PLAN DE MANAGEMENT din 27 mai 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Notă

Aprobat prin Ordinul nr. 997/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016.

Anexă

PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU SITUL NATURA2000 ROSCI0056

,,DEALUL CIOCAŞ - DEALUL VIŢELULUI"

CUPRINS

I. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

1.5. Istoricul revizuirilor si modificărilor planului de management

1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii Generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2. Mediul Abiotic

2.2.1. Geomorfologie

2.2.2. Geologie

2.2.3. Hidrografie

2.2.4. Clima

2.2.5. Soluri/subsoluri

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

2.3.2. Habitate

2.3.3. Flora de interes conservativ

2.3.4. Fauna de interes conservativ

2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

2.4.1. Informaţii Socio-economice şi culturale

2.4.2. Impacturi

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

3.3. Măsuri de conservare

4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management

4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

4.2.1. Obiectiv general

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

8. ANEXE

Anexa nr. 1.1 la Planul de management Hărţi Anexa nr. 1.2 la Planul de management Buget

I. INTRODUCERE

I.I. Scurtă descriere a planului de management

Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorităţii administraţiei publice locale din spaţiul analizat.

Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este un instrument de dialog între autorităţile administraţiei publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu: Consiliul Judeţean Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală Olt, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Covasna, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov, Direcţia Silvică Braşov, Direcţia Silvică Covasna.

Acţiunile din planul de management ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului au fost formulate ţinând cont de starea actuală a relaţiilor dintre componentele mediului natural din aria naturală protejată şi de ameninţările specifice teritoriului: riscuri naturale, activităţi şi amenajări antropice.

Planul de management reprezintă un document ce coordonează şi reglementează folosirea resurselor din spaţiul sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, precum şi construcţia şi gestionarea amenajărilor necesare susţinerii comunităţilor umane, care pot avea un impact asupra stabilităţii habitatelor şi populaţiilor speciilor de interes conservativ, conform legislaţiei. Planul de management urmăreşte de asemenea să creeze un cadru optim pentru informarea publicului şi autorităţilor locale pentru a obţine colaborarea continuă a acestora.

Acest document corelează şi sintetizează informaţiile cunoscute referitoare la aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, precum aspecte ale mediului abiotic şi biotic, caracteristicile activităţilor antropice sau conflictele existente, stabileşte

direcţiile majore şi obiectivele de management ale ariei protejate, planifică activitaţile şi stabileşte resursele necesare pentru îndeplinirea acestora pentru următorii 5 ani.

Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl de interes comunitar ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, integrând activităţi antropice tradiţionale care să nu afecteze stabilitatea speciilor de interes conservativ şi a habitatelor naturale.

De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi vizitare şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului vizează

a) Conservarea speciilor de plante şi animale sălbatice şi a habitatului de interes comunitar şi naţional;

b) Conservarea populaţiilor de amfibieni, mamifere, nevertebrate şi plante de interes conservativ şi a habitatelor acestora;

c) Managementul elementelor cadrului biotic şi abiotic astfel încât să se păstreze calitatea habitatelor naturale;

d) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării schimbărilor ce pot intervenii în teritoriului analizat referitoare la habitate, specii prezente, mod de utilizare a terenurilor;

e) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei naturale protejate;

f) Monitorizarea continuă a activităţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, precum şi a acelora care pot determina un impact cumulativ.

I.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului reprezintă sit de importanţă comunitar şi face parte din reţeaua europeană Natura 2000. ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, situl de interes comunitar este relevant pentru protecţia speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există.

Scopul ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este de a proteja şi conserva speciile de amfibieni, mamifere, nevertebrate şi plante de interes conservativ şi a habitatului natural pentru care situl a fost instituit.

Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se află pe teritoriul judeţelor Covasna şi Braşov, în extremitatea sudică a Munţilor Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaş şi Viţelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Braşov. Se învecinează cu localitatea Arişud şi unitatea administrativ teritorială Bod la vest, unitatea administrativ teritorială Hărman la sud-est şi Ilieni la est. Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se suprapune cu aria de protecţie special avifaunistică ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt şi se învecinează la est cu ROSCI0329 Oltul Superior. Aria naturală protejată se dezvoltă longitudinal de la Nord la Sud, cu o suprafaţă de 917 ha.

Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific reliefului montan, fiind caracterizat prin altitudini de 650-700 m, temperaturi medii anuale de 7,6°C şi printr-o distribuţie dominantă a luvisolurilor. Mediul biotic de interes conservativ este reprezentat de specii de mamifere, amfibieni, nevertebrate, plante şi habitate naturale. Principala activitate economică a comunităţilor umane din proximitate este cultura plantelor şi creşterea animalelor.

Obiectivele de gestiune ale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului sunt

a) garantarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare conservării diversităţii biologice şi a elementelor abiotice importante pentru echilibrul ecologic, inclusiv prin intervenţie antropică;

b) asigurarea stării de conservare favorabile pentru habitatul şi speciile de interes conservativ pentru care situl a fost constituit;

c) stimularea activităţilor de cercetare şi supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor;

d) delimitarea unor sectoare limitate pentru vizitare şi educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar;

e) eliminarea şi prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei naturale protejate;

I.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;

 Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

 Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;

 Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

 Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

 Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;

 Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

 Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

 Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (Directiva Habitate).

I.4. Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului s-a realizat în cadrul proiectului „Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyoş şi Mestecănişul de la Reci", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 -

Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, coordonat de Consiliul Judeţean Covasna şi realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L.

Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor ştiinţifice de inventariere, evaluare şi cartare a speciilor de amfibieni, mamifere, nevertebrate, plante şi habitatul de interes comunitar, evaluarea stării de conservare, a presiunilor şi ameninţărilor şi propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate şi s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale cu privire la planul de management. S- au respectat toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obţinut avizele favorabile de la custodele ariei naturale protejate, de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, s-au elaborat anunţurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.

I.5. Istoricul revizuirilor si modificărilor planului de management

Prezentul plan de management reprezintă prima ediţie a Planului de Management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

I.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

Modificarea şi actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu şi au scopul de a completa gradul de cunoaştere al ariei naturale protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. Planul de management se bazează pe principiile managementului adaptabil pentru a putea permite modificarea cu uşurinţă a prevederilor în cazul impunerii modificărilor. Situaţiile care ar putea impune adaptarea planului sunt următoarele

a) Identificarea unor noi nişe funcţionale ecologice.

b) Apariţia şi materializarea unor fenomene naturale neprevăzute, care afectează aspectele de conservare a biodiversităţii şi necesită măsuri care nu au fost prevăzute în actualul plan de management.

c) Modificări semnificative generate de impactul activităţilor antropice desfăşurate ilegal asupra elementelor de interes conservativ.

d) Vulnerabilizarea unor resurse şi servicii naturale cheie în aria naturală protejată din cauza exploatării necontrolate ori diversificării factorilor ce accentuează epuizarea ori degradarea lor.

e) Implementarea/efectuarea anumitor activităţi care pot duce la efecte nedorite.

f) Noi ameninţări care pot interveni în atingerea anumitor obiective.

Acolo unde se impun modificări ale planului, se vor aplica următoarele proceduri

a) Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului trebuie să aprobe orice schimbare a obiectivelor principale de management în conformitatea cu legislaţia naţională în vigoare;

b) Custodele ariei protejate propune schimbările de prioritate şi acţiunile legate de conservarea speciilor şi habitatelor urmând ca autoritatea centrală de protecţia mediului să aprobe sau nu modificările propuse.

I.7. Procedura de implementare a planului de management

Administrarea sitului ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt, împreună cu situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului şi rezervaţia naturală IV.31 „Dealul Ciocaş- Dealul Viţelului" incluse în acesta, este asigurată de Judeţul Covasna potrivit Contractului de Administrare nr. 15/07.12.2011, încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin structura de administrare denumit Centrul Judeţean pentru Protecţia Naturii, Dezvoltare Rurală şi Salvamont, instituţie publică cu personalitate juridică.

Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa de implementare va lua în considerare condiţiile actuale, obiectivele şi acţiunile planului de management şi resursele de management disponibile.

Pentru atingerea obiectivelor planului de management, Consiliul Judeţean Covasna va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obţinere a finanţărilor externe pentru proiecte şi prin susţinerea din partea comunităţilor locale în pregătirea ofertelor de finanţare.

Se vor monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în interiorul ariei naturale protejate şi activităţile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituţii/organizaţii, pentru a se asigura că acestea corespund cerinţelor planului de management şi nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri custodele joacă un rol

important în menţinerea parteneriatelor cu acele instituţii/organizaţii şi în definirea modului în care îşi desfăşoară aceştia activităţile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.I. Informaţii Generale

2.I.I. Localizarea ariei naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se află localizată în extremitatea sudică a Munţilor Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaş şi Viţelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Braşov, în cadrul unităţilor administrative teritoriale Bod, Hărman din judeţul Braşov, Vâlcele şi Ilieni din judeţul Covasna. Localităţile aflate în proximitate ariei naturale protejate sunt: Arişud, Bod şi Podul Oltului. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se află la o latitudine nordică de 45°46'23" şi o longitudine estică de 25°41'13". Altitudinea medie este de 550 m. Accesul în aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se face prin drumul comunal 33A, prin vestul ariei naturale protejate.

2.I.2. Limitele ariei naturale protejate Limita nordică

Limita ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este traversată în nord de un afluent temporar al Râului Olt.

Limita estică

Limita estică a ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului o învecinează cu Râul Olt şi urmează un parcurs spre vârful Foglan.

Limita sudică

Limita sudică a ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este reprezentată de parcusul Râului Olt.

Limita vestică

La vest, aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este delimitată de Râul Olt şi drumul comunal 33A.

Harta limitelor ariei naturale protejate se regăseşte la subcapitolul 8.2 Hărţi - 2. Harta limitelor ariei naturale protejate.

2.I.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se suprapune în proporţie de 93.98%, peste ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt, respectiv pe o suprafaţă de

861.33 ha. De asemenea, are statut de rezervaţie naturală pe o suprafaţă de 977 ha - rezervaţia

VII.31 Dealul Ciocaş- Dealul Viţelului. În acest sens sunt aplicabile şi măsurile specifice din planul de management al ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt pentru protejarea speciilor de

păsări pentru care aria de protecţie specială avifaunistică a fost declarată. Măsurile de management propuse pentru conservarea speciilor şi habitatelor şi menţinerea unei stări favorabile de conservare pentru ariile naturale protejate sunt corelate cu categoriile de arii naturale protejate, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management.

2.2. Mediul Abiotic

2.2.I. Geomorfologie

Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului este situat în extremitatea sudică a Munţilor Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaş şi Viţelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Braşov.

Culmile sudice analizate se înscriu în complexul estic de horsturi subunitatea Ariuşd, unitate structurală majoră situată în partea de sud şi sud-est a munţilor Baraolt.

În acest sector, la sud de localitatea Ariuşd, relieful este adaptat la structură, stratele de conglomerate formând o suprafaţă structurală, materializată în relief printr-o cuestă de origine tectonică. La contactul cu Depresiunea Braşovului, în partea de vest şi sud, se dezvoltă lunci relativ largi, de peste 50 de m. Cea mai mare parte a arealului analizat este caracterizată de prezenţa unui relief deluros, pe care se disting o serie de terase lacustre fragmentate.

În ceea ce priveşte procesele de modelare actuală, în arealul analizat sunt prezente alunecările de teren prezente în lungul văilor din subunitatea Ariuşd, prăbuşiri în loc, în sectoarele alcătuite din loess şi nisipuri pliocene - Dealul Ciocaş, versantul vestic, pluviodenudarea şi eroziunea în suprafaţa cu intensitate scăzută.

Din punct de vedere altitudinal, înălţimile variază între 490 m în partea vestică, sudică şi sud- estică, la contactul cu lunca Oltului, şi 640 pe culmile deluroase din cuprinsul ariei protejate.

2.2.2. Geologie

Munţii Baraolt, ca şi sectorul sudic al acestora peste care se suprapune arealul analizat, au evoluat începând cu Cretacicul inferior, când au avut loc o serie de cutări şi şariaje.

Din punct de vedere geologic, în extremitatea sudică şi estică a Munţilor Baraolt, sunt prezente depozitele de conglomerate albiene, aparţinând Cretacicului Inferior, reprezentate de conglomerate de Bucegi, gresii, precum şi fliş grezos - Fliş de Bobu. În partea centrală, la est de localitatea Ariuşd se întâlnesc depozitele apţiene, reprezentate de conglomerate, calcare şi fliş marno - grezos şi grezos.

În partea de nord a arealului analizat, depozitele din Pleistocenul Inferior sunt reprezentate de marne, argile, nisipuri, diatomite, aglomerate bazaltice

Depozitele cele mai noi, aparţinând Holocenului Inferior sunt prezente pe suprafeţe restrânse, în zona centrală a unităţilor deluroase şi sunt reprezentate de depozite loessoide. Loessurile pleistocene prezintă grosimi mari 10-12 m şi sunt prezente la nord de Ariuşd.

2.2.3. Hidrografie

Principalul curs de apă specific sitului este Râul Olt, cu Valea Ghişcu ce străbate aria naturală protejată.

Caracteristicile regimului hidrologic sunt sunt determinate în bazinul superior al Oltului prin intermediul a mai multor posturi hidrometrice situate atât pe cursul principal al râului cât şi pe afluenţii acestuia. Specifică ariei protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este staţia hidrometrică Podu Olt.

După primirea din stânga a Văii Negre cu o suprafaţă de 42 km2 şi o lungime de 11 km şi a Canalului Morii cu o suprafaţă de 61 km2 şi o lungime de 19 km, în Olt se varsă Ghimbăşelul sau Ghimbavul, care izvorăşte de sub poalele nordice ale masivului Bucegi. După ce trece pe lângă Braşov şi Ghimbav, râul primeşte din dreapta apele Timişului, canalizate şi derivate din cursul iniţial la Dârste. Cursul vechi se foloseşte pentru decongestionări la ape mari şi ca colector pentru canalele de desecare. Ghimbăşelul se varsă în Olt la Bod. Pe malul stâng, în dreptul localităţii Bod, a existat un câmp vast, cu exces de umiditate şi frecvent inundat de Ghimbăşel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbăşelului în amonte de Bod, valea râului a fost îndiguită construindu-se un canal de derivaţie spre stânga, în direcţia cursului inferior al Bârsei. Canalul Ghimbăşel - Olt este însă izolat printr-un dig de apărare de Bârsa pentru a evita eventualele suprapuneri de viituri. Între canalul de descărcare Ghimbăşel şi Olt, se întinde sistemul de desecare al Bodului, care apară o suprafaţă de 3000 ha de excesul de umiditate. Ghimbăşelul este totodată şi artera de descărcare a apelor uzate ale Braşovului, Răşnovului şi Ghimbavului.

Tabelul nr. I

Caracteristicile principale ale staţiilor hidrometrice arondate la Bazinul Hidrografic Superior Al Oltului

Nr. crt.

Râul

Cod cadastral

Staţia hidrometrică

An înfiinţare

Lungime km

Altitudine m

Suprafaţa km2

1.

Olt

VIII.2

Podu Olt

1997

137,0

843

4198

2.2.4. Clima

Clima este influenţată de circulaţia maselor vestice şi nord-vestice, climatul fiind temperat continental al munţilor joşi.

Conform datelor climatice înregistrate la staţia meteorologică Braşov, temperatura medie anuală a aerului în arealul analizat este de 7.6°C, amplitudinea termică anuală fiind de 22,2°C. În ceea ce priveşte temperatura medie lunară multianuală a lunii iulie, cea mai călduroasă lună, aceasta este de 17,8°C, în timp ce în luna ianuarie se înregistrează cea mai scăzută temperatură medie lunară multianuală, respectiv -4.4°C.

În cadrul depresiunilor joase, mai exact Depresiunea Bârsei, noaptea şi în anotimpul de iarnă au loc frecvente inversiuni de temperatură.

O valoare practică importantă o deţin şi temperaturile medii anotimpuale. Iarna, temperatura medie este de -3.0°C, primăvara este de 8.0°C, vara, valoarea acesteia este de 17.2°C, în timp ce toamna media scade din nou la 8.0°C.

Temperaturile medii anuale sunt mai ridicate la contactul cu unitatea depresionară, în jurul valorii de 8°C, în timp ce în partea nordică şi nord- estică a arealului acestea scad până în jurul valorii de 7°C.

Legat de temperaturi, importante pentru biodiversitate sunt temperaturile extreme. În Depresiunea Braşovului sunt reprezentative în special scăderile de temperatură, ce coboară destul de frecvent sub -15°C.

Regimul precipitaţiilor este influenţat de factorii genetici generali, aflaţi în interacţiune cu factorii locali. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 595 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în intervalul mai- august, înregistrând un maxim în luna iulie, respectiv 89,2 mm. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii cad în luna ianuarie 25,8 mm. Cantităţile anotimpuale de precipitaţii înregistrate la staţia Braşov variază în decursul unui an. Cea mai mare cantitate se înregistrează vara, 250,3 mm, iar cea ma scăzută iarna, 80,6 mm.

Umiditatea relativă a aerului este de 79 %, cu un maxim în luna decembrie şi un minim specific lunii aprilie sau mai.

2.2.5. Soluri/subsoluri

Solurile prezente în cadrul arealului analizat sunt incluse în trei clase majore. Cele mai multe tipuri aparţin clasei luvisoluri şi ocupă cea mai mare parte a arealului. Solurile aparţinând clasei protisoluri sunt localizate în extremitatea vestică şi sud estică a arealului. Clasa hidrisolurilor este reprezentată într-un areal restrâns în partea de nord a arealului.

În ceea ce priveşte distribuţia spaţială a tipurilor de sol, preluvosolurile stagnogleizate ocupă cea mai mare parte a arealului, între care se intercalează luvosoluri erodate şi antrisoluri, care apar insular şi pe suprafeţe reduse.

În extremitatea sudică a arealului, pe suprafeţe restrânse, sunt prezente aluviosolurile frecvent gleizate, inclusiv aluviosoluri entice. În sectorul vestic, în arealul localităţii Ariuşd, precum şi în partea de sud- est se dezvoltă antrisolurile şi regosolurile. În extremitatea nordică a arealului, se dezvoltă pe suprafeţe foarte reduse faeoziomuri tipice, gleizate şi gleice.

2.3. Mediul Biotic

2.3.I. Ecosisteme

În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului se regăsesc următoarele categorii de ecosisteme, cu ponderi diferite în cadrul suprafeţei sitului Natura 2000.

1. Ecosisteme agricole - reprezentate de spaţiile de producţie sub forma terenurilor arabile

2. Ecosisteme de pajişti - caracterizate de vegetaţia de păşune

3. Ecosisteme de zonă umedă - spaţiile din proximitatea zonelor acvatice cu vegetaţie şi faună specifică

4. Ecosisteme antropice - caracterizate de spaţiile construite şi infrastructura de transport

5. Ecosisteme forestiere - ce includ vegetaţia forestieră şi biotopul specific pădurilor.

Tabelul nr. 2 Distribuţia suprafeţelor ecosistemelor din aria naturala protejată

Categorie Ecosistem

Suprafaţă - ha

Ecosistem agricol

235

Ecosistem antropic

13

Ecosistem de pajişti

348

Ecosistem de zonă umedă

6

Ecosistem forestier

315

Total

9I7

2.3.2. Habitate

2.3.2.I Habitate Natura 2000

Habitatul pentru care aria naturală a fost declarată este: 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice.

