cu blocuri, gresii, conglomerate, precum şi din gresii calcaroase, şisturi marnoase, marnocalcare - Strate de Bistra.

Sectorul vestic al ROSCI0329 Oltul Superior desfăşurat în cadrul Depresiunii Bârsei şi Defileului de la Racoş prezintă o serie de particularităţi litologice. Între localităţile Dumbrăviţa şi Feldioara, predomină depozitele cuaternare aparţinând Holocenului Superior, formate din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase. Pe malul stâng al râului Homorod, aceste depozite intră în contact cu o fâşie îngustă de argile şi nisipuri aparţinând Pleistocenului Mediu, care le desparte de pietrişurile, nisipurile şi depozitele loessoide specifice Pleistocenului Superior. Înaintând spre nord, până în dreptul localităţii Augustin, sunt prezente depozitele cuaternare aparţinând

Holocenului Superior, formate din pietrişuri şi nsipuri argiloase. Spre unităţile montane limitrofe, aceste depozite intră în contact cu depozitele pleistocene formate din argile, nisipuri, marne diatomite, aglomerate bazaltice. Insular, apar şi depozite pliocene levantine, alcătuite din nisipuri, marne şi lignit.

În dreptul localităţii Ormeniş, pe versanţii estici ai munţilor Perşani, apar depozite aparţinând Cretacicului Inferior, reprezentate de gresii, marne, marnocalcare, brecii - Strate de Sinaia, Strate de Carhaga.

Sectorul suprapus Defileului Oltului de la Racoş aparţine Munţilor Perşani, caracterizat prin prezenţa unui mozaic litologic. Predomină gresiile calcaroase, marnele şi breciile aparţinând Cretacicului Inferior - Apţian, însoţite de argile cu blocuri, şisturi, klippe sedimentare.

În amonte de localitatea Racoşul de Jos apar o serie de depozite aparţinând Triasicului, reprezentate de calcare noduloase, calcare masive şi în plăci, precum şi calcare marnoase în plăci. Acestea sunt completate de roci aparţinând Jurasicului Mediu precum calcare grezoase. Magmatitele mezozoice sunt prezente în acest areal, formate din peridotite.

Harta pantelor se regăseşte în Anexa nr.5 la Planul de management

Harta expoziţiei versanţilor se regăseşte în Anexa nr.6 la Planul de management Harta fragmentării reliefului se regăseşte în Anexa nr.7 la Planul de management Harta geologică se regăseşte în Anexa nr.8 la Planul de management.

2.2.3. Hidrologie

Culegându-şi izvoarele din Carpaţii Orientali, Oltul străbate în drumul său spre vărsare forme variate de relief, drenând o serie de depresiuni şi masive muntoase dintre cele mai înalte din România. Datorită varietăţii mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilităţi de amenajări hidroenergetice. În funcţie de elementele caracteristice cursului său, de morfologia văii care se lărgeşte în multiple depresiuni pe care le drenează râul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior până la Racoş, Oltul mijlociu de la Racoş la Râmnicu-Vâlcea şi Oltul inferior până la vărsare.

Râul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Haşmaşului Mare 1793 m cu cristalinul masivului Sipoşului 1566 m, de la altitudinea de 1280 m. După primirea micilor săi afluenţi - Mediaşul şi Sipoşul, trece prin localitatea minieră Bălan, în amontele căreia se află un mic lac de acumulare, care acoperă nevoile de apă ale centrului industrial. De la Sândominic, Oltul pătrunde în Depresiunea Ciucului, compartimentată în trei bazinete: Ciucul de Sus, Ciucul Mijlociu şi Ciucul de Jos, separate prin îngustările de la Racu - Jigodin. În bazinetele Ciucului Superior şi Mijlociu se dezvoltă o reţea dendritică vastă, care tinde spre cursul sinuos al Oltului încadrat de zone mlaştinoase eutrofe. Panta râului scade rapid de la circa 25 m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/km pe fundul depresiunii. Asemenea frânturi de pantă se observă şi la ieşirea pâraielor afluente din munţi, din care cauză, la bordura bazinetelor se formează un şir de conuri de dejecţie şi glacisuri care înconjoară toata depresiunea. Ele sunt umplute complet cu ape de infilţraţii din râuri, dand naştere la numeroase izvoare şi cursuri mici parazitare. Afluenţii din dreapta vin din Munţii Harghitei - 1801 m, care de fapt închid depresiunea spre Podişul Transilvaniei. Primul afluent din dreapta, Lunca Mare sau Vasaraia, suprafaţă 54 km2; lungime 15 km, cu afluentul sîu Sadocuţ, îşi are obârşia în regiunea şisturilor cristaline din Munţii Ciucului, iar restul afluenţilor - Lunca cu Raţa, suprafaţă 38 km2; lungime 12 km, Loc cu Groapa Apei, suprafaţă 62 km2; lungime 12 km- şi Silasul, Varul, Segheşul, Beta sau Borvizul, Capolnaşul, Techera cu dimensiuni mai mici, în jur de 12 - 26 km2 şi lungimi până la 11 km - din zona piroclastitelor Harghitei.

Afluenţii din stânga au dimensiuni apreciabile. Ei traversează regiuni montane, cu pante mari, constituite din roci eruptive, şisturi cristaline şi şisturi negre de vârsta cretacic inferior.

Primii, Galcuţul, Sedlocul, Baboslacul, Agrişul şi Cadul au dimensiuni relativ mici, cu bazine până la 20 - 25 km2 şi lungimi până la 10 - 12 km. Urmează apoi o serie de pâraie, care o dată ajunse în depresiuni, divaghează în mai multe direcţii, cum este Pârâul Racului suprafaţă 133 km2; lungime 17 km cu Frumoasa, care are un curs secundar spre Frumoasa Delniţa, suprafaţă 36 km2; lungime 16 km. După primirea câtorva afluenţi mai mici, ca Pustnicul, suprafaţă 24 km2; lungime 14 km, Şumuleul şi Fitodul suprafaţă 41 km2; lungime 10 km, Oltul pătrunde în zona de îngustare dintre Depresiunea Ciucului Mijlociu şi Inferior de la Jigodin.

Îngustarea este cauzată de un promontoriu alcătuit din şisturi de vârsta Cretacic Inferior, care se prelungeşte spre vest, fiind închisă în partea opusă de roci eruptive.

În Depresiunea Ciucului inferior, panta longitudinală a Oltului scade până la Defileul de la Tuşnad, ajungând la valori de 1,0 - 1,2 m/km, ceea ce duce şi la despletirile dintre Sâncrăieni şi Tuşnad. Din dreapta sosesc câteva pâraie cu bazine sub 23 km2, cum sunt Valea Mare, Chendereş, Merilor, Chereş, Pârâul Mare şi Mitaci, iar din stanga Oltul primeşte pe cel mai mare afluent din cadrul acestui sector, Fişagul suprafaţă 161 km2; lungime 22 km. Tot din această regiune sunt colectaţi de către Olt, Cozmeniul şi Pârâul Tuşnadului suprafaţă 38 km2; lungime 13 km, ultimul izvorăşte de pe versantul nordic al căldării vulcanice a Ciomatului, care adăposteşte Lacul Sfânta Ana.

Oltul părăseşte Depresiunea Ciucului străbătând pitorescul defileu de la Tuşnad, unde şi-a săpat în roci eruptive o vale intercolinară îngustă, cu pante longitudinale până la 3 - 4 m/km. După scăparea din încleştarea defileului, râul pătrunde în depresiunea Braşovului, domolindu-şi din nou cursul, cu pante în jur de 1,5 m/km în aval de Sfântu Gheorghe. În cuprinsul sectorului depresionar, Oltul face o cotitură amplă pe calapodul sudic al Munţilor Baraoltului, fiind împins spre nord atât de mişcarile tectonice actuale cât şi de conul de dejecţie al Târlungului - Bârsa.

Depresiunea Braşovului reprezintă cea mai întinsă depresiune plană din masa de orogen a Carpaţilor Răsăriteni, cu pante line pe toata întinderea, cu excepţia zonei unde se face contactul cu munţii. Ea se divide în Depresiunea Trei Scaune, drenată de Râul Negru, şi Depresiunea Bârsei legate între ele prin coridorul larg de circa 10 km de Reci. Fundul depresiunii, umplut cu depozite pliocene şi cuaternare de origine fluvio - lacustră - în general permeabile, este încadrat în cea mai mare parte de flişul cretacic median şi intern din cadrul segmentului curburii carpatice. Reţeaua hidrografică în aceste condiţii are caracter convergent, dominând trei bazine aferente Oltului: Râul Negru, Ghimbaşelul şi Bârsa. În cursurile lor inferioare, aceste sisteme

străbat câmpii largi de divagare, alimentate dinspre zona piemontană din abundenţă cu ape de infiltraţie provenite în mod preponderent din râurile montane care le străbat. Prin urmare, zona centrală de câmpie suferă de exces de umiditate, apele freatice fiind aproape de suprafaţă. În aceste condiţii, râurile şi Oltul au o alimentare subterană bogată care reprezintă 35 până la 45% din scurgerea anuală totală.

În aval de defileul de la Tuşnad, Oltul primeşte câtiva afluenţi mai mici, veniţi dinspre Munţii Baraoltului, cum sunt Câlnicul, Valea Crişului, Arcuşul, Debrenul, Sânbrazii, Ilienii şi Baciul. În dreptul satului Lunca Calnacului se varsă în Olt cel mai mare afluent din cursul său superior-Râul Negru.

După primirea din stanga a Vaii Negre suprafaţă 42 km2; lungime 11 km şi a Canalului Morii suprafaţă 61 km2; lungime 19 km, în Olt se varsă Ghimbăşelul sau Ghimbavul suprafaţă 434,5 km2; lungime 49,8 km, care izvorăşte de sub poalele nordice ale masivului Bucegi. După ce trece pe lângă Braşov şi Ghimbav, râul primeşte din dreapta apele Timişului, canalizate şi derivate din cursul iniţial la Dârste. Cursul vechi se foloseşte pentru decongestionări la ape mari şi ca colector pentru canalele de desecare. Ghimbăşelul se varsă în Olt la Bod. Pe malul stâng, în dreptul localităţii Bod, a existat un câmp vast, cu exces de umiditate şi frecvent inundat de Ghimbăşel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbăşelului în amonte de Bod, valea râului a fost îndiguită construindu-se un canal de derivaţie spre stânga, în direcţia cursului inferior al Bârsei. Canalul Ghimbăşel - Olt este însă izolat printr-un dig de apărare de Bârsa pentru a evita eventualele suprapuneri de viituri. Între canalul de descărcare Ghimbăşel şi Olt, se întinde sistemul de desecare al Bodului, care apară o suprafata de 3000 ha de excesul de umiditate. Ghimbăşelul este totodată şi artera de descărcare a apelor uzate ale Braşovului, Râşnovului şi Ghimbavului.

Partea vestică a Depresiunii Bârsei este dreanată de două sisteme, legate între ele în mod artificial, cel al Bârsei şi al Vulcăniţei - Hamaradia. Bârsa, cu o suprafaţă de 530 km2; lungime 66 km âşi are obărşia la capătul estic al Munţilor Făgăraşului, sub Vârful Comisul - 1883 m, de la altitudinea de circa 1600 m. Săpându-şi o vale prăpăstioasă în şisturi cristaline, cu pante de 40- 50 m/km, ajunge la poalele nordice ale masivului calcaros de vârsta jurasică ale Pietrei Craiului, de unde se deplasează spre golful depresiunii Bârsei, pentru a ieşi în câmpia proprie de divagare. În aval de Zarnesti, panta medie a cursului scade la 5 m/km. Dintre afluentii montani îi amintim pe Barsa lui Bucur suprafaţă 32 km2; lungime 12 km şi Bârsa Fierului din stânga suprafaţă 49

km2; lungime 14 km, iar din dreapta râul Turcului sau Moeciul suprafaţă 200 km2; lungime 25 km, organizat între masivele Bucegi şi Piatra Craiului şi Sohodolul suprafaţă 39 km2; lungime 11 km. Mai în aval, o parte din apele sale sunt captate printr-o priză de apă spre Vulcăniţa bazinul Homorod, pentru alimentarea cu apa industrială a Uzinelor de produse chimice de la Codlea.

Bazinul hidrografic Homorodul Perşanilor cu suprafaţă 322 km2; lungime 35 km este cel mai mare sistem de pe flancul estic al Munţilor Perşani. În cursul superior, colectează din stânga pe Popilnica, Hamaradia suprafaţă 23 km2; lungime 10 km, Valea Caselor şi Homorodul Vechi. Din dreapta primeşte mai întai câteva pâraie mici Geamana, Auriu, iar în Depresiune confluează cu Vulcăniţa suprafaţă 113 km2; lungime 25 km, pârâu submontan care este alimentat prin priza de la Tohan şi din apele Bârsei. Mai în aval, Oltul pătrunde în culoarul Măieruş şi Depresiunea Baraoltului. În acest sector primeşte afluenţi mai mici veniţi dinspre Perşani, cum sunt: Crizbavul suprafaţă 45 km2; lungime 20 km, Hotarul, Măieruşul, Bozomul, Valea Lungă, Remeţea pe stânga, iar din dreapta, dinspre Munţii Baraoltului, pe Vâlcele suprafaţă 33 km2; lungime 10 km, Haghigul, Iaraşul, Corlaţul, Belinul Mic şi Belinul Mare, Aita suprafaţă 133 km2; lungime 22 km, după care primeşte pe ultimii săi afluenţi mai mari, sosiţi dinspre eruptivul Harghitei: Baraoltul şi Vârghişul. Baraoltul, cu o suprafaţă de suprafaţă 206 km2; lungime 29,8 km izvorăşte de sub Vârful Cucu al masivului Harghitei 1558 m, tăindu-şi o vale adâncă în rocile andezitice, mai ales piroclastice. În amonte de comuna Baraolt se găsesc renumitele izvoare carbogazoase de la Biborţeni. Panta longitudinală a râului atinge 30 m/km în medie. Vârghişul, suprafaţă 512 km2; lungime 40,1 km îşi are obârşia pe versantul sudic al Harghitei - 1801 m, de la altitudinea de 840 m din zona unui larg podiş vulcanic.

În aval, râul şi-a adâncit valea în extremitatea sudică a podişului de piroclastite, dezgolind chiar epigenetic spre sud formaţiunile miocene şi cretacice. Pe linia lor de contact Vârghişul si-a format o vale îngustă sub forma de chei - Cheile Varghişului. Dintre afluenţii mai importanţi ai râului se evidentiază, mai ales, cei din stânga cum sunt Holoşagul suprafaţă 23 km2; lungime 8 km, care se varsă în recipient în depresiunea Vlahiţei, Chiruiul suprafaţă 76 km2; lungime 16 km şi Cormosul suprafaţă 23 km2; lungime 28,8 km.

Caracteristicile regimului hidrologic sunt determinate în bazinul superior al Oltului prin intermediul mai multor posturi hidrometrice situate atât pe cursul principal al râului cât şi pe afluenţii acestuia. Primele observaţii în acest areal au început destul de devreme, 1898 la

Feldioara, şirul de date accumulate oferand posibilitatea unei bune prelucrări statistico- matematice a acestora.

Harta hidrologică-harta limitelor bazinelor hidrografice, apelor curgătoare şi stătătoare şi a amenajărilor hidrotehnice se regăseşte în Anexa nr.9 la Planul de management

2.2.4. Clima

În cadrul ROSCI0329 Oltul Superior, parametrii climatici variază funcţie de localizarea în cadrul compartimentelor Depresiunii Braşovului. Datele climatice de la cele două staţii principale localizate în cadrul depresiunii Braşov, reprezentative pentru arealul ocupat de situl analizat - staţiile meteorologice Sfântu Gheorghe şi Braşov, au fost coroborate cu datele climatice înregistrate la staţia meteorologică Baraolt.

Temperatura medie anuală înregistrează valori egale la staţia Braşov şi Baraolt, în timp ce valoarea înregistrată la staţia Sfântu Gheorghe este mai mică, dar nesemnificativ.

Cele mai ridicate temperaturi medii lunare multianuale se înregistrează în luna iulie, înregistrându-se diferenţe spaţiale în distribuţia acestora. Cele mai ridicate temperaturi sunt înregistrate la staţia Sfântu Gheorghe şi Baraolt 18,1°C, respectiv 18,4°C, în timp ce la staţia Braşov valoarea acesteia este de 17,8°C.

Cantitatea anuală de precipitaţii variază de la 551,1 mm la staţia Sfântu Gheorghe, la 595 mm la staţia Braşov. În partea nordică a arealului, altitudinea mai redusă a masivelor limitrofe, coroborată cu predominarea pantelor sudice se reflectă în variaţia cantităţii de precipitaţii, mai scăzută comparativ cu zona sudică.

2.2.5. Soluri/subsoluri

În cadrul sectorului delimitat în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe, potenţialul edafic este caracterizat de prezenţa solurilor aluviale. Clasa protisolurilor, cu textură variată, fără schelet, situate în lungul văii Oltului. Acestea intră în contact cu gleiosoluri aparţinând clasei hidrisolurilor, cu gleizare relictă pe depozite fluviatile şi fluvio- lacustre recente şi cu faeoziomuri din clasa cernisolurilor, având structură luto-nisipoasă şi luto-argiloasă.

În cadrul sectorului vestic din cadrul Depresiunii Bârsei, situl se caracterizează prin prezenţa solurilor gleiosoluri din clasa hidrisolurilor dezvoltate pe depozite fluviatile şi fluvio- lacustre recente, cu structură argiloasă, fără schelet. Eutricambosolurile din clasa cambisoluri, prezente pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre, sunt predominante în arealul localităţii Dumbrăviţa şi Satu Nou, intrând în contact cu luvosolurile albice - Clasa luvisoluri în extremitatea vestică.

Predomină şi în acest sector aluviosolurile, inclusiv aluviosoluri entice frecvent gleizate, cu textura variată, fără schelet. Pe anumite sectoare, acestea intră în contact cu preluvosoluri tipice şi erodate din clasa luvisoluri, cu textură lutoasă şi luto-argiloasă. Gleiosolurile molice apar insular. În Defileul Oltului de la Racoş îşi mai fac apariţie, pe lângă o serie de tipuri de soluri enumerate, rendzinele şi eutricambosolurile rendzinice clasa cambisoluri, alături de luvosoluri.

Harta solurilor se regăseşte în Anexa nr.10 la Planul de management.

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior se regăsesc următoarele categorii de ecosisteme, cu ponderi diferite în cadrul suprafeţei sitului Natura 2000.

1. Ecosisteme agricole - reprezentate de spaţiile de producţie sub forma terenurilor arabile

2. Ecosisteme de pajişti - caracterizate de vegetaţia de păşune

3. Ecosisteme de zonă umedă - spaţiile din proximitatea zonelor acvatice cu vegetaţie şi faună specifică

4. Ecosisteme acvatice - reprezentate de cursul Râului Olt şi afluenţii specifici.

5. Ecosisteme antropice - caracterizate de spaţiile construite şi infrastructura de transport

6. Ecosisteme forestiere - caracterizate de vegetaţia de pădure şi biotopul specific.

Tabelul nr. 1

Distribuţia suprafeţelor ecosistemelor din aria naturală protejată

Categorie Ecosistem

Suprafaţă - ha

Ecosistem agricol

109

Ecosistem antropic

63

Ecosistem de pajişti

607

Ecosistem de zonă umedă

19

Ecosistem acvatic

687

Ecosistem forestier

23

Total

1508

În ceea ce priveşte distribuţia speciilor de interes comunitar în cadrul tipurilor de ecosisteme, speciile Castor fiber, Lutra lutra şi speciile de peşti sunt specii caracteristice ecosistemului acvatic. Speciile de nevertebrate ocupă ecosistemele de pajişti.

Harta ecosistemelor se regăseşte în Anexa nr.11 la Planul de management

2.3.2. Fauna de interes conservativ

Speciile de faună pentru care aria naturală a fost declarată sunt prezentate în tabelul nr. 2

Tabelul nr. 2

Lista speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior

Specie

Castor fiber

Lutra lutra

Euphydryas aurinia

Pelecus cultratus

Rhodeus sericeus amarus

Barbus meridionalis

Gobio uranoscopus

Gobio kessleri

Misgurnus fossilis

Cobitis taenia

Sabanejewia aurata

Cottus gobio

Aspius aspius

2.3.4.1 Ihtiofaună

Pelecus cultratus

Pelecus cultratus are corpul alungit, mult comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă 21 - 27% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 35 - 47% din înălţime. O carenă ventrală foarte ascuţită, lipsită de solzi, se ăntinde de sub operculi până la anală. Profilul dorsal al corpului este, la majoritatea exemplarelor, o linie aproape orizontală, de la bot până la inserţia caudalei; mai rar, profiluleste uşor convex. Lungimea capului formează 18,5 - 21,5% din cea a corpului. Ochii sunt foarte mari, situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezentând 23 - 28% din lungimea capului. Este o specie foarte bună înotătoare. Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile

litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor. În bălţile de inundaţie ale Dunării pătrunde primăvara, iar după reproducere se reântoarce în Dunăre; prea puţine exemplare rămân şi iarna în bălţi. În lacul Razelm se întâlneşte tot anul, deci pare sedentar. Unele exemplare rămân în permanenţă în râuri. Reproducerea are loc în lunile aprilie - iunie. O femelă depune între 10.000 şi 60.000 boabe de icre. Icrele sunt semipelagice. Hrana este alcătuită din plancton, mai ales tineretul, nevertebrate bentonice, insecte aeriene şi peşti de dimensiuni reduse.

Aria naturală protejată nu reprezintă pentru Pelecus cultratus - sabiţa zonă caracteristică, aceasta se găseşte în Dunăre şi în zona de vărsare a afluenţilor mari - nu a fost capturată.

Rhodeus sericeus amarus

Specia are corpul înalt şi puternic comprimat lateral, înălţimea maximă formează 31-42% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 34-45% din înălţime. Spinarea înaintea dorsalei este slab comprimată lateral; spinarea în urma dorsalei şi abdomenului sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botului până la inserţia dorsalei; în urma dorsalei profilul coboară puternic. Profilul ventral este asemănător celui dorsal. Capul este comprimat lateral, lungimea sa reprezintă 19,5 - 27% din cea a capului. Ochii sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezintă 25 - 30% din lungimea capului şi 56 - 82% din spaţiul interorbitar. Gura este mică, subterminală, semilunară; deschiderea ajunge până sub nări, iar mandibula se inserează sub jumătatea anterioară a ochiului. Rhodeus sericeus amarus este o specie care trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor. Răspândirea acestei specii este strâns legată de prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu întreprinde migraţii. Reproducerea are loc de la sfârşitul lunii aprilie până în luna august. Reproducerea are loc în porţii, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta.

Rhodeus sericeus amarus - boarţa a fost capturată în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în numar mare: cu un total de 198 ex./ 25 mp x 3 statii - 26,8% din total fiind exemplare. capturate în campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 50% - în 3 staţii. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 528 ex/100 mp.

