Legislator Case Law & Legislation
DE FR IT EN
Analyze in Legislator
199698 RO

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**)

65 Articles / Provisions · Romania
Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Table of Provisions (65)

Art. 1 Anexa nr. 1 Art. 2 Anexa nr. 2 Art. 3 Anexa nr. 2^1 Art. 4 Anexa nr. 3 Art. 5 Anexa nr. 4 Art. 6 Anexa nr. 5 Art. 7 Anexa nr. 5^1 Art. 8 Anexa nr. 5^2 Art. 9 Anexa nr. 6 Art. 10 Anexa nr. 7 Art. 11 Anexa nr. 7^1 Art. 12 Anexa nr. 8 Art. 13 Anexa nr. 9 Art. 14 Anexa nr. 10 Art. 15 Anexa nr. 11 Art. 16 Art. 16^1 Art. 16^2 Anexa nr. 12 Art. 17 Art. 17^1 Anexa nr. 13 Art. 18 Anexa nr. 14 Art. 19 Art. 19^1 Anexa nr. 15 Art. 20 Anexa nr. 16 Art. 21 Art. 22 Art. 23 Art. 23^1 Art. 24 Art. 25 Art. 26 Art. 27 Art. 28 Art. 29 Art. 30 Art. 30^1 Art. 31 Art. 32 Art. 33 Art. 34 Art. 34^1 Art. 35 Art. 36 Art. 37 Preambul

Statutory Text (65 Articles)

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Prezentele reglementări stabilesc cerințele specifice privind organizarea și funcționarea sistemului de inspecție tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, precum și metodologia de efectuare a inspecției tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, cu ajutorul tehnicilor și echipamentelor disponibile, fără demontarea sau îndepărtarea unor părți ale vehiculului, a stării tehnice a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România și a existenței dotărilor obligatorii, din punctul de vedere al siguranței rutiere, protecției mediului și folosinței conform destinației.

(2) ITP cuprinde, cumulativ, după caz, următoarele

a) inspecția tehnică privind siguranța rutieră;

b) inspecția tehnică privind protecția mediului;

c) inspecția tehnică privind încadrarea în categoria de folosință conform destinației, avându-se în vedere caracteristicile de siguranță și de mediu obligatorii în vigoare la momentul omologării sau, dacă este cazul, la momentul modificării constructive ori echipării ulterioare.

(la 20-05-2018, Articolul 1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP - clasa I

mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri

----------

Titlul anexei 1 la reglementări a fost modificat de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

A. Plan de operațiuni

Nr.

crt.

Denumire verificare

Metodă de control și aparatură necesară

Deficiențe constatate

Evaluare

deficiențe

DMi

DMa

DP

0. IDENTIFICARE VEHICUL

0.1.

Verificare stare plăci cu

numărul de înmatriculare,

concordanță dintre

plăcile cu numărul de

înmatriculare și numărul

de înmatriculare din

documentele vehiculului

(CI și/sau CIV)

Inspecție vizuală

a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător

astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul

X

b) Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil

X

c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este

în concordanță cu documentele vehiculului

X

d) Placă confecționată artizanal

X

0.2.

Identificare vehicul;

verificare concordanță

dintre datele de

identificare prelevate de

pe vehiculul prezentat la

ITP și datele din CIV

Inspecție vizuală după curățarea locurilor

unde se află poansonate numărul de identifi-

care, codul și seria motorului

Se verifică concordanța dintre vehiculul

prezentat la ITP și datele din CIV

a) Lipsă număr de identificare poansonat sau

lipsă plăcuță cu număr de identificare de la

bord (dacă producătorul nu a prevăzut

poansonarea numărului de identificare)

X

b) Număr de identificare incomplet, ilizibil,

falsificat (de ex. modificat sau poansonat

neconform) sau care nu corespunde cu

documentele vehiculului

X

c) Documente ale vehiculului prezentate la ITP

ilizibile sau cu inexactități materiale

X

d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu

datele din CIV privind: categoria, caroseria,

marca, tipul vehiculului, codul motorului,

seria motorului, tipul combustibilului, sursa

de energie, culoarea

X

e) Cod sau serie motor falsificat/falsificată

(de ex. modificate sau poansonate neconform)

X

f) Suportul pe care se află poansonat numărul

de identificare este fixat artizanal pe vehicul

(de ex. înconjurat de un cordon de sudură)

X

g) Vehiculul are o altă culoare decât cea din

CIV pe o suprafață mai mare de 50%

X

1. SISTEM DE FRÂNARE

1.1. Stare mecanică și funcționare

1.1.1.

Ax pedală frână de

serviciu/ax manetă de

frână

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor, în timp ce sistemul de

frânare este acționat

Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie

inspectate cu motorul oprit

a) Ax prea strâns

X

b) Uzură avansată sau joc excesiv

X

c) Lipsă siguranță pedală

X

1.1.2.

Stare și cursă pedală/

manetă de frână

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor, în timp ce sistemul de

frânare este acționat

Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie

inspectate cu motorul oprit

a) Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a

cursei libere a dispozitivului de acționare

X

b) Dispozitivul de acționare nu revine corect

la poziția inițială

Dacă funcționalitatea este afectată

X

X

c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută

de producător) uzată excesiv (netedă), fixată

incorect sau lipsă

X

d) Dispozitiv de acționare deformat excesiv,

fisurat, rupt

X

1.1.6.

Element de acționare

frână de staționare,

levier de comandă frână

de staționare, mecanism

cu clichet, frână de

staționare

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Blocare incorectă a mecanismului cu clichet

X

b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului

cu clichet

Uzură excesivă

X

X

c) Cursă prea mare sau prea mică a levierului

indicând un reglaj incorect

X

d) Element de acționare lipsă, deteriorat sau

nefuncțional

X

e) Funcționare incorectă, indicatorul de

avertizare indică o funcționare defectuoasă

X

1.1.10.

Dispozitiv servofrână,

pompă centrală de frână

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Dispozitiv servofrână defect sau ineficient

Nu funcționează

X

X

b) Pompă centrală defectă dar frâna încă

funcționează

Pompă centrală defectă sau neetanșă încât

funcționalitatea frânei este afectată

X

X

c) Pompă centrală fixată necorespunzător dar

frâna încă funcționează

Pompă centrală fixată necorespunzător astfel

încât funcționalitatea frânei este afectată

X

X

d) Cantitate insuficientă de lichid de frână,

sub marcajul MIN

Cantitatea de lichid de frână este considerabil

sub marcajul MIN

Lichidul de frână nu este vizibil

X

X

X

e) Lipsă capac rezervor lichid de frână

X

f) Martor nivel lichid de frână aprins sau

defect (dacă a fost prevăzut de producător)

X

g) Funcționare defectuoasă a dispozitivului de

avertizare în caz de nivel insuficient al

lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de

producător)

X

1.1.11.

Conducte de frână rigide

Inspecție vizuală a componentelor în timp ce

sistemul de frânare este acționat

A se vedea anexa nr. 2 la reglementări

pct. C

a) Risc iminent de fisurare sau rupere

X

b) Conducte sau conexiuni neetanșe

X

c) Conducte deteriorate sau corodate excesiv

Este afectată funcționarea frânelor prin

blocare sau prin risc iminent de scurgere

X

X

d) Conductă poziționată necorespunzător

Risc de producere a unei avarii din cauza

poziționării necorespunzătoare

X

X

1.1.12.

Furtunuri de frână

Inspecție vizuală a componentelor în timp ce

sistemul de frânare este acționat

a) Risc iminent de fisurare sau de rupere

X

b) Furtun deteriorat, cu puncte de frecare,

răsucit sau prea scurt

Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de

frecare

X

X

c) Furtun sau conexiune neetanșă

X

d) Umflare a furtunului sub presiune

Cord deteriorat

X

X

e) Furtun cu porozități

X

1.1.13.

Garnituri de frânare

(plăcuțe, saboți)

Inspecție vizuală acolo unde există zonă de

vizitare

a) Garnitură excesiv de uzată (la nivelul

marcajului minim)

Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu

este vizibil)

X

X

b) Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.)

Funcționarea frânei este afectată din cauza

ancrasării garniturii

X

X

c) Garnitură lipsă sau montată greșit

X

1.1.14.

Tamburi și discuri de

frână

Inspecție vizuală, inclusiv în zona de

ventilație

a) Tambur sau disc uzat

Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de

deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau

spart

X

X

b) Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare

etc.)

Funcționarea frânei este afectată din cauza

ancrasării tamburului sau a discului

X

X

c) Tambur sau disc lipsă

X

d) Platou fixat nesigur, joc platou

X

1.1.15.

Cabluri de frână,

leviere, conexiuni, tije

de acționare

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Cablu deteriorat sau cu noduri

Funcționarea frânei este afectată

X

X

b) Componentă corodată sau uzată excesiv

Funcționarea frânei este afectată

X

X

c) Cablu, levier, tijă sau conexiune

necorespunzătoare

X

d) Ghidaj de cablu necorespunzător

X

e) Orice element care poate împiedica mișcarea

liberă a elementelor sistemului de frânare

X

f) Mișcare necorespunzătoare a timoneriei din

cauza reglajului incorect sau uzurii excesive

X

g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei

X

1.1.16.

Elemente de acționare

sistem frânare (inclusiv

etriere, cilindri de

frână hidraulici)

Inspecție vizuală a componentelor în timp ce

sistemul de frânare este acționat

a) Element de acționare fisurat sau deteriorat

Funcționarea frânei este afectată

X

X

b) Element de acționare neetanș

Funcționarea frânei este afectată

X

X

c) Element de acționare fixat sau montat

necorespunzător

Funcționarea frânei este afectată

X

X

d) Element de acționare corodat excesiv

Risc de fisurare

X

X

e) Cursă insuficientă sau prea mare a

pistonului sau a mecanismului cu membrană

Funcționarea frânei este afectată

X

X

f) Deteriorarea învelișului de protecție

Înveliș de protecție lipsă sau deteriorat

excesiv

X

X

1.1.17.

Regulator automat al

frânării în funcție de

încărcare (dacă este

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală și funcțională în timp ce

sistemul de frânare este acționat

a) Timonerie defectă

X

b) Timonerie reglată necorespunzător

X

c) Regulator blocat sau nefuncțional, cu ABS

funcțional

Regulator blocat sau nefuncțional

X

X

d) Regulator lipsă

X

1.1.21.

Ansamblu sistem de

frânare

Inspecție vizuală

a) Alte dispozitive ale sistemului deteriorate

la exterior sau corodate excesiv care afectează

sistemul de frânare

Funcționalitatea frânei este afectată

X

X

c) Orice altă componentă fixată nesigur sau

montată necorespunzător

X

d) Modificare nesigură a unei componente*2)

Performanța frânei este afectată

X

X

1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu

1.2.1.

Performanță (+E)

Inspecție pe standul de frânare cu role

(pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără

ataș) sau prin probe în parcurs folosind un

decelerometru cu înregistrare și compensare

(pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu

ataș, mototricicluri și cvadricicluri)

Se acționează frâna gradual până la

obținerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una

sau mai multe roți

Lipsa forței de frânare pe una sau pe mai

multe roți

X

X

b) În cazul frânării în parcurs, vehiculul

deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

X

c) Forța de frânare nu variază gradual

(blocarea bruscă a frânei)

X

d) Timp de răspuns prea mare la frânare la

orice roată

X

e) Variație excesivă a forței de frânare în

timpul frânării la rotația completă a unei roți

X

1.2.2.

Eficacitate (+E)

Încercare pe standul de frânare cu role

(pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără

ataș) sau prin probe în parcurs folosind un

decelerometru cu compensare și înregistrare

(pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu

ataș, mototricicluri și cvadricicluri)

Se acționează frâna gradual până la

obținerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile

menționate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A

(încercare pe standul de frânare cu role) sau

în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A

(probe în parcurs)

X

Coeficient de frânare mai mic decât valorile

menționate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A

(încercare pe standul de frânare cu role) sau

în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A

(probe în parcurs)

X

1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri)

1.4.1.

Performanță (+E)

Probe în parcurs folosind un decelerometru

cu compensare și înregistrare

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Frâna nu acționează pe una/mai multe roți.

Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria

rectilinie

X

1.4.2.

Eficacitate (+E)

Probe în parcurs folosind un decelerometru

cu compensare și înregistrare

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic de 1,6 m/s², după

caz, pentru toate categoriile de vehicule

Mai puțin de 50% din valoarea de mai sus

(0.8 m/s²)

X

X

1.6.

Sistem antiblocare (ABS)

Inspecție vizuală și inspecția

dispozitivului de avertizare sau prin probe

în parcurs

a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează

X

b) Dispozitivul de avertizare indică

funcționarea necorespunzătoare a sistemului

X

c) Senzorul de turație al unei roți lipsă sau

deteriorat

X

d) Cablaj electric ABS deteriorat

X

e) Alte componente lipsă sau deteriorate

X

1.7.

Sistem electronic de

frânare (EBS)

Inspecție vizuală și inspecția

dispozitivului de avertizare

a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează

X

b) Dispozitivul de avertizare indică

funcționarea necorespunzătoare a sistemului

X

1.8.

Lichid de frână

Inspecție vizuală

Lichid de frână contaminat sau cu sedimente

Risc iminent de avarie

X

X

2. SISTEM DE DIRECȚIE

2.1. Stare mecanică

2.1.1.

Starea mecanismului de

direcție/a casetei de

direcție (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator, cric sau

pe canal și cu roțile în aer sau pe

platforme culisante, se învârte ghidonul/

volanul într-o parte și-n alta

Inspecție vizuală a modului de funcționare a

mecanismului de direcție/a casetei de

direcție

a) Sistem de direcție greu manevrabil

X

b) Palier de arbore răsucit sau cu caneluri

uzate

Funcționalitate afectată

X

X

c) Palier de arbore uzat excesiv

Funcționalitate afectată

X

X

d) Deplasare excesivă a arborelui

Funcționalitate afectată

X

X

e) Scurgeri de lichid

Formare de picături

X

X

2.1.2.

Fixare mecanism de

direcție/casetă de

direcție (+E)

Cu vehiculul aflat pe canal, se rotește

ghidonul/volanul stânga-dreapta

Se poate folosi un detector de jocuri

corespunzător

În cazul în care se utilizează un elevator,

se deplasează manual roțile stânga-dreapta

Inspecție vizuală a fixării mecanismului de

direcție/a casetei de direcție

a) Fixare necorespunzătoare a mecanismului de

direcție/a casetei de direcție

Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil

față de șasiu/caroserie/cadru

X

X

b) Găuri de fixare ovalizate

Fixare grav afectată

X

X

c) Șuruburi de fixare fisurate sau lipsă

Fixare grav afectată

X

X

d) Casetă de direcție fisurată

Stabilitatea sau fixarea casetei afectată

X

X

2.1.3.

Stare conexiuni sistem de

direcție (+E)

Inspecție vizuală a componentelor direcției

în ceea ce privește uzura, fisurile și

siguranța, în timp ce ghidonul/volanul este

rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe

canal utilizând un detector de jocuri

corespunzător sau pe elevator deplasând

manual roțile punții directoare

stânga-dreapta

Starea axului ghidonului se verifică cu

frâna pe roata/roțile față acționată

a) Mișcare relativă între componentele

sistemului ce ar trebui să fie fixe

Mișcare excesivă sau posibilitate de

desprindere

X

X

b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de

direcție

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c) Deformări sau fisuri ale oricărei componente

Funcționalitate afectată

X

X

d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea

roților

X

e) Alinierea necorespunzătoare a componentelor

(ex. bară de comandă a direcției, bară de

conexiune etc.)

X

f) Modificare nesigură*2)

Funcționalitate afectată

X

X

g) Burduf de protecție la praf deteriorat

Burduf de protecție la praf lipsă sau

deteriorat excesiv

X

X

2.1.4.

Funcționare elemente

mecanice de legătură la

sistemul de direcție (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu roțile pe sol, se învârte

ghidonul/volanul în sensul acelor de

ceasornic și în sens invers sau cu ajutorul

unui detector special adaptat pentru jocul

din direcție

Inspecție vizuală a componentelor direcției

în ceea ce privește uzura, fisurile și

securitatea

a) Mișcarea levierului sau a timoneriei de

direcție produce lovirea de o parte fixă a

șasiului/caroseriei

X

b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale

sau lipsă (dacă au fost prevăzute de

producător)

X

c) Atingerea componentelor

X

2.1.5.

Stare, fixare,

funcționare și

etanșeitate servodirecție

(+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu roțile pe sol, se învârte

ghidonul/volanul în sensul acelor de

ceasornic și în sens invers sau cu ajutorul

unui detector special adaptat pentru jocul

din direcție

Inspecție vizuală a componentelor direcției

în ceea ce privește uzura, fisurile și

securitatea

a) Scurgere de lichid sau funcționare afectată

X

b) Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezervor

X

X

c) Mecanismul nu funcționează

Direcția afectată

X

X

d) Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat

Direcția afectată

X

X

e) Aliniere necorespunzătoare sau lovirea

reciprocă a componentelor, ori de o parte fixă

a șasiului/caroseriei

Direcția afectată

X

X

f) Reparații necorespunzătoare/modificări

nesigure*2)

Direcția afectată

X

X

g) Cablu, conductă sau furtun deteriorat, uzat

sau corodat excesiv

Direcția afectată

X

X

2.2. Ghidon/volan și coloană volan/coloană ghidon (furca față)

2.2.1.

Stare, fixare ghidon/

volan

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu greutatea vehiculului pe sol, se

aliniază ghidonul/volanul la coloană, se

mișcă ghidonul/volanul în diferite direcții,

perpendicular pe coloană

Inspecție vizuală a jocului și a stării

cuplajelor flexibile sau a articulațiilor

cardanice

a) Deplasare relativă între ghidon/volan și

coloana de direcție care indică un joc excesiv

Risc foarte mare de desprindere

X

X

b) Lipsa dispozitivului de reținere (a

siguranței) pe furcă/pe butucul volanului

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c) Butucul, coroana, spițele volanului sau

ghidonul fisurate sau fixate necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

2.2.2.

Stare, fixare coloană de

direcție ghidon/volan/

juguri, furci cuplaj și

amortizor de direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu greutatea vehiculului pe sol, se

aliniază ghidonul/volanul la coloană, se

mișcă ghidonul/volanul în diferite direcții,

perpendicular pe coloană

Inspecție vizuală a jocului și a stării

cuplajelor flexibile sau a altor articulații

(la motocvadricicluri)

a) Joc excesiv axial al centrului ghidonului/

volanului în raport cu coloana

X

b) Joc excesiv radial al centrului ghidonului/

volanului în raport cu coloana

X

c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic

sau cuplaj deteriorat

X

d) Fixare necorespunzătoare

Risc foarte mare de desprindere

X

X

e) Reparație necorespunzătoare/modificare

nesigură*2)

X

f) Cadru furcă corodat excesiv sau deformat

Cadru furcă montat necorespunzător sau fisurat

X

X

g) Joc excesiv al furcii în cadru

X

2.3.

Joc în sistemul de

direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal, cu greutatea vehiculului pe roți,

motorul, dacă este posibil, pornit pentru

vehiculele cu servodirecție și cu roțile în

poziție dreaptă, se învârte ușor ghidonul/

volanul în sensul acelor de ceasornic și

invers, pe cât posibil fără a mișca roțile

Inspecția vizuală a mișcării libere

Joc excesiv al elementelor sistemului de

direcție (de exemplu un punct de pe coroana

volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o

distanță mai mare de o cincime din diametrul

volanului fără ca roțile directoare să se

miște) sau neconformitate cu cerințele*1)

Siguranța este afectată

X

X

2.4.

Aliniament roți

Verificarea aliniamentului roților pentru

motociclete și mopede cu două roți - control

vizual conform pct. C

Verificarea aliniamentului roților pentru

celelalte categorii - control vizual

Roți nealiniate în mod evident

X

2.6.

Servodirecție electronică

(EPS)

Inspecție vizuală și verificarea

concordanței dintre unghiul ghidonului/

volanului și unghiul roților în momentul

pornirii sau opririi motorului

a) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al

servodirecției electronice (EPS) indică o

funcționare defectuoasă a sistemului

X

b) Neconcordanță între unghiul ghidonului/

volanului și unghiul roților

Direcția afectată

X

X

c) Nefuncționare a servodirecției

X

3. VIZIBILITATE

3.1.

Câmp de vizibilitate

Inspecție vizuală de pe șa sau de la postul

de conducere

Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al

conducătorului care îi afectează vederea în

față sau lateral (în afara zonei de baleiaj a

ștergătoarelor de parbriz)

Zona din raza de acțiune a ștergătoarelor de

parbriz afectată sau oglinzile exterioare

nevizibile

X

X

3.2.

Stare geamuri

(inclusiv parbriz)

Inspecție vizuală

Evaluare conform anexei nr. 2 la

reglementări pct. D

a) Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de

baleiaj a ștergătoarelor de parbriz

Zona din raza de acțiune a ștergătoarelor de

parbriz afectată sau nu se asigură

vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile

exterioare

X

X

b) Geam cu transparență neconformă cu

specificațiile cerințelor*1)

Transparență neconformă cu specificațiile

cerințelor*1) în zona din raza de acțiune a

ștergătoarelor de parbriz sau pentru geamurile

laterale față (nu se asigură vizibilitatea

corespunzătoare prin oglinzile exterioare)

X

X

c) Geam în stare inacceptabilă (spart, cu

acoperire/folie necertificată/neomologată)

Vizibilitatea în interiorul razei de acțiune a

ștergătoarelor de parbriz diminuată

semnificativ

X

X

3.3.

Oglinzi sau dispozitive

retrovizoare

Inspecție vizuală și funcțională de la

postul de conducere

a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în

conformitate cu cerințele1) (există cel puțin

două oglinzi sau dispozitive retrovizoare)

Mai puțin de două oglinzi sau dispozitive

retrovizoare

X

X

b) Oglindă sau dispozitiv ușor deteriorate sau

fixate necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv nefuncțional, puternic

deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de

cădere

X

X

3.4.

Ștergătoare de parbriz

(dacă este cazul)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Ștergător nefuncțional, lipsă sau neconform

cu cerințele*1)

X

b) Lamela ștergătorului deteriorată

Lamela ștergătorului lipsă sau deteriorată

excesiv

X

X

3.5.

Spălător de parbriz

(dacă este cazul)

Inspecție vizuală și funcțională

Spălătorul nu funcționează corespunzător

(lichidul de spălare lipsește dar pompa

funcționează sau jetul de apă direcționat

necorespunzător)

Nefuncționare spălător

X

X

3.6.

Sistem de dezaburire

(dacă este cazul)

Inspecție vizuală și funcțională

Sistem care nu funcționează corespunzător sau

este deteriorat

X

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1. Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri

multiple/surse de lumină multiple; în cazul

LED, până la 1/3 nu funcționează)

Far singular/sursă de lumină singulară defectă;

în cazul LED vizibilitate foarte afectată

X

X

b) Defecțiune ușoară a sistemului de proiecție

(dispozitiv reflectorizant și dispersoare)

Funcționare defectuoasă sau lipsa sistemului de

proiecție (dispozitiv reflectorizant și

dispersoare)

X

X

c) Far fixat necorespunzător

X

d) Lipsă far

X

4.1.2.

Orientare (+E)

Inspecție vizuală și funcțională

Se determină centrul de focalizare orizontal

al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu

ajutorul aparatului de control al farurilor.

Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul

de reglare este funcțional

Far reglat necorespunzător [centrul de

focalizare al unui far nu se încadrează în

limitele stabilite în cerințe*1)]

X

4.1.3.

Comutare lumini

Inspecție vizuală și funcțională

a) Comutator care nu funcționează în

conformitate cu cerințele1) (număr mai mic de

faruri care funcționează concomitent)

Depășirea luminozității maxime admise în partea

din față (număr mai mare de faruri care

funcționează concomitent)

X

X

b) Dispozitiv de comandă defect

X

4.1.4.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Far, culoare emisă, poziție, intensitate sau

marcaj neconform cu cerințele*1)

X

b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționate

reducând intensitatea luminii sau modificând

culoarea luminii emise

X

c) Sursă de lumină și far incompatibile

X

4.1.5.