Habitatul cuprinde tufărişuri continentale cu frunze căzătoare, cu afinităţi submediteraneene, panonice şi nord-balcanice, atribuite unui teritoriu foarte larg, din partea inferioară a Carpaţilor vestici, Transilvania, văile sudice ale Subcarpaţilor sudici, podişurile şi câmpiile de la Nord de Dunăre, inclusiv din Dobrogea şi până în Moldova, de nord, centru şi sud. Sunt incluse specii şi asociaţii foarte diferite ca apartenenţă la provinciile floristice, dar toate cu caracter termofil, de cele mai multe ori xerofile, cu excepţia asociaţiei edificată de Syringa josikaea care este mezo-higrofile. De regulă se dezvoltă pe substrat calcaros, uneori şi silicios, de multe ori pe substrat pietros, ca în cazul şibleacurilor, dar şi pe rendzine, sau pe loess cu grosime mare. Este răspândit din silvostepă până în etajul nemoral al gorunului, mai rar al fagului, în Carpaţii Occidentali - Munţii Trascău, Munţii Vlădeasa, Munţii Gilău, Carpaţii Meridionali, Ţara Oaşului, Subcarpaţii Meridionali Podişul Mehedinţi, Defileul Dunării, Piemontul Olteţului, Podişul Transilvaniei şi depresiunile intramontane - Ciuc, Covasna, Braşov, Podişurile Moldovei de Nord, Podişurile Moldovei Centrale, Podişul Moldovei de Sud, Podişurile Dobrogei de Nord, Podişul Dobrogei de Sud, Câmpia Banatului, Câmpia Aradului, Câmpia Română - Bărăganul Mostiştei, Găvanu-Burdea. Altitudine: 200-1100 m. Sol: superficial, slab alcalin-neutru, cu mult schelet sau chiar stâncărie, alteori sol profund, pe loess, de tip rendzine, protorendzine, prevosol, cernoziomuri, cu hidratare deficitară. Clima: T = 10,0 - 5,0 ° C; P = 450-900 mm. Relief: stâncării abrupte, pereţi verticali, cu expoziţie sudică sau estică dar şi pante mai puţin înclinate, platouri. Substrat: calcare conglomerate, roci vulcanice, loess, marne argiloase.

Factori limitativi: regim hidric deficitar, uneori volum edafic extrem de mic, alteori retenţia apei în sol extrem de puternică.

În ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, fitocenozele acestui habitat vin în contact cu cele ale habitatelor 62C0* Stepe ponto-sarmatice şi 6510 Pajişti de altitudine joasă Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, fiind identificate şi la liziera pădurii de stejar, pe pante cu expoziţiei vestică şi înclinaţii de 30-400. Specia edificatoare şi caracteristică este Prunus spinosa var. dasyphylla. Alte specii importante: Crataegus monogyna, Cytissus albus, Teucrium chamaedrys, Salvia pratensis, Agropyron intermedium, Dictamnus albus, Verbascum lychnitis, Inula hirta, Alyssum murale, Melampyrum arvense, Asperula cynanchica, Scorzonera purpurea, Adonis vernalis, Cynanchum vincetoxicum, Geranium

sanguineum, Thalictrum minus, Fragaria viridis, Nepeta pannonica, Euphorbia cyparissias, Potentilla argentea, Salvia nutans, Stipa joannis, Linaria genistifolia, Phlomis tuberosa, Ligustrum vulgare, Galium verum, Phleum hirsutum, Falcaria sioides, Festuca rupicola.

Analizând structura habitatului s-a observat o stratificare a vegetaţiei - stratul arbustiv de 50-60 cm, cu o acoperire de aproximativ 90% şi stratul ierbos 30-50 cm. Speciile arbustive sunt reprezentate de: Prunus spinosa var. dasyphylla, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare.

Au fost identificate tufărişuri scunde caducifoliate formând o vegetaţie mozaicată compusă din pajişti stepice 6210 şi elemente floristice de silvostepă sau specii de plante din pajiştile rupicole panonice 6190, de-a lungul lizierei de pădure. Conform inventarierilor din teren, include următorii cenotaxoni

 Prunetum fruticosae Dziubaltowski 1926 syn.: Crataego-Prunetum fruticosae S6o 1951

 Prunetum tenellae So6 1947 syn.: Amygdaletum nanae So6 1951

Tabel 3 Lista habitatelor de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş Dealul Viţelului

Cod Natura 2000

Habitat

Reprezentativitate

40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

18%

2.3.2.2 Habitate după clasificarea naţională

Corespondenţa habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice cu habitatele din România: R3121 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar Prunus spinosa şi salbă moale Evonymus europaeus; R3130 Tufărişuri ponto-panonice de vişinel Cerasus fruticosa; R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic Prunus tenella.

2.3.3. Flora de interes conservativ

Specia de plante pentru care aria naturală a fost declarată este Iris aphylla ssp. hungarica.

Tabelul nr. 4 Lista speciilor de plante de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş Dealul Viţelului

Specie

Situaţie populaţie

Conservare

Iris aphylla ssp. hungarica

C

B

2.3.3.2 Plante superioare

Iris aphylla ssp. hungarica

Specie perenă, plantă mică sau mijlocie, înaltă de 20-30 cm, rizom lung de 18-22 mm. Frunze de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, începând de la mijloc lent îngustate, acuminate, late de 2-3 cm, după înflorire alungite cu 5-6 nervuri mai mult sau mai puţin evidente. Flori mai mult sau mai puţin nutante, înainte de înflorire cu tubul perigonului mai mult sau mai puţin de 2 ori mai lung decât ovarul. Foliolele spatului alungit ovat umflate, erbacee, verzi, acute, după înflorire cu partea superioară uscată. Lacinii perigoniale violete, cele externe obovate, lungi de 52 mm, cu barbă albă sau alburie, cele interne lungi de 5,5 cm, alungit eliptice atenuate în peţiol lung de 10-12 mm. Stigmat îngust, cu partea internă întreagă sau mărunt denticulată. Ovar şi fruct pronunţat 6-muchiate şi slab 3-brăzdate. Înfloreşte în lunile aprilie-mai. Se dezvoltă în pajişti şi tufărişuri, în locuri pietroase însorite din regiunea de dealuri până în subalpină. Specie sporadică întâlnită de la zona pădurilor de stejar la subetajul fagului la cel boreal al molidului, prezentă în pajişti însorite, în zone pietroase. Specie mezofilă, heliofilă prezentă pe substrat oligotrof până la mezotrof, din punct de vedere al pH suportă un pH slab până la moderat acid. Specie continental-europeană.

În cadrul ariei naturale protejate, specia a fost identificată în partea de Sud şi Nord- Vest a sit-ului, mărimea populaţiei fiind estimată la aproximativ 15000 de exemplare. Este o populaţie extinsă, cu un efectiv populaţional crescut, într-o stare de conservare favorabilă.

2.3.4. Fauna de interes conservativ

Speciile de faună pentru care aria naturală a fost declarată sunt: o specie de mamifere Castor fiber, două specii de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus şi două specii de nevertebrate: Colias myrmidone şi Lycaena dispar.

2.3.4.I Herpetofaună

Bombina variegata

Bombina variegata sau izvoraşul de baltă cu burta galbenă este o specie din grupa amfibienilor de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroşi spini mici. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt coloraţi în cenuşiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apărea indivizi parţial sau total verzi dorsal. Abdomenul şi guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenuşiu spre negru, dominând însă pigmentul

galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe faţa interioară a membrelor anterioare calozităţile nupţiale - formaţiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi, vizibile chiar şi pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu Bombina bombina, doar că frecvenţa sunetelor este mai ridicată.

Spre deosebire de alte specii de amfibieni, Bombina variegata este relativ bine adaptată diferitelor tipuri de teren parcurse în cautarea unor noi locuri de depunere a pontei, fapt datorat scheletului lor robust şi pielii groase. Habitatul tipic este reprezentat de bălţile temporare neumbrite, aflate în zonele împadurite sau apropierea acestora. Hibernarea începe în septembrie - octombrie şi se termină în martie-mai, iernând în vizuini, crăpaturi, sub pietre şi buşteni, uneori în galerii de rozătoare. Dieta constă în nevertebrate acvatice şi terestre. Este rezistentă la condiţii dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane - defrişări, construcţii de drumuri, unde se formează bălţi temporare. Poate trăi peste 10 ani în sălbăticie.

În sit specia Bombina variegata a fost identificată pe traseul din partea de sud dinspre localitatea Podu Oltului pe un drum paralel cu râul Olt şi pe traseul Ariuşd spre locul de adăpare a cirezilor şi stânelor din zonă .

În trecut au fost făcute semnalări foarte puţine asupra acestei specii în aria care face obiectul studiului. Conform Fuhn 1960 specia a fost semnalată în localitatea Sfântu Gheorghe ce se află în relativa apropiere de situl studiat. Celelalte lucrări - Cogălniceanu 1991, 1996, 2000, 2013 fac referire la această specie pentru zona cuprinsă în studiul nostru, însă punctele de pe hărţile de distribuţie ale speciei Bombina variegata fac referire la înregistrarea făcută în trecut de Fuhn. Lucrarea lui Ghira 2002 face referire la situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, aici fiind semnalată această specie în localitatea Ariuşd care se găseşte la limita vestică a ariei şi localitatea Sfântu Gheorghe care se găseşte în relativa apropiere a sitului.

Triturus cristatus

Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Corpul este robust, oval în secţiune, capul relativ lat, fără şanţuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului. Pielea este

rugoasă atât dorsal, cât şi ventral. Dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanţe brun- roşcate. Prezintă pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puţin numeroase. Ventral galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Guşa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe, de dimeniuni variabile. În perioada de reproducere, masculii au o creastă dorsală înaltă şi dinţată, care începe din dreptul ochilor, lipseşte în dreptul memebrelor posterioare şi se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată. Pe laturile cozii este prezentă o dungă longitudinală lată, alb-sidefie. La femele porţiunea inferioară a cozii este galben spre portocaliu. La masculi, cloaca este umflată şi neagră. La femele cloaca nu este umflat.

Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale - locuri de adăpat, iazuri, piscine. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m.

Întră în apă în martie şi, în funcţe de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Deşi depune numeroase ouă, peste 100, multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci, cât şi cu tritoni mai mici, în special Triturus vulgaris. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic, cât şi în cel terestru.

În urma inventarierii, specia Triturus cristatus a fost prezentă în următoarele zone din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

-într-un singur loc pe traseul Ariuşd - adăpătoare animale domestice, într-un izvor amenajat în zona central-estică a sitului;

-2 bălţi temporare formate după topirea zăpezii sau ploi abundente la limita de est a ariei.

În trecut au fost făcute semnalări foarte puţine asupra acestei specii în aria care face obiectul studiului. Astfel volumul de faună al lui Fuhn 1960 cu privire la grupul Amphibia face o singură referire cu privire la specia ţintă din acest sit şi aceasta este legată de localitatea Sfântu Gheorghe. Celelalte lucrări - Cogălniceanu 1991, 1997, 2000, 2013 nu fac referire la această specie pentru zona cuprinsă în studiul nostru. Lucrarea lui Ghira 2002 face referire la această zonă, iar situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este semnalat prin localitatea Ariuşd care se găseşte la limita acestei arii. De asemenea, este semnalată localitatea Sfântu Gheorghe pentru prezenţa acestei specii în zonă.

2.3.4.2 Mamifere

Castor fiber

Castorul este cel mai mare rozător din Europa, cu corpul greoi şi îndesat, picioarele scurte, urechile mici, ascunse în blană. Coada este glabră cu excepţia rădăcinii, solzoasă, aplatizată dorso-ventral în formă de paletă şi foarte lată de 12-15 cm. Palmură la degetele membrului posterior. Culoarea blănii de la cenuşiu negricios la brun inchis. Densitatea pilozităţii ventrale aproape dublă faţă de cea dorsală - caracter de specie semiacvatică. Există glande anale şi prepuţiale care se deschid într-o pseudo-cloacă şi care secteră o pastă grăsoasă, numită castoreum. Acesta este uns pe blană cu gheara dublă a degetului II posterior specializat şi face blana hidrofugă. Castoreum-ul are miros de mosc şi este folosit pentru marcarea teritoriului. Craniu: bazioccipitalul prezintă o depresiune caracteristică, care formează o fosă; crestele sagitală şi lambdoidală foarte bine dezvoltate; incisivii sunt de culoare castanie pe faţa anterioară. Date biometrice: cap + corp = 67-92 cm; coada: 22-34 cm; lungimea condilo-bazală = 13,0-15,0 cm; greutate: 9-30 kg.

Prezenţa apei curgătoare - râuri, canale de irigaţii sau stagnante - lacuri, mlaştini este o cerinţă vitală a speciei. Caută ape cu adâncimea de cca 1,5 m care nu îngheaţă iarna până la fund şi nu seacă vara şi cu diferite esenţe lemnoase de mal: salcie, plop, frasin, mesteacăn, arin. Sunt preferate cursurile de apă înconjurate de pădure şi cu lăstăriş de mal, dar specia poate fi întâlnită şi în ape din zone agricole sau suburbane dacă nu este deranjată. Habitatul urcă până la 500 m altitudine.

2.3.4.3 Nevertebrate

Colias myrmidone

Face parte din Ordinul Lepidoptera, Suprafamilia Papilionoidea, Familia Pieridae, Subfamilia Coliadinae, Genul Colias. Este un fluture cu aripile anterioare de culoare galben- portocaliu, cu o pată neagră centrală şi cu marginile exterioare brune sau brune cu pete galbene. Trăieşte în fâneţe, păşuni, tufărişuri. Habitatul epecific este reprezentat de pajişti cu tufărişuri din regiunea colinară-montană bogate în Cytisus.

Specia se întâlneşte in pajişti mezofile formate în urma tăierilor de pădure, şi menţinute printr-un paşunat extensiv, care permit dezvoltarea tufărişurilor, a vegetaţiei specifice lizierei de pădure şi creşterea speciilor Chamaecytisus ratisbonensis, Cytisus nigricans, pe care se dezvolta larvele. Speciile de Colias myrmidone preferă pajiştile păscute la o intensitate redusă, mai mult decât fâneţele sau pajiştile abandonate, densitatea lor fiind strâns corelată cu densitatea plantei gazdă. Principalele surse de nectar sunt reprezntate de Medicago sp., Trifolium sp., Origanum vulgare, Scabiosa sp., Knautia sp, Salvia sp. Colias myrmidone este o specie bivoltină - două generaţii/an. Prima generaţie apare la mijlocul lui

mai pînă în mijlocul lunii iunie, iar a doua generaţie din mijlocul lunii august - pînă în mijlocul lunii septembrie.

Colias myrmidone nu a fost identificată - nici specia şi nici habitatul potenţial al acesteia, în ROSCI056 Dealul Ciocaş -Viţelului.

Lycaena dispar

Lycaena dispar este specie bivoltină, zboară în perioada mai-august, uneori formează o a treia generaţie parţială în perioada septembrie-octombrie. Iernează în stadiul de larvă. Femelele depun ouăle pe plante gazdă din familia Rumex, în special pe Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în timpul zilei la baza vegetaţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentari. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generaţia de primăvară, staţionează pe vegetaţie însorită înaltă de multe ori la cca. 0,5 m înălţime, unde stă cu aripile deschise. În habitate adecvate apar în mod regulat timp de mulţi ani la rând.

Exemplarele primei generaţii - mai-iunie sunt sedentare, masculii chiar apărând teritoriul ocupat de câţiva metri pătraţi. Exemplarele generaţiilor următoare - 2 şi 3 sunt foarte vagile, astfel specia poate să apară în afara habitatului specific, în pajişti, livezi, chiar şi in sate si oraşe. Specia de obicei formează mici colonii, numărul exemplarelor observabile rămânând mereu redus. Prezenţa speciei se poate dovedi în perioada primei generaţii - mai- iunie, în rest exemplarele eclozate părăsesc repede habitatul lor favorabil - deci stabilirea localizării populaţiei se poate face sigur numai în perioada primei generaţii. Acest fapt se explică prin cerinţele ecologice ale speciei faţă de zone higrofile, respectiv structura metapopulaţională a speciei. Habitatul redus ca suprafaţă şi insular nu poate să menţină o populaţie numeroasă, iar fluxul genetic se poate menţine doar prin migrarea exemplarelor în căutarea altor populaţii - Higgins Riley, 1971; Tolman Lewington, 1997; Szekely, 2008; Rakosy, 2013.

Adulţii sunt nectarivori, larvele sunt fitofage, preferă speciile de Rumex: Rumex hydrolapathum, R. aquaticus, R. crispus, R. obtufolius. Trăieşte pe păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi, etc. Limitat la şes şi poalele dealurilor, dar se întălneşte şi în zonele montane până la 1200 m altitudine. Specia apare în habitate umede, chiar şi în zone puternic antropizate, pentru că larvele trăiesc pe specii de măcriş Rumex sp., R. hydrolapathum, R. aquaticus, specific acestui habitat. Teoretic pot apărea multe populaţii în special dealungul cursurilor de apă.

Tipuri de habitate caracteristice: fâneţe umede-mlăştinoase, mlaştini, zone inundabile, maluri de rîuri şi lacuri.

În cadrul ariei naturale protejate, Lycaena dispar este o specie larg răspândită, aici fiind identificate habitate favorabile: pajişti, luminişuri, liziere de păduri, în special în apropierea cursurilor de apă. Specia a fost identificată (1 exemplar - în perioada de inventariere a anului 2015) în ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

2.4.I. Informaţii Socio-economice şi culturale

2.4.I.I Comunităţile locale si factorii interesaţi

Din punct de vedere demografic, conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, populaţia comunelor cu suprafeţe în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului înregistrează următoarele valori: Bod 3994 de locuitori cu o densitate de 119,01 loc/km2, Sânpetru 4819 de locuitori cu o densitate de 138,40 loc/km2, Hărman 5402 de locuitori cu o densitate de 102,33 loc/km2, Ilieni 2036 de locuitori cu o densitate de 37,64 loc/km2, Vâlcele 4475 de locuitori cu o densitate de 79,41 loc/km2.

Comunele Bod, Sânpetru şi Hărman din judeţul Braşov includ mici perimetre din cuprinsul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, însă situarea în vecinătatea imediată a ariei protejate, pe care o delimitează spre est şi sud, impune analizarea caracteristicilor acestora. Cele trei unităţi administrativ teritoriale au înregistrat, evoluţii demografice asemănătoare în perioada recentă, cu un trend descrescător după 1989, determinat de migraţia populaţiei şi reducerea sporului natural, urmat de o perioadă de stabilizare şi apoi de creştere a populaţiei. Astfel, populaţia era de 4449 locuitori în 1989, respectiv 3907 locuitori în 2002 în Bod, 3807 locuitori în 1989, respectiv 3260 locuitori în 1999 în Sânpetru şi 4801 locuitori în 1989, respectiv 4102 locuitori în 1999 în Hărman. Creşterea numărului de locuitori se leagă de modificarea de domiciliu aleasă de numeroşi cetăţeni ai Braşovului, localităţile din jur, între care cele menţionate, funcţionând ca suburbii ale acestuia. Intravilanul localităţilor Podu Oltului din comuna Hărman şi Bod din comuna omonimă se află situate cel mai aproape de aria naturală protejată analizată, dacă avem în vedere cele trei comune discutate în acest paragraf.

Comuna Ilieni, judeţul Covasna, include un sector cu suprafaţă mai redusă în aria naturală protejată, iar satul Dobolii de Jos din această comună este situat la o distanţă mai mare, comparativ cu alte localităţi aflate în proximitatea sitului, însă populaţia exercită presiuni prin utilizarea agricolă a terenurilor sau exploatarea resurselor din sit. În 1989

înregistra 2002 locuitori, atinge un minim, după 1989, de 1700 de locuitori în 1997, pentru ca în 2011 să atingă 2036 locuitori, populaţia fiind stabilizată în jurul acestei valori.

