ANEXE din 20 noiembrie 2017 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.678/2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1

A. Plan de operaţiuni

Anexa nr. 1

Nr. crt.

Denumire verificare

Metodă de control şi aparatură necesară

Defecte constatate

Evaluare defecte

DMi

DMa

DP

O. IDENTIFICARE VEHICUL

0.1.

Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV)

Inspecţie vizuală

a)Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe

vehicul

X

b)Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil

X

c)Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele

vehiculului

X

d)Placă confecţionată artizanal

X

0.2.

Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motorului

Se verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

a)Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de

identificare)

X

b)Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu

documentele vehiculului

X

c)Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu

inexactităţi materiale

X

d)Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului,

tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea

X

e)Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate

neconform)

X

f)Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de

sudură)

X

g)Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV

pe o suprafaţă mai mare de 50%

X

1. SISTEM DE FRÂNARE

1.1. Stare mecanică şi funcţionare

1.1.1.

Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat

Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit

a)Ax prea strâns

X

b)Uzură avansată sau joc excesiv

X

c)Lipsă siguranţă pedală

X

1.1.2.

Stare şi cursă pedală / manetă de frână

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat

Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit

a)Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de

acţionare

X

b)Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială

Dacă funcţionalitatea este afectată

X

X

c)Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau

lipsă

X

d)Dispozitiv de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt

X

1.1.6.

Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet, frână de staţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Blocare incorectă a mecanismului cu clichet

X

b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet

Uzură excesivă

X

X

c)Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect

X

d)Element de acţionare

lipsă, deteriorat sau nefuncţional

X

e)Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcţionare

defectuoasă

X

1.1.10.

Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Dispozitiv servofrână defect sau ineficient

Nu funcţionează

X

X

b)Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează

Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este

afectată

X

X

c)Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna încă funcţionează

Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât funcţionalitatea frânei este

afectată

X

X

d)Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN

Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN

Lichidul de frână nu este vizibil

X

X

X

e)Lipsă capac rezervor lichid de frână

X

f)Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de

producător)

X

g)Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a

fost prevăzut de producător)

X

1.1.11.

Conducte de frână rigide

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

A se vedea anexa nr. 2 la reglementări pct. C

a)Risc iminent de fisurare sau rupere

X

b) Conducte sau conexiuni neetanşe

X

c)Conducte deteriorate sau corodate excesiv

Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau

prin risc iminent de scurgere

X

X

d)Conductă poziţionată necorespunzător

Risc de producere a unei

avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare

X

X

1.1.12.

Furtunuri de frână

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Risc iminent de fisurare sau de rupere

X

b)Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt

Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare

X

X

c)Furtun sau conexiune neetanşă

X

d)Umflare a furtunului sub presiune

X

Cord deteriorat

X

e)Furtun cu porozităţi

X

1.1.13.

Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi)

Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare

a)Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim)

Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este

vizibil)

X

X

b)Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.)

Funcţionarea frânei este

afectată din cauza ancrasării garniturii

X

X

c)Garnitură lipsă sau montată greşit

X

1.1.14.

Tamburi şi discuri de frână

Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie

a)Tambur sau disc uzat

Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat

necorespunzător sau spart

X

X

b)Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.)

Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a

discului

X

X

c)Tambur sau disc lipsă

X

d)Platou fixat nesigur, joc platou

X

1.1.15.

Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Cablu deteriorat sau cu noduri

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

b)Componentă corodată sau uzată excesiv

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

c)Cablu, levier, tijă sau

conexiune necorespunzătoare

X

d)Ghidaj de cablu necorespunzător

X

e)Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de

frânare

X

f)Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii

excesive

X

g)Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei

X

1.1.16.

Elemente de acţionare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână hidraulici)

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Element de acţionare fisurat sau deteriorat

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

b) Element de acţionare neetanş

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

d)Element de acţionare corodat excesiv

Risc de fisurare

X

X

e)Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

f)Deteriorarea învelişului de protecţie

Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

1.1.17.

Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă este prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Timonerie defectă

X

b)Timonerie reglată necorespunzător

X

c)Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional

Regulator blocat sau nefuncţional

X

X

d)Regulator lipsă

X

1.1.21.

Ansamblu sistem de frânare

Inspecţie vizuală

a)Alte dispozitive ale sistemului deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afectează sistemul de frânare

Funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

c)Orice altă componentă

fixată nesigur sau montată necorespunzător

X

d)Modificare nesigură a unei componente2)

X

X

Performanţa frânei este afectată

1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu

1.2.1.

Performanţă (+E)

Inspecţie pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare şi compensare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri)

Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi

Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi

X

X

b) În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la

traiectoria rectilinie

X

c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea

bruscă a frânei)

X

d)Timp de răspuns prea

mare la frânare la orice roată

X

e)Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei

roţi

X

1.2.2.

Eficacitate (+E)

Încercare pe standul

de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri)

Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la

reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5

lit. A (probe în parcurs)

X

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe în parcurs)

X

1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (mopede cu 3 roţi, mototricicluri şi cvadricicluri)

1.4.1.

Performanţă (+E)

Probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la

reglementări

Frâna nu acţionează pe una / mai multe roţi.

Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

X

1.4.2.

Eficacitate (+E)

Probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic de 1,6 m/s2, după caz, pentru toate categoriile de vehicule

Mai puţin de 50% din valoarea de mai sus (0.8 m/s2)

X

X

1.6.

Sistem antiblocare (ABS)

Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare sau prin probe în parcurs

a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează

X

b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea

X

necorespunzătoare a sistemului

c)Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat

X

d)Cablaj electric ABS deteriorat

X

e)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

1.7.

Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare

a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează

X

b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a

sistemului

X

1.8.

Lichid de frână

Inspecţie vizuală

Lichid de frână contaminat sau cu sedimente

Risc iminent de avarie

X

X

2. SISTEM DE DIRECŢIE

2.1. Stare mecanică

2.1.1.

Starea mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator, cric sau pe canal şi cu roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte ghidonul / volanul într-o parte şi-n alta Inspecţie vizuală a modului de funcţionare a mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie

a)Sistem de direcţie greu manevrabil

X

b)Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate

Funcţionalitate afectată

X

X

c)Palier de arbore uzat excesiv

Funcţionalitate afectată

X

X

d)Deplasare excesivă a arborelui

Funcţionalitate afectată

X

X

e)Scurgeri de lichid

Formare de picături

X

X

2.1.2.

Fixare mecanism de direcţie / casetă de direcţie (+E)

Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte ghidonul / volanul stânga-dreapta

Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător

În cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreapta

Inspecţie vizuală a fixării mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie

a)Fixare necorespunzătoare a mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie

Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de

şasiu/caroserie/cadru

X

X

b)Găuri de fixare ovalizate

Fixare grav afectată

X

X

c)Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă

Fixare grav afectată

X

X

d)Casetă de direcţie fisurată

Stabilitatea sau fixarea casetei afectată

X

X

2.1.3.

Stare conexiuni sistem de direcţie (+E)

Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în

ceea ce priveşte uzura,

a)Mişcare relativă între componentele sistemului ce

ar trebui să fie fixe

X

fisurile şi siguranţa, în timp ce ghidonul / volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta

Starea axului ghidonului se verifică cu frâna pe roata/roţile faţă acţionată

Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere

X

b)Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c)Deformări sau fisuri ale oricărei componente

Funcţionalitate afectată

X

X

d)Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor

X

e)Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de

conexiune etc.)

X

f)Modificare nesigură2)

Funcţionalitate afectată

X

X

g)Burduf de protecţie la praf deteriorat

Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

2.1.4.

Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte

uzura, fisurile şi securitatea

a)Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte

fixă a şasiului/caroseriei

X

b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute

de producător)

X

c)Atingerea componentelor

X

2.1.5.

Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie

Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea

a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată

X

b)Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezervor

X

X

c)Mecanismul nu funcţionează

Direcţia afectată

X

X

d)Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat

Direcţia afectată

X

X

e)Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, ori

de o parte fixă a şasiului/caroseriei

Direcţia afectată

X

X

f)Reparaţii necorespunzătoare / modificări nesigure2)

Direcţia afectată

X

X

g)Cablu, conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv

Direcţia afectată

X

X

2.2. Ghidon / volan şi coloană volan / coloană ghidon (furca faţă)

2.2.1.

Stare, fixare ghidon / volan

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul / volanul la coloană, se mişcă ghidonul / volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice

a)Deplasare relativă între ghidon / volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv

Risc foarte mare de desprindere

X

X

b)Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe furcă / pe butucul volanului

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c)Butucul, coroana, spiţele volanului sau ghidonul fisurate sau fixate necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

2.2.2.

Stare, fixare coloană de direcţie ghidon / volan / juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul / volanul la coloană, se mişcă ghidonul/volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a altor articulaţii (la motocvadricicluri)

a)Joc excesiv axial al centrului ghidonului / volanului în raport cu

coloana

X

b)Joc excesiv radial al centrului ghidonului /

volanului în raport cu coloana

X

c)Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau

cuplaj deteriorat

X

d)Fixare necorespunzătoare

Risc foarte mare de desprindere

X

X

e)Reparaţie necorespunzătoare /

modificare nesigură2)

X

f)Cadru furcă corodat excesiv sau deformat

Cadru furcă montat necorespunzător sau fisurat

X

X

g) Joc excesiv al furcii în cadru

X

2.3.

Joc în sistemul de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe cât posibil fără a mişca roţile

Inspecţia vizuală a mişcării libere

Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte)

sau neconformitate cu cerinţele1)

Siguranţa este afectată

X

X

2.4.

Aliniament roţi

Verificarea aliniamentului roţilor pentru motociclete şi mopede cu două roţi - control vizual conform pct. C

Verificarea aliniamentului

roţilor pentru celelalte categorii - control vizual

Roţi nealiniate în mod evident

X

2.6.

Servodirecţie electronică (EPS)

Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul ghidonului / volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului

a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare

defectuoasă a sistemului

X

b)Neconcordanţă între unghiul ghidonului / volanului şi unghiul roţilor

Direcţia afectată

X

X

c)Nefuncţionare a servodirecţiei

X

3. VIZIBILITATE

3.1.

Câmp de vizibilitate

Inspecţie vizuală de pe şa sau de la postul de conducere

Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj a

ştergătoarelor de parbriz)

Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile

exterioare nevizibile

X

X

3.2.

Stare geamuri (inclusiv parbriz)

Inspecţie vizuală Evaluare conform anexei

nr. 2 la reglementări pct. D

a)Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de

parbriz

X

Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare

prin oglinzile exterioare

X

b)Geam cu transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1)

Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1) în zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz

sau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare

prin oglinzile exterioare)

X

X

c)Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/ neomologată)

Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz

diminuată semnificativ

X

X

3.3.

Oglinzi sau dispozitive retrovizoare

Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere

a)Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare)

Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare

X

X

b)Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de

cădere

X

X

3.4.

Ştergătoare de parbriz (dacă este cazul)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu cerinţele1)

X

b)Lamela ştergătorului deteriorată

Lamela ştergătorului lipsă sau deteriorată excesiv

X

X

3.5.

Spălător de parbriz (dacă este cazul)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Spălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte dar pompa funcţionează sau jetul de

X

apă direcţionat necorespunzător)

Nefuncţionare spălător

X

3.6.

Sistem de dezaburire (dacă este cazul)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Sistem care nu funcţionează

corespunzător sau este deteriorat

X

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1. Faruri

4.1.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri multiple/surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte

afectată

X

X

b)Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare)

Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi

dispersoare)

X

X

c)Far fixat necorespunzător

X

d) Lipsă far

X

4.1.2.

Orientare (+E)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor.

Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare

este funcţional

Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerinţe1)

X

4.1.3.

Comutare lumini

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1) (număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent)

Depăşirea luminozităţii maxime admise în partea din faţă (număr mai mare de faruri care funcţionează

concomitent)

X

X

b)Dispozitiv de comandă defect

X

4.1.4.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Far, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconform cu

cerinţele1)

X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii sau modificând

culoarea luminii emise

X

c)Sursă de lumină şi far incompatibile

X

4.1.5.

Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Dispozitivul nu funcţionează

X

b)Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe şa /

scaunul conducătorului auto

X

4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi

4.2.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente -LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50%

din acestea, constituite într- un grup compact)

X

b)Dispersor spart sau lipsă

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă

X

4.2.2.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Lămpile de poziţie spate se sting când farurile sunt aprinse

X

X

b)Comutator defect, nu funcţionează

X

4.2.3.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă

puternic

X

X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise

Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă

puternic

X

X

4.3. Lămpi de frânare

4.3.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină

X

multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3)

Nicio sursă de lumină nu funcţionează

X

X

b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat

semnificativ (afectează lumina emisă)

X

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.3.2.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Funcţionare întârziată Complet nefuncţional

X

X

X

b)Funcţionarea dispozitivului de comandă

este afectată

X

4.3.3.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă

puternic

X

X

4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie

4.4.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de

2/3)

X

X

b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c)Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.4.2.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Complet nefuncţional

X

X

4.4.3.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj

neconform cu cerinţele1)

X

4.4.4.