Dispozitiv de reglare pe

verticală a farurilor

(dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Dispozitivul nu funcționează

X

b) Dispozitivul manual nu poate fi acționat de

pe șa/scaunul conducătorului auto

X

4.2. Lămpi de poziție față, spate și lămpi/lumini pentru circulația pe timp de zi

4.2.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor

luminoase cu diode luminiscente - LED nu se

consideră defect dacă funcționează minim 50%

din acestea, constituite într- un grup compact)

X

b) Dispersor spart sau lipsă

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă

X

4.2.2.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Lămpile de poziție spate se sting când farurile

sunt aprinse

X

X

b) Comutator defect, nu funcționează

X

4.2.3.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

Lumină roșie în față sau lumină albă în spate;

intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

b) Dispersor sau sursă de lumină

obstrucționat/ă, reducând intensitatea luminii,

luminozitatea sau modificând culoarea luminii

emise

Lumină roșie în față sau lumină albă în spate;

intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

4.3. Lămpi de frânare

4.3.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de

lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu

funcționează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED,

funcționează mai puțin de 2/3)

Nicio sursă de lumină nu funcționează

X

X

X

b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență

asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.3.2.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Funcționare întârziată

Complet nefuncțional

X

X

X

b) Funcționarea dispozitivului de comandă este

afectată

X

4.3.3.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

Lumină albă în spate; intensitate luminoasă

redusă puternic

X

X

4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie

4.4.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de

lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu

funcționează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED,

funcționează mai puțin de 2/3)

X

X

b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență

asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.4.2.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Complet nefuncțional

X

X

4.4.3.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

X

4.4.4.

Frecvență semnal luminos

Inspecție vizuală și funcțională

Frecvența semnalului luminos neconformă cu

cerințele*1) (frecvența diferă cu mai mult de

25%)

X

4.5. Faruri și lămpi de ceață

4.5.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de

lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu

funcționează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED,

funcționează mai puțin de 2/3)

X

X

b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență

asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c) Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a

traficului din sens opus

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.5.2.

Orientare

Inspecție funcțională

Deviere a farului de ceață de la orientarea

orizontală

X

4.5.3.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Complet nefuncțional

X

X

4.5.4.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Far/lampă, culoare emisă, poziție,

intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu

cerințele*1)

X

b) Sistemul nu funcționează în conformitate cu

cerințele*1)

X

4.6. Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersoare defecte

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă

X

4.6.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

X

b) Funcționarea sistemului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

X

4.6.3.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca

schimbătorul să se afle în poziția de mers

înapoi

X

X

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă care proiectează lumina direct în

spate sau lumină albă în spate

X

b) Sursă de lumină defectă (surse de lumină

multiple)

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică)

X

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.7.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

X

4.8. Catadioptri

4.8.1.

Stare

Inspecție vizuală

a) Defect sau deteriorat

Capacitatea de reflexie este diminuată

X

X

b) Element reflectorizant fixat nesigur

Se poate desprinde

X

X

4.8.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție

neconformă cu cerințele*1)

Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând

culoarea roșie spre față sau culoarea albă spre

spate

X

X

4.9. Martori luminoși obligatorii pentru sistemul de iluminare

4.9.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

Nu funcționează

Nu funcționează pentru faza lungă sau pentru

lampa de ceață spate

X

X

4.9.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Neconform cu cerințele*1)

X

4.10.

Conexiuni electrice între

autovehicul și remorcă

Inspecție vizuală; dacă este posibil, se

verifică continuitatea electrică a

conexiunii

a) Componente fixe atașate necorespunzător

Priză cu fixare necorespunzătoare

X

X

b) Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

X

X

c) Funcționare necorespunzătoare a conexiunilor

electrice ale remorcii sau ale vehiculului

tractor

Luminile de frână ale remorcii nu funcționează

deloc

X

X

4.11.

Cablaj electric

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canalul de

vizitare sau pe elevator, inclusiv, dacă

este cazul, în compartimentul motor.

a) Cablaj electric fixat necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating muchii ascuțite,

conectori ce se pot deconecta

Cablajul poate atinge părți fierbinți,

componente în mișcare de rotație sau solul,

conectori deconectați (pentru sistemele de

frânare și de direcție)

X

X

X

b) Cablaj electric ușor deteriorat

Cablaj electric foarte deteriorat

Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru

sistemele de frânare și de direcție)

X

X

X

c) Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

Risc major de incendiu, formare de scântei

X

X

X

4.12.

Lămpi și catadioptri

facultativi

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă/catadioptru montat neconform cu

cerințele*1)

Lumină emisă/reflectată roșie în față sau albă

în spate

X

X

b) Lampa nu funcționează în conformitate cu

cerințele*1)

Numărul farurilor care se aprind simultan

depășește luminozitatea permisă.

Lumină emisă/reflectată roșie în față sau albă

în spate

X

X

c) Lampă/catadioptru fixat necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

4.13.

Baterie (baterii) de

acumulatori

Inspecție vizuală

a) Fixată necorespunzător

Fixată necorespunzător încât poate provoca

scurtcircuit

X

X

b) Scurgeri reduse de electrolit

Scurgeri majore de electrolit

X

X

c) Comutator defect (dacă este necesar)

X

d) Siguranțe improvizate sau defecte (dacă sunt

necesare)

X

e) Ventilație necorespunzătoare (dacă e

necesară)

X

5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1. Punți (axe)

5.1.1.

Punți (axe) (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

elevator sau deasupra canalului de vizitare

utilizând un detector de jocuri

a) Punte (axă) deformată sau fisurată

X

b) Fixare nesigură la vehicul

Stabilitate afectată, funcționalitate afectată

joc excesiv în punctele de fixare

X

X

c) Modificare nesigură*2)

Stabilitatea afectată, funcționalitatea

afectată, spațiu insuficient față de alte

componente sau față de sol

X

X

5.1.2.

Fuzetă (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

elevator sau deasupra canalului de vizitare

utilizând un detector de jocuri

Se aplică o forță laterală sau verticală pe

fiecare roată și se evaluează jocul dintre

portfuzetă și axul fuzetei

a) Fuzetă fisurată

X

b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a

bucșelor

Posibilitate de desprindere; stabilitatea

direcțională afectată

X

X

c) Mișcare excesivă între fuzetă și puntea

rigidă

Posibilitate de slăbire sau desprindere;

stabilitatea direcțională afectată

X

X

d) Joc al pivotului fuzetei în punte

Posibilitate de slăbire sau desprindere;

stabilitatea direcțională afectată

X

X

5.1.3.

Rulmenți roți (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

elevator sau deasupra canalului de vizitare

utilizând un detector de jocuri

Se rotește fiecare roată

Se aplică o forță laterală sau verticală la

fiecare roată și se constată mișcarea

relativă dintre roată și fuzetă

a) Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcțională afectată; pericol de

distrugere

X

X

b) Rulment prea strâns, gripat

Pericol de supraîncălzire; pericol de

distrugere

X

X

5.2. Roți, jante și anvelope

5.2.1.

Butuc roată

Inspecție vizuală

a) Prezon sau piuliță de fixare a roții lipsă

sau strâns slab

Prezoane sau piulițe lipsă la aceeași roată sau

strânse slab, astfel încât afectează foarte

grav siguranța rutieră

X

X

b) Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care

afectează fixarea sigură a jantei

X

X

5.2.2.

Jante (+E)

Inspecție vizuală a ambelor părți ale

fiecărei roți cu vehiculul pe un elevator

sau pe canal

a) Jantă fisurată sau cu defect de sudură

X

c) Jantă deformată excesiv sau uzată în zona

găurilor de prindere pe butuc sau în zona

prinderii inelului de reținere

Este afectată prinderea sigură de butuc; este

afectată prinderea sigură a anvelopei

X

X

d) Dimensiunile jantei și compatibilitatea cu

anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele

sau cu cerințele*1)

X

e) Spițe rupte, deformate sau lipsă

Este afectată conducerea în siguranță a

autovehiculului

X

X

f) Valvă anvelopă deteriorată

(autovehicule cu două sau trei roți)

X

5.2.3.

Anvelope (+E)

Inspecție vizuală a întregii anvelope prin

deplasarea vehiculului înainte și înapoi pe

canal sau prin rotirea roții când vehiculul

este suspendat pe elevator.

A se vedea pct. D

a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină

sau indicele de viteză, marca de omologare nu

sunt conforme cu documentele sau cu

cerințele*1)

Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător

pentru utilizare, anvelopa atinge alte părți

fixe ale vehiculului, afectând conducerea în

siguranță

X

X

b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași

axă

X

c) Anvelope de construcție diferită (radial sau

diagonal) pe aceeași axă

X

d) Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat

X

X

e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei

devine expus

Adâncimea profilului principal (zona centrală

de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică

de 1,6 mm

X

X

f) Anvelopa se freacă de alte componente

(dispozitive flexibile antiîmproșcare)

Anvelopa se freacă de alte componente

(nu este periclitată conducerea în siguranță)

X

X

h) Sistemul de monitorizare a presiunii

anvelopelor funcționează defectuos sau una

dintre anvelope este dezumflată în mod evident

Nefuncționare evidentă a sistemului

X

X

i) Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe

banda de rulare (cu excepția cvadriciclurilor)

X

5.3. Suspensie

5.3.1.

Arcuri (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Arc fixat nesigur pe șasiu, cadru sau punte

Mișcare relativă vizibilă.

Prinderi foarte slăbite

X

X

b) O componentă a arcului deteriorată sau

fisurată

Foaia de arc principală sau foile de arc

secundare foarte afectate

X

X

c) Lipsă arc

Foaia de arc principală sau foile de arc

secundare foarte afectate

X

X

d) Modificare nesigură*2)

Distanță insuficientă față de alte componente

ale vehiculului; arcurile nu funcționează

X

X

5.3.2.

Amortizoare (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Amortizor fixat nesigur pe șasiu, cadru sau

punte

Prinderea amortizorului slăbită

X

X

b) Amortizor deteriorat prezentând scurgeri

importante sau funcționare necorespunzătoare

X

c) Lipsă amortizor

X

5.3.3.

Bare de torsiune,

bielete antiruliu, bară

stabilizatoare, basculă,

brațe ale suspensiei (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Fixare necorespunzătoare a unei componente

pe șasiu, cadru sau punte

Posibilitate de desprindere; stabilitatea

direcțională afectată

X

X

b) Componentă deteriorată sau corodată excesiv

Stabilitatea componentei este afectată sau

componentă fisurată

X

X

c) Modificare nesigură*2)

Distanță prea mică față de alte componente ale

vehiculului; sistemul nu funcționează

X

X

d) Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost

prevăzută de producător)

X

5.3.4.

Articulații suspensie

(+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Uzură excesivă a pivotului fuzetei și/sau a

unei bucșe sau a unei articulații a suspensiei

Posibilitate de desprindere; stabilitatea

direcțională afectată

X

X

b) Burduf de protecție la praf foarte

deteriorat

Burduf de protecție la praf lipsă sau fisurat

X

X

6. ȘASIU, CADRU ȘI ELEMENTE ATAȘATE

6.1. Caroserie autoportantă, șasiu, cadru și accesorii

6.1.1.

Stare generală (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

canal sau elevator

Coroziunile se vor evalua conform procedurii

prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări

pct. G

a) Fisură sau deformare ușoară a lonjeroanelor

sau a traverselor

Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau

a traverselor

X

X

b) Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure

Majoritatea prinderilor slăbite; rezistență

insuficientă a pieselor

X

X

c) Coroziune excesivă care afectează

rigiditatea ansamblului

Rezistență insuficientă a pieselor

X

X

d) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate

excesiv

X

6.1.2.

Tubulatură de evacuare,

amortizoare de zgomot

(+E)

Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul

aflat pe canal sau elevator

a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau

neetanș

X

b) Gazele de evacuare pătrund în cabina

conducătorului sau în compartimentul

pasagerilor

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la

bord

X

X

c) Lipsă element din tubulatura de evacuare

X

d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată

corespunzător

X

6.1.3.

Rezervor și conducte sau

racorduri de combustibil

(+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

canal sau elevator În cazul sistemelor

GPL/GNC cu ajutorul dispozitivelor de

detectare a scurgerilor

a) Rezervor, conducte sau racorduri fixate

necorespunzător, creând un risc deosebit de

incendiu

X

b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la

rezervor lipsă sau neetanș

Risc de incendiu; pierdere importantă de

substanțe periculoase

X

X

c) Conductă sau racord uzat din cauza frecării

Conductă sau racord deteriorat

X

X

d) Funcționare necorespunzătoare a robinetului

de oprire a combustibilului

(dacă este prevăzut)

X

e) Risc de incendiu datorat

- scurgerilor de combustibil;

- protecției necorespunzătoare a rezervorului

de combustibil sau a sistemului de evacuare;

- stării compartimentului motor

X

f) Sistem GPL/GNC neconform cu cerințele,

oricare parte a sistemului este defectă*1)

X

o)Alimentare dintr-un rezervor improvizat,

altul decât cel destinat

X

6.1.4.

Bare de protecție

(dacă au fost prevăzute

de producător)

Inspecție vizuală

Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza

accidente la contact

Componente care se pot desprinde;

funcționalitate puternic afectată

X

X

6.1.5.

Suport pentru roata de

rezervă (dacă a fost

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală

a) Suportul nu este într-o stare

corespunzătoare

X

b) Suport fisurat sau fixat nesigur

X

c) Roată de rezervă fixată nesigur pe suport

Risc foarte mare de desprindere

X

X

6.1.6.

Dispozitiv de cuplare și

dispozitiv de remorcare

(+E)

Inspecție vizuală, dacă este cazul cu

vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind

cu atenție uzura și funcționarea

corespunzătoare a oricărui dispozitiv de

siguranță montat și/sau prin utilizarea

calibrelor de măsurare sau a șublerului

Verificare și evaluare conform procedurii

prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări

pct. H

a) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată

(dacă nu este utilizată)

Componentă deteriorată, defectă sau fisurată

(dacă este utilizată)

X

X

b) Uzură excesivă a unei componente

Limita de uzură depășită

X

X

c) Prindere necorespunzătoare a dispozitivului

de cuplare

Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de

cuplare, cu risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, sau

care nu funcționează corespunzător

X

e) Nefuncționarea oricărui indicator de cuplare

X

f) Obstrucționarea plăcii de înmatriculare sau

a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de

cuplare nu este utilizat)

Placa cu numărul de înmatriculare nu este

vizibilă integral (atunci când dispozitivul de

cuplare nu este utilizat)

X

X

g) Modificare nesigură*2) (piese secundare)

Modificare nesigură*2) (piese principale)

X

X

h) Cuplare prea slabă

X

i) Dispozitiv de cuplare remorcă

neomologat/necertificat

X

6.1.7.

Transmisie (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

canalul de vizitare sau elevator

Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de

viteze, diferențialului

a) Șurub de siguranță slăbit sau lipsă

Șurub de siguranță slăbit sau lipsă, astfel

încât afectează foarte grav siguranța rutieră

X

X

b) Lagărele arborilor de transmisie uzate

excesiv

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

c) Uzură excesivă a articulațiilor cardanice

sau a lanțurilor/curelelor de transmisie

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

d) Cuplaje flexibile deteriorate

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

e) Arbore deteriorat sau îndoit

X

f) Carcasa lagărului fisurată sau fixată

necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

g) Element de protecție contra prafului

deteriorat semnificativ

Element de protecție la praf lipsă sau spart

X

X

h) Modificare neautorizată a sistemului de

transmisie sau a elementelor de comandă

X

i) Scurgeri importante lichid, ulei de

transmisie (se formează picături)

X

j) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător,

deformată, lipsă element de asigurare comandă

X

k) Lipsă transmisie longitudinală sau a

arborilor planetari la una din punțile

autovehiculului în cazul autovehiculelor cu

tracțiune integrală

X

6.1.7.1

Funcționare transmisie

Inspecție funcțională

Funcționare necorespunzătoare

X

6.1.8.

Suporți motor

Inspecție vizuală

Suport motor deteriorat grav și evident

Suport motor slăbit sau rupt

X

X

6.1.9.

Performanțe motor

a) Unitate de comandă modificată, afectând

siguranța și/sau mediul

X

b) Modificarea motorului sau a anexelor

acestuia, afectând siguranța și/sau mediul

X

6.2. Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1.

Stare (inclusiv ataș)

(+E)

Inspecție vizuală Se vor face verificări și

evaluări conform anexei nr. 2 la

reglementări pct. G

a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat

ori element care poate provoca răniri

Se poate desprinde

X

X

b) Montant nesigur (deformat, corodat excesiv

sau fisurat care poate genera deschiderea

accidentală a capotelor sau a obloanelor)

Stabilitate afectată

X

X

c) Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului

sau de gaze de evacuare

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la

bord

X

X

d) Reparație necorespunzătoare/modificare

nesigură*2)

Spațiu insuficient față de drum sau de piesele

aflate în mișcare

X

X

e) Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată

X

f) Caroserie și cabină corodată excesiv

X

h) Dispozitiv de cuplare ataș necorespunzător

X

6.2.2.

Montare (+E)

Inspecție vizuală în zonele de control cu

vehiculul pe un elevator sau pe canal

Se vor face verificări și evaluări conform

anexei nr. 2la reglementări pct. G

a) Caroserie sau cabină nesigură

Stabilitatea este afectată

X

X

b) Caroserie/cabină în mod evident centrată

necorespunzător pe șasiu

X

c) Fixare nesigură sau lipsă element de fixare

a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse,

dar simetria este asigurată

Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a

caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse,

astfel încât siguranța rutieră este pusă în

pericol

X

X

d) Corodare excesivă în punctele de fixare pe

caroseria autoportantă

Stabilitate afectată

X

X

6.2.3.

Uși și dispozitive de

închidere uși

Inspecție vizuală și funcțională

Se vor face verificări și evaluări conform

anexei nr. 2la reglementări pct. G

a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide

corespunzător

X

b) Ușă care se poate deschide accidental sau

care nu rămâne închisă (uși glisante)

Ușă care se poate deschide accidental sau care

nu rămâne închisă (uși pivotante)

X

X

c) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare sau

montant deteriorat

Ușă, balama, dispozitiv de asigurare sau

montant lipsă sau slăbit

X

X

d) Uși corodate excesiv

X

6.2.4.

Podea (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un

elevator sau pe canal

Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de

îmbinare ale podelei cu caroseria

Se vor face verificări și evaluări conform

anexei nr. 2la reglementări pct. G

Podea nesigură sau foarte deteriorată

Podea instabilă

X

X

6.2.5.

Șa/scaun conducător auto

Inspecție vizuală și funcțională

a) Șa/scaun cu structură defectă

Șa/scaun slăbit sau fixat necorespunzător

X

X

b) Funcționare necorespunzătoare a mecanismului

de reglare

Șaua/scaunul se mișcă sau spătarul scaunului nu

poate fi fixat

X

X

6.2.6.

Alte scaune (inclusiv

scaunul din ataș)

Inspecție vizuală

a) Scaune defecte sau nesigure

(piese secundare)

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

X

b) Scaune care nu au fost echipate în

conformitate cu cerințele*1); numărul de scaune

nu corespunde cu cel menționat în CIV;

poziționare neconformă cu omologarea

X

c) Scaune modificate sau neomologate

X

6.2.7.

Comenzile conducătorului

auto

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționare incorectă a oricărei comenzi

necesare pentru operarea în siguranță a

vehiculului

Operarea în siguranță a vehiculului afectată

X

X

6.2.9.

Alte echipamente și

accesorii interioare și

exterioare

Inspecție vizuală

a) Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau

echipament

X

b) Accesorii sau echipamente neconforme cu

cerințele*1)

Element montat care poate provoca răniri;

siguranța este afectată

X

X

c) Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanțe periculoase

X

X

6.2.10.

Apărători de noroi (dacă

au fost prevăzute de

producători), aripi

Inspecție vizuală

a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte

corodate

Pot provoca răniri; risc de desprindere

X

X

b) Spațiu insuficient față de anvelope/roți

Spațiu insuficient față de anvelope/roți

(apărători)

X

X

c) Neconforme cu cerințele*1)

Acoperire insuficientă a profilului anvelopei

X

X

6.2.11.

Stativ, picior de sprijin

Inspecție vizuală

a) Lipsă, prost fixat sau foarte corodat

X

b) Neconform cu cerințele*1)

X

c) Risc de desfacere atunci când vehiculul se

află în mișcare

X

6.2.12.

Mânere și suporturi

pentru picioare

Inspecție vizuală

a) Lipsă, prost fixate sau foarte corodate

X

b) Neconforme cu cerințele*1)

X

7. ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere

7.1.1.

Siguranța montării

centurilor de siguranță

și a cataramelor aferente

Inspecție vizuală

a) Ancorare deteriorată excesiv

Ancorare cu risc de desprindere

X

X

b) Ancorare slăbită

X

7.1.2.

Stare centuri de

siguranță, catarame

Inspecție vizuală și funcțională

a) Centură de siguranță obligatorie lipsă sau

care nu a fost montată

X

b) Centură de siguranță deteriorată

Orice tăietură sau urmă de supratensionare

X

X

c) Centură de siguranță neconformă cu

cerințele*1)

X

d) Catarama centurii de siguranță deteriorată

sau cu funcționare incorectă

X

e) Retractorul centurii de siguranță deteriorat

sau cu funcționare incorectă

X

7.2.

Stingător de incendiu

Inspecție vizuală

a) Lipsă

X

b) Neconform cu cerințele*1)

X

7.3.

Dispozitiv de închidere

și dispozitiv antifurt

Inspecție vizuală și funcțională

a) Dispozitivul antifurt nu funcționează

corespunzător

X

b) Dispozitiv defect

Închidere sau blocare inopinată

X

X

7.4.

Triunghiuri

reflectorizante de

presemnalizare

Inspecție vizuală

a) Lipsă sau incomplete

X

b) Neconform cu cerințele*1)

X

7.5.

Trusă de prim ajutor

Inspecție vizuală

Lipsă, incompletă sau neconformă cu

cerințele*1)

X

7.7.

Dispozitiv de avertizare

acustică

Inspecție vizuală și funcțională

a) Nu funcționează corespunzător

Nu funcționează deloc

X

X

b) Dispozitiv de acționare fixat

necorespunzător

X

c) Neconform cu cerințele*1)

Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele

oficiale

X

X

7.8.

Vitezometru

Inspecție vizuală și funcțională în timpul

probei în parcurs

a) Nu este montat conform cerințelor*1)

Lipsă (dacă este obligatoriu)

X

X

b) Funcționare necorespunzătoare

Total nefuncțional

X

X

c) Insuficient iluminat

Lipsa iluminării

X

X

7.11.

Odometru (dacă a fost

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală

a) Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce

kilometrajul sau pentru a falsifica

kilometrajul unui vehicul

X

b) Nefuncționare evidentă

X

7.12.

Sistem de control

electronic al

stabilității (ESC)

(dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecție vizuală

a) Senzorul de turație de la roată lipsă sau

deteriorat

X

b) Instalație electrică deteriorată

X

c) Alte componente lipsă sau deteriorate

X

d) Deteriorare sau funcționare

necorespunzătoare a comutatorului

X

e) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al

ESC indică funcționarea necorespunzătoare a

sistemului

X

8. EMISII POLUANTE

8.1. Zgomot

8.1.1.

Sistem de reducere a

zgomotului (+E)

Evaluare subiectivă

a) Nivelul de zgomot depășește nivelul maxim

permis de cerințe*1)

X

b) Orice parte a sistemului de reducere a

zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată

incorect sau modificată în mod evident astfel

încât ar putea afecta în mod semnificativ

nivelul de zgomot

Risc foarte mare de cădere

X

X

8.2. Emisii de gaze de evacuare

8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)

8.2.1.1

Echipament de control al

emisiilor de gaze de

evacuare

Inspecție vizuală

a) Echipament de control al emisiilor de gaze

montat de producător lipsă, modificat sau

defect în mod evident

X

b) Neetanșeități ce ar putea afecta măsurarea

emisiilor

X

8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)

8.2.2.1

Echipament de control al

emisiilor de gaze de

evacuare

Inspecție vizuală

a) Echipament de control al emisiilor montat de

producător lipsă sau defect în mod evident

X

b) Neetanșeități ce ar putea afecta măsurarea

emisiilor

X

8.4. Alte aspecte referitoare la mediu

8.4.1.

Scurgeri de lichide

Inspecție vizuală

Orice scurgere în exces de lichid cu excepția

apei, care poate afecta mediul ambiant sau care

reprezintă un factor de risc pentru ceilalți

participanți la trafic

Formare constantă de picături, care constituie

un risc foarte mare

X

X

8.4.2.

Fum vizibil

Inspecție vizuală

Fum în exces de orice culoare

X

9. ALTE VERIFICĂRI

9.1.