Pe teritoriul comunei Vâlcele, din judeţul Covasna, se află cea mai mare parte a sitului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului. Sub aspect demografic, comuna Vâlcele înregistrează o situaţie diferită faţă de celelalte cu perimetre în aria naturală protejată. Populaţia sa a înregistrat o creştere accelerată după 1989, an în care avea 2080 de locuitori, ajungând în 2011, la ultimul recensământ al populaţiei, la 4475 locuitori, o creştere de 115,14%. Dată fiind poziţionarea sa, localităţile componente, îndeosebi Ariuşd, dar şi Araci, sunt cele mai susceptibile să exercite presiuni asupra reurselor din aria natural protejată. Creşterea numărului de locuitori, o tendinţă cu manifestare continuă după 1989, este explicabilă prin ponderea ridicată a familiilor de romi, concentrate în satul Hetea, care înregistrează o natalitate cu valori mari, după cum indică şi o analiză comparativă a piramidei vârstelor construită pentru populaţia din comuna Vâlcele, respectiv Bod. Ponderea populaţiei cu vârsta între 0-5 ani din Vălcele - 593 persoane este de 38,41% din totalul populaţiei cu această vârstă din comunele analizate, inclusiv Vâlcele, în timp ce populaţia totală a comunei nu reprezintă decât 21,59% din populaţia totală a comunelor analizate, inclusiv Vâlcele.

Un element specific şi important al populaţiei comunelor cu teritorii în situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului este diversitatea etnică. Comunităţile includ români, maghiari, rromi, germani, dar şi alte minorităţi, în număr mult mai redus. Astfel, în comuna Bod, au fost înregistraţi 3373 de români - 84,45%, 322 de maghiari - 8,06%, 16 romi, 42 de germani şi 5 locuitori din alte etnii. În comuna Ilieni populaţia este în cea mai mare parte de origine maghiară, 1749 de locuitori - 85,90% dintr-un total de 2036 aparţinând acestei etnii. Comuna Vâlcele este singura în care cei mai multi dintre locuitori sunt de etnie rromă, cu 2176 de locuitori dintr-o populaţie totală de 4475.

28

Tabelul nr. 5

Unităţile administrativ teritoriale existente pe cuprinsul ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Sit Natura 2000

Judeţ

Unitate Administrativ

Teritorială

Suprafaţa UAT cuprinsă în

sit %

Suprafaţa din sit aflată în

UAT %

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

Covasna

Vâlcele

14

86.57

Ilieni

1

3.08

Braşov

Hărman

2

9.87

Bod

1

0.44

Sânpetru

1

0.04

Tabelul nr. 6

Aspecte demografie ale comunităţilor locale aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Uat

Nr. Locuitori 2002

Nr. Locuitori 20II

Variaţie nr. locuitori 2002-20II

Densitate populaţie loc/kmp

Vâlcele

3701

4475

774

79

Ilieni

1854

2036

182

37

Hărman

4425

5402

977

102

Bod

3907

3994

87

119

Sânpetru

3401

4819

1418

138

Tabelul nr. 7 Situaţia numărului de clădiri din cadrul unităţilor administrativ teritoriale aflate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Sit Natura 2000

Uat

Nr. clădiri per

UAT

Nr. clădiri cu locuinţe

per UAT

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

Vâlcele

1608

1607

Ilieni

1038

1012

Hărman

1678

1674

Bod

941

941

Sânpetru

1696

1693

Tabelul nr. 8 Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

N

r

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

1.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov

Instituţie publică

Reglementare mediu, control arii

naturale protejate

2.

Consiliul Judeţean Covasna, Centrul Judeţean pentru Protecţia Naturii, Dezvoltare Rurală şi Salvamont şi Primăriile comunităţilor locale

Instituţie publică

Administraţie

3.

Consiliul Judeţean Braşov si Primăriile comunităţilor locale

Instituţie publică

Administraţie

4.

Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Covasna, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov

Instituţie publică

Control mediu, arii naturale protejate

5.

Inspectoratul de jandarmi judeţean

Instituţie

Ordine publică

Covasna/Braşov

publică

6.

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru - Birou Regional Covasna

ONG

Dezvoltare regională, protecţia mediului

7.

Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Covasna, Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov

Instituţie publică

Agricultură

8.

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna/Braşov

Societate comercială

Vânătoare/Pescuit

9.

Direcţia Silvică Covasna, Direcţia Silvică Braşov

Regie autonomă-

Instituţie publică

Administrare fond forestier, vânătoare

10.

Administraţia Naţională Apele Române

- Administraţia Bazinală Olt

Regie autonomă

Reglementare, control gospodărire ape

11.

Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov

Instituţie publică

Agricultură, păduri, dezvoltare rurală,

12.

Reprezentanţi ai

proprietarilor/administratorilor/gestiona rilor de terenuri din zonă

Peroane juridice,

persoane fizice

Proprietari/administratori/gest ionari de terenuri

13.

Fundaţia Carpaţi

ONG

Educaţie, cercetare, dezvoltare

14.

Asociaţia Milvus

ONG

Conservarea biodiversităţii

15.

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură Braşov

Instituţie ştiinţifică

Cercetare, management forestier

16.

Asociaţia AlpinSport

ONG

Turism montan, Protecţia

mediului

17.

Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna

ONG

Turism

Principalele activităţi economice din comunele Bod, Hărman, Sânpetru, Ilieni şi Vâlcele sunt cele legate de agricultură şi creşterea animalelor. De altfel, aproximativ 80% din producţia agricolă a judeţelor Braşov şi Covasna se bazează pe culturile de sfeclă de zahăr şi cartof, esenţiale ca sursă de venit pentru populaţia rurală. Fabrica de Zăhar Bod valorifică producţia de sfeclă de zahăr, obţinută în peste 780 de ferme mari plus 1200 ferme mici din judeţele Braşov, Covasna, Sibiu, Alba, asigurând astfel un loc de muncă stabil pentru aproximativ 17000 de angajaţi, conform AJOFM Braşov. Obiectivele de conservare pot fi suficient de bine acomodate de utilizările agricole ale terenurilor, în condiţiile în care acestea nu sunt extinse excesiv în perimetrul ariei protejate, exploatările tradiţionale de mici dimensiuni continuă să existe şi sunt menţinute sectoare din proprietăţi în regim natural, sub formă de zone de delimitare sau perdele de vegetaţie.

2.4.I.2 Utilizarea terenurilor

Situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului se desfăşoară pe suprafeţe ale comunelor Bod, care includ satul Bod şi colonia Bod, Sânpetru cu satul Sânpetru şi Hărman cu satele Hărman şi Podu Oltului din judeţul Braşov, respectiv Ilieni cu satele Ilieni, Dobolii de Jos şi Sâncraiu şi Vâlcele cu satele Araci, Ariuşd, Hetea şi Vâlcele din judeţul Covasna. Dintre localităţile aparţinând acestor comune, Ariuşd - comuna Vâlcele se învecinează direct spre est, cu aria naturală protejată, existând şi mici sectoare de suprapunere. Alte trei localităţi se află în proximitate: Bod - comuna Bod spre vest, Araci - comuna Vâlcele spre nord şi Podu Turcului - comuna Ilieni spre est.

32

Tabelul nr. 9 Tipurile de utilizare a terenurilor pentru unităţile administrative teritoriale aflate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

Judeţ

UAT

Suprafaţa UAT

Arabil

Păşuni si făneţe

Păduri şi terenuri cu vegetaţie

forestieră

Livezi, vii şi pepiniere pomicole

Suprafeţe acoperite de ape, bălţi

Terenuri degradate şi neproductive

Braşov

Bod

3356

2250

651

131

Lipsa date

89

3

Braşov

Sânpetru

3482

1986

735

359

Lipsa date

14

23

Braşov

Hărman

5279

3105

1400

284

101

35

17

Covasna

Ilieni

5438

2780

1027

810

31

70

8

Covasna

Vâlcele

5832

1553

1253

2406

5

83

4

Total

I2II7

734I

2786

774

I0I

I38

43

Tabelul nr. I0 Tipurile de utilizare a terenului în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, conform claselor Corine Land Cover

Tip de utilizare in sit

Clase CLC

Suprafaţa în sit

% din sit

Arabil

211-213

234.91

25.63

Drumuri

122

0.061

0.01

Teren neproductiv, stâncărie

211

13.11

1.43

Păşuni/fâneţe

231

348.13

37.98

Păduri de foioase

311

146.61

16

Păduri în tranziţie

324

168.04

18.33

Râuri

511

0.84

0.09

Zone umede

411,412

4.83

0.53

Total general

9I6.54

I00

Tabelul nr. II

33

Gestionarii fondurilor de vânătoare din sau în vecinătatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

Denumirea gestionarului

Fondul de vânătoare

Suprafaţa- ha

Nr. contractului

Încheiat

la data

Valabilitate

Asociţia Judeţeană a Vânătorilor şi

Pescarilor Sportivi Covasna

Ilieni

9,041

19/4408

5/31/2011

5/30/2021

Universitatea Transilvania Braşov

Sânpetru

11,611

38/6730

8/22/2011

8/21/2021

34

2.4.I.3 Situaţia juridică a terenurilor

Formele de proprietate asupra terenurilor aflate în Situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului sunt reprezentate în tabelul de mai

jos.

Tabelul nr. I2 Identificarea formelor de proprietate asupra terenurilor aflate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

Tip de proprietate

Suprafaţa în sit - ha

% din sit

Domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale

305.8

33.35

Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale;

92.89

10.13

Domeniul public al statului

0.94

0.10

Proprietatea privată a persoanelor fizice

517.37

56.42

Total general

917

100

2.4.I.4 Administratori şi gestionari

Tabelul nr. I3 Identificarea regimului de administrare în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

Administratori

Tip administrator

Suprafaţa - ha

% din sit

Apele Române

Public

0.85

0.09

Consilii locale

Public

305.4

33.30

Ocol Silvic Tălişoara

Public

92.92

10.13

Ocol Silvic Privat Hatod

Privat

221.94

24.20

Persoane fizice

Privat

295.89

32.27

Total general

917

100

2.4.I.5 Infrastructură şi construcţii

Din perspectiva dezvoltării unor activităţi de vizitare, accesibilitatea sitului este una extrem de mare, fiind de menţionat arterele rutiere DN11, DN13E, DJ112, DJ103 şi DJ112A, dar şi calea ferată - staţia colonia Bod. Traseul DC33A din Ariuşd urmează un sector de limită al ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului. Această accesibilitate ridicată poate reprezenta în acelaşi timp o vulnerabilitate pentru obiectivele de coonservare ale ariei protejate.

35

Tabelul nr. I4 Infrastructura rutieră aflata în imediata vecinătate a sit-ului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi drumurile de exploatare aflate în sit

Tip drum

Indicativ national

Indicativ european

Drum Naţional

DN13E

Drum Judeţean

DJ 103

Drum Judeţean

DJ 112

Drum Judeţean

DJ 112 A

Drum Comunal

DC 33A

+ 6 drumuri de exploatare aflate în sit

36

2.4.I.6 Patrimoniu cultural

Sub aspectul patrimoniului cultural, localitatea Bod este menţionată în documente încă din secolul al XIII-lea, de când datează şi Biserica Evanghelică Luterană, construită în stilul romano-gotic şi figurând cu indicativul BV-II-a-B-11607 în lista monumentelor istorice. Biserica ortodoxă actuală datează din 1806, fiind aşezată pe fundaţia basilicii cu hramul Sfântu Nicolae, construită în jurul anului 1300. Se mai păstrează unele vestigii ale edificiului vechi, cum ar fi cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491. În Hărman, elemente de interes deosebit sunt biserica-cetate, BV-II-a-A-11715, construită în anul 1290 şi ruinele cetăţii din sec. al V-lea din vârful dealului Lempeş. Biserica fortificată din secolul al XIII lea este de asemenea cel mai interesant obiectiv din comuna Sânpetru care figurează în lista monumentelor istorice cu indicativul BV-II-a-A-11817. În comuna Ilieni obiective relevante sunt biserica reformată fortificată, construită în secolul XV-XVI, CV-II-a-A- 13228, muzeul din mansarda conacului Sera, conacul Bornemissza, casa Bako, toate în Ilieni, conacele Reznek şi Hollaky, Dobolii de Jos şi biserica unitariană, Sâncraiu. În comuna Vâlcele, tot elementele religioase se remarcă, respectiv biserica ortodoxă, Vâlcele şi cele reformate, Ariuşd şi Araci, la care se adaugă conacul Domokos, Araci, casa memorială Romulus Cioflec, Araci şi cimitirul eroilor.

2.4.I.7 Peisajul

În cadrul ariei protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, cât şi în proximitatea acesteia, au fost identificate mai multe categorii de peisaje, determinate atât de factorii naturali, cât şi de cei antropici: peisaje naturale, induse de caracteristicile fizico- geografice, peisaje antropice şi peisaje antropizate.

Caracteristicile fizico- geografice determină o serie de peisaje în care intervenţia umană este absentă. Cu toate acestea, şi în acest caz, există uneori o serie de rezultate ale intervenţiei umane, fără transformări majore asupra structurii şi funcţionalităţii peisajului.

Peisajele naturale determinate de relief prezente în arealul analizat sunt

- peisajul dealurilor, identificate în cazul culmilor sudice ale munţilor Baraolt, reprezentate în general de Dealul Ciocaş şi Dealul Viţelului;

- peisajul de cuestă, la sud de localitatea Ariuşd, reprezentat de o cuestă de origine tectonică;

- peisajul de terasă, la contactul cu Depresiunea Braşovului, materializat prin terase lacustre fragmentate;

- peisajul versanţilor, puternic înclinaţi - în partea de sud şi est sau slab înclinaţi - în vest;

- peisaje de luncă, identificate în partea de est, sud şi vest, determinate de râul Olt.

Peisajele induse de distribuţia formaţiilor vegetale reprezintă o categorie importantă în cadrul ariei protejate analizate. Cele mai importante subcategorii sunt următoarele

- peisajele forestiere, determinate de prezenţa suprafeţelor acoperite cu păduri de foioase şi păduri de tranziţie. Acestea nu au o extindere foarte mare în areal, fiind dominante în partea central- sudică şi vestică a ariei protejate. În ultimii ani acest tip de peisaje s-a dezvoltat şi pe versanţii estici, la contactul cu lunca Oltului. Peisajele forestiere identificate au fost încadrate în categoria peisajelor naturale, deoarece distribuţia lor spaţială şi calitatea acestora constituie un indicator important în ceea ce priveşte naturalitatea acestui teritoriu deşi acestea sunt plantate;

- peisajul pajiştilor cu vegetaţie de stepă, un peisaj ce oferă individualitate acestui sit, deoarece acest tip de vegetaţie nu este specific zonei montane sau deluroase de aici. Aceste pajişti sunt prezente pe versanţii sudici şi vestici, fiind caracterizate prin prezenţa a numeroase specii de plante stepice cum ar fi colilia Stipa joannis, ruşcuţa de primăvară Adonis vernalis, dediţeii Pulsatilla montana, stânjenei de stepă Iris hungarica, alături de care se găsesc exemplare de migdal pitic Prunus tenella etc.

- peisajul tufărişurilor subcontinentale peri-panonice, un habitat de interes european prioritar ce imprimă personalitate acestei arii naturale protejate, delimitate pe versanţii dealurilor Ciocaş şi Viţelului.

Peisajele antropice şi antropizate au fost identificate şi analizate funcţie de criteriul economic şi criteriul socio- demografic.

Astfel, din punct de vedere economic, în arealul sitului şi în proximitatea acestuia au fost identificate numeroase peisaje agricole determinate de modul de utilizare a terenurilor.

În cadrul acestei categorii s-au individualizat peisajul suprafeţelor arabile - terenurile cultivate închise, dominante în partea vestică şi centrală a sitului, în special pe versanţii cu pantă lină şi culmile deluroase, ce favorizează aceste tipuri de culturi.

37

Pe lîngă acest tip de peisaj, în cadrul sitului predomină şi peisajul agropastoral specific zonelor deluroase, materializat prin suprafeţele ocupate cu păşuni şi fâneţe. Creşterea animalelor şi păşunatul reprezintă o ocupaţie de bază a locuitorilor din proximitatea sitului. Această

38

activitate, coroborată cu cea agricolă şi de exploatare forestieră, reprezintă factori activi în fragmentarea şi degradarea habitatelor diferitelor specii de plante şi animale identificate în cadrul ariei protejate.

Din punct de vedere socio- demografic a fost identificat peisajul satelor mijlocii, cu o populaţie cuprinsă între 500 şi 1000 locuitori, reprezentat prin localitatea Ariuşd. Este situat în partea vestică a arealului analizat, în proximitatea sitului. Factorul demografic constituie o componentă fundamentală în cadrul peisajului rural analizat, fiind în strânsă corelaţie cu factorii naturali.

2.4.2. Impacturi

2.4.2.I Presiuni - impacturi trecute şi prezente

Situl ROSCI0056 Ciocaş-Viţelului se desfăşoară pe suprafeţe ale comunelor Bod include satul Bod şi colonia Bod şi Hărman care include satele Hărman şi Podu Oltului din judeţul Braşov, respectiv Ilieni include Ilieni, Dobolii de Jos şi Sâncraiu şi Vâlcele cu satele Araci, Ariuşd, Hetea şi Vâlcele din judeţul Covasna.

Principalele activităţi economice din comunele Bod, Hărman, Ilieni şi Vâlcele sunt cele legate de agricultură şi creşterea animalelor. Fabrica de Zăhar Bod valorifică producţia de sfeclă de zahăr, obţinută în ferme din judeţele Braşov, Covasna, Sibiu, Alba. Obiectivele de conservare pot fi suficient de bine acomodate de utilizările agricole ale terenurilor, în condiţiile în care acestea nu sunt extinse excesiv în perimetrul ariei protejate, exploataţiile tradiţionale de mici dimensiuni continuă să existe şi sunt menţinute sectoare din proprietăţi în regim natural sub formă de zone de delimitare, perdele de vegetaţie etc..

Exploatarea ilegală a produselor forestiere este cea mai importantă presiune în arealul analizat, cu impact direct asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar. Existenţa unor comunităţi umane în proximitatea ariei protejate, caracterizate prin probleme sociale deosebite, face ca activităţile de exploatare a produselor forestiere să fie foarte dificil de controlat fără colaborarea instituţiilor abilitate.

Practicile de întreţinere a păşunilor şi fâneţurilor cum ar fi tăierea arbuştilor de pe pajişti, incendierile, reprezintă de asemenea presiuni semnificative asupra speciilor de interes comunitar existente în sit .

De asemenea, este afectată succesiunea naturală a habitatelor în contextul în care o serie de specii de arbuşti fără valoare conservativă invadează habitatele importante din punct de vedere conservativ, diminuând astfel arealul de răspândire al speciilor de interes conservativ. Sunt

prezente specii invazive precum pinul sau salcâmul. O presiune actuală este şi turismul dezorganizat de week-end paracticat pe malul stâng al Râului Olt.

2.4.2.2 Ameninţări - impacturi viitoare previzibile

Păşunatul şi recoltarea fânului pot constitui ameninţări la adresa ecosistemului protejat numai în condiţiile în care se fac în mod excesiv, ceea ce nu este cazul în prezent. Aceste activităţi au de altfel un rol important în menţinerea unor zone deschise, neîmpădurite.

Versanţii sudici şi vestici ai dealurilor Ciocaş, Beldie şi Viţelului, unde se află o serie de specii de stepă importante în cadrul sitului, dată fiind şi localizarea acestuia într-o zonă de dealuri înalte, sunt abrupţi şi dificil de utilizat agricol sau în alt mod, astfel încât ameninţările agricole sunt reduse. În schimb, exploatarea ilegală a produselor forestiere şi mai ales transportul acestora, reprezintă o importantă ameninţare pentru habitatele şi speciile de interes comunitar.