Frecvenţă semnal luminos

Inspecţie vizuală şi funcţională

Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele1) (frecvenţa diferă

cu mai mult de 25%)

X

4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă

4.5.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de

2/3)

X

X

b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă)

X

X

c)Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.5.2.

Orientare

Inspecţie funcţională

Deviere a farului de ceaţă de la orientarea orizontală

X

4.5.3.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Complet nefuncţional

X

X

4.5.4.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj

neconform cu cerinţele1)

X

b)Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

X

4.6. Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă

X

b)Dispersoare defecte

X

c)Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

d)Lipsă lampă

X

4.6.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj

neconform cu cerinţele1)

X

b) Funcţionarea sistemului nu este în conformitate cu cerinţele1)

X

4.6.3.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în

poziţia de mers înapoi

X

X

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate

X

b)Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple)

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică)

X

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.7.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu

cerinţele1)

X

4.8. Catadioptri

4.8.1.

Stare

Inspecţie vizuală

a)Defect sau deteriorat

Capacitatea de reflexie este diminuată

X

X

b)Element reflectorizant fixat nesigur

Se poate desprinde

X

X

4.8.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele1)

Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre faţă sau culoarea

albă spre spate

X

X

4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare

4.9.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Nu funcţionează

X

X

Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate

4.9.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Neconform cu cerinţele1)

X

4.10.

Conexiuni electrice între autovehicul şi remorcă

Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii

a)Componente fixe ataşate necorespunzător

Priză cu fixare necorespunzătoare

X

X

b)Izolaţie deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

X

X

c)Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor

Luminile de frână ale remorcii nu funcţionează

deloc

X

X

4.11.

Cablaj electric

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv, dacă este cazul, în compartimentul motor.

a)Cablaj electric fixat necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori ce se pot deconecta

Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare

şi de direcţie)

X

X

X

b)Cablaj electric uşor deteriorat

Cablaj electric foarte deteriorat

Cablaj electric extrem de

deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie)

X

X

X

c)Izolaţie deteriorată Poate provoca scurtcircuit

Risc major de incendiu, formare de scântei

X

X

X

4.12.

Lămpi şi catadioptri facultativi

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele1)

Lumină emisă/reflectată

roşie în faţă sau albă în spate

X

X

b)Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

X

Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă.

Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în

spate

X

c)Lampă/catadioptru fixat necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

4.13.

Baterie (baterii) de acumulatori

Inspecţie vizuală

a)Fixată necorespunzător

Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit

X

X

b)Scurgeri reduse de electrolit

Scurgeri majore de electrolit

X

X

c)Comutator defect (dacă este necesar)

X

d)Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare)

X

e)Ventilaţie necorespunzătoare (dacă e

necesară)

X

5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE

5.1. Punţi (axe)

5.1.1.

Punţi (axe) (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri

a)Punte (axă) deformată sau fisurată

X

b)Fixare nesigură la vehicul

Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: joc

excesiv în punctele de fixare

X

X

c)Modificare nesigură2)

Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte

componente sau faţă de sol

X

X

5.1.2.

Fuzetă (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri

Se aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei

a)Fuzetă fisurată

X

b)Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor

Posibilitate de desprindere;

stabilitatea direcţională afectată

X

X

c)Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă

Posibilitate de slăbire sau

desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

d)Joc al pivotului fuzetei în punte

X

Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea

direcţională afectată

X

5.1.3.

Rulmenţi roţi (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri

Se roteşte fiecare roată Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată

mişcarea relativă dintre roată şi fuzetă

a)Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcţională afectată; pericol de

distrugere

X

X

b)Rulment prea strâns, gripat

Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere

X

X

5.2. Roţi, jante şi anvelope

5.2.1.

Butuc roată

Inspecţie vizuală

a)Prezon sau piuliţă de fixare a roţii lipsă sau strâns slab

Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab, astfel încât afectează

foarte grav siguranţa rutieră

X

X

b)Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei

X

X

5.2.2.

Jante (+E)

Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal

a)Jantă fisurată sau cu defect de sudură

X

c)Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere

Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a

anvelopei

X

X

d)Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu

cerinţele1)

X

e)Spiţe rupte, deformate sau lipsă

Este afectată conducerea în siguranţă a autovehiculului

X

X

f)Valvă anvelopă deteriorată

(autovehicule cu două sau trei roţi)

X

5.2.3.

Anvelope (+E)

Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi

pe canal sau prin rotirea

a)Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca

X

roţii când vehiculul este suspendat pe elevator. A se vedea pct. D

de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele1)

Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător pentru utilizare, anvelopa atinge alte părţi fixe ale

vehiculului, afectând conducerea în siguranţă

X

b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă

X

c)Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal)

pe aceeaşi axă

X

d)Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat

X

X

e)Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus

Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de

rulare) mai mică de 1,6 mm

X

X

f)Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare)

Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în

siguranţă)

X

X

h)Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident

Nefuncţionare evidentă a sistemului

X

X

i)Uzură neuniformă pronunţată a anvelopei pe banda de rulare (cu excepţia

cvadriciclurilor)

X

5.3. Suspensie

5.3.1.

Arcuri (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Arc fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte

Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite

X

X

b)O componentă a arcului deteriorată sau fisurată

Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte

afectate

X

X

c)Lipsă arc

Foaia de arc principală sau

foile de arc secundare foarte afectate

X

X

d)Modificare nesigură2)

Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu

funcţionează

X

X

5.3.2.

Amortizoare (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Amortizor fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte

Prinderea amortizorului slăbită

X

X

b)Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare

necorespunzătoare

X

c)Lipsă amortizor

X

5.3.3.

Bare de torsiune, bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu, cadru sau punte

Posibilitate de desprindere;

stabilitatea direcţională afectată

X

X

b)Componentă deteriorată sau corodată excesiv

Stabilitatea componentei

este afectată sau componentă fisurată

X

X

c)Modificare nesigură2)

Distanţă prea mică faţă de alte componente ale

vehiculului; sistemul nu funcţionează

X

X

d)Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de

producător)

X

5.3.4.

Articulaţii suspensie (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei

Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

b)Burduf de protecţie la praf foarte deteriorat

Burduf de protecţie la praf lipsă sau fisurat

X

X

6. ŞASIU, CADRU ŞI ELEMENTE ATAŞATE

6.1. Caroserie autoportantă, şasiu, cadru şi accesorii

6.1.1.

Stare generală (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator

Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări pct. G

a)Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor

Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a

traverselor

X

X

b)Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure

Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă

insuficientă a pieselor

X

X

c)Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului

Rezistenţă insuficientă a pieselor

X

X

d)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv

X

6.1.2.

Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot (+E)

Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator

a)Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş

X

b)Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

c)Lipsă element din tubulatura de evacuare

X

d)Tubulatura de evacuare nu

este poziţionată corespunzător

X

6.1.3.

Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator

În cazul sistemelor GPL/GNC cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor

a)Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un

risc deosebit de incendiu

X

b)Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş

Risc de incendiu; pierdere

importantă de substanţe periculoase

X

X

c)Conductă sau racord uzat din cauza frecării

Conductă sau racord deteriorat

X

X

d)Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este

prevăzut)

X

e)Risc de incendiu datorat

- scurgerilor de combustibil;

X

- protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare;

- stării compartimentului motor

f)Sistem GPL/GNC neconform cu cerinţele, oricare parte a sistemului

este defectă1

X

o)Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul

decât cel destinat

X

6.1.4.

Bare de protecţie (dacă au fost prevăzute de producător)

Inspecţie vizuală

Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact

Componente care se pot desprinde; funcţionalitate puternic afectată

X

X

6.1.5.

Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală

a)Suportul nu este într-o stare corespunzătoare

X

b)Suport fisurat sau fixat nesigur

X

c)Roată de rezervă fixată nesigur pe suport

Risc foarte mare de desprindere

X

X

6.1.6.

Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E)

Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şublerului

Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări pct. H

a)Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată)

Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă

este utilizată)

X

X

b)Uzură excesivă a unei componente

Limita de uzură depăşită

X

X

c)Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare

Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de

desprindere

X

X

d) Orice dispozitiv de

siguranţă lipsă, sau care nu funcţionează corespunzător

X

e)Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare

X

f)Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când

X

dispozitivul de cuplare nu este utilizat)

Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare nu

este utilizat)

X

g)Modificare nesigură2) (piese secundare)

Modificare nesigură2) (piese principale)

X

X

h)Cuplare prea slabă

X

i)Dispozitiv de cuplare

remorcă neomologat/necertificat

X

6.1.7.

Transmisie (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului

a)Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă

Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav

siguranţa rutieră

X

X

b)Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

c)Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

d)Cuplaje flexibile deteriorate

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

e)Arbore deteriorat sau îndoit

X

f)Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

g)Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ

Element de protecţie la praf lipsă sau spart

X

X

h)Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau

a elementelor de comandă

X

i)Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se formează picături)

X

j)Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, deformată,

lipsă element de asigurare comandă

X

k)Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul

autovehiculelor cu tracţiune integrală

X

6.1.7.1.

Funcţionare transmisie

Inspecţie funcţională

Funcţionare

necorespunzătoare

X

6.1.8.

Suporţi motor

Inspecţie vizuală

Suport motor deteriorat grav şi evident

Suport motor slăbit sau rupt

X

X

6.1.9.

Performanţe motor

a)Unitate de comandă modificată, afectând

siguranţa şi/sau mediul

X

b)Modificarea motorului sau

a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau mediul

X

6.2. Cabină conducător auto şi caroserie

6.2.1.

Stare (inclusiv ataş) (+E)

Inspecţie vizuală

Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

a)Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri

Se poate desprinde

X

X

b)Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor)

Stabilitate afectată

X

X

c)Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

d)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură2)

Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele aflate în

mişcare

X

X

e)Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată

X

f)Caroserie şi cabină corodată excesiv

X

h)Dispozitiv de cuplare ataş necorespunzător

X

6.2.2.

Montare (+E)

Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canal Se vor face verificări şi

evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

a)Caroserie sau cabină nesigură

Stabilitatea este afectată

X

X

b)Caroserie/cabină în mod

evident centrată necorespunzător pe şasiu

X

c)Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată

Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât

siguranţa rutieră este pusă în pericol

X

X

d)Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă

Stabilitate afectată

X

X

6.2.3.

Uşi şi dispozitive de închidere uşi

Inspecţie vizuală şi funcţională

Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

a)Uşă care nu se deschide

sau nu se închide corespunzător

X

b)Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi glisante)

Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi

pivotante)

X

X

c)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat

Uşă, balama, dispozitiv de

asigurare sau montant lipsă sau slăbit

X

X

d)Uşi corodate excesiv

X

6.2.4.

Podea (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal

Se vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseria Se vor face verificări şi

evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

Podea nesigură sau foarte deteriorată

Podea instabilă

X

X

6.2.5.

Şa / scaun conducător auto

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Şa / scaun cu structură defectă

Şa / scaun slăbit sau fixat necorespunzător

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare

Şaua / scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nu poate

fi fixat

X

X

6.2.6.

Alte scaune (inclusiv scaunul din ataş)

Inspecţie vizuală

a)Scaune defecte sau nesigure (piese secundare)

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

X

b)Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerinţele1); numărul de scaune nu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu

omologarea

X

c)Scaune modificate sau neomologate

X

6.2.7.

Comenzile conducătorului auto

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului

Operarea în siguranţă a vehiculului afectată

X

X

6.2.9.

Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare

Inspecţie vizuală

a)Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament

X

b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele1)

Element montat care poate

provoca răniri; siguranţa este afectată

X

X

c)Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanţe periculoase

X

X

6.2.10.

Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi

Inspecţie vizuală

a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate

Pot provoca răniri; risc de desprindere

X

X

b)Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi

Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători)

X

X

c)Neconforme cu cerinţele1)

Acoperire insuficientă a profilului anvelopei

X

X

6.2.11.

Stativ, picior de sprijin

Inspecţie vizuală

a) Lipsă, prost fixat sau foarte corodat

X

b) Neconform cu cerinţele1)

X

c) Risc de desfacere atunci când vehiculul se află în

mişcare

X

6.2.12.