Vehicul în ansamblu

Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui

echipament adecvat

a) Reparații sau modificări necorespunzătoare

ale oricărei componente a vehiculului ce ar

putea afecta semnificativ siguranța circulației

pe drumurile publice

X

b) Orice defect suplimentar constatat ce ar

putea afecta semnificativ siguranța circulației

pe drumurile publice

X

c) Orice defect suplimentar care nu permite

efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu

pornește, defecte accidentale etc.)*3)

X

(la 20-05-2018, Tabelul de la litera A, anexa nr. 1 la reglementări a fost modificat de Punctul 31, Articolul I ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

NOTE

*1) "Cerințe" se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.

*2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului

*3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)

DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore

DMa (deficiențe majore) - deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante

DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere

Prescurtări utilizate în tabel

CI - certificat de înmatriculare

CIV - cartea de identitate a vehiculului

ITP - inspecție tehnică periodică

GPL - gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL)

GNC - gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNc)

Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.

(la 20-05-2018, Litera A. din Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 2 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor accesibile direct, precum și a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației. Informațiile privind gradul de uzură și starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obțin de către deținător cu ocazia lucrărilor de întreținere sau de reparații.

----------

Art. 2 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranța rutieră" cu sintagma "siguranța circulației rutiere".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 2 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la Reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP - clasele a II-a și a III-a

autovehicule, tractoare, precum și remorcile acestora

A. Plan de operațiuni

Nr.

crt.

Denumire verificare

Metodă de control și aparatură necesară

Deficiențe constatate

Evaluare

deficiențe

DMi

DMa

DP

0. IDENTIFICARE VEHICUL

0.1.

Verificare stare plăci cu

numărul de înmatriculare,

concordanță dintre plăci-

le cu numărul de

înmatriculare și numărul

de înmatriculare din

documentele vehiculului

(CI și/sau CIV)

Inspecție vizuală

a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător

astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul

X

b) Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil

X

c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este

în concordanță cu documentele vehiculului

X

d) Placă confecționată artizanal

X

0.2.

Identificare vehicul;

verificare concordanță

dintre datele de identi-

ficare prelevate de pe

vehiculul prezentat la

ITP și datele din CIV

Inspecție vizuală după curățarea locurilor

unde se află poansonate numărul de

identificare, codul și seria motorului

Se verifică concordanța dintre vehiculul

prezentat la ITP și datele din CIV

a) Lipsă număr de identificare poansonat sau

lipsă plăcuță cu număr de identificare de la

bord (dacă producătorul nu a prevăzut

poansonarea numărului de identificare)

X

b) Număr de identificare incomplet, ilizibil,

falsificat (de ex. modificat sau poansonat

neconform) sau care nu corespunde cu documente-

le vehiculului

X

c) Documente ale vehiculului prezentate la ITP

ilizibile sau cu inexactități materiale

X

d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu

datele din CIV privind: categoria, caroseria,

marca, tipul vehiculului, codul motorului,

seria motorului, tipul combustibilului, sursa

de energie, culoarea

X

e) Cod sau serie motor falsificat/falsificată

(de ex. modificate sau poansonate neconform)

X

f) Suportul pe care se află poansonat numărul

de identificare este fixat artizanal pe vehicul

(de ex. înconjurat de un cordon de sudură)

X

g) Vehiculul are o altă culoare decât cea din

CIV pe o suprafață mai mare de 50%

X

1. SISTEM DE FRÂNARE

1.1. Stare mecanică și funcționare

1.1.1.

Ax pedală frână de servi-

ciu/ax manetă de frână

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor, în timp ce sistemul de

frânare este acționat

Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie

inspectate cu motorul oprit

a) Ax prea strâns

X

b) Uzură avansată sau joc excesiv

X

c) Lipsă siguranță pedală

X

1.1.2.

Stare și cursă pedală /

manetă de frână

Inspecție vizuală și funcțională a compo-

nentelor, în timp ce sistemul de frânare

este acționat

Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie

inspectate cu motorul oprit

a) Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a

cursei libere a dispozitivului de acționare

X

b) Dispozitivul de acționare nu revine corect

la poziția inițială

Dacă funcționalitatea este afectată

X

X

c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută

de producător) uzată excesiv (netedă), fixată

incorect sau lipsă

X

d) Dispozitiv de acționare deformat excesiv,

fisurat, rupt

X

1.1.3.

Pompă de vacuum sau

compresor și rezervoare

de aer

Inspecție vizuală a componentelor la

presiunea normală de lucru

Se verifică timpul necesar pompei sau

compresorului să atingă valoarea de operare

sigură

Se verifică funcționarea avertizorului, a

supapei de protecție a multicircuitului și a

supapei de siguranță la suprapresiune

a) Presiune/vacuum insuficient pentru asigura-

rea a cel puțin patru acționări ale frânei după

declanșarea avertizorului (sau când manometrul

indică un nivel periculos)

Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a

cel puțin două acționări ale frânei după

declanșarea avertizorului (sau când manometrul

indică un nivel periculos)

X

X

b) Timpul de formare a presiunii/ vidului la

valoarea sigură de operare este prea lung față

de cerințe*1)

X

c) Supapa de protecție multicircuit sau supapa

de siguranță la suprapresiune nu funcționează

X

d) Pierdere de aer care provoacă o scădere

importantă de presiune sau pierdere de aer

perceptibilă auditiv

X

e) Deteriorare exterioară care poate afecta

funcționarea sistemului de frânare

Nivelul de performanță al frânei de securitate

nu este respectat

X

X

1.1.4.

Manometru sau indicator

pentru presiune scăzută

Verificare funcțională

Funcționare defectuoasă sau defectarea indica-

torului de presiune scăzută ori a manometrului

Este imposibilă identificarea presiunii scăzute

X

X

1.1.5.

Supapă de comandă a

frânei, cu acționare

manuală

Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Dispozitiv de acționare a supapei uzat

excesiv, fisurat sau deteriorat

X

b) Dispozitiv de acționare a supapei nesigur

sau supapă fixată necorespunzător

X

c) Pierderi de aer în sistem, conexiuni strânse

necorespunzător

X

d) Funcționare necorespunzătoare

X

1.1.6.

Element de acționare

frână de staționare,

levier de comandă frână

de staționare, mecanism

cu clichet frână de

staționare, frână de

staționare cu acționare

electrică

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Blocare incorectă a mecanismului cu clichet

X

b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului

cu clichet

Uzură excesivă

X

X

c) Cursă prea mare sau prea mică a levierului

indicând un reglaj incorect

X

d) Element de acționare lipsă, deteriorat sau

nefuncțional

X

e) Funcționare incorectă, indicatorul de

avertizare indică o funcționare defectuoasă

X

1.1.7.

Supape de frânare (supape

de comandă, supape de

descărcare, regulatoare

de presiune etc.)

Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Supapă deteriorată sau pierderi excesive de

aer

Funcționalitatea este afectată

X

X

b) Pierderi de ulei importante la compresor

X

c) Supapă fixată sau montată necorespunzător

X

d) Pierdere sau scurgere de lichid de frână

Funcționalitatea este afectată

X

X

1.1.8.

Elemente de cuplare ale

frânelor (semi) remorcii

(electrice și pneumatice)

Deconectarea și reconectarea tuturor elemen-

telor de cuplare ale sistemelor de frânare

dintre autovehiculul tractor și (semi)

remorcă

Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Robinet de închidere defect sau supapă cu

etanșare automată defectă

Funcționalitatea este afectată

X

X

b) Robinet de închidere sau supapă nefixat/

nefixată sau montate necorespunzător

Funcționalitatea este afectată

X

X

c) Pierderi excesive de aer

Funcționalitatea este afectată

X

X

d) Funcționare necorespunzătoare

Acționarea frânei este afectată

X

X

1.1.9.

Rezervoare de aer

comprimat

Inspecție vizuală și auditivă

a) Rezervor ușor deteriorat sau ușor corodat

Rezervor foarte deteriorat, foarte corodat sau

cu pierderi de aer

X

X

b) Funcționare necorespunzătoare a

dispozitivului de purjare

Nefuncționarea dispozitivului de purjare

X

X

c) Fixare sau montare necorespunzătoare

X

1.1.10.

Dispozitiv servofrână,

pompă centrală de frână

(pentru sistemul de

frânare hidraulic)

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Dispozitiv servofrână defect sau ineficient

Nu funcționează

X

X

b) Pompă centrală defectă dar frâna încă

funcționează

Pompă centrală defectă sau neetanșă încât

funcționalitatea frânei este afectată

X

X

c) Pompă centrală fixată necorespunzător dar

frâna încă funcționează

Pompă centrală fixată necorespunzător astfel

încât funcționalitatea frânei este afectată

X

X

d) Cantitate insuficientă de lichid de frână,

sub marcajul MIN

Cantitatea de lichid de frână este considerabil

sub marcajul MIN

Lichidul de frână nu este vizibil

X

X

X

e) Lipsă capac rezervor lichid de frână

X

f) Martor nivel lichid de frână aprins sau

defect (dacă a fost prevăzut de producător)

X

g) Funcționare defectuoasă a dispozitivului de

avertizare în caz de nivel insuficient al

lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de

producător)

X

1.1.11.

Conducte de frână rigide

Inspecție vizuală a componentelor în timp ce

sistemul de frânare este acționat

A se vedea pct. C

a) Risc iminent de fisurare sau rupere

X

b) Conducte sau conexiuni neetanșe (sisteme

pneumatice)

Conducte sau conexiuni neetanșe (sisteme de

frânare cu acționare hidraulică)

X

X

c) Conducte deteriorate sau corodate excesiv

Este afectată funcționarea frânelor prin

blocare sau prin risc iminent de scurgere

X

X

d) Conductă poziționată necorespunzător

Risc de producere a unei avarii din cauza

poziționării necorespunzătoare

X

X

1.1.12.

Furtunuri de frână

Inspecție vizuală a componentelor în timp ce

sistemul de frânare este acționat

a) Risc iminent de fisurare sau de rupere

X

b) Furtun deteriorat, cu puncte de frecare,

răsucit sau prea scurt

Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de

frecare

X

X

c) Neetanșeitate furtun sau racord (sisteme

pneumatice)

Furtun sau conexiune neetanșă (sisteme

hidraulice)

X

X

d) Umflare a furtunului sub presiune

Cord deteriorat

X

X

e) Furtun cu porozități

X

1.1.13.

Garnituri de frânare

(plăcuțe, saboți)

Inspecție vizuală acolo unde există zonă de

vizitare

a) Garnitură excesiv de uzată (la nivelul

marcajului minim)

Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu

este vizibil)

X

X

b) Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.)

Funcționarea frânei este afectată din cauza

ancrasării garniturii

X

X

c) Garnitură lipsă sau montată greșit

X

1.1.14.

Tamburi și discuri de

frână

Inspecție vizuală, inclusiv în zona de

ventilație

a) Tambur sau disc uzat

Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de

deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau

spart

X

X

b) Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare

etc.)

Funcționarea frânei este afectată din cauza

ancrasării tamburului sau a discului

X

X

c) Tambur sau disc lipsă

X

d) Platou fixat nesigur, joc platou

X

1.1.15.

Cabluri de frână, leviere

conexiuni, tije de

acționare

Inspecție vizuală și funcțională a

componentelor în timp ce sistemul de frânare

este acționat

a) Cablu deteriorat sau cu noduri

Funcționarea frânei este afectată

X

X

b) Componentă corodată sau uzată excesiv

Funcționarea frânei este afectată

X

X

c) Cablu, levier, tijă sau conexiune

necorespunzătoare

X

d) Ghidaj de cablu necorespunzător

X

e) Orice element care poate împiedica mișcarea

liberă a elementelor sistemului de frânare

X

f) Mișcare necorespunzătoare a timoneriei din

cauza reglajului incorect sau uzurii excesive

X

g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei

X

1.1.16.

Elemente de acționare

sistem frânare (inclusiv

etriere, cilindri de

frână cu arc, cilindri de

frână hidraulici)

Inspecție vizuală a componentelor în timp ce

sistemul de frânare este acționat

a) Element de acționare fisurat sau deteriorat

Funcționarea frânei este afectată

X

X

b) Element de acționare neetanș

Funcționarea frânei este afectată

X

X

c) Element de acționare fixat sau montat

necorespunzător

Funcționarea frânei este afectată

X

X

d) Element de acționare corodat excesiv

Risc de fisurare

X

X

e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonu-

lui sau a mecanismului cu membrană

Funcționarea frânei este afectată

X

X

f) Deteriorarea învelișului de protecție

Înveliș de protecție lipsă sau deteriorat

excesiv

X

X

1.1.17.

Regulator automat al

frânării în funcție de

încărcare (dacă a fost

prevăzută de producător)

Inspecție vizuală și funcțională în timp ce

sistemul de frânare este acționat

a) Timonerie defectă

X

b) Timonerie reglată necorespunzător

X

c) Regulator blocat sau nefuncțional, cu ABS

funcțional

Regulator blocat sau nefuncțional

X

X

d) Regulator lipsă (dacă este prevăzut)

X

e) Lipsa plăcuței cu datele tehnice principale

X

f) Date ilizibile sau neconforme cu

cerințele*1)

X

1.1.18.

Dispozitive și

indicatoare de reglare a

jocurilor

Inspecție vizuală a componentelor în timp ce

sistemul de frânare este acționat

a) Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mișcare

anormală, uzat excesiv sau reglat

necorespunzător

X

b) Dispozitiv de reglare a jocului defect

X

c) Dispozitiv de reglare a jocului montat

incorect

X

1.1.19.

Frână de încetinire

(dacă a fost prevăzută de

producător sau dacă este

obligatorie)

Inspecție vizuală

a) Conector sau suport fixat nesigur

Funcționalitatea este afectată

X

X

b) Sistem defect în mod evident sau lipsă

X

1.1.20.

Acționare automată a

frânei (semi) remorcii

Deconectare cuplă de frânare dintre

autovehicul și (semi) remorcă

Frâna (semi) remorcii nu acționează automat la

deconectarea dispozitivului de cuplare

X

1.1.21.

Ansamblu sistem de

frânare

Inspecție vizuală și auditivă

a) Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu,

pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate

la exterior sau corodate excesiv care afectează

sistemul de frânare

Funcționalitatea frânei este afectată

X

X

b) Pierderi de aer sau de antigel

Funcționalitatea sistemului este afectată

X

X

c) Orice altă componentă fixată nesigur sau

montată necorespunzător

X

d) Modificare nesigură a unei componente*2)

Performanța frânei este afectată

X

X

1.1.22.

Conectoare de testare

(atunci când sunt montate

sau obligatorii)

Inspecție vizuală

a) Lipsă

X

b) Deteriorate

Inutilizabile sau neetanșe

X

X

1.1.23.

Frânare inerțială

Inspecție vizuală și în timpul funcționării

Eficiență insuficientă

X

1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu

1.2.1.

Performanță (+E)

Inspecție pe standul de frânare cu role sau

prin probe în parcurs folosind un

decelerometru cu compensare și înregistrare.

Se acționează frâna gradual până la

obținerea efortului maxim

Pentru autovehiculele destinate învățării

conducerii auto și pentru cele adaptate

conducerii de către o persoană cu handicap

se va efectua o probă suplimentară de

frânare cu acționarea dispozitivului

suplimentar.

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una

sau mai multe roți

Lipsa forței de frânare pe una sau pe mai multe

roți

X

X

b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la

roțile aceleiași punți este mai mare de 30% dar

mai mic de 50%

În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază

excesiv de la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile

aceleiași punți este mai mare de 50%

X

X

c) Forța de frânare nu variază gradual

(blocarea bruscă a frânei)

X

d) Timp de răspuns prea mare la frânare la

orice roată

X

e) Variație excesivă a forței de frânare în

timpul frânării la rotația completă a unei roți

X

1.2.2.

Eficacitate (+E)

Încercare pe standul de frânare cu role (cu

utilizarea, după caz, a dispozitivului de

măsurare a forței la pedală, a dispozitivu-

lui de măsurare a presiunii în instalația de

frânare, a dispozitivului de ancorare) sau

prin probe în parcurs folosind un

decelerometru cu compensare și înregistrare

și, după caz, dispozitiv de măsurare a

efortului la pedală

Se acționează frâna gradual până la

obținerea efortului maxim

Pentru autovehiculele destinate învățării

conducerii auto și pentru cele adaptate

conducerii de către o persoană cu handicap

se va efectua o probă suplimentară de frâna-

re cu acționarea dispozitivului suplimentar

Autovehiculele sau (semi) remorcile cu masa

totală maximă admisibilă mai mare de 3,5

tone trebuie inspectate în conformitate cu

standardele ISO 21069. A se vedea anexa

nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile

menționate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B și

C (încercare pe standul de frânare cu role) sau

în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B și C (probe în

parcurs)

Coeficient de frânare mai mic decât valorile

menționate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B și

C (încercare pe standul de frânare cu role) sau

în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B și C (probe în

parcurs)

X

X

1.3. Performanță și eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat)

1.3.1.

Performanță (+E)

În cazul în care sistemul de frânare al

frânei de securitate este separat de

sistemul frânei de serviciu, a se utiliza

metoda menționată la punctul 1.2.1.

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una

sau pe mai multe roți

Lipsa forței de frânare pe una sau pe mai multe

roți

X

X

b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la

roțile aceleiași punți este mai mare de 30% dar

mai mic de 50%.

În cazul frânării în parcurs, autovehiculul

deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile

aceleiași punți este mai mare de 50%

X

X

c) Forța de frânare nu variază gradual

(blocarea bruscă a frânei)

X

1.3.2.

Eficacitate (+E)

În cazul în care sistemul de frânare al

frânei de securitate este separat de

sistemul frânei de serviciu, a se utiliza

metoda menționată la punctul 1.2.1.

Nu se efectuează la tractoare

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile

menționate în anexa nr. 11 tabelul 2

X

Coeficient de frânare mai mic decât valorile

menționate în anexa nr. 11 tabelul 2

X

1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (când nu este frână de securitate)

1.4.1.

Performanță (+E)

Inspecție pe standul de frânare sau prin

probe în parcurs folosind un decelerometru

cu compensare și înregistrare

Se acționează frâna gradual până la

obținerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Frâna nu acționează pe una dintre părți

În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază

excesiv de la traiectoria rectilinie

X

1.4.2.

Eficacitate (+E)

Inspecție pe standul de frânare sau prin

probe în parcurs folosind un decelerometru

cu compensare și înregistrare sau cu

vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare

cunoscut. Se acționează frâna gradual (după

caz) până la obținerea efortului maxim

A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic de 16% sau

1,6 m/s2, după caz, pentru toate categoriile

de vehicule

Mai puțin de 50% din valorile de mai sus

(8% sau 0.8 m/s2)

X

X

1.5.

Performanță frână de

încetinire

Inspecție vizuală și, dacă este posibil,

probe funcționale în parcurs

a) Forța de frânare nu variază gradual (nu se

aplică la frâna de încetinire pe evacuare)

X

b) Sistem inoperant

X

1.6.

Sistem antiblocare (ABS)

Inspecție vizuală și inspecția dispozitivu-

lui de avertizare și/sau prin utilizarea

interfeței electronice a vehiculului

a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează

X

b) Dispozitivul de avertizare indică

funcționarea necorespunzătoare a sistemului

X

c) Senzorul de turație al unei roți lipsă sau

deteriorat

X

d) Cablaj electric ABS deteriorat

X

e) Alte componente lipsă sau deteriorate

X

f) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

1.7.

Sistem electronic de

frânare (EBS)

Inspecție vizuală și inspecția dispozitivu-

lui de avertizare și/sau prin utilizarea

interfeței electronice a vehiculului

a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează

X

b) Dispozitivul de avertizare indică funcțio-

narea necorespunzătoare a sistemului

X

c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

1.8.

Lichid de frână

Inspecție vizuală

Lichid de frână contaminat sau cu sedimente

Risc iminent de avarie

X

X

2. SISTEM DE DIRECȚIE

2.1. Stare mecanică

2.1.1.

Starea casetei de

direcție (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu roțile în aer sau pe platforme

culisante, se învârte volanul într-o parte

și-n alta

Inspecție vizuală a modului de funcționare

a casetei de direcție

a) Sistem de direcție greu manevrabil

X

b) Palier de arbore răsucit sau cu caneluri

uzate

Funcționalitate afectată

X

X

c) Palier de arbore uzat excesiv

Funcționalitate afectată

X

X

d) Deplasare excesivă a arborelui

Funcționalitate afectată

X

X

e) Scurgeri de lichid

Formare de picături

X

X

2.1.2.

Fixare casetă de direcție

(+E)

Cu vehiculul aflat pe canal, se rotește

volanul stânga-dreapta

Se poate folosi un detector de jocuri

corespunzător

În cazul în care se utilizează un elevator,

se deplasează manual roțile stânga-dreapta

Inspecție vizuală a fixării casetei de

direcție

a) Fixare necorespunzătoare a casetei

Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil

față de șasiu/caroserie

X

X

b) Găuri de fixare ovalizate

Fixare grav afectată

X

X

c) Șuruburi de fixare fisurate sau lipsă

Fixare grav afectată

X

X

d) Casetă de direcție fisurată

Stabilitatea sau fixarea casetei de direcție

afectată

X

X

2.1.3.

Stare conexiuni sistem de

direcție (+E)

Inspecție vizuală a componentelor direcției

în ceea ce privește uzura, fisurile și

siguranța, în timp ce volanul este rotit

stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal

utilizând un detector de jocuri corespunză-

tor sau pe elevator deplasând manual roțile

punții directoare stânga-dreapta

a) Mișcare relativă între componentele

sistemului ce ar trebui să fie fixe

Mișcare excesivă sau posibilitate de

desprindere

X

X

b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de

direcție

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c) Deformări sau fisuri ale oricărei componente

Funcționalitate afectată

X

X

d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea

roților

X

e) Alinierea necorespunzătoare a componentelor

(ex. bară de comandă a direcției, bară de

conexiune etc.)

X

f) Modificare nesigură*2)

Funcționalitate afectată

X

X

g) Burduf de protecție la praf deteriorat

Burduf de protecție la praf lipsă sau

deteriorat excesiv

X

X

2.1.4.

Funcționare elemente

mecanice de legătură la

sistemul de direcție (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu roțile pe sol, se învârte

volanul în sensul acelor de ceasornic și în

sens invers sau cu ajutorul unui detector

special adaptat pentru jocul din direcție

Inspecție vizuală a componentelor direcției

în ceea ce privește uzura, fisurile și

securitatea

a) Mișcarea levierului sau a timoneriei de

direcție produce lovirea de o parte fixă a

șasiului/caroseriei

X

b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale

sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător

X

c) Atingerea componentelor

X

2.1.5.

Stare, fixare, funcțio-

nare și etanșeitate

servodirecție (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu roțile pe sol, se învârte

volanul în sensul acelor de ceasornic și în

sens invers sau cu ajutorul unui detector

special adaptat pentru jocul din direcție

Inspecție vizuală a componentelor direcției

în ceea ce privește uzura, fisurile și

securitatea

a) Scurgere de lichid sau funcționare afectată

X

b) Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezervor

X

X

c) Mecanismul nu funcționează

Direcția afectată

X

X

d) Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat

Direcția afectată

X

X

e) Aliniere necorespunzătoare sau lovirea

reciprocă a componentelor, ori de o parte fixă

a șasiului/caroseriei

Direcția afectată

X

X

f) Reparații necorespunzătoare / modificări

nesigure*2)

Direcția afectată

X

X

g) Cablu,conductă sau furtun deteriorat, uzat

sau corodat excesiv

Direcția afectată

X

X

2.2. Volan și coloană volan

2.2.1.

Stare, fixare volan

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu greutatea vehiculului pe sol, se

aliniază volanul la coloană, se mișcă

volanul în diferite direcții, perpendicular

pe coloană

Inspecție vizuală a jocului și a stării

cuplajelor flexibile sau a articulațiilor

cardanice

a) Deplasare relativă între volan și coloana de

direcție care indică un joc excesiv

Risc foarte mare de desprindere

X

X

b) Lipsa dispozitivului de reținere (a

siguranței) pe butucul volanului

Risc foarte mare de desprindere

X

X

c) Butucul, coroana sau spițele volanului

fisurate sau fixate necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

2.2.2.