O ameninţare importantă, care trebuie considerată este cea legată de procesele morfodinamice - alunecări de teren (în partea sudică în zona stâncii Viţelului şi zona nord-vestică denumită Ciocaş), eroziune fluviatilă (malurile Oltului), care pot afecta stabilitatea habitatelor.

În plus, trebuie luate în calcul următoarele categorii de ameninţări

- continuarea intervenţiilor realizate pentru gospodărirea apelor fără a lua în considerare obiectivele de protecţie a speciilor de importanţă comunitară, inclusiv pentru apărarea împotriva inundaţiilor care pot contribui la degradarea habitatelor speciilor ocrotite în special ale castorului. Astfel, asigurarea secţiunii de scurgere a apelor, precum şi lucrările de menţinere a funcţionalităţii digurilor presupun uneori afectarea calităţii habitatelor castorului. Lucrările de decolmatare, incendierea vegetaţiei pe diguri, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase din albie, distrugerea galeriilor reprezintă printre cele mai frecvente intervenţii ce pot afecta stabilitatea speciilor protejate.

- intensificarea activităţilor de creştere a animalelor, care se constituie într-o ameninţare importantă atât prin suprapăşunat, cât şi prin abandonarea păşunatului;

39

- intensificarea activităţilor agricole desfăşurate în proximitatea ariei protejate, care prin practicile necorespuzatoare pot deveni o ameninţare pentru speciile protejate - incendierea miriştilor, chimizare, mecanizare, etc.;

40

- creşterea cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat reprezintă o ameninţare în special în zone ce prezintă accesibilitate ridicată prin drumuri comunale ori judeţene, mai ales în proximitatea intravilanului localităţilor.

- creşterea capacităţilor de evacuare a apelor uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, în condiţiile în care majoritatea localităţilor rurale din amonte de aria naturală protejată nu sunt racordate decât parţial la sisteme de canalizare ori la staţii de epurare.

- proliferarea necontrolată a speciilor invazive şi a bolilor reprezintă o ameninţare importantă pentru ecosistemele acvatice, în condiţiile în care zonele umede reprezintă medii cu propagare foarte rapidă a acestora.

- intensificarea activităţilor de pescuit, care afectează habitatele speciilor ocrotite prin depozitarea deşeurilor şi deranjarea liniştii habitatelor.

- intensificarea braconajului, inclusiv la speciile de interes conservativ.

- promovarea, fără a lua în considerare obiectivele de protecţie identificate pentru speciile şi habitatele de interes comunitar şi naţional, a lucrărilor hidrotehnice din cadrul albiilor, regulărizari, epurări, consolidarea malurilor ce întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere.

Pentru nevertebrate, o ameninţare importantă este legată de abandonarea unor păşuni şi fâneţe prin neefectuarea de lucrări de cosire şi îndepărtare a vegetaţiei forestiere.

Mamifere

Tabelul nr. I5 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Castor fiber în aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul

Viţelului

Nr.

crt.

Presiune

Descriere presiune

Localizare

Intensitate

1.

J02.06.06

Existenţa staţiei de captare şi a pragului aflat în apropierea

Conform Anexei 1.1 Hărţi

Medie

Captări de apă de suprafaţă pentru hidrocentrale

localităţii Podu Oltului contribuie la fragmentarea habitatului specie şi diferite forme de poluare-fonică, deşeuri, degradarea habitatului

2.

J03.01

Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Degradarea habitatului prin incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a zonelor de hrănire

Ridicată

3.

A08

Fertilizarea cu îngrăşământ

Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de

suprafaţă prin utilizarea îngrăşămintelor organice şi anorganice în agricultură

Medie

4.

A07 Utilizarea produselor

biocide, hormoni şi substanţe chimice

Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de suprafaţă prin utilizarea produselor fitosanitare în agricultură

Medie

5.

A04.01

Păşunatul intensive

Impactul turmelor şi al câinilor însoţitori, agresiuni din partea

ciobanilor

Medie

6.

D01

Drumuri, poteci şi căi ferate

Impact asociat reprezentat de accesul la zonele de odihnă şi hrană, deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism,

pescuit, abandonare deşeuri

Medie

41

42

Tabelul nr. I6 Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra Castor fiber în aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Nr.

crt.

Ameninţare

Descriere ameninţare

Localizare

Intensitate

1.

A08

Fertilizarea cu îngrăşământ

Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de suprafaţă prin

creşterea cantităţilor de îngrăşăminte organice şi anorganice utilizate în agricultură

Conform Anexei 1.1 Hărţi

Medie

2.

A07

Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice

Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de suprafaţă prin creşterea cantităţilor de produse fitosanitare utilizate în agricultură

Medie

3.

A04.01

Păşunatul intensiv

Intensificarea păşunatului în zonă şi creşterea impactului turmelor

şi al câinilor însoţitori asupra speciilor de interes, creşterea numărului de agresiuni din partea ciobanilor

Medie

4.

D01

Drumuri, poteci şi căi ferate

Intensificarea presiunii reprezentată de accesul la zonele de odihnă şi hrană, deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism,

pescuit, abandonare deşeuri

5.

J03.01

Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Intensificarea degradării habitatului specie prin continuarea acţiunilor de incendiere şi tăiere a vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a zonelor de hrănire

Ridicată

Herpetofaună

Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de herpetofaună în Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

G0I.02 - Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate.

Descriere: Vehiculele non-motorizate produc poluare, distrugerea vegetaţiei şi chiar modificarea configuraţiei terenului. De asemenea, determină afectarea în mod serios a bălţilor de reproducere pentru aceaste specii, acestea găsindu-se în mod obişnuit pe marginea drumurilor, în special în zona unor izvoare. Există o posibilitate foarte mare ca aceste habitate de reproducere specifice speciei Triturus cristatus să fie afectate şi pentru că volumul de apă al acestora este în general foarte mic.

Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. Studiile din teren au surprins aceasta problemă cauzată de degradarea habitatelor favorabile, prin trecerile repetate ale atelajeor.

A04.0I.02 - Păşunatul intensiv al oilor, A04.0I.0I - Păşunatul intensiv al vacilor. Descriere: Prezenţa animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei şi faunei, cât şi alterarea calităţii solului. De asemenea, multe din locurile de reproducere favorabile speciei Triturus cristatus coincid cu zone unde se găsesc stâne, locuri de adăpat al oilor şi vacilor. Toate acestea determină modificări în structura populaţiilor de amfibieni, ce se găsesc în aceste bălţi.

Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

K0I.03 - Secare, M0I.02 - Secete şi precipitaţii reduse

Descriere: Habitatele de reproducere ale speciilor ţintă sunt în general semi-permanente, iar principala ameninţare asupra acestora este reprezentată de secarea în mod natural a acestor bălţi. Totul este în strânsă legătură şi cu faptul că volumul de apă pe care indivizii acestor specii de amfibieni o preferă este destul de scăzut, bălţile având adâncimi de până la 30 cm şi suprafeţe mici de 5-10 m2. Un factor important care este în strânsă legătură cu secarea în mod natural a bălţilor de reproducere pentru speciilor ţintă este lipsa precipitaţiilor, care a fost destul de pregnantă în anul de studiu - 2015.

Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E03.0I - Depozitarea deşeurilor menajere

Descriere: Deşeurile rezultate în urma activităţilor umane au fost observate în arie pe marginea drumurilor şi de-a lungul cursurilor de apă. Necurăţarea locului de aceste deşeuri - bidoane, saci din polietilenă, mobilier ars, cauciucuri, îmbrăcăminte deteriorată pot determina modificarea structurii solului, prin afectarea pe termen lung a bălţilor de reproducere ale speciilor ţintă aflate în aceste zone sau blocarea cursului apei, etc.

Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

J03.0I - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Descriere: O parte din izvoarele existente şi amenajate de oameni au fost distruse. Ele reprezintă principalele locuri unde aceste specii de amfibieni trăiesc şi se înmulţesc. Pe teritoriul ariei au rămas doar 3 astfel de izvoare amenajate ce alimentează un pârâu, acestea fiind într-o stare avansată de deteriorare.

Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciilor de herpetofaună

Denumire ameninţare viitoare/potenţială: G0I.02 - Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate.

Descriere: Intensificarea utilizării drumurilor de acces în sit de către vehiculele non- motorizate, care determină afectarea în mod serios a bălţilor de reproducere pentru aceaste specii, acestea găsindu-se în mod obişnuit pe marginea drumurilor, în special în zona unor izvoare.

Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

A04.0I.02 - Păşunatul intensiv al oilor, A04.0I.0I - Păşunatul intensiv al vacilor. Descriere: Creşterea numărului de animalele domestice ce păşunează în sit determină degradarea habitatului prin distrugerea florei şi faunei, cât şi alterarea calităţii solului. De asemenea, multe din locurile de reproducere favorabile speciei Triturus cristatus coincid cu zone unde se găsesc stâne, locuri de adăpat al oilor şi vacilor. Toate acestea determină modificări în structura populaţiilor de amfibieni, ce se găsesc în aceste bălţi.

Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

K0I.03 - Secare, M0I.02 - Secete şi precipitaţii reduse

Descriere: Habitatele de reproducere ale speciilor ţintă sunt în general semi-permanente, iar principala ameninţare asupra acestora este reprezentată de secarea în mod natural a acestor

bălţi. Totul este în strânsă legătură şi cu faptul că volumul de apă pe care indivizii acestor specii de amfibieni o preferă este destul de scăzut, bălţile având adâncimi de până la 30 cm şi suprafeţe mici de 5-10 m2. Un factor important care este în strânsă legătură cu secarea în mod natural a bălţilor de reproducere pentru speciilor ţintă este lipsa precipitaţiilor.

Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E03.0I - Depozitarea deşeurilor menajere

Descriere: Creşterea cantităţilor de deşeuri abandonate în arie pe marginea drumurilor şi de-a lungul cursurilor de apă. Necurăţarea locului de aceste deşeuri - bidoane, saci din polietilenă, mobilier ars, cauciucuri, îmbrăcăminte deteriorată pot determina modificarea structurii solului, prin afectarea pe termen lung a bălţilor de reproducere ale speciilor ţintă aflate în aceste zone sau blocarea cursului apei, etc.

Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

J03.0I - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Descriere: Continuarea degradării izvoarelor existente şi amenajate de oameni. Ele reprezintă principalele locuri unde aceste specii de amfibieni trăiesc şi se înmulţesc. Pe teritoriul ariei au rămas doar 3 astfel de izvoare amenajate ce alimentează un pârâu, acestea fiind într-o stare avansată de deteriorare.

Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

Nevertebrate

Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor: Colias myrmidone, Lycaena dispar

Evaluarea presiunilor actuale

46

Tabelul nr. I7

Nr. crt.

Cod

Descriere

Localizare

Intensitatea

1

A04.03.03 Lipsa

păşunatului/ cosirii

S-au observat în aria naturală protejată zone unde nu se păşunează şi nu se coseşte

Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi

Medie

Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciilor Colias myrmidone, Lycaena dispar

Evaluarea ameninţărilor viitoare

Tabelul nr. I8

Nr.

Cod

Descriere

Localizare

Intensitatea

1

E 03

Desecare

In apropierea habitatului specie s-au observat terenuri

arabile. Există pericolul drenării zonelor umede pentru

Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi

Scăzută

Nr.

Cod

Descriere

Localizare

Intensitatea

/drenare

dirijarea apei către aceste terenuri.

Plante

Populaţiile de Iris aphylla ssp. hungarica, acoperind pajişti, tufărişuri şi locuri pietroase însorite pot fi afectate de următoarele activităţi

trasarea şi realizarea unor drumuri de acces practicabile de către autoturisme normale; colectarea cu rizomi de către populaţie, florile fiind foarte estetice şi cu înflorire timpurie, A 04.01.02 - păşunatul intensiv al oilor; intensitate-medie; A02.03-înlocuirea păşunii cu terenuri arabile, intensitate - medie; A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului, intensitate medie. Principala măsură de conservare este interzicerea de extindere a drumului existent, deoarece populaţia se află pe marginea drumului; de asemenea se recomandă si menţinerea păşunatului tradiţional, evitarea supra-păşunatului.

47

Ameninţările pot consta în intensificarea următoarelor activităţi: creşterea cantiţăţilor de rizomi colectate de către populaţie, A 04.01.02 - păşunatul intensiv al oilor prin creşterea numărului de animale pe suprafaţa sit-ului; A02.03-înlocuirea păşunii cu terenuri arabile, prin creşterea suprafeţelor de păşuni transformate, A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului prin creşterea suprafeţelor de păşuni neutilizate.

Habitate

Tabelul nr. I9 Lista presiunilor actuale asupra habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

Cod

Descriere

Localizare

Intensitate

A04.01-

păşunat intensiv

Păşunatul practicat în sit cu vaci, capre, oi

Conform Anexei nr.

1.1 Hărţi

Medie

J01.01-

incendii

Incendieri realizate în interiorul sitului pentru mărirea suprafeţei de păşunat

Conform Anexei nr.

1.1 Hărţi

Medie

B 07 Alte activităţi silvice

Defrişare în vederea măririi suprafeţei de păşunat

Conform Anexei nr.

1.1 Hărţi

B 07 Alte activităţi silvice

Tabelul nr. 20 Lista ameninţărilor viitoare asupra habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

Cod

Descriere

Localizare

Intensitate

A04.01-

păşunat intensiv

Intensificarea păşunatului practicat în sit cu vaci, capre, oi

Conform Anexei nr.

1.1 Hărţi

Medie

J01.01-

incendii

Creşterea numărului de incendieri realizate în interiorul sitului pentru mărirea suprafeţei de păşunat

Conform Anexei nr.

1.1 Hărţi

Medie

B 07 Alte activităţi silvice

Intensificarea defrişărilor realizate în vederea măririi suprafeţei de păşunat

Conform Anexei nr.

1.1 Hărţi

Medie

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR

3.I. Evaluarea stării de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ Evaluarea la nivel naţional

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

La nivel naţional habitatul prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice este considerat ca având o stare de conservare favorabilă în regiunea biogeografică alpină şi o stare de conservare nefavorabil neadecvată pentru restul teritoriului de răspândire.

Figură I Starea de conservare a habitatului 40A0* Tufărişşuri subcontinentale peri- panonice la nivel naţional - Favorabilă în regiunea biogeografică alpină şi Nefavorabil Neadecvată pentru restul teritoriului Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Articolului I7 al Directivei Habitate

Evaluarea la nivel biogeografic

Tabelul nr. 2I Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Nr

Parametru

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

2.

Codul unic al tipului de habitat

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-

panonice

3.

Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

1 ha - Valoarea suprafeţei a fost obţinută prin inventarieri în teren şi diferă de valorile raportate în Formulaul Standard

Natura 2000

4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria

naturală protejată

Medie

5.

Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel

naţional

0-1%

6.

Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de

management anterior

Nu este cazul

7.

Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria

naturală protejată

Nu există suficiente informaţii

8.

Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală

protejată

Nu există suficiente informaţii

9.

Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de

habitat şi suprafaţa actuală ocupată

Nu este cazul

10.

Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de

habitat

Nu există suficiente informaţii

11.

Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de

habitat

Nu există suficiente informaţii

12.

Explicaţii asupra motivului descreşterii

suprafeţei tipului de habitat

Nu este cazul

13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală

a suprafeţei tipului de habitat

Medie

14.

Magnitudinea tendinţei actuale a

suprafeţei tipului de habitat

Nu există suficiente informaţii

15.

Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată

prin calificative

Nu există suficiente informaţii

16.

Schimbări în tiparul de distribuţie a

suprafeţelor tipului de habitat

Nu există date suficiente

17.

Starea de conservare a tipului de habitat

din punct de vedere al suprafeţei ocupate

,,X,,- necunoscută

18.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei

ocupate

Nu este cazul

19.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

În unele locaţii din perimetrul ariei naturale protejate au fost observate exemplare de Juniperus communis arse. Este posibil ca pe lângă acestea să fi fost incendiate şi exemplare de Prunus spinosa var. dasyphylla, Amygdalus nana Prunus tenella în vederea măririi suprafeţei de

păşunat.

Tabelul nr. 22 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

Nr

Parametru

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

2.

Codul unic al tipului de habitat

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-

panonice

3.

Structura şi funcţiile tipului de habitat

Structura şi funcţiile tipului de habitat, care cuprinde speciile caracteristice se află în condiţii bune, fără a suferi deteriorări semnificative.

Structura acestui tip de habitat este dată de

vânatului etc.

4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al

structurii şi al funcţiilor specifice

FV-favorabilă

5.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor

specifice

FV-favorabilă

6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de

vedere al structurii şi al funcţiilor

Compoziţia floristică este tipică pe cea mai mare parte a suprafeţei sale.

- pâlcuri de Prunus spinosa var. dasyphylla, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Dictamnus albus.

- covor erbaceu cu specii de lizieră şi de pajişti mezo-xerofile: Cytissus albus, Teucrium chamaedrys, Salvia pratensis, Agropyron intermedium, Verbascum lychnitis, Inula hirta, Alyssum murale, Asperula cynanchica, Scorzonera purpurea, Adonis vernalis, Geranium sanguineum, Thalictrum minus, Nepeta pannonica, Salvia nutans, Stipa joannis, Phlomis tuberosa, Falcaria sioides, Festuca rupicola.

- reprezintă habitat de hrănire, adăpost, cuibărire pentru speciile de animale

- oferă plante medicinale, protecţia

specifice

Tabelul nr. 23 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr

Parametru

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

2.

Codul unic al tipului de habitat

40A0*

panonice

Tufărişuri

subcontinentale

peri-

3.

Tendinţa viitoare

tipului de habitat

a

suprafeţei

0-stabilă

4.

Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi

suprafaţa tipului de habitat în viitor

Nu există suficiente informaţii

5.

Perspectivele tipului de habitat în

viitor

FV-favorabile

6.

Efectul cumulat al impacturilor

asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut

7.

Viabilitatea pe termen lung a

tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a habitatului este

asigurată

8.

Intensitatea presiunilor actuale

asupra tipului de habitat

Scăzute

9.

G.9.

Intensitatea ameninţărilor viitoare

asupra tipului de habitat

Medie

10. G.10

.

Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al

perspectivelor sale viitoare

FV-favorabilă

11. G.11

.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale

viitoare

"0" - este stabilă

12.

G.12

Detalii asupra stării de conservare a

tipului de habitatul din punct de

Nu este cazul

.

vedere al perspectivelor sale

viitoare

Tabelul nr. 24 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-

panonice

H.3.

Starea globală de conservare a

tipului de habitat

FV-favorabilă

H.4.

Tendinţa stării globale de

conservare a tipului de habitat

Nu este cazul

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

în unele zone

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Cercetările realizate în teren evidenţiază faptul că habitatul 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice ocupă o suprafaţă mică comparativ cu a celorlalte 3 habitate de pajişti şi fâneţe identificate - 6520 Pajişti montane, 62C0* Stepe ponto-sarmatice, 6510 Pajişti de altitudine joasă Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis. Starea actuală de conservare este favorabilă, în structura fitocenozelor sale fiind prezente exemplare viguroase, sănătoase, care indică un impact antropic mediu până la redus asupra habitatului. Referitor la tendinţa pe viitor este necunoscută datorită insuficienţei datelor.

Suprafaţa de 1 ha este favorabilă, importantă

- suprafeţe mici raportate la suprafaţa sitului

- presiuni antropice medii până la scăzute

este menţinerea caracteristicilor geomorfologice care contribuie la existenţa habitatului

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ Evaluarea la nivel naţional

Herpetofaună

Bombina variegata

Conform Listelor Roşii specia Bombina variegata este considerată potenţial ameninţată la nivel naţional si neameninţată la nivel european. În România este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte şi montane.