Mânere şi suporturi pentru picioare

Inspecţie vizuală

a) Lipsă, prost fixate sau foarte corodate

X

b) Neconforme cu

cerinţele1)

X

7. ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere

7.1.1.

Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente

Inspecţie vizuală

a)Ancorare deteriorată excesiv

Ancorare cu risc de desprindere

X

X

b)Ancorare slăbită

X

7.1.2.

Stare centuri de siguranţă, catarame

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Centură de siguranţă

obligatorie lipsă sau care nu a fost montată

X

b)Centură de siguranţă deteriorată

Orice tăietură sau urmă de supratensionare

X

X

c)Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele1)

X

d) Catarama centurii de

siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă

X

e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorat sau cu funcţionare incorectă

X

7.2.

Stingător de incendiu

Inspecţie vizuală

a)Lipsă

X

b)Neconform cu cerinţele1)

X

7.3.

Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător

X

b)Dispozitiv defect

Închidere sau blocare inopinată

X

X

7.4.

Triunghiuri reflectorizante de

presemnalizare

Inspecţie vizuală

a)Lipsă sau incomplete

X

b)Neconform cu cerinţele1)

X

7.5.

Trusă de prim ajutor

Inspecţie vizuală

Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele1)

X

7.7.

Dispozitiv de avertizare acustică

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Nu funcţionează corespunzător

Nu funcţionează deloc

X

X

b)Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător

X

c) Neconform cu cerinţele1)

X

X

Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale

7.8.

Vitezometru

Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs

a)Nu este montat conform cerinţelor1)

Lipsă (dacă este obligatoriu)

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare

Total nefuncţional

X

X

c)Insuficient iluminat

Lipsa iluminării

X

X

7.11.

Odometru (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală

a)Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a

falsifica kilometrajul unui vehicul

X

b)Nefuncţionare evidentă

X

7.12.

Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală

a)Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat

X

b)Instalaţie electrică deteriorată

X

c)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

d)Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a

comutatorului

X

e)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a

sistemului

X

8. EMISII POLUANTE

8.1. Zgomot

8.1.1.

Sistem de reducere a zgomotului (+E)

Evaluare subiectivă

a)Nivelul de zgomot depăşeşte nivelul maxim

permis de cerinţe1)

X

b)Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot

Risc foarte mare de cădere

X

X

8.2. Emisii de gaze de evacuare

8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)

8.2.1.1.

Echipament de control al emisiilor de gaze

de evacuare

Inspecţie vizuală

a)Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat

sau defect în mod evident

X

b)Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)

8.2.2.1.

Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare

Inspecţie vizuală

a)Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect

în mod evident

X

b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.4. Alte aspecte referitoare la mediu

8.4.1.

Scurgeri de lichide

Inspecţie vizuală

Orice scurgere în exces de lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic

Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare

X

X

8.4.2.

Fum vizibil

Inspecţie vizuală

Fum în exces de orice culoare

X

9. ALTE VERIFICĂRI

9.1.

Vehicul în ansamblu

Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat

a)Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa

circulaţiei pe drumurile publice

X

b)Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa

circulaţiei pe drumurile publice

X

c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte

accidentale etc)3)

X

NOTE

1) "Cerinţe" se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerinţele.

2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului

3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)

DMi (deficienţe minore) - deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore

DMa (deficienţe majore) - deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante

DP (deficienţe periculoase) - deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului

Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere

Prescurtări utilizate în tabel

CI - certificat de înmatriculare

CIV - cartea de identitate a vehiculului ITP - inspecţie tehnică periodică

GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC)

Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.

Anexa nr. 2

A. Plan de operaţiuni

Nr. crt.

Denumire verificare

Metodă de control şi aparatură necesară

Defecte constatate

Evaluare defecte

DMi

DMa

DP

O. IDENTIFICARE VEHICUL

0.1.

Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV)

Inspecţie vizuală

a)Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât

s-ar putea desprinde de pe vehicul

X

b)Număr de înmatriculare

lipsă sau ilizibil

X

c)Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele

vehiculului

X

d)Placă confecţionată artizanal

X

0.2.

Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motorului

Se verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

a)Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de

identificare)

X

b)Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau

care nu corespunde cu documentele vehiculului

X

c)Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu

inexactităţi materiale

X

d)Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul

motorului, seria motorului,

X

tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea

e)Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate

neconform)

X

f)Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de

sudură)

X

g)Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de

50%

X

1. SISTEM DE FRÂNARE

1.1. Stare mecanică şi funcţionare

1.1.1.

Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat

Notă: Autovehiculele cu

servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit

a)Ax prea strâns

X

b)Uzură avansată sau joc excesiv

X

c)Lipsă siguranţă pedală

X

1.1.2.

Stare şi cursă pedală / manetă de frână

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat

Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit

a)Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de

acţionare

X

b)Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială

Dacă funcţionalitatea este afectată

X

X

c)Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau

lipsă

X

d)Dispozitiv de acţionare

deformat excesiv, fisurat, rupt

X

1.1.3.

Pompă de vacuum sau compresor şi rezervoare de aer

Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru

Se verifică timpul necesar pompei sau compresorului să atingă valoarea de operare sigură

Se verifică funcţionarea avertizorului, a supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de siguranţă la suprapresiune

a)Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin patru acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos)

Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin două acţionări ale frânei

după declanşarea avertizorului (sau când

X

X

manometrul indică un nivel periculos)

b)Timpul de formare a presiunii/ vidului la valoarea sigură de operare este prea lung faţă de

cerinţe1)

X

c)Supapa de protecţie multicircuit sau supapa de siguranţă la suprapresiune

nu funcţionează

X

d)Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă

auditiv

X

e)Deteriorare exterioară care poate afecta funcţionarea sistemului de frânare

Nivelul de performanţă al

frânei de securitate nu este respectat

X

X

1.1.4.

Manometru sau indicator pentru presiune scăzută

Verificare funcţională

Funcţionare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută ori a manometrului

Este imposibilă identificarea presiunii scăzute

X

X

1.1.5.

Supapă de comandă a frânei, cu acţionare manuală

Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Dispozitiv de acţionare a

supapei uzat excesiv, fisurat sau deteriorat

X

b)Dispozitiv de acţionare a supapei nesigur sau supapă

fixată necorespunzător

X

c)Pierderi de aer în sistem, conexiuni strânse

necorespunzător

X

d)Funcţionare necorespunzătoare

X

1.1.6.

Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet frână de staţionare, frână de staţionare cu acţionare electrică

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Blocare incorectă a mecanismului cu clichet

X

b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet

Uzură excesivă

X

X

c)Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect

X

d)Element de acţionare

lipsă, deteriorat sau nefuncţional

X

e)Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare

X

indică o funcţionare defectuoasă

1.1.7.

Supape de frânare (supape de comandă, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.)

Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Supapă deteriorată sau pierderi excesive de aer

Funcţionalitatea este afectată

X

X

b)Pierderi de ulei importante la compresor

X

c)Supapă fixată sau montată necorespunzător

X

d)Pierdere sau scurgere de lichid de frână

Funcţionalitatea este afectată

X

X

1.1.8.

Elemente de cuplare ale frânelor (semi)remorcii (electrice şi pneumatice)

Deconectarea şi reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemelor de frânare dintre autovehiculul tractor şi (semi)remorcă

Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Robinet de închidere defect sau supapă cu etanşare automată defectă

Funcţionalitatea este afectată

X

X

b) Robinet de închidere sau supapă nefixat/nefixată sau montate necorespunzător

Funcţionalitatea este afectată

X

X

c)Pierderi excesive de aer

Funcţionalitatea este afectată

X

X

d)Funcţionare necorespunzătoare

Acţionarea frânei este afectată

X

X

1.1.9.

Rezervoare de aer comprimat

Inspecţie vizuală şi auditivă

a)Rezervor uşor deteriorat sau uşor corodat

Rezervor foarte deteriorat, foarte corodat sau cu pierderi de aer

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de purjare

Nefuncţionarea dispozitivului de purjare

X

X

c)Fixare sau montare necorespunzătoare

X

1.1.10.

Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic)

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Dispozitiv servofrână defect sau ineficient

Nu funcţionează

X

X

b)Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează

X

Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este

afectată

X

c)Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna încă funcţionează

Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât

funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

d)Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN

Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN

Lichidul de frână nu este vizibil

X

X

X

e)Lipsă capac rezervor lichid de frână

X

f)Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de

producător)

X

g)Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al

lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător)

X

1.1.11.

Conducte de frână rigide

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

A se vedea pct. C

a)Risc iminent de fisurare

sau rupere

X

b) Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme pneumatice)

Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme de frânare

cu acţionare hidraulică)

X

X

c)Conducte deteriorate sau corodate excesiv

Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere

X

X

d)Conductă poziţionată necorespunzător

Risc de producere a unei avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare

X

X

1.1.12.

Furtunuri de frână

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce

a)Risc iminent de fisurare sau de rupere

X

sistemul de frânare este acţionat

b)Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt

Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare

X

X

c)Neetanşeitate furtun sau racord (sisteme pneumatice)

Furtun sau conexiune

neetanşă (sisteme hidraulice)

X

X

d)Umflare a furtunului sub presiune

Cord deteriorat

X

X

e)Furtun cu porozităţi

X

1.1.13.

Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi)

Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare

a)Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim)

Garnitură excesiv de uzată

(marcajul minim nu este vizibil)

X

X

b)Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.)

Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii

X

X

c)Garnitură lipsă sau montată greşit

X

1.1.14.

Tamburi şi discuri de frână

Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie

a)Tambur sau disc uzat

Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat

necorespunzător sau spart

X

X

b)Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.)

Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a

discului

X

X

c)Tambur sau disc lipsă

X

d)Platou fixat nesigur, joc platou

X

1.1.15.

Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Cablu deteriorat sau cu noduri

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

b)Componentă corodată sau uzată excesiv

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

c)Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare

X

d)Ghidaj de cablu necorespunzător

X

e)Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de

frânare

X

f)Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza

reglajului incorect sau uzurii excesive

X

g)Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei

X

1.1.16.

Elemente de acţionare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de frână hidraulici)

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Element de acţionare fisurat sau deteriorat

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

b) Element de acţionare neetanş

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

d)Element de acţionare corodat excesiv

Risc de fisurare

X

X

e)Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

f)Deteriorarea învelişului de protecţie

Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

1.1.17.

Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă a fost prevăzută de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Timonerie defectă

X

b)Timonerie reglată necorespunzător

X

c)Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional

Regulator blocat sau nefuncţional

X

X

d)Regulator lipsă (dacă este prevăzut)

X

e)Lipsa plăcuţei cu datele tehnice principale

X

f)Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele1)

X

1.1.18.

Dispozitive şi indicatoare de reglare a jocurilor

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mişcare anormală, uzat excesiv sau reglat

necorespunzător

X

b)Dispozitiv de reglare a jocului defect

X

c)Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect

X

1.1.19.

Frână de încetinire (dacă a fost prevăzută de producător sau dacă este obligatorie)

Inspecţie vizuală

a)Conector sau suport fixat nesigur

Funcţionalitatea este afectată

X

X

b)Sistem defect în mod evident sau lipsă

X

1.1.20.

Acţionare automată a frânei (semi)remorcii

Deconectare cuplă de frânare dintre autovehicul şi (semi)remorcă

Frâna (semi)remorcii nu acţionează automat la deconectarea dispozitivului

de cuplare

X

1.1.21.

Ansamblu sistem de frânare

Inspecţie vizuală şi auditivă

a)Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afectează sistemul de frânare

Funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

b)Pierderi de aer sau de antigel

Funcţionalitatea sistemului este afectată

X

X

c)Orice altă componentă

fixată nesigur sau montată necorespunzător

X

d)Modificare nesigură a unei componente2)

Performanţa frânei este afectată

X

X

1.1.22.

Conectoare de testare (atunci când sunt montate sau

obligatorii)

Inspecţie vizuală

a)Lipsă

X

b)Deteriorate

Inutilizabile sau neetanşe

X

X

1.1.23.

Frânare inerţială

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării

Eficienţă insuficientă

X

1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu

1.2.1.

Performanţă (+E)

Inspecţie pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu

compensare şi înregistrare.

a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi

X

X

Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim

Pentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentar. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi

b)Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50%

În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi

punţi este mai mare de 50%

X

X

c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei)

X

d)Timp de răspuns prea mare la frânare la orice

roată

X

e)Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei

roţi

X

1.2.2.