Stare, fixare coloană

volan/juguri, furci

cuplaj și amortizor de

direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal și cu greutatea vehiculului pe sol, se

aliniază volanul la coloană, se mișcă

volanul în diferite direcții, perpendicular

pe coloană

Inspecție vizuală a jocului și a stării

cuplajelor flexibile sau a articulațiilor

cardanice

a) Joc excesiv axial al centrului volanului în

raport cu coloana

X

b) Joc excesiv radial al centrului volanului în

raport cu coloana

X

c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic

sau cuplaj deteriorat

X

d) Fixare necorespunzătoare

Risc foarte mare de desprindere

X

X

e) Reparație necorespunzătoare / modificare

nesigură*2)

X

2.3.

Joc în sistemul de

direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe

canal, cu greutatea vehiculului pe roți,

motorul, dacă este posibil, pornit pentru

vehiculele cu servodirecție și cu roțile în

poziție dreaptă, se învârte ușor volanul în

sensul acelor de ceasornic și invers, pe cât

posibil fără a mișca roțile

Inspecția vizuală a mișcării libere

Joc excesiv al elementelor sistemului de

direcție (de exemplu un punct de pe coroana

volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o

distanță mai mare de o cincime din diametrul

volanului fără ca roțile directoare să se

miște) sau neconformitate cu cerințele*1)

Siguranța este afectată

X

X

2.4.

Aliniament roți

Verificarea aliniamentului roților

Control vizual

Roți nealiniate în mod evident

X

2.5.

Placa turnantă a axei

directoare la remorci

(+E)

Inspecție vizuală sau utilizând un detector

de jocuri corespunzător

Se decuplează remorca și apoi proțapul este

rotit stânga-dreapta sau roțile punții

directoare sunt deplasate stânga-dreapta

până la cursa maximă

a) Componentă ușor deteriorată

Componentă puternic deteriorată sau fisurată

X

X

b) Joc excesiv

Deplasarea în linie dreaptă sau stabilitatea

direcțională afectată

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

Poate conduce la desprindere

X

X

2.6.

Servodirecție electronică

(EPS)

Inspecție vizuală și verificarea

concordanței dintre unghiul volanului și

unghiul roților în momentul pornirii sau

opririi motorului și/sau prin utilizarea

interfeței electronice a vehiculului

a) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al

servodirecției electronice (EPS) indică o

funcționare defectuoasă a sistemului

X

b) Neconcordanță între unghiul volanului și

unghiul roților

Direcția afectată

X

X

c) Nefuncționare a servodirecției

X

d) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

3. VIZIBILITATE

3.1.

Câmp de vizibilitate

Inspecție vizuală de la postul de conducere

Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al

conducătorului care îi afectează vederea în

față sau lateral (în afara zonei de baleiaj a

ștergătoarelor de parbriz)

Zona din raza de acțiune a ștergătoarelor de

parbriz afectată sau oglinzile exterioare

nevizibile

X

X

3.2.

Stare geamuri (inclusiv

parbriz)

Inspecție vizuală Evaluare conform pct. D

a) Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de

baleiaj a ștergătoarelor de parbriz

Zona din raza de acțiune a ștergătoarelor de

parbriz afectată sau nu se asigură

vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile

exterioare

X

X

b) Geam cu transparență neconformă cu

specificațiile cerințelor*1)

Transparență neconformă cu specificațiile

cerințelor1) în zona din raza de acțiune a

ștergătoarelor de parbriz sau pentru geamurile

laterale față (nu se asigură vizibilitatea

corespunzătoare prin oglinzile exterioare)

X

X

c) Geam în stare inacceptabilă (spart, cu

acoperire/folie necertificată/ neomologată)

Vizibilitatea în interiorul razei de acțiune a

ștergătoarelor de parbriz diminuată

semnificativ

X

X

3.3.

Oglinzi sau dispozitive

retrovizoare (+E)

Inspecție vizuală și funcțională de la

postul de conducere

Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în

poligonul de probe conform anexei nr. 3 la

reglementări pentru oglinzile din clasele

IV și V

a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în

conformitate cu cerințele1) (există cel puțin

două oglinzi sau dispozitive retrovizoare)

Mai puțin de două oglinzi sau dispozitive

retrovizoare

X

X

b) Oglindă sau dispozitiv ușor deteriorate sau

fixate necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv nefuncțional, puternic

deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de

cădere

X

X

c) Câmp vizual necesar neacoperit

X

d) Oglindă suplimentară la autovehiculele

destinate învățării conducerii auto deteriorată

montată necorespunzător

Oglindă suplimentară la autovehiculele

destinate învățării conducerii auto lipsă

X

X

3.4.

Ștergătoare de parbriz

Inspecție vizuală și funcțională

a) Ștergător nefuncțional, lipsă sau neconform

cu cerințele*1)

X

b) Lamela ștergătorului deteriorată

Lamela ștergătorului lipsă sau deteriorată

excesiv

X

X

3.5.

Spălător de parbriz

Inspecție vizuală și funcțională

Spălătorul nu funcționează corespunzător

(lichidul de spălare lipsește, dar pompa

funcționează sau jetul de apă direcționat

necorespunzător)

Nefuncționare spălător

X

X

3.6.

Sistem de dezaburire

Inspecție vizuală și funcțională

Sistem care nu funcționează corespunzător sau

este deteriorat

X

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1. Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri

multiple/surse de lumină multiple; în cazul

LED, până la 1/3 nu funcționează)

Far singular/sursă de lumină singulară defectă;

în cazul LED vizibilitate foarte afectată

X

X

b) Defecțiune ușoară a sistemului de proiecție

(dispozitiv reflectorizant și dispersoare)

Funcționare defectuoasă sau lipsa sistemului de

proiecție (dispozitiv reflectorizant și

dispersoare)

X

X

c) Far fixat necorespunzător

X

d) Lipsă far

X

4.1.2.

Orientare (+E)

Inspecție vizuală și funcțională

Se determină centrul de focalizare orizontal

al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu

ajutorul aparatului de control al farurilor

sau prin utilizarea interfeței electronice

Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul

de reglare este funcțional

a) Far reglat necorespunzător (centrul de

focalizare al unui far nu se încadrează în

limitele stabilite în cerințe*1)

X

b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

4.1.3.

Comutare lumini

Inspecție vizuală și funcțională sau prin

utilizarea interfeței electronice a

vehiculului

a) Comutator care nu funcționează în

conformitate cu cerințele1) (număr mai mic de

faruri care funcționează concomitent)

Depășirea luminozității maxime admise în partea

din față (număr mai mare de faruri care

funcționează concomitent)

X

X

b) Dispozitiv de comandă defect

X

c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

4.1.4.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Far, culoare emisă, poziție, intensitate

sau marcaj neconform cu cerințele*1)

X

b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționate

reducând intensitatea luminii sau modificând

culoarea luminii emise

X

c) Sursă de lumină și far incompatibile

X

d) Faruri destinate conducerii pe partea stângă

X

4.1.5.

Dispozitiv de reglare pe

verticală a farurilor

(dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecție vizuală și funcțională, dacă este

posibil, sau prin utilizarea interfeței

electronice a vehiculului

a) Dispozitivul nu funcționează

X

b) Dispozitivul manual nu poate fi acționat de

pe scaunul conducătorului auto

X

c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

4.1.6.

Dispozitiv de spălare a

farurilor (dacă a fost

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală și funcțională, dacă este

posibil

Ștergătorul și/sau spălătorul nu funcționează

În cazul lămpilor cu descărcare în gaz

X

X

4.2. Lămpi de poziție față, spate, lămpi de gabarit, lămpi de contur și lămpi/lumini pentru circulația pe timp de zi

4.2.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor

luminoase cu diode luminiscente -LED nu se

consideră defect dacă funcționează minim 50%

din acestea, constituite într- un grup compact)

X

b) Dispersor spart sau lipsă

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă

X

4.2.2.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Lămpile de poziție spate și lămpile de contur

se sting când farurile sunt aprinse

X

X

b) Comutator defect, nu funcționează

X

4.2.3.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

Lumină roșie în față sau lumină albă în spate;

intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

b) Dispersor sau sursă de lumină

obstrucționat/ă, reducând intensitatea luminii,

luminozitatea sau modificând culoarea luminii

emise

Lumină roșie în față sau lumină albă în spate;

intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

4.3. Lămpi de frânare

4.3.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de

lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu

funcționează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED,

funcționează mai puțin de 2/3)

Nicio sursă de lumină nu funcționează

X

X

X

b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență

asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.3.2.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională sau prin

utilizarea interfeței electronice a

vehiculului

a) Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Funcționare întârziată

Complet nefuncțional

X

X

X

b) Funcționarea dispozitivului de comandă este

afectată

X

c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

d) Lampa pentru frâna de urgență nu

funcționează sau nu funcționează corect

X

4.3.3.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

Lumină albă în spate; intensitate luminoasă

redusă puternic

X

X

4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie

4.4.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de

lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu

funcționează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED,

funcționează mai puțin de 2/3)

X

X

b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență

asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

4.4.2.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Complet nefuncțional

X

X

4.4.3.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

X

4.4.4.

Frecvență semnal luminos

Inspecție vizuală și funcțională

Frecvența semnalului luminos neconformă cu

cerințele*1) (frecvența diferă cu mai mult de

25%)

X

4.5. Faruri și lămpi de ceață

4.5.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de

lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu

funcționează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED,

funcționează mai puțin de 2/3

X

X

b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență

asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează

lumina emisă)

X

X

c) Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a

traficului din sens opus

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.5.2.

Orientare

Inspecție funcțională

Deviere a farului de ceață de la orientarea

orizontală

X

4.5.3.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Complet nefuncțional

X

X

4.5.4.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Far/lampă, culoare emisă, poziție,

intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu

cerințele*1)

X

b) Sistemul nu funcționează în conformitate cu

cerințele*1)

X

4.6. Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersoare defecte

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă

X

4.6.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate

luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele*1)

X

b) Funcționarea sistemului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

X

4.6.3.

Comutare

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca

schimbătorul să se afle în poziția de mers

înapoi

X

X

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă care proiectează lumina direct în

spate sau lumină albă în spate

X

b) Sursă de lumină defectă (surse de lumină

multiple)

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică)

X

X

c) Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.7.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționarea comutatorului nu este în

conformitate cu cerințele*1)

X

4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur

4.8.1.

Stare

Inspecție vizuală

a) Echipament reflectorizant defect sau

deteriorat

Capacitatea de reflexie este diminuată

X

X

b) Element reflectorizant fixat nesigur

Se poate desprinde

X

X

4.8.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală

A se vedea anexa nr. 15 la reglementări

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție

neconformă cu cerințele*1)

Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând

culoarea roșie spre față sau culoarea albă spre

spate

X

X

4.9. Martori luminoși obligatorii pentru sistemul de iluminare

4.9.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și funcțională

Nu funcționează

Nu funcționează pentru faza lungă sau pentru

lampa de ceață spate

X

X

4.9.2.

Respectare cerințe*1)

Inspecție vizuală și funcțională

Neconform cu cerințele*1)

X

4.10.

Conexiuni electrice între

autovehiculul tractor și

(semi) remorcă

Inspecție vizuală; dacă este posibil, se

verifică continuitatea electrică a

conexiunii

a) Componente fixe atașate necorespunzător

Priză cu fixare necorespunzătoare

X

X

b) Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

X

X

c) Funcționare necorespunzătoare a conexiunilor

electrice ale (semi) remorcii sau ale

vehiculului tractor

Luminile de frână ale (semi) remorcii nu

funcționează deloc

X

X

4.11.

Cablaj electric

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canalul de

vizitare sau pe elevator, inclusiv dacă este

cazul în compartimentul motor

În cazul troleibuzelor se verifică și

existența și starea cablurilor de descărcare

la pământ, dacă acestea au fost prevăzute de

producător

a) Cablaj electric fixat necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating muchii ascuțite,

conectori ce se pot deconecta

Cablajul poate atinge părți fierbinți,

componente în mișcare de rotație sau solul,

conectori deconectați (pentru sistemele de

frânare și de direcție)

X

X

X

b) Cablaj electric ușor deteriorat

Cablaj electric foarte deteriorat

Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru

sistemele de frânare și de direcție)

X

X

X

c) Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

Risc major de incendiu, formare de scântei

X

X

X

4.12.

Lămpi și catadioptri

facultativi

Inspecție vizuală și funcțională

a) Lampă/catadioptru montat neconform cu

cerințele*1)

Lumină emisă/reflectată roșie în față sau albă

în spate

X

X

b) Lampa nu funcționează în conformitate cu

cerințele*1)

Numărul farurilor care se aprind simultan

depășește luminozitatea permisă.

Lumină emisă/reflectată roșie în față sau albă

în spate

X

X

c) Lampă/catadioptru fixat necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere

X

X

4.13.

Baterie (baterii) de

acumulatori

Inspecție vizuală

a) Fixată necorespunzător

Fixată necorespunzător încât poate provoca

scurtcircuit

X

X

b) Scurgeri reduse de electrolit

Scurgeri majore de electrolit

X

X

c) Comutator defect (dacă este necesar)

X

d) Siguranțe improvizate sau defecte (dacă sunt

necesare)

X

e) Ventilație necorespunzătoare (dacă e

necesară)

X

4.14.

Caseta ȘCOALĂ

Inspecție vizuală și funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Caseta lipsă sau deteriorată

X

c) Caseta fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Caseta nu funcționează corespunzător la

comutarea luminilor de poziție și a farurilor

X

e) Caseta necertificată, montată

necorespunzător

X

5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1. Punți (axe)

5.1.1.

Punți (axe) (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

elevator sau deasupra canalului de vizitare

Se utilizează obligatoriu un detector de

jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone

a) Punte (axă) deformată sau fisurată

X

b) Fixare nesigură la vehicul

Stabilitate afectată, funcționalitate afectată

joc excesiv în punctele de fixare

X

X

c) Modificare nesigură*2)

Stabilitatea afectată, funcționalitatea

afectată, spațiu insuficient față de alte

componente sau față de sol

X

X

5.1.2.

Fuzetă (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

elevator sau deasupra canalului de vizitare

Se utilizează obligatoriu un detector de

jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone

Se aplică o forță laterală sau verticală pe

fiecare roată și se evaluează jocul dintre

portfuzetă și axul fuzetei conform

procedurii prevăzute la pct. E

a) Fuzetă fisurată

X

b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a

bucșelor

Posibilitate de desprindere; stabilitatea

direcțională afectată

X

X

c) Mișcare excesivă între fuzetă și puntea

rigidă

Posibilitate de slăbire sau desprindere;

stabilitatea direcțională afectată

X

X

d) Joc al pivotului fuzetei în punte

Posibilitate de slăbire sau desprindere;

stabilitatea direcțională afectată

X

X

5.1.3.

Rulmenți roți (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

elevator sau deasupra canalului de vizitare

Se utilizează obligatoriu un detector de

jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone

Se rotește fiecare roată. Se aplică o forță

laterală sau verticală la fiecare roată și

se constată mișcarea relativă dintre roată

și fuzetă

a) Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcțională afectată; pericol de

distrugere

X

X

b) Rulment prea strâns, gripat

Pericol de supraîncălzire; pericol de

distrugere

X

X

5.2. Roți jante și anvelope

5.2.1.

Butuc roată

Inspecție vizuală

a) Prezon sau piuliță de fixare a roții lipsă

sau strâns slab

Prezoane sau piulițe lipsă la aceeași roată sau

strânse slab, astfel încât afectează foarte

grav siguranța rutieră

X

X

b) Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care

afectează fixarea sigură a jantei

X

X

5.2.2.

Jante (+E)

Inspecție vizuală a ambelor părți ale

fiecărei roți cu vehiculul pe un elevator

sau pe canal

a) Jantă fisurată sau cu defect de sudură

X

b) Montare necorespunzătoare a inelului de

reținere a anvelopei

Risc de desprindere a inelului

X

X

c) Jantă deformată excesiv sau uzată în zona

găurilor de prindere pe butuc sau în zona

prinderii inelului de reținere

Este afectată prinderea sigură de butuc; este

afectată prinderea sigură a anvelopei

X

X

d) Dimensiunile jantei și compatibilitatea cu

anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele

sau cu cerințele*1)

X

5.2.3.

Anvelope (+E)

Inspecție vizuală a întregii anvelope prin

deplasarea vehiculului înainte și înapoi pe

canal sau prin rotirea roții când vehiculul

este suspendat pe elevator

A se vedea pct. F

a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină

sau indicele de viteză, marca de omologare nu

sunt conforme cu documentele sau cu

cerințele*1)

Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător

pentru utilizare, anvelopa atinge alte părți

fixe ale vehiculului, afectând conducerea în

siguranță

X

X

b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași

axă sau pe roțile jumelate

X

c) Anvelope de construcție diferită (radial sau

diagonal) pe aceeași axă

X

d) Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat

X

e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei

devine expus

Adâncimea profilului principal (zona centrală

de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică

de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la anvelopele

cu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau

4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste

20")

X

X

f) Anvelopa se freacă de alte componente

(dispozitive flexibile antiîmproșcare)

Anvelopa se freacă de alte componente (nu este

periclitată conducerea în siguranță)

X

X

g) Anvelopă reșapată neconformă cu cerințele*1)

Stratul de protecție al cordului afectat

X

X

h) Sistemul de monitorizare a presiunii

anvelopelor funcționează defectuos sau una

dintre anvelope este dezumflată în mod evident

Nefuncționare evidentă a sistemului

X

X

5.3. Suspensie

5.3.1.

Arcuri (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Arc fixat nesigur pe șasiu sau punte

Mișcare relativă vizibilă.

Prinderi foarte slăbite

X

X

b) O componentă a arcului deteriorată sau

fisurată

Foaia de arc principală sau foile de arc

secundare foarte afectate

X

X

c) Lipsă arc

Foaia de arc principală sau foile de arc

secundare foarte afectate

X

X

d) Modificare nesigură*2)

Distanță insuficientă față de alte componente

ale vehiculului; arcurile nu funcționează

X

X

5.3.2.

Amortizoare (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Amortizor fixat nesigur pe șasiu sau punte

Prinderea amortizorului slăbită

X

X

b) Amortizor deteriorat prezentând scurgeri

importante sau funcționare necorespunzătoare

X

c) Lipsă amortizor

X

5.3.3.

Bare de torsiune, bielete

antiruliu, bară

stabilizatoare, basculă,

brațe ale suspensiei (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Fixare necorespunzătoare a unei componente

pe șasiu sau punte

Posibilitate de desprindere; stabilitatea

direcțională afectată

X

X

b) Componentă deteriorată sau corodată excesiv

Stabilitatea componentei este afectată sau

componentă fisurată

X

c) Modificare nesigură*2)

Distanță prea mică față de alte componente ale

vehiculului; sistemul nu funcționează

X

X

d) Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost

prevăzută de producător)

X

5.3.4.

Articulații suspensie(+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau

elevator utilizând un detector de jocuri

dacă este necesar

a) Uzură excesivă a pivotului fuzetei și/sau a

unei bucșe sau a unei articulații a suspensiei

Posibilitate de desprindere; stabilitatea

direcțională afectată

X

X

b) Burduf de protecție la praf deteriorat

semnificativ

Burduf de protecție la praf lipsă sau spart

X

X

5.3.5.

Suspensie pneumatică (+E)

Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul

aflat pe canal

a) Sistem nefuncțional

X

b) Orice componentă deteriorată, defectă sau

modificată care afectează funcționarea

sistemului

Funcționarea sistemului afectată puternic

X

X

c) Pierderi de aer audibile

X

6. ȘASIU ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI

6.1. Caroserie autoportantă, șasiu și accesorii cadru

6.1.1.

Stare generală (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

canal sau elevator

Coroziunile se vor evalua conform procedurii

prevăzute la pct. G

a) Fisură sau deformare ușoară a lonjeroanelor

sau a traverselor

Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau

a traverselor

X

X

b) Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure

Majoritatea prinderilor slăbite; rezistență

insuficientă a pieselor

X

X

c) Coroziune excesivă care afectează

rigiditatea ansamblului

Rezistență insuficientă a pieselor

X

X

d) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate

excesiv

X

6.1.2.

Tubulatură de evacuare,

amortizoare de zgomot(+E)

Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul

aflat pe canal sau elevator

a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau

neetanș

X

b) Gazele de evacuare pătrund în cabina condu-

cătorului sau în compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la

bord

X

X

c) Lipsă element din tubulatura de evacuare

X

d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată

corespunzător

X

6.1.3.

Rezervor și conducte sau

racorduri de combustibil

(inclusiv rezervor și

conducte de combustibil

pentru dispozitivul de

încălzire) (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

canal sau elevator.

În cazul sistemelor GPL/GNC/GNL cu ajutorul

dispozitivelor de detectare a scurgerilor

a) Rezervor, conducte sau racorduri fixate

necorespunzător, creând un risc deosebit de

incendiu.

X

b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la

rezervor lipsă sau neetanș

Risc de incendiu; pierdere importantă de

substanțe periculoase

X

X

c) Conductă sau racord uzat din cauza frecării

Conductă sau racord deteriorat

X

X

d) Funcționare necorespunzătoare a robinetului

de oprire a combustibilului(dacă este prevăzut)

X

e) Risc de incendiu datorat

- scurgerilor de combustibil;

- protecției necorespunzătoare a rezervorului

de combustibil sau a sistemului de evacuare;

- stării compartimentului motor

X

f) Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen

neconform cu cerințele, oricare parte a

sistemului este defectă*1)

X

g) Plăcuță cu data omologării rezervorului GPL

lipsă ori cu data respectivă ilizibilă;

etichetă sau inscripție poansonată cu data

limită de expirare a valabilității rezervorului

GNC lipsă ori cu data respectivă ilizibilă

X

h) Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen

neomologat ori necertificat

X

i) Lipsă rezervor corespunzător fiecărui

combustibil menționat în CIV

X

j) Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani

față de data omologării poansonată; rezervor

GNC cu vechime mai mare decât data limită de

expirare a valabilității de pe etichetă sau

poansonată

X

k) Carcasă multisupapă neetanșă, fisurată sau

fără capac

X

l) Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de

GPL/GNC/GNL neetanșă ori nefixată

X

m) Țevi pentru GPL din cupru fără înveliș de

protecție din cauciuc sau plastic

Racorduri GPL sudate sau lipite pe țevi;

racorduri GNC lipite pe țevi

X

X

n) Rezervor suplimentar care nu este menționat

în CIV

X

o) Alimentare dintr-un rezervor improvizat,

altul decât cel destinat

X

6.1.4.

Bare de protecție,

dispozitive de protecție

laterală și dispozitive

de protecție antiîmpănare

spate (dacă au fost

prevăzute de producător)

Inspecție vizuală

a) Fixare slăbită sau deteriorare care poate

cauza accidente la contact

Componente care se pot desprinde;

funcționalitate puternic afectată

X

X

b) Dispozitiv în mod evident neconform cu

cerințele*1)

X

6.1.5.

Suport pentru roata de

rezervă (dacă a fost

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală

a) Suportul nu este într-o stare

corespunzătoare

X

b) Suport fisurat sau fixat nesigur

X

c) Roată de rezervă fixată nesigur pe suport

Risc foarte mare de desprindere

X

X

6.1.6.

Dispozitiv de cuplare și

dispozitiv de remorcare

(+E)

Inspecție vizuală, dacă este cazul cu

vehiculul pe canal sau pe elevator,

urmărind cu atenție uzura și funcționarea

corespunzătoare a oricărui dispozitiv de

siguranță montat și/sau prin utilizarea

calibrelor de măsurare sau a șublerului

Verificare și evaluare conform procedurii

prevăzute la pct. H

a) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată

(dacă nu este utilizată)

Componentă deteriorată, defectă sau fisurată

(dacă este utilizată)

X

X

b) Uzură excesivă a unei componente

Limita de uzură depășită

X

X

c) Prindere necorespunzătoare a dispozitivului

de cuplare

Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de

cuplare, cu risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Orice dispozitiv de siguranță lipsă sau care

nu funcționează corespunzător

X

e) Nefuncționarea oricărui indicator de cuplare

X

f) Obstrucționarea plăcii de înmatriculare sau

a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de

cuplare nu este utilizat)

Placa cu numărul de înmatriculare nu este

vizibilă integral (atunci când dispozitivul de

cuplare nu este utilizat)

X

X

g) Modificare nesigură*2) (piese secundare)

Modificare nesigură*2) (piese principale)

X

X

h) Cuplare prea slabă

X

i) Dispozitiv de cuplare (semi) remorcă

neomologat/necertificat

X

6.1.7.