Figură 2 Starea de conservare a speciei Bombina variegata la nivel naţional - Necunoscută Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Art.I7 al Directivei Habitate

Triturus cristatus

În România specia Triturus cristatus este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte şi montane. Starea de conservare la nivel naţional este necunoscută.

Figură 3 Starea de conservare a speciei Triturus cristatus la nivel naţional - Necunoscută Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Art.I7 al Directivei Habitate

Mamifere

Castor fiber

În România, specia Castor fiber prezintă o stare de conservare favorabilă pe toată aria sa de repartiţie spaţială.

Figură 4 Starea de conservare a speciei Castor fiber la nivel naţional - Favorabilă Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art.I7 al Directivei Habitate

Nevertebrate

Colias myrmidone

În România, specia Colias myrmidone prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată pe toată aria sa de repartiţie spaţială.

Figură 5 Starea de conservare a speciei Colias myrmidone la nivel naţional - Neafavorabil-Neadecvată Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art. I7 al Directivei Habitate

Lycaena dispar

La nivel naţional specia Lycaena dispar este considerată ca având o stare de conservare nefavorabil neadecvată în estul şi vestul ţării şi o stare de conservare favorabilă pentru restul teritoriului de răspândire.

Figură 6 Starea de conservare a speciei Lycaena dispar la nivel naţional -Neafavorabil- Neadecvată în estul şi vestul ţării şi Favorabilă în rest Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art.I7 al Directivei Habitate

Plante

Iris aphylla ssp. hungarica

La nivel naţional specia Iris aphylla ssp. hungarica este considerată ca având o stare de conservare nefavorabil neadecvată în regiunea biogeografică alpină şi în Câmpia de Vest şi o stare de conservare favorabilă pentru restul teritoriului de răspândire.

Figură 7 Starea de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica la nivel naţional - Neafavorabil-Neadecvată în regiunea biogeografică alpină şi în Câmpia de Vest şi Favorabilă în rest Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art.I7 al Directivei Habitate

Evaluarea la nivel biogeografic Herpetofaună

Tabelul nr. 25 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametru

Descriere

Specia

Bombina variegata

Tipul populaţiei

naturală protejată

speciei în aria

Populaţie permanentă -sedentară/rezidentă

Mărimea populaţiei speciei în aria

Mărimea minimă a populaţiei în situl Dealul Ciocaş-

naturală protejată

Dealul Viţelului - 100 exemplare

Mărimea

maximă

a

populaţiei

în

situl

Dealul

Ciocaş-Dealul Viţelului - 300 exemplare

Calitatea datelor

referitoare la

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

populaţia speciei

din aria naturală

modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

protejată

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi

mărimea populaţiei naţionale

Nu sunt naţionale

informaţii

asupra

mărimii

populaţiei

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior

Nu este cazul

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală

protejată

Nu există date din trecut cu privire la populaţiile speciei Bombina variegata în interiorul sitului

Natura 2000 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Având în vedere că bălţile de reproducere găsite pentru specia Bombina variegata erau în cea mai mare parte accesibile s-a putut realiza o apreciere

directă a numărului de exemplare

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

"x" - necunoscut

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"x" - necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

Magnitudinea tendinţei

mărimii populaţiei speciei

actuale

a

Nu este cazul

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată

prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

speciei

Structura populaţiei speciei

structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu s-a putut evalua;

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp

de minim 3 ani + implementarea măsurilor de

management

Starea de conservare necunoscută din

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea

punct de vedere al populaţiei

stabili că starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă.

Tabelul nr. 26 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Bombina variegata

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Suprafaţa minimă a habitatului actual - 0,50 ha în cazul sitului Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Suprafaţa maximă a habitatului actual - 1 ha în cazul sitului Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management

anterior

Nu este cazul

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Suprafaţa adecvată poate ajunge la 0,20 ha pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

A fost măsurată suprafaţa tuturor locurilor/bălţilor de reproducere pentru specia Bombina variegata

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală

a habitatului speciei

">" - mai mare pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

"-" - descrescătoare,

Având în vedere că multe din bălţile de reproducere din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului sunt frecventate de animale domestice şi în curs de colmatare putem considera că suprafaţa habitatului este descrescătoare.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului

speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale - pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

"x" - necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete - pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

"x" - necunoscută

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată,

Starea de conservare favorabilă se poate atinge prin: eliminarea presiunilor majore

păstrarea numărului şi a calităţii habitatelor de reproducere şi în cazul cel mai extrem crearea în mod artificial a unor bălţi de

reproducere

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului

speciei

"x" - este necunoscută

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului

speciei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul nr. 27 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametru

Descriere

Specia

Bombina variegata

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"x" - necunoscută;

Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei

viitoare a speciei

">" - mai mare,

Mărimea populaţiei viitoare a speciei ar trebui să fie mai mare ca urmare a măsurilor de management.

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

U2 - perspective inadecvate

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare,

Dacă măsurile de management vor fi aplicate

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa

habitatului speciei în viitor

"<" - mai mic - în condiţii excepţionale,

Suprafaţa adecvată în viitor va fi mai mare în urma implementării măsurilor de management.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile,

Dacă prin măsurile de management arealul se va mări şi populaţia speciei va creşte, iar populaţiile prezente se vor menţine.

Perspectivele speciei în viitor

X - necunoscute.

Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei;

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Mediu - G01.02 - Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 - Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 - Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 - Secare, M01.02 - Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 - Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de

habitat.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

Mediu - G01.02 - Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 - Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 - Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 - Secare, M01.02 - Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 - Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de

habitat.

Viabilitatea pe termen

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;

lung a speciei

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

"X" - necunoscută

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

"x" - este necunoscută

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

„XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul nr. 28 Evaluarea globală a speciei

Parametru

Descriere

Specia

Bombina variegata

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Starea globală de

conservare a speciei

"X" - necunoscută

Tendinţa stării globale de conservare a speciei

"-" - se înrăutăţeşte,

Fără activităţi de conservare şi fără măsuri de management.

Starea globală de

conservare necunoscută

"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea globală de

conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

Informaţii suplimentare

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Bombina variegata din situl Dealul Ciocaş- Dealul Viţelului propus de proiect ar putea atinge o stare de

conservare favorabilă.

Triturus cristatus

Tabelul nr. 29 Evaluarea stării de consevare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametru

Descriere

Specia

Triturus cristatus

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

Mărimea minimă a populaţiei în situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului - 5 exemplare

Mărimea maximă a populaţiei în situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului - 20

exemplare

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin

măsurători parţiale;

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei

naţionale

Nu sunt informaţii asupra mărimii populaţiei naţionale

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în

planul de management anterior

Nu este cazul

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu există date din trecut cu privire la populaţiile speciei Triturus cristatus în interiorul sitului Natura 2000 Dealul

Ciocaş-Dealul Viţelului

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei

de referinţă pentru starea favorabilă

S-a putut realiza o apreciere directă a

numărului de exemplare

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei

actuale

"x" - necunoscut

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"x" - necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin

măsurători parţiale;

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Nu este cazul

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a mărimii populaţiei speciei;

Structura populaţiei speciei

structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu a putut fi evaluată;

Starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

"U1" - nefavorabilă - neadecvată

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp

de minim 3 ani + implementarea măsurilor

de management

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu

este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul nr. 30 Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii

Descriere

Specia

Triturus cristatus

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Suprafaţa habitatului speciei în

aria naturală protejată

Suprafaţa minimă a habitatului actual - 0,25 ha

Suprafaţa maximă a habitatului actual - 0,5 ha

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale;

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul

de management anterior

Nu este cazul

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Suprafaţa adecvată poate ajunge la 1 ha pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

A fost măsurată suprafaţa tuturor locurilor - bălţilor de reproducere pentru specia Triturus cristatus

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului

speciei

">"

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

"-" - descrescătoare,

Având în vedere că multe din bălţile de reproducere din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului sunt reprezentate de izvoare amenajate neîntreţinute şi des frecventate de animale putem considera că suprafaţa habitatului este

descrescătoare.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale - pentru situl

Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

"x" - necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

- pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

"x" - necunoscută

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

"U1" - nefavorabilă - inadecvată,

Starea de conservare favorabilă se poate atinge prin: eliminarea presiunilor majore

Păstrarea numărului şi a calităţii habitatelor de reproducere şi în cazul cel mai extrem crearea în mod artificial a unor

bălţi de reproducere

Tendinţa stării de conservare

din punct de vedere al habitatului speciei

"x" - este necunoscută

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului

speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul nr. 3I Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametru

Descriere

Specia

Triturus cristatus

Tipul populaţiei speciei

în aria naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"x" - necunoscută;

Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Raportul dintre mărimea

populaţiei de referinţă

">" - mai mare,

Mărimea populaţiei viitoare a speciei ar trebui să fie mai mare

pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei

viitoare a speciei

mulţumită măsurilor de management.

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

U2 - perspective inadecvate

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"+" - crescătoare,

Dacă măsurile de management vor fi aplicate.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în

viitor

"<" - mai mic - în condiţii excepţionale,

Suprafaţa adecvată în viitor va fi mai mare în urma implementării măsurilor de management.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile,

Dacă prin măsurile de management arealul se va mări şi populaţia speciei va creşte, iar populaţiile prezente se vor menţine.

Perspectivele speciei în viitor

X - necunoscute.

Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei;

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Mediu - G01.02 - Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 - Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 - Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 - Secare, M01.02 - Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 - Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de

habitat.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

Mediu - G01.02 - Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 - Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 - Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 - Secare, M01.02 - Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 - Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de

habitat.

Viabilitatea pe termen

lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

"X" - necunoscută

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

"x" - este necunoscută

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

„XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul nr. 32 Evaluarea globală a speciei

Parametru

Descriere

Specia

Triturus cristatus

Tipul populaţiei

speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Starea globală de conservare a

speciei

"X" - necunoscută

Tendinţa stării

globale de

"-" - se înrăutăţeşte,

Fără activităţi de conservare şi fără măsuri de management.

conservare a

speciei

Starea globală de conservare

necunoscută

"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

Informaţii suplimentare

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Triturus cristatus din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului propus de proiect ar putea atinge o stare de conservare

favorabilă.

Mamifere

Castor fiber

Tabelul nr. 33 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Castor fiber

Parametru

Descriere

Specia

Castor fiber

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

Estimare preliminară: :: 7-8 indivizi

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor

obţinute prin măsurători directe;

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

<2%

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de

management anterior

Nu este cazul

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă în aria naturală protejată

:: 10

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea

spaţială a zonelor favorabile

dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi

a detectabilităţii, abundenţa estimată

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

>1

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"x" - necunoscută

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor

obţinute prin măsurători directe;

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

speciei

"x" - necunoscută

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

Structura populaţiei speciei

structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu au putut

fi evaluate;

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

Favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani + implementarea măsurilor de management

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de

conservare favorabilă.

Tabelul nr. 34 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

Specia

Castor fiber

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă

Suprafaţa habitatului speciei în

aria naturală protejată

10 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

şi/sau

Suprafaţa reevaluată a habitatului

speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

Suprafaţa adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

20 ha

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru

estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa

actuală a habitatului speciei

">" - mai mare

Tendinţa actuală

habitatului speciei

a

suprafeţei

"-" descrescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a suprafeţei habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători directe - urme şi utilizarea camerelor

Calitatea habitatului

aria naturală protejată

speciei

în

FV-Favorabilă

Tendinţa actuală

habitatului speciei

a

calităţii

"-" scădere

Calitatea datelor privind tendinţa

medie

-

date

estimate

pe

baza

extrapolării

şi/sau

actuală a calităţii habitatului

speciei

modelării datelor obţinute prin măsurători directe;

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa

calităţii habitatului speciei

"x" - necunoscută

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Tabelul nr. 35 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametru

Descriere

Specia

Castor fiber

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"+" - în creştere

Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

<1

Mărimea populaţiei viitoare a speciei poate fi mai mare doar datorită implementării măsurilor de management

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

Bune

Se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de minim

3 ani

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei

"+" creştere

Suprafaţa habitatului favorabil speciei poate creşte doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninările

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

>1

Suprafaţa habitatului favorabil în viitor va fi mai mare doar în urma implementării măsurilor de management

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

x" - necunoscute

Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 an

Perspectivele speciei în viitor

"x" - necunoscute

Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mare - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Medie

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

Medie

Viabilitatea pe termen lung a speciei

Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată dacă sunt

aplicate măsurile de conservare

Starea de conservare din punct de vedere al

"x" - necunoscută

perspectivelor speciei în viitor

FV-Favorabilă doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninţările

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

"x" - necunoscută

Starea de conservare din perspectivelor speciei în viitor

punct

de

vedere

al

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de

conservare favorabilă.

Tabelul nr. 36 Evaluarea globală a speciei

Parametru

Descriere

Specia

Castor fiber

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

Starea globală de conservare a speciei

Favorabilă

Tendinţa stării globale de conservare a speciei

,,X,,- necunoscută

Poate fi favorabilă doar prin punerea în aplicare a activităţilor de conservare şi măsurilor de management

Informaţii suplimentare

Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare

favorabilă.

Nevertebrate

Colias myrmidone

Tabelul nr. 37 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

Parametru

Descriere

Specia

Colias myrmidone Esper, 1780

Directiva Habitate: ANEXA 2, 4; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: ANEXA 3, ANEXA 4A.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată statut de

prezenţă temporală a speciilor.

Nu este cazul.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată.

Mărimea minimă a populaţiei - 0 indivizi. Mărimea maximă a populaţiei - 0 indivizi.

Specia nu a fost găsită în timpul cercetărilor efectuate

în teren.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală

protejată.

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi

mărimea populaţiei naţionale.

Nu este cazul.

Mărimea populaţiei specie în aria naturală protejată comparată cu

mărimea populaţiei naţionale.

Nu este cazul.

Mărimea reevaluată a populaţiei

estimate în planul de management anterior.

Nu este cazul.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată.

„X" - necunoscută. Nu există date anterioare cu privire la mărimea populaţiei speciei Colyas

myrmidone în perimetrul rezervaţiei.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă.

Nu este cazul.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei

actuale.

„X" - necunoscut.

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei.

„X" - necunoscută.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei.

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

Nu există informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei Colyas myrmidone în

perimetrul rezervaţiei.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

exprimată prin calificative.

Nu există informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

speciei Colyas myrmidone în perimetrul rezervaţiei.

Structura populaţiei speciei.

Nu există date privind structura populaţiei speciei

Colyas myrmidone în perimetrul rezervaţiei.

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

„X" - necunoscută.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei.

„X" - necunoscută.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei.

„XU" - starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută, dar nu este în nici un caz favorabilă, este nefavorabilă - inadecvată sau

nefavorabilă - rea.

Tabelul nr. 38 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

Specia

Colias myrmidone Esper, 1780

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată.

Nu este cazul.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată.

Suprafaţa minimă a habitatului actual - 0 ha.

Suprafaţa maximă a habitatului actual - 0 ha.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei.

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management

anterior.

Nu este cazul.

Suprafaţa adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată.

0 ha.

Metodologia de apreciere a suprafeţei

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată.

Au fost inventariate pajiştile din aria naturală

protejată, dar nu au fost identificate habitate adecvate speciei.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală

a habitatului speciei.

„X" - necunoscut.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei.

„X" - necunoscută.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a suprafeţei habitatului speciei.

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale..

Calitatea habitatului speciei în aria

naturală protejată.

Necunoscută.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei.

„X" - necunoscută.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a calităţii habitatului speciei.

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei.

„X" - necunoscută.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei.

„X"- necunoscută.

Tendinţa stării de conservare din

punct de vedere al habitatului speciei.

„X"- necunoscută

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei.

"XU" - starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă este nefavorabilă -

inadecvată sau nefavorabilă - rea;

Tabelul nr. 39 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

Specia

Colias myrmidone Esper, 1780

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Nu este cazul.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei.

„X" - necunoscută.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a

speciei.

„X" - necunoscut.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al populaţiei.

„X" - necunoscute.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei.

„„X"-Necunoscută.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

„X" - necunoscut.

habitatului speciei şi suprafaţa

habitatului speciei în viitor.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei.

„X"-Necunoscute.

Perspectivele speciei în viitor

„„X"-Necunoscută.

Efectul cumulat al impacturilor

asupra speciei în viitor.

Nu este cazul.

Intensitatea presiunilor actuale

asupra speciei.

Nu este cazul.

Intensitatea ameninţărilor viitoare

asupra speciei.

Nu este cazul.

Viabilitatea pe termen lung a speciei.

Nu există informaţii suficiente pentru a aprecia

gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung al speciei.

Starea de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor.

„U1" - nefavorabilă - inadecvată.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor.

„X" - necunoscută.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor.

Nu este cazul.

Tabelul nr. 40 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

Specia

Colias myrmidone Esper, 1780

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Nu este cazul.

Starea globală de conservare a

„X" - necunoscută.

speciei

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Nu este cazul

Starea globală de conservare necunoscută

"XU" - starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă - este

nefavorabilă -inadecvată sau nefavorabilă -rea;

Informaţii suplimentare

B.3. - în aria naturală protejată nu au fost identificate habitate potenţiale speciei.

Colias myrmidone Esper, 1780 nu a fost găsită în timpul cercetărilor în teren. Prezenţa speciei în perimetrul ariei protejate este puţin probabilă. Colias myrmidone, a existat în urmă cu peste 25 de ani, azi nu mai este cazul căutării acestei specii deoarece toate populaţiile din sudul Transilvaniei sunt extincte de după 1990-1995 inclusiv cele din ariile protejate

studiate.

Lycaena dispar

Tabelul nr. 4I Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

Parametru

Descriere

Specia

Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060

Listată în

Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate

Statut de prezenţă temporală a

speciilor

Populaţie permanentă sedentară/rezidentă

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

Mărimea populaţiei variază de la an la an şi de la generaţie la generaţie. Exemplare din prima generatie mai-iunie: a fost observate în număr de 1 exemplar în perioada 22

iunie.

Mărimea minimă a populaţiei = 1 exemplar Mărimea maximă a populaţiei = 20 exemplare

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

medie

Prin extrapolarea datelor obţinute în urma inventarierii

realizate în teren, s-a cuantificat mărimea maximă a populaţiei, ţinîndu-se cont de habitatul favorabil speciei.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

La lepidoptere - fluturi nu există populaţie naţională. In In România, studiile de lepidopterologie nu au permis pînă în prezent cuantificarea unei mărimi ale populaţiei acestei specii la nivel naţional. Studii localizate în alte zone ale tării au permis identificarea mărimii populaţionale din ariile protejate studiate. De aceea ne permitem să afirmăm că mărimea populaţiilor de la Dealul Ciocaş-Viţelului, este comparabilă cu mărimea populaţiilor din alte zone din ţară. La Lycaena dispar există mii de populaţii dispersate pe întreg teritoriul României, cu exceptia etajului subalpin şi alpin din Carpaţi.

Mărimea populaţiilor de la Dealul Ciocaş-Viţelului, este comparabilă cu mărimea populaţiilor din alte zone din ţară. Avînd în vedere că la nivel naţional nu se cunoaşte marimea populaţiei - nu a fost cuantificat, raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale rămine necunoscut.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea

populaţiei naţionale

Nu este cazul.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul

de management anterior

Nu există date

Mărimea populaţiei de

Nu există date

referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală

protejată

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă

Nu este cazul

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

"x" - necunoscut,

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"x" - necunoscut,

Pentru o evaluare mai exactă este nevoie de cel puţin 10 ani de observaţii.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

Magnitudinea tendinţei actuale

a mărimii populaţiei speciei

Nu există date suficiente!