Barbus meridionalis

Specia are dimensiuni mijlocii, corp alungit si rotund; abdomen rotunjit, cap mare, ochi mici, bot lung şi proeminent, preorbitare alungite, gura inferioară semilunară, buze cărnoase, în special cea inferioară care este divizată, buzele neacoperite de o placă cornoasă, două perechi de mustăţi, una mai scurtă la vârful botului alta mai lungă la colţurile gurii, peduncul caudal comprimat lateral, caudala adânc scobită, solzi cu striuri divergente pe partea vizibilă, linie laterală completă slab arcuită şi dispusă pe mijlocul pedunculului caudal, solzii de la baza analei nu sunt lăţiţi, dinţi faringieni pe 3 rânduri, ascutiţi, îndoiţi la vârf, fără suprafaţa masticatoare, cu o excavaţie la baza coroanei, intestine scurt, peritoneu incolor sau castaniu. Trăieşte exclusiv în râurile şi pâraiele din regiunea de munte şi partea superioară a regiunii colinare; în majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior care este rapid. Traieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferinţă mai ales pentru porţiunile cu curent puternic şi fund pietros. Nu sunt cunoscute migraţii. Reproducerea are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârşitul verii. Se hrăneşte în primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice: tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete şi mai rar cu vegetale sau cu detritus.

Barbus meridionalis - mreana vânătă a fost capturată pe toată lungimea râului - Bixad- Podul Olt, Feldioara, Racoş: cu un număr total de 233 exemplare / 25 mp x13 staţii. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prins în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 93% - în 13 staţii din totalul de 14. Populaţia de Barbus meridionalis în aria naturală protejată prezintă 143 ex/100 mp.

Gobio uranoscopus

Corpul şi pedunculul caudal groase şi cilindrice. Mustăţile lungi depăşesc preopercularul; la îmbinarea celor două buze există câte o prelungire posterioară destul de puternică, ce se aseamănă cu o a doua pereche de mustăţi. Anusul este mai apropiat de înotătoarea anală decât de înotătoarele ventrale. Pieptul şi istmul sunt complet acoperite de solzi.

Coloritul în general este întunecat. Faţa dorsală este cenuşie-verzuie sau brună bătând în roşcat, cu solzii de pe spate având o margine neagră. În spatele dorsalei există 2 - 3 pete negricioase mari care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului există 7 - 10 pete mari rotunde, uneori alungite. Faţa ventrală este albă - gălbuie. Ajunge la o lungime maximă fără caudală de

10,5 cm, iar cu caudală de 12,3 cm.

Pedunculul caudal gros şi cilindric, grosimea sa măsurată în partea anterioară, la marginea posterioară a analei depăşeşte înălţimea. Trăieşte în râuri de munte şi deal, localizându- se în zona vadurilor şi repezişurilor, unde apa are o viteză de 70 - 115 cm/s iar substratul este predominant bolovănos. Există cazuri în care această specie ajunge şi spre zonele de şes, dar poate fi găsit doar în sectoarele cu repezişuri. Deşi în anumite repezişuri se întâlnesc mulţi indivizi, nu formează însă adevărate cârduri. Reproducerea are loc în perioada mai - iunie, perioadă în care icrele sunt depuse pe pietre. Hrana constă din perifiton şi nevertebrate reofile.

Gobio uranoscopus - porcuşor de vad a fost capturat pe ramura descendentă a râului Olt, între Bixad şi Podul Olt: cu un număr total de 14 exemplare / 25 mp x 5 statii - 1,0% din total capturate. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prinsă în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 35% - în 5 staţii din totalul de 14. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 23 ex/100 mp.

Gobio kessleri

Corpul scund şi gros sau relativ înalt şi slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros şi cilindric, grosimea sa în general mai mare decât înălţimea minimă. Ochii de mărime foarte variabilă, în general apreciabil mai mici decât spaţiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simţitor mai înalţi decât lungi. Mustăţile de lungime variabilă. Pietul şi istmul nu au solzi.

Solzii spatelui sunt prevăzuţi cu striuri epiteliale în relief. Anusul este situat mai aproape de baza ventralelor decât de inserţia analei.

Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. În porţinile de râu cu o viteză a apei de 45-65 cm/s, puţin adânci, cu fund nisipos, indivizii speciei sunt numeroşi, trăiesc în cârduri mari de până la câteva sute de exemplare. Puietul formează cârduri mari, care stau în apa mai înceată. Reproducerea are loc în luna iunie. Hrana constă mai ales din diatomee, mai apoi din nevertebrate.

Gobio kessleri - porcuşorul de nisip a fost capturat în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în număr mare: un total de 144 de exemplare / 25 mp x 5 staţii - 19,5% din total ex. capturate în campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 83%. Faţă de

numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 230 ex/100 mp.

Misgurnus fossilis

Corpul alungit şi gros, de înălţime aproape uniformă; înălţimea maximă reprezintă 11,5 - 14,3% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 61 - 81% din înălţime. Profilul dorsal şi cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezintă 15,8 - 18,4% din cea a corpului. Spaţiul interorbitar este slab convex. Nările sunt mai apropiate de ochi decât de vârful botului. Dintre cele trei perechi de mustăţi propriu-zise, perechea a 3-a este cea mai lungă. Pedunculul caudal este comprimat lateral, îndeosebi în partea posterioară. Marginile superioară şi inferioară ale pedunculului caudal sunt îngustate şi formează câte o carenă adipoasă. Inserţia dorsalei şi cea a ventralelor sunt situate la acelaşi nivel. Solzii sunt mici, dar foarte evidenţi, imbricaţi. Linia laterală este foarte greu vizibilă.

Specia este dulcicolă de apă stătătoare sau lent curgătoare, răspândită în bălţi până în zona de coline mai rară în râurile de şes. În râuri se localizează în porţiunile mâloase şi în braţele laterale. Preferă substratul mâlos şi cu vegetaţie. Având posibilitatea respiraţiei aeriene - intestinală este foarte rezistentă la lipsa de oxigen în apă. În caz de secare a apei în care trăieşte rezistă mult timp în mâl; se înfundă în mâl şi iarna sau în perioadele cu temperaturi ridicate. Nu întreprinde migraţii propriuzise; primăvara în perioada de reproducere este mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apă scoate un sunet caracteristic. Este o specie sensibilă la schimbările de presiune atmosferică; înaintea furtunilor urcă la suprafaţa apei. Perioada de reproducere durează din luna martie până în luna iunie; femela depune 10000 - 150000 boabe de icre, pe vegetaţia acvatică. Icrele sunt lipicioase, aderând la vegetaţie. Hrana constă din detritus organic, vegetaţie acvatică, crustacee, larve de insecte, moluşte.

Misgurnus fossilis - ţipar a fost capturat în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în număr mic: 1 exemplar / 25 mp x 1 staţie - 0,13% din totalul de exemplare capturate in campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 16,6%. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 8 ex/100 mp.

Cobitis taenia

Înălţimea maximă reprezintă 11,6 - 18,4% din lungimea corpului fără caudală, grosimea 55 - 78% din înălţime. Profilele dorsal şi ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat

înaintea şi sub jumătatea anterioară a ochiului, cele două ramuri ale spinului moderat divergente, ramura scurtă are cam jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două jumătăţi ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general puţin adânci, în câte 3 - 4 lobi. Pedunculul caudal are în partea sa posterioară, o carenă dorsală şi una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserţia ventralei este situată puţin în urma celei a dorsalei. Caudala trunchiată sau uşor scobită, pectoralele şi ventralele rotunjite. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua, care este îngroşată, iar la baza primei radii există solzul lui Canestrini. Solzii sunt imbricaţi, subovali, cu zona focală mică şi excentrică. Linia laterală scurtă, în general nu depăşeşte pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală. Corpul este comprimat lateral. Spinul suborbitar nu este ascuns sub piele. Fondul este alb-gălbui. Petele dorsale mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate, în număr variabil - 13 - 24. Pigmentaţia laterală a corpului constă din 4 zone. Capul are pete mărunte şi o dungă oblică, de la ceafă până la gură. Femelele pot atinge 11,5 cm lungime totală iar masculii 9,3 cm.

Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât şi în ape stătătoare, evitând însă în general pe cele cu mult mâl; în bălţi se întâlneşte mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Adesea se îngroapă complet în mâl sau nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. Peştele scos din apă scoate un sunet particular. Suplineşte într-o oarecare măsură lipsa de oxygen din apă cu respiraţia intestinală. Reproducerea are loc din luna aprilie până în luna iunie, atât în apă stătătoare, cât şi cea curgătoare; icrele sunt adezive. Hrana constă din nevertebrate şi alge.

Cobitis taenia - zvârluga a fost capturată pe toată lungimea râului - Bixad, Podul Olt, Feldioara, Racoş: cu un număr total de 11 + 12 exemplare / 25 mp x 7 staţii - 0,8% + 1,6% din totalul capturat. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prinsă în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 35% - în 5 staţii din totalul de 14 + 33% - în 2 staţii din totalul de 6. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 26 ex./100 mp.

Sabanejewia aurata

Corpul de înălţime variabilă, moderat comprimat lateral; 5 - 20 de pete dorsale, 5 - 17 laterale; mărimea şi talia petelor laterale este foarte variabilă; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenţa tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca

o dungă longitudinală neagră şi niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pată dorsală şi alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Există o creastă adipoasă dorsală, uneori şi una ventrală. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu.

Trăieşte în ape dulci curgătoare din zona montană până la şes. Preferă substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte şi în porţiunile exclusiv nisipoase. Unele subspecii au preferinţă şi pentru substrat bolovănos. Hrana constă din diatomee şi nevertebrate. În râurile nisipoase în cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Evită râurile sau sectoarele cu nămol.

Sabanejewia aurata - dunăriţă, bulgărică, a fost capturată pe ramura descendentă a râului Olt, între Bixad şi Podul Olt: cu un număr total de 132 exemplare / 25 mp x 11 staţii - 9,6% din totalul capturat. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prins în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 78% - in 11 statii din totalul de 14. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 96 ex/100 mp.

Cottus gobio

Capul deprimat dorsoventral, pe preopercular şi subopercular există cel mult ţepi. Tegumentul nud sau cu ţepi mărunţi în lungul liniei laterale; linia laterală rectilinie cu orificii mici.

Radia internă a ventralei doar cu puţin mai scurtă decât radia vecină, totdeauna mai lungă decât jumătatea acesteia. Linia laterală, completă, ajunge până la caudală. Dinţii lipsesc pe palatin, sunt prezenţi pe prevomer.

Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în oşcat, mai rar cenuşiu-închis. Faţa ventrală este galbenă-deschis sau albă. În jumătatea posterioară a corpului, 3-4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre.

Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relative înceată, adesea spre mal sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii păesc ponta până la eclozare. Alevinii sunt la început semipelagici. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte.

Cottus gobio - zglăvoc nu prezintă în aria naturală protejată zone caracteristice, zglavocul se găseşte mult în amonte în zona păstrăvului, zona sitului fiind zona cleanului urmată de zona mrenei vânete. Cottus gobio nu a fost capturat.

Aspius aspius

Corpul alungit, puţin comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă la adulţi 23 - 28% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 40 - 57% din înălţime. Profilul dorsal al capului urcă lin dar imediat în spatele capului profilul se înalţă brusc, formând un fel de cocoaşă. Ochii sunt mici, depărtaţi şi privesc lateral şi înainte, sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului. Fruntea este aproape plană. Gura este mare, terminală şi oblică în sus, se întinde până sub partea anterioară sau până sub mijlocul ochiului. Buzele sunt subţiri şi continue. Inserţia dorsalei este situată mai aproape de baza caudalei decât de de vârful botului. Spaţiul predorsal reprezintă51 - 55% din lungimea corpului. Solzii subţiri, dar bine fixaţi, cu striuri evidente, acoperă istmul în întregime. Spatele este măsliniu-închis, ceva mai jos vânăt, flancurile argintii, faţa ventrală albă. Dorsala şi caudala sunt cenuşii, ventralele şi anala incolore sau palid roşietice, pectoralele incolore.

În mod obişnuit atinge lungimea de 30 - 40 cm, maximul fiind de 80 cm.

Trăieşte în Dunăre şi răurile de şes până în zona colinară, cât şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în părţile îndulcite ale mării. Este o specie răpitoare diurnă. Hrana constă din plancton la alevini, urmează apoi o fază scurtă de hrănire cu nevertebrate după care se trece la hrana pe bază de peşte, în special obleţi. O bună parte din exemplarele din Dunăre intră pentru reproducere în bălţi şi se retrag la scăderea apelor; altele rămân în Dunăre, iar altele sunt sedentare în bălţi. În râuri urcă înspre amonte în perioada de reproducere, care are loc în martie - aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atât în apă curgătoare cât şi în bălţi.

Aspius aspius - avat are zona caracteristică de la Ilieni în jos, avatul preferă apele mai adânci, şi cu un volum de apă suficient. Acesta nu a fost capturat. Nu se exclude prezenţa avatului în zonă. Ramura ascendentă a Oltului în aval de Ilieni, este zona caracteristica pentru avat.

2.3.4.2 Mamifere

Castor fiber

Castorul este cel mai mare rozător din Europa, cu corpul greoi şi îndesat, picioarele scurte, urechile mici, ascunse în blană. Coada este glabră cu excepţia rădăcinii, solzoasă, aplatizată dorso-ventral în formă de paletă şi foarte lată de 12-15 cm. Palmură la degetele membrului posterior. Culoarea blănii de la cenuşiu negricios la brun inchis. Densitatea pilozităţii

ventrale aproape dublă faţă de cea dorsală - caracter de specie semiacvatică. Există glande anale şi prepuţiale care se deschid într-o pseudo-cloacă şi care secteră o pastă grăsoasă, numită castoreum. Acesta este uns pe blană cu gheara dublă a degetului II posterior specializat şi face blana hidrofugă. Castoreum-ul are miros de mosc şi este folosit pentru marcarea teritoriului. Craniu: bazioccipitalul prezintă o depresiune caracteristică, care formează o fosă; crestele sagitală şi lambdoidală foarte bine dezvoltate; incisivii sunt de culoare castanie pe faţa anterioară. Date biometrice: cap + corp = 67-92 cm; coada: 22-34 cm; lungimea condilo-bazală = 13,0-15,0 cm; greutate: 9-30 kg.

Prezenţa apei curgătoare - râuri, canale de irigaţii sau stagnante - lacuri, mlaştini este o cerinţă vitală a speciei. Caută ape cu adâncimea de cca 1,5 m care nu îngheaţă iarna până la fund şi nu seacă vara şi cu diferite esenţe lemnoase de mal: salcie, plop, frasin, mesteacăn, arin. Sunt preferate cursurile de apă înconjurate de pădure şi cu lăstăriş de mal, dar specia poate fi întâlnită şi în ape din zone agricole sau suburbane dacă nu este deranjată. Habitatul urcă până la 500 m altitudine.

Suprafaţa potenţială ocupată de Castor fiber în porţiunea de râu Bixad-Podu Oltului este estimată la un poligon de 49.8 kmp însă reprezentată exclusiv de zonele umede din cadrul acestui perimetru, iar populaţia este estimată la un număr de 204 indivizi.

Lutra lutra

Din cele zece subspecii ale vidrei europene, din întreaga zonă palearctică, pentru teritoriul României există numai subspecia nominată - Lutra lutra Linnaeus, 1758.

Este un mustelid cu talie relativ mare, cu corpul lung, subţire şi sinuos, acoperit cu blană foarte deasă, iar coada lungă şi rotundă, îngroşată la bază şi subţire la vârf. Prezintă adaptări pentru viaţa acvatică: capul turtit, cu botul scurt şi truncheat, fără o regiune distinctă a gâtului, rinariumul negru, iar nările cu valvule. Vibrizele foarte lungi şi stufoase, de culoare gălbuie, grupul celor genale - inferioare atingând 80 mm lungime, fiind mai lungi decât cele supralabiale. Ochii mici, urechile scurte şi rotunjite, abia vizibile din blană, cu marginea superioară îndoită şi cu ambele suprafeţe acoperite cu peri deşi, dar scurţi. Membrele sunt foarte scurte, cu tălpile late şi cu membrane interdigitale dezvoltate, pentru înot. Ghearele neretractile, scurte de numai 8 mm lungime şi de culoare alb-gălbuie. Pe tălpile anterioare există o perniţă mare, cu slabă lobare în trei şi o altă perniţă - carpală, rotundă, situată posterior. Pe tălpile posterioare este golaşă o singură perniţă mare, de formă neregulată, cea posterioară fiind acoperită cu peri.

Blana cu perii lânoşi atât de deşi, încât rămân uscaţi şi la intrarea animalului în apă; cei de contur se udă, dar la ieşirea pe mal şi scuturarea animalului se zvântă imediat; aceştia din urmă ating iarna 20 mm lungime, în afara stratului gros de 10 mm, alcătuit de perii lânoşi. Aceste lungimi ale perilor sunt atât pe spate cât şi pe abdomen, mai scurţi devenind pe membre şi la vârful cozii. Blana de vară are perii mai scurţi.

Culoarea blănii prezintă largi variaţii individuale, dar în general apare uniform cafenie până spre baza cozii, unde devine ceva mai închisă; pe piept, culoarea este mai deschisă, spre cenuşie.

Ca habitat preferă lacurile şi heleşteele, râurile şi orice curs de apă mărginit de vegetaţie înaltă şi chiar zonele de coastă, în general toate mediile acvatice care permit scufundări şi găsirea hranei. Preferinţa vidrei pentru astfel de habitate o face vulnerabilă la poluarea apelor dar şi la deranjul produs activităţile turistice.

Suprafaţa potenţială ocupată de Lutra lutra în porţiunea de râu Bixad-Podu Oltului este estimată la un poligon de 2.9 kmp însă reprezentată exclusiv de zonele umede din cadrul acestui perimetru, ia populaţia la un număr de aproximativ 11 indivizi.

2.3.4.3 Nevertebrate

Euphydryas aurinia

Face parte din Ordinul Lepidoptera - fluturi, Suprafamilia Papilionoidea, Familia

Nymphalidae, Subfamilia Nymphalinae, Tribul Melitaeini, Genul Euphydryas.

Capul este negru, acoperit cu peri roşcaţi. Antenele sunt negre, inelate cu alb. Pe partea dorsală este neagră, pe partea ventrală roscată. Toracele este negru, acoperit cu peri roşcaţi pe partea anterioară. Aripile au culoarea roşcată, cu dungi transversale negre. Regiunea marginală este formată din două benzi, una externă neagră şi continuă, şi una internă. Regiunea submarginală este formată şi ea din două benzi. Banda externă neagră, delimitează petele roşcate lunulare din regiunea marginală. Banda internă foarte lată şi de culoare cărămizie este formată din pete triunghiulare. Regiunea antemarginală cuprinde o bandă transversală cărămizie. Regiunea mediană cuprinde o bandă neagră externă de forma literei S şi o bandă roşcată internă. Abdomenul pe partea dorsală este negru, iar pe partea ventrală se găsesc peri albicioşi şi roşcaţi.

Specia prezintă dimorfism sexual. Masculul are anvergura aripilor de 17-19 mm, culoarea de bază a părţii superioare a aripilor fiind galben-brun iar suprafaţa celulei şi banda postdiscală

fiind brun-roşcate. Banda de pe aripile posterioare este cu pete negre, rareori cu margine deschisă la culoare. Femela este în general puţin mai mare decât masculul. Ouăle sunt depuse în grămezi pe partea inferioară a frunzelor, în trei sau patru straturi. Acestea sunt de culoare gălbuie, cînd sunt depuse, şi se transformă în gri închis înainte de a ecloza. Acest stadiu durează între 3-4 săptămîni. După eclozare larvele elaborează o ţesătura mătăsoasă, unind frunzele între ele, unde trăiesc şi se hrănesc. În stadiile mai dezvoltate ale larvei, ţesătura poate fi mai evidentă pe planta gazdă. Larvele ies adesea la soare, crescîndu-şi temperatura corpului pentru a ajuta digestia.

Pupa este de culoare albă, cu semne în amestec cu alb, maro şi portocaliu. Acest stadiu durează între 2-4 săptămâni, în funcţie de temperatură.

Adulţii apar la mijlocul lui mai, pâna la sfârşitul lui iunie. Exista doar o generaţie pe an.

Fragmentarea şi degradarea habitatelor acestei specii face imposibilă refacerea populaţiilor de Euphydryas aurinia.

Caracteristica de bază pe care trebuie să o aibă habitatele acestei specii este insolaţia.

Zonele însorite sunt vitale pentru dezvoltarea stadiilor premature în special larvare.

Euphydryas aurinia este o specie nectarivoră. În cele mai multe ţări din nordul şi centrul Europei, monofagă, specializată pe Succissa pratensis - Dipsacaceae în timp ce în părţile sudice ale arealului foloseşte mai multe specii: Knautia arvensis, Scabiosa columbaria, Cephalaria leucantha - Dipsacaceae dar şi Lonicera implexa, Lonicera etrusca - Caprifoliaceae. Larva se hrăneşte cu speciile: Succisa pratensis şi specii ale genurilor: Digitalis, Plantago, Veronica, Geranium, Sambucus, Gentiana, Valeriana, Lonicera, Filipendula, Spiraea, Viburnum. De asemenea, este necesară prezenţa în habitat a acestor specii gazdă pentru depunerea ouălor.

Populează fâneţe şi pajisti mezofile, dar în special în fâneţe umede cu Succisa pratensis

din zona montană şi deluroasă.

Ideal este ca habitatul să fie un mozaic de petice cu vegetaţie scurtă şi înaltă, până la sfârşitul păşunatului acolo unde acesta se practică, pentru a asigura sursa de hrană speciei Euphydryas aurinia pe toată durata ciclului de viaţă.

Perioada de zbor: de la mijlocul lui mai - până la sfârşitul lui iunie. Exista doar o generaţie pe an.

Figură 1 Durata stadiilor de dezvoltare ale speciei Euphydryas aurinia

Hibernează în stadiul de larvă.

Pe parcursul cercetărilor specia nu a fost semnalată, fiind identificate doar habitatele potenţiale pentru aceasta. Extinderea culturilor agricole, utilizarea pesticidelor au fost cele mai frecvente presiuni identificate în teren

2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

2.4.1. Informaţii Socio-economice şi Culturale

2.4.1.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi

ROSCI0329 Oltul Superior are o configuraţie preponderent liniară, desfăşurându-se în lungul cursului râului Olt şi al afluentului său Ciucaş, iar numărul de localităţi pe al căror teritoriu se delimitează este ridicat. Astfel, situl include suprafeţe din unităţile administrativ teritoriale Apaţa, Augustin, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer şi Racoş din judeţul Braşov şi Baraolt, Aita Mare, Baţani, Hăghig, Ilieni, Sfântu Gheorghe şi Chichiş din judeţul Covasna. Localităţile din proximitate sunt: Sfântu Gheorghe, Chilieni, Coşeni, Căpeni, Micloşoara, Aita Mare, Belin, Bodoc, Olteni, Ghidfalău, Zoltan, Hăghig, Ilieni, Dobolii de Jos, Micfalău, Bixad, Malnaş, Malnaş-Băi, Apaţa, Dumbrăviţa, Feldioara, Colonia Reconstrucţia, Rotbav, Satu Nou, Podu Oltului, Măieruş, Arini, Ormeniş, Augustin, Lunca Câlnicului şi Racoş. Au fost scoase în evidenţă localităţile al căror intravilan se găseşte în proximitatea imediată a ariei protejate.