Transmisie (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

canalul de vizitare sau elevator

Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de

viteze, diferențialului, reductorului și a

frânei de încetinire (dacă nu acționează pe

evacuare)

Se verifică inclusiv dubla comandă pentru

ambreiaj în cazul autovehiculelor ȘCOALĂ

a) Șurub de siguranță slăbit sau lipsă

Șurub de siguranță slăbit sau lipsă, astfel

încât afectează foarte grav siguranța rutieră

X

X

b) Lagărele arborilor de transmisie uzate

excesiv

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

c) Uzură excesivă a articulațiilor cardanice

sau a lanțurilor/curelelor de transmisie

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

d) Cuplaje flexibile deteriorate

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

e) Arbore deteriorat sau îndoit

X

f) Carcasa lagărului fisurată sau fixată

necorespunzător

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

g) Element de protecție contra prafului

deteriorat semnificativ

Element de protecție la praf lipsă sau spart

X

X

h) Modificare neautorizată a sistemului de

transmisie sau a elementelor de comandă

X

i) Scurgeri importante lichid, ulei de

transmisie (se formează picături)

X

j) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător,

lipsă element de asigurare comandă (inclusiv

dubla comandă)

X

k) Lipsă transmisie longitudinală sau a

arborilor planetari la una din punțile

autovehiculului în cazul autovehiculelor cu

tracțiune integrală

X

6.1.7.1

Funcționare transmisie

Inspecție funcțională

Funcționare necorespunzătoare

X

6.1.8.

Suporți motor

Inspecție vizuală

Suport motor deteriorat grav și evident

Suport motor slăbit sau rupt

X

X

6.1.8.1

Stare ventilator

Inspecție vizuală

Ventilator deteriorat, paletă ventilator

fisurată

X

6.1.8.2

Stare, fixare componente

pentru alimentarea duală

a motorului

Inspecție vizuală

a) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau

unitate de control electronic fără marcaj

conform Regulamentului CEE-ONU nr. 67 sau

nr. 110

X

b) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau

alte componente (GPL/GNC/GNL) poziționate sau

fixate necorespunzător

X

6.1.9.

Performanțe motor

a) Unitate de comandă modificată, afectând

siguranța și/sau mediul

X

b) Modificarea motorului sau a anexelor

acestuia, afectând siguranța și/sau mediul

X

6.2. Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1.

Stare (+E)

Inspecție vizuală

Verificări și evaluări conform procedurii

prevăzută la pct. G

a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat

ori element care poate provoca răniri

Se poate desprinde

X

X

b) Montant nesigur (deformat, corodat excesiv

sau fisurat care poate genera deschiderea

accidentală a capotelor sau a obloanelor)

Stabilitate afectată

X

X

c) Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului

sau de gaze de evacuare

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la

bord

X

X

d) Reparație necorespunzătoare/modificare

nesigură*2)

Spațiu insuficient față de drum sau de piesele

aflate în mișcare

X

X

e) Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată

X

f) Caroserie și cabină corodată excesiv

X

g) Mecanism de zăvorâre sau dispozitiv de

rabatare a cabinei pe șasiu defect sau lipsă

(dacă a fost prevăzut de producător)

X

6.2.1.1

Stare, fixare semiremorcă

autobuz articulat (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe

canalul de vizitare

Se va inspecta și zona de pe acoperișul

autobuzului

Se va utiliza un detector de jocuri cu 8

mișcări

Se va inspecta și prin probă în parcurs

a) Ansamblul burduf deteriorat

X

b) Jocuri excesive în articulațiile brațelor de

fixare

X

c) Brațe cadru fixate necorespunzător, reparate

necorespunzător sau cu deformări importante

X

d) Zonele de fixare a brațelor corodate excesiv

X

e) Jocuri în leviere, bare și articulațiile

acestora la puntea directoare spate

X

f) Zgomote la virarea ansamblului burduf

X

6.2.2.

Montare (+E)

Inspecție vizuală în zonele de control cu

vehiculul pe un elevator sau pe canal

Se vor face verificări și evaluări conform

pct. G

a) Caroserie sau cabină nesigură

Stabilitatea este afectată

X

X

b) Caroserie/cabină în mod evident centrată

necorespunzător pe șasiu

X

c) Fixare nesigură sau lipsă element de fixare

a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse,

dar simetria este asigurată

Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a

caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse,

astfel încât siguranța rutieră este pusă în

pericol

X

X

d) Corodare excesivă în punctele de fixare pe

caroseria autoportantă

Stabilitate afectată

X

X

6.2.3.

Uși și dispozitive de

închidere uși

Inspecție vizuală și funcțională

Se vor face verificări și evaluări conform

pct. G

a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide

corespunzător

X

b) Ușă care se poate deschide accidental sau

care nu rămâne închisă (uși glisante)

Ușă care se poate deschide accidental sau care

nu rămâne închisă (uși pivotante)

X

X

c) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare sau

montant deteriorat

Ușă, balama, dispozitiv de asigurare sau

montant lipsă sau slăbit

X

X

d) Uși corodate excesiv

X

6.2.4.

Podea (+E)

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un

elevator sau pe canal

Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de

îmbinare ale podelei cu caroseria

Se vor face verificări și evaluări conform

pct. G

Podea nesigură sau foarte deteriorată

Podea instabilă

X

X

6.2.5.

Scaun conducător auto

Inspecție vizuală și funcțională

a) Scaun cu structură defectă

Scaun slăbit sau fixat necorespunzător

X

X

b) Funcționare necorespunzătoare a mecanismului

de reglare

Scaunul se mișcă sau spătarul scaunului nu

poate fi fixat

X

X

6.2.6.

Alte scaune

Inspecție vizuală

a) Scaune defecte sau nesigure (piese

secundare)

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

X

b) Scaune care nu au fost echipate în

conformitate cu cerințele*1); numărul de

scaune nu corespunde cu cel menționat în CIV;

poziționare neconformă cu omologarea

X

c) Scaune modificate sau neomologate

X

6.2.7.

Comenzile conducătorului

auto

Inspecție vizuală și funcțională

Funcționare incorectă a oricărei comenzi

necesare pentru operarea în siguranță a

vehiculului

Operarea în siguranță a vehiculului afectată

X

X

6.2.8.

Treptele și scara cabinei

Inspecție vizuală

a) Treaptă sau scară nesigură

Stabilitate insuficientă

X

X

b) Treaptă sau scară care poate provoca rănirea

utilizatorilor

X

6.2.9.

Alte echipamente și

accesorii interioare și

exterioare

Inspecție vizuală

a) Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau

echipament

X

b) Accesorii sau echipamente neconforme cu

cerințele*1)

Element montat care poate provoca răniri;

siguranța este afectată

X

X

c) Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanțe periculoase

X

X

6.2.10.

Apărători de noroi (dacă

au fost prevăzute de

producători), aripi,

dispozitive

antiîmproșcare

Inspecție vizuală

a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte

corodate

Pot provoca răniri; risc de desprindere

X

X

b) Spațiu insuficient față de anvelope/roți

(dispozitive antiîmproșcare)

Spațiu insuficient față de anvelope/roți

(apărători)

X

X

c) Neconforme cu cerințele*1)

Acoperire insuficientă a profilului anvelopei

X

X

7. ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere

7.1.1.

Siguranța montării

centurilor de siguranță

și a cataramelor aferente

Inspecție vizuală

a) Ancorare deteriorată excesiv

Ancorare cu risc de desprindere

X

X

b) Ancorare slăbită

X

7.1.2.

Stare centuri de

siguranță, catarame

Inspecție vizuală și funcțională

a) Centură de siguranță obligatorie lipsă sau

care nu a fost montată

X

b) Centură de siguranță deteriorată

Orice tăietură sau urmă de supratensionare

X

X

c) Centură de siguranță neconformă cu

cerințele*1)

X

d) Catarama centurii de siguranță deteriorată

sau cu funcționare incorectă

X

e) Retractorul centurii de siguranță deteriorat

sau cu funcționare incorectă

X

7.1.3.

Limitatorul de sarcină al

centurii de siguranță

(dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea

interfeței electronice

a) Limitator de sarcină lipsă în mod evident

sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză

X

b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

7.1.4.

Dispozitiv de

pretensionare al centurii

de siguranță (dacă a fost

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea

interfeței electronice

a) Dispozitiv de pretensionare lipsă în mod

evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul

în cauză

X

b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

7.1.5.

Airbaguri

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea

interfeței electronice

a) Airbag lipsă în mod evident sau care nu e

adecvat pentru vehiculul în cauză

X

b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

c) Airbag evident nefuncțional

X

7.1.6.

Sistem de reținere

suplimentar (SRS)

Inspecția vizuală a martorului indicator de

defecțiuni (MIL) și/sau prin utilizarea

interfeței electronice

a) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al

SRS indică funcționarea defectuoasă a

sistemului

X

b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

7.2.

Stingător de incendiu

Inspecție vizuală

a) Lipsă

X

b) Neconform cu cerințele*1)

X

7.3.

Dispozitiv de închidere

și dispozitiv antifurt

Inspecție vizuală și funcțională

a) Dispozitivul antifurt nu funcționează

corespunzător

X

b) Dispozitiv defect

Închidere sau blocare inopinată

X

X

7.4.

Triunghiuri

reflectorizante de

presemnalizare

Inspecție vizuală

a) Lipsă sau incomplete

X

b) Neconforme cu cerințele*1)

X

7.5.

Trusă de prim ajutor

Inspecție vizuală

Lipsă, incompletă sau neconformă cu

cerințele*1)

X

7.6.

Cale de roată (dacă sunt

obligatorii)

Inspecție vizuală

A se vedea anexa nr. 14 la reglementări

Lipsă sau în stare necorespunzătoare,

stabilitate insuficientă sau dimensiune prea

mică

X

7.7.

Dispozitiv de avertizare

acustică

Inspecție vizuală și funcțională

a) Nu funcționează corespunzător

Nu funcționează deloc

X

X

b) Dispozitiv de acționare fixat

necorespunzător

X

c) Neconform cu cerințele*1)

Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele

oficiale

X

X

7.8.

Vitezometru

Inspecție vizuală și funcțională în timpul

probei în parcurs sau prin mijloace

electronice

a) Nu este montat conform cerințelor*1)

Lipsă (dacă este obligatoriu)

X

X

b) Funcționare necorespunzătoare

Total nefuncțional

X

X

c) Insuficient iluminat

Lipsa iluminării

X

X

7.9.

Tahograf (dacă este

montat/obligatoriu

conform legislației)

Inspecție vizuală

a) Nu este montat conform cerințelor*1)

X

b) Nu funcționează

X

c) Sigiliu lipsă sau deteriorat

X

d) Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu

termen de valabilitate expirat

X

e) Falsificare sau manipulare evidentă

X

f) Dimensiunea anvelopelor diferită de cea

înscrisă pe placa de montare

X

7.10.

Limitator de viteză (dacă

este montat/obligatoriu

conform legislației)

Inspecție vizuală și funcțională (dacă

echipamentul de verificare a limitatoarelor

de viteză este disponibil)

a) Nu este montat conform cerințelor*1)

X

b) Evident nefuncțional

X

c) Limită de viteză setată incorect (dacă este

verificată)

X

d) Sigiliu deteriorat sau lipsă

X

e) Placă de montare lipsă, ilizibilă

X

f) Dimensiunea anvelopelor nu corespunde cu

parametrii de calibrare

X

g) Limita de viteză menționată pe placa de

montare nu corespunde cu cerințele*1)

X

h) Termenul de valabilitate al verificării

înscris pe placa de montare expirat

X

7.11.

Odometru (dacă a fost

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea

interfeței electronice

a) Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce

kilometrajul sau pentru a falsifica

kilometrajul unui vehicul

X

b) Nefuncționare evidentă

X

7.12.

Sistem de control

electronic al

stabilității (ESC) (dacă

a fost prevăzut de

producător)

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea

interfeței electronice

a) Senzorul de turație de la roată lipsă sau

deteriorat

X

b) Instalație electrică deteriorată

X

c) Alte componente lipsă sau deteriorate

X

d) Deteriorare sau funcționare

necorespunzătoare a comutatorului

X

e) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al

ESC indică funcționarea necorespunzătoare a

sistemului

X

f) Sistemul indică o defecțiune prin interfața

electronică a vehiculului

X

8. EMISII POLUANTE

8.1. Zgomot

8.1.1.

Sistem de reducere a

zgomotului (+E)

Evaluare subiectivă

a) Nivelul de zgomot depășește nivelul maxim

permis de cerințe*1)

X

b) Orice parte a sistemului de reducere a

zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată

incorect sau modificată în mod evident astfel

încât ar putea afecta în mod semnificativ

nivelul de zgomot

Risc foarte mare de cădere

X

X

8.2. Emisii de gaze de evacuare

8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)

8.2.1.1

Echipament de control al

emisiilor de gaze de

evacuare

Inspecție vizuală

a) Echipament de control al emisiilor de gaze

montat de producător lipsă, modificat sau

defect în mod evident

X

b) Neetanșeități ce ar putea afecta măsurarea

emisiilor

X

8.2.1.2

Emisii de gaze (+E)

Control cu analizor de gaze pentru CO și HC

la autovehiculele cu mas fără catalizator

tricomponent și sondă lambda, la turația de

mers în gol încet.

Control cu analizor de gaze pentru CO și HC

la autovehiculele cu mas cu catalizator

tricomponent și sondă lambda, la turația de

mers în gol încet și la turația de mers în

gol accelerat (min. 2000 rot/min,

max. 3000 rot/min)

Verificarea HC se efectuează numai pentru

funcționarea cu benzină

Nu se efectuează această probă pentru

autovehiculele echipate cu motoare în doi

timpi

Nu se efectuează această probă pentru

tractoare

Această probă se efectuează pentru

autovehiculele hibride numai dacă testul

poate fi efectuat

La motoarele cu alimentare duală benzină/

carburanți alternativi, controlul va fi

efectuat pentru ambele moduri de funcționare

Pentru autovehiculele echipate cu un sistem

de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea

corectă a sistemului de control al emisiilor

poate fi verificată prin citirea

corespunzătoare a OBD și a verificării

funcționării corecte a OBD în locul

măsurării unor emisii în conformitate cu

cerințele specifice

A se vedea anexa nr. 13 la reglementări

a) Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile

specifice stabilite de producător

X

b) Fie, în cazul în care aceste informații nu

sunt disponibile, emisiile de CO(cor) și HC

depășesc

1)pentru vehiculele care nu sunt controlate

prin intermediul unui sistem avansat de control

al emisiilor

- 4,5% sau

- 3,5%; pt. CO(cor), în funcție de data primei

înmatriculări (data fabricației, dacă data

primei înmatriculări nu este disponibilă),

conform anexei nr. 13 la reglementări

- 1000 ppm pt. HC

2) pentru vehiculele controlate prin

intermediul unui sistem avansat de control al

emisiilor,

- 0,5% la turația de mers în gol încet și

- 0,3% la turația de mers în gol accelerat;

sau

- 0,3% la turația de mers în gol încet

și

- 0,2% la turația de mers în gol accelerat;

pt. CO(cor), în funcție de nivelul de poluare

menționat în CIV, conform anexei nr. 13 la

reglementări

- 100 ppm pt. HC la turația de mers în gol

accelerat.

X

c) Coeficientul lambda nu se încadrează în

domeniul 1±0,03 sau nu este conform cu valoarea

specificată de producător la turația de mers în

gol accelerat

X

d) Citirea OBD indică o funcționare

necorespunzătoare

X

8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)

8.2.2.1

Echipament de control al

emisiilor de gaze de

evacuare

Inspecție vizuală

a) Echipament de control al emisiilor montat de

producător lipsă sau defect în mod evident

X

b) Neetanșeități ce ar putea afecta măsurarea

emisiilor

X

8.2.2.2

Verificare opacitate (+E)

Control cu opacimetrul în accelerare liberă.

Se accelerează motorul de la turația de mers

în gol încet la turația de regulator.

Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă

data primei înmatriculări nu este

disponibilă) înainte de 1 ianuarie 1980 sunt

exceptate de la această verificare

Nu se efectuează această probă pentru

tractoare

Această probă se efectuează pentru

autovehiculele hibride numai dacă testul

poate fi efectuat

Pentru autovehiculele echipate cu un sistem

de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea

corectă a sistemului de control al emisiilor

poate fi verificată prin citirea

corespunzătoare a OBD și a verificării

funcționării corecte a OBD în locul

măsurării unor emisii în conformitate cu

cerințele specifice

A se vedea anexa nr. 13 la reglementări

a) Opacitatea depășește nivelul înregistrat pe

plăcuța producătorului de pe vehicul

X

b) Dacă această informație nu este disponibilă,

indicele de opacitate K depășește

1) pentru autovehiculele echipate cu mac

supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m^(-1)

2) pentru autovehicule echipate cu mac cu

aspirație naturală: 2,5 m^(-1)

3) pentru autovehiculele prevăzute în

anexa nr. 13 la reglementări: 1,5 m^(-1) sau

0,7 m^(-1)

X

8.3. Suprimarea interferenței electromagnetice

Interferență radio

Orice nerespectare a cerințelor*1)

X

8.4. Alte aspecte referitoare la mediu

8.4.1.

Scurgeri de lichide

Inspecție vizuală

Orice scurgere în exces de lichid cu excepția

apei, care poate afecta mediul ambiant sau care

reprezintă un factor de risc pentru ceilalți

participanți la trafic

Formare constantă de picături, care constituie

un risc foarte mare

X

X

8.4.2.

Fum vizibil

Inspecție vizuală

Fum în exces de orice culoare

X

9. INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE CARE AU,

ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE (M2, M3)

9.1. Uși

9.1.1.

Uși de intrare și de

ieșire

Inspecție vizuală și funcțională

a) Funcționare necorespunzătoare

X

b) Ușă deteriorată

Poate provoca răniri

X

X

c) Sistem de control în caz de urgență defect

X

d) Controlul de la distanță al ușilor sau

dispozitiv de avertizare defect

X

e) Neconformă cu cerințele*1)

Lățime insuficientă a ușii

X

X

f) Ușă improvizată

X

9.1.2.

Ieșiri de urgență

Inspecție vizuală și funcțională (dacă este

posibil)

a) Funcționare necorespunzătoare

X

b) Indicatoare ilizibile pentru ieșirile de

urgență

Indicatoare lipsă pentru ieșirile de urgență

X

X

c) Ciocan de spart geamul lipsă

X

d) Neconforme cu cerințele*1)

Lățime insuficientă sau acces blocat

X

X

9.2.

Sistem de dezaburire și

dezghețare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Funcționare necorespunzătoare

Afectează operarea în siguranță a

autovehiculului

X

X

b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în

cabina conducătorului auto sau în

compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la

bord

X

X

c) Sistem de dezghețare defect (dacă este

obligatoriu)

X

9.3.

Sistem de ventilație și

de încălzire

Inspecție vizuală și funcțională

a) Funcționare necorespunzătoare

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la

bord

X

X

b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în

cabina conducătorului auto sau în

compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la

bord

X

X

9.4. Scaune

9.4.1.

Scaune pasageri (inclusiv

pentru personalul de

însoțire)

Inspecție vizuală

Strapontine (dacă sunt permise) nu funcționează

automat

Blochează o ieșire de urgență

X

X

9.4.2.

Scaun conducător auto

(cerințe suplimentare)

Inspecție vizuală

a) Dispozitive speciale defecte, cum ar fi

protecția antireflexie

Câmpul vizual diminuat

X

X

b) Sistemul de protecție pentru conducătorul

auto nesigur sau neconform cu cerințele*1)

Poate provoca răniri

X

X

9.5.

Lumini interioare și

dispozitive de ghidare

Inspecție vizuală și funcțională

Dispozitiv defect sau neconform cu cerințele*1)

Nu funcționează deloc

X

X

9.6.

Culoare și zone de

staționare în picioare

Inspecție vizuală

a) Podea nesigură

Stabilitate afectată

X

X

b) Bare sau mânere de susținere defecte

Fixate necorespunzător sau inutilizabile

X

X

c) Neconforme cu cerințele*1)

Lățime sau spațiu insuficient

X

X

9.7.

Scări și trepte

Inspecție vizuală și funcțională (dacă este

posibil)

a) Deteriorate

Puternic deteriorate

Stabilitatea este afectată

X

X

X

b) Scări retractabile care nu funcționează

corespunzător

X

c) Neconforme cu cerințele*1)

Lățime insuficientă sau înălțime excesivă

X

X

d) Scări și trepte modificate

X

9.8.

Sistem de comunicare cu

pasagerii

Inspecție vizuală și funcțională

Sistem defect

Nu funcționează deloc

X

X

9.10. Cerințe privind transportul copiilor

9.10.1.

Uși

Inspecție vizuală

Dispozitivul de siguranță al ușii neconform cu

cerințele*1) privind acest mod de transport

X

9.10.2.

Echipamente de

semnalizare și speciale

Inspecție vizuală

Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă

sau neconforme cu cerințele*1)

X

9.11. Cerințe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă

9.11.1.

Uși, rampe și elevatoare

Inspecție vizuală și funcțională

a) Funcționare necorespunzătoare

Siguranța este afectată

X

X

b) Deteriorat(ă)

Stabilitatea este afectată; poate provoca

răniri

X

X

c) Element de comandă defect

Siguranța operării afectată

X

X

d) Dispozitiv de avertizare defect

Nu funcționează

X

X

e) Neconforme cu cerințele*1)

X

9.11.2.

Sistem de blocare a

scaunului rulant

Inspecție vizuală și funcțională dacă este

cazul

a) Funcționare necorespunzătoare

Siguranța operării afectată

X

X

b) Deteriorat

Stabilitatea este afectată; poate provoca

răniri

X

X

c) Element de comandă defect

Siguranța operării afectată

X

X

d) Neconforme cu cerințele*1)

X

9.11.3.

Echipamente de

semnalizare și speciale

Inspecție vizuală

Echipament lipsă sau nu corespunde cerințelor

*1)

X

9.12. Alte echipamente speciale

9.12.1.

Instalații de preparare a

alimentelor

Inspecție vizuală

a) Instalație neconformă cu cerințele*1)

X

b) Instalație deteriorată astfel încât devine

periculoasă utilizarea ei

X

9.12.2.

Instalație sanitară

Inspecție vizuală

Instalație neconformă cu cerințele*1)

Poate provoca răniri

X

X

9.12.3.

Alte dispozitive

(de exemplu sisteme

audio-video)

Inspecție vizual

Neconform cu cerințele*1)

Funcționarea în siguranță a autovehiculului

este afectată

X

X

9.12.4.

Martorul dispozitivului

de sesizare a tensiunii

periculoase

(pentru troleibuze)

Inspecție vizuală

Nu funcționează

X

10. ALTE VERIFICĂRI

10.1.

Vehicul în ansamblu

Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui

echipament adecvat

a) Reparații sau modificări necorespunzătoare

ale oricărei componente a vehiculului ce ar

putea afecta semnificativ siguranța circulației

pe drumurile publice

X

b) Orice defect suplimentar constatat ce ar

putea afecta semnificativ siguranța circulației

pe drumurile publice

X

c) Orice defect suplimentar care nu permite

efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu

pornește, defecte accidentale etc)*3)

X

(la 20-05-2018, Tabelul de la Litera A. , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 32, Articolul I ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

NOTE

*1) "Cerințe" se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.

*2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului

*3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomologate sau necertificate)

DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore

DMa (deficiențe majore) - deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante;

DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa lege siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere.

Prescurtări utilizate în tabel

CI - certificat de înmatriculare

CO - oxid de carbon

CIV - cartea de identitate a vehiculului

HC - hidrocarburi total

ITP - inspecție tehnică periodică

GPL - gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL)

GNC - gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNc)

GNL - gaz natural lichefiat

MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)

Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2

(la 20-05-2018, Litera A. din Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară și exterioară)

C. Coroziuni admise la conductele rigide de frânare

Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafața rămasă să prezinte ciupituri (pitting).

D. Deficiențe privind parbrizul și alte geamuri

1. Deficiențe parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv

Deteriorări permise

a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.

b) în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz:– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;– o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm;– patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.

c) pe marginea parbrizului, în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz, se admit fisuri simple neramificate ca în figură.

2. Deficiențe autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg

Deteriorări permise

a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.

b) în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz:– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;– o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm;– trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.

c) Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus.

Prin deteriorări se înțeleg și bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului.

METODA DE CONTROL

1. Prin examinare vizuală;

2. Dacă este cazul, prin măsurare, utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă).

3. Condiții privind transparența geamurilor

Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva nr. 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și remorcilor acestora sau cu Regulamentul nr. 43 CEE-ONU - Dispoziții uniforme privind omologarea geamurilor de securitate Condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.

Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puțin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și luneta.

În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.

În cazul în care geamurile vehiculului au o transparență modificată față de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmărește ca stratul aplicat ulterior să fie uniform și să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate și marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.

NOTĂ

Condițiile precizate la pct. 1 - 3 se aplică și motociclurilor carosate, tractoarelor și mașinilor autopropulsate pentru lucrări.

(la 20-05-2018, Litera D. din Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

E. Detectarea jocurilor excesive în articulații

În funcție de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor

Notă: jocul radial poate fi verificat și manual pentru SITP de clasa a II-a ce nu sunt dotate cu detectoare de jocuri

F. Verificări privind anvelopele

Dimensiune anvelopă

Adâncime profil anvelopă

Indici de sarcină anvelope (IS)

IS

KG

IS

KG

IS

KG

IS

KG

IS

KG

50

190

82

475

114

1180

146

3000

178

7500

51

195

83

487

115

1215

147

3075

179

7750

52

200

84

500

116

1250

148

3150

180

8000

53

207

85

515

117

1285

149

3250

181

8250

54

212

86

530

118

1320

150

3350

182

8500

55

218

87

545

119

1360

151

3450

183

8750

56

224

88

560

120

1400

152

3550

184

9000

57

230

89

580

121

1450

153

3650

185

9250

58

236

90

600

122

1500

154

3750

186

9500

59

243

91

615

123

1550

155

3875

187

9750

60

250

92

630

124

1600

156

4000

188

10000

61

257

93

650

125

1650

157

4125

189

10300

62

265

94

670

126

1700

158

4250

190

10600

63

272

95

690

127

1750

159

4375

191

10900

64

280

96

710

128

1800

160

4500

192

11200

65

290

97

730

129

1850

161

4625

193

11500

66

300

98

750

130

1900

162

4750

194

11800

67

307

99

775

131

1950

163

4875

195

12150

68

315

100

800

132

2000

164

5000

196

12500

69

325

101

825

133

2070

165

5150

197

12850

70

335

102

850

134

2120

166

5300

198

13200

71

345

103

875

135

2180

167

5450

199

13600

72

355

104

900

136

2240

168

5600

200

14000

73

365

105

925

137

2300

169

5800

74

375

106

950

138

2360

170

6000

75

387

107

975

139

2430

171

6150

76

400

108

1000

140

2500

172

6300

77

412

109

1030

141

2575

173

6500

78

425

110

1060

142

2650

174

6700

79

437

111

1090

143

2725

175

6900

80

450

112

1120

144

2800

176

7100

81

462

113

1150

145

2900

177

7300

Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este precizat sub forma a două numere (de exemplu, 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină și viteză sunt prevăzuți în Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 și Regulamentul CEE-ONU nr. 54.

----------

Alineatul de după tabelul de la litera F din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

Indici de viteză anvelope

Indice de viteza

Viteza [Km/h]

A1

5

A2

10

A3

15

A4

20

A5

25

A6

30

A7

35

A8

40

B

50

C

60

D

65

E

70

F

80

G

90

J

100

K

110

L

120

M

130

N

140

P

150

Q

160

R

170

S

180

T

190

H

210

V

240

W

270

Y

300

ZR

Peste 340

Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menționată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină și de viteză sunt marcați pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză, limita maximă admisă este de 110 km/h, în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.

G. Deficiențe la caroserie datorate coroziunii

Deficiențele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcție de soluția constructivă a caroseriei

1. Autovehicul cu caroserie autoportantă

2. Autovehicul cu șasiu portant

1. Autovehicul cu caroserie autoportantă

În cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul caroseriei

a) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detașabile ce compun caroseria (capote, aripi, uși) dar de o anumită dimensiune și numai în anumite zone. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detașabile trebuie să fie mai mică de 2500 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.

Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detașabile la o distanță mai mică de 100 mm față de punctele de montare. În cazul capotelor și a ușilor, în zona dispozitivelor de închidere și a suporților acestora va fi considerată o zonă de siguranță de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranță nu se admit coroziuni străpunse.

b) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistență numai în anumite zone și având o anumită suprafață. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistență trebuie să fie mai mică de 400 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roților, contraaripi, podea și panourile caroseriei, cu condiția ca aceste coroziuni să se afle la o distanță mai mare de 100 mm față de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.

La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos.

Elementul de caroserie ce trebuie evaluat

Coroziune

Acceptată

Dimensiunea

suprafeței

corodate (mmp)

Lonjeroane și traverse

Traverse

- Elemente transversale aflate în spatele suspensiei

spate (la soluția constructivă cu motorul în spate)

- Elemente transversale aflate în fața suspensiei față

- Element transversal principal

- Element transversal auxiliar

- Element destinat rigidizării unui panou ce nu este

fixat pe alt element de caroserie sau alt panou

Nu

Nu

Nu

Nu

Da

-

-

-

-

400

Elemente longitudinale

- Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea,

chiar dacă există sau nu un montant central

- Contrapragul

- Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la

zona de prindere pe podea

- Lonjeroanele față se vor inspecta începând de la

zona de prindere pe podea sau pe panoul față

- Elementul longitudinal principal

- Elementul longitudinal auxiliar

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

-

-

-

-

-

-

Lonjeron inferior (semilonjeron)

- Lonjeron inferior față sau spate

- Fixarea prin puncte a lonjeronului inferior de

caroserie sau de alte elemente

Consolele ce depășesc cu maxim 150 mm

lungimea caroseriei

Montanții în zona ușilor: lungimea acestora este

prezentată în fig. 1

Montanții în zona geamurilor: lungimea acestora este

prezentată în fig. 1

Nu

Nu

Da

Nu

Nu

-

-

400

-

-

Sectoare de panouri

Panoul podelei

Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât

structura de rezistență a acesteia

Podea compartiment bagaje

Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a

cârligului de remorcare pe podeaua spate

Capotă compartiment bagaje

Capotă compartiment motor

Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate

lămpile și farurile

Panoul față ce desparte compartimentul motor de

compartimentul pasagerilor

Da

Da

Da

Nu

Da

Da

Nu

Da

400

2500

400

-

2500

2500

-

400

Suporții de fixare a arcurilor

Nu

-

Pasajele roților

Pasajele roților

Pasajele roților față ce au rol de preluare parțială a

sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal

Fixarea la partea superioară

Fixarea la panoul despărțitor

Fixarea la partea inferioară

Pasajele roților spate ce au rol de preluare parțială a

sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal

Fixarea la panoul de protecție exterior

Fixarea celor două părți în zona de îmbinare

Fixarea la panoul podelei sau podeaua

compartimentului de bagaje

Pasajele roților spate ce nu au rol de preluare parțială

a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal

Fixarea celor două părți în zona de îmbinare

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Da

Nu

400

-

-

-

-

-

-

400

-

Motorul

Toate zonele pe care se fixează suporții motorului

Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe

caroserie

Nu

Nu

-

-

Transmisia

Suporții de fixare a transmisiei

Nu

-

Punți

Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare

Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporți

de prindere a brațelor oscilante

Nu

Nu

-

-

Suspensia

Suporții de fixare a amortizoarelor

Suporții de fixare a arcurilor elicoidale

Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților

de prindere a acestora

Nu

Nu

Nu

-

-

-

Mecanismul de direcție

Suporții de fixare a semicasetei de direcție

Suporții de fixare a casetei de direcție

Suporții de fixare a părților auxiliare

Nu

Nu

Nu

-

-

-

Sistemul de frânare

Zona de fixare a pompei centrale de frână

Zona de fixare a pedalei de frână

Nu

Nu

-

-

Caroseria

Punctele de fixare ale centurilor de siguranță

Balamalele și închizătorile ușilor

Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de

glisarea a ușilor

Fixarea mecanismului de închidere pe ușă

Pentru centurile de siguranță montate pe ușă

Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de

glisare pe ușă

Fixarea mecanismului de blocare pe ușă

Capota motorului sau a compartimentului de bagaje

din fața vehiculului

Suporții mecanismelor de închidere și deschidere

Scaunele

Punctele de fixare a scaunelor

Pentru centurile de siguranță montate pe scaune

Punctele de fixare pe scaune.

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

-

-

-

-

-

-

-

-

Lămpile și farurile

Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și

semnalizare

Nu

-

Legăturile dintre autovehicul și remorcă

Punctele de fixare a suporților dispozitivului de

remorcare

Nu

-

Fig. 1 Lungimea montanților din zona ușilor și a geamurilor (A = lungime la ușă, B = lungime la geam)

2. Autovehicul cu șasiu portant

În cazul autovehiculelor cu șasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul șasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni nestrăpunse)

Zona deteriorată prin coroziune a cadrului șasiului este exprimată procentual în funcție de element (longitudinal sau transversal).

Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii

- Elementele longitudinale și transversale ale cadrului șasiului precum și toate profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de remorcare de tip șa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându-se în considerare fiecare element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.

Explicație: În cazul lonjeroanelor sunt incluse și suprafețele acestora pe care se fixează elementele direcției și ale suspensiei.

Elementele longitudinale

și transversale

Procentajul maxim admis de reducere a

grosimii elementului

față de grosimea inițială

Toate elementele transversale

30%

Toate elementele longitudinale

20%

Toate elementele ce fac parte

din suportul dispozitivului

de tip șa sau din suportul

dispozitivului de remorcare

20%

La vehiculele cu șasiu portant se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos

Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat

Coroziune acceptata

Dimensiunea suprafaței corodate (mm2)

Toate punctele de fixare a compartimentului pasagerilor și a cabinei nerabatabile pe șasiu

Nu

-

Cabina rabatabilă

-

- Suporții dispozitivului de blocare

Nu

-

- Suporții articulațiilor cabinei

Nu

-

Montanții ușilor

Nu

-

Pragul (lungimea pragului este distanța dintre montanții ușii/ușilor)

Nu

-

Elementul longitudinal principal (lonjeronul)

Elementul transversal principal

Nu

-

Elementul longitudinal auxiliar

Nu

-

Elementul transversal auxiliar

Nu

-

Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou

Da

2500

Sectoare de panouri

Panoul podelei

Nu

-

Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât structura de rezistență a acesteia

Da

2500

Podea compartiment bagaje

Nu

-

Suporții de prindere a rezervorului sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate

Nu

-

Capotă compartiment bagaje

Da

2500

Capotă compartiment motor

Da

2500

Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile

Nu

-

Panoul față ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor

Nu

-

Panoul exterior față sau spate

Da

400

Pasajele roților

Da

2500

Montanții în zona geamurilor

Nu

-

Motorul

Toate zonele pe care se fixează suporții motorului

Nu

-

Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie sau șasiu

Nu

-

Transmisia

Suporții de fixare ai transmisiei

Nu

-

Punți

Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare

Nu

-

Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporții de prindere a brațelor oscilante

Nu

-

Suspensia

Suporții de fixare a amortizoarelor

Nu

-

Suporții de fixare a arcurilor elicoidale

Nu

-

Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților de prindere a acestora

Nu

-

Mecanismul de direcție

Suporții de fixare a semicasetei de direcție

Nu

-

Suporții de fixare a casetei de direcție

Nu

-

Suporții de fixare a părților auxiliare

Nu

-

Sistemul de frânare

Zona de fixare a pompei centrale de frână

Nu

-

Zona de fixare a pedalei de frână

Nu

-

Caroseria

Punctele de fixare ale centurilor de siguranță

Balamalele și închizătorile ușilor

Nu

-

Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor

Nu

-

Fixarea mecanismului de închidere pe ușă

Nu

-

Pentru centurile de siguranță montate pe ușă

Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă

Nu

-

Fixarea mecanismului de blocare pe ușă

Nu

-

Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului

Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele

Nu

-

Punctele de fixare a scaunelor

Nu

-

Pentru centurile de siguranță montate pe scaune

Punctele de fixare pe scaune

Nu

-

Lămpile și farurile

Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnalizare

Nu

-

Legaturile dintre autovehicul și remorcă

Punctele de fixare ai suporților dispozitivului de remorcare

Nu

-

Metode de verificare

Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin

1) Inspecție vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;

2) Dacă există suspiciuni

a) prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri ușoare în jurul zonei ce ridică suspiciuni;

b) prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.

Standarde de evaluare a reparațiilor zonelor deteriorate prin coroziune

1. Condiții pentru reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune

a) reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel încât îmbinarea părții sau a secțiunii elementului reparat să îndeplinească funcționalitatea inițială.

b) nu se admit reparații prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.

Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.

Sunt admise reparații la o distanță mai mare de 30 mm față de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.

2. Metode de reparații admise

a) sunt permise reparații cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;

b) dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu șuruburi, se admite reparația prin sudură.

c) nu sunt permise reparații combinate (sudură/nituri/șuruburi) care să depășească o suprafață maximă de 2500 mmp.

Prin sudură sigură așa cum a fost menționat la lit. a) se înțelege

- cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 50% din perimetrul secțiunii ce poate fi sudată și care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;

- puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm și care sunt repartizate la o distanță de maximum 20 mm una de cealaltă.

3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcției și ale suspensiei

a) dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune

- acesta nu se repară, se înlocuiește

- elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.

b) dacă un element al mecanismului de direcție sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.

4. Metode de reparații admise pentru elemente longitudinale și transversale

a) elementele longitudinale și transversale ce fac parte din cadrul șasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipsește material.

b) prin excepție de la prevederile lit. a), elementele longitudinale și transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puțin aceeași cu grosimea secțiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta înțelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 75% din perimetrul părților ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.

5. Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip șa sau a plăcii bolțului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.

H. Deficiențe la dispozitivele de cuplare

Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch și de 3,5 inch.

- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură

- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim admis este prezentat în figură

Metoda de verificare: cu șubler sau utilizându-se un calibru.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare

În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare

- deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 2,5 mm, conform figurii

- dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;

Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare

- în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare, deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 3,5 mm conform figurilor

- dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;

Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.

Metoda de verificare: cu șubler, riglă și ruletă.

Dispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorci

În funcție de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt

De asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează

- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 28 mm datorită uzurii

- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 41,5 mm datorită uzurii

- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 19 mm datorită uzurii

Metoda de verificare: cu șubler.

Starea proțapului remorcii

Se acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proțapului, conform figurii

Verificarea se va efectua în cel puțin două plane perpendiculare, orizontal și vertical de-a lungul proțapului.

Metoda de verificare: cu șubler și riglă.

Cârligul de remorcare

În cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mm

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare, atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe

- acesta trebuie să aibă dispozitiv de închidere și dispozitiv de asigurare;

- dimensiunea orificiului din interiorul cârligului nu trebuie să fie mai mare de 49 mm ca în figură

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.

Cuple de remorcare

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe

- uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul

- jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depășească 5 mm

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul.

- deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depășească 2 mm

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau șubler.

Fixarea dispozitivului de cuplare

- nu sunt admise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare;

- jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm;

Se încearcă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figurii

Dispozitive de cuplare pentru autotractoare

Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2 mm.

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de măsurare.

Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să fie de maxim 3,5 mm conform figurii

Metoda de verificare: utilizându-se riglă și șubler sau calibru.

Pe părțile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la extremitățile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform figurii

Metoda de verificare: riglă și șubler sau calibru.

Se admit deteriorări (șanțuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm

Metoda de verificare: riglă și șubler.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 3 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(2) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(3) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(4) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (4) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(4^1) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate potrivit scopului prevăzut la art. 1, se fac cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

(la 20-05-2018, Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(4^2) În vederea asigurării respectării prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare, RAR și persoanele autorizate vor notifica prelucrările de date efectuate la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și vor obține numere de înregistrare corespunzătoare în registrul electronic de evidență a prelucrării de date cu caracter personal.

(la 20-05-2018, Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(5) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (5) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(6) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (6) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(7) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde

a) supravegherea tehnică a stațiilor de inspecție tehnică periodică, denumite în continuare SITP, inclusiv prin mijloace informatice, prin analiza rezultatelor ITP folosind metode statistice;

b) controlul executării ITP, inclusiv prin reverificări efectuate de RAR în SITP la vehiculele inspectate în cadrul acestor SITP;

c) controlul executării ITP prin reverificare în reprezentanțele RAR a vehiculelor inspectate în SITP autorizate;

d) controlul tehnic în trafic;

e) verificări incognito, opțional cu utilizarea unui vehicul cu deficiențe cunoscute;

f) controlul executării ITP în urma contestațiilor;

g) controlul executării ITP în urma reclamațiilor.

(la 20-05-2018, Alineatul (7) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(8) În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7)

a) Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul național de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, și prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerințele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;

b) Vehiculul va fi reținut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operațiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective;

----------

Lit. b) a alin. (8) al art. 3 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

c) Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligația de a înștiința persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilității selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de așteptare, va pune la dispoziția inspectorului RAR vehiculul și documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP și inspectorul tehnic vor asigura toate condițiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului.

(8^1) În cazul reverificării prevăzute la alin. (7) lit. b), inspectorul RAR desemnat în acest scop poate modifica rezultatul ITP:– în cazul în care constată că inspectorul tehnic a menționat în mod eronat în raportul de ITP DMa și/sau DP;– în cazul în care constată că inspectorul tehnic nu a menționat în raportul de ITP DMa și/sau DP existente.

(la 20-05-2018, Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condițiile prevăzute de prezentele reglementări.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 2^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP mașini și utilaje

autopropulsate pentru lucrări

Plan de operațiuni

Nr.

crt.

Denumirea verificării

Metoda de control

și aparatura necesară

Deficiențe constatate

Evaluare deficiențe

DMi

DMa

DP

0

1

2

3

4

5

6

0. IDENTIFICARE

0.1.

Verificare stare plăci cu numărul de

înregistrare, concordanță între

plăcile de cu numărul de

înregistrare și numărul înregistrare

din certificatul de înregistrare

Inspecție vizuală

a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul

X

b) Număr de înregistrare ilizibil sau lipsă

X

c) Numărul de înregistrare de pe placă nu este

în concordanță cu certificatul de înregistrare.

X

d) Placă deteriorată

X

0.2.

Verificare concordanță între datele

de identificare prelevate de pe

vehiculul prezentat la ITP și datele

din certificatul de înregistrare,

cartea de identitate a vehiculului

și atestatul tehnic dacă a fost

eliberat de RAR, după caz

Inspecție vizuală după

curățarea locurilor unde se

află poansonat numărul de

identificare

Se verifică concordanța

dintre vehiculul prezentat

la ITP și datele din

certificatul de înregistrare, cartea de identitate

a vehiculului și atestatul

tehnic dacă a fost eliberat

de RAR, după caz, privind

categorie, marcă, tip,

număr de identificare

poansonat sau ștanțat.

a) Lipsă număr de identificare poansonat sau

ștanțat

X

b) Număr de identificare incomplet, ilizibil

parțial sau total

X

c) Număr de identificare neconform cu datele din

certificatul de înregistrare

X

d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu

datele privind: categoria, marca și tipul

vehiculului.

X

e) Număr de identificare modificat

X

f) Suportul pe care se află poansonat numărul

de identificare este fixat artizanal pe vehicul

(ex. înconjurat de un cordon de sudură).

X

1. SISTEM DE FRÂNARE

1.1. Stare mecanică și funcționare

1.1.1.

Pedală/Manetă de frână și cursa

dispozitivului de acționare a frânei

Inspecție vizuală și

funcțională a componente-

lor, în timp ce sistemul de

frânare este acționat

NOTĂ: Vehiculele cu

servofrână trebuie

inspectate cu motorul

oprit.

a) Uzură avansată sau joc excesiv a axului

pedalei

X

b) Cursă excesivă sau insuficientă a

dispozitivului de acționare

X

c) Dispozitivul de acționare nu revine corect la

poziția inițială.

X

d) Dispozitivul de acționare deformat excesiv,

fisurat, rupt

X

1.1.2.

Element de acționare frână de mână,

levier de comandă frână de mână,

mecanism cu clichet frână de mână,

frână de mână cu acționare electrică

Inspecție vizuală și

funcțională a componentelor

în timp ce sistemul de

frânare este acționat

a) Sistemul de blocare al mecanismului cu

clichet nu funcționează.

X

b) Element de acționare cu uzură excesivă,

lipsă, deteriorat sau nefuncțional

X

1.1.3.

Dispozitiv servofrână, pompă

centrală de frână (pentru sistemul

de frânare hidraulic)

Inspecție vizuală și

funcțională a componentelor

în timp ce sistemul de

frânare este acționat

a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau

ineficient

X

b) Pompă centrală neetanșă/defectă (pierde

presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau la

acționarea manetei)

X

X

c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de

frână

X

X

d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână

X

1.1.4.

Pompă de vacuum sau compresor și

rezervoare de aer (dacă au fost

prevăzute de producător)

Inspecție vizuală a

componentelor la presiunea

normală de lucru

a) Pierdere de aer care provoacă o scădere

importantă de presiune sau pierdere de aer

perceptibilă auditiv

X

b) Pompa de vacuum deteriorată sau

nefuncțională

X

c) Rezervoare de aer comprimat deteriorate,

corodate/neetanșe

X

X

d) Fixare necorespunzătoare a rezervoarelor de

aer comprimat

X

1.1.5.

Conducte de frână rigide, racorduri

flexibile de frână

Inspecție vizuală a

componentelor în timp ce

sistemul de frânare este

acționat

a) Conductă, racord sau conexiune neetanșă

(pierderi reduse/importante)

X

X

b) Deteriorări sau coroziuni excesive

X

X

c) Conductă poziționată necorespunzător

X

d) Conductă fisurată sau ruptă; racord fisurat

sau rupt

X

e) Racord deteriorat, cu puncte de frecare,

răsucit sau prea scurt

X

X

f) Umflare excesivă la presiune

X

X

g) Racord cu porozități

X

1.1.6.

Leviere și conexiuni, tije de

acționare

Inspecție vizuală și

funcțională a componentelor

în timp ce sistemul de

frânare este acționat

a) Componente corodate sau uzate excesiv

X

X

b) Leviere, tije sau conexiuni fixate

necorespunzător

X

c) Orice element care poate împiedica mișcarea

liberă a elementelor sistemului de frânare

X

d) Lipsă elemente ale timoneriei

X

1.1.7.

Elemente de acționare sistem frânare

(inclusiv etriere, cilindri de frână

cu arc, cilindri de frână

hidraulici, garnituri de fricțiune,

tamburi și discuri de frână)

Inspecție vizuală a

componentelor în timp ce

sistemul de frânare este

acționat (unde există zonă

de vizitare)

a) Neetanșeități (pierderi reduse/importante)

X

X

b) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă

X

X

c) Coroziuni excesive

X

X

d) Burduf de protecție împotriva prafului

rupt/lipsă

X

X

e) Lipsă garnituri de fricțiune

X

f) Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi,

fixare necorespunzătoare sau alte defecte care

compromit siguranța (la o roată/la mai multe

roți)

X

X

g) Tambur sau disc lipsă

X

h) Joc disc de frână

X

1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu

1.2.1.

Performanță

Inspecție prin probe în

parcurs

Se acționează frâna gradual

până la obținerea efortului

maxim.

a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria

rectilinie

X

b) Zgomot la roată în timpul frânării

X

1.2.2.

Eficacitate (+E)

a) Inspecție prin probe în

parcurs folosind un

decelerometru cu compensare

și înregistrare (pentru

vehicule cu viteza maximă

constructivă mai mare de

25 km/h)

A se vedea anexa nr. 11 la

reglementări.

b) abrogată

Coeficient de frânare mai mic de 2,0 m/s²

X

1.3. Performanță și eficacitate frână de staționare (cu excepția vehiculelor dotate cu frână electrică)

1.3.1.

Performanță

Inspecție prin probe în

parcurs

Se acționează frâna gradual

până la obținerea efortului

maxim.

a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria

rectilinie.

X

b) Zgomot la roată în timpul frânării

X

1.3.2.

Eficacitate (+E)

a) Inspecție prin probe în

parcurs folosind un

decelerometru cu compensare

și înregistrare (pentru

vehicule cu viteza maximă

constructivă mai mare de

25 km/h)

A se vedea anexa nr. 11 la

reglementări.

b) abrogată

Coeficient de frânare mai mic de 1,6 m/s²

X

1.4.

Frână de staționare (vehicule dotate

cu frână electrică)

Cu frâna electrică

acționată se verifică dacă

vehiculul poate fi deplasat

de pe loc.

Vehiculul poate fi deplasat de pe loc.

X

2. SISTEM DE DIRECȚIE

2.1. Stare mecanică

2.1.1.

Stare, funcționare sistem de

direcție

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

Volanul este rotit stânga-

dreapta.