Magnitudinea tendinţei actuale

a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Nu există date suficiente!

Structura populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Starea de conservare din punct

de vedere al populaţiei speciei

"x" - necunoscut

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

Nu este cazul

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XU" - starea de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei este necunoscută dar nu este în nici într- un caz favorabilă - este nefavorabilă - inadecvată

Tabelul nr. 42 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametru

Descriere

Specia

Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060

Listată în

Specia este inclusă şi în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate şi în anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată, se poate aprecia prin extrapolare, fiind o specie cu grad foarte mare de dispersie. Indivizii părăsesc rapid habitatul şi pot apărea peste tot în locurile deschise, pe pajişti, poieni, liziere, zone cu tufărişuri.

Suprafaţa minimă a habitatului actual - 2 ha.

Suprafaţa maximă a habitatului actual - 90 ha.

Suprafaţa maximă a habitatului speciei este aproximativ egală cu suprafaţa pajiştilor din proximitatea cursurilor de ape.

Calitatea datelor pentru

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau

suprafaţa habitatului speciei

modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de

management anterior

Nu există date

Suprafaţa adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

Având în vedere impactul mediu asupra habitatului

speciei, considerăm că suprafaţa adecvată a speciei poate

fi puţin extinsă la 100 ha, daca se practică un management adecvat al zonelor umede - păşunat/cosit

extensiv, păstrarea vegetaţiei de zonă ripariană

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Pentru estimarea valorii suprafeţei adecvate au fost însumate în totalitate suprafeţele cu habitatele favorabile - zone cu vegetaţie ierboasă înflorită: Rumex sp., Petasites sp., care sunt şi însorite, situate în vecinătatea lizierelor de pădure şi marginilor de râu, care în principiu pot fi considerate în totalitate ca suprafeţe de hrănire şi reproducere pentru specie. În metodologia de apreciere a acestor suprafeţe adecvate s-a luat in calcul si habitatele care prezintă ameninţări actuale de nivel mediu si care in urma aplicării masurilor de management pot devenii habitate favorabile speciei.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului

speciei

">" - mai mare.

Tendinţa actuală

habitatului speciei

a

suprafeţei

stabilă

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

şi/sau

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună

Tendinţa actuală

habitatului speciei

a

calităţii

stabilă

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

şi/sau

Tendinţa actuală globală a

Stabilă

habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa

calităţii habitatului speciei

Starea de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului

speciei

Nu este cazul

Starea de conservare

necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Tabelul nr. 43 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

Specia

Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060

Listată în

Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

"0" - stabilă,

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

"::" - aproximativ egal,

Perspectivele speciei din punct

de vedere al populaţiei

FV - perspective bune

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

"0" - stabilă, dacă se vor respecta măsurile de conservare.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în

viitor

"::" - aproximativ egal

Perspectivele speciei din punct

de vedere al habitatului speciei

FV"-favorabile.

Perspectivele speciei în viitor

Bune

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Mediu -

-lipsa păşunatului/cositului

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

Scăzut -

Drenare/captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea cu apă

Viabilitatea pe termen lung a

speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată;

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

"FV" - favorabilă

Tendinţa stării de conservare

din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nu este cazul

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

Nu este cazul.

Tabelul nr. 44 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

Specia

Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060

Listată în

Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă

Starea globală de

conservare a speciei

U1- nefavorabilă-inadecvată

Tendinţa stării

globale de

conservare a speciei

"0" - este stabilă,

Starea globală de conservare

necunoscută

Nu este cazul.

Informaţii

suplimentare

Nu este cazul.

Plante

Iris aphylla ssp. hungarica

Tabelul nr. 45 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametru

Descriere

Specia

Iris aphylla ssp. hungarica

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC

enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

Mărimea populaţiei este de aproximativ 15 000 de exemplare. Este o populaţie extinsă, cu un efectiv

populaţional crescut, într-o stare de conservare favorabilă.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria

naturală protejată

Foarte bună

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea

populaţiei naţionale

C: 2 >/= p > 0%

Proporţia din populaţia prezentă la nivel naţional şi cea prezentă în site este mai mică de 2%

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul

de management anterior

Nu este cazul, acum se elaborează primul plan de management

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală

protejată

Densitatea medie este de 120 exemplare pe metru pătrat. Suprafaţa totală a zonei este de aproximativ 6.4 ha. Mărimea populaţiei este de aproximativ 15 000 de exemplare.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Estimarea mărimii populaţiei - efectivului populaţional s-a realizat pe baza unui eşantion reprezentativ, acesta a fost selectat în zona în care au fost semnalaţi indivizi din specia respectivă, selectarea a avut la bază metoda cvadratelor, iar volumul lui a fost stabilit în funcţie distribuţia spaţială a indivizilor. Pentru Iris aphylla ssp. hungarica ale căror populaţii sunt bine reprezentate şi indivizii sunt uniform distribuiţi din punct de vedere spaţial au fost suficiente un număr de 3 transecte în care au fost analizare câte 5 cuadrate

- suprafeţe de probă, fiecare cuadrat având o suprafaţă de 1 m2. În fiecare suprafaţă de probă a eşantionului au fost număraţi indivizii, a fost calculată valoarea medie a numărului de indivizi din cele 5 cuadrate şi extrapolată la

suprafaţa în care este prezentă populaţia. Pentru stabilirea

gradului de încredere al extrapolării mediei, s-a calculat abaterea standard SD, acesta nu a scăzut sub ± 4cr. Delimitarea fiecărei suprafeţe în care sunt prezente populaţiile din speciile respective s-a realizat cu ajutorul unui GPS utilizând comanda tracks , a fost definit perimetru şi au fost măsurate coordonatele punctului care aproximează cel mai bine centrul poligonului. Coordonatele au fost citite în

sistem Stereo 70.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale

Mărimea populaţiei s-a menţinut constantă faţă de cea de la desemnarea sitului

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

Menţinerea stării de conservare excelentă - A

Calitatea datelor privind

tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

Foarte bună

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

speciei

Numărul de indivizi se va menţine constant

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

Foarte redusă

Structura populaţiei speciei

Nu este cazul, fiind specie vegetală cu indivizi dioici cu flori

hermafrodite

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

Favorabilă

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

populaţiei speciei

Menţinerea stării de conservare excelentă - A

Starea de conservare

Nu este cazul

necunoscută din punct de

vedere al populaţiei

Tabelul nr. 46 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametru

Descriere

1.

Specia

Iris aphylla ssp. hungarica

2.

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC

enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE

3.

Suprafaţa habitatului speciei

în aria naturală protejată

peste 6.4 ha

4.

Calitatea datelor pentru

suprafaţa habitatului speciei

Foarte bună

5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management

anterior

Nu este cazul, acum se elaborează primul plan de management

6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Peste 1.75 ha

7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Au fost analizate densităţile medii ale indivizilor/ m2 din centrul zonei şi la periferie, acestea având aceeaşi valoare, nu există tendinţă nici de extinderea habitatului nici de creştere a densităţii indivizilor pe

m2.

8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

1

9.

Tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

Menţinerea aceleaşi suprafeţe

10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

Foarte bună

11.

Calitatea habitatului speciei

în aria naturală protejată

Foarte bună

12.

Tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Menţinerea calităţii actuale

13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii

habitatului speciei

Foarte bună

14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului

speciei

Menţinerea calităţii actuale

15.

Starea de conservare din

punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

Menţinerea calităţii actuale

17.

Starea de conservare necunoscută din punct de

vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Tabelul nr. 47 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Nr.

Parametru

Descriere

1.

Specia

Iris aphylla ssp. hungarica

2.

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC

enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE

3.

Tendinţa viitoare a mărimii

Mărimea populaţiei va fi constantă

populaţiei

4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare

a speciei

1

5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al

populaţiei

Păstrarea unei stări de conservare favorabilă

6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

Menţinere a aceleaşi suprafeţe

7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa

habitatului speciei în viitor

1

8.

Perspectivele speciei din

punct de vedere al habitatului speciei

Menţinere aceleaşi stări de conservare a habitatului

9.

Perspectivele speciei în viitor

Menţinere aceleaşi stări de conservare

10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei

în viitor

Nesemnificativ

11.

Intensitatea presiunilor

actuale asupra speciei

Nesemnificativă

12.

Intensitatea ameninţărilor

viitoare asupra speciei

Nesemnificativă

13.

Viabilitatea pe termen lung

a speciei

Foarte bună

14.

Starea de conservare din

punct de vedere al

Favorabilă

perspectivelor speciei în

viitor

15.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

Menţinerea stării de conservare

16.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

Tabelul nr. 48 Evaluarea globală a speciei

Nr.

Parametru

Descriere

1.

Specia

Iris aphylla ssp. hungarica

2.

Tipul populaţiei speciei în

aria naturală protejată

Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC

enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE

3.

Starea globală de conservare

a speciei

Favorabilă

4.

Tendinţa stării globale de

conservare a speciei

Menţinea într-o stare bună

5.

Starea globală de conservare

necunoscută

Nu este cazul

6.

Informaţii suplimentare

Nu este cazul

3.3. Măsuri de conservare Habitate

 Evitarea atât a suprapăşunatului, cât şi a subpăşunatului

 Alternarea activităţilor de păşunat şi cosit

 Interzicerea înlocuirii acestor pajişti cu terenurile agricole

 Evitarea formării de drumuri prin deplasarea animalelor, care pot conduce în timp la bătătorirea terenului, degradarea covorului vegetal şi apariţia fenomenului de eroziune

 În scopul conservării habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice se recomandă aplicarea următoarei măsuri de conservare: diminuarea ameninţărilor şi presiunilor, prin marcarea ariilor de protecţie sau îngrădirea terenurilor periclitate pentru a nu fi defrişate, această măsură fiind considerată suficientă pentru protecţie.

 Habitatul 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice fiind situat în locuri sălbatice, greu accesibile sau în pajişti este periclitat de planificarea amenajării teritoriului, de incendieri intenţionate sau accidentale. În teren au fost observate exemplare posibil de Prunus spinosa var. dasyphylla arse, astfel încât este probabil ca în aceste zone tufărişurile să fi fost incendiate în vederea măririi suprafeţei de păşunat.

 Diminuarea ameninţărilor şi presiunilor, prin marcarea ariilor protejate sau îngrădirea terenurilor periclitate pentru a nu fi defrişate

Specii de mamifere

 Identificarea şi menţinerea unor zone favorabile speciei, în care intervenţiile umane sa fie reduse;

 Interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri ce pot facilita accesul în zonele frecventate de castor, reglementarea accesului pe drumurile aflate în apropierea acestor zone;

 Schimbarea practicilor administratorului de apă privind diferitele tipuri de intervenţie în cazul lucrărilor hidrotehnice, luând în considerare cerinţele de habitat specifice mamiferelor protejate;

 Managementul adecvat al deşeurilor în zonele favorabile dezvoltării speciilor de mamifere de interes conservativ;

 Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes;

 Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei.

 Interzicerea defrişării/incendierii vegetaţiei, arbuştilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate, zone favorabile mamiferelor protejate

 Interzicerea poluării râurilor prin evacuări punctiforme şi/sau difuze reprezentate în principal de îngrăşămintele şi produsele fitosanitare utilizate pe terenurile agricole aflate atât în sit dar şi în proximitatea sit-ului şi care pot avea efecte negative asupra acestuia

 Respectarea condiţiilor de agromediu conform legislaţiei specifice în vigoare

 Conştientizarea ciobanilor privind impactul câinilor însoţitori asupra mamiferelor protejate şi privind necesitarea conservării şi protejării speciei castor şi vidră

Specii de amfibieni

 Menţinerea habitatelor acvatice existente şi dacă se poate într-o oarecare măsură crearea de noi habitate. Acest lucru se poate realiza prin alimentarea bălţilor deja existente cu apă din pâraie şi alte surse sau crearea de habitate noi prin formarea pe cursul pâraielor şi a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone unde apa să stagneze sau să băltească. Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru speciile Bombina variegata şi Triturus cristatus. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele cu bălţi de reproducere din aria Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

 Interzicerea depozitării deşeurilor pe marginea drumurilor şi marginea apelor. Aici pot fi găsite habitate de reproducere pentru specia Triturus cristatus, iar acestea pot fi afectate în mod semnificativ din cauza acestor deşeuri. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe întreaga suprafaţă a ariei Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

 Limitarea ca timp în perioda de reproducere - martie-iulie a accesului în zona cu bălţi a vehiculelor non-motorizate. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele cu bălţi de reproducere din aria Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

 Păşunatul şi trecerea animalelor domestice vor fi reglementate pe suprafaţa ariei.

 Vizitarea de către reprezentatul desemnat de administratorul ariei şi verificarea dacă păşunatul se face doar pe suprafeţele păşunilor delimitate prin studiile silvopastorale şi cu un număr de animale care să nu depăşească capacitatea de suport a păşunilor. De asemenea, acesta trebuie să constate dacă păşunatul se face în fondul forestier de pe suprafaţa ariei, lucru care este interzis. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe întreaga suprafaţă a ariei Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

Specii de nevertebrate

Colias myrmidone

 Promovarea activităţilor agricole tradiţionale şi evitarea abandonului pajiştilor

 Evitarea folosirii pesticidelor

 Fertilizare naturală

 Menţinerea aspectului mozaicat al habitatelor, cu zone de tufărişuri şi pajişti

 Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată.

 Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de păşunat. Acţiunea va fi realizată în colaborare cu comunităţile locale care deţin păşuni şi animale în aria naturală protejată.

 Managementul adecvat al păşunilor: a suprapăşunatului, interzicerea incendierilor de vegetaţie

Lycaena dispar

 Interzicerea drenajului sau orice alte măsuri ce pot conduce la scăderea nivelului de apă disponibilă pentru habitatul speciei.

 Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă. Este necesară păstrarea pâlcurilor de vegetaţie ierboasă caracteristică zonelor umede, dacă vrem ca specia să se poată menţine specia într-un statut de conservare favorabil.

 Împiedicarea reîmpăduririi naturale a spaţiilor deschise, menţinerea unui management minim, dar regulat pe aceste suprafeţe şi impiedicarea intensificării exploatării sau abandonului terenurilor.

 Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat extensiv, pentru menţinerea habitatului larvelor de fluturi - cu ierburi înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor - împerechere.

 Menţinerea pajiştilor din proximitatea cursurilor de apă - împiedicarea transformării acestora în pădure.

 Interzicerea arderii pajiştilor în vederea degajării terenului de tufărişuri

Specii de plante

 În elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale în care sunt incluse cabane, infrastructură turistică - să se ţină cont de prezenţa populaţiilor de Iris aphylla ssp. hungarica în zonă şi să se păstreze un procent semnificativ de pajişti şi tufărişuri, în locuri pietroase însorite.

 Se recomandă şi menţinerea păşunatului tradiţional, evitarea supra-păşunatului, interzicerea colectării de rizomi şi a florilor de Iris aphylla ssp. hungarica.

4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.I. Scopul planului de management

Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor umane, conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului

natural din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, integrând activităţi antropice care să nu depăşească capacitatea de suport a teritoriului.

4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

4.2.I. Obiectiv general

Obiectivul general al planului de management vizează atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil al speciilor de mamifere, amfibieni, nevertebrate, plante şi a habitatului de interes comunitar, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin integrarea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.

4.2.I.I Obiective specifice

Obiectivele specifice ale planului de management sunt

a) Atingerea sau menţinerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar - mamifere: Castor fiber, amfibieni: Bombina variegata, Triturus cristatus, nevertebrate: Colias myrmidone, Lycaena dispar, plante: Iris aphylla ssp. hungarica şi pentru habitatul de interes comunitar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri- panonice;

b) Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale şi tradiţionale;

c) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;

d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate;

e) Asigurarea oportunităţilor pentru ca vizitarea şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.

4.2.I.2 Activităţi

Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activităţi prin intermediului Planului de activităţi

Tema Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

Tema Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatelor de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pe baza unui plan de monitorizare.

A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale.

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional.

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar - 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ.

A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului. A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora.

A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale.

A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri.

A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor.

Tema Managementul resurselor naturale

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor

forestiere şi a celor de apă

B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă.

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar.

B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului

B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate.

B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.

B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în ameninţări pentru speciile de interes conservativ, inclusiv prin intensificarea activităţilor de pază.

Tema Educaţie şi comunicare

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale.

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice.

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă.

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare. C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, etc..

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

Tema Managementul vizitării şi al recreerii

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

Tema Promovarea cercetării

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu.

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate. Tema Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

F7. Revizuirea şi îmbunătăţirea planului de management.

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management

103

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

Tema

A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

A1. Realizarea

Elaborarea şi actualizarea

1

Plan

de

Custodele ariei

Resurse

umane,

Primul an de

planurilor de

planurilor de

monitorizare

protejate

-

deplasări

in

teren,

implementare

monitorizare a

monitorizare pentru

responsabil

servicii

de

populaţiilor speciilor şi

speciile de interes

principal,

consultanţă,

habitatului de interes

comunitar din

Instituţiile

de

materiale şi servicii

conservativ din

ROSCI0056 Dealul

cercetare

ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului,

Ciocaş - Dealul

incluzând necesarul de

Viţelului, cu prioritate a

echipament tehnic,

acelora de interes

resursele de personal,

comunitar

frecvenţa monitorizării,

punctele de monitorizare

şi modele de fişe de teren

A2. Monitorizarea stării

Monitorizarea în scopul

1

Stare de conservare

Custodele ariei

Resurse umane,

Semestrial

de conservare a

actualizării anuale a stării

evaluată

protejate -

echipament de teren

populaţiilor speciilor de

de conservare a speciilor

responsabil

mamifere, amfibieni şi

de interes comunitar din

principal,

nevertebrate, precum şi

aria naturală protejată

Instituţiile de

a plantelor de interes

învăţământ şi

comunitar din

cercetare,

ROSCI0056 Dealul

ONG-uri,

Ciocaş - Dealul

voluntari

Viţelului pe baza unui

plan de monitorizare.

A3. Monitorizarea stării

Monitorizarea în scopul

1

Stare de conservare

Custodele ariei

Resurse umane,

Semestrial

de conservare a

actualizării anuale a stării

evaluată

protejate -

echipament de teren

habitatului prioritar

de conservare a

responsabil

40A0* Tufărişuri

habitatului de interes

principal,

subcontinentale peri-

comunitar din aria

Instituţiile de

panonice de interes

naturală protejată

învăţământ şi

comunitar din

cercetare,

ROSCI0056 Dealul

ONG-uri,

Ciocaş - Dealul

voluntari

Viţelului

104

A4. Actualizarea

Asigurarea actualizării şi

1

Bază de

date

Custodele ariei

Resurse umane,

Semestrial

inventarului de specii de

completării bazei de date

actualizată

protejate -

echipament tehnic

floră şi faună sălbatică şi

cu privire la speciile de

responsabil

integrarea informaţiilor

flora şi fauna de interes

principal

în baze de date

comunitar şi naţional

geospaţiale

A5.