Eficacitate (+E)

Încercare pe standul de frânare cu role (cu utilizarea, după caz, a

dispozitivului de măsurare a forţei la pedală, a dispozitivului de măsurare a presiunii în instalaţia de frânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare şi, după caz, dispozitiv de măsurare a efortului la pedală

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs)

X

Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim

Pentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentar Autovehiculele sau (semi)remorcile cu masa totală maximă admisibilă mai mare de 3,5 tone trebuie inspectate în conformitate cu standardele ISO 21069. A se vedea anexa nr. 11 la

reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs)

X

1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate (dacă este acţionată printr-un sistem separat)

1.3.1.

Performanţă (+E)

În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei

de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1.

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi

Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi

X

X

b)Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50%.

În cazul frânării în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forţelor de

frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 50%

X

X

c)Forţa de frânare nu

variază gradual (blocarea bruscă a frânei)

X

1.3.2

Eficacitate (+E)

În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei

de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1.

Nu se efectuează la tractoare

A se vedea anexa nr. 11 la

reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2

X

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2

X

1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (când nu este frână de securitate)

1.4.1.

Performanţă (+E)

Inspecţie pe standul de

frânare sau prin probe în parcurs folosind un

Frâna nu acţionează pe una dintre părţi

X

decelerometru cu compensare şi înregistrare

Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la

reglementări

În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

1.4.2.

Eficacitate (+E)

Inspecţie pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut. Se acţionează frâna gradual (după caz) până la obţinerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic de 16% sau 1,6 m/s2, după caz, pentru toate categoriile de vehicule

Mai puţin de 50% din valorile de mai sus (8% sau 0.8 m/s2)

X

X

1.5.

Performanţă frână de încetinire

Inspecţie vizuală şi, dacă este posibil, probe funcţionale în parcurs

a)Forţa de frânare nu variază gradual (nu se aplică la frâna de încetinire pe

evacuare)

X

b)Sistem inoperant

X

1.6.

Sistem antiblocare (ABS)

Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează

X

b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a

sistemului

X

c)Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat

X

d)Cablaj electric ABS deteriorat

X

e)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

f)Sistemul indică o

defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

1.7.

Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează

X

b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a

sistemului

X

c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa

electronică a vehiculului

X

1.8.

Lichid de frână

Inspecţie vizuală

Lichid de frână contaminat sau cu sedimente

Risc iminent de avarie

X

X

2. SISTEM DE DIRECŢIE

2.1. Stare mecanică

2.1.1.

Starea casetei de direcţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu

a)Sistem de direcţie greu manevrabil

X

roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte volanul într-o parte şi-n alta

Inspecţie vizuală a modului de funcţionare a casetei de direcţie

b)Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate

Funcţionalitate afectată

X

X

c)Palier de arbore uzat excesiv

Funcţionalitate afectată

X

X

d)Deplasare excesivă a arborelui

Funcţionalitate afectată

X

X

e)Scurgeri de lichid

Formare de picături

X

X

2.1.2.

Fixare casetă de direcţie (+E)

Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte volanul stânga- dreapta

Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător

În cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreapta

Inspecţie vizuală a fixării casetei de direcţie

a)Fixare necorespunzătoare a casetei

Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de

şasiu/caroserie

X

X

b)Găuri de fixare ovalizate

Fixare grav afectată

X

X

c)Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă

Fixare grav afectată

X

X

d)Casetă de direcţie fisurată

Stabilitatea sau fixarea casetei de direcţie afectată

X

X

2.1.3.

Stare conexiuni sistem de direcţie (+E)

Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi siguranţa, în timp ce volanul este rotit stânga- dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta

a)Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe

Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere

X

X

b)Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c)Deformări sau fisuri ale oricărei componente

Funcţionalitate afectată

X

X

d)Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor

X

e)Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de

conexiune etc.)

X

f)Modificare nesigură2)

Funcţionalitate afectată

X

X

g)Burduf de protecţie la praf deteriorat

Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

2.1.4.

Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura,

fisurile şi securitatea

a)Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte

fixă a şasiului/caroseriei

X

b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute

de producător

X

c)Atingerea componentelor

X

2.1.5.

Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea

a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată

X

b)Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezervor

X

X

c)Mecanismul nu funcţionează

Direcţia afectată

X

X

d)Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat

Direcţia afectată

X

X

e)Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, ori

de o parte fixă a şasiului/caroseriei

Direcţia afectată

X

X

f)Reparaţii necorespunzătoare / modificări nesigure2)

Direcţia afectată

X

X

g)Cablu,conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv

Direcţia afectată

X

X

2.2. Volan şi coloană volan

2.2.1.

Stare, fixare volan

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul

a)Deplasare relativă între volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv

Risc foarte mare de desprindere

X

X

în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice

b)Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe butucul volanului

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c)Butucul, coroana sau spiţele volanului fisurate sau fixate necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

2.2.2.

Stare, fixare coloană volan/juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice

a)Joc excesiv axial al

centrului volanului în raport cu coloana

X

b)Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana

X

c)Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat

X

d)Fixare necorespunzătoare

Risc foarte mare de desprindere

X

X

e)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură2)

X

2.3.

Joc în sistemul de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe cât posibil fără a mişca roţile Inspecţia vizuală a mişcării

libere

Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte)

sau neconformitate cu cerinţele1)

Siguranţa este afectată

X

X

2.4.

Aliniament roţi

Verificarea aliniamentului roţilor

Control vizual

Roţi nealiniate în mod evident

X

2.5.

Placa turnantă a axei directoare la remorci (+E)

Inspecţie vizuală sau utilizând un detector de jocuri corespunzător

Se decuplează remorca şi apoi proţapul este rotit stânga-dreapta sau roţile punţii directoare sunt deplasate stânga-dreapta până la cursa maximă

a)Componentă uşor deteriorată

Componentă puternic deteriorată sau fisurată

X

X

b) Joc excesiv

Deplasarea în linie dreaptă sau stabilitatea direcţională afectată

X

X

c)Fixare necorespunzătoare

Poate conduce la desprindere

X

X

2.6.

Servodirecţie electronică (EPS)

Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice

(EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului

X

b)Neconcordanţă între unghiul volanului şi unghiul roţilor

Direcţia afectată

X

X

c)Nefuncţionare a servodirecţiei

X

d)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa

electronică a vehiculului

X

3. VIZIBILITATE

3.1.

Câmp de vizibilitate

Inspecţie vizuală de la postul de conducere

Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj a

ştergătoarelor de parbriz)

Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile

exterioare nevizibile

X

X

3.2.

Stare geamuri (inclusiv parbriz)

Inspecţie vizuală Evaluare conform pct. D

a)Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz

Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau nu se asigură vizibilitatea

corespunzătoare prin oglinzile exterioare

X

X

b)Geam cu transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1)

Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1) în zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz

sau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin

oglinzile exterioare)

X

X

c)Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/ neomologată)

X

X

Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz

diminuată semnificativ

3.3.

Oglinzi sau dispozitive retrovizoare (+E)

Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere

Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în poligonul de probe conform anexei nr. 3 la reglementări pentru oglinzile din clasele IV şi V

a)Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare)

Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare

X

X

b)Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat

necorespunzător, cu risc de cădere

X

X

c)Câmp vizual necesar neacoperit

X

d)Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto deteriorată, montată necorespunzător

Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto

lipsă

X

X

3.4.

Ştergătoare de parbriz

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu

cerinţele1)

X

b)Lamela ştergătorului deteriorată

Lamela ştergătorului lipsă sau deteriorată excesiv

X

X

3.5.

Spălător de parbriz

Inspecţie vizuală şi funcţională

Spălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte, dar pompa funcţionează sau jetul de apă direcţionat necorespunzător)

Nefuncţionare spălător

X

X

3.6.

Sistem de dezaburire

Inspecţie vizuală şi funcţională

Sistem care nu funcţionează

corespunzător sau este deteriorat

X

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1. Faruri

4.1.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri multiple/surse de lumină

X

multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte

afectată

X

b)Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare)

Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi

dispersoare)

X

X

c)Far fixat necorespunzător

X

d) Lipsă far

X

4.1.2.

Orientare (+E)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare

este funcţional

a)Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în

limitele stabilite în cerinţe1)

X

b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

4.1.3.

Comutare lumini

Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a)Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1) (număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent)

Depăşirea luminozităţii maxime admise în partea din faţă (număr mai mare de faruri care funcţionează

concomitent)

X

X

b)Dispozitiv de comandă defect

X

c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa

electronică a vehiculului

X

4.1.4.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Far, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconform cu

cerinţele1)

X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea

luminii sau modificând culoarea luminii emise

X

c)Sursă de lumină şi far incompatibile

X

d)Faruri destinate conducerii pe partea stângă

X

4.1.5.

Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil, sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a)Dispozitivul nu funcţionează

X

b)Dispozitivul manual nu

poate fi acţionat de pe scaunul conducătorului auto

X

c)Sistemul indică o

defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

4.1.6.

Dispozitiv de spălare a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil

Ştergătorul şi/sau spălătorul nu funcţionează

În cazul lămpilor cu descărcare în gaz

X

X

4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate, lămpi de gabarit, lămpi de contur şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi

4.2.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente -LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50%

din acestea, constituite într- un grup compact)

X

b)Dispersor spart sau lipsă

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă

X

4.2.2.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Lămpile de poziţie spate şi lămpile de contur se sting

când farurile sunt aprinse

X

X

b)Comutator defect, nu funcţionează

X

4.2.3.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă

puternic

X

X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise

Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate;

X

X

intensitate luminoasă redusă puternic

4.3. Lămpi de frânare

4.3.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3)

Nicio sursă de lumină nu funcţionează

X

X

X

b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă)

X

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.3.2.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Funcţionare întârziată Complet nefuncţional

X

X

X

b)Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată

X

c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa

electronică a vehiculului

X

d)Lampa pentru frâna de urgenţă nu funcţionează sau

nu funcţionează corect

X

4.3.3.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie

4.4.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

X

X

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de

2/3)

b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.4.2.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Complet nefuncţional

X

X

4.4.3.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj

neconform cu cerinţele1)

X

4.4.4.

Frecvenţă semnal luminos

Inspecţie vizuală şi funcţională

Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele1) (frecvenţa diferă

cu mai mult de 25%)

X

4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă

4.5.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de

2/3)

X

X

b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c)Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.5.2.

Orientare

Inspecţie funcţională

Deviere a farului de ceaţă de la orientarea orizontală

X

4.5.3.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

X

Complet nefuncţional

X

4.5.4.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj

neconform cu cerinţele1)

X

b)Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

X

4.6. Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă

X

b)Dispersoare defecte

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă

X

4.6.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj

neconform cu cerinţele1)

X

b) Funcţionarea sistemului

nu este în conformitate cu cerinţele1)

X

4.6.3.

Comutare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în

poziţia de mers înapoi

X

X

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă care proiectează lumina direct în spate sau

lumină albă în spate

X

b)Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple)

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică)

X

X

c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor

X

4.7.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu

cerinţele1)

X

4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur

4.8.1.

Stare

Inspecţie vizuală

a)Echipament reflectorizant defect sau deteriorat

Capacitatea de reflexie este diminuată

X

X

b)Element reflectorizant fixat nesigur

Se poate desprinde

X

X

4.8.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală

A se vedea anexa nr. 15 la reglementări

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele1)

Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre faţă sau culoarea

albă spre spate

X

X

4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare

4.9.1.

Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Nu funcţionează

Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de

ceaţă spate

X

X

4.9.2.

Respectare cerinţe1)

Inspecţie vizuală şi funcţională

Neconform cu cerinţele1)

X

4.10.

Conexiuni electrice între autovehiculul tractor şi (semi)remorcă

Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii

a)Componente fixe ataşate necorespunzător

Priză cu fixare necorespunzătoare

X

X

b)Izolaţie deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

X

X

c)Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale (semi)remorcii sau ale vehiculului tractor

Luminile de frână ale

(semi)remorcii nu funcţionează deloc

X

X

4.11.

Cablaj electric

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv dacă este cazul în compartimentul motor

În cazul troleibuzelor se verifică şi existenţa şi starea cablurilor de descărcare la pământ, dacă acestea au fost prevăzute de producător

a)Cablaj electric fixat necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori ce se pot deconecta

Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare

şi de direcţie)

X

X

X

b)Cablaj electric uşor deteriorat

Cablaj electric foarte deteriorat

Cablaj electric extrem de

deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie)

X

X

X

c)Izolaţie deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

X

X

Risc major de incendiu, formare de scântei

X

4.12.

Lămpi şi catadioptri facultativi

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele1)

Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în

spate

X

X

b)Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă.