Populaţia totală a Unităţilor Administrativ Teritoriale cu teritoriu inclus sau aflat în proximitatea ROSCI 0329 Oltul Superior numără 140523 de persoane conform recensământului populaţiei şi locuinţelor realizat în 2011. Comparativ cu 2002, populaţia din arealul analizat s-a diminuat cu 4,69%.

Municipiile Sfântu Gheorghe şi Codlea, împreună cu oraşul Baraolt sunt singurele centre urbane, grupând 86386 de locuitori - 61,48 % din totalul populaţiei. Important este că în intervalul 2002-2011, populaţia urbană s-a redus cu 9,54 % - 9113 locuitori, în timp ce populaţia rurală a crescut cu 4,23% - 2195 locuitori. Explicaţiile se leagă atât de migraţia internaţională, de cea internă, dinspre oraş spre sat, dar şi de natalitatea mai redusă în mediul urban. Creşterea populaţiei în mediul rural ar putea să determine o presiune suplimentară la adresa resurselor din aria protejată, în condiţiile deteriorării activităţii economice.

Harta unităţilor administrativ teritoriale şi a localităţilor se regăseşte în Anexa nr.23 la Planul de management.

Tabelul nr. 3

Unităţile administrativ teritoriale cu teritoriu inclus sau aflat în proximitatea ROSCI 0329 Oltul Superior

Unităţile administrativ

teritoriale

Populaţie 2002

Populaţie 2011

+/- %

Apaţa - comună, Braşov

2995

3169

5.81

Augustin - comună, Braşov

1490

1860

24.83

Codlea - municipiu, Braşov

24286

21708

-10.62

Dumbrăviţa - comună, Braşov

4542

4624

1.81

Feldioara - comună, Braşov

6435

6154

-4.37

Hălchiu - comună, Braşov

4063

4218

3.81

Hărman - comună, Braşov

4425

5402

22.08

Măieruş - comună, Braşov

2527

2920

15.55

Ormeniş - comună, Braşov

1926

1976

2.60

Prejmer - comună, Braşov

8316

8472

1.88

Racoş - comună, Braşov

3178

3336

4.97

Baraolt - oraş, Braşov

9670

8672

-10.32

Aita Mare - comună, Covasna

1771

1715

-3.16

Băţani - comună, Covasna

4501

4403

-2.18

Hăghig - comună, Covasna

2223

2315

4.14

Ilieni - comună, Covasna

1853

2036

9.88

Sfântu Gheorghe - municipiu,

Covasna

61543

56006

-9.00

Chichiş - comună, Covasna

1697

1537

-9.43

Total

147441

140523

-4.69

Analiza categoriilor de vârstă ale populaţiei indică situaţii diferenţiate, unităţile Administrativ Teritoriale din judeţul Braşov fiind mai bine echilibrate în ceea ce priveşte categoriile tinere. Municipiul Sfântu Gheorghe are o situaţie mai problematică, cu debutul unui trend de îmbătrânire demografică. În spaţiul rural sunt însă prezente o serie de comune cu o bază a piramidei vârstelor bine reprezentată cu categorii tinere de vîrstă, cum sunt de exemplu Augustin, Apaţa, Măieruş, dar şi comune cu situaţie problematică, cum ar fi de exemplu comuna Chichiş.

Structura etnică a populaţiei este diferenţiată la nivelul spaţiului analizat între Unităţile Administrativ Teritoriale din judeţul Braşov şi cele din judeţul Covasna. Astfel, judeţul Covasna prezintă un profil multicultural, în care ponderea cea mai mare - 75,33% revine populaţiei maghiare - de altfel la nivelul întregului judeţ statistica este similară. În judeţul Braşov ponderea populaţiei majoritare este la fel de importantă - 74,01%, dar aceasta este de origine română. Alături de români şi maghiari, se află în romi, germani, ucrainieni, ceangăi, ucrainieni, turci, bulgari, evrei, polonezi, armeni şi alte etnii. Se remarcă totodată cifrele mari atribuitre unor persoane cu menţunea "informaţie indisponibilă", care poate fi determinat de reticenţa de a da un răspuns tranşant sau absenţa de la domiciliu în perioada realizării recensământului. În unele Unităţi Administrativ Teritoriale populaţia locuieşte în mod compact în localităţi cu profil etnic omogen.

Legat de aspectele economice, unităţile adminsitrativ teritoriale din spaţiul analizat au un profil complex, mai ales dată fiind atât prezenţa unor localităţi importante, din categoria municipii şi oraşe - Sfântu Gheorghe, Codlea şi Baraolt, a unor ramuri industriale, dar şi a unui extins spaţiu rural.

În spaţiul rural, activităţile agricole, respectiv cultura plantelor - cartof în principal, dar şi cereale, sfeclă de zahăr, legume, creşterea animalelor - ovine şi bovine îndeosebi, alături de care se adaugă exploatarea lemnului, rămân cele de bază.

Sfântu Gheorghe şi alte localităţi din judeţul Covasna au dezvoltat o industrie textilă în sistem lohn cu un rol socio-economic extrem de important, absorbind o parte din forţa de muncă indisponibilizată prin desfiinţarea unor fabrici - IMASA, Fabrica de Ţigarete din Sfântu- Gheorghe. Tot în Sfântu Gheorghe se află cel mai important furnizor de servicii de web hosting din România - ROMARG SRL, însă activitatea acestui agent economic presupune un număr de angajaţi redus. La Codlea, compania Rolem, subsidiară a Mercedez-Benz, realizează produse din lemn, în timp ce cea mai mare parte a fostelor capacităţi importante de producţie - Fabrica de coloranţi Colorem, Mecanica Codlea, Fabrica de mobilă Măgura Codlei, Ţesătoria, Întreprinderea Forestieră de Exploatare şi Transport IFET fie nu mai există, fie sunt degradate. La Baraolt activitatea de exploatare a cărbunelui a început în 1832. În prezent se mai exploatează lignit şi agregate minerale - pietriş, nisip există unităţi de prelucrare a lemnului, a cauciucului şi a laptelui şi se îmbuteliază apă minerală de către compania Bibco în satul Biborţeni inclus în teritoriul unităţii administrativ-teritorială Baraolt. Complexul piscicol Dumbraviţă reprezintă atât

o arie protejată de rang internaţional - sit Ramsar, dar şi o atracţie pentru pescuitul sportiv. La Feldioara există o filială a Companiei Naţionale a Uraniului S.A. Bucureşti, Platforma Feldioara Uzinele "R" şi "E" care prelucrează şi rafinează minereul de uraniu din ţară. La Hălchiu a fost inaugurată în 2011 de către Olympus Dairy Industry o fabrică de lactate de la Halchiu, în baza unei investiţii de 55 de milioane de euro. La Măieruş S.C. Conalcri S.R.L. realizează mobilier. La Prejmer funcţionează un parc industrial unde s-au localizat 19 companii între care - componente auto Autoliv, produse din oţel Schmolz-Bickenbach România S.R.L., ambalaje din carton Ansor Prod S.R.L, Eldon, scule profesionale UNIOR-TEPID S.R.L., componente auto GJM Components S.R.L, puncte de lucru ale DHL şi Cargus. În comuna Racoş se mai exploatează bazalt doar de către S.C.Olhib S.R.L.

Cele mai importante zăcăminte de lignit se găsesc în bazinul carbonifer Baraolt. Aici au funcţionat minele Baraolt I Est, Baraolt II Est, Cariera Bodoş, Racoş Sud, iar în apropiere de municipiul Sf. Gheorghe, cariera Valea Crişului. Cu excepţia carierei Racoş, activitatea de exploatare a resurselor de cărbune în minele şi carierele din judeţul Covasna este oprită, acestea aflându-se în programe de reconstrucţie ecologică. Exploatarea andezitelor se face în carierele de pe Valea Oltului, situate între Bixad şi Malnaş-Băi. În aceste cariere se exploatează andezite bazaltice de culori variate.

Un zăcământ de argilă mai important se află la Bodoc, de unde se exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor cca. 100.000 t/an, de către S.C Siceram S.R.L.

Zăcăminte de nisip şi pietriş - se exploatează în cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastierele de la Ghidfalău, Chilieni, Coşeni, Araci, Baraolt, Comandău, Sfântu Gheorghe, Bodoc.

Din enumerarea activităţilor economice de mai sus se pot desprinde mai multe concluzii. În primul rând se observă amplitudinea şi diversificarea activităţilor economice din sfera industrială, atât în timp istoric, cât şi în prezent. Acest lucru este valabil mai ales pentru localităţile din judeţul Braşov. Se mai remarcă declinul unor activităţi industriale cu importante riscuri de mediu asociate - exploatare cărbune şi roci utile şi dezvoltarea unora cu un impact mai redus - componente auto, producţia de mobilă, industrie uşoară, şi altele asemenea, fapt de natură a reduce suplimentar presiunea asupra mediului în situl comunitar.

Tabelul nr. 4

43

Aspecte demografie ale comunităţilor locale aferente ariei naturale protejate

Sit Natura 2000

Unităţile administrativ

teritoriale

Nr. Locuitori

2002

Nr. Locuitori

2011

Variaţie nr. locuitori

2002-2011

Densitate populaţie

loc/kmp

ROSCI0329 Oltul

Superior

Baraolt

9670

8672

-998

81

Aita Mare

1771

1715

-56

26

Bixad

1811

1774

-37

29

Arcuş

1248

1527

279

37

Belin

2652

2814

162

37

Hăghig

2223

2315

92

67

Vâlcele

3701

4292

591

60

Malnaş

1202

1082

-120

27

Ilieni

1854

2036

182

52

Chichiş

1697

1537

-160

84

Micfalău

1876

1824

-52

52

Băţani

4501

4403

-98

21

Ghidfalău

2607

2596

-11

62

Bodoc

2503

2541

38

32

Sfântu Gheorghe

61543

56006

-5537

768

Racoş

3178

3336

158

40

Prejmer

8316

8472

156

137

Augustin

1490

1860

370

152

Apaţa

2995

3169

174

55

Ormeniş

1926

1936

10

71

Măieruş

2527

2920

393

44

Feldioara

6435

6154

-281

80

Codlea

24286

21708

-2578

182

Hărman

4425

5402

977

84

Hălchiu

4063

4218

155

72

Dumbrăviţa

4542

4624

82

45

44

Tabelul nr. 5 Situaţia numărului de clădiri din cadrul unităţilor administrativ teritoriale aflate pe teritoriul sit-urilor vizate

Sit Natura 2000

Unităţile administrativ teritoriale

Nr. clădiri per

Unitate administrativ teritorială

Nr. clădiri cu locuinţe per Unitate administrativ teritorială

Baraolt

2201

2191

Aita Mare

778

778

Bixad

630

630

Arcuş

532

532

Belin

969

969

ROSCI0329 Oltul Superior

Hăghig

821

820

Vâlcele

1608

1607

Malnaş

458

453

Ilieni

1038

1012

Chichiş

704

704

Micfalău

578

571

Băţani

2017

2008

Ghidfalău

812

812

Bodoc

990

987

Sfântu Gheorghe

4806

4757

Racoş

1072

1072

Prejmer

2234

2231

Augustin

502

502

Apaţa

964

964

Ormeniş

618

618

Măieruş

888

888

Feldioara

1272

1272

Codlea

2728

2720

Hărman

1678

1674

Hălchiu

1257

1257

Dumbrăviţa

1667

1667

45

Tabelul nr. 6 Tabelul centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se

implică cu privire la ariile naturale protejate

Nr

.

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

1.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului

Braşov

Instituţie publică

Reglementare, control arii naturale protejate

2.

Consiliul Judeţean Covasna si Primăriile Aita Mare, Arcuş, Baraolt, Băţani, Belin, Bixad, Bodoc, Boroşneu Mare, Brateş, Catalina, Cernat, Chichiş, Dalnic, Estelnic, Ghelinţa, Ghidfalău, Hăghig, Ilieni, Lemnia, Malnaş, Mereni, Micfalău, Ojdula, Ozun, Poian, Reci, Sânzieni, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc,

Vâlcele, Zăbala, Zagon

Instituţie publică

Administraţie publică

3.

Consiliul Judeţean Braşov şi Primăriile Apaţa, Augustin, Bod, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer,

Racoş, Sânpetru

Instituţie publică

Administraţie publică

4.

Garda Naţională de Mediu -

Comisariatul Judeţean Covasna,

Instituţie publică

Control mediu, arii naturale

protejate

Garda Naţională de Mediu -

Comisariatul Judeţean Braşov

5.

Inspectoratul de jandarmi

judeţean Covasna/Braşov

Instituţie publică

Ordine publică

6.

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru - Birou

Regional Covasna

ONG

Dezvoltare regională, protecţia mediului

7.

Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Covasna, Agenţia de Plăti şi Intervenţie

pentru Agricultură Braşov

Instituţie publică

Agricultură

8.

Asociaţia Judeţeană a

Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna/Braşov

Societate comercială

Vânătoare/Pescuit

9.

Direcţia Silvică Covasna,

Direcţia Silvică Braşov

Regie autonomă-

Instituţie publică

Administrare fond forestier,

vânătoare

10.

Administraţia Naţională Apele

Române - Administraţia Bazinală Olt

Regie autonomă

Reglementare, control gospodărire ape

11.

Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna , Direcţia pentru Agricultură a judeţului

Braşov

Instituţie publică

Agricultură, păduri, dezvoltare rurală,

12.

Reprezentanţi ai

proprietarilor/administratorilor/ gestionarilor de terenuri din

zonă

Peroane juridice, persoane fizice

Proprietari/administratori/gestionari de terenuri

13.

Asociaţia Ecologică Mileniul III

- Braşov

Organizaţie Non

Guvernamentală

Educaţie, cercetare, dezvoltare

14.

Organizaţia GeoEcologica

Organizaţie Non

Educaţie, cercetare, dezvoltare

Accent

Guvernamentală

15.

Asociaţia Milvus

Organizaţie Non

Guvernamentală

Conservarea biodiversităţii

16.

Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare în Silvicultură Braşov

Instituţie ştiinţifică

Cercetare, management forestier

17.

Asociaţia pentru Dezvoltarea

Turismului în Judeţul Covasna

Organizaţie Non

Guvernamentală

Turism

2.4.1.2 Utilizarea terenurilor

Harta utilizării terenurilor se regăseşte în Anexa nr. 24 la Planul de management

Tabelul nr. 6

49

Identificarea formelor de folosinţă a terenului la nivelul unităţilor administrativ teritoriale care se suprapun ROSCI0329 Oltul Superior

Judeţ

Unităţi administrativ teritoriale

Suprafaţa Unităţi administrativ teritoriale

ha

Arabil ha

Păşuni şi fâneţe ha

Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră

ha

Livezi, vii şi pepiniere pomicole ha

Suprafeţe acoperite de ape, bălţi ha

Terenuri degradate şi neproductive ha

Braşov

Apaţa

5429

1065

1325

2592

1

95

35

Braşov

Augustin

1217

65

421

305

Lipsă date

28

52

Braşov

Codlea

12600

2925

2296

5521

Lipsă date

113

350

Braşov

Dumbrăviţa

10276

1565

3538

3979

Lipsă date

342

41

Braşov

Feldioara

7600

3229

1613

1459

Lipsă date

346

8

Braşov

Hălchiu

5443

3667

1029

246

Lipsă date

52

20

Braşov

Hărman

5279

3105

1400

284

101

35

17

Braşov

Măieruş

6507

1548

1293

3343

42

110

20

Braşov

Ormeniş

3514

805

575

1864

1

48

195

Braşov

Prejmer

6826

3468

1433

251

Lipsă date

71

Lipsă date

Braşov

Racoş

7778

897

3046

3270

13

132

165

Covasna

Aita Mare

6552

1412

1012

1954

22

83

8

Covasna

Arcuş

3600

843

682

1438

2

12

126

Covasna

Baraolt

13400

3737

2418

4467

51

158

253

Covasna

Băţani

22232

2718

5947

9487

11

139

41

Covasna

Belin

7071

1669

1151

3294

16

93

44

Covasna

Bixad

6213

647

763

3449

8

22

4

Covasna

Bodoc

7762

1796

1251

3265

70

80

14

Covasna

Chichiş

2142

1376

475

4

62

Lipsă date

Covasna

Ghidfalău

6847

3351

673

2133

61

35

8

Covasna

Hăghig

4564

1707

965

1343

7

139

11

Covasna

Malnaş

3930

435

914

1846

1

22

88

Covasna

Micfalău

3722

598

1093

1104

26

14

Lipsă date

Covasna

Sfântu

Gheorghe

7292

2265

1233

2046

52

60

3

Covasna

Vâlcele

5832

1553

1253

2406

5

83

4

Covasna

Ilieni

5438

2780

1027

810

31

70

8

Total

179066

49226

38826

62156

525

2444

1515

50

Tabelul nr. 7 Identificarea formelor de folosinţă a terenului din sit, conform claselor Corine Land Cover

Tip utilizare

Clase Corine Land Cover

Suprafaţa din sit

% din sit

Arabil

211-213

109

7.24

Cale ferată

122

1

0.09

Construit/rezidenţial

111

1.8

0.12

Zone industriale

121

0.2

0.02

Drumuri

122

2

0.15

Lacuri

512

181

12.00

Terenuri neproductive

211

56

3.74

Păşuni

231

607

40.26

Păduri în tranziţie

324

10

0.64

Păduri mixte

311

14

0.91

Râuri

511

506

33.53

Situri de extracţie

131

1

0.04

Zone umede

411,412

19

1.26

Total general

1508

100

2.4.1.3 Situaţia juridică a terenurilor

Harta tipurilor de proprietate se regăseşte în Anexa nr.25 la Planul de management

Tabelul nr. 8

Identificarea formelor de proprietate asupra terenurilor

Tip de proprietate

Suprafaţă - ha

% din sit

Domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale

43.89

2.91

Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale;

180.09

11.94

Domeniul public al statului

507.35

33.63

Proprietatea privată a persoanelor fizice

735.11

48.74

Proprietatea privată a persoanelor juridice

41.76

2.79

Total general

1508.23

100

2.4.1.4 Administratori şi gestionari

Identificarea regimului de administrare

Tabelul nr. 9

Administratori

Tip de

administrator

Suprafaţa - ha

% din sit

Apele Romane

Public

505.88

33.54

Consilii locale

Public

43.89

3.14

S.C DORIPESCO S.A

Privat

176.11

11.67

Stat

Public

3.97

0.09

Ocol Silvic Hatod

Privat

13.76

0.91

Persoane fizice

Privat

762.73

50.51

Alte persoane juridice

Privat

0.37

0.02

Total general

1508.23

100

Tabelul nr. 10

53

Gestionarii fondurilor de vânătoare din sau în vecinătatea în ROSCI0329 Oltul Superior

Denumirea Gestionarului

Fondul De

Vânătoare

Suprafaţa -

ha

Nr.

contractului

Încheiat la

data

Valabilitate

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor

Sportivi Covasna

Baraolt

10,02

15/4412

5/31/2011

5/30/2021

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna

Belin

10,05

16/4413

5/31/2011

5/30/2021

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna

Aita

11,68

17/4414

5/31/2011

5/30/2021

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna

Vâlcele

7,01

4005/34

5/23/2013

5/22/2023

Aosciaţia Vânătorilor Pro Silva

Bixad

9,87

1825/12

3/9/2011

3/9/2021

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Comuna Bodoc

Bodoc

7,66

1824/10

3/9/2011

3/8/2021

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor

Sportivi Covasna

Coşeni

7,37

20/4409

5/31/2011

5/30/2021

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Cătruşa

Doboli

10,63

1616/4

3/2/2011

3/1/2021

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Rupea

Racoş

7,30

15/4392

5/30/2011

5/29/2021

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Popilnica Dumbrăviţa

Vlădeni

7,77

2/1820

3/9/2011

3/8/2021

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Doripesco

Crizbav

7,31

1674/11

3/4/2011

3/3/2021

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

BRAŞOV

Rotbav

7,01

23/4394

5/30/2011

5/29/2021

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Măgura Codlea

Codlea

7,46

31/4989

20.06.2011

19.06.2021

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor

Sportivi Braşov

Prejmer-

Cernatu

9,27

26/4397

5/30/2011

5/29/2021

54

2.4.1.5 Infrastructură şi construcţii

Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii se regăseşte în Anexa nr.26 la Planul de management.

Tabelul nr. 11 Infrastructura rutieră aflată în ROSCI0329 Oltul Superior sau în vecinătatea acestuia

Tip drum

Indicativ naţional

Indicativ european

European

Drum Naţional 11

Drum European 574

Drum Naţional

Drum Naţional 12

Drum European 578

European

Drum Naţional 13

Drum European 60

Drum Naţional

Drum Naţional 13E

Drum Judeţean

Drum Judeţean 112

Drum Judeţean

Drum Judeţean 112A

Drum Judeţean

Drum Judeţean 121A

Drum Judeţean

Drum Judeţean 122

Drum Judeţean

Drum Judeţean 122B

Drum Judeţean

Drum Judeţean 103E

Drum Judeţean

Drum Judeţean 103G

Drum Judeţean

Drum Judeţean 131

Drum Judeţean

Drum Judeţean 131B

Drum Judeţean

Drum Judeţean 131C

Drum Comunal

Drum Comunal 29

Drum Comunal

Drum Comunal 44

Drum Comunal

Drum Comunal 44A

2.4.1.6 Patrimoniu cultural

Patrimoniul cultural este unul semnificativ, rezultat din într-o evoluţie istorică complexă, marcată de împletirea a trei forţe culturale majore - românii, maghiarii şi germanii, de o poziţie geografică strategică şi de o bogăţie de resurse naturale remarcabilă.

Pe teritoriul judeţului Braşov multe dintre obiective sunt legate de cultura germană, remarcându-se bisericile evanghelice fortificate din centrul localităţilor, în timp ce în judeţul Covasna, pe lângă bisericile reformate, romano-catolice, unitariene, sunt extrem de interesante conacele şi casele de patrimoniu.

Harta obiectivelor turistice se regăseşte în Anexa nr.27 la Planul de management.