Continuarea

Realizarea de studii de

2

Baza

de

date

Custodele ariei

Resurse

umane,

Anual

activităţilor de cartare a

cartare

a speciilor

şi

geospaţială

protejate -

echipament de teren

speciilor

de interes

habitatelor pentru care a

responsabil

conservativ, cu privire

fost

declarată

aria

principal,

specială asupra speciilor

naturală protejată

Instituţii de

de interes comunitar şi

cercetare şi

naţional

învăţământ

superior

105

A6. Evaluarea

Evaluarea

serviciilor

2

Cuantificarea

Custodele ariei

Resurse

umane,

Anul doi de

serviciilor ecosistemice

ecosistemice

serviciilor

protejate

-

echipament de teren,

implementare

aferente ROSCI0056

ecosistemice

responsabil

echipament tehnic

Dealul Ciocaş - Dealul

principal,

Viţelului

Instituţii

de

cercetare

şi

învăţământ

superior

A7. Studii de întreţinere

Realizarea şi promovarea

2

Plan de intervenţie

Custodele ariei

Resurse

umane,

Anul doi de

a habitatului de interes

unui pachet de măsuri de

protejate

-

echipament de teren,

implementare

comunitar - 40A0*

refacere a habitatului

responsabil

echipament tehnic

Tufărişuri

degradate prin diferite

principal

subcontinentale peri-

fenomene naturale ori

panonice

intervenţii antropice

A8. Inventarierea şi

Realizarea de

2

Baza

de

date

cu

Custodele ariei

Resurse

umane,

Primul an de

protecţia elementelor

inventarierii elementelor

elementele abiotice

protejate

-

echipament de teren,

implementare

abiotice ce prezintă

de peisaj cu valoare

responsabil

echipament tehnic

interes conservativ

deosebită în cadrul ariei

principal

naturale protejate

106

A9. Asigurarea

Alinierea

cerinţelor

2

Amenajamente

Custodele ariei

Resurse

umane,

Anual

integrării şi

impuse de

măsurile de

silvice, scheme de

protejate

-

echipament tehnic

implementării măsurilor

protecţie şi conservare cu

gestionare

a

responsabil

de protecţie şi

toate planurile sectoriale

bazinelor

principal

conservare în

hidrografice

amenajamentele silvice,

corelate

cu

schemele de gestionare a

măsurile

de

bazinelor hidrografice şi

conservare din aria

în toate planurile,

naturală protejată

proiectele şi activităţile

promovate pe teritoriul

ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul

Viţelului

107

A10. Monitorizarea

Realizarea unei

1

Bază de date cu

Custodele ariei

Resurse

umane,

Anual

continuă a incidenţei

monitorizări a incidenţei

incidenţa bolilor

protejate

-

echipament

tehnic,

speciilor invazive şi a

speciilor invazive şi a

asupra habitatelor

responsabil

echipament de teren

bolilor asupra

bolilor asupra habitatelor

şi speciilor din

principal

habitatelor şi speciilor

şi speciilor din

ROSCI0056 Dealul

din ROSCI0056 Dealul

ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul

Ciocaş - Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului

Viţelului

Viţelului şi intervenţia

rapidă pentru limitarea

efectelor negative ale

acestora

A11. Inventarierea şi

Elaborarea de studii

1

Zone de protecţie

Custodele ariei

Resurse

umane,

Primul an de

delimitarea unor zone de

pentru delimitarea unor

delimitate

protejate

-

echipament

tehnic,

implementare

linişte pentru castor în

zone de protecţie pentru

responsabil

echipament de teren

arealele în care acestea

castor şi vidră în arealele

principal

nu intră în conflict cu

în care acestea nu intră în

măsurile de apărare

conflict cu măsurile de

împotriva inundaţiilor

apărare împotriva

ori cu comunităţile

inundaţiilor

locale

108

A12. Monitorizarea

Realizarea unor

1

Fişe

de

Custodele ariei

Resurse

umane,

Anual

continuă a populaţiilor

monitorizări care să

monitorizare

protejate

-

echipament

tehnic,

speciilor de interes

vizeze relaţia

completate

responsabil

echipament de teren

conservativ şi

comunităţilor locale cu

principal

promovarea de soluţii

speciile de mamifere şi

fundamentate pentru

prin care să se încerce

prevenirea şi /sau

diminuarea potenţialelor

limitarea conflictelor cu

conflicte între acestea

gestionarii de resurse

naturale şi proprietarii

de terenuri

A13. Evaluarea continuă

Elaborarea de studii

1

Fişe

de

evaluare

Custodele ariei

Resurse

umane,

Anual

a pagubelor generate de

pentru evalurea pagubelor

completate

protejate

-

echipament

tehnic,

către speciile de interes

generate de către speciile

Pagube cuantificate

responsabil

echipament de teren

conservativ

de interes conservativ

principal

infrastructurilor

asupra infrastructurilor

existente, precum şi

existente, precum şi

diferitelor tipuri de

diferitelor tipuri de

utilizări ale terenurilor

utilizări ale terenurilor

Tema

B. Managementul resurselor naturale

109

B1. Menţinerea

Constinentizarea

2

Numărul

de

Custodele ariei

Resurse

umane,

Semestrial

gestionării durabile a

comunităţilor locale cu

campanii

mass-

protejate

-

echipament tehnic

resurselor naturale, cu

privire la gestionarea

media

responsabil

prioritate a solurilor, a

durabilă a resurselor

principal

resurselor forestiere şi a

naturale

celor de apă

B2.

Includerea

în

Realizarea unui

1

Managementul

Custodele ariei

Resurse umane

Semestrial

activităţile de întreţinere

management adecvat al

adecvat

al

protejate

-

a infrastructurilor

bilanţului hidrologic al

bazinului

responsabil

hidrotehnice a

ROSCI0056 Dealul

hidrografic

principal

preocupării pentru

Ciocaş - Dealul Viţelului

Administraţia

menţinerea habitatelor

Bazinală

de

speciilor de interes

Apă Olt

comunitar, în special cu

gestionarul resurselor de

apă

110

B3. Monitorizarea

Realizarea

unei

2

Baza de date cu

Custodele ariei

Resurse

umane,

Semestrial

utilizării arealului

monitorizări

a utilizării

informaţii asupra

protejate

-

echipament tehnic

ROSCI0056 Dealul

arealului

ROSCI0056

utilizării terenului

responsabil

Ciocaş - Dealul

Dealul Ciocaş - Dealul

principal

Viţelului pentru

Viţelului pentru activităţi

activităţi de creştere a

de creştere a animalelor

animalelor şi asigurarea

unui management

controlat al zonelor de

păşunat şi cosit funcţie

de cerinţele de habitat

ale speciilor de interes

comunitar

B4. Monitorizarea şi

Asigurarea actualizării şi

1

Bază de

date

Custodele ariei

Resurse

umane,

Semestrial

actualizare permanentă a

completării bazei de date

presiuni

şi

protejate

-

echipament tehnic

informaţiilor cu privire

cu privire la presiunile şi

ameninţări

responsabil

la presiunile şi

ameninţările

asupra

principal,

ameninţările asupra

speciilor şi habitatelor

Instituţii

de

ROSCI0056 Dealul

învăţământ

şi

Ciocaş - Dealul

cercetare

Viţelului

111

B5. Promovarea, cu

Reglementarea

2

Număr de măsuri

Custodele ariei

Resurse umane,

Permanent

prioritate, a măsurilor de

activităţilor cu potenţial

implementate

protejate -

deplasări in teren,

prevenire a efectelor

impact asupra mediului,

responsabil

materiale şi servicii

negative asupra

principal,

resurselor naturale din

Agenţia pentru

ROSCI0056 Dealul

Protecţia

Ciocaş - Dealul

Mediului

Viţelului.

Covasna,

Consiliile

locale

B6. Monitorizarea

Controlul respectării

2

Numărul de acţiuni

Custodele ariei

Resurse umane,

Semestrial

respectării legislaţiei de

legislaţiei de mediu

de control

protejate -

echipament de teren

mediu pentru toate

responsabil

activităţile antropice ce

principal,

pot avea efecte negative

Agenţia pentru

asupra ROSCI0056

Protecţia

Dealul Ciocaş - Dealul

Mediului

Viţelului.

Covasna,

Consiliile

locale

112

B7. Monitorizarea

Implementarea unui plan

1

Fişe

de

Custodele ariei

Resurse umane,

Semestrial

recoltării resurselor

de monitorizare pentru a

monitorizare

protejate

-

echipament de teren

naturale din interiorul şi

avea o evidenţă asupra

responsabil

proximitatea

speciilor de floră/faună

principal

ROSCI0056 Dealul

recoltate din interiorul şi

Ciocaş - Dealul

proximitatea ROSCI0056

Viţelului.

Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

B8.

Controlul

Colaborarea cu unităţile

2

Numărul

de

Custodele ariei

Resurse

umane,

Semestrial

evacuărilor de ape uzate

administrativ-teritoriale

deversări

protejate

-

echipament de teren,

din

localităţile ce

cu deficienţe în dotarea

responsabil

echipament tehnic

deversează ape uzate în

cu sisteme de canalizare

principal

sectorul superior al

si staţii de epurare,

în

Oltului

vederea ameliorării

situaţiei

113

B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea

efectelor negative asupra zonelor protejate

Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni persoanelor fizice şi juridice responsabile de

depozitarea necontrolată

1

Număr de

campanii de

monitorizare a

zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.

Promovarea de măsuri de patrulare şi pază pentru limitarea efectelor braconajului

1

Număr de zile de patrulare

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

Jandarmerie

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Permanent

B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în ameninţări pentru speciile de interes

conservativ

Asigurarea aplicării legislaţiei forestiere şi agricole astfel încât să nu aducă prejudicii speciilor de interes conservativ

2

Fişă de

monitorizare a practicilor silvice şi agricole

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, echipament de teren, echipament tehnic

Anual

Tema

C. Educaţie şi conştientizare

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

114

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii

interesate de

managementul ariei protejate şi comunităţile locale

Realizarea întâlniri între custodele ariei naturale protejate, instituţii interesate de situl Natura 2000 şi comunităţile locale

1

Număr de întâlniri

Custodele ariei protejate - responsabil principal, Consiliile locale

Resurse umane, echipament tehnic

Permanent

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

Elaborarea unei strategii care să asigure promovarea educaţiei ecologice în zonă

3

Strategie de

promovare a educaţiei ecologice

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă,

materiale şi servicii

Primul an de implementare

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă

Organizarea de evenimente educaţionale în unităţile de învăţământ, centre culturale şi în alte spaţii publice

2

Numărul de evenimente organizate

Custodele ariei protejate - responsabil principal, Unităţile de

învăţământ

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Semestrial

115

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

Realizarea de materiale de informare şi conştientizare

1

Număr de pliante, broşuri, postere şi alte materiale de informare

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

ONG-uri, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anual

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare

Realizarea de panouri informative şi amplasarea acestora funcţie de căile de acces

2

Numărul de

panouri de semnalizare

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

ONG-uri, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anul doi de implementare

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului

- webpage, facebook, etc.

Dezvoltarea de servicii web cu informaţii despre aria naturală protejată

2

Produse/servicii web

Custodele ariei protejate - responsabil principal, Consiliul Judeţean

Covasna

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anual

116

C7. Încurajarea activităţilor de

voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul

Viţelului

Crearea unui program pentru atragerea voluntarilor pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

2

Numărul de

voluntari sau

acţiuni de

voluntariat întreprinse

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane

Permanent

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056

Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

Crearea unui program pentru promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000

2

Program pentru promovarea în mass-media

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane

Anual

Tema

D. Managementul vizitării şi al recreerii

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

117

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului.

Dezvoltarea unei strategii de vizitare pentru arealul sitului Natura 2000

2

Strategie de vizitare elaborată

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

ONG-uri

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anul doi de implementare

D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul

Viţelului.

Realizarea unei inventarieri a obiectivelor de vizitare

2

Baza de date

obiective de vizitare

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

ONG-uri

Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

Anul doi de implementare

118

D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate.

Realizarea şi marcarea unor trasee adecvate, pe categorii de dificultăţi, stabilirea unor spaţii corespunzătoare pentru campare, care să nu afecteze în mod semnificativ elementele

mediului natural

3

Trasee adecvat

marcate şi

semnalizate, locuri de campare, puncte de belvedere semnalizate

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

ONG-uri, Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de construcţie

Anual

D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului.

Evaluarea numărului de turişti care accesează aria naturală protejată şi tipul de vizitare practicat

3

Numărul de turişti

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

ONG-uri,

Voluntari

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

119

D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

Încurajarea comunităţilor locale de a comercializa produse tradiţionale şi de a susţine activitatea de vizitare locală

3

Numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate

Custodele ariei protejate - responsabil principal, Comunităţi locale, Proprietari de cabane şi

pensiuni

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

Tema

E. Promovarea cercetării

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al

activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

1

Plan de cercetare ştiinţifică

Custodele ariei protejate - responsabil principal,

ONG-uri, Instituţii de învăţământ superior

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Primul an de implementare

120

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

Stabilirea de legături în scopul încheierii de protocoale cu unităţile de cercetare

2

Numărul protocoalelor de

colaborare cu

unităţile de cercetare

Custodele ariei protejate - responsabil principal, Academia Română, Instituţii de învăţământ

superior

Resurse umane, echipament tehnic

Permanent

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de

mediu

Asigurarea că activităţile de cercetare din aria naturală protejată nu au impact asupra speciilor de interes conservativ

1

Numărul de

rapoarte ale agenţilor de teren în arealele

cercetate

Custodele ariei protejate - responsabil principal, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

Resurse umane,

deplasări in teren,echipamente de teren, materiale şi servicii

Semestrial

121

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate

Crearea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul ariei naturale protejate, cu respectarea drepturilor de autor

2

Baza de date pe suport electronic

Custodele ariei protejate - responsabil principal, Academia Română, Instituţii de învăţământ superior,

Cercetători

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Semestrial

Tema

F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate

Activitate

Descriere activitate

Prioritate

Indicatori

cuantificabili

Responsabili de

activitate

Resurse necesare

Planificarea

în timp

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

Adaptarea custodelui la necesităţile de aplicare a Planului de management

2

Numărul de acţiuni implementate

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Semestrial

122

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi

internaţionale, altele

decât cele din bugetul custodelui

Atragerea de noi fonduri pentru finanţarea activităţilor de management

1

Valoarea sumelor obţinute din autofinanţare

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management

Atragerea instituţiilor, voluntarilor şi

organizaţiilor non- guvernamentale în procesul de management al ariei naturale protejate

2

Numărul colaborărilor încheiate

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Permanent

123

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management

Planificarea concretă a activităţilor pe care custodele urmează să le desfăşoare annual pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul de

management

2

Planuri de lucru anuale

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anual

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management

Evaluarea anuală a implementării planului de management

2

Raport de evaluare

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anual

124

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi

internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei

procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a

personalului

Participări la evenimente indreptate spre cresterea calităţii resursei umane, implicată în procesul de management

1

Numărul de

participari la evenimente ştiinţifice, culturale, artistice, de training

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

Permanent

F7. Revizuirea Planului de management

Revizuirea în scopul elaborării unui plan adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute

1

Plan de

management revizuit

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, servicii de

consultanţă, echipamente de teren, materiale şi

servicii

Anul 5 de implementare

125

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management şi asigurarea eficienţei personalului desemnat, custodele sitului va achiziţiona/va desemna spre folosinţă - prin accesarea fondurilor structurale, guvernamentale, etc elementele de logistică necesare - autoturism de teren, echipamente

1

Plan logistic

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management

În vederea asigurării implementării planului de management este necesar prezenţa unui personal calificat.

1

Numărul de persona eimplicate în activitatea de management

Custodele ariei protejate - responsabil principal

Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

Anual

126

6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management integrat se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă

a) se realizează acţivităţile în termenele stabilite,

b) se asigură atingerea obiectivelor propuse.

De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora.

127

Tabelul nr. 49 Planul de monitorizare propus

Nr.

crt.

Acţiuni de monitorizare selectate

Activităţi

Indicatori monitorizaţi

Frecvenţă

M1

Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar pentru care s-au făcut inventarieri/cartări şi a habitatului de interes

comunitar

A1, A2, A3, A4, A5,

A6, A7, A8, A10, A11, A12, A13

Parametrii pentru evaluarea stării de conservare pentru speciile de plante de interes conservativ şi a habitatului de interes comunitar

Anual

M2

Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

B3, B4, B6, B7, B9, B11

Numărul şi intensitatea presiunilor şi ameninţărilor viitoare

Semestrial

M4

Monitorizarea şi evaluarea gradului de

conştientizare şi înţelegere a grupurilor ţintă, înainte şi după acţiunile de educaţie şi

C1, C2, C3, C4, C6

Numărul de prezentări cu tematică ecologică,

Numărul de întâlniri între custoode şi comunităţile locale, numărul de materiale

Anual

conştientizare

informative diseminate

M6

Monitorizarea activităţii de vizitare

D1, D2, D3, D5, D6

Numărul de turişti, numărul de cazări, numărul

de produse tradiţionale comercializate, numărul de trasee marcate

Anual

M7

Monitorizarea activităţilor de cercetare întreprinse în aria naturală protejată

E1, E2, E3, E4

Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare, numărul de proiecte de

cercetare, baza de date cu rezultate ştiinţifice

Anual

M9

Monitorizarea implementării acţiunilor din planul de management şi a eficientizării procesului de management

F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7, F8, F9

Numărul de activităţi de management implementate cu succes, numărul colaborărilor încheiate, planuri de lucru anuale

Anual

128

7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

1. *** 1962, Clima Republicii Populare Române, vol.I, C.S.A., Inst.meteor., Bucureşti

2. *** 2000-2009 Caracterizarea calităţii apei din judeţul Braşov, bazinul hidrografic Olt.

3. *** 2002 Plan Amenajare Teritorială a Judeţului Braşov PATJ-BRAŞOV 4, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare şi Consultare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu", Bucureşti.

4. *** Directiva Habitate 92/43 EEC, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice.

5. *** Monitorul Oficial 262 din 13 aprilie 2011. Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

6. *** Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007. Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

7. Administratia Nationala de Meteorologie, 2008, Clima Romaniei. Editura Academiei Romane. Bucuresti

8. Bacaintan N. 1999, Muntii Baraolt. Studiu geomorfologic. Editura Academiei Romane, Bucuresti

9. Baillie, J.E.M., Hilton-Taylor, C., Stuart, S.N. 2004. 2004 IUCN Red List of Threatened Species. A Global Species Assessment. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK;

10. Băcăinţan N. 1994, Evoluţia unor terenuri amenajate cu drenuri în sistemul de desecare Boroşneu Mare Depresiunea Târgu. Secuiesc, în Studii şi cercetări de geografie, Tomul XLI, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1994, p. 97

11. Bogdan O. 2003, Atlasul hidrologic, Editura Academiei, Bucureşti

12. Bogdan O., Niculescu E.1999, Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti

13. Bolovan I. 2000, Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice, Cluj Napoca

14. Bordei-Ion N. 1988, Fenomene meteoclimatice induse de configuraţia Carpaţilor în România, Ed. Academiei, Bucureşti

15. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu C. 1994, Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din Flora României. Ocrotirea Naturii şi a Mediului Inconjurător. Bucureşti. Editura Academiei Române. 38, 1

16. Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea roşie a vertebratelor din România, Bucureşti;

17. Braşoveanu N. 1995, Economia agriculturii montane, Editura Academiei Române, Bucureşti

18. Brown, L.J., 1997. An Evaluation of Some Marking and Trapping Techniques Currently Used in the Study of Anuran Population Dynamics. Journal of Herpetology, 31, 3: 410 - 419;

19. Călinescu R., 1931, Contribuţiuni sistematice şi zoogeografice la studiul amfibiilor şi reptilelor din România, Acad. Rom. Mem., III., 7., 1 - 173;

20. Căpuşe I., 1971. Fluturii petale zburătoare. Seria Natura şi Omul, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 230 pp.

21. Ciangă N. 1998, Turismul din Carpaţii Orientali - studiu de geografie umană, ediţia a II- a, Presa Universitară Clujeană

22. Cioacă A. 1982, Caracterele unitare ale reliefului munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice, vol. VI,LXXVI, Bucureşti

23. Cioacă A., Dinu Mihaela 1996, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO- Geogr., VI.

24. Cocheci, M. 2014, Environmental Impact Assessment of Urban Sprawl in the Braşov Metropolitan Area. Urbanism. Arhitectură. Construcţii, Vol. 5, No. 2.