Lumină emisă/reflectată

roşie în faţă sau albă în spate

X

X

c)Lampă/catadioptru fixat necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

4.13.

Baterie (baterii) de acumulatori

Inspecţie vizuală

a)Fixată necorespunzător

Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit

X

X

b)Scurgeri reduse de electrolit

Scurgeri majore de electrolit

X

X

c)Comutator defect (dacă este necesar)

X

d)Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare)

X

e)Ventilaţie

necorespunzătoare (dacă e necesară)

X

4.14

Caseta ŞCOALĂ

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă

X

b)Caseta lipsă sau deteriorată

X

c)Caseta fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d)Caseta nu funcţionează corespunzător la comutarea luminilor de poziţie şi a

farurilor

X

e)Caseta necertificată, montată necorespunzător

X

5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE

5.1. Punţi (axe)

5.1.1.

Punţi (axe) (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de

vizitare

a)Punte (axă) deformată sau fisurată

X

b)Fixare nesigură la vehicul

X

Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone

Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: joc excesiv în punctele de fixare

X

c)Modificare nesigură2)

Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de

sol

X

X

5.1.2.

Fuzetă (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare

Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone

Se aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei conform procedurii prevăzute la pct. E

a)Fuzetă fisurată

X

b)Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor

Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

c)Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă

Posibilitate de slăbire sau

desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

d)Joc al pivotului fuzetei în punte

Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

5.1.3.

Rulmenţi roţi (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare

Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone

Se roteşte fiecare roată. Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată mişcarea relativă dintre roată şi

fuzetă

a)Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcţională afectată; pericol de

distrugere

X

X

b)Rulment prea strâns, gripat

Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere

X

X

5.2. Roţi jante şi anvelope

5.2.1.

Butuc roată

Inspecţie vizuală

a)Prezon sau piuliţă de fixare a roţii lipsă sau strâns slab

Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab, astfel încât afectează

foarte grav siguranţa rutieră

X

X

b)Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei

X

X

5.2.2.

Jante (+E)

Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal

a)Jantă fisurată sau cu defect de sudură

X

b)Montare necorespunzătoare a inelului de reţinere a anvelopei

Risc de desprindere a inelului

X

X

c)Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere

Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a

anvelopei

X

X

d)Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu

cerinţele1)

X

5.2.3.

Anvelope (+E)

Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi pe canal sau prin rotirea roţii când vehiculul este suspendat pe elevator

A se vedea pct. F

a)Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele1)

Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător pentru utilizare, anvelopa atinge alte părţi fixe ale

vehiculului, afectând conducerea în siguranţă

X

X

b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă sau pe roţile jumelate

X

c)Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal)

pe aceeaşi axă

X

d)Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat

X

X

e)Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus

Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la anvelopele cu diametrul

jantei până la 20" inclusiv

X

X

sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20")

f)Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare)

Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în

siguranţă)

X

X

g)Anvelopă reşapată neconformă cu cerinţele1)

Stratul de protecţie al cordului afectat

X

X

h)Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident

Nefuncţionare evidentă a sistemului

X

X

5.3. Suspensie

5.3.1.

Arcuri (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Arc fixat nesigur pe şasiu sau punte

Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite

X

X

b)O componentă a arcului deteriorată sau fisurată

Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte

afectate

X

X

c)Lipsă arc

Foaia de arc principală sau

foile de arc secundare foarte afectate

X

X

d)Modificare nesigură2)

Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu

funcţionează

X

X

5.3.2.

Amortizoare (+ E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Amortizor fixat nesigur pe şasiu sau punte

Prinderea amortizorului slăbită

X

X

b)Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare

necorespunzătoare

X

c)Lipsă amortizor

X

5.3.3.

Bare de torsiune, bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu sau punte

Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

b)Componentă deteriorată sau corodată excesiv

Stabilitatea componentei este afectată sau

componentă fisurată

X

X

c)Modificare nesigură2)

Distanţă prea mică faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu

funcţionează

X

X

d)Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de

producător)

X

5.3.4.

Articulaţii suspensie (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei

Posibilitate de desprindere;

stabilitatea direcţională afectată

X

X

b)Burduf de protecţie la praf deteriorat semnificativ

Burduf de protecţie la praf lipsă sau spart

X

X

5.3.5.

Suspensie pneumatică (+E)

Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal

a)Sistem nefuncţional

X

b)Orice componentă deteriorată, defectă sau modificată care afectează funcţionarea sistemului

Funcţionarea sistemului afectată puternic

X

X

c) Pierderi de aer audibile

X

6. ŞASIU ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI

6.1. Caroserie autoportantă, şasiu şi accesorii cadru

6.1.1.

Stare generală (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator

Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la pct. G

a)Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor

Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor

X

X

b)Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure

X

X

Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor

c)Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului

Rezistenţă insuficientă a pieselor

X

X

d)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv

X

6.1.2.

Tubulatură de evacuare,

amortizoare de zgomot (+E)

Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator

a)Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş

X

b)Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

c)Lipsă element din tubulatura de evacuare

X

d)Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător

X

6.1.3.

Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (inclusiv rezervor şi conducte de combustibil pentru dispozitivul de încălzire) (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator.

În cazul sistemelor GPL/GNC/GNL cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor

a)Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un

risc deosebit de incendiu.

X

b)Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş

Risc de incendiu; pierdere

importantă de substanţe periculoase

X

X

c)Conductă sau racord uzat din cauza frecării

Conductă sau racord deteriorat

X

X

d)Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este

prevăzut)

X

e) Risc de incendiu datorat

- scurgerilor de combustibil;

- protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare;

- stării compartimentului motor

X

f)Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neconform cu cerinţele,

X

oricare parte a sistemului este defectă1)

g)Plăcuţă cu data omologării rezervorului GPL lipsă ori cu data respectivă ilizibilă; etichetă sau inscripţie poansonată cu data limită de expirare a valabilităţii rezervorului GNC lipsă ori cu data

respectivă ilizibilă

X

h)Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen

neomologat ori necertificat

X

i)Lipsă rezervor corespunzător fiecărui combustibil menţionat în

CIV

X

j)Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani faţă de data omologării poansonată; rezervor GNC cu vechime mai mare decât data limită de expirare a valabilităţii de

pe etichetă sau poansonată

X

k)Carcasă multisupapă neetanşă, fisurată sau fără capac

X

l)Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de GPL/GNC/GNL neetanşă

ori nefixată

X

m)Ţevi pentru GPL din cupru fără înveliş de protecţie din cauciuc sau plastic

Racorduri GPL sudate sau

lipite pe ţevi; racorduri GNC lipite pe ţevi

X

X

n)Rezervor suplimentar care nu este menţionat în CIV

X

o)Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat

X

6.1.4.

Bare de protecţie, dispozitive de protecţie laterală şi dispozitive de protecţie antiîmpănare spate (dacă au fost

prevăzute de producător)

Inspecţie vizuală

a)Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact

Componente care se pot

desprinde; funcţionalitate puternic afectată

X

X

b)Dispozitiv în mod evident neconform cu cerinţele1)

X

6.1.5.

Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecţie vizuală

a)Suportul nu este într-o stare corespunzătoare

X

b)Suport fisurat sau fixat nesigur

X

c)Roată de rezervă fixată nesigur pe suport

Risc foarte mare de desprindere

X

X

6.1.6.

Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E)

Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şublerului

Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la pct. H

a)Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată)

Componentă deteriorată,

defectă sau fisurată (dacă este utilizată)

X

X

b)Uzură excesivă a unei componente

Limita de uzură depăşită

X

X

c)Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare

Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de

desprindere

X

X

d) Orice dispozitiv de

siguranţă lipsă sau care nu funcţionează corespunzător

X

e)Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare

X

f)Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat)

Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare

nu este utilizat)

X

X

g)Modificare nesigură2) (piese secundare)

Modificare nesigură2) (piese principale)

X

X

h)Cuplare prea slabă

X

i)Dispozitiv de cuplare

(semi)remorcă neomologat/necertificat

X

6.1.7.

Transmisie (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului, reductorului şi a frânei de

încetinire (dacă nu acţionează pe

a)Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă

Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav

siguranţa rutieră

X

X

b)Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv

X

evacuare)

Se verifică inclusiv dubla comandă pentru ambreiaj în cazul autovehiculelor ŞCOALĂ

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

c)Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

d)Cuplaje flexibile deteriorate

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

e)Arbore deteriorat sau îndoit

X

f)Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

g)Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ

Element de protecţie la praf lipsă sau spart

X

X

h)Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă

X

i)Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se

formează picături)

X

j)Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, lipsă element de asigurare comandă (inclusiv dubla

comandă)

X

k)Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracţiune

integrală

X

6.1.7.1.

Funcţionare transmisie

Inspecţie funcţională

Funcţionare necorespunzătoare

X

6.1.8.

Suporţi motor

Inspecţie vizuală

Suport motor deteriorat grav şi evident

Suport motor slăbit sau rupt

X

X

6.1.8.1.

Stare ventilator

Inspecţie vizuală

Ventilator deteriorat, paletă ventilator fisurată

X

6.1.8.2.

Stare, fixare componente pentru alimentarea duală a

motorului

Inspecţie vizuală

a)Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau unitate de control electronic

fără marcaj conform

X

Regulamentului CEE-ONU nr. 67 sau nr. 110

b)Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte componente (GPL/GNC/GNL)

poziţionate sau fixate necorespunzător

X

6.1.9.

Performanţe motor

a)Unitate de comandă

modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul

X

b)Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau

mediul

X

6.2. Cabină conducător auto şi caroserie

6.2.1.

Stare (+E)

Inspecţie vizuală Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzută la pct. G

a)Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri

Se poate desprinde

X

X

b)Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor)

Stabilitate afectată

X

X

c)Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

d) Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură2)

Spaţiu insuficient faţă de

drum sau de piesele aflate în mişcare

X

X

e)Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată

X

f)Caroserie şi cabină corodată excesiv

X

g)Mecanism de zăvorâre sau dispozitiv de rabatare a cabinei pe şasiu defect sau

lipsă (dacă a fost prevăzut de producător)

X

6.2.1.1.

Stare, fixare semiremorcă

autobuz articulat (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare

Se va inspecta şi zona de pe acoperişul autobuzului

Se va utiliza un detector de

jocuri cu 8 mişcări

a)Ansamblul burduf deteriorat

X

b)Jocuri excesive în articulaţiile braţelor de

fixare

X

c)Braţe cadru fixate necorespunzător, reparate

X

Se va inspecta şi prin probă în parcurs

necorespunzător sau cu deformări importante

d)Zonele de fixare a braţelor corodate excesiv

X

e)Jocuri în leviere, bare şi

articulaţiile acestora la puntea directoare spate

X

f)Zgomote la virarea ansamblului burduf

X

6.2.2.

Montare (+E)

Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canal Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G

a)Caroserie sau cabină nesigură

Stabilitatea este afectată

X

X

b)Caroserie/cabină în mod

evident centrată necorespunzător pe şasiu

X

c)Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată

Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât

siguranţa rutieră este pusă în pericol

X

X

d)Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă

Stabilitate afectată

X

X

6.2.3.

Uşi şi dispozitive de închidere uşi

Inspecţie vizuală şi funcţională

Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G

a)Uşă care nu se deschide

sau nu se închide corespunzător

X

b)Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi glisante)

Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi

pivotante)

X

X

c)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat

Uşă, balama, dispozitiv de

asigurare sau montant lipsă sau slăbit

X

X

d)Uşi corodate excesiv

X

6.2.4.

Podea (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal

Podea nesigură sau foarte deteriorată

Podea instabilă

X

X

Se vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseria Se vor face verificări şi

evaluări conform pct. G

6.2.5.

Scaun conducător auto

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Scaun cu structură defectă

Scaun slăbit sau fixat necorespunzător

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare

Scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nu poate fi fixat

X

X

6.2.6.

Alte scaune

Inspecţie vizuală

a)Scaune defecte sau nesigure (piese secundare)

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

X

b)Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerinţele1); numărul de scaune nu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu

omologarea

X

c)Scaune modificate sau neomologate

X

6.2.7.

Comenzile conducătorului auto

Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului

Operarea în siguranţă a vehiculului afectată

X

X

6.2.8.

Treptele şi scara cabinei

Inspecţie vizuală

a)Treaptă sau scară nesigură

Stabilitate insuficientă

X

X

b)Treaptă sau scară care poate provoca rănirea utilizatorilor

X

6.2.9.

Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare

Inspecţie vizuală

a)Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament

X

b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele1)

Element montat care poate

provoca răniri; siguranţa este afectată

X

X

c)Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanţe periculoase

X

X

6.2.10.

Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi, dispozitive antiîmproşcare

Inspecţie vizuală

a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate

Pot provoca răniri; risc de desprindere

X

X

b)Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (dispozitive antiîmproşcare)

Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători)

X

X

c)Neconforme cu cerinţele1)

Acoperire insuficientă a profilului anvelopei

X

X

7. ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere

7.1.1.

Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente

Inspecţie vizuală

a)Ancorare deteriorată excesiv

Ancorare cu risc de desprindere

X

X

b)Ancorare slăbită

X

7.1.2.

Stare centuri de siguranţă, catarame

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Centură de siguranţă

obligatorie lipsă sau care nu a fost montată

X

b)Centură de siguranţă deteriorată

Orice tăietură sau urmă de supratensionare

X

X

c)Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele1)

X

d) Catarama centurii de siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă

X

e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorat sau cu funcţionare incorectă

X

7.1.3.

Limitatorul de sarcină al centurii de siguranţă (dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Limitator de sarcină lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în

cauză

X

b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

7.1.4.

Dispozitiv de pretensionare al centurii de siguranţă (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Dispozitiv de pretensionare lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în

cauză

X

b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

7.1.5.

Airbaguri

a)Airbag lipsă în mod evident sau care nu e

X

Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

adecvat pentru vehiculul în cauză

b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

c)Airbag evident nefuncţional

X

7.1.6.

Sistem de reţinere suplimentar (SRS)

Inspecţia vizuală a martorului indicator de defecţiuni (MIL) şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al SRS indică funcţionarea defectuoasă a sistemului

X

b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa

electronică a vehiculului

X

7.2.

Stingător de incendiu

Inspecţie vizuală

a)Lipsă

X

b)Neconform cu cerinţele1)

X

7.3.

Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător

X

b)Dispozitiv defect

Închidere sau blocare inopinată

X

X

7.4.

Triunghiuri reflectorizante de

presemnalizare

Inspecţie vizuală

a)Lipsă sau incomplete

X

b)Neconforme cu cerinţele1)

X

7.5.

Trusă de prim ajutor

Inspecţie vizuală

Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele1)

X

7.6.

Cale de roată (dacă sunt obligatorii)

Inspecţie vizuală

A se vedea anexa nr. 14 la reglementări

Lipsă sau în stare necorespunzătoare,

stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică

X

7.7.

Dispozitiv de avertizare acustică

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Nu funcţionează corespunzător

Nu funcţionează deloc

X

X

b)Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător

X

c) Neconform cu cerinţele1)

Sunetul emis poate fi

confundat cu sirenele oficiale

X

X

7.8.

Vitezometru

Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs sau prin mijloace electronice

a)Nu este montat conform cerinţelor1)

Lipsă (dacă este obligatoriu)

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare

Total nefuncţional

X

X

c)Insuficient iluminat

Lipsa iluminării

X

X

7.9.

Tahograf (dacă este montat/obligatoriu conform legislaţiei)

Inspecţie vizuală

a)Nu este montat conform cerinţelor1)

X

b)Nu funcţionează

X

c)Sigiliu lipsă sau deteriorat

X

d)Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat

X

e)Falsificare sau manipulare evidentă

X

f)Dimensiunea anvelopelor diferită de cea înscrisă pe placa de montare

X

7.10.

Limitator de viteză (dacă este montat/obligatoriu conform legislaţiei)

Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă echipamentul de verificare a limitatoarelor de viteză este disponibil)

a)Nu este montat conform cerinţelor1)

X

b)Evident nefuncţional

X

c)Limită de viteză setată incorect (dacă este

verificată)

X

d)Sigiliu deteriorat sau lipsă

X

e)Placă de montare lipsă, ilizibilă

X

f)Dimensiunea anvelopelor nu corespunde cu parametrii

de calibrare

X

g)Limita de viteză menţionată pe placa de montare nu corespunde cu

cerinţele1)

X

h) Termenul de valabilitate al verificării înscris pe placa de montare expirat

X

7.11.

Odometru (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui

vehicul

X

b)Nefuncţionare evidentă

X

7.12.

Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat

X

b)Instalaţie electrică deteriorată

X

c)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

d)Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a

comutatorului

X

e)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a

sistemului

X

f)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

8. EMISII POLUANTE

8.1. Zgomot

8.1.1.

Sistem de reducere a zgomotului (+E)

Evaluare subiectivă

a)Nivelul de zgomot depăşeşte nivelul maxim permis de cerinţe1)

X

b)Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot

Risc foarte mare de cădere

X

X

8.2. Emisii de gaze de evacuare

8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)

8.2.1.1.

Echipament de control al emisiilor de gaze

de evacuare

Inspecţie vizuală

a)Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat

sau defect în mod evident

X

b)Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.2.1.2.

Emisii de gaze (+E)

Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet.

Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet şi la turaţia de mers în gol accelerat (min. 2000

rot/min, max. 3000 rot/min)

Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină Nu se efectuează această

probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi

Nu se efectuează această probă pentru tractoare Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat

La motoarele cu alimentare duală benzină /carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de

diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea

a)Fie emisiile de gaze depăşesc nivelurile specifice

stabilite de producător

X

b) Fie, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, emisiile de COcor şi HC depăşesc

1) pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor

- 4,5% sau

- 3,5%; pt. COcor,

în funcţie de data primei înmatriculări (data fabricaţiei, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă), conform anexei nr. 13 la reglementări

- 1000 ppm pt. HC

2) pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

- 0,5% la turaţia de mers în gol încet şi

- 0,3% la turaţia de mers în gol accelerat;

sau

- 0,3% la turaţia de mers în gol încet

şi

- 0,2% la turaţia de mers in gol accelerat;

pt. COcor, în funcţie de nivelul de poluare

menţionat în CIV, conform

X

corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice

A se vedea anexa nr. 13 la reglementări

anexei nr. 13 la reglementări

- 100 ppm pt. HC la turaţia

de mers în gol accelerat.

c)Coeficientul lambda nu se încadrează în domeniul 10,03 sau nu este conform cu valoarea specificată de producător la turaţia de

mers în gol accelerat

X

d) Citirea OBD indică o funcţionare necorespunzătoare

X

8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)

8.2.2.1.

Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare

Inspecţie vizuală

a)Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect

în mod evident

X

b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.2.2.2.

Verificare opacitate (+E)

Control cu opacimetrul în accelerare liberă.

Se accelerează motorul de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de regulator. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exceptate de la această verificare

Nu se efectuează această probă pentru tractoare Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat

Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice

A se vedea anexa nr. 13 la reglementări

a)Opacitatea depăşeşte nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe

vehicul

X

b) Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate K depăşeşte

1) pentru autovehiculele echipate cu mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m-1

2) pentru autovehicule echipate cu mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m-1

3) pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la reglementări: 1,5 m-1 sau 0,7 m-1

X

8.3. Suprimarea interferenţei electromagnetice

Interferenţă radio

Orice nerespectare a cerinţelor1)

X

8.4. Alte aspecte referitoare la mediu

8.4.1.

Scurgeri de lichide

Inspecţie vizuală

Orice scurgere în exces de lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic

Formare constantă de picături, care constituie un

risc foarte mare

X

X

8.4.2.

Fum vizibil

Inspecţie vizuală

Fum în exces de orice culoare

X

9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE

SCAUNE (M2, M3)

9.1. Uşi

9.1.1.

Uşi de intrare şi de ieşire

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionare necorespunzătoare

X

b)Uşă deteriorată

Poate provoca răniri

X

X

c)Sistem de control în caz de urgenţă defect

X

d)Controlul de la distanţă al uşilor sau dispozitiv de

avertizare defect

X

e)Neconformă cu cerinţele1)

Lăţime insuficientă a uşii

X

X

f)Uşă improvizată

X

9.1.2.

Ieşiri de urgenţă

Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil)

a)Funcţionare necorespunzătoare

X

b)Indicatoare ilizibile pentru ieşirile de urgenţă

Indicatoare lipsă pentru ieşirile de urgenţă

X

X

c)Ciocan de spart geamul lipsă

X

d)Neconforme cu cerinţele1)

Lăţime insuficientă sau acces blocat

X

X

9.2.

Sistem de dezaburire şi dezgheţare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionare necorespunzătoare

Afectează operarea în siguranţă a autovehiculului

X

X

b)Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

c)Sistem de dezgheţare

defect (dacă este obligatoriu)

X

9.3.

Sistem de ventilaţie şi de încălzire

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionare necorespunzătoare

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

b)Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

9.4. Scaune

9.4.1.

Scaune pasageri (inclusiv pentru personalul de însoţire)

Inspecţie vizuală

Strapontine (dacă sunt permise) nu funcţionează automat

Blochează o ieşire de urgenţă

X

X

9.4.2.

Scaun conducător auto (cerinţe suplimentare)

Inspecţie vizuală

a)Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecţia antireflexie

Câmpul vizual diminuat

X

X

b)Sistemul de protecţie pentru conducătorul auto nesigur sau neconform cu cerinţele1)

Poate provoca răniri

X

X

9.5.

Lumini interioare şi dispozitive de ghidare

Inspecţie vizuală şi funcţională

Dispozitiv defect sau neconform cu cerinţele1)

Nu funcţionează deloc

X

X

9.6.

Culoare şi zone de staţionare în picioare

Inspecţie vizuală

a)Podea nesigură

Stabilitate afectată

X

X

b)Bare sau mânere de susţinere defecte

Fixate necorespunzător sau inutilizabile

X

X

c)Neconforme cu cerinţele1)

Lăţime sau spaţiu insuficient

X

X

9.7.

Scări şi trepte

Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil)

a)Deteriorate Puternic deteriorate

Stabilitatea este afectată

X

X

X

b)Scări retractabile care nu funcţionează corespunzător

X

c)Neconforme cu cerinţele1)

Lăţime insuficientă sau înălţime excesivă

X

X

d)Scări şi trepte modificate

X

9.8.

Sistem de comunicare cu pasagerii

Inspecţie vizuală şi funcţională

Sistem defect

Nu funcţionează deloc

X

X

9.10. Cerinţe privind transportul copiilor

9.10.1.

Uşi

Inspecţie vizuală

Dispozitivul de siguranţă al uşii neconform cu cerinţele1)

privind acest mod de transport

X

9.10.2.

Echipamente de semnalizare şi speciale

Inspecţie vizuală

Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă sau neconforme cu cerinţele1)

X

9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă

9.11.1.

Uşi, rampe şi elevatoare

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionare necorespunzătoare

Siguranţa este afectată

X

X

b)Deteriorat(ă)

Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri

X

X

c)Element de comandă defect

Siguranţa operării afectată

X

X

d)Dispozitiv de avertizare defect

Nu funcţionează

X

X

e)Neconforme cu cerinţele1)

X

9.11.2.

Sistem de blocare a scaunului rulant

Inspecţie vizuală şi funcţională

dacă este cazul

a)Funcţionare necorespunzătoare

Siguranţa operării afectată

X

X

b)Deteriorat

Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri

X

X

c)Element de comandă defect

Siguranţa operării afectată

X

X

d)Neconforme cu cerinţele1)

X

9.11.3.

Echipamente de semnalizare şi speciale

Inspecţie vizuală

Echipament lipsă sau nu corespunde cerinţelor1)

X

9.12. Alte echipamente speciale

9.12.1.

Instalaţii de preparare a

alimentelor

Inspecţie vizuală

a)Instalaţie neconformă cu cerinţele1)

X

b)Instalaţie deteriorată astfel

încât devine periculoasă utilizarea ei

X

9.12.2.

Instalaţie sanitară

Inspecţie vizuală

Instalaţie neconformă cu cerinţele1)

Poate provoca răniri

X

X

9.12.3.

Alte dispozitive

(de exemplu sisteme audio-video)

Inspecţie vizual

Neconform cu cerinţele1)

Funcţionarea în siguranţă a autovehiculului este afectată

X

X

9.12.4.

Martorul dispozitivului de sesizare a tensiunii periculoase (pentru

troleibuze)

Inspecţie vizuală

Nu funcţionează

X

1O. ALTE VERIFICĂRI

10.1.

Vehicul în ansamblu

Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat

a)Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe

drumurile publice

X

b)Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile

publice

X

c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte

accidentale etc)3)

X

NOTE

1) "Cerinţe" se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerinţele.

2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului

3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)

DMi (deficienţe minore) - deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore

DMa (deficienţe majore) - deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante;

DP (deficienţe periculoase) - deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului.

Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere.