Tabelul nr. 12 Lista monumentelor istorice a unităţilor admnistrativ teritoriale din judeţul Braşov pe al

căror teritoriu se află ROSCI0329 Oltul Superior

Unităţi admnistrativ

teritoriale

Situri incluse în patrimoniul naţional

Apaţa - comună, Braşov

Ansamblul rural "Str. Mare"

Ansamblul bisericii evanghelice Turn de cetate

Codlea - municipiu, Braşov

Situl arheologic de la Codlea Ansamblul urban "Centrul istoric" Casa Iacob Moise

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Şcoala germană

Casina Română

Dumbrăviţa - comună,

Braşov

Cruce de piatră

Moara veche

Feldioara - comună, Braşov

Situl arheologic de la Feldioara, punct Cetăşeaua Situl arheologic de la Rotbav

Ansamblul bisericii evanghelice din Feldioara

Cetatea Feldioarei

Hălchiu - comună, Braşov

Ansamblul bisericii evanghelice din Satu Nou Situl arheologic de la Crizbav

Ruinele cetăţii Heldenburg Casa Michael Roth Primăria din Hălchiu

Casa Victor Colţea

Hărman - comună, Braşov

Situl arheologic de la Hărman

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Hărman

Măieruş - comună, Braşov

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate

Biserica "Adormirea Maicii Domnului

Ormeniş - comună, Braşov

Situl arheologic de la Ormeniş

Prejmer - comună, Braşov

Situl rural Prejmer

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Şcoala confesională evanghelică

Racoş - comună, Braşov

Situl arheologic de la Racoş

Ansamblul bisericii reformate Ansamblul castelului Sukosd-Bethlen

Tabelul nr. 13 Lista monumentelor istorice a unităţilor admnistrativ teritoriale din judeţul Covasna pe al

căror teritoriu se află ROSCI0329 Oltul Superior

Unităţi admnistrativ

teritoriale

Situri incluse în patrimoniul naţional

Baraolt - oraş, Covasna

Capela romano-catolică "Sf. Maria Mică"

Ansamblul bisericii romano-catolice Sf. Adalbert"

Situl arheologic de la Baraolt, punct "Nagyerdoalja" Ansamblul bisericii reformate din Căpeni Monumentul "1848" din Căpeni

Castelul Kalnoky din Micloşoara

Situl arheologic de la Biborţeni, punct "Cetatea "Cetatea Tiborc" Cetatea Rika de la Racoşul de Sus

Ansamblul bisericii unitariene din Racoşul de Sus

Aita Mare - comună, Covasna

Biserica "Sf. Gheorghe Ansamblul conacului D6nath

Ansamblul bisericii unitariene

Băţani - comună, Covasna

Biserica reformată din Aita Seacă Biserica catolică

Conacul Mari - Casa scriitorului Benedek Elek Furnalul Bodvaj

Ansamblul bisericii reformate din Herculian

Hăghig - comună, Covasna

Biserica reformată

Casa Bucşa Castelul Nemes

Ilieni - comună, Covasna

Aşezarea Latene de la Ilieni Conac în Dobolii de Jos

Conacul Reznek în Dobolii de Jos Conacul Hollaky în Dobolii de Jos Conacul Sera din Ilieni

Conacul Bornemissza din Ilieni

Ansamblul bisericii reformate din Ilieni

Sf.Gheorghe - municipiu, Covasna

Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe, punct "Cetatea Cocostârcului"

Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe, punct Avasalja Ansamblul urban "Zona Centrală"

Centrul istoric al municipiului Sfântu Gheoghe

Ansamblul urban "Cartierul Simeria Veche" Cetatea Sfântu Gheorghe

Conacul Seresej

Fostul Sediu al Scaunelor Conacul Nagy-Bogat

Ansamblul Muzeului Naţional Secuiesc Ansamblul "Fabrica de Tutun"

Palatul Beor

Chichiş - comună, Covasna

Ansamblu rural "Case de lemn" din Chichiş Casa Serester J6zsef

Biserica reformată

Ansamblul bisericii unitariene Biserica de lemn "Sf. Petru şi Pavel

2.4.1.7 Peisajul

Teritoriul foarte mare ocupat de această arie protejată a permis identificarea unui număr însemnat de categorii de peisaje, aflate în diferite stadii de conservare. Existenţa unui număr mare de centre urbane şi rurale în proximitatea acestui sit determină dominanţa peisajelor antropice şi antropizate în iteriorul său, în timp ce peisajele naturale determinate de particularităţile fizico- geografice sunt prezente în special în arealele din proximitate

Astfel, în cadrul sitului ROSCI0329 Oltul Superior au fost identificate următoarele categorii majore de peisaje: peisaje naturale, determinate de factorii fizico- geografici, peisaje antropizate şi peisaje antropice, în care influenţa factorului antropic a fost foarte mare.

Peisajele naturale induse de relieful structural şi petrografic, în care intervenţia antropică este absentă sau nesemnificativă, se regăsesc în zonele limitrofe sitului. Astfel au fost delimitate următoarele subcategorii

- peisajul culmilor montane, individualizat pe culmile montane din cadrul munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc. Munţii sunt alcătuiţi în general din roci sedimentare - cretacice, metamorfice şi vulcanice cum ar fi bazaltele de la Racoş.

- peisajul Defileului de la Racoş, individualizat în cadrul munţilor Perşani, în care valea se adânceşte cu până la 200 metri. Este caracterizat prin prezenţa strâmtorilor şi a micilor depresiuni, induse de un mozaic litologic - gresiile calcaroase, marnele şi breciile aparţinând Cretacicului Inferior, argile cu blocuri, şisturi, klippe sedimentare.

- peisajul determinat de zonele depresionare, caracterizează o mare parte din teritoriul analizat, deoarece sitului ROSCI0329 Oltul Superior este localizat în cea mai mare parte în cadrul depresiunii Sfântu Gheorghe şi Depresiunii Bârsei din cadrul Depresiunii Braşov, Depresiunea Baraolt. Depresiunea Braşov este o depresiune tectono- erozivă, în care factorul tectonic a avut o influenţă majoră în cadul conturării acestei depresiuni. Acest peisaj depresionar se caracterizează prin câmpuri întinse, fragmentate uneori de movile naturale - martori de eroziune.

- peisaj de luncă, în lungul râului Olt, precum şi în lungul râului Ciucaş - afluent pe partea stângă. Influenţa antropică în cadrul luncilor este ridicată şi îşi pune amprenta asupra caracteristicilor actuale. Lunca Oltului induce un peisaj dominat de forme ale reliefului fluviatil create în urma acţiunilor de eroziune, transport şi acumulare. În albia minoră a râului Olt s-a dezvoltat un sistem de meandre largi, cu pantă redusă ce imprimă peisajului aspecte caracteristice.

- la contactul unităţilor montane cu zona depresionară se individualizează o nouă categorie de peisaj, respectiv peisajul glacisurilor şi piemonturilor.

- un alt tip de peisaj delimitat în proximitatea sitului analizat este peisajul teraselor, create de rîul Olt de-a lungul timpului.

În ceea ce priveşte distribuţia şi fizionomia principalelor formaţii vegetale, au fost identificate o serie de peisaje situate în proximitatea sitului.

Peisajele forestiere sunt delimitate în cadrul unităţilor montane limitrofe ariei protejate. Suprafeţele forestiere sunt reprezentate de păduri de foiase, conifere şi de amestec. Acestea sunt încadrate la peisaje naturale deoarece reprezintă un indicator important în ceea ce priveşte evaluarea gradului de naturalitate dintr-un teritoriu, deşi numeroase suprafeţe sunt plantate de către om. Aceste peisaje sunt completate de peisajul zăvoaielor de luncă, reprezentate de specii higrofile, adaptate la substrat.

În ceea ce priveşte peisajele antropice şi antropizate, în delimitarea acestora s-au utilizat două criterii: criteriul economic şi criteriul socio- demografic.

Peisajele agricole induse de modul de utilizare a terenurilor sunt cele mai numeroase în cadrul sitului analizat. Caracteristicile reliefului, cele pedologice şi climatice, coroborate cu prezenţa localităilor au constituit factori de favorabilitate în intensificarea agriculturii.

În cadrul acestei categorii sunt dominante peisajele terenurilor arabile - cultivate închise, delimitate în proximitatea sitului. Acest mod de utilizare a terenurilor reprezintă şi o presiune accentuată asupra habitatelor şi speciilor protejate în cadrul sitului. Pe lângă acestea, s-au individualizat şi peisajele agropastorale, în special în zonele rurale unde sunt dominante activităţile de creşterea animalelor.

De asemenea, o notă distinctă o dau peisajul pajiştilor umede, distribuite în special în sectorul vestic din cadrul arealului, importante din punct de vedere al conservării biodiversităţii.

Aceste peisaje agricole sunt completate de peisajele industriale. Prezenţa numeroaselor centre urbane - Baraolt, Sfântu Gheorghe situate în proximitatea sitului ROSCI0329 Oltul Superior a permis delimitarea acestei categorii de peisaje, cu impact major asupra conservării biodiversităţii. Aceste peisaje se remarcă prin prezenţa unui peisaj industrial rezidual, existenţa carierelor de exploatare, balastiere, indutria prelucrătoare, industria alimentară şi altele asemenea cu preponderenţă în oraşul Sfântu Gheorghe.

În ceea ce priveşte criteriul socio- demografic, pe baza parametrilor reprezentaţi de mărimea demografică a aşezărilor rurale, caracteristicile morfostructurale şi funcţionale, au fost identificate şi prioritizate următoarele tipuri de peisaje

- peisajul centrelor urbane - peisajul urban, determinat de prezenţa în proximitatea sitului a oraşelor Sfântu Gheorghe şi Baraolt.

- peisajul satelor mici ex: Coşeni

- peisajul satelor mijlocii, populaţie între 500 şi 1000 de locuitori ex: Arini

- peisajul satelor mari şi foarte mari peste 1000 locuitori; ex: Ghidfalău, Dumbrăviţa, Măieruş.

2.4.2. Managementul apelor

Managementul apelor şi a lucrărilor hidrotehnice este asigurat de către Administraţia Naţională "Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Olt şi respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor din judeţele Covasna şi Braşov, cu scopul de asigura sănătatea şi siguranţa populaţiei, din considerente de interes/utilitate publică, inclusiv de ordin social sau economic, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Orice plan/proiect/activitate implementat pe teritoriul ariei naturale protejate, sau care ar putea afecta aria natural protejată, se realizează numai cu avizul administratorului ariei naturale protejate în confornmitate cu legislaţia în vigoare.

Administraţia Naţională ,,Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Olt, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, administrează şi întreţine următoarele lucrări şi construcţii hidrotehnice existente pe raza judeţului Braşov, care se află amplasate în zona ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior

- Digurile de pe malul stâng al Râului Olt, în lungime totală de 82,13 km, realizate în anul 1982, prin lucrarea de investiţii „Combaterea inundaţiilor pe Râul Olt şi afluenţii Sânpetru- Racoş";

- Digul de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Vulcăniţa, în lungime totală de 13,68 km, realizate în anul 1973, prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Vulcăniţa" la Hălchiu- Feldioara.

- Digul de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Hamaradea, în lungime totală de 5,64 km, realizată în anul 1973 prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Hamaradea la Dumbrăviţa".

- Digurile de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Homorod-Ciucaş în lungime totală de 5,98 km, realizate în anul 1973, prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Homorod- Ciucaş" la Hălchiu-Satu Nou.

Pentru reducerea pagubelor materiale şi de vieţi umane în caz de inundaţii/dezastre, Administraţia Bazinală de Apă Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov intenţionează realizarea de lucrări hidrotehnice şi apărări de maluri în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior, astfel: apărări de mal pe o lungime totala de 80,26 km din care 54,92 km se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior, regularizări de albii pe o lungime de 8,95 km din care 2,50 km se află în interiorul ariei naturale protejate

ROSCI0329 Oltul Superior şi diguri în lungime de 4,68 km din care 0,27 km se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

2.4.3. Impacturi

2.4.3.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente

ROSCI0329 Oltul Superior are o configuraţie preponderent liniară, desfăşurându-se în lungul cursului râului Olt şi al afluentului său Homorod. Numărul de localităţi cu care se învecinează ROSCI0329 este foarte ridicat şi include suprafeţe din unităţile administrativ teritoriale Apaţa, Augustin, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer şi Racoş din judeţul Braşov şi Baraolt, Aita Mare, Băţani, Hăghig, Ilieni, Sfântu Gheorghe şi Chichiş din judeţul Covasna.

Unităţile administrativ teritoriale din spaţiul analizat au un profil complex, mai ales dată fiind atât prezenţa unor localităţi importante, din categoria municipii şi oraşe - Sf. Gheorghe, Codlea şi Baraolt, a unor ramuri industriale, dar şi a unui extins spaţiu rural.

În spaţiul rural, activităţile agricole, respectiv cultura plantelor - cereale, cartof, sfeclă de zahăr, legume, creşterea animalelor, ovine şi bovine îndeosebi, alături de care se adaugă exploatarea lemnului, rămân cele de bază. Deşi zona nu prezintă un risc major din partea prădătorilor - carnivore mari, numărul de câini arondaţi stânelor este în unele cazuri excesiv, determinând o presiune crescută asupra faunei sălbatice.

ROSCI0329 Oltul Superior se extinde într-o măsură importantă în lungul cursului Oltului, 42% dintre habitatele prezente fiind de tipul râuri şi lacuri. Dat fiind faptul că în zonă sunt comunităţi umane de dimensiuni mari - Sfântu Gheorghe, Braşov, Codlea, Baraolt alături de numeroase altele de dimensiuni mai reduse, o ameninţare importantă este cea legată de poluare. De asemenea, lucrările hidrotehnice cum sunt îndepărtarea periodică a vegetaţiei, refacerea integrităţii şi a etanşeităţii digurilor, amplasarea de elemente de protecţie, reprofilarea digurilor, şi altele asemenea realizate în scopul protecţiei împotriva inundaţiilor sau pentru a obţine alte beneficii au un impact major asupra habitatelor. Toate acestea implică distrugerea adăposturilor de castor şi vidră.

Exploatarea resurselor naturale atât în interiorul sitului cât şi în apropierea acestuia reprezintă un factor perturbator local cu impact semnificativ asupra ariei protejate în ansamblul

ei. Un zăcământ de argilă mai important se află la Bodoc, de unde se exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor, cca. 100.000 t/an. Zăcăminte de nisip şi pietriş se exploatează în cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastierele de la Ghidfalău, Chilieni, Coşeni, Araci, Baraolt, Comandău, Sfântu Gheorghe, Bodoc.

Utilizarea terenurilor agricole pentru construcţia de parcuri fotovoltaice Micloşoara, Feldioara este o presiune relativ recentă care determină modificarea structurii de folosinţă a terenurilor, creşte suprafaţa construită.

Harta impacturilor se regăseşte în Anexa nr.28 la Planul de management.

2.4.3.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile

Principalele ameninţări semnalate în arealul analizat se referă la

- intervenţiile realizate pentru gospodărirea apelor, inclusiv pentru apărarea împotriva inundaţiilor care pot contribui la degradarea habitatelor speciilor ocrotite în special ale castorului. Astfel, asigurarea secţiunii de scurgere a apelor, precum şi lucrările de menţinere a funcţionalităţii digurilor presupun uneori afectarea calităţii habitatelor castorului. Lucrările de decolmatare, incendierea vegetaţiei pe diguri, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase din albie, distrugerea galeriilor reprezintă printre cele mai frecvente intervenţii ce pot afecta stabilitatea speciilor protejate.

- activităţile de creştere a animalelor, care se constituie într-o ameninţare importantă în special din cauza numărului ridicat de câini, ce pot deveni un prădător important pentru castor şi vidră, dar şi din cauza creşterii riscului de apariţie a incendiilor de vegetaţie şi de degradare a calităţii vegetaţiei prin suprapăşunat;

- activităţile agricole desfăşurate în proximitatea ariei protejate, care prin practicile necorespuzatoare pot deveni o ameninţare pentru speciile protejate - incendierea miriştilor, chimizare, mecanizare, şi altele asemenea.;

- depozitarea necontrolată a deşeurilor reprezintă o ameninţare în special în zone ce prezintă accesibilitate ridicată prin drumuri comunale ori judeţene, mai ales în proximitatea intravilanului localităţilor.

- existenţa Uzinei de Prelucrare Minereuri Uranifere la Feldioara prezintă un risc datorită posibilităţii producerii unor scurgeri

- evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, în condiţiile în care majoritatea localităţilor rurale nu sunt racordate decât parţial la sisteme de canalizare ori la staţii de epurare.

- accidente la staţiile de epurare ale oraşelor, comunelor - Braşov, Sf. Gheorghe, Feldioara

- speciile invazive şi bolile, reprezintă o ameninţare importantă pentru ecosistemele acvatice, în condiţiile în care zonele umede reprezintă medii cu propagare foarte rapidă a acestora.

- activităţile de pescuit, care afectează habitatele speciilor ocrotite prin depozitarea deşeurilor şi deranjarea liniştii habitatelor.

- traficul rutier, are influenţă asupra arealului, prin poluarea aerului şi creşterea riscului de accidente.

- braconajul, inclusiv la speciile de interes conservativ.

- lucrările hidrotehnice din cadrul albiilor: regulărizari, epurări, consolidarea malurilor ce întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere.

- sărăturarea solurilor din luncile râului şi a afluenţilor mari, unde apele subterane sunt la 3-5 m adâncime, iar solurile au textura medie.

Pentru nevertebratele conservate in acest areal, o ameninţare importantă este legată de abandonarea unor păşuni şi fâneţe prin neefectuarea de lucrări de cosire şi îndepărtare a vegetaţiei forestiere.

Harta ameninţărilor potenţiale se regăseşte în Anexa nr.29 la Planul de management.

Presiuni actuale şi ameninţări potenţiale caracteristice speciilor evaluate

Nevertebrate

67

Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Euphydryas aurinia

Tabelul nr. 14

Nr.

crt.

Cod presiune/

Nume

Descriere

Intensitate

Localizare

Măsura de management

1.

A04.03

S-au observat în aria

Mare

N:46.07746

Promovarea în comunităţile locale a activităţilor

Abandonarea

protejată zone unde nu se

E:25.83754

tradiţionale de păşunat şi reducerea suprafeţelor de

sistemelor

păşunează şi nu se coseşte.

Alt.: 575m

păşuni abandonate.

pastorale,

Întreţinerea de către custodele sit-ului, cu informarea

lipsa

N:46.04695

proprietarului/administratorului, a pajiştilor abandonate

păşunatului

E:25.53486

în vederea aducerii speciei la o stare de conservare

Alt.: 466m

favorabilă.

Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat

N:45.91037

reprezentat de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă

E:25.55348

cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă, menţinerea

Alt.: 478 m

structurii şi compoziţiei naturale a poienilor şi

luminişurilor;

N:46.00591

Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat

E:25.56965

extensiv, pentru menţinerea habitatului larvelor de

Nr.

crt.

Cod presiune/

Nume

Descriere

Intensitate

Localizare

Măsura de management

Alt.: 472 m

fluturi cu ierburi înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor. Cositul să se facă prin rotaţie sau pe o suprafaţă mai mică de 1/3 din suprafaţa habitatului favorabil.

2.

A02.03

Renunţarea la păşunat şi

Medie

N:46.04695

Se va interzice schimbarea destinaţiei iniţiale a pajiştilor

Înlocuirea

transformarea în teren arabil

E:25.53486

favorabile dezvoltării speciei.

păşunii cu

Alt.: 466m

Menţinerea habitatelor cu vegetaţie ruderală.

terenuri

arabile

3.

A 04.01

Impactul turmelor prin

Mare

N:46.07746

Promovarea păşunatului extensiv tradiţional.

Păşunatul

suprapăşunat, în special al

E:25.83754

Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată pe

intensiv

celor de oi

Alt.: 575m

baza studiilor silvopastorale si în funcţie de capacitatea

de suport specifică pajiştilor favorabile dezvoltării

N:46.04695

specie.

E:25.53486

Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de

Alt.: 466m

păşunat, cu implicarea comunităţilor locale care deţin

păşuni şi animale în aria protejată.

N:45.91037

Se vor monitoriza efectivele populaţionale de animale

E:25.55348

domestice care păşunează în sit.

68

Nr.

crt.

Cod presiune/

Nume

Descriere

Intensitate

Localizare

Măsura de management

Alt.: 478 m

N:46.00591 E:25.56965

Alt.: 472 m

Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă;

Menţinerea în stare naturală a păşunilor din proximitatea cursurilor de apă.

4.

Pe terenurile agricole

Mare

N:46.04695

Folosirea produselor fitosanitare cu toxicitate redusă şi

adiacente habitatului s-au

E:25.53486

selectivitate specifică mare şi promovarea înregistrării

A07

Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice

observat activităţi mecanizate de aplicare a tratamentelor fitosanitare, în special culturilor de cartofi - dominante în zonă.

Alt.: 466m

N:45.91037 E:25.55348

Alt.: 478 m

N:46.00591 E:25.56965

în sistemul de agricultură ecologică a operatorilor. Interzicerea aplicării biocidelor la o distanţa mai mică de 50 metri de habitatele favorabile dezvoltării speciei. Limitarea utilizării îngrăşămintelor/tratamentelor chimice şi utilizarea controlată a îngrăşămintelor organice.

Interzicerea arderii vegetaţiei/miristilor/deşeurilor

vegetale.

Alt.: 472 m

5.

J02.03

Lucrări de desecare /drenare

Medie

N:46.04695

Interzicerea drenajului sau orice alte măsuri ce pot

Canalizare şi

în special pentru agricultură

E:25.53486

conduce la scăderea nivelului de apă disponibilă pentru

69

Nr.

crt.

Cod presiune/

Nume

Descriere

Intensitate

Localizare

Măsura de management

deviere de apă

Alt.: 466m

menţinerea habitatului speciei.

Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă.

70

Tabelul nr. 15

Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciei Euphydryas aurinia

Nr. crt.

Cod

ameninţare/ Nume

Localizare

Intensitate

Măsura de management

1.

A 04.01

Intensificarea

N:46.07746

Mare

Promovarea păşunatului extensiv tradiţional.

Păşunatul

impactului turmelor

E:25.83754

Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată pe

intensiv

prin suprapăşunat, în

Alt.: 575m

baza studiilor silvopastorale si în funcţie de capacitatea de

special al celor de oi

suport specifică pajiştilor favorabile dezvoltării speciei

N:46.04695

Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de

E:25.53486

păşunat, cu implicarea comunităţilor locale care deţin

Alt.: 466m

păşuni şi animale în aria protejată.

Se vor monitoriza efectivele populaţionale de animale

N:45.91037

domestice care păşunează în sit.

E:25.55348

Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat

Nr. crt.

Cod

ameninţare/ Nume

Localizare

Intensitate

Măsura de management

Alt.: 478 m

N:46.00591 E:25.56965

Alt.: 472 m

de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă;

Menţinerea în stare naturală a păşunilor din proximitatea cursurilor de apă prin reglementarea păşunatului în aceste zone.

Cositul să se realizeze prin rotaţie sau pe o suprafaţă mai

mică de 1/3 din suprafaţa habitatului favorabil.

2.

A04.03

Se observă o tendinţă

N:46.07746

Mare

Promovarea în comunităţile locale a activităţilor agricole

Abandonarea

accentuate de creştere

E:25.83754

tradiţionale de păşunat /cosit şi reducerea suprafeţelor de

sistemelor

a suprafeţelor de

Alt.: 575m

păşuni abandonate.

pastorale, lipsa

păşune/fâneţe

Întreţinerea de către custodele sit-ului, cu acceptul

păşunatului

abandonate

N:46.04695

proprietarului/administratorului, a pajiştilor abandonate în

E:25.53486

vederea aducerii speciei la o stare de conservare favorabilă.

Alt.: 466m

Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat

de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone

N:45.91037

acoperite de vegetaţie ierboasă, menţinerea structurii şi

E:25.55348

compoziţiei naturale a poienilor şi luminişurilor.

Alt.: 478 m

Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat extensiv,

pentru menţinerea habitatului larvelor de fluturi cu ierburi

71

Nr. crt.

Cod

ameninţare/ Nume

Localizare

Intensitate

Măsura de management

N:46.00591 E:25.56965

Alt.: 472 m

înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor.

3.

D01

Proiectarea de noi

N:46.07746

Mare

Limitarea construirii de noi drumuri de acces pentru a evita

Drumuri,

drumuri în sit, în

E:25.83754

fragmentarea habitatului şi impactul negativ asupra speciei

poteci

special pentru acces

Alt.: 575m

datorat fazelor de construcţie şi utilizare ulterioară.

la terenurile agricole

Reglementarea accesului pe drumurile şi potecile existente

şi lucrările

N:46.04695

sau nou construite în vederea interzicerii colectării speciei

hidrotehnice

E:25.53486

de către colecţionarii amatori.