Sistem de direcție greu manevrabil

X

2.1.2.

Stare, fixare casetă de direcție

Inspecție vizuală a fixării

casetei de direcție

Se rotește volanul stânga-

dreapta.

a) Fixare necorespunzătoare a casetei

X

X

b) Casetă de direcție fisurată/spartă

X

X

2.1.3.

Jocuri în sistemul de direcție

Inspecție vizuală a

componentelor timoneriei

direcției în ceea ce

privește uzura, fisurile și

siguranța în timp ce

volanul este rotit stânga-

dreapta cu vehiculul pe sol

sau pe canal (dacă este

disponibil)

a) Mișcare relativă între componentele

sistemului ce ar trebui să fie fixe

X

X

b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de

direcție

X

X

c) Deformări/fisuri ale oricărui element

X

X

d) Alinierea defectuoasă a componentelor (de

exemplu, bară de comandă a direcției, bară de

conexiune etc.)

X

e) Burduf de protecție la praf lipsă

X

X

2.1.4.

Stare, fixare, funcționare și

etanșeitate servodirecție

Verificarea servodirecției

și a nivelului de ulei

hidraulic din rezervor

(dacă este vizibil)

Cu roțile pe sol și cu

motorul funcționând, se

verifică dacă servodirecția

funcționează corect.

a) Neetanșeități (scurgeri reduse/importante)

X

X

b) Nivel redus de lichid

X

X

c) Mecanismul nu funcționează

X

X

d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat

X

X

e) Conducte care freacă/poziționate

necorespunzător

X

X

f) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau

corodate excesiv

X

X

2.2. Volan și coloană volan

2.2.1.

Stare, fixare volan

Cu roțile pe sol, se

oscilează volanul dintr-o

parte în alta într-un plan

perpendicular pe coloana de

direcție și se aplică de

jos în sus și de sus în

jos. Se inspectează vizual

jocurile.

a) Deplasare relativă între volan și coloana de

direcție care indică un joc excesiv

X

b) Butucul, coroana sau spițele volanului

fisurate sau fixate necorespunzător

X

X

2.2.2.

Joc la volan

Cu motorul în funcțiune în

cazul vehiculelor cu

servodirecție și cu roțile

în poziție dreaptă, se

rotește ușor volanul

stânga-dreapta, pe cât

posibil fără a mișca

roțile. Se verifică

vizual mișcarea liberă.

Joc excesiv al direcției (de exemplu, un punct

de pe coroana volanului poate fi rotit pe un

arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime

din diametrul volanului fără ca roțile

directoare să se miște)

X

X

2.3.

Aliniament roți

Verificarea aliniamentului

roților

Control vizual

Roți nealiniate în mod evident

X

2.4.

Stare, fixare comandă direcție

Se acționează comanda

direcției și se verifică

vizual jocul și starea

cuplajelor elastice sau a

altor articulații.

a) Jocuri excesive în articulații sau cuplaje

X

b) Reparație sau modificare necorespunzătoare

X

3. VIZIBILITATE

3.1.

Câmp de vizibilitate

Inspecție vizuală de la

postul de conducere

a) Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al

conducătorului care îi afectează vederea în față

sau lateral

X

X

b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare

spre înapoi.

X

3.2.

Stare parbriz și celelalte geamuri

Inspecție vizuală

a) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare

(sablat, zgâriat/cu opacități importante sau din

material necorespunzător)

X

X

b) Parbriz fisurat, spart

X

X

3.3.

Oglinzi retrovizoare

Inspecție vizuală și

funcțională de la postul

de conducere

a) Oglindă lipsă ori care nu asigură

vizibilitatea corespunzătoare

X

b) Oglindă deteriorată sau fixată

necorespunzător

X

X

3.4.

Ștergătoare de parbriz

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Ștergător care nu funcționează corespunzător

sau lipsă

X

b) Lamela ștergătorului lipsă

X

3.5.

Spălătoare de parbriz

Inspecție vizuală și

funcțională

Spălător care nu funcționează corespunzător/

lipsă

X

X

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE

(în funcție de echiparea prevăzută de producător)

4.1. Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Funcționare defectuoasă/lipsa farului sau a

sursei de lumină

X

X

b) Far fixat necorespunzător

X

c) Far cu oglinda deteriorată

X

d) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

e) Sursă de lumină defectă

X

4.1.2.

Orientare (+E) (numai pentru

farurile utilizate pentru circulația

rutieră)

Inspecție vizuală și

funcțională

Se determină centrul de

focalizare orizontal al

fiecărui far cu lumină de

întâlnire cu ajutorul

aparatului de control al

farurilor.

Inspectorul va regla farul

dacă dispozitivul de

reglare este funcțional.

a) Far reglat necorespunzător

X

b) Sursa de lumină montată necorespunzător

X

4.1.3.

Comutare lumini

Inspecție vizuală și

funcțională

Dispozitiv de comandă defect

X

4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit

4.2.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.2.2.

Comutare

Inspecție vizuală și

funcțională

Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului

de comandă

X

4.3. Lămpi de frânare

4.3.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.3.2.

Comutare

Inspecție vizuală și

funcțională

Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului

de comandă

X

4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie

4.4.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.4.2.

Comutare

Inspecție vizuală și

funcțională

Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului

de comandă

X

4.5. Faruri și lămpi de ceață

4.5.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.5.2.

Comutare

Inspecție vizuală și

funcțională

Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului

de comandă

X

4.6. Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.6.2.

Comutare

Inspecție vizuală și

funcțională

Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului

de comandă

X

4.7.

Dispozitiv de iluminare a plăcii

spate cu numărul de înregistrare

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Lampă care proiectează lumina direct în spate

X

X

b) Sursă de lumină defectă

X

X

c) Lampă fixată nesigur

X

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

e) Fixare necorespunzătoare

X

4.8.

Proiectoare de lucru

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.9.

Lămpi speciale de avertizare

(girofar)

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Sursă de lumină defectă

X

b) Dispersor fisurat/spart, de culoare

necorespunzătoare

X

X

c) Fixare necorespunzătoare

X

d) Lipsă lampă sau dispersor

X

4.10.

Catadioptri

Inspecție vizuală

Catadioptri deteriorați/lipsă

X

X

4.11.

Martori luminoși

Inspecție vizuală și

funcțională

Nu funcționează corespunzător (nu afectează/

afectează direct siguranța circulației rutiere).

X

X

4.12.

Conexiuni electrice între vehiculul

tractor și remorcă

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Conexiuni electrice fixate necorespunzător

X

X

b) Izolație deteriorată

X

4.13.

Cablaj electric

Inspecție vizuală

a) Cabluri fixate/poziționate/securizate

necorespunzător

X

X

X

b) Instalație electrică deteriorată

X

X

X

c) Izolație cablaj deteriorată

X

X

X

4.14.

Baterii(e) de acumulatori

Inspecție vizuală

a) Fixată necorespunzător

X

X

b) Scurgeri de electrolit (în funcție de debit)

X

X

5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1. Punți (axe)

5.1.1.

Stare, fixare punți

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisurată

X

X

b) Jocuri în articulațiile de fixare/fixare

nesigură pe vehicul

X

X

c) Reparație/modificare necorespunzătoare

X

X

d) Tirant deformat, nefixat corespunzător pe

șasiu/caroserie

X

5.1.2.

Stare, fixare fuzete

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

Se rotește volanul

stânga-dreapta.

a) Fuzetă fisurată sau deformată

X

b) Joc excesiv al pivotului fuzetei

X

X

c) Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare

lipsă (în funcție de număr)

X

X

5.1.3.

Rulmenți roți (dacă verificarea este

posibilă)

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

Se rotește volanul

stânga-dreapta.

Joc excesiv la rulment

X

X

5.2. Roți (jante) și anvelope

5.2.1.

Stare, fixare butuci roți

Inspecție vizuală pe ambele

părți ale fiecărei roți cu

vehiculul pe sol

Prezon sau piuliță lipsă sau slăbit(ă) (în

funcție de număr)

X

X

5.2.2.

Stare, fixare roți

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

Jantă deformată excesiv, fisurată, sudată

necorespunzător

X

5.2.3.

Stare, fixare anvelope

Inspecție vizuală a

întregii anvelope prin

deplasarea vehiculului

înainte și înapoi

a) Dimensiunea anvelopei nu corespunde cu cea

menționată în atestatul tehnic (dacă acesta a

fost emis).

X

b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași

axă sau la roți jumelate

X

c) Tăieturi profunde sau deteriorări importante

pe banda de rulare sau pe flancurile

anvelopelor

X

d) Indicatorul de uzură al profilului

anvelopei devine expus/Adâncimea profilului

principal (zona centrală de 3/4 din lățimea

benzii de rulare) mai mică de 2 mm la anvelopele

cu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau

X

4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste

20"

X

e) Frecarea anvelopei de părți ale

șasiului/caroseriei sau ale suspensiei

X

5.3. Suspensie

5.3.1.

Arcuri (dacă au fost prevăzute de

producător)

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

a) Fixare sau montare necorespunzătoare a

arcurilor pe șasiu sau punte

X

X

b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată

X

X

c) Lipsă arc la una din punți (roți)

X

d) Arc rupt

X

5.3.2.

Amortizoare (dacă au fost prevăzute

de producător)

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

a) Amortizor deteriorat prezentând semne grave

de neetanșeitate sau funcționare

necorespunzătoare

X

b) Jocuri excesive în articulațiile de fixare

pe cadru sau șasiu

X

c) Lipsă amortizor

X

5.3.3.

Articulații suspensie (dacă au fost

prevăzute de producător)

Inspecție vizuală cu

vehiculul pe sol sau pe

canal (dacă este

disponibil)

a) Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe

X

b) Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride

X

c) Bolțul articulației, bucșe, articulațiile

suspensiei rupte

X

5.3.4.

Suspensie pneumatică (dacă a fost

prevăzută de producător)

Inspecție vizuală și

auditivă cu vehiculul pe

sol sau pe canal (dacă este

disponibil)

a) Orice componentă deteriorată/defectă

X

X

b) Fixare necorespunzătoare pe șasiu sau punte

X

6. ȘASIU, CABINĂ ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI

6.1. Șasiu sau cadru și elemente atașate

6.1.1.

Stare generală șasiu, șasiu

suplimentar

Inspecție vizuală cu

vehiculul aflat pe sol sau

pe canal (dacă este

disponibil)

a) Lonjeroane sau traverse fisurate sau

deformate

X

X

b) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea

șasiului

X

X

c) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni

străpunse)/fisuri, rupturi, deformări importante

ale elementelor de rezistență pe orice parte,

inclusiv pe traverse

X

X

d) Elemente de rezistență sudate necorespunzător

X

6.1.2.

Tubulatură de evacuare, amortizoare

de zgomot

Inspecție vizuală și

auditivă cu vehiculul cu

motorul în funcționare

a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau

neetanș

X

b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau

în cabina conducătorului.

X

X

c) Lipsă element din tubulatura de evacuare

X

d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată

corespunzător.

X

6.1.3.

Rezervor de combustibil și conducte

de alimentare (inclusiv rezervorul

de combustibil pentru dispozitivul

de încălzire și conducte)

Inspecție vizuală cu

vehiculul aflat pe sol sau

pe canal (dacă este

disponibil)

a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător

X

X

b) Rezervorul neetanș (prezintă scurgeri),

capacul rezervorului lipsește sau nu este

corespunzător.

X

X

c) Conducte alimentare cu combustibil

deteriorate, poziționate necorespunzător sau

uzate datorită frecării de alte componente

X

d) Risc de incendiu datorat scurgerilor de

combustibil, protecției necorespunzătoare a

rezervorului sau tubulaturii de evacuare,

condițiilor din compartimentul motor

X

X

e) Alimentare dintr-un rezervor improvizat,

altul decât cel destinat

X

f) Scurgeri benzină

X

g) Scurgeri motorină

X

h) Furtun de alimentare cu benzină, motorină

uzat/crăpat, tăiat

X

X

i) Lipsă coliere asigurare furtunuri

X

6.1.4.

Bare de protecție, protecție

laterală și dispozitive de protecție

antiîmpănare spate (dacă au fost

prevăzute de producător)

Inspecție vizuală

Elemente fixate necorespunzător/deteriorate care

pot provoca accidentări

X

X

6.1.5.

Dispozitiv de remorcare (dacă a fost

prevăzut de producător)

Inspecție vizuală urmărind

cu atenție uzura și

funcționarea

corespunzătoare a tuturor

dispozitivelor de siguranță

montate

a) Element component deformat/defect sau fisurat

X

X

b) Orice dispozitiv de siguranță lipsă,

deteriorat sau care nu funcționează

corespunzător

X

c) Obstrucționarea plăcii cu numărul de

înregistrare sau a oricărei lămpi (atunci când

nu sunt utilizate)

X

X

d) Coroziuni excesive ale elementelor de

rezistență pe care sunt fixate dispozitivele

de remorcare

X

6.1.6.

Transmisie

Inspecție vizuală cu

vehiculul aflat pe sol sau

pe canal (dacă este

disponibil)

Se verifică atent zona

ambreiajului, cutiei de

viteze, diferențialului și

a reductorului.

a) Jocuri excesive în elementele transmisiei

X

X

b) Elemente de siguranță fixate

necorespunzător/lipsă

X

X

c) Pedală ambreiaj cu acționare greoaie, lipsă

siguranță de asigurare pedală pe ax

X

d) Levier selectare viteze fixat

necorespunzător/modificat

X

X

e) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător

X

f) Timonerie schimbător de viteze fixată

necorespunzător/modificată constructiv

X

g) Fixare necorespunzătoare a cutiei de viteze

(de exemplu, lipsă șuruburi de fixare)

X

6.1.6.1.

Funcționare transmisie

Inspecție în parcurs

a) Funcționare necorespunzătoare a ambreiajului,

cutiei de viteze sau reductorului

X

b) Zgomot anormal la transmisie

X

6.1.7.

Fixare motor

Inspecție vizuală cu

motorul în funcțiune

Suport motor fisurat, desprins sau fixat nesigur

X

X

6.2. Cabină și caroserie

6.2.1.

Stare, fixare caroserie, cabină

Inspecție vizuală și

funcțională pentru anumite

verificări

a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar

putea produce răniri

X

X

b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisurat

care poate genera deschiderea accidentală a

capotelor sau a obloanelor

X

X

c) Elemente de caroserie sau cabină incomplete,

deteriorate sau reparate necorespunzător

X

d) Elemente de caroserie corodate excesiv

X

e) Caroseria, cabina, suprastructura nu este

fixată corespunzător

X

f) Coroziuni excesive în punctele de fixare ale

caroseriei

X

6.2.2.

Uși și dispozitive de închidere uși

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide

corespunzător

X

b) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite,

deteriorate/lipsă

X

X

c) Coroziuni excesive uși

X

6.2.3.

Scaun conducător vehicul

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o

structură defectă

X

X

b) Mecanismul de reglare a scaunului nu

funcționează corect.

X

X

c) Scaun lipsă

X

6.2.4.

Alte scaune

Inspecție vizuală

a) Scaune defecte/fixate necorespunzător

X

X

b) Scaune montate suplimentar

X

6.2.5.

Scări pentru cabină

Inspecție vizuală

a) Treaptă/grup de trepte deteriorată(e) sau

fixată(e) nesigur

X

X

b) Treaptă/grup de trepte care poate (pot)

provoca accidente

X

X

6.2.6.

Apărători de noroi, aripi,

dispozitive antiîmproșcare (dacă au

fost prevăzute de producător)

Inspecție vizuală

a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau

lipsă

X

X

b) Spațiu insuficient pentru roți

X

7. ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere (dacă au fost prevăzute de producător)

7.1.1.

Siguranța montării centurilor de

siguranță și a cataramelor aferente

Inspecție vizuală

Verificare puncte de

ancorare

a) Punct de ancorare deteriorat excesiv

X

X

b) Punct de ancorare fixat necorespunzător

X

X

7.1.2.

Stare, fixare centuri de siguranță,

catarame

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Centură de siguranță deteriorată

X

b) Dispozitivul de închidere este avariat,

lipsește sau nu funcționează corect.

X

c) Mecanismul de recuperare a centurii avariat

sau nu funcționează corect (la cele retractabile

X

7.2.

Încuietori

Inspecție vizuală și

funcțională

Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau

funcționând necorespunzător

X

7.3.

Cale de roată (dacă au fost

prevăzute)

Inspecție vizuală

Deteriorate/lipsă

X

X

7.4.

Avertizor acustic

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Nu funcționează.

X

b) Comandă nesigură

X

7.5.

Vitezometru (dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecție vizuală și

funcțională în timpul

probei în parcurs

a) Nu funcționează sau lipsește.

X

b) Nu este iluminat.

X

7.6.

Elemente de asigurare ale

echipamentului (lor) de lucru pentru

deplasarea în siguranță pe drumurile

publice

Inspecție vizuală și

funcțională

a) Elemente neconforme

X

b) Elemente deteriorate, lipsă sau nu

funcționează corect

X

8. EMISII POLUANTE

8.1. Zgomot

8.1.1.

Sistem de reducere a zgomotului

Inspecție vizuală și

auditivă

a) Nivel de zgomot excesiv

X

b) Orice parte a sistemului de reducere a

zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată

incorect sau modificată în mod evident, astfel

încât ar putea afecta în mod semnificativ

nivelul de zgomot

X

8.2. Gaze de evacuare

8.2.1. Emisii

8.2.1.1.

Echipament de control al emisiilor

de gaze (dacă a fost prevăzut de

producător)

Inspecție vizuală

Echipament de control al emisiilor prevăzut de

producător lipsă, modificat sau defect în mod

evident

X

8.3. Alte aspecte referitoare la mediu

8.3.1.

Scurgeri de lichide

Inspecție vizuală

Orice scurgere în exces de lichid care poate

afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe

alți utilizatori ai drumului

X

X

8.3.2.

Fum vizibil

Inspecție vizuală

Fum în exces de orice culoare

X

9. Alte verificări

9.1.

Vehicul în ansamblu

Inspecție vizuală sau prin

utilizarea unui echipament

adecvat

a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale

oricărei componente a vehiculului ce ar

putea afecta semnificativ siguranța circulației

pe drumurile publice

X

b) Orice defect suplimentar constatat ce ar

putea afecta semnificativ siguranța circulației

pe drumurile publice

X

c) Orice defect suplimentar care nu permite

efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu

pornește, defecte accidentale etc.)^1)

X

NOTE

1) În acest caz este necesară reefectuarea ITP.

E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate).

DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore

DMa (deficiențe majore) – deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să îi pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante

DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere.

(la 20-05-2018, Anexa nr. 2^1 a fost modificată de Punctele 33, 34 și 35 al Articolului I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 4 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

În funcție de categorie, destinație și masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel

----------

Partea introductivă a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;

b) clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepția celor din clasa I;

----------

Lit. b) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

c) clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.

----------

Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 3 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Cerințe privind echiparea ulterioară fabricației

cu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelor

din categoriile N(2) și N(3)

I. DEFINIȚII

Dispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenționale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informații despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.

Oglindă - orice dispozitiv, cu excepția dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în fața vehiculului.

Clasificarea oglinzilor

a) clasa I - oglindă retrovizoare interioară;

b) clasa II și III -oglinzi retrovizoare exterioare principale;

c) clasa IV - oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;

d) clasa V - oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);

e) clasa VI - oglindă frontală.

II. CERINȚE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAȚIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE

1. Cerința echipării ulterioare fabricației cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE*4).

Notă

*4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislației Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă și a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive și care modifică Directiva 70/156/CEE și abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE

2. Prezentele cerințe nu se aplică următoarelor

a) autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;

b) autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depășește 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiții

i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanță mai mică de 2 m față de sol (se poate aplica o toleranță de + 10 cm), indiferent de poziția de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA;

ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziția conducătorului auto;

3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepția celor menționate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate, care îndeplinesc cerințele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV și, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.

4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate astfel încât combinația câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE), condițiile se consideră a fi respectate și nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.

5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerințe ca urmare a lipsei de soluții tehnice disponibile și viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare și/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiția ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE).

6. Prezentele cerințe nu se aplică autovehiculelor istorice.

III. METODA DE VERIFICARE

1. În condițiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce privește câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.

1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.

2. În condițiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existența mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare

- pentru oglinzile de clasa IV

Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.

- pentru oglinzile din clasa V

Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.

3. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi

3.1. Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare

3.2. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare

3.3. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare

3.4. Cerințele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colțurile celor două poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât și pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 și 5 din Secțiunea II.

3.5. Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor două poligoane de verificare.

4. Respectarea cerințelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP.

NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N(2) și N(3) se înțelege

categoria N(2) - vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care depășește 3,5 t, dar nu depășește 12 t.

categoria N(3) - vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce depășește 12 t.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 5 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(2) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(3) Periodicitatea efectuării ITP, în funcție de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea

a) la 6 luni

i) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;

----------

Pct. i) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri șezând" cu sintagma "locuri pe scaune".

ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;

----------

Pct. ii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

iii) autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.

----------

Pct. iii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

b) la 1 an

i) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;

ii) remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;

iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;

----------

Pct. iii) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

iv) autovehicule speciale ambulanță.

v) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.

----------

Pct. v) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

vi) autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto, cu excepția autovehiculelor prevăzute la lit. a) pct. iii).

----------

Pct. vi) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

c) la 2 ani

i) mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri;

----------

Pct. i) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, respectiv la 1 an în cazul autovehiculelor care au o vechime de cel puțin 12 ani, cu excepția vehiculelor de interes istoric;

(la 20-05-2018, Litera ii) din Litera c) , Alineatul (3) , Articolul 5 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

iii) mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepția mașinilor și utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depășește 25 km/h;

----------

Pct. iii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

iv) remorci și semiremorci cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, cu următoarele excepții

- remorci și semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care periodicitatea este de un an;

- remorci și semiremorci apicole, precum și rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.

----------

Pct. iv) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

v) tractoare cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.

----------

Pct. v) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

d) abrogată;

----------

Lit. d) a alin. (3) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(3^1) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei inspecții tehnice periodice la 3 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.

(la 20-05-2018, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru învățarea conducerii auto, precum și autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.

----------

Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(4^1) Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.

----------

Alin. (4^1) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri șezând" cu sintagma "locuri pe scaune".

(4^2) Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, se supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepția autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.

----------

Alin. (4^2) al art. 5 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

(5) Termenul pentru efectuarea primei ITP se socotește de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente.

(6) Vechimea autovehiculelor prezentate la ITP se stabilește prin diferența dintre anul finalizării ITP și anul fabricației înscris în rubrica aferentă din cartea de identitate a vehiculului.

(la 20-05-2018, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 4 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Raport de inspecție tehnică periodică pentru categoria L

*Font 8*

Date identificare vehicul

Serie CIV

┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐ ┌──────────────────────┬──────────┐

│ │ - │ │ │ │ │ │ │ │ │Cod │ Matcă │

└────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ │tranzacție........... │ folie │

├──────────────────────┤ │

│ITP este valabil │ │

Număr de identificare (VIN) │până la .../.../..... │ │

┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ └──────────────────────┴──────────┘

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către

> Număr de înmatriculare și dată Dl(dna) .......................................

............/............................. Adresa ........................................

> Marcă și tip Act identitate Serie ........ Nr...............

.......................................... care cunoaște și este de acord cu condițiile de

> Categorie efectuare a ITP impuse de legislația națională.

................/......................... Semnătură ............................

> Număr de omologare (registru)

┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Deficiențe constatate

└──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

──────────────────────────────────────────────────────

> Cod și serie motor

................../........................ ──────────────────────────────────────────────────────

> Culoare

........................................... ──────────────────────────────────────────────────────

> Serie ataș

........................................... ──────────────────────────────────────────────────────

> Număr kilometri

................../........................ ──────────────────────────────────────────────────────

Rezultat ITP la data

● Bun tehnic ....../.../......... ──────────────────────────────────────────────────────

● Bun tehnic cu DMi ....../.../.........

● Respins ....../.../......... ──────────────────────────────────────────────────────

Răspuns RAR după înregistrarea datelor ──────────────────────────────────────────────────────

Cod tranzacție R1.......................... ──────────────────────────────────────────────────────

Cod tranzacție R2.......................... ──────────────────────────────────────────────────────

REINSPECȚIE DA [] NU []

Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE ──────────────────────────────────────────────────────

Oră și minut ..............................

Observații: ............................... ──────────────────────────────────────────────────────

...........................................