25. Cogălniceanu D., 1997, A proposed model for amphibian conservation in Romania, In: Bhăme, W., Bischoff, W., Ziegler, T. : Herpetologia Bonnensis, p. 63 - 69;

26. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000, Amfibienii din România, Determinator. Ed. Ars Docendi, Bucureşti,

27. Cogălniceanu, D., 1991. A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Revue Roumaine de Biologie Serie de Biologie Animale 36: 39- 50;

28. Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiaşu, Rodica, Stănescu, Florina, Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-57;

29. Combroux, I., Schwoerer C., 2007, Evaluarea statului de conservare al habitatelor si speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timişoara, România, 56p plus anexe;

30. Crump, M. L. Scott, N. J., 1994. Standard Methods for Amphibians. In Measuring and Monitoring Biological Diversity:, eds. Heyer, W. R., Donnelly, M. A., McDiarmid, R. W., Hayek, L.-A. C. Foster, M. S. Smithsonian Institution Press, Washington, DC, pp. 84-92.

31. Dinu, M., Cioacă, A. 1997, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI, p. 47-52

32. Danciu, M. 1970: Amygdaletum nanae SO6 1947 în sudul munţilor Baraolt.- Bul. Inst. Poli. Braşov, Seria B 12:117-120

33. Ene M. 2000, Riscuri induse prin activităţi umane în Carpaţii Orientali, Terra, 1.

34. Fuhn I., 1960, Amphibia. In: Fauna R.P.R., 14 1: 1-285. Edit. Academiei, Bucureşti;

35. Fuhn I., 1964. Situaţia actuală a faunei noastre de amfibieni şi reptile şi ocrotirea ei. Ocrotirea Naturii, 8/2, 231 - 248, Bucureşti;

36. Fuhn I., 1969. Broaşte, şerpi, şopârle. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1 - 246;

37. Gazda, Klara, 2002, Figuri zoomorfe în arta populară, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: Satul tradiţional de ieri, de azi şi de mâine, simpozion omagial 80, 1922- 2002, Ed. Alma Mater, Cluj

38. Gâştescu P. 1998, Ecologia aşezărilor umane, Ed. Universităţii din Bucureşti,

39. Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Z., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea;

40. Griffiths, R.A., 1996. Newts and Salamanders of Europe. London: Poyser Natural History;

41. Higgins l. G. N. D. Riley, 1971, Guide des Papillons d'Europe, Rhopaloceres, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, 421 pp.

42. Iftime, A., 2005. Triturus cristatus. In: Botnariuc, N., Tatole, V. Editori. Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania. Academia Romana si Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa";

43. Institutul Naţional de Statistică 2011 Recensământul populaţiei şi al locuinţelor.

44. Ion I., 1996. Fauna herpetologică a României Amfibieni şi Reptile, Ed. Proema S.R.L., Baia-Mare, p. 1 - 65;

45. Ionac N., Ciulache S. 2008 Atlasul bioclimatic al Romaniei. Editura ARS DOCENDI. Bucuresti

46. Ionescu V., 1968. Vertebratele din România, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, p. 1 - 197;

47. IUCN 1994. IUCN Red List Categories. Prepared by the IUCN Species Survival Commison. IUCN Gland Switzerland.

48. IUCN 2001. IUCN Red List Categories and Criteria Version 3.1. Prepared by the IUCN Species Survival Commission As approved by the 51st meeting of the IUCN Council Gland, Switzerland 9 February 2000. IUCN - The World Conservation Union, 30 pp

49. Jekelius E. 1922-1923, Puţul artezian de la fabrica de zahăr din Bod Braşov. Dări de seamă ale Inst.geol.rom., vol.XI.

50. Laszl6, A., Denes, I. 1995, Elemente structural-tectonice pentru un model evolutiv în zona bazinului Baraolt. ACTA - 1995, p. 1-16, Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe

51. Mac, I., 1990. Peisajul geografic. Continut si semnificatie stiintifica. Terra XXII,1-4, 8-11

52. Marin I., Marin M. 2002, Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare şi amenajare regională, Ed."Ars Docendi", Bucureşti

53. Mihai E. 1975 Depresiunea Braşov. Studiu climatic. Editura Academiei RSR, Bucureşti

54. Mihăilescu V. 1924, Câteva probleme geografice legate de şesul intracarpatic al Braşovului, Bul.Soc.geogr., vol.XLIII

55. Munteanu S. A. coord. 1991, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.I, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

56. Munteanu S. A. coord. 1993, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.II, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

57. Mutihac V., Ionesi L. 1974, Geologia României, Editura Tehnică, 1974, Bucureşti

58. Niculescu E. 2002, Riscuri pluviometrice în Depresiunea Braşov, în Revista Geografică, Tomul VIII, Bucureşti, p. 33-38

59. Niculescu E. V., 1963, Fam Pieridae Lepidoptera. Ed. Academiei R.P.R. Fauna R.P.R. 116.

60. Nollert, A. edit.. 1996. Verbreitung, Okologie und Schutz der Gelbbauchunke; Naturshutz Report. Heft 11.

61. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. Mihailescu S. 1994, Lista rosie a plantelor superioare din România. în OLTEAN M. coord., Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Româna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52

62. Orghidan N. 1937, Munţii Baraolt. Extras din Omagiu lui Constantin Kiriţescu. Ed.Cartea Românească, Bucureşti.

63. Panaite L., Caloianu N. 1988, Organizarea spaţiului geografic în Depresiunea Braşovului, Analele Universităţii Bucureşti, 37.

64. Pişota I. 1995, Hidrologie, Ed.Universităţii din Bucureşti.

65. Popescu N. 1973, Depresiunile din România, Realizări în Geografia României, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti.

66. Posea, Gr. 1981: Depresiunea Braşovului Caracterizare geomorfologică, Analele Univ Bucureşti, seria Geografie, XXX, pp. 3-18

67. Rakosy L., 2003, Lista Roşie Pentru Fluturii Diurni Din România Rote Liste Der Tagfalter Rumăniens. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 131-4:7-18.

68. Rakosy L., 2005, U.E. Şi Legislaţia Pentru Protecţia Lepidopterelor Din România, Bul. Inf. Entomol., 163-4:89-96, Cluj- Napoca

69. Rakosy L., 2013, Fluturii Diurni Din Romania, Cunoastere, Protectie, Conservare. Ed.Mega, Cluj Napoca, 353 P.

70. Rakosy, L., Goia, M., Z. Kovacs, 2003 - Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis Der Schmetterlinge Rumăniens - Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca, 446 P.

71. Rojanschi V., Bran F. 2002, Politici şi strategii de mediu, Ed.Economică, Bucureşti

72. Szekely L. E. Cernea, 2007, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Mircea Brătăşeanu"

- The Catalogue Of „Mircea Brătăşeanu" Lepidoptera Collection, Ed. C2 Design, 208 P. Braşov.

73. Szekely L. 2008 - The Butterflies Of Romania / Fluturii De Zi Din Romania. Brastar Print Brasov, 304 Pp.

74. Szekely L., 1996, Lepidopterele Fluturii Din Sud-Estul Transilvaniei România, Disz- Tipo, Săcele, 78 Pp.

75. Szentirmai I., Mesterhazy A., Varga I., Schubert Z., Sandor L.C., Abraham L., Korosi A., 2014. Habitat use and population biology of the Danube Clouded Yellow butterfly Colias myrmidone Lepidoptera: Pieridae in Romania. Journal of insect conservation, 18.

pp. 417-425.

76. Şandor C. 2010, Starea calităţii apei principalelor râuri din Depresiunea Bârsei, în anul 2010, Buletinul Societăţii de Geografie din România, Filiala Prahova, vol. III, nr. 3/2010

77. Şandor C.G. 2012 Resursele de apă din depresiunea Bârsei. Valorificare şi implicaţii în peisaj. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti

78. Tatole Victoria, Iftimie A., Stan Melania, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I, Oţel V., 2009 - Speciile De Animale Natura 2000. Bucureşti. 174 Pp.

79. Tecuci I., Oprişan E. 2001, Implicarea populaţiei în gestionarea resurselor de apă. Studiu de caz: amenajarea hidrotehnică Azuga, Hidrotehnica, 46, 11-12

80. Tolman T. R. Lewington, 1997, Butterflies Of Europe, Princeton. Univ. Press, Oxford, 320 Pp.

81. Trufaş V. 1981, Poluarea şi protecţia apelor subterane, Terra, XIII, 2

82. Trufaş V., Jida C. 1981, Indicatorii de oxigen din apa râurilor bazinului hidrografic Olt, AUB-Geografie, XXX.

83. Trufaş V., Pătroescu Maria, Vişan G. 1976, Influenţe antropice asupra conţinutului de oxigen dizolvat în apa râurilor, BSSGR, IV LXXIV

84. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp.

85. Tudor, M., Crăciun, N., Burlacu, L., 2004. Preliminary report on Herpetofauna of the becaming National Park „Jiului Gorge". Muzeul Oltenie Craiova. Oltenia. Studii şi comunicari. Ştiintele Naturii. 20: 269 - 272;

86. Van Swaay, C., Cuttelod, A., Collins, S., Maes, D., L6pez Munguira, M., Sasic, M., Settele, J., Verovnik, R., Verstrael, T., Warren, M., Wiemers, M. and Wynhof, I. 2010. European Red List of Butterfies, Publications Office of the European Union, 58.

87. Vădineanu A. 1995, Dezvoltare durabilă, Vol.I, Ed.Universităţii din Bucureşti

88. Vespremeanu E. 1986, Informare şi documentare geografică în Depresiunea Braşovului, Terra, 6.

89. Witkowski, Z., Krol, W., Solarz, W., Editori 2003. Carpathian List of Endangered Species. WWF and Institute of Nature Conservation, Polish Academy of Sciences, Vienna-Krakow.

90. Vizauer, 2011, A narancslepke Colias myrmidone Esper, 1781 Lepidoptera: Pieridae elterjedesi adatai Romaniaban

91. http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/article-17-database-habitats-directive-92- 43-eec-1

8. ANEXE

Anexa nr. I.I la Planul de management Hărţi Harta localizării ariei naturale protejate

Harta limitelor ariei naturale protejate

Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate

Harta puncte de cotă şi a curbelor de nivel

Harta pantelor

Harta expoziţieilor versanţilor

Harta fragmentării reliefului

Harta geologică

Harta hidrografică

Harta solurilor

Harta ecosistemelor

Harta habitatelor Natura 2000

Harta distribuţiei speciei Iris aphylla ssp. hungarica

Harta distribuţiei speciei Bombina variegata

Harta distribuţiei speciei Triturus cristatus

Harta distribuţiei speciei Castor fiber

Harta distribuţiei specie Lycaena dispar

Harta unităţilor administrativ teritoriale şi localitatilor

Harta utilizării terenurilor

Harta tipurilor de proprietate

Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii

Harta obiectivelor turistice

Harta presiunilor

Harta ameninţărilor

Anexa nr. I.2 la Planul de management Buget

Anul I

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi

habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar

31000

10000

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pe baza

unui plan de monitorizare.

190000

120000

A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

31000

10000

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi

integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

69000

16000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes

conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional

93000

24000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar - 40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

0

0

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes

conservativ

32000

4000

A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile

promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

47000

20000

A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale

acestora

44000

9600

A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare

împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale

42000

80000

A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi

proprietarii de terenuri

112000

8000

A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor

tipuri de utilizări ale terenurilor

32000

0

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a

solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă

22000

20000

B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor

hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă

14000

8000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de

cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

14000

4000

B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire

la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

38000

4000

B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

20000

1600

B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056

Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

18000

4000

B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi

proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

31000

8000

B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează

ape uzate în sectorul superior al Oltului

37000

8000

B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor

37000

20000

negative asupra zonelor protejate

B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor

braconajului.

36000

8000

B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în

ameninţări pentru speciile de interes conservativ

37000

0

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de

managementul ariei protejate şi comunităţile locale

41000

8000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

150000

16000

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de

vârstă

95000

20000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind

elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

106000

32000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de

informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage,

facebook, etc.

22500

4000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea

managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

21000

4000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de

sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

15000

0

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare

administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate

359000

120000

D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş

- Dealul Viţelului.

26500

4000

D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

14000

1600

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

49000

12000

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

16000

8000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

31500

24000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în

urma cercetărilor realizate

12500

8000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile

ecologice, sociale şi economice

43000

16000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât

cele din bugetul custodelui

247000

40000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea

eficientizării aplicării măsurilor din planul de management

61500

4000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea

planului de management

24000

24000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de

management

26500

16000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru

îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului

102000

40000

F7. Revizuirea Planului de management

0

0

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

Total

2874000

840800

Anul II

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar

0

0

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pe baza

unui plan de monitorizare.

190300

120000

A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

31300

10000

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi

integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

69300

16000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ,

cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional

93300

24000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului

51300

20000

A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar - 40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

217300

1600

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes

conservativ

0

0

A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile

promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

47300

20000

A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale

acestora

44300

9600

A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare

împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale

0

0

A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes

112300

8000

conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri

A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de

utilizări ale terenurilor

32300

0

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a

solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă

22300

20000

B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de

interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă

14300

8000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de

cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

14300

4000

B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

38300

4000

B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

20300

1600

B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş

- Dealul Viţelului.

18300

4000

B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi

proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

31300

8000

B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape

uzate în sectorul superior al Oltului

37300

8000

B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor

negative asupra zonelor protejate

37300

20000

B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor

braconajului.

36300

8000

B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în

37300

0

ameninţări pentru speciile de interes conservative

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de

managementul ariei protejate şi comunităţile locale

41300

8000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de

vârstă

95300

20000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

106300

32000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de

informare şi avertizare

107800

12000

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage,

facebook, etc.

22800

4000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea

managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

21300

4000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit

Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

15300

0

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

77300

40000

D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

36800

8000

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare

administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate

359300

120000

D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

26800

4000

D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

14300

1600

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

16300

8000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi

nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

31800

24000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în

urma cercetărilor realizate

12800

8000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile

ecologice, sociale şi economice

43300

16000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de

absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

247300

40000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea

eficientizării aplicării măsurilor din planul de management

61800

4000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului

de management

24000

24000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de

management

26800

16000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru

îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului

102300

40000

F7. Revizuirea Planului de management

0

0

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

Total

3071600

800400

Anul III

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar

31750

10000

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pe baza

unui plan de monitorizare.

190750

120000

A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

31750

10000

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi

integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

69750

16000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ,

cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional

93750

24000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar - 40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

0

0

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes

conservativ

0

0

A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile

promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

47750

20000

A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale

acestora

44750

9600

A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în

arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale

0

0

A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes

conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi

112750

8000

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi

proprietarii de terenuri

A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de

utilizări ale terenurilor

32750

0

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a

solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă

22750

20000

B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor

hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă

14750

8000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de

cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

14750

4000

B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la

presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

38750

4000

B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

20750

1600

B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş

- Dealul Viţelului.

18750

4000

B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi

proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

31750

8000

B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape

uzate în sectorul superior al Oltului

37750

8000

B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor

negative asupra zonelor protejate

37750

20000

B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor

braconajului.

36750

8000

B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în

ameninţări pentru speciile de interes conservativ

37750

0

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de

managementul ariei protejate şi comunităţile locale

41750

8000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de

vârstă

95750

20000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

106750

32000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de

informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage,

facebook, etc.

23250

4000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea

managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

21750

4000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit

Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

15750

0

Tema

Activitate

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare

administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate

359750

120000

D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

27250

4000

D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

14750

1600

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare

ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul

16750

8000

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi

nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

32250

24000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în

urma cercetărilor realizate

13250

8000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile

ecologice, sociale şi economice

43750

16000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât

cele din bugetul custodelui

247750

40000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea

eficientizării aplicării măsurilor din planul de management

62250

4000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului

de management

24250

24000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de

management

27250

16000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru

îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului

102750

40000

F7. Revizuirea Planului de management

0

0

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

Total

2629750

728800

Anul IV

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar

0

0

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pe baza

unui plan de monitorizare.

191000

120000

A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

32000

10000

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi

integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

70000

16000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi

naţional

94000

24000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar - 40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

0

0

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes

conservativ

0

0

A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile

promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

48000

20000

A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale

acestora

45000

9600

A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare

împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale

0

0

A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes

113000

8000

conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri

A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor

tipuri de utilizări ale terenurilor

33000

0

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a

solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă

23000

20000

B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de

interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă

15000

8000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de

cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

15000

4000

B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

39000

4000

B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

21000

1600

B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056

Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

19000

4000

B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi

proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

32000

8000

B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape

uzate în sectorul superior al Oltului

38000

8000

B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor

negative asupra zonelor protejate

38000

20000

B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor

braconajului.

37000

8000

B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în

38000

0

ameninţări pentru speciile de interes conservativ

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de

managementul ariei protejate şi comunităţile locale

42000

8000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de

vârstă

96000

20000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

107000

32000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de

informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage,

facebook, etc.

23500

4000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea

managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

22000

4000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

16000

0

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare

administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate

360000

120000

D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş

- Dealul Viţelului.

27500

4000

D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

15000

1600

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

17000

8000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi

nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

32500

24000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în

urma cercetărilor realizate

13500

8000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile

ecologice, sociale şi economice

44000

16000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de

absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

248000

40000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea

eficientizării aplicării măsurilor din planul de management

62500

4000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea

planului de management

24500

24000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de

management

27500

16000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru

îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului

103000

40000

F7. Revizuirea Planului de management

0

0

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

Total

2607500

718800

Anul V

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi

habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar

0

0

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pe baza

unui plan de monitorizare.

191300

120000

A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

32300

10000

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi

integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale

70300

16000

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi

naţional

94300

24000

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar - 40A0*

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

0

0

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes

conservativ

0

0

A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile

promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

48300

20000

A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale

acestora

45300

9600

A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în

arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale

0

0

A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi

proprietarii de terenuri

113300

8000

A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor

tipuri de utilizări ale terenurilor

33300

0

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a

solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă

23300

20000

B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de

interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă

15300

8000

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de

cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

15300

4000

B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul

Viţelului

39300

4000

B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

21300

1600

B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056

Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

19300

4000

B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi

proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

32300

8000

B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape

uzate în sectorul superior al Oltului

38300

8000

B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor

negative asupra zonelor protejate

38300

20000

B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor

braconajului.

37300

8000

B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în

ameninţări pentru speciile de interes conservativ

38300

0

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de

managementul ariei protejate şi comunităţile locale

42300

8000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice

0

0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de

vârstă

96300

20000

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind

elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

107300

32000

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de

informare şi avertizare

0

0

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage,

facebook, etc.

23800

4000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea

managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

22300

4000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de

sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

16300

0

D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş -

Dealul Viţelului.

0

0

D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului.

0

0

D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare

administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate.

360300

120000

D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş

- Dealul Viţelului.

27800

4000

D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

15300

1600

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la

creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

0

0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul

ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

17300

8000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul

Ciocaş - Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu

32800

24000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în

urma cercetărilor realizate

13800

8000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile

ecologice, sociale şi economice

44300

16000

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât

cele din bugetul custodelui

248300

40000

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea

eficientizării aplicării măsurilor din planul de management

62800

4000

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea

planului de management

24800

24000

F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de

management

27800

16000

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru

îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului

103300

40000

F7. Revizuirea Planului de management

126200

16000

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

187500

24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de

management

187500

24000

Total

2745100

734800