Alt.: 466m

Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea

cursurilor de apă.

N:45.91037

E:25.55348

Alt.: 478 m

N:46.00591

E:25.56965

Alt.: 472 m

4.

A07

Intensificarea pe

N:46.04695

Mare

Folosirea produselor fitosanitare cu toxicitate redusă şi

72

Nr. crt.

Cod

ameninţare/ Nume

Localizare

Intensitate

Măsura de management

Utilizarea

terenurile agricole

E:25.53486

selectivitate specifică mare şi promovarea utilizării

produselor

adiacente habitatului

Alt.: 466m

produselor certificate eco.

biocide,

specie a utilizării

Interzicerea aplicării biocidelor la o distanţa mai mică de

hormoni şi

produselor

N:45.91037

50 metri de habitatele favorabile dezvoltării speciei.

substanţe

fitosanitare

E:25.55348

Limitarea utilizării îngrăşămintelor/tratamentelor chimice

chimice

Alt.: 478 m

şi utilizarea controlată a îngrăşămintelor organice.

Interzicerea arderii vegetaţiei/miristilor/deşeurilor vegetale

N:46.00591

E:25.56965

Alt.: 472 m

5.

A02.03

Înlocuirea păşunii cu terenuri arabile

Intensificarea transformării păşunilor în terenuri

arabile

Medie

N:46.04695 E:25.53486

Alt.: 466m

Se va interzice schimbarea destinaţiei iniţiale a păşunilor favorabile dezvoltării speciei.

Menţinerea habitatelor cu vegetaţie ruderală.

73

74

Mamifere

Tabelul nr. 16 Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Castor fiber şi Lutra lutra în ROSCI0329 Oltul Superior

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

25.838452

Interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri, a expansiunii infrastructurii şi dezvoltarii activitaţilor umane pentru evitarea fragmentării habitatelor Interzicerea evacuăriilor punctiforme şi/sau difuze de substanţe şi/sau material poluante în cursurile de apă

Reconstrucţia ecologică pentru habitatele deteriorate în urma activitaţilor umane.

Gestionarea adecvată a deşeurilor conform Strategiei naţionale de management a deşeurilor, aprobată prin Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020.

Limitarea exploatării de nisip şi pietriş, în

46.080258

Degradarea,

C01.01.01

Carieră de nisip şi pietriş

fragmentarea şi distrugerea habitatelor favorabile speciilor

de interes,

25.826248

46.0506

Medie

poluarea apelor de

25.85811

suprafaţă

45.96585

25.851080

45.937034

25.839465

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

45.90475

special în zonele favorabile dezvoltării

speciilor de mamifere de interes dar şi în

zonele identificate ca importante pentru dezvoltarea speciilor de peşti, surse de

25.797199

45.826578

25.805065

hrană pentru vidra.

45.848272

25.550553

46.054534

Reglementarea activităţilor de igienizare

periodică a malurilor

Degradarea

râurilor/lacurilor/zonelor umede, activităţi

J03.01

Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

habitatului prin

incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea

bârlogurilor şi a

25.77975

45.80979

Mare

ce se realizează în prezent prin arderea vegetaţiei şi/sau defrişarea acesteia şi distrugerea vizuinilor de castor şi vidră, aceste zone reprezentând habitate

favorabile dezvoltării speciilor de interes

zonelor de hrănire

comunitar

Reglementarea defrişării/incendierii

vegetaţiei,

75

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

arbuştilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate, zone favorabile castorului;

Reabilitarea habitatelor deteriorate în urma activitaţilor umane.

Păstrarea unor zone favorabile dezvoltării speciilor de interes şi reglementarea/limitarea activitatilor antropice in zonele de habitat ale speciei - identificate în Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra.

Implementarea unui sistem de management adecvat al deşeurilor adunate în locurile de habitare ale castorului şi

vidrei.

K03.06

Antagonism cu animale

Câini hoinari din

localitătile

25.564173

46.038487

Mare

Capturarea şi gestionarea câinilor fără

stăpân din vecinătatea sit-ului - câini

76

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

domestice

invecinate sit-ului

neidentificaţi şi înregistrarea lor. Conştientizarea locuitorilor privind impactul câinilor lăsaţi liberi asupra mamiferelor protejate şi privind

necesitarea conservării speciei

A02.01

Agricultura intensive

Perturbări fonice, poluări difuze

25.5728

46.03299

25.584017

46.019153

25.547138

45.991516

25.545347

45.960871

Medie

Reglementarea defrişării pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate;

Interzicerea arderii miriştilor/deşeurilor vegetale agricole din vecinătatea sitului; Restricţionarea utilizării drumurilor de exploatare aflate în apropierea cursului de apă şi a zonelor favorabile dezvoltării castorului şi vidrei

A04.01

Suprapăşunat

Impactul turmelor şi al câinilor însoţitori;

agresiuni din

25.56589

46.001589

Mare

Restricţionarea păşunatului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei - Anexa nr. 1.1 la

Planul de Management Hărţi - Harta

77

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

partea ciobanilor

arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra.

Conştientizarea ciobanilor privind impactul câinilor însoţitori asupra mamiferelor protejate şi privind necesitarea conservării şi protejării speciei

Castor fiber şi Lutra lutra.

78

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

E01 Zone urbanizate, habitare umana - locuinţe umane

Deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit, depozitare de deşeuri realizate de către locuitorii din vecinătatea sit-ului

25.744607

45.753033

25.831486

46.047217

Mare

Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes;

Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei - Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra.

Monitorizarea habitatelor în vederea reducerii braconajului, vandalismului, otrăvirii şi capcanelor

Managementul adecvat al deşeurilor; Evacuarea apelor uzate menajere cu respectarea standardelor în vigoare Realizarea de locuri de campare înafara zonelor de interes pentru speciile protejate Evitarea desfăşurării unor activităţi sportive şi recreative în apropierea cursurilor de apă, zone favorabile

dezvoltării castorului şi vidrei;

79

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

D01.05

Poduri, viaducte

Perturbări fonice, poluări difuze,

acces facil la zonele de odihnă şi hrană specifice speciilor de interes, zone de pescuit

25.849723

45.951449

Medie

Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes;

Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului - Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor

fiber şi Lutra lutra

80

Tabelul nr. 17 Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciei Castor fiber şi Lutra lutra în ROSCI0329 Oltul Superior

Cod ameninţare/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

C01.01.01

Carieră de nisip şi pietriş

Intensificarea activităţilor de extracţie nisip şi pietriş şi degradarea, fragmentarea şi distrugerea habitatelor

25.838452

46.080258

Medie

25.826248

46.0506

Medie

Cod ameninţare/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

25.85811

45.96585

Medie

25.851080

45.937034

Medie

25.839465

45.90475

Medie

25.797199

45.826578

Medie

25.805065

45.848272

Medie

25.550553

46.054534

Medie

J03.01

Reducerea sau pierderea de

caracteristici specifice de habitat

Intensificarea degradării habitatului speciilor de interes prin incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a zonelor de hrănire

25.77975

45.80979

Mare

K03.06

Antagonism cu animale domestice

Creşterea numărului de câini hoinari din localitătile învecinate sit-ului

În zonele din sit învecinate cu

localităţi

Mare

81

Cod ameninţare/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

A02.01

Agricultura intensivă

Intensificarea activităţilor agricole în sit ce duc la perturbări fonice, poluări difuze

În zonele din sit învecinate cu terenuri agricole

Medie

E01

Zone urbanizate, habitare umana - locuinţe umane

Intensificarea impactului cauzat de deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit realizate de către locuitorii din vecinătatea sit-ului

În zonele din sit învecinate cu localităţi

Mare

D01.05

Poduri, viaducte

Creşterea impactului prin perturbări fonice, poluări difuze, şi intensificarea accesului la zonele de odihnă şi hrană specifice speciilor de interes, zone de pescuit susţinut de realizarea unor noi poduri/podeţe.

25.849723

45.951449

25.55603

46.049072

Medie

A04.01

Suprapăşunat

Intensificarea impactului turmelor şi al câinilor însoţitori; agresiuni din partea ciobanilor

25.56589

46.001589

Mare

25.544832

45.974418

Mare

25.544625

45.979449

Mare

82

Ihtiofaună

83

Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de ihtiofaună din ROSCI0329 Oltul Superior

Tabel 18

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

Activitatea balastierelor/carierelor de nisip şi pietriş, atât în

aval cât şi în amonte

25.838452

46.080258

Reglementarea şi controlul exploatării de nisip şi pietriş din albia majoră a râurilor, în special în zonele favorabile identificate pentru dezvoltarea speciilor de peşti, luând în considerare obiectivele de conservare.

Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râurilor este strict interzisă.

25.826248

46.0506

produc modificări hidromorfologice ce duc

25.85811

45.96585

C01.01.01

Carieră de nisip şi pietriş

la schimbări în albia râurilor cu efect asupra eroziunii şi depunerilor

de aluviuni, afectând

25.851080

45.937034

Mare

25.839465

45.90475

semnificativ biologia

25.797199

speciilor de peşti şi

45.826578

implicit supravieţuirea şi

25.805065

starea de conservare.

45.848272

25.550553

46.054534

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

Interzicerea defrişării/incendierii

vegetaţiei -

pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe

malurile râurilor, zona dig-mal din

A02.01

Agricultura intensivă

Poluări difuze/punctiforme

Toate terenurile agricole riverane râului

Oltul Superior

Medie

interiorul ariei naturale protejate; Incurajarea utilizarii de produse

certificate ecologic

Promovarea pe terenurile agricole din

vecinătatea sitului a înlocuirii

produselor fitosanitare cu toxicitate şi

remanenţă mare cu produse certificate

ecologic.

84

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

Verificarea evacuărilor punctiforme din

aria naturală protejată, conform

normativelor privind stabilirea limitelor

de încărcare cu poluanţi a apelor uzate

E01

Zone urbanizate, habitare umană - locuinţe umane

Poluarea emisarului prin evacuări de ape uzate neconforme, depozitări necontrolate de deşeuri

Toate localităţile riverane sit-ului Oltul Superior

Mare

industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali.

Implementarea unui management adecvat al deşeurilor municipale.

Controlul respectării standardelor

legale pentru apele epurate deversate în

râurile din interiorul ariei naturale

protejate

Interzicerea poluării râurilor prin

evacuări difuze.

Delimitarea zonelor pentru pescuit şi

D01.05

Poduri, viaducte

Poluări difuze, acces facil la zone de pescuit

Toate drumurile aflate în vecinătatea sit-ului Oltul Superior

Medie

reglementarea atât a accesului/utilizării podurilor/podeţelor existente cât şi reglementarea realizării unor noi

poduri/podeţe luând în considerare

obiectivele de conservare.

85

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

F02

Pescuit şi recoltarea resurselor acvatice

Impact asupra populaţiilor de ihtiofaună

Toate zonele din sit aflate în vecinătatea aşezărilor umane

Mică

Delimitarea zonelor pentru pescuit şi reglementarea accesului în aceste zone. Conştientizarea localnicilor privind necesitatea speciilor protejate de ihtiofaună;

Impunerea şi respectarea perioadelor de prohibiţie pentru ihtiofauna de interes conservativ, inclusiv a dimnsiunilor minime de reţinere a speciilor de peşti.

J02.06.06

Captări de apă de suprafaţă pentru hidrocentrale

Existenţa hidrocentralei şi a pragului de pe râul Olt, din localitatea Podu Oltului.

Deşi această lucrare hidrotehnică se află în afara limitelor ariei naturale protejate, are

impact negativ asupra

25.680183

45.748107

Mare

Reconstrucţia ecologică a cursului râului Olt în special în zona hidrocentralei identificate în sit, prin asigurarea conectivitătii habitatelor favorabile dezvoltării speciilor de ihtiofaună de interes conservativ.

86

Cod presiune/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

Măsura de management

distribuţiei ihtiofaunei pe întreg râul, prin

fragmentarea habitatului

87

Tabelul nr. 19 Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciilor de ihtiofaună în ROSCI0329 Oltul Superior

Cod ameninţare/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

25.838452

46.080258

C01.01.01

Carieră de nisip şi pietriş

Intensificarea activităţii carierelor de nisip/balastierelor va determina schimbarea şi alterarea habitatelor specifice dezvoltării speciilor de ihtiofauna de interes conservativ.

Intensificarea schimbărilor în albia râurilor ca urmare a

25.826248

46.0506

Mare

25.85811

45.96585

exploatării resurselor minerale.

25.851080

45.937034

25.839465

45.90475

Mare

Cod ameninţare/

Nume

Descriere

Localizare

Intensitatea

25.797199

45.826578

25.805065

45.848272

25.550553

46.054534

A02.01

Agricultura intensivă

Intensificarea practicilor agricole şi determinarea unui impactul antropic semnificativ asupra sistemelor acvatice

Toate terenurile agricole riverane râului Oltul Superior

Medie

E01

Zone urbanizate, habitare umană - locuinţe umane

Intensificarea presiunii datorate creşterii cantitătilor de ape uzate menajere evacuate în râul Olt

Toate localităţile riverane sit-ului Oltul Superior

Medie

D01.05

Infrastuctură,poduri

Intensificarea presiunii în zonele accesibile pescuitului de agrement

Toate drumurile aflate în

vecinătatea sit-ului Oltul Superior

Mica

F02.03

Pescuit de agrement

Intensificarea presiunii în zonele accesibile pescuitului de agrement

Toate zonele din sit aflate

în vecinătatea aşezărilor umane

Mică

88

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR

3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

3.1.1 Evaluarea la nivel naţional

Mamifere

Lutra lutra

În România vidra are o largă răspândire pe lângă toate apele bogate în peşte dar abundenţa ei este scăzută. Efectivul total pe teritoriul României a fost estimat la 3000 de exemplare, considerându-se că acesta prezintă o tendinţă de declin, deşi în anumite regiuni de exp. bazinul Tisei s-a înregistrat o uşoară ameliorare ca urmare a scăderii cererilor de blană şi a încetării utilizării unora dintre poluanţii folosiţi în trecut de exp. DDT. Cu toate acestea, nu există studii extensive sau pe termen lung care să monitorizeze situaţia la nivel naţional a populaţiilor speciei Lutra lutra. Starea de conservare la nivel naţional a speciei Lutra lutra este favorabilă.

Castor fiber

În România, specia Castor fiber prezintă o stare de conservare favorabilă pe toată aria sa de repartiţie spaţială.

Nevertebrate

Euphydryas aurinia

Euphydryas aurinia are o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Ihtiofaună

Pelecus cultratus

Specia Pelecus cultratus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Rhodeus sericeus amarus

Specia Rhodeus sericeus amarus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Barbus meridionalis

Specia Barbus meridionalis prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Gobio uranoscopus

Specia Gobio uranoscopus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională

Gobio kessleri

Specia Gobio kessleri prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Misgurnus fossilis

Specia Misgurnus fossilis prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Cobitis taenia

Specia Cobitis taenia prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Sabanejewia aurata

Specia Sabanejewia aurata prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Cottus gobio

Specia Cottus gobio prezintă o stare de conservare favorabilă la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

Aspius aspius

Specia Aspius aspius prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor la nivelul sitului ROSCI0329 Oltul Superior

Mamifere

Castor fiber

Harta distribuţiei speciei Castor fiber se regăseşte în Anexa nr.21 la Planul de management.

Tabelul nr. 20 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Castor fiber

Cod 1337

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei

naturală protejată

speciei

în

aria

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Estimare preliminară: :: 250 indivizi

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

şi/sau

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi

mărimea populaţiei naţionale

<2%

Mărimea reevaluată a populaţiei

estimate în planul de management

Nu este cazul

anterior

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

::250

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii,

abundenţa estimată.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

>1

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"x" - necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

"x" - necunoscută

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată

prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

speciei

Structura populaţiei speciei

structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea

nu au putut fi evaluate;

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

FV-Favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al populaţiei

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările

evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea

menţine la o stare de conservare favorabilă.

Tabelul nr. 21 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Castor fiber

Cod 1337

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

46.6 ha - include habitatul specific al speciei Castor

fiber de zonă umedă

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Suprafaţa reevaluată a habitatului

speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei

în aria naturală protejată

80 ha

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru

estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

>1

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"+" creştere

Calitatea datelor privind tendinţa

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

actuală a suprafeţei habitatului speciei

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Calitatea habitatului speciei în aria

naturală protejată

FV-Favorabilă

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

Favorabilă

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a calităţii habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi

de tendinţa calităţii habitatului speciei

"+" creştere

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

FV-Favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

,,+,, se îmbunătăţeşte

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Tabelul nr.22 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametru

Descriere

Specia

Castor fiber

Cod 1337

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"x" - necunoscută;

Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea

măsurilor de management

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

>1

Mărimea populaţiei viitoare a speciei poate fi mai mare doar datorită implementării măsurilor de

management

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

"x" - necunoscută

Se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei

"+" creştere

Suprafaţa habitatului favorabil specie poate creşte doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate

presiunile, prevenite ameninţările

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

>1

Suprafaţa habitatului favorabil în viitor va fi mai mare doar în urma implementării măsurilor de management

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

x" - necunoscute

Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 an

Perspectivele speciei în viitor

"x" - necunoscute

Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai

după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mare - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând

semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Mare

Intensitatea ameninţărilor viitoare

asupra speciei

Mare

Viabilitatea pe termen lung a speciei

Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată doar dacă sunt aplicate măsurile de

conservare

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"x" - necunoscută

FV-Favorabilă doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninţările

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

"x" - necunoscută

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările

evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

Tabelul nr. 23

Evaluarea globală a speciei

Parametru

Descriere

Specia

Castor fiber

Cod 1337

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Starea globală de conservare a speciei

FV-favorabilă

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"x" - necunoscută

Starea globală de conservare

necunoscută

Nu este cazul

Informaţii suplimentare

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea

menţine la o stare de conservare favorabilă.

Lutra lutra

Harta distribuţiei speciei Lutra lutra se regăseşte în Anexa nr.22 la Planul de management.

Tabelul nr. 24 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

Specia

Lutra lutra

Cod 1355

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Estimare preliminară: ::11 indivizi

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi

mărimea populaţiei naţionale

<2%

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior

Nu este cazul

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu există date din trecut cu privire la mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă speciei

Lutra lutra în interiorul sitului Natura 2000

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării specie, modele pentru

estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii,

abundenţa estimată.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

"x" - necunoscut

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"x" - necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

"x" - necunoscut

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

specie

Structura populaţiei speciei

"x" - necunoscut

structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu s-a putut evalua;

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - necunoscută

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani + implementarea măsurilor de

management

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"X" - nu există date suficiente pentru a putea stabili

starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei.

Tabelul nr. 25 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Lutra lutra

Cod 1355

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanent

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

43.6 ha - include habitatul specific al Lutra lutra de

zonă umedă

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

Nu este cazul

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei

în aria naturală protejată

80 ha

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor; utilizarea instrumentelor GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei şi modele pentru estimarea

probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

>1

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"-" descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe, observaţii asupra prezenţei specie, urme şi utilizarea

camerelor

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Nefavorabil-neadecvat

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"-"în scădere

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe, observaţii asupra prezenţei specie, urme şi utilizarea

camerelor

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"-"-în scădere

Starea de conservare din punct de vedere

al habitatului speciei

U1 - Nefavorabilă - neadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

"-"în scădere

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Tabelul nr. 26 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametru

Descriere

Specia

Lutra lutra

Cod 1355

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

Populaţie permanentă

protejată

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"x" - necunoscută;

Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

x" - necunoscută;

Mărimea populaţiei viitoare a speciei ar trebui să fie mai mare

datorită măsurilor de management

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

"x" - este necunoscută

Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp

de minim 3 ani

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

Suprafaţa habitatului poate creşte dacă sunt aplicate

măsurile de conservare şi eliminate ameninţările

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

>1

Suprafaţa adecvată în viitor va fi mai mare în urma implementării măsurilor de management

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

"x" - necunoscute

FV - Favorabile, doar în condiţiile aplicării măsurilor de conservare specific

Perspectivele speciei în viitor

X - necunoscute.

Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai

după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mare - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând

semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Mare

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Mare

Viabilitatea pe termen lung a speciei

Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată dacă sunt aplicate măsurile de conservare

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"x" - necunoscută

FV-Favorabilă, dacă sunt aplicate măsurile de conservare

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"x" - necunoscută

Favorabilă, dacă sunt aplicate măsurile de conservare

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei

în viitor

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi

ameninţările evitate, populaţiile speciei Lutra lutra s- ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

Tabelul nr. 27

Evaluarea globală a speciei

Parametru

Descriere

Specia

Lutra lutra

Cod 1355

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanent

Starea globală de conservare a speciei

U1 - Nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării globale de conservare a speciei

"x" - necunoscută

Favorabilă, prin aplicarea activităţilor de conservare şi măsurilor de management

Starea globală de conservare

necunoscută

Nu este cazul

Informaţii suplimentare

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi

ameninţările evitate, populaţiile speciei Lutra lutra s-

ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

Peşti

Aspius aspius

Harta distribuţiei speciei Aspius aspius se regăseşte în Anexa nr.12 la Planul de management

Tabelul nr. 28 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametru

Descriere

Specia

Aspius aspius avat Cod 1130

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Nu se exclude prezenţa avatului în zona. Ramura

ascendentă a Oltului în aval de Ilieni, este zona caracteristică pentru avat. Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Nu au fost inregistrate capturi

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, Se estimează prezenţa avatului în aria natural protejată ca umare a existenţei habitatului specific - chiar dacă specia nu a fost capturtă prin

electronarcoză-

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior

Nu au fost inregistrate capturi

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

Nu există date

starea favorabilă în aria naturală

protejată

Metodologia de apreciere a mărimii

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

Nu au fost inregistrate capturi

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată

mărimea populaţiei de referinţă

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată

mărimea populaţiei de referinţă

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată

mărimea populaţiei de referinţă

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu au fost inregistrate capturi

Structura populaţiei speciei

Nu au fost inregistrate capturi

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

Nu este cazul

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al populaţiei speciei

Nu este cazul

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al populaţiei

Nu este cazul

Tabelul nr. 29

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Aspius aspius

Parametrii

Descriere

Specia

Aspius aspius avat Cod 1130

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă, Oltul Superior este zona

caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval - 65 ha

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală

protejată

Oltul Superior este zona caracteristică pentru avat

în zona de aval, de la staţia 8, Ilieni în aval

Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului

speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

Nu a fost evaluată suprafaţa habitatului speciei

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

În zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona

este caracteristica pentru avat

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

">>" - mult mai mare

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

buna

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

medie

protejată

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"-" - descrescătoare

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"U2" - nefavorabilă - rea

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"-" - se înrăutăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

Tabelul nr. 30 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Aspius aspius

Parametrii

Descriere

Specia

Aspius aspius avat Cod 1130

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanenta, Oltul Superior este zona

caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"-" - crescătoare

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

"<" - mai mic,

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

U2 - nefavorabil-rău

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului

speciei în viitor

">>" - mult mai mare

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

U2 - nefavorabil-rău

Perspectivele speciei în viitor

U1" - nefavorabile - inadecvate

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Ridicat

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Ridicat

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

mediu

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată doar prin aplicarea măsurilor de conservare

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor de conservare

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nu este cazul

Tabelul nr. 31

Evaluarea globală a speciei Aspius aspius

Parametrii

Descriere

Specia

Aspius aspius avat Cod 1130

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanenta, Oltul superior este zona characteristică pentru avat în zona de aval, de la

statia 8 Ilieni în aval.