........................................... ──────────────────────────────────────────────────────

...........................................

Acest vehicul a fost inspectat la

Operator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR

................................./.........

de către inspector Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR

SITP

Nume și prenume Semnătura și Ștampila Nume și prenume Semnătură

1)......................................... 1)..................................................

2)......................................... 2)..................................................

1)ATENȚIE! În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea deficiențelor, se va efectua o nouă inspecție tehnică periodică completă

2)Dacă o reinspecție este anunțată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligația să pună la dispoziție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebuie să asigure toate condițiile pentru efectuarea reinspecției de către inspectorul RAR

3)Defectarea vehiculului în timpul inspecției tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP

4) Emisiile poluante nu se măsoară

Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L

(la 20-05-2018, Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L din anexa nr. 4 a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

----------

Anexa 4 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 34 al art. I din același act normativ.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 6 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Abrogat.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 5 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Raport de inspecție tehnică periodică pentru

categoriile M, N, O și T

*Font 8*

Date identificare vehicul

Serie CIV

┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐ ┌──────────────────────┬──────────┐

│ │ - │ │ │ │ │ │ │ │ │Cod │ Matcă │

└────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ │tranzacție........... │ folie │

├──────────────────────┤ │

│ITP este valabil │ │

Număr de identificare (VIN) │până la .../.../..... │ │

┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ └──────────────────────┴──────────┘

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către

> Număr de înmatriculare și dată Dl(dna) .......................................

............/............................. Adresa ........................................

> Marcă și tip Act identitate Serie ........ Nr...............

.......................................... care cunoaște și este de acord cu condițiile de

> Categorie efectuare a ITP impuse de legislația națională.

................/......................... Semnătură ............................

> Număr de omologare (registru)

┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Deficiențe constatate

└──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

──────────────────────────────────────────────────────

> Cod și serie motor

................../........................ ──────────────────────────────────────────────────────

> Culoare

........................................... ──────────────────────────────────────────────────────

> Număr kilometri

........................................... ──────────────────────────────────────────────────────

Rezultat ITP la data

● Bun tehnic ....../.../......... ──────────────────────────────────────────────────────

● Bun tehnic cu DMi ....../.../.........

● Respins ....../.../......... ──────────────────────────────────────────────────────

Răspuns RAR după înregistrarea datelor ──────────────────────────────────────────────────────

Cod tranzacție R1.......................... ──────────────────────────────────────────────────────

Cod tranzacție R2.......................... ──────────────────────────────────────────────────────

REINSPECȚIE DA [] NU []

Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE ──────────────────────────────────────────────────────

Oră și minut ..............................

Observații: ............................... ──────────────────────────────────────────────────────

...........................................

........................................... ──────────────────────────────────────────────────────

...........................................

Acest vehicul a fost inspectat la

Operator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR

................................./.........

de către inspector Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR

SITP

Nume și prenume Semnătura și Ștampila Nume și prenume Semnătură

1)......................................... 1)..................................................

2)......................................... 2)..................................................

1)ATENȚIE! În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea deficiențelor, se va efectua o nouă inspecție tehnică periodică completă

2)Dacă o reinspecție este anunțată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligația să pună la dispoziție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebuie să asigure toate condițiile pentru efectuarea reinspecției de către inspectorul RAR

3)Defectarea vehiculului în timpul inspecției tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP

Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoriile M, N, O și T

(la 20-05-2018, Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoriile M, N, O și T din anexa nr. 5 a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

----------

Anexa 5 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 4 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 35 al art. I din același act normativ.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 7 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competițiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii), la vehiculele radiate din evidență care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum și inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare sau a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.

----------

Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(1^1) Abrogat.

----------

Alin. (1^1) al art. 7 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(2) ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi se efectuează în stațiile reprezentanțelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.

(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 7 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 5^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

CERTIFICAT DE INSPECȚIE TEHNICĂ PERIODICĂ

(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)

[Format A4 (210 x 297 mm)]

(1) numărul de identificare al vehiculului - codul VIN sau numărul de șasiu (Vehicle Identification Number - VIN number or chassis number) .......

(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(2) numărul de înmatriculare al vehiculului și simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of the vehicle and country symbol of the State of registration) ............./RO

(3) locul și data inspecției (place and date of the test) ..................

(4) indicația odometrului la data efectuării inspecției, dacă este disponibilă (odometer reading at the time of the test, if available) ………………………

(la 20-05-2018, Alineatul (4) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(5) categoria vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle category, if available) .................................

(la 20-05-2018, Alineatul (5) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(6) deficiențe identificate și gradul lor de severitate (identified deficiencies and their level of severity) ......

Cod (item) Denumire deficiență (identified deficiency) Grad severitate (level of severity)

..........................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

(la 20-05-2018, Alineatul (6) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

Cod (item) Denumire defect (identified defect) Categorie (category)

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

(7) rezultatul inspecției tehnice periodice (result of the roadworthiness test) ....................................

(la 20-05-2018, Alineatul (7) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(8) data următoarei inspecții tehnice periodice (date of next periodical test): conform anexei la certificatul de înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate)

(9) stația de inspecție tehnică periodică (name of the inspection organisation) ...........

semnătura și ștampila inspectorului responsabil de inspecție (signature and stamp of the inspector responsible for the test)

............................

(10) alte informații (other information)

poziția în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice (entry in the national data basis regarding the periodic technical inspections) ......./...........

*

A se păstra la bordul autovehiculului.

Schimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului (inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat).

----------

Anexa 5^1 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conținutul anexei 1 din același act normativ.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 8 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze și remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerințelor aplicabile din prezentele reglementări, precum și cerințelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.

----------

Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "certificării" cu sintagma "agreării" și de pct. 39 al art. I din același act normativ, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

(2) Abrogat.

----------

Alin. (2) al art. 8 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(3) ITP la autovehiculele pentru competiții sportive și la vehiculele cu caracteristici speciale se efectuează ținându-se seama de cerințele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.

----------

Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

(4) ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricației.

(5) ITP la vehiculele înmatriculate în alte state se efectuează în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, cu excepția cazurilor în care se specifică altfel.

(la 20-05-2018, Articolul 8 din Capitolul I a fost completat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 5^2 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Abrogată.

(la 20-05-2018, Anexa nr. 5^2 a fost abrogată de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 9 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) SITP este o (sub)unitate care aparține unui operator economic sau unei instituții publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înființare desfășurarea de activități de testări și analize tehnice. SITP poate funcționa numai dacă deține autorizație tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spațiul destinat activității de ITP trebuie să fie separat de spațiul destinat altor activități ale operatorului economic sau instituției publice și toată aparatura destinată acestei activități trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influențată de alte activități desfășurate de operatorul economic sau instituția publică respectivă.

----------

Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operațiuni de întreținere și reparații în timpul programului pentru efectuarea ITP.

(3) Utilajele și aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare și pentru verificarea calității reparațiilor și reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparații, în baza unui document de lucru însoțitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 6 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Anexă la Certificatul de înmatriculare

*Font 8*

- față - - verso -

┌────────────────────────────────────────────┐ ┌───────────────────────────────────────────┐

│ ┌────────────────────────────────────────┐ │ │ ┌──────────────┬───────────┬────────────┐ │

│ │ ANEXA │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ Nr. ___________________ │ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ │

│ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │

│ │înmatriculare │ │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ │

│ │ INSPECȚII TEHNICE PERIODICE │ │ │ │ │ │ │ │

│ ├───────────────┬───────────┬────────────┤ │ │ │ │ │ │ │

│ │Data următoarei│ Stația și │Semnătura și│ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ │

│ │ inspecții │numărul din│ ștampila │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ tehnice │ registru │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ └───────────────┴───────────┴────────────┘ │ │ └──────────────┴───────────┴────────────┘ │

└────────────────────────────────────────────┘ └───────────────────────────────────────────┘

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 10 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) SITP trebuie amenajată și dotată cu următoarele

1. SITP pentru clasa I

a) dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite și un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;

b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.

c) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;

(la 20-05-2018, Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

d) dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm;

(la 20-05-2018, Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

2. SITP pentru clasa a II-a și/sau a III-a

a) canal de vizitare dotat cu o instalație de iluminare de 12 V sau 24 V. Canalul de vizitare al SITP pentru clasa a III-a trebuie echipat cu un dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punți, cu iluminare corespunzătoare și, dacă este cazul, cu sistem de ventilație;

(la 20-05-2018, Litera a) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lățime de minimum 0,8 m și lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.

b) cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;

----------

Lit. b) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

c) pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară și dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălțime de minimum 1,5 m.

d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mișcări liniare sau minimum două mișcări liniare și două mișcări circulare - opțional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a; platformele (cel puțin două plăci acționate electric) trebuie să permită mișcări și în sensuri opuse, atât pentru deplasările pe direcția longitudinală, cât și pentru deplasările pe direcția transversală față de canalul de vizitare. Deplasarea platformelor trebuie să fie comandată de către inspectorul tehnic de la postul de inspecție (în canalul de vizitare).

Platformele culisante aflate în dotarea SITP de clasa a III-a trebuie să îndeplinească următoarele cerințe tehnice

(i) mișcare longitudinală și transversală de cel puțin 95 mm;

(ii) viteza mișcării longitudinale și transversale între 5 cm/s și 15 cm/s.

Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate sunt necesare platouri cu minimum opt mișcări.

(la 20-05-2018, Litera d) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

e) instalație pentru evacuarea forțată a gazelor arse;

f) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.

(2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură

1. Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITP

a) pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș

a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală și dispozitiv pentru măsurarea efortului la manetă. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.

----------

Lit. a1) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.

a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice.

a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.

a5) cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele

i) pentru rezistența la rulare și forța de frânare - clasa de exactitate 3;

ii) pentru masă - clasa de exactitate 2.

a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.

a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.

a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date

----------

Partea introductivă a lit. a8) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".

i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;

ii) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;

iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata față și spate, în momentul efectuării probei;

iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staționare);

v) roțile verificate(față/spate) și valorile forțelor de frânare măsurate;

vi) valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și de staționare).

vii) valoarea măsurată a forțelor de acționare (la pedală și/sau la manetă).

----------

Pct. vii) de la lit. a8) a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de frânare, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.

a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică și care au dispozitiv de fixare față/spate pe durata încercării frânelor.

b) pentru clasa a II-a și a III-a

b.1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a și cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalația de frânare (0-10 atm), în conformitate cu anexa A la Standardul ISO 21069-1 privind cerințele tehnice pentru încercarea sistemelor de frânare ale vehiculelor utilizând un stand cu role. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă. Standul de frânare cu role trebuie echipat cu instalații pentru încercarea sistemelor de frânare pneumatice, cum ar fi manometre, conectori și furtunuri;

(la 20-05-2018, Litera b.1 din Litera b) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

b.2. b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a și de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.

b.3. b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afișajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziția ansamblului de vehicule pe stand.

b.4. standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.

----------

Lit. b.4 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

b.5. în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecție a rolelor.

b.6. standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare, a forței de apăsare la pedală și a presiunii în instalația de frânare pneumatică și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.

b.7. cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele

i) pentru rezistența la rulare și forța de frânare - clasa de exactitate 3;

ii) pentru forța de apăsare la pedală - clasa de exactitate 2;

iii) iii) pentru presiunea din instalația de frânare pneumatică - clasa de exactitate 1;

iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.

b.8. programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare, precum și a dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași axe pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.

b.9. pentru ITP la autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă, stația trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.

b.10. standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.

b.11. programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date

i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;

ii) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;

iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;

iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);

v) axa verificată (axa 1, axa 2 etc) și valorile forțelor de frânare măsurate;

vi) valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);

vii) vii) valorile dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);

viii) viii) valoarea măsurată a forței de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forței maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerință se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;

ix) valoarea măsurată a presiunii din instalația de frânare pneumatică.

b.12. nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de frânare și dezechilibre, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.

b.13. b.1 3 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracțiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate și înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.

2. Analizor de gaze pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)

2.1. Pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puțin a CO cu o precizie de minimum ± 0,2% și a HC cu o precizie de minimum ± 30 ppm, iar dacă măsoară și alte componente, cu o precizie de minimum ± 1% pentru CO(2) și ± 0,2% pentru O(2) (conform OIML R 99 clasa II);

2.2. Pentru stațiile care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze conform Directivei 2014/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare (reformare) sau conform cu OIML R 99 - Instrumente pentru măsurarea emisiilor de evacuare ale vehiculelor, clasa I, cu precizie de minimum

± 0,06 % vol pentru CO;

± 0,5 % vol pentru CO_2;

± 0,1 % vol pentru O_2;

± 12 ppm vol pentru HC.

(la 20-05-2018, Punctul 2.2. din Punctul 2. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

2.3. Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depășească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.

2.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile fabricantului.

2.5. Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date

----------

Partea introductivă a pct. 2.5. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".

a) data, ora și minutul efectuării probei;

b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;

c) turația de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;

d) valoarea CO(cor) la turația de mers în gol încet;

e) valoarea HC măsurată la turația de mers în gol încet;

f) turația de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;

g) valoarea CO sau CO(cor) la turația de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;

h) valoarea coeficientului lambda la turația de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;

i) valoarea HC măsurată la turația de mers în gol accelerat.

2.6. Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.

3. Opacimetru pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)

3.1. Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parțial conform Regulamentului 24 CEE ONU*1), cu o precizie de minimum ± 0,3 m^(-1).

Notă

*1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU)- Dispoziții uniforme privind

I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili

II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce privește instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat

III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili

IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare

3.2. Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.

3.3. Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afișa valoarea echivalentă a opacității la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului care să poată măsura turația motorului indiferent de diametrul conductelor de injecție montate, precum și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.

3.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile

fabricantului.

3.5. 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.

----------

Subpct. 3.5, pct. 3 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

3.6. Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări și trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).

3.7. Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date

a) data, ora și minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;

b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;

c) timpul de bază;

d) turația de mers în gol încet;

e) turația de mers în gol maximă (de regulator);

f) indicele de opacitate măsurat;

g) media aritmetică a indicilor de opacitate măsurați pentru cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă valide.

(la 20-05-2018, Punctul 3.7. din Punctul 3. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

3.8. Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiția să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turațiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.

4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă

5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 - 10 bar și cu clasa de exactitate 2,5.

----------

Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".

6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm

----------

Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".

7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la același calculator ca și standul de frânare cu role.

8. Decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare prin probe funcționale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale și autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum și pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri)

Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date

a) marca, tipul și numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;

b) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;

c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);

d) valoarea decelerației;

e) valoarea măsurată a forței de acționare la pedală;

f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).

Decelerometrele care nu măsoară continuu trebuie să înregistreze măsurătorile cel puțin de 10 ori pe secundă.

(la 20-05-2018, Punctul 8. din Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

9. Dispozitiv de simulare a forței de împingere la proțapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acționare prin inerție.

10. 10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepția SITP dotate cu decelerometru.

11. Calculator pentru evidența ITP (desktop)

----------

Titlul pct. 11 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

11.1. Calculatorul trebuie să aibă următoarea configurație minimală

a) procesor: minimum 1,5 Ghz;

b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;

c) CD-ROM sau CD-W;

d) placa video pentru rezoluție de minimum 800x600 pixels;

e) port paralel și port USB;

f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;

g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează același calculator și pentru activitățile de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză.

11.2. Calculatorul trebuie folosit numai pentru activități legate de ITP sau de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea și întreținerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.

12. Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afișarea datei și orei prelevării imaginii.

13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.

14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.

15. Leviere (2 bucăți) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a și minimum 500 mm pentru clasa a III-a.

16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăți): 200/5/30 mm și 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).

17. Șubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a și a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.

----------

Pct. 17 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

18. Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăți), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.

19. Dispozitiv de conectare la interfața electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD.

(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

20. Dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL în cazul în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalații de alimentare GPL/GNC/GNL.

(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

21. Dispozitivele menționate anterior la pct. 2 și 3 pot fi combinate într-un dispozitiv compus, cu condiția ca acesta să nu afecteze precizia fiecărui dispozitiv individual.

(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze și a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalație de încălzire și climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfășurării activității, menținerea temperaturii între 5°C și 37°C.

(4) Utilizatorii aplicației informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare și neavizată a aplicației pentru această activitate sau prin alte mijloace software.

(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformității realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor

[poziție conform art. 10]

Denumirea aparatului de măsură

Dovada

conformității

Tipul aparatului sau

mărimii certificate

[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)]

Stand de frânare cu role corespun-

zător clasei I de ITP - pentru

mopede cu 2 roți și motociclete

fără ataș

Certificat de

etalonare

Forță de frânare

Cântărire (masă)

Forță de apăsare la

pedală

Forță de apăsare la

manetă

[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)]

Stand de frânare cu role corespun-

zător clasei a II-a și a III-a de

ITP

Buletin de

verificare

metrologică

Forță de frânare

Certificat de

etalonare

Forță de apăsare la

pedală

Cântărire (masă)

Presiune (traductor de

presiune)

[art. 10 alin. (2) pct. 2]

Analizor de gaze pentru stațiile

ce efectuează ITP la autovehicu-

lele echipate cu motor cu aprin-

dere prin scânteie (mas)

Buletin de

verificare

metrologică

Analizor de gaze de

evacuare

[art. 10 alin. (2) pct. 3]

Opacimetru pentru stațiile ce

efectuează ITP la autovehiculele

cu motoare cu aprindere prin

comprimare (mac)

Buletin de

verificare

metrologică

Opacimetru pentru gazele

de evacuare ale mac

[art. 10 alin. (2) pct. 4]

Aparat de control al farurilor

prevăzut cu nivelă

Certificat de

etalonare

Unghiuri (aparat pentru

reglarea și verificarea

farurilor la

autovehicule)

[art. 10 alin. (2) pct. 5]

Manometru pentru măsurarea

presiunii în anvelopele

vehiculelor

Buletin de

verificare

metrologică

Manometru pentru verifi-

carea presiunii în

anvelopele vehiculelor

[art. 10 alin. (2) pct. 6]

Dispozitiv de măsurare a adâncimii

profilului anvelopelor

Certificat de

etalonare

Lungimi (șubler)

[art. 10 alin. (2) pct. 8]

Decelerometru cu compensare

Certificat de

etalonare sau

buletin de

măsurare

Decelerație

Forța de apăsare la

pedală

[art. 10 alin. (2) pct. 13]

Ruletă cu lungimea de minimum 10 m

Buletin de

verificare

metrologică

Ruletă

Certificat de

etalonare

Lungimi (ruletă)

[art. 10 alin. (2) pct. 17]

Șubler cu tijă cu o lungime de

minimum 15 cm și cu o precizie de

± 0,1 mm pentru clasa a II-a,

respectiv cu o lungime de minimum

20 cm și cu o precizie de

± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau

calibre de măsurare pentru clasele

a II-a și a III-a

Certificat de

etalonare

Lungimi (șubler)

Buletin de

măsurare

Lungimi (calibre)

Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal și obligatoriu au aprobare de model în România sau aprobare de model CE.

----------

Alin. (5) al art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

(6) Certificatele de etalonare pot fi emise și de laboratoare acreditate de RENAR.

(6^1) Cu excepția cazului în care legislația UE și legislația națională aferentă conțin dispoziții contrarii, intervalul dintre două calibrări succesive nu trebuie să depășească

i) 24 de luni pentru măsurarea masei și a presiunii;

ii) 24 de luni pentru măsurarea forțelor;

iii) 12 luni pentru măsurarea emisiilor de gaze.

(la 20-05-2018, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(7) SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici

a) lărgime de bandă: minimum 128 kbps;

b) timpul de răspuns: maximum 200 ms;

c) rata erorilor: aprox. 1/1000;

d) sla: minimum 99,99%.

(8) În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziția RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispoziția RAR un model al noului buletin de probă. RAR poate verifica în cadrul SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă și a versiunii de soft declarate.

----------

Alin. (8) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(8^1) SITP trebuie să asigure posibilitatea imprimării certificatului de inspecție tehnică periodică.

----------

Alin. (8^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(9) SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanență activității de ITP.

(9^1) SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activității efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste înregistrări vor fi puse la dispoziția RAR în scopul monitorizării activității de ITP.

Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conțină minimum două camere de supraveghere și un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la rezoluții înalte HD (High Definition), având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile și particularitățile spațiului destinat activității de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat și instalat încât să asigure înregistrarea continuă a activităților desfășurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcționalități

a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător și accesibil inspectorului RAR;

b) să permită înregistrarea și vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte a acestuia și a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condițiile de iluminare existente;

c) să permită înregistrarea activității de pe linia de ITP pe durata maximă de funcționare, respectiv de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00;

d) să permită înregistrarea și vizualizarea corespunzătoare a indicațiilor afișajului/afișajelor analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de ITP;

e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării și ștergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.

În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de supraveghere video, cu condiția ca acesta să fie astfel proiectat, dotat și instalat încât să asigure toate funcționalitățile prevăzute la lit. a)-e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă.

(la 01-11-2016, Alineatul (9^1) din Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )

(10) În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 - 6, 8 și 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiția ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă.

(11) Reprezentanțele RAR și SITP trebuie să respecte specificațiile producătorilor referitoare la întreținerea infrastructurii și a aparaturii de inspecție.

(la 20-05-2018, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 7 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Ecuson de inspecție tehnică periodică

----------

Anexa 7 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 5 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 36 al art. I din același act normativ.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 11 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în anexa nr. 7^1.

(2) Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere își pierde dreptul de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoștința RAR anularea sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligația predării la RAR a ștampilei de inspector tehnic ce i-a fost anterior distribuită.

(la 22-12-2017, Articolul 11 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 7^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Cerințe privind competența, examinarea și atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici

1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerințe

a) cu privire la competența profesională, că acesta deține cunoștințe și capacitate de înțelegere certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii:– mecanică;– dinamică;– dinamica vehiculului;– motoarele cu ardere internă;– construcția vehiculelor rutiere;– diagnosticarea vehiculelor rutiere;– materiale și prelucrarea materialelor;– electronică;– electricitate;– componentele electronice ale vehiculului;– aplicații IT.

b) cu privire la experiența profesională documentată, că acesta a desfășurat cel puțin 3 ani, cu normă întreagă sau cu normă parțială pe o perioadă echivalentă, în calitate de angajat, titular al unei persoane fizice autorizate, titular al unei întreprinderi individuale ori de membru al unei întreprinderi familiale, una dintre următoarele activități:– reparații auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfășurarea cel puțin a activităților de reparații pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcție și sistemul de frânare;– omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorități de omologare ori servicii tehnice notificate;– ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii.

(la 11-04-2018, Litera b) din Punctul 1. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

c) cu privire la experiența necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerințe minimale

a) pentru clasa I - permis de conducere categoriile A și B1;

b) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;

c) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C și/sau D.

2. Cerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit. a) și cele de experiență profesională precizate la pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în domeniul de studii de licență "Ingineria autovehiculelor" (se consideră ca echivalente calificările inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile).

3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică.

4. Programul de atestare acoperă cel puțin următoarele aspecte

a) construcția vehiculului:– identificarea vehiculului;– sistemul de frânare;– sistemul de direcție;– vizibilitatea;– lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice;– punți, jante, anvelope și suspensie;– șasiu și elemente atașate șasiului;– alte echipamente;– emisii poluante;– inspecții suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică;

b) metode de inspecție;

c) evaluarea deficiențelor;

d) cerințe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării;

e) cerințe legale privind inspecția tehnică;

f) dispoziții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a vehiculelor;

g) aplicații IT folosite în procedura de inspecție tehnică periodică și în cea administrativă.

5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind construcția și inspecția tehnică periodică a acestor vehicule.

6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic.

7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări.

8. În cazurile menționate la pct. 5 și 6, în certificatul de atestare se menționează în mod expres activitățile respective.

9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare/ reatestare este de 2 ani de la data absolvirii programului de atestare/reatestare.

(la 11-04-2018, Punctul 9. din Anexa nr. 7^1 a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.

11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influențează valabilitatea certificatului de atestare sau activitățile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.

12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilității certificatului de atestare pentru activități suplimentare față de cele pentru care a fost inițial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare și a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.

13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conține următoarele

a) cerere de atestare, care va include, după caz, și o recomandare din partea operatorului economic sau a instituției publice la care va urma să își desfășoare activitatea;

b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;

c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă;

d) documentele care atestă îndeplinirea cerinței privind experiența profesională documentată minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fișa postului și/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz; în cazul titularului unei persoane fizice autorizate, titularului unei întreprinderi individuale ori al membrului unei întreprinderi familiale, o