Prescurtări utilizate în tabel

CI - certificat de înmatriculare CO - oxid de carbon

CIV - cartea de identitate a vehiculului HC - hidrocarburi total

ITP - inspecţie tehnică periodică

GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC) GNL - gaz natural lichefiat

MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)

Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2

RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR

D. Deficienţe privind parbrizul şi alte geamuri

1. Deficienţe parbriz autoturisme şi autovehicule cu MTMA până la 3.5OO kg inclusiv

Deteriorări permise

a) în zona de acţiune a ştergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.

b) în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz

- o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;

- zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;

- o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm;

- patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.

c) pe marginea parbrizului, în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz, se admit fisuri simple neramificate ca în figură.

2. Deficienţe autovehicule cu MTMA peste 3.5OO kg

Deteriorări permise

a) în zona de acţiune a ştergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.

b) în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz

- o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;

- zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;

- o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm;

- trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.

c) Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus.

Prin deteriorări se înţeleg şi bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului. METODA DE CONTROL

1. Prin examinare vizuală;

2. Dacă este cazul, prin măsurare, utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă).

3. Condiţii privind transparenţa geamurilor

Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate şi să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi remorcilor acestora sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU - Dispoziţii uniforme privind omologarea geamurilor de securitate

Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.

Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puţin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.

În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.

În cazul în care geamurile vehiculului au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.

NOTĂ: Condiţiile precizate la pct. 1 - 3 se aplică şi motociclurilor carosate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări.

Anexa nr. 3 (ANEXA nr. 4 la reglementări - verso)

Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoria L

DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP

0. IDENTIFICARE VEHICUL 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi lămpi/lumini pentru 6.1.3. a b c d e f o

0.1. a b c d circulaţia pe timp de zi 6.1.4.

0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.1.5. a b c

1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.1.6. a b c d e f g h i

1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.2.3. a b 6.1.7. a b c d e f g h i j k

1.1.1. a b c

1.1.2. a b c d

1.1.6. a b c d e

1.1.10. a b c d e f g

1.1.11. a b c d

1.1.12. a b c d e

1.1.13. a b c

1.1.14. a b c d

1.1.15. a b c d e f g

1.1.16. a b c d e f

1.1.17. a b c d

1.1.21. a c d

4.3. Lămpi de frânare 6.1.7.1.

4.3.1. a b c d 6.1.8.

4.3.2. a b 6.1.9. a b

4.3.3. 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie

4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 6.2.1. a b c d e f h

4.4.1. a b c d 6.2.2. a b c d

4.4.2. 6.2.3. a b c d

4.4.3. 6.2.4.

4.4.4. 6.2.5. a b

4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 6.2.6. a b c

4.5.1. a b c d 6.2.7.

4.5.2. 6.2.9. a b c

1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu 4.5.3. 6.2.10. a b c

1.2.1. a b c d e 4.5.4. a b 6.2.11. a b c

1.2.2. 4.6. Lămpi de mers înapoi 6.2.12. a b

1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare 4.6.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE

1.4.1.

1.4.2.

1.6. a b c d e

1.7. a b

1.8.

4.6.2. a b 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de reţinere

4.6.3. 7.1.1. a b

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate 7.1.2. a b c d e

4.7.1. a b c d 7.2. a b

4.7.2. 7.3. a b

2. SISTEM DE DIRECŢIE 4.8. Catadioptri 7.4. a b

2.1. Stare mecanică 4.8.1. a b 7.5.

2.1.1. a b c d e

2.1.2. a b c d

2.1.3. a b c d e f g

4.8.2. 7.7. a b c

4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de 7.8. a b c iluminare 7.11. a b

2.1.4. a b c

2.1.5. a b c d e f g

4.9.1.

4.9.2.

7.12. a b c d e

8. EMISII POLUANTE

2.2. Ghidon / volan şi coloană volan / coloană ghidon 4.10. a b c (furca faţă) 4.11. a b c

8.1. Zgomot

8.1.1. a b

2.2.1. a b c

2.2.2. a b c d e f g

4.12. a b c

4.13. a b c d e

8.2. Emisii de gaze de evacuare

8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas)

2.3.

2.4.

2.6. a b c

5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 8.2.1.1. a b

5.1. Punţi (axe) 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac)

5.1.1. a b c 8.2.2.1. a b

3. VIZIBILITATE 5.1.2. a b c d 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu

3.1.

3.2. a b c

3.3. a b

3.4. a b

3.5.

3.6.

5.1.3. a b 8.4.1.

5.2. Roţi, jante şi anvelope 8.4.2.

5.2.1. a b 9. ALTE VERIFICĂRI

5.2.2. a c d e f 9.1. a b c

5.2.3. a b c d e f h i

5.3. Suspensie

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 5.3.1. a b c d ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.2. a b c

4.1. Faruri 5.3.3. a b c d

4.1.1. a b c d 4.1.2.

4.1.3. a b

4.1.4. a b c

4.1.5. a b

5.3.4. a b

6. ŞASIU ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI

6.1. Caroserie autoportantă, şasiu, cadru şi accesorii cadru

6.1.1. a b c d

6.1.2. a b c d

Anexa nr. 4 (ANEXA nr. 5 la reglementări-verso)

Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoriile M, N, O şi T

DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP

0. IDENTIFICARE VEHICUL lămpi de contur şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe 6.2.1.1. a b c d e f

0.1. a b c d timp de zi 6.2.2. a b c d

0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.2.3. a b c d

1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.2.4.

1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.2.3. a b 6.2.5. a b

1.1.1. a b c

1.1.2. a b c d

1.1.3. a b c d e 1.1.4.

1.1.5. a b c d

1.1.6. a b c d e

1.1.7. a b c d

1.1.8. a b c d

1.1.9. a b c

1.1.10. a b c d e f g

1.1.11. a b c d

1.1.12. a b c d e

1.1.13. a b c

1.1.14. a b c d

1.1.15. a b c d e f g

1.1.16. a b c d e f

1.1.17. a b c d e f

1.1.18. a b c

1.1.19 a b

4.3. Lămpi de frânare 6.2.6. a b c

4.3.1. a b c d 6.2.7.

4.3.2. a b c d 6.2.8. a b

4.3.3. 6.2.9. a b c

4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 6.2.10. a b c

4.4.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE

4.4.2. 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de

4.4.3. reţinere

4.4.4. 7.1.1. a b

4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 7.1.2. a b c d e

4.5.1. a b c d 7.1.3. a b

4.5.2. 7.1.4. a b

4.5.3. 7.1.5. a b c

4.5.4. a b 7.1.6. a b

4.6. Lămpi de mers înapoi 7.2. a b

4.6.1. a b c d 7.3. a b

4.6.2. a b 7.4. a b

4.6.3. 7.5.

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de 7.6.

1.1.20. înmatriculare spate 7.7. a b c

1.1.21. a b c d 4.7.1. a b c d 7.8. a b c

1.1.22. a b 4.7.2. 7.9. a b c d e f

1.1.23 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate 7.10. a b c d e f g h

1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu reflect-fluor, marcaje reflectorizante pentru contur 7.11. a b

1.2.1. a b c d e 4.8.1. a b 7.12. a b c d e f

1.2.2. 4.8.2. 8. EMISII POLUANTE

1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de 8.1. Zgomot

1.3.1. a b c iluminare 8.1.1. a b

1.3.2. 4.9.1.

1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare 4.9.2.

8.2. Emisii de gaze de evacuare

8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas)

1.4.1.

1.4.2.

1.5. a b

1.6. a b c d e f

1.7. a b c

4.10. a b c

4.11. a b c

4.12. a b c

4.13. a b c d e

4.14. a b c d e

8.2.1.1. a b

8.2.1.2. a b c d

8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac)

8.2.2.1. a b

8.2.2.2. a b

1.8 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 8.3.

2. SISTEM DE DIRECŢIE 5.1. Punţi (axe) 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu

2.1. Stare mecanică 5.1.1. a b c 8.4.1.

2.1.1. a b c d e

2.1.2. a b c d

2.1.3. a b c d e f g

2.1.4. a b c

2.1.5. a b c d e f g

5.1.2. a b c d 8.4.2.

5.1.3. a b 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE M2, M3

5.2. Roţi jante şi anvelope 9.1. Uşi

5.2.1. a b 9.1.1. a b c d e f

5.2.2. a b c d 9.1.2. a b c d

2.2. Volan şi coloană volan 5.2.3. a b c d e f g h 9.2. a b c

2.2.1. a b c 5.3. Suspensie 9.3. a b

2.2.2. a b c d e 2.3.

2.4.

2.5. a b c

2.6. a b c d

5.3.1. a b c d

5.3.2. a b c

5.3.3. a b c d

5.3.4. a b

5.3.5. a b c

9.4. Scaune

9.4.1.

9.4.2. a b

9.5.

9.6. a b c

3. VIZIBILITATE 6. ŞASIU, CADRU ŞI ELEMENTE ATAŞATE 9.7. a b c d

3.1.

3.2. a b c

3.3. a b c d

3.4. a b

3.5.

6.1. Caroserie autoportantă, şasiu şi accesorii cadru 9.8.

6.1.1. a b c d 9.10. Cerinţe privind transportul copiilor

6.1.2. a b c d 9.10.1.

6.1.3. a b c d e f g h i j k 9.10.2.

l m n o 9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu

3.6.

6.1.4. a b

mobilitate redusă

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.5. a b c

ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.6. a b c d e f g h i

4.1. Faruri 6.1.7. a b c d e f g h i j k

9.11.1. a b c d e

9.11.2. a b c d 9.11.3.

4.1.1. a b c d

4.1.2. a b

4.1.3. a b c

4.1.4. a b c d

4.1.5. a b c

6.1.7.1.

6.1.8.

6.1.8.1.

6.1.8.2. a b

6.1.9. a b

9.12. Alte echipamente speciale

9.12.1. a b

9.12.2.

9.12.3.

9.12.4

4.1.6. 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 10. ALTE VERIFICĂRI

4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate, lămpi de gabarit, 6.2.1. a b c d e f g 10.1. a b c

Anexa nr.5 (ANEXA nr. 71 la reglementări)

Cerinţe privind competenţa, examinarea şi atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici

1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerinţe

a) cu privire la competenţa profesională, că acesta deţine cunoştinţe şi capacitate de înţelegere certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii

- mecanică;

- dinamică;

- dinamica vehiculului;

- motoarele cu ardere internă;

- construcţia vehiculelor rutiere;

- diagnosticarea vehiculelor rutiere;

- materiale şi prelucrarea materialelor;

- electronică;

- electricitate;

- componentele electronice ale vehiculului;

- aplicaţii IT.

b) cu privire la experienţa profesională, că acesta are cel puţin 3 ani de experienţă profesională documentată în una dintre următoarele activităţi

- reparaţii auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfăşurarea cel puţin a activităţilor de reparaţii pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcţie şi sistemul de frânare;

- omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorităţi de omologare ori servicii tehnice notificate;

- ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit

legii.

c) cu privire la experienţa necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă

permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerinţe minimale

a) pentru clasa I - permis de conducere categoriile A şi B1;

b) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;

c) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C şi/sau D.

2. Cerinţele de competenţă profesională precizate la pct. 1 lit. a) şi cele de experienţă profesională precizate la pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanţilor care deţin titlul de inginer în domeniul de studii de licenţă „Ingineria autovehiculelor" (se consideră ca echivalente calificările inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile).

3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică şi o examinare practică.

4. Programul de atestare acoperă cel puţin următoarele aspecte

a) construcţia vehiculului

- identificarea vehiculului;

- sistemul de frânare;

- sistemul de direcţie;

- vizibilitatea;

- lămpi, dispozitive reflectorizante şi echipamente electrice;

- punţi, jante, anvelope şi suspensie;

- şasiu şi elemente ataşate şasiului;

- alte echipamente;

- emisii poluante;

- inspecţii suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică;

b) metode de inspecţie;

c) evaluarea deficienţelor;

d) cerinţe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării;

e) cerinţe legale privind inspecţia tehnică;

f) dispoziţii administrative privind omologarea, înmatricularea şi inspecţia tehnică periodică a vehiculelor;

g) aplicaţii IT folosite în procedura de inspecţie tehnică periodică şi în cea administrativă.

5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu carburanţi alternativi este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind construcţia şi inspecţia tehnică periodică a acestor vehicule.

6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic.

7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări.

8. În cazurile menţionate la pct. 5 şi 6, în certificatul de atestare se menţionează în mod expres activităţile respective.

9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare este de 2 ani.

10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.

11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influenţează valabilitatea certificatului de atestare sau activităţile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.