Starea globală de conservare a speciei

U2 - nefavorabil-rău

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor concrete de management şi conservare

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

Informaţii suplimentare

-

Barbus meridionalis

Harta distribuţiei speciei Barbus meridionalis se regăseşte în Anexa nr.15 la Planul de management

Tabelul nr. 32 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

Populaţie permanentă

protejată

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

143 exemplare /100 mp

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %,

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată,

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Metodologia de apreciere a mărimii

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"+" -crescătoare. Traieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Dat fiind tendinţa de încălzire globală,

trendul speciei este ascendent

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

Slabă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei

Puiet - 66,5%

Adulţi - 33,5%

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"+" - se îmbunătăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al populaţiei

"FV" - favorabilă

Tabelul nr. 33 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului

speciei Barbus meridionalis

Parametrii

Descriere

Specia

Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Suprafaţa habitatului speciei se suprapune cu suprafaţa acvatică - zona lotică a ariei naturale

protejate - 505 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

Suprafata lotică a ariei naturale protejate - 505 ha

Metodologia de apreciere a suprafeţei

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei

speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

caracteristica pentru mreana vânătă

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

Bună

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie. Suprafaţa este crescătoate dar resursele de hrană se diminuează.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

Slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"+" - crescătoare

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"+" - se îmbunătăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Tabelul nr. 34

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Barbus meridionalis

Parametrii

Descriere

Specia

Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"::" - aproximativ egal

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

FV - perspective bune

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

FV - favorabile,

Perspectivele speciei în viitor

FV - favorabile,

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Mediu

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

Mediu

speciei

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

FV - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

"0" - este stabilă

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

FV - favorabilă

Tabelul nr. 35

Evaluarea globală a speciei Barbus meridionalis

Parametrii

Descriere

Specia

Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"0" - este stabilă

Starea globală de conservare

FV - favorabilă

Informaţii suplimentare

-

Cobitis taenia

Harta distribuţiei speciei Cobitis taenia se regăseşte în Anexa nr.16 la Planul de management

Tabelul nr. 36

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Cobitis taenia

Parametrii

Descriere

Specia

Cobitis taenia zvârluga Cod 1149

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

26 exemeplare/100 mp

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %,

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată,

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Metodologia de apreciere a mărimii

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

mărimea populaţiei actuale

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"-" - descrescătoare. Frecvenţa de apariţie şi abundenţă au fost scăzute, respectiv în ramura descendentă a fost capturată în 5 staţii din 14 iar în ramura ascendentă în 2 staţii din 6, iar nr. total de

exemplare capturate a fost de 23.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

Slabă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"-" - se înrăutăţeşte

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 37 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Cobitis

taenia

Parametrii

Descriere

Specia

Cobitis taenia zvârluga Cod 1149

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

Populaţie permanentă

protejată

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

Zvârluga are habitatul caracteristic pe toată

lungimea râului Bixad-Podul Olt - 196 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

toata lungimea raului Bixad-Podul Olt

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

caracteristica pentru zvârluga

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

">" - mai mare

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare. Dată fiind tendinţa de încălzire

globală, trendul speciei este ascendent

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

medie

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"+" - crescătoare

Starea de conservare din punct de vedere al

FV - Favorabil

habitatului speciei

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"+" - se îmbunătăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

FV - Favorabil

Tabelul nr. 38 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Cobitis taenia

Parametrii

Descriere

Specia

Cobitis taenia zvârluga Cod 1149

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"-" - descrescătoare. Se apreciază că suprafaţa se va extinde - ca urmare a încălzirii dar disponibilitatea resurselor de hrană va scădea - ca urmare a scăderii capacităţii biogene a ecosistemului care va trece printr-o fază a unei

suuccesiuni ecologice

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

">>" - mult mai mare

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

U2 - perspective inadecvate

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

">>" - mult mai mare

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului

speciei în viitor

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

FV-favorabil

Perspectivele speciei în viitor

U1" - nefavorabile - inadecvate

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Mediu

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Mediu

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor concrete de conservare

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

U1" - nefavorabile - inadecvate

Tabelul nr. 39

Evaluarea globală a speciei Cobitis taenia

Parametrii

Descriere

Specia

Cobitis taenia zvârluga Cod 1149

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Starea globală de conservare a speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor concrete de conservare

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

Informaţii suplimentare

-

Cottus gobio

Tabelul nr. 40

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Cottus gobio

Parametrii

Descriere

Specia

Cottus gobio zglăvoc Cod 1163

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona

cleanului iar în aval în zona mrenei vinete

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Nu au fost înregistrate capturi

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea

populaţiei naţionale

-

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

Nu au fost înregistrate capturi

în planul de management anterior

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu există date

Metodologia de apreciere a mărimii

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

Nu au fost inregistrate capturi

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

Nu au fost înregistrate capturi Nu a fost estimată

mărimea populaţiei de referinţă

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

Nu au fost înregistrate capturi Nu a fost estimată

mărimea populaţiei de referinţă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu au fost înregistrate capturi Nu a fost estimată

mărimea populaţiei de referinţă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu au fost înregistrate capturi

Structura populaţiei speciei

Nu au fost înregistrate capturi

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

Necunoscut

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - necunoscută

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al populaţiei

Informaţie insuficientă pentru o evaluare corectă

Tabelul nr. 41 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Cottus gobio

Parametrii

Descriere

Specia

Cottus gobio zglăvoc Cod 1163

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona

cleanului iar în aval în zona mrenei vinete

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

Nu au fost inregistrate capturi

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona

cleanului iar în aval în zona mrenei vinete

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona

cleanului iar în aval în zona mrenei vinete

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona nu este

caracteristica pentru zglavoc.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

"x" - necunoscut

zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

habitatului speciei

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"x" - necunoscută

zona nu este caracteristica pentru zglavoc

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

Bună

zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

zona nu este caracteristică pentru zglavoc.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"x" - necunoscută

zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

Bună

zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"x" - necunoscută

zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"x" - necunoscută

zona nu este caracteristica pentru zglavoc

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"x" - necunoscută

zona nu este caracteristica pentru zglavoc

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

Tabelul nr. 42 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Cottus gobio

Parametrii

Descriere

Specia

Cottus gobio zglăvoc Cod 1163

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică

protejată

pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona

păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"x" - necunoscută

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista

perspective in masura in care vor exista viituri puternice

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

puternice

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

"x" - necunoscută

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

puternice

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei

"x" - necunoscută

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

puternice

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"x" - necunoscută

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista

perspective in masura in care vor exista viituri puternice

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

"x" - necunoscută

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista

perspective in masura in care vor exista viituri puternice

Perspectivele speciei în viitor

"x" - necunoscută

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

puternice

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista

perspective in masura in care vor exista viituri puternice

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

puternice

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

puternice

Viabilitatea pe termen lung a speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

puternice

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista

perspective in masura in care vor exista viituri puternice

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista

perspective in masura in care vor exista viituri puternice

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

-

Tabelul nr. 43

Evaluarea globală a speciei Cottus gobio

Parametrii

Descriere

Specia

Cottus gobio zglăvoc Cod 1163

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

aria naturală protejată nu este zona caracteristica pentru zglavoc care se gaseste mult in amonte in zona pastravului, Oltul superior fiind in amonte in

zona cleanului iar in aval in zona mrenei vinete

Starea globală de conservare a speciei

Necunoscută

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor concrete de conservare

Starea globală de conservare necunoscută

-

Informaţii suplimentare

-

Gobio kessleri

Harta distribuţiei speciei Gobio kessleri se regăseşte în Anexa nr.18 la Planul de management

Tabelul nr. 44 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Gobio kessleri

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

230 exemplare/100 mp

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea

populaţiei naţionale

0-2 %,

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Nu este cazul

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

"x" - necunoscut

Nu există date

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

Nu a fost estimata mărimea populaţiei de referinţă

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"+" - crescător

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

slabă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu exista date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

Nu exista date suficiente

Structura populaţiei speciei

Adulţi -28%

Puiet - 82%

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"+" - se îmbunătaţeşte

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei

FV - favorabilă

Tabelul nr. 45 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Gobio kessleri

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Oltul Superior este zona caracteristică pentru porcuşorul de nisip pe porţiunea ascendentă - între

Feldioara si Racoş inclusiv pe pârâul Homorod

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

Nu a fost evaluata suprafata habitatului specie in

planul anterior

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

Între Feldioara si Racoş, inclusiv pe pârâul

Homorod - 235 ha

Metodologia de apreciere a suprafeţei

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei

speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

caracteristica pentru porcusorul de nisip

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

">>" - mult mai mare

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

buna

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"-" - descrescătoare

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"U2" - nefavorabilă - rea

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"-" - se înrăutăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

"U2" - nefavorabilă - rea

Tabelul nr. 46

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Gobio kessleri

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanenta, Oltul Superior este zona

caracteristica pentru porcusorul de nisip pe toata lungimea lui.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"-" - în scădere

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

">" - mai mare,

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

U1" - nefavorabile - inadecvate

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului

speciei în viitor

">>" - mult mai mare

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

U1" - nefavorabile - inadecvate

Perspectivele speciei în viitor

U1" - nefavorabile - inadecvate

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Ridicat

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Ridicat

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

mediu

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor de conservare

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 47

Evaluarea globală a speciei Gobio kessleri

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă, Oltul Superior este zona

caracteristică pentru porcusorul de nisip pe toată lungimea lui.

Starea globală de conservare a speciei

Nefavorabil -rău

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor de conservare

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

Informaţii suplimentare

Nefavorabil -rău

Gobio uranoscopus

Harta distribuţiei speciei Gobio uranoscopus se regăseşte în Anexa nr.17 la Planul de management

Tabelul nr. 48

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Gobio uranoscopus

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

23 exemplare /100 mp.

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Bună

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea

populaţiei naţionale

0-2 %,

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată,

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

"x" - necunoscut

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

"x" - necunoscut

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"x" - necunoscut

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

slabă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"-" - se înrăutăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al populaţiei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 49 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Gobio uranoscopus

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

În partea amonte a ramurii descendente a Oltului

Superior, între Bixad şi Ghidfalău - amonte de localitatea Sf. Gheorghe 105 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

Între Bixad şi Ghidfalău - amonte de localitatea Sf.

Gheorghe 105 ha

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

caracteristica pentru porcuşorul de vad

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

">" - mai mare

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

bună

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"-" - descrescătoare

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"-" - se înrăutăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 50 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Gobio uranoscopus

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"-" - descrescătoare

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

">>" - mult mai mare

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

U1 - perspective inadecvate

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"-" - descrescătoare

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului

speciei în viitor

">>" - mult mai mare

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

U1 - nefavorabile - inadecvate

Perspectivele speciei în viitor

U1 - nefavorabile - inadecvate

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Mediu

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Mediu

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei nu este asigurată

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

"-" - se înrăutăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 51

Evaluarea globală a speciei Gobio uranoscopus

Parametrii

Descriere

Specia

Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Starea globală de conservare a speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"-" - se înrăutăţeşte

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

Informaţii suplimentare

-

Misgurnus fossilis

Harta distribuţiei speciei Misgurnus fossilis se regăseşte în Anexa nr.13 la Planul de management

Tabelul nr. 52 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Oltul Superior nu este zona caracteristică pentru ţipar, în care să existe substrat mălos-nisipos, râul nu are legătură cu zone mai liniştite cu meandre,

braţe moarte, bălţi marginale

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

8 exemplare/100 mp

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Nu este cazul

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Metodologia de apreciere a mărimii

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

mărimea populaţiei actuale

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

- descrescatoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

Slabă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"-" - se înrăutăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al populaţiei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 53 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Oltul Superior este zona caracteristică pentru ţipar

pe portiunea ascendentă - între Feldioara şi Racoş inclusiv pe pârâul Homorod deoarece râul are în

albia majoră zone lentice precum meandre, braţe

moarte, bălţi marginale în care să existe substraţ malos-nisipos - 240 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

Toata lungimea râului Bixad-Podul Olt

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona nu este

caracteristica pentru tipar.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

">" - mai mare

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescatoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

medie

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"+" - crescătoare

Starea de conservare din punct de vedere al

FV - Favorabil

habitatului speciei

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"+" - se îmbunătăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Tabelul nr. 54 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Misgurnus fossilis ţipar

Cod 1145

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"-" -descrescatoare

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

">>" - mult mai mare

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

U2 - perspective inadecvate

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului

speciei în viitor

"+" - crescătoare

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

">>" - mult mai mare

Perspectivele speciei în viitor

FV-favorabil

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

U1" - nefavorabile - inadecvate

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Mediu

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Mediu

Viabilitatea pe termen lung a speciei

Mediu

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 55

Evaluarea globală a speciei Misgurnus fossilis

Parametrii

Descriere

Specia

Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Starea globală de conservare a speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

măsurilor concrete de conservare

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

Informaţii suplimentare

-

Pelecus cultratus

Tabelul nr. 56

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă - conform cu harta de

răspândire la nivel naţional

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Nu au fost inregistrate capturi

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

bună

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

"x" - necunoscut

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Nu au fost inregistrate capturi

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu există date

Metodologia de apreciere a mărimii

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

"x" - necunoscut

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

Nu au fost inregistrate capturi Nu a fost estimată

mărimea populaţiei de referinţă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei exprimată prin calificative

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi

Structura populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

Necunoscută

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei

-

Tabelul nr. 57 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Conform hărţii de distribuţie la nivel naţional aria

natural protejată este caracteristică pentru sabiţa

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

Nu au fost înregistrate capturi

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

Nu au fost înregistrate capturi

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

Nu au fost înregistrate capturi

Metodologia de apreciere a suprafeţei

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu au fost înregistrate capturi

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

"x" - necunoscut

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"x" - necunoscut

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

Medie

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

Medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"x" - necunoscut

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

Medie

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"x" - necunoscut

Starea de conservare din punct de vedere al

"x" - necunoscut

habitatului speciei

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"x" - necunoscut

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"x" - necunoscută

Tabelul nr. 58 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Nu au fost înregistrate capturi

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Perspectivele speciei în viitor

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Viabilitatea pe termen lung a speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Necunoscuă

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nu au fost inregistrate capture si nici in viitor nu

exista perspective

Tabelul nr. 59

Evaluarea globală a speciei Pelecus cultratus

Parametrii

Descriere

Specia

Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Nu au fost înregistrate capturi

Starea globală de conservare a speciei

Necunoscută

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"x" - necunoscut

Nu au fost inregistrate capturi

Starea globală de conservare necunoscută

-

Informaţii suplimentare

-

Rodeus sericeus amarus

Harta distribuţiei speciei Rhodeus sericeus se regăseşte în Anexa nr.14 la Planul de management

Tabelul nr. 60 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

528 exemplare /100 mp

protejată

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Nu este cazul

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Metodologia de apreciere a mărimii

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

Nu a fost estimata marimea populatiei de referinta

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"+" - crescator

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

slabă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei

Adulţi -28%

Puiet - 82%

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

"+" - se imbunatateste

vedere al populaţiei speciei

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei

FV - favorabilă

Tabelul nr. 61 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Oltul Superior este zona caracteristică pentru boarţă pe porţiunea ascendentă - între Feldioara şi

Racoş inclusiv pe pârâul Homorod - 240 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

Nu este cazul

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

Între Feldioara si Racoş, inclusiv pe pârâul

Homorod

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

caracteristica pentru boarţă

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

"=" - aproximativ egal

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

"+" - crescatoare

speciei

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

medie

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"+" - crescatoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"+" - crescatoare

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"+" - se îmbunătăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

FV - favorabilă

Tabelul nr. 62 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Rhodeus sericeus amarus

Parametrii

Descriere

Specia

Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

FV - perspective bune

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"+" -crescătoare

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"=" - aproximativ egal

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

"FV" - favorabile

Perspectivele speciei în viitor

"FV" - favorabile

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

mediu

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

mediu

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

mediu

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabila

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

"0" - stabila

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabila

Tabelul nr. 63

Evaluarea globală a speciei Rhodeus sericeus amarus

Parametrii

Descriere

Specia

Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanenta

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabila

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"0" - stabila

Starea globală de conservare

"FV" - favorabila

Informaţii suplimentare

-

Sabanejewia aurata

Harta distribuţiei speciei Sabanejewia aurata se regăseşte în Anexa nr.19 la Planul de management

Tabelul nr. 64 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

96 exemplare/100 mp

Calitatea datelor referitoare la populaţia

speciei din aria naturală protejată

Medie

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"+" -crescatoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

mărimii populaţiei speciei

Slabă

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei

Puiet - 66,5%

Adulţi - 33,5%

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"+" - se îmbunătăţeşte

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei

"FV" - favorabilă

Tabelul nr. 65 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Dunăriţa are habitatul caracteristic pe toată ramura

descendentă a râului, între Bixad şi Podul Olt - 204 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Medie

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria

naturală protejată se face pentru prima dată

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

toata lungimea raului Bixad-Podul Olt

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

caracteristica pentru dunăriţa

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

Bună

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

slabă

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"+" - crescătoare

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"+" - se îmbunătăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

FV - favorabilă

Tabelul nr. 66 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi

"::" - aproximativ egal

mărimea populaţiei viitoare a speciei

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

FV - perspective bune

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal

Perspectivele speciei din punct de vedere al

habitatului speciei

FV - favorabile,

Perspectivele speciei în viitor

FV - favorabile,

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Mediu

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Mediu

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

Starea de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

FV - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

"0" - este stabilă

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nu este cazul

Tabelul nr. 67

Evaluarea globală a speciei Sabanejewia aurata

Parametrii

Descriere

Specia

Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146

Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării globale de conservare a

speciei

"0" - este stabilă

Starea globală de conservare necunoscută

"FV" - favorabilă

Informaţii suplimentare

-

Nevertebrate

Euphydryas aurinia

Harta distribuţiei speciei Euphrydyas aurinia se regăseşte în Anexa nr.20 la Planul de management

Tabelul nr. 68 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065

Listată în

Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare

anexele 3 şi 4A.

Statut de prezenţă temporală a speciilor

 Populaţie permanentă. Nu poate fi exlusă prezenţa speciei din aria naturală protejată.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

 medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

La lepidoptere nu există populaţie naţională. Putem vorbi eventual de efective naţionale.

La Euphydryas aurinia există câteva zeci de populaţii cunoscute în România, din Transilvania, Maramureş şi Crişana.

Mărimea populaţiei din aria protejată Oltul Superior nu a putut fi

estimată.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea

populaţiei naţionale

"x" - necunoscut Nu există date

Mărimea reevaluată a

populaţiei estimate în planul de management anterior

"x" - necunoscut Nu există date

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală

protejată

"x" - necunoscut Nu există date

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

Nu este cazul

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

"x" - necunoscut Nu există date

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Nu există date

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

speciei

"x" - necunoscut

Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

"x" - necunoscut

Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Nu există date

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

"x" - necunoscută

Tendinţa stării de conservare

din punct de vedere al populaţiei speciei

Nu este cazul

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al populaţiei

"XU" - starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută dar în niciun caz favorabilă;

Tabelul nr.69 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065

Listată în

Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare

anexele 3 şi 4A.

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie permanentă. Nu poate fi exlusă prezenţa speciei din aria

naturală protejată

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Au fost identificate 4 habitate potenţiale pentru specia

Euphydryas aurinia. Acestea considerăm că reprezintă habitatul minim al aceste specii - aprox. 2 ha.

Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul

de management anterior

"x" - necunoscut Nu există date

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Avînd în vedere că ameninţările existente identificate asupra speciei sunt de intensitate ridicată - folosirea substanţelor chimice, a pesticidelor şi fertilizatorilor estimăm că suprafaţa adecvată a habitatului speciei este mai mare decât cea existentă în

prezent.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei nu se poate aprecia pe baza datelor pe care le avem la dispoziţie în prezent.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

">" - mai mare

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

X"- necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Nu există date suficiente

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

X" - necunoscută - nu există date suficiente

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Nu există date suficiente

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

„X"- necunoscută

Nu există date suficiente

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată!

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

„0"- stabilă!

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Tabelul nr. 70 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065

Listată în

Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare

anexele 3 şi 4A.

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Nu este cazul

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

Nu există date suficiente

"x" - necunoscută;

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare

a speciei

Nu există date suficiente "x" - necunoscută;

Perspectivele speciei din

Nu există date suficiente

punct de vedere al

populaţiei

"x" - necunoscute;

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată

 "0" - stabilă

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal

Indiferent care este suprafaţa adecvată habitatului speciei, prin măsurile de conservare introduse în planul de management, suprafaţa habitatului în viitor trebuie să fie cel puţin egală cu cea

adecvată.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al habitatului speciei

Bune- dacă se vor aplica ,măsurile de management propuse

Perspectivele speciei în viitor

„U1" - nefavorabile-inadecvate

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Mediu -

-lipsa păşunatului şi a cositului

-drumuri, autostrăzi

-tratarea cu substanţe chimice a terenurilor agricole situate în imediata apropiere a habitatelor potenţiale speciei.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

Scăzut

-reîmpădurirea naturală a spaţiilor deschise - pajişti, poieni

-păşunatul intensiv al oilor

- drumuri, autostrăzi

Viabilitatea pe termen lung

a speciei

Nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de

asigurare al viabilităţii pe termen lung al speciei

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

„U1- nefavorabilă-inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

"0" - este stabilă

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

Tabelul nr. 71

Evaluarea globală a speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065

Listată în

Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Starea globală de

conservare a speciei

„U1- nefavorabilă-inadecvată

Tendinţa stării

globale de

conservare a speciei

x" - este necunoscută

Nu există suficiente informaţii

Starea globală de conservare

necunoscută

"XU" - starea globală de conservare este necunoscută, în urma investigatiilor aceasta putând fi asimilată totuşi minim unei stări

nefavorabile-inadecvate;

Informaţii

suplimentare

Nu există informaţii

4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management

Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor umane, conservarea speciilor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior, integrând activităţi antropice care să nu depăşească capacitatea de suport a teritoriului.

4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

4.2.1. Obiectiv general

Obiectivul general al planului de management vizează atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil al speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin integrarea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.

4.2.1.1 Obiective specifice

Obiectivele specifice ale planului de management sunt

a) Atingerea sau menţinerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar - mamifere: Lutra lutra, Castor fiber, peşti: Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Cottus gobio, Aspius aspius şi nevertebrate: Euphydryas aurinia;

b) Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale şi tradiţionale;

c) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;

d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor

de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate;

e) Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.

4.2.1.2 Activităţi

Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activităţi prin intermediului Planului de activităţi

Tema Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar.

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare.

A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare.

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale.

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional.

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior.

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice.

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ.

A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora.

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor.

A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse

naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora.

A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor.

Tema Controlul ameninţărilor antropice asupra resurselor şi serviciilor ecosistemice

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate.

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă.

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar.

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior.

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior.

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior.

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior.

Tema Educaţie şi comunicare

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale.

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice.

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă în comunităţile umane din ROSCI0329 Oltul Superior.

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare.

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, şi altele asemenea.

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior.

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior.

Tema Managementul vizitatorilor şi al recreerii

D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.

D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate. D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.

Tema Promovarea cercetării

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0329 Oltul Superior.

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior.

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu.

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate.

F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

F7. Revizuirea planului de management.

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management.

171

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

Tema

A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili

activitate

de

Resurse necesare

Planificarea

în timp

A1. Realizarea

Elaborarea şi

1

Plan

de

Custodele ariei

Resurse umane,

Primul an de

planului de

actualizarea

monitorizare

protejate,

deplasări in teren,

implementare

monitorizare a

planurilor de

Instituţiile

de

servicii de

populaţiilor

monitorizare pentru

cercetare

consultanţă,

speciilor de interes

speciile de interes

materiale şi

conservativ din

comunitar din

servicii

ROSCI0329 Oltul

ROSCI0329 Oltul

Superior, cu

Superior, incluzând

prioritate a acelora

necesarul de

de interes

echipament tehnic,

comunitar

resursele de

personal, frecvenţa

monitorizării,

punctele de

monitorizare şi

modele de fişe de

teren

A2. Monitorizarea

Monitorizarea în

1

Stare

de

Custodele ariei

Resurse umane,

Semestrial

stării de conservare

scopul actualizării

conservare

protejate,

deplasări in teren,

a populaţiilor

anuale a stării de

evaluată

Instituţiile de

servicii de

speciilor de

conservare a

învăţământ şi

consultanţă,

mamifere, peşti şi

speciilor de interes

cercetare,

echipamente de

nevertebrate de

comunitar din aria

Organizaţii

teren, materiale şi

interes comunitar

naturală protejată

nonguvernamentale,

servicii

din ROSCI0329

voluntari

Oltul Superior pe

baza planului de

monitorizare

172

A3. Evaluarea

Realizarea studiului

2

Studiu

de

Custodele ariei

Resurse umane,

Anii

3-4

de

necesităţii

de fundamentare

fundamentare

protejate,

deplasări in teren,

implementare

modificării

care să evalueze

Organizaţii

servicii de

limitelor

necesitatea

nonguvernamentale,

consultanţă,

ROSCI0329 Oltul

modificării

voluntari

echipamente de

Superior în vederea

limitelor

teren, materiale şi

creşterii eficienţei

ROSCI0329 Oltul

servicii

managementului

Superior în vederea

ariei protejate,

creşterii eficienţei

inclusiv realizarea

managementului

corecţiilor

ariei protejate

identificate ca fiind

necesare

A4. Actualizarea

Asigurarea

2

Bază

de

date

Custodele ariei

Resurse umane,

Semestrial

inventarului de

actualizării şi

actualizată

protejate

deplasări in teren,

specii de floră şi

completării bazei

servicii de

faună sălbatică şi

de date cu privire la

consultanţă,

integrarea

speciile de flora şi

echipamente de

informaţiilor în

fauna de interes

teren, materiale şi

baze de date

comunitar şi

servicii

geospaţiale

naţional

173

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes

conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi

naţional

Realizarea de studii de cartare a speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată

2

Baza de date geospaţială

Custodele ariei Protejate,

Instituţii de

cercetare şi învăţământ superior,

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

A6. Evaluarea

Evaluarea

2

Cuantificarea

Custodele ariei

Resurse umane,

Anul trei de

serviciilor

serviciilor

serviciilor

protejate,

deplasări in teren,

implementare

ecosistemice

ecosistemice

ecosistemice

Instituţii de

servicii de

aferente

cercetare şi

consultanţă,

ROSCI0329 Oltul

învăţământ superior,

echipamente de

Superior

teren, materiale şi

servicii

174

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii

antropice

Elaborarea unui set de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate

3

Set de măsuri

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de

infrastructură

Anual

A8. Inventarierea şi

Elaborarea unor

2

Baza de date cu

Custodele ariei

Resurse umane,

Anul doi de

protecţia

studii pentru

elemente abiotice

protejate

echipament de

implementare

elementelor

identificarea şi

teren, echipament

abiotice ce prezintă

protecţia

tehnic

interes conservativ

elementelor de

peisaj abiotic -

geologie,

geomorfologie,

hidrologie, soluri şi

altele asemenea.

175

A9. Monitorizarea

Realizarea unei

1

Bază de date cu

Custodele ariei

Resurse umane,

Permanent

continuă a

monitorizări a

incidenţa bolilor

protejate

deplasări in teren,

incidenţei speciilor

incidenţei speciilor

asupra speciilor

servicii de

invazive şi a bolilor

invazive şi a bolilor

din ROSCI0329

consultanţă,

asupra habitatelor

asupra speciilor din

Oltul Superior

echipamente de

şi speciilor din

ROSCI0329 Oltul

teren, materiale şi

ROSCI0329 Oltul

Superior

servicii

Superior şi

intervenţia rapidă

pentru limitarea

efectelor negative

ale acestora

176

A10. Inventarierea

Elaborarea de

2

Zone de

linişte

Custodele ariei

Resurse umane,

Anii 2-3 de

şi delimitarea unor

studii pentru

delimitate

protejate

deplasări in teren,

implementare

zone de linişte

delimitarea unor

servicii de

pentru speciile de

zone de liniste

consultanţă,

interes conservativ

pentru castor şi

echipamente de

în arealele în care

vidră în arealele în

teren, materiale şi

acestea nu intră în

care acestea nu

servicii

conflict cu măsurile

intră în conflict cu

de apărare

măsurile de apărare

împotriva

împotriva

inundaţiilor

inundaţiilor

177

A11. Monitorizarea

Realizarea unor

1

Fişe

de

Custodele ariei

Resurse umane,

Permanent

continuă a

monitorizări care să

monitorizare

protejate

deplasări in teren,

populaţiilor

vizeze relaţia

completate

servicii de

speciilor de interes

comunităţilor

consultanţă,

conservativ şi

locale cu speciile

echipamente de

promovarea de

de mamifere şi prin

teren, materiale şi

soluţii

care să se încerce

servicii

fundamentate

diminuarea

pentru prevenirea şi

potenţialelor

/sau limitarea

conflicte între

conflictelor cu

acestea

gestionarii de

resurse naturale şi

proprietarii de

terenuri, implicit

prin relocarea

acestora

178

A12. Evaluarea continuă a

pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor

Elaborarea de studii pentru evalurea pagubelor generate de către speciile de interes conservativ asupra infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale

terenurilor

1

Fişe de evaluare completate Pagube cuantificate

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

Tema

B. Managementul resurselor naturale

Planificarea

în timp

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

179

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu

prioritate a

solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor

sectoriale aprobate

Monitorizarea implementării amenajamentelor silvice, planurilor de gospodărire a apelor şi a altor documente programatice cu potenţial impact asupra activităţilor de conservare

1

Număr de avize eliberate

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

Permanent

180

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes

comunitar, în special de către gestionarul

resurselor de apă

Alinierea prevederilor referitoare la gospodărirea apelor cu preocupările de conservare ale speciilor de interes comunitar

1

Număr de prevederi actualizate

Custodele ariei protejate Administraţia Bazinală de Apă Olt

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

181

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul

Superior pentru

activităţi de

creştere a

animalelor şi

asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes

comunitar

Monitorizarea utilizării arealului sitului Natura 2000 pentru activităţi de creştere a

animalelor.

2

Efective de

animale care păşunează în interiorul sitului Natura 2000

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

Semestrial

182

B4. Promovarea, cu prioritate, a

măsurilor de

prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte

negative asupra ROSCI0329 Oltul

Superior

Avizarea activităţilor cu potenţial impact asupra mediului, în baza studiilor de evaluare adecvată

2

Număr de studii de evaluare adecvată

Custodele ariei protejate,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna,

Consiliile locale

Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

Permanent

183

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din

interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul

Superior

Implementarea unui plan de monitorizare pentru a avea o evidenţă asupra speciilor de floră/faună recoltate din

interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul

Superior

2

Fişe de

monitorizare implementate

Custodele ariei protejate, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Semestrial

184

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din

proximitatea ROSCI0329 Oltul

Superior

Colaborarea cu unităţile administrativ- teritoriale cu

deficienţe în dotarea cu sisteme de canalizare si staţii de epurare, în vederea ameliorării situaţiei

2

Volume de ape uzate epurate din total volum de ape uzate

Custodele ariei protejate,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna,

Consiliile locale, Administraţia Bazinală de Apă Olt

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

185

B7. Monitorizarea zonelor cu

vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a

deşeurilor şi

aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul

Superior

Monitorizarea zonelor cu

vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor şi

aplicarea de sancţiuni persoanelor fizice şi juridice

responsabile de depozitarea necontrolată

1

Număr de

campanii de

monitorizare a

zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

186

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de

reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329

Oltul Superior

Elaborarea unor studii de

fezabilitate în vederea evaluării potenţialului de

promovare a

măsurilor de reconstrucţie ecologică în ROSCI0329 Oltul

Superior

3

Studii de

fezabilitate

Custodele ariei protejate.

Administraţia Bazinală de Apă Olt

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

187

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de

protecţie şi

conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul

Superior.

Alinierea cerinţelor impuse de măsurile de protecţie şi conservare cu toate planurile sectoriale

1

Amenajamente silvice, scheme de gestionare a bazinelor hidrografice şi alte documente programatice corelate cu

măsurile de

conservare din aria naturală protejată

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

188

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a

informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul

Superior

Asigurarea actualizării şi completării bazei de date cu privire la presiunile şi ameninţările asupra speciilor

1

Bază de date cu presiuni şi ameninţări

Custodele ariei protejate, Instituţii de învăţământ şi cercetare,

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

Tema

C. Educaţie şi comunicare

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi

comunităţile locale

Realizarea întâlniri între custodele ariei naturale protejate, instituţii interesate de situl Natura 2000 şi

comunităţile locale

1

Număr de întâlniri

Custodele ariei protejate, Consiliile locale

Resurse umane, echipament tehnic

Permanent

189

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

Elaborarea unei strategii care să asigure promovarea educaţiei ecologice în zonă

3

Strategie de

promovare a educaţiei ecologice

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, materiale şi

servicii

Primul an de implementare

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă

Organizarea de evenimente educaţionale în

unităţile de învăţământ, centre culturale şi în alte

spaţii publice

2

Numărul de evenimente organizate

Custodele ariei protejate, Unităţile de învăţământ

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Semestrial

190

C4. Realizarea de materiale de

informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul

Superior

Realizarea de materiale informative sub formă de flyere, pliante, postere care vor contribui la creşterea gradului de de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul

Superior

2

Numărul de flyere, postere, pliante

Custodele ariei protejate,

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de

informare şi avertizare

Realizarea de panouri informative şi amplasarea acestora funcţie de căile de acces

2

Numărul de

panouri de semnalizare

Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anul 4

191

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, şi altele asemenea.

.

Dezvoltarea de servicii web cu informaţii despre aria protejată

2

Produse/servicii web

Custodele ariei protejate,

Consiliul Judeţean Covasna

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Permanent

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul

Superior

Crearea unui

program pentru atragerea voluntarilor pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul

Superior

2

Numărul de

voluntari sau

acţiuni de voluntariat întreprinse

Custodele ariei protejate

Resurse umane

Permanent

192

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul

Superior

Realizarea de spot- uri publicitare care să îmbunătăţească imaginea ariei naturale protejate în rândul

comunităţilor

locale

3

Numărul de spot- uri publicitare şi articole în mass- media

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, materiale şi servicii

Permanent

Tema

D. Managementul vizitării sitului şi al recreerii

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

D1. Realizarea strategiei de

vizitare a

ROSCI0329 Oltul

Superior.

Dezvoltarea unei strategii de vizitare pentru arealul sitului Natura 2000

2

Strategie de vizitare

elaborată

Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anul 2 de implementare

193

D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru

vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul

Superior.

Realizarea unei

inventarieri a obiectivelor turistice

2

Baza de date obiective turistice

Custodele ariei Protejate, Organizaţii nonguvernamentale

Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

Anul doi de implementare

D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul

Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.

.

Realizarea şi

marcarea unor trasee de vizitare adecvate, pe

categorii de dificultăţi, stabilirea unor spaţii corespunzătoare pentru campare, care să nu afecteze în mod

semnificativ elementele

mediului natural

3

Trasee adecvat marcate şi semnalizate, locuri de

campare, puncte de belvedere semnalizate

Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de construcţie

Anii 1-5

194

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor de vizitare

identificate.

Realizarea de acţiuni pentru a menţine suprafaţa ariei naturale protejată curăţată şi

ecologizată

2

Numărul de

acţiuni de ecologizare

Custodele ariei protejate, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

Anul 3

D5. Monitorizarea activităţilor de

vizitare din ROSCI0329 Oltul

Superior.

Evaluarea numărului de

vizitatori care

accesează aria naturală protejată şi tipul de vizitare

practicată

3

Numărul de vizitatori

Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării sit-ului.

Încurajarea comunităţilor locale de a comercializa produse tradiţionale şi de a susţine activitatea de

vizitare locală

3

Numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate

Comunităţi locale, Proprietari de cabane şi pensiuni

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

195

Tema

E. Promovarea cercetării

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul

Superior

Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0329 Oltul

Superior

1

Plan de cercetare ştiinţifică

Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Instituţii de învăţământ superior

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anii 1 şi 3 de implementare

196

E2. Încheierea de protocoale cu

unităţile de

învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de

susţinerea de

activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul

Superior

Stabilirea de legături în scopul încheierii de

protocoale cu

unităţile de cercetare

2

Numărul protocoalelor de colaborare cu

unităţile de cercetare

Academia Română, Instituţii de învăţământ superior

Resurse umane, echipament tehnic

Permanent

197

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul

Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi

nonagresiv al acestora în raport cu factorii de

mediu.

Asigurarea că

activităţile de cercetare din aria naturală protejată nu au impact asupra speciilor de interes conservativ

1

Numărul de

rapoarte ale agenţilor de teren în arealele cercetate

Custodele ariei protejate,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

Resurse umane,

deplasări in teren,echipamente de teren, materiale şi servicii

Semestrial

198

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate

Crearea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul ariei naturale protejate, cu respectarea

drepturilor de autor

2

Baza de date pe suport electronic

Custodele ariei protejate, Academia Română,

Instituţii de învăţământ superior, Cercetători

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Semestrial

Tema

F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate Oltul Superior

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

F1. Adaptarea continuă a

activităţilor de

management la realităţile ecologice, sociale şi

economice

Adaptarea custodelui la

necesităţile de aplicare a Planului de management

2

Numărul de acţiuni implementate

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Semestrial

199

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din

bugetul custodelui

Atragerea de noi fonduri pentru finanţarea activităţilor de management

1

Valoarea sumelor obţinute din autofinanţare

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

Atragerea instituţiilor, voluntarilor şi organizaţiilor non- guvernamentale în procesul de

management al

ariei naturale protejate

2

Numărul colaborărilor încheiate

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

200

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.

Planificarea concretă a

activităţilor pe care custodele urmează să le desfăşoare annual pentru îndeplinirea obiectivelor din

Planul de

management

2

Planuri de lucru anuale

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

F5. Evaluarea anuală a

performanţei implementării planului de

management.

Evaluarea anuală a implementării planului de management

2

Raport de evaluare

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

201

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de

perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de

management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de

management a

personalului.

Participări la evenimente indreptate spre cresterea calităţii resursei umane,

implicată în

procesul de management

1

Numărul de

participari la evenimente ştiinţifice, culturale, artistice, de training

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

202

F7. Revizuirea planului de management.

Revizuirea în scopul elaborării unui plan adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute

1

Plan de

management revizuit

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anul 5

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de

management şi asigurarea eficienţei personalului desemnat, custodele sitului va achiziţiona/va desemna spre folosinţă - prin

accesarea

1

Plan logistic

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

203

fondurilor structurale, guvernamentale, şi altele asemenea. elementele de logistică necesare - autoturism de teren,

echipamente

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management

În vederea

asigurării implementării planului de management este necesar prezenţa

unui personal

calificat.

1

Numărul de persona eimplicate în

activitatea de management

Custodele ariei protejate

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

204

6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management integrat se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă

a) se realizează acţivităţile în termenele stabilite,

b) se asigură atingerea obiectivelor propuse.

De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora.

Tabelul nr. 72

205

Planul de monitorizare propus

Nr.

crt.

Acţiuni de monitorizare selectate

Activităţi

Indicatori monitorizaţi

Frecvenţă

M1

Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar pentru care s-au făcut

inventarieri/cartări

A1, A3, A4, A7, A9, A11,

A12

Parametrii pentru evaluarea stării de conservare pentru speciile de interes conservativ

Anual

M2

Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul

Superior

B2, B3, B4,

B6, B7, B9, B11

Numărul şi intensitatea presiunilor şi ameninţărilor viitoare

Semestrial

M4

Monitorizarea şi evaluarea gradului de

conştientizare şi înţelegere a grupurilor ţintă,

C1, C2, C3,

C4, C6 , C7,

Numărul de prezentări cu tematică ecologică,

Numărul de întâlniri între custoode şi

Anual

înainte şi după acţiunile de educaţie şi

conştientizare

C8

comunităţile locale, numărul de materiale

informative diseminate

M6

Monitorizarea activităţii de turism

D1, D2, D3, D5, D6

Numărul de turişti, numărul de cazări, numărul

de produse tradiţionale comercializate, numărul de trasee marcate

Anual

M7

Monitorizarea activităţilor de cercetare întreprinse în aria naturală protejată

E2, E3, E4

Numărul protocoalelor de colaborare cu

unităţile de cercetare, numărul de proiecte de cercetare, baza de date cu rezultate ştiinţifice

Anual

M9

Monitorizarea implementării acţiunilor din planul de management şi a eficientizării procesului de management

F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7, F8

Numărul de activităţi de management implementate cu succes, numărul colaborărilor încheiate, planuri de lucru anuale

Anual

206

7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

1. *** - Emergency Ordinance 57/2007 on the regime of Natural protected areas, Natural habitats, wild flora and fauna. This law transposes into Romanian legislation Habitats Directive -92/43/EEC of 21 May 1992- and Birds Directive - Directive 79/409/EEC of 2 April Consiluilui Europe 1979

2. *** - Law 13/1993 for Romania's accession to the Convention on the conservation of wildlife and Natural habitats of Europe adopted in Bern on 19 September 1979

3. *** - Law 462/2001 approving Government Emergency Ordinance nr.236/2000 on the protected nature reserves, Natural habitats, wild flora and fauna, as amended and supplemented by Order 1198/2005

4. *** - Order No. environment and sustainable development. 1964/2007 establishing a system of protected Natural area sites of Community importance, as part of the European ecological network Nature 2000 in Romania

5. *** 1962, Clima Republicii Populare Române, vol.I, C.S.A., Inst.meteor., Bucureşti

6. ***2000-2009 Caracterizarea calităţii apei din judeţul Braşov, bazinul hidrografic Olt.

7. *** 2002 Plan Amenajare Teritorială a Judeţului Braşov -PATJ-BRAŞOV 3-, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare şi Consultare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu", Bucureşti.

8. *** Directiva Habitate 92/43 EEC, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice.

9. *** Monitorul Oficial 262 din 13 aprilie 2011. Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

10. *** Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007. Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

11. ***Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Articolului 17 al Directivei Habitate - http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/article-17- database-habitats-directive-92-43-eec-1.

12. Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/cms/.

13. Albota M., Fesci S. -1980 Muntii Perşani. Ghid turistic. Editura Sport- Turism. Bucureşti

14. Băcăinţan N. -1994-, Evoluţia unor terenuri amenajate cu drenuri în sistemul de desecare Boroşneu Mare -Depresiunea Tg. Secuiesc-, în Studii şi cercetări de geografie, Tomul XLI, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1994, p. 97

15. Băcăinţan N. -1999-, Munţii Baraolt. Studiu geomorfologic, Ed.Academiei, Bucureşti

16. BANARESCU P., 1964 - Pisces: Osteichthys -Pesti Ganoizi si Ososi -. Edit. R.P.R. Academy, Bucharest, 13: 962 pp

17. BANARESCU P., 1968 - Revised list of fishes in Romania. Bui. I.C.P.P., Bucharest, 27 -3-

18. Beshkov, S., 2011: An Identification Guide For Natura 2000 Species In Bulgaria. 1. Lepidoptera. Sofia

19. Bogdan O. -2003-, Atlasul hidrologic, Editura Academiei, Bucureşti

20. Bogdan O., Niculescu E. -1999-, Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti

21. Bolovan I. -2000-, Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului

XX. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice, Cluj Napoca

22. Bordei-Ion N. -1988-, Fenomene meteoclimatice induse de configuraţia Carpaţilor în România, Ed. Academiei, Bucureşti

23. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu C. -1994-, Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din Flora României. Ocrotirea Naturii şi a Mediului Inconjurător. Bucureşti. Editura Academiei Române. 38 -1-

24. Braşoveanu N. -1995-, Economia agriculturii montane, Ed. Academiei Române, Bucureşti

25. Căpuşe I., 1971. Fluturii petale zburătoare. Seria Natura şi Omul, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 230 pp.

26. Ciangă N. -1998-, Turismul din Carpaţii Orientali - studiu de geografie umană, ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană

27. Cioacă A. -1982-, Caracterele unitare ale reliefului munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice, vol. VI -LXXVI- Bucureşti

28. Cioacă A. -2002-, Munţii Perşani. Studiu Geomorfologic, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

29. Cioacă A., Dinu Mihaela -1996-, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI.

30. Ciochia V. A. Barbu, 1980, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Nicolae Delvig" A Muzeului Judeţean Braşov, Cumidava, 12-4-, Seria St. Nat. Braşov.

31. Czekelius D., 1897, Kritisches Verzeichnis Der Schmetterlinge Siebenburgens, Vehr. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss, Hermannstadt, 47:1-78.

32. Czekelius D., 1922-1924, Beitrăge Zur Schmetterlingsfauna Siebenburgens, Vehr. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss, Hermannstadt, 72-74:1-10.

33. DAVIDEANU G., 2005 - TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole, WAFDIP, EuropeAid/114902/D/SV/RO, 38 p.

34. DIMULESCU N., 1998 - Managementul pescaresc al râurilor din Bazinul Hidrografic Buzău, Teză de doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 238p.

35. Dinu, M., Cioacă, A. -1997-, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI, p. 47-52

36. Ene M. -2000-, Riscuri induse prin activităţi umane în Carpaţii Orientali, Terra, 1.

37. Gâştescu P. -1998-, Ecologia aşezărilor umane, Ed. Universităţii din Bucureşti,

38. Higgins L. G. N. D. Riley, 1971, Guide Des Papillons D'europe, Rhopaloceres, Delachaux Et Niestle, Neuchatel-Paris, 421 Pp.

39. IUCN 1994. IUCN Red List Categories. Prepared by the IUCN Species Survival Commison. IUCN Gland Switzerland.

40. IUCN 2001. IUCN Red List Categories and Criteria Version 3.1. Prepared by the IUCN Species Survival Commission As approved by the 51st meeting of the IUCN Council Gland, Switzerland 9 February 2000. IUCN - The World Conservation Union, 30 pp.

41. Jekelius E. -1922-1923-, Puţul artezian de la fabrica de zahăr din Bod -Braşov-. Dări de seamă ale Inst.geol.rom., vol.XI.

42. Laszl6, A., Denes, I. -1995-, Elemente structural-tectonice pentru un model evolutiv în zona bazinului Baraolt. ACTA - 1995, p. 1-16, Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe

43. Law 69/1994 for Romania's accession to the Convention on International Trade in Endangered Species of wild fauna and flora, adopted in Washington in 1973 -CITES-

44. Csiszer L.-2013- Depresiunea Baraoltului- studiu integrat de geografie fizică. Teza de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca

45. Mac, I., 1990. Peisajul geografic. Continut si semnificatie stiintifica. Terra XXII,1-4, 8-11

46. Marin I., Marin M. -2002-, Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare şi amenajare regională, Ed."Ars Docendi", Bucureşti

47. Matthew D., Seiler T., Billard R., 1993, Historique et etat actuel the fish en Roumanie, La pisciculture francaise, no. 113: 4-25

48. Mihai E., Panaite L.-1987- Depresiunea Braşov, în Oancea D., Velcea V. -coord-. Geografia României. III. Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei. Editura Academiei RSR. Bucureşti

49. Mihăilescu V. -1924-, Câteva probleme geografice legate de şesul intracarpatic al Braşovului, Bul.Soc.geogr., vol.XLIII

50. Munteanu S. A. -coord.- -1991-, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.I, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

51. Munteanu S. A. -coord.- -1993-, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.II, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

52. Mutihac V., Ionesi L. -1974-, Geologia României, Editura Tehnică, 1974, Bucureşti

53. Nalbant TH., 2003, Checklist of the Fishes of Romania, Part One: Fresh and Saltwater Fishes, Research Studies and Biology, vol 8, p. 122-127

54. Niculescu E. -2002-, Riscuri pluviometrice în Depresiunea Braşov, în Revista Geografică, Tomul VIII, Bucureşti, p. 33-38

55. Niculescu, E. V. , 1965, Fauna Republicii Populare Romane, Insecta, Vol Xi, Fascicula 7. Familia Nymphalidae. 349 Pp. Bucuresti.

56. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. Mihailescu S.

-1994-, Lista rosie a plantelor superioare din România. în OLTEAN M. -coord.-, Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Româna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52

57. Orghidan N. -1937-, Munţii Baraolt. Extras din Omagiu lui Constantin Kiriţescu. Ed.Cartea Românească, Bucureşti.

58. Orghidan N. -1958-, Munţii Perşani. Observaţii geomorfologice cu privire specială asupra văii Oltului. Secţia de geol. şi geogr. a Academiei R.S.R.

59. Panaite L., Caloianu N. -1988-, Organizarea spaţiului geografic în Depresiunea Braşovului, Analele Universităţii Bucureşti, 37.

60. Pişota I. -1995-, Hidrologie, Ed.Universităţii din Bucureşti.

61. Popescu N. -1973-, Depresiunile din România, Realizări în Geografia României, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti.

62. Posea, Gr. -1981-: Depresiunea Braşovului -Caracterizare geomorfologică-, Analele Univ Bucureşti, seria Geografie, XXX, pp. 3-18

63. Rakosy L., 2003, Lista Roşie Pentru Fluturii Diurni Din România -Rote Liste Der Tagfalter Rumăniens-. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 13-1-4-:7-18.

64. Rakosy L., 2005, U.E. Şi Legislaţia Pentru Protecţia Lepidopterelor Din România, Bul. Inf. Entomol., 16-3-4-:89-96, Cluj- Napoca

65. Rakosy L., 2014, Fluturii Diurni Din Romania, Cunoastere, Protectie, Conservare. Ed.Mega, Cluj Napoca, 353 P.

66. Rakosy, L., Goia, M., Z. Kovacs, 2003 - Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis Der Schmetterlinge Rumăniens - Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca, 446 pp.

67. Rojanschi V., Bran F. -2002-, Politici şi strategii de mediu, Ed.Economică, Bucureşti

68. Rosu A. -1980- Geografia fizică a României. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti

69. Şandor C. -2010-, Starea calităţii apei principalelor râuri din Depresiunea Bârsei, în anul 2010, Buletinul Societăţii de Geografie din România, Filiala Prahova, vol. III, nr. 3/2010

70. Şandor C.G. -2012- Resursele de apă din depresiunea Bârsei. Valorificare şi implicaţii în peisaj. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti

71. Săndulache I -2014- Curs de carpaţi. Editura Cetatea Doamnei. Piatra Neamţ.

72. STEEL V., 2007, attached to fish in the Danube Delta Biosphere Reserve, Edit. Danube Delta Technological Center Indormate: 479 pp

73. Szekely L. E. Cernea, 2007, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Mircea Brătăşeanu" - The Catalogue Of „Mircea Brătăşeanu" Lepidoptera Collection, Ed. C2 Design, 208 P. Braşov.

74. Szekely L. 2008 - The Butterflies Of Romania / Fluturii De Zi Din Romania. Brastar Print Brasov, 304 Pp.

75. Szekely L., 1985, Ujabb Adatok A Nagylepkek Elterjedesehez Delkelet-Erdelyben. Folia Ent. Hung. 46-2-:222-227.Budapest

76. Szekely L., 1996, Lepidopterele -Fluturii- Din Sud-Estul Transilvaniei -România-, Disz-Tipo, Săcele, 78 Pp.

77. TATOLE V., BANARESCU P., 2007 - Fishways opportunity in Romania, Trav. Mus. Nat. His. Nat. Gr. Antipa 2007, Vol. 50: 495 - 504

78. Tatole Victoria, Iftimie A., Stan Melania, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I, Oţel V., 2009 - Speciile De Animale Natura 2000. Bucureşti. 174 Pp.

79. Tecuci I., Oprişan E. -2001-, Implicarea populaţiei în gestionarea resurselor de apă. Studiu de caz: amenajarea hidrotehnică Azuga, Hidrotehnica, 46, 11-12

80. Tolman T. R. Lewington, 1997, Butterflies Of Europe, Princeton. Univ. Press, Oxford, 320 Pp.

81. Trufaş V. -1981-, Poluarea şi protecţia apelor subterane, Terra, XIII, 2

82. Trufaş V., Jida C. -1981-, Indicatorii de oxigen din apa râurilor bazinului hidrografic Olt, AUB-Geografie, XXX.

83. Trufaş V., Pătroescu Maria, Vişan G. -1976-, Influenţe antropice asupra conţinutului de oxigen dizolvat în apa râurilor, BSSGR, IV -LXXIV-

84. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp.

85. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp.

86. Tshikolovets, V. V. 2011, Butterflies Of Europe The Mediterranean Area. 544 Pp., Pardubice

87. Vădineanu A. -1995-, Dezvoltare durabilă, Vol.I, Ed.Universităţii din Bucureşti

88. Van Swaay C. Et Al. 2012- "Dos And Don'ts For Butterflies Of The Habitats Directive Of The European Union". Nature Conservation 1:1-73.

89. Vespremeanu E. -1986-, Informare şi documentare geografică în Depresiunea Braşovului, Terra, 6.

Anexa nr. 1 la Planul de management Harta localizării ariei naturale protejate

Anexa nr. 2 la Planul de management Harta limitelor ariei naturale protejate

Anexa nr. 3 la Planul de management Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate

Anexa nr. 4 la Planul de management Harta puncte de cotă şi curbelor de nivel

Anexa nr. 5 la Planul de management Harta pantelor

Anexa nr. 6 la Planul de management Harta expoziţiei versanţilor

Anexa nr. 7 la Planul de management Harta fragmentării reliefului

Anexa nr. 8 la Planul de management Harta geologică

Anexa nr. 9 la Planul de management Harta hidrologică - harta limitelor bazinelor hidrografice, apelor

curgătoare şi stătătoare şi a amenajărilor hidrotehnice

Anexa nr. 10 la Planul de management Harta solurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management Harta ecosistemelor

Anexa nr. 12 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Aspius aspius

Anexa nr. 13 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Misgurnus fossilis

Anexa nr. 14 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Rhodeus sericeus amarus

Anexa nr. 15 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Barbus meridionalis

Anexa nr. 16 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Cobitis taenia

Anexa nr. 17 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Gobio uranoscopus

Anexa nr. 18 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Gobio kessleri

Anexa nr. 19 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Sabanejewia aurata

Anexa nr. 20 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Euphrydyas aurinia

Anexa nr. 21 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Castor fiber

Anexa nr. 22 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Lutra lutra

Anexa nr. 23 la Planul de management Harta unităţilor administrativ teritoriale şi a localităţilor

Anexa nr. 24 la Planul de management Harta utilizării terenurilor

Anexa nr. 25 la Planul de management Harta tipurilor de proprietate

Anexa nr. 26 la Planul de management Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii

Anexa nr. 27 la Planul de management Harta obiectivelor turistice

Anexa nr. 28 la Planul de management Harta impacturilor

Anexa nr. 29 la Planul de management Harta ameninţărilor potenţiale

Anexa nr. 30 la Planul de management Buget

Anul I

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de

interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar

46000

15000

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare

285000

180000

A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind

necesare

0

0

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

105000

24000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes

comunitar şi naţional

135500

36000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul

Superior

0

0

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice

324500

2400

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă

interes conservativ

0

0

A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative

ale acestora

54500

30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor

35000

14400

A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora

168000

120000

A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor

42000

12000

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate

34500

30000

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă

15000

12000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

15500

6000

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior

31500

6000

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

14000

2400

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

19500

6000

B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior

33500

12000

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor

hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior

75000

60000

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

27000

12000

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329

Oltul Superior

96000

12000

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale

41000

12000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei

ecologice

53500

24000

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă

205000

30000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior

97500

48000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, şi altele asemenea.

52500

18000

.

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior

26000

6000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior

15000

6000

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.

.

531000

180000

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.

21500

2400

D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din

ROSCI0329 Oltul Superior.

34500

6000

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.

16000

2400

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru

ROSCI0329 Oltul Superior

71000

18000

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi

cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior

18500

12000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv

al acestora în raport cu factorii de mediu

42000

36000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate

13500

12000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

59500

24000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

368000

60000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de

management.

84500

6000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.

35000

36000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de

management.

39500

24000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

150000

60000

F7. Revizuirea planului de management.

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a

ariei naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

TOTAL

3907000

1263000

Anul II

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar

0

0

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare

288250

180000

A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare

0

0

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

106250

24000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi

naţional

137250

36000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul

Superior

0

0

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice

325050

2400

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ

45050

6000

A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora

55250

30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor

0

0

A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora

170250

120000

A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor

42750

12000

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate

35250

30000

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă

15450

12000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

15950

6000

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior

32250

6000

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

14450

2400

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

19950

6000

B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior

34250

12000

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior

75650

60000

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

27450

12000

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul

Superior

97250

12000

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale

41750

12000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă

206250

30000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior

97950

48000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea.

53250

18000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior

26750

6000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior

15450

6000

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.

121850

60000

D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

55050

12000

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de

fotografiere, şi altele asemenea.

531750

180000

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.

22050

2400

D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329

Oltul Superior.

35250

6000

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.

16450

2400

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior

0

0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior

18950

12000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

42750

36000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate

13950

12000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

60250

24000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

373250

60000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

85250

6000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.

35850

36000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de

management.

40350

24000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

150250

60000

F7. Revizuirea planului de management.

0

24000

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

TOTAL

3957650

1293600

Anul III

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar

46550

15000

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare

288250

180000

A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare

38950

15000

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

106250

24000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional

137250

36000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior

68750

30000

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice

325050

2400

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ

0

0

A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora

55250

30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor

35450

14400

A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora

170250

120000

A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor

42750

12000

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate

35250

30000

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă

15450

12000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

15950

6000

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior

32250

6000

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

14450

2400

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

19950

6000

B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior

34250

12000

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior

75650

60000

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

27450

12000

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior

97250

12000

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale

41750

12000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă

206250

30000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior

97950

48000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea.

53250

18000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior

26750

6000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior

15450

6000

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de

fotografiere, şi altele asemenea.

531750

180000

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor de vizitare identificate.

22050

2400

D5. Monitorizarea activităţilor de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.

35250

6000

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării sit-ului.

16450

2400

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior

71550

18000

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior

18950

12000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

42750

36000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate

13950

12000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

60250

24000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

373250

60000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

85250

6000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.

35850

36000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.

40350

24000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

150250

60000

F7. Revizuirea planului de management.

0

0

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

TOTAL

3996950

1284000

Anul IV

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar

0

0

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare

290060

180000

A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare

39360

15000

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

107060

24000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional

138310

36000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul

Superior

0

0

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice

325510

2400

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ

0

0

A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora

55810

30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor

0

0

A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora

171560

120000

A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor

43310

12000

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate

35810

30000

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă

15860

12000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

16360

6000

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior

32810

6000

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

14860

2400

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

20360

6000

B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior

34810

12000

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior

76160

60000

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

27860

12000

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul

Superior

98060

12000

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale

42310

12000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă

207060

30000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior

98360

48000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare

108360

48000

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea..

53810

18000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior

27310

6000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior

15860

6000

D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de

fotografiere, şi altele asemenea.

532310

180000

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.

22510

2400

D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329

Oltul Superior.

35810

6000

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.

16860

2400

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior

0

0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior

19360

12000

E3.Avizarea â activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

43310

36000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate

14360

12000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

60810

24000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

376060

60000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

85810

6000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.

36460

36000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.

40960

24000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

150560

60000

F7. Revizuirea planului de management.

0

0

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

TOTAL

3907180

1254600

Anul V

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar

0

0

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare

291790

180000

A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare

0

0

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

107790

24000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional

139290

36000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior

0

0

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice

325890

2400

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ

0

0

A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora

56290

30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor

0

0

A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora

172790

120000

A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor

43790

12000

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate

36290

30000

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă

16190

12000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

16690

6000

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior

33290

6000

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

15190

2400

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

20690

6000

B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior

35290

12000

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior

76590

60000

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

28190

12000

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu

privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior

98790

12000

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale

42790

12000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă

207790

30000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior

98690

48000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea.

54290

18000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior

27790

6000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior

16190

6000

D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de

fotografiere, şi altele asemenea.

532790

180000

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.

22890

2400

D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.

36290

6000

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.

17190

2400

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior

0

0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior

19690

12000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

43790

36000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate

14690

12000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

61290

24000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

378790

60000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

86290

6000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.

36990

36000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.

41490

24000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

150790

60000

F7. Revizuirea planului de management.

189490

24000

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

TOTAL-lei

3969830

1215600

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL

SITULUI NATURA 2000 ROSCI0329 OLTUL SUPERIOR

1. Dispoziţii generale ART.1

Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior este o arie protejată de interes comunitar şi a fost declarată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare.

ART.2

(1) ROSCI0329 Oltul Superior, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare , face parte din categoria siturilor de importanţă comunitară

(2) Siturile de importanţă comunitară necesită un management adecvat, specific siturilor desemnate şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care zonele au fost desemnate. Pe teritoriul ariei pot fi admise activităţi cu caracter tradiţional, de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Vor fi interzise utilizări ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor de conservare ale ariei protejate şi pot afecta starea de conservare a speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate.

ART.3

Suprafaţa ROSCI0329 Oltul Superior, conform Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările şi completările ulterioare, este de 1508 ha, fiind cuprinsă în limitele stabilite.

2. Resurse financiare şi tarife percepute ART.4

Resursele financiare necesare bunei administrări a ROSCI0329 Oltul Superior se asigură din

a) bugetul propriu al custodelui alocat acestui scop;

b) resurse financiare aprobate cu această destinaţie din partea autorităţii responsabile;

c) fonduri structurale;

d) prin implementarea de proiecte cu surse de finanţare diversă;

e) sponsorizări, donaţii, venituri realizate din contracte de colaborare sau servicii.

ART.5

Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ROSCI0329 Oltul Superior custodele instituie tarife în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

ART.6

Custodele poate face oricând propuneri de modificare a tarifelor prevăzute la articolul 5, din prezentul, precum şi propuneri de instituire a unor noi tarife.

ART.7

Gestionarea resurselor financiare ale ROSCI0329 Oltul Superior cade în sarcina custodelui şi se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

3. Activităţi permise în ROSCI0329 Oltul Superior ART.8

În ROSCI0329 Oltul Superior sunt permise următoarele activităţi

a) ştiinţifice şi educative;

b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;

c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat pe suprafeţele, în perioadele avizate de custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;

e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza propunerii custodelui şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui şi aprobării de către autoritatea competente pentru protecţia mediului;

g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea custodelui sau a altor instituţii competente, şi cu aprobarea autorităţii publice competente pentru protecţia mediului;

h) activităţile de protecţie a pădurilor sau de apărare împotriva inundaţiilor, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădurile de lunca se fac cu acordul custodelui;

i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, cu acordul custodelui;

j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse;

k) activităţile de gestionare a efectivelor speciilor protejate, atunci când acestea depăşesc capacitatea de susţinere a mediului şi determina conflicte cu comunităţile locale ori generează pagube importante la nivelul infrastructurilor de apărareîmpotrivainundaţiilor, la propunerea custodelui sau a altor instituţii competente, şi cu aprobarea autorităţii publice competente pentru protecţia mediului.

l) activităţi de pescuit recreativ;

m) activităţi de piscicultură în amenajări piscicole limitrofe râurilor, cu acordul custodelui;

n) activităţi de vânătoare.

ART.9

Orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară activităţi în arealul ROSCI0329 Oltul Superior are obligaţia solicitării unui aviz din partea custodelui.

4. Activităţi interzise în ROSCI0329 Oltul Superior ART.10

(1) În ROSCI0329 Oltul Superior sunt interzise

a) activităţile care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor speciilor de interes comunitar, precum şi perturbări ale speciilor de mamifere, nevertebrate şi peşti, pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţieşi conservare a speciilor;

b) activităţile de agrement nautic, cu ambarcaţiuni motorizate care folosesc combustibil fosil;

c) prin excepţie de la cele menţionate mai sus, sunt permise activităţi care ţin de prevenirea producerii unor calamităţi naturale sau înlăturarea efectelor acestora, cu avizul custodelui

d) exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râurilor.

(2) Pentru speciile de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes comunitar de pe raza ariei protejate sunt interzise

a) recoltarea, capturarea, distrugerea, uciderea sau vătămarea şi orice alte forme legate de acestea ale exemplarelor, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

b) deranjarea în mod intenţionat a speciilor de interes comunitar în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de hibernare;

c) degradarea, distrugerea, culegerea sau/şi deteriorarea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălelor din natură;

d) degradarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

e) culegerea, tăierea, recoltarea, dezrădăcinarea, distrugerea sau recoltarea cu intenţie habitatelor lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

f) transportul, deţinerea, vânzarea sau schimburile, precum şi oferirea spre schimb sau vânzarea exemplarelor luate din natură în orice scop, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

(3) Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic şi geomorfologic, se interzic

a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

b) dislocarea, prelevarea fosilelor şi vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul custodelui;

c) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.

(4) Pe raza ROSCI0329 Oltul Superior mai sunt interzise următoarele activităţi

a) abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu excepţia locurilor special amenajate;

b) desfăşurarea de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea custodelui;

c) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

d) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul custodelui;

e) recoltarea părţii fertile a solului sau a brazdelor de iarbă;

f) arderea vegetaţiei uscate;

g) distrugerea, tăierea, dezrădăcinarea stufului şi a tufişurilor situate în aria protejată şi imediata apropiere a limitelor acesteia;

h) deversarea apelor uzate menajere neepurate corespunzător;

i) desfăşurarea de activităţi în perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor de interes comunitar.

5. Alte reglementări ART.11

(1) Sunt interzise activităţile din perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior sau din vecinătatea acestuia care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice de interes comunitar pentru care a fost desemnată, precum şi următoarele activităţi

a) poluarea apelor subterane cu substanţe chimice utilizate în agricultură;

b) limitarea lucrărilor de defrişare a vegetaţiei lemnoase, efectuarea acestora numai cu avizul custodelui în cazul în care prin aceste lucrări se vor preveni calamităţi naturale care pun în pericol viaţa oamenilor;

c) practicarea păşunatului intensiv;

d) executarea de lucrări hidrotehnice numai cu avizul administratorului în cazul în care prin aceste lucrări se vor preveni calamităţi naturale care pun în pericol viaţa oamenilor;

e) acumularea şi depozitarea deşeurilor menajere şi industriale, utilizarea pesticidelor şi fertilizatorilor pe terenurile agricole limitrofe.

(2) Lucrările de gospodărire a apelor vor putea fi realizate în situaţia în care aceste lucrări sunt necesare din considerente ce ţin de prevenirea producerii unor calamităţi naturale doar cu avizul administratorului, pe baza unui studiu de impact.

ART.12

În perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior este permisă activitatea de ecoturism, precum şi desfăşurarea activităţilor de educaţie şi instruire ecologică organizate în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile nonguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.

ART.13

În perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior executarea oricăror lucrări pe ape sau care au legătură cu apele se va face, conform legislaţiei în vigoare, după obţinerea avizului de gospodărire a apelor.

ART. 14

Prevederile referitoare la ROSCI0329 Oltul Superior vor fi luate în considerare în ceea ce priveşte documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism realizate ulterior aprobării prezentului regulament. Documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism vor necesita eliberarea avizului din partea Autorităţii Competente pentru Protecţia Mediului respectiv Avizul Natura 2000.

ART. 15

Proiectele, planurile şi programele de pe teritoriul ariei protejate ROSCI0329 Oltul Superior, se vor supune procedurilor specifice de evaluare adecvată, conform legislaţiei în vigoare.

ART. 16

Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, potrivit legislaţiei în vigoare.

Aplicarea prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul instituţiilor statului, abilitat să constate şi să aplice sancţiuni potrivit competenţelor legale.

ART. 17

Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate pe cheltuiala făptaşului, indiferent de culpă, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul

„poluatorul plăteşte".

ART. 18

Cuantumul amenzilor este stabilit de legislaţia specifică privind protecţia mediului şi a regimului ariilor naturale protejate, precum şi a altor reglementări.

ART. 19

Urmărirea respectării prevederilor prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul organelor abilitate în acest sens.

ART. 20

Personalul Custodelui, împuternicit cu legitimaţie de control are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul Sitului, indiferent de forma de proprietate, cu condiţia să nu provoace pagubă.

ART. 21

Persoanele fizice sau juridice pot asista personalul Custodelui în activitatea de verificare şi control şi sunt obligaţi a facilita controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe.

ART. 22

În cazul nerespectării prezentului regulament orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de control al Custodelui.

ART. 23

În vederea organizării în bune condiţii a activităţii, Custodele poate solicita sprijin din partea instituţiilor, autorităţilor abilitate - Poliţie, Garda de Mediu, Agenţia Pentru Protecţia Mediului şi altele asemeneaşi/sau a societăţii civile - de exemplu pentru activităţi de voluntariat.

ART. 24

Situl va fi evidenţiat în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi urbanism.