12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilităţii certificatului de atestare pentru activităţi suplimentare faţă de cele pentru care a fost iniţial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare şi a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.

13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conţine următoarele

a) cerere de atestare, care va include, după caz, şi o recomandare din partea operatorului economic sau a instituţiei publice la care va urma să îşi desfăşoare activitatea;

b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;

c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă;

d) documentele care atestă îndeplinirea cerinţei privind experienţa profesională documentată minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fişa postului şi/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz.

e) copie de pe actul de identitate.

14. Copiile menţionate la pct. 13 lit. b) - e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul.

15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) şi e).

16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a).

17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a).

18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens.

19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică şi o examinare practică.

20. Programul de reatestare asigură menţinerea şi actualizarea cunoştinţelor şi abilităţilor cerute inspectorilor tehnici în domeniile menţionate la pct. 4 lit. a) - g).

21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5 -12.

22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum şi certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.

Anexa nr.6 (ANEXA nr. 11 la reglementări)

Condiţii tehnice

privitoare la verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor

A. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role

Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienţilor de frânare realizaţi de frâna de serviciu şi frâna de staţionare, precum şi verificarea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare.

A1. Coeficientul de frânare

n

Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forţelor de frânare la roţile pe care acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului prezentat la ITP

 Fis  Fid

Cf 

i1

G

100(%)

în care

Fis (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n - numărul de punţi;

G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.

Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate şi tabelul 3 pentru frâna de staţionare.

Tabelul 1 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu

A. Autovehicule cu două roţi

Categoria vehiculului

Coeficient de frânare minim admisibil (%) (ambele frâne)

Coeficient de frânare minim admisibil (%) (frână pe roata din

spate)

DMa

DP

DMa

DP

Mopede cu două roţi (L1e)

42

21

25

12

Motociclete fără ataş (L3e)

50

25

25

12

B. Autovehicule şi remorcile acestora

Categoria vehiculului

Efortul de acţionare maxim admisibil

la pedală (daN)

Coeficient de frânare minim admisibil (%) vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M1)

50

până la 3O.O9.1991

O1.1O.1991 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

48

24

50

(cu ABS) 48

(fără ABS)

25

(cu ABS) 24

(fără ABS)

58

29

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M2, M3)

70

până la

3O.O9.1991

O1.1O.1991 -

31.12.2O11

după

O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

48

24

50

(cu ABS) 48

(fără ABS)

25

(cu ABS) 24

(fără ABS)

50

25

Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N1)

70

până la 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

45

22

50

25

Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N2, N3)

70

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

43

21

45

22

50

25

Semiremorci*) (O2, O3 şi O4)

-

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

40

20

43

21

45

22

Remorci cu proţap (O1) - dacă este prevăzută

-

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

40

20

43

21

50

25

Remorci cu proţap (O2, O3 şi O4)

-

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

40

20

43

21

50

25

*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii

C. Tractoare

Categoria vehiculului

Efortul de acţionare maxim

Coeficient de frânare minim

Coeficient de frânare minim admisibil (%) (vehicule

admisibil

admisibil (%)

înmatriculate sau fabricate

la pedală (daN)

(vehicule înmatriculate

după O1.O1.2O18)

cu viteza

cu viteza

sau fabricate

maximă mai

maximă mai

până la

mică sau egală

mare de 3O

O1.O1.2O18)

cu 3O km/h

km/h

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

Tractoare (T)

60

20

10

28

14

40

20

Tabelul 2 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat)

Autovehicule şi remorcile acestora

Categoria vehiculului

Efortul de acţionare maxim admisibil

la pedală (daN)

Coeficient de frânare minim admisibil (%) vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M1)

50

până la 3O.O9.1991

O1.1O.1991 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

24

12

25

(cu ABS) 24

(fără ABS)

12

(cu ABS) 12

(fără ABS)

29

14

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M2, M3)

70

până la 3O.O9.1991

O1.1O.1991 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

24

12

25

(cu ABS) 24

(fără ABS)

12

(cu ABS) 12

(fără ABS)

25

12

Autovehicule transport marfă cu MTMA până la

3.500 kg inclusiv (N1)

70

până la

31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

22

11

25

12

Autovehicule transport marfă cu MTMA peste

3.500 kg (N2, N3)

70

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

21

10

22

11

25

12

Semiremorci*) (O2, O3 şi O4)

-

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

20

10

21

10

22

11

Remorci cu proţap (O1) - dacă este prevăzută

-

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

20

10

21

10

25

12

Remorci cu proţap (O2, O3 şi O4)

-

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

20

10

21

10

25

12

*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii

Tabelul 3 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staţionare

Toate categoriile

Coeficient de frânare minim admisibil (%)

DMa

DP

16

8

Notă: în cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii

A2. Dezechilibrul

Dezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia

d  F max F min 100(%) F max

în care

Fmax (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare superioară; Fmin (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare inferioară.

Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4.

Tabelul 4 - Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi

Categoria vehiculului

Dezechilibrul maxim admisibil (%)

DMa

DP

Toate categoriile, cu excepţia autovehiculelor din categoria L

30 - 50

mai mare de 50

B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare

Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de staţionare în cazul frânării pe pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă.

Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, prin măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare.

Probele în parcurs trebuie desfăşurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted şi rectiliniu.

Această verificare se aplică pentru

- maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25

km/h;

- tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare se

poate efectua şi pe standul cu role, în staţiile ITP autorizate);

- autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare pe standul de frânare cu role;

- autovehicule cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă;

- mopede cu 3 roţi;

- motociclete cu ataş;

- mototricicluri

- cvadricicluri;

- motocicluri cu roţi jumelate.

Valorile minime admisibile ale deceleraţiei maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare.

Tabelul 5 - Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de serviciu

A. Autovehicule cu trei roţi şi cvadricicluri

Categoria vehiculului

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2) (ambele frâne)

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

(frână pe roata/axa din spate, după caz)

DMa

DP

DMa

DP

Mopede cu trei roti (L2e) Cvadricicluri uşoare (L6e)

4,0

2,0

2,5

1,2

Motociclete cu ataş (L4e)

4,6

2,3

2,5

1,2

Mototricicluri (L5e) Cvadricicluri grele (L7e)

4,4

2,2

2,5

1,2

B. Autovehicule

Categoria vehiculului

Efortul de acţionare maxim admisibil

la pedală (daN)

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M1) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă

50

până la 3O.O9.1991

O1.1O.1991 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,8

2,4

5,0

(cu ABS)

2,5

(cu ABS)

5,8

2,9

4,8

(fără ABS)

2,4

(fără ABS)

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M2, M3) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă

70

până la 3O.O9.1991

O1.1O.1991 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,8

2,4

5,0

(cu ABS) 4,8

(fără

ABS)

2,5

(cu ABS) 2,4

(fără

ABS)

5,0

2,5

Autovehicule transport marfă cu MTMA până la

3.500 kg inclusiv (N1) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă

70

până la 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

4,5

2,2

5,0

2,5

Autovehicule transport marfă cu MTMA peste

3.500 kg (N2, N3) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă

70

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,3

2,1

4,5

2,2

5,0

2,5

Autoremorchere, autospecializate şi autospeciale

70

până la 31.12.1988

O1.O1.1989 - 31.12.2O11

după O1.O1.2O12

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,3

2,1

4,5

2,2

5,0

2,5

C. Tractoare

Categoria vehiculului

Efortul de acţionare maxim admisibil

la pedală (daN)

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2) (vehicule înmatriculate sau fabricate până la

O1.O1.2O18)

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

(vehicule înmatriculate sau fabricate după O1.O1.2O18)

cu viteza mai mică sau egală cu 3O

km/h

cu viteza mai mare de 3O km/h

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

Tractoare (T)

60

2,0

1,0

2,8

1,4

4,0

2,0

D. Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h

Categoria vehiculului

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

DMa

DP

Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h

2,0

1,0

Tabelul 6 - Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de staţionare

Toate categoriile

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

DMa

DP

1,6

0,8

parcursC. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în

Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează

- o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);

- acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează.

Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi O cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role

1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice

1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA

n

Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuaţia următoare

 Fis  Fid

Cf 

i1

G

100(%)

în care

Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = Forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi;

G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.

1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parţial încărcat - metoda de măsurare într-un punct

Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forţelor de frânare obţinute la verificarea vehiculului descărcat sau parţial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.

Metoda presupune existenţa conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.

În timpul verificării pe fiecare punte, cel puţin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obţinută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.

Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoaşterea următorilor parametri

a) valoarea forţelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obţin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);

b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcţie de amplasarea conectorului de testare) la care se obţin forţele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obţin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii);

c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcţie de datele existente pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acţionează regulatorul care este menţionată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.

Pentru o anumită punte, forţele de frânare maxime se obţin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afişaj a valorilor maxime.

Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei

Ei 

pex  0,4

pi  0,4

în care

i = numărul punţii verificate;

pex = valoarea presiunii de extrapolare;

pi = valoarea presiunii măsurate la care s-au obţinut forţele maxime de frânare pe puntea i.

Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula

Cf  (F1s  F1d )  E1 (F 2s  F 2d )  E2  ...  (Fns  Fnd )  En 100(%)

G

în care

Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;

n = numărul de punţi;

G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.

n

În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricaţie cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare

 Fis  Fid

Cf 

i1

G

100(%)

în care

Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi;

G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.

Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.

2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice şi pentru sistemele de frânare complet hidraulice

n

Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare

 Fis  Fid

Cf 

i1

G

100(%)

în care

Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi

G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP

Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.

Anexa nr. 7 (ANEXA nr. 13 la reglementări)

Verificarea emisiilor poluante

1. Autovehicule echipate cu mas

1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări

1.1.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

1.1.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.

1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (HC), cu motorul la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru" sau „Parcare").

1.1.4. Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori

a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: COcor: 4,5% în vol.;

b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: COcor: 3,5% în vol.

1.1.5. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000

ppm.

Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină.

1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.

1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.

1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi

efectuat.

1.1.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.

1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări

1.2.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

1.2.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

1.2.3. determinarea eficienţei sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de gaze de evacuare a valorii lambda şi a conţinutului de CO şi de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.

1.2.4. Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare - valori limită

Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele

valori

a) măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei

de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru" sau „Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din

gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M1, N1, M2 ori N2);

b) măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers în gol accelerat, de cel puţin 2000 rot/min şi de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia

„Neutru" sau „Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea

5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M1, N1, M2 ori N2).

1.2.5. Lambda: 1+0,03 sau conform specificaţiilor producătorului, măsurat la turaţia de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b).

1.2.6. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat nu trebuie să depăşească 100 ppm.

Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină.

1.2.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.

1.2.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.

1.2.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.

1.2.10. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează

- 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva 88/77/CEE şi Directiva 2005/55/CE): măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;

- 1.2.10.2. pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) şi Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.

2. Autovehicule echipate cu mac

2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacităţii gazelor de evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru" sau „Parcare").

2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare a autovehiculului (precondiţionare), după cum urmează

2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiţionare, cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;

2.2.2. În cazul precondiţionării, trebuie respectate următoarele condiţii

a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei de ulei trebuie să fie de cel puţin 800 C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire;

b) sistemul de evacuare trebuie curăţat prin cel puţin 3 accelerări libere.

2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele

2.3.1. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

2.3.2. inspecţie vizuală şi auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într-o stare tehnică corespunzătoare;

2.3.3. motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele (din categoriile M2, M3, N2 şi N3) aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10 s după eliberarea pedalei de acceleraţie;

2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie apăsată total, în mod rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de injecţie;

2.3.5. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de acceleraţie, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turaţia indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel puţin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M2, M3, N2 şi N3.

2.4. Valori limită

2.4.1. Nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe vehicul.

Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbţie) K nu trebuie să depăşească valorile limită

a) mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m-1;

b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m-1;

c) o limită de 1,5 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate

i) la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M1, N1, M2 sau N2);

ii) la linia B1 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M2, N2, M3 sau N3) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008;

iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M2, N2, M3 sau N3) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008;

iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M2, N2, M3 sau N3) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie 2008;

v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5).

d) o limită de 0,7 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate

i) în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior din categoria M1, N1, M2 ori N2)

ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M2, N2, M3 sau N3).

2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată. Pentru validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime sau maxime măsurate la ciclurile de accelerare.

2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care toate valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m-1 faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.

2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.

2.6. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.

2.7. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.

2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează

- pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, Directiva 88/77/CEE şi Directiva 2005/55/CE): măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turaţia de mers în gol încet până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;

- pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007) şi Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turaţia de mers în gol încet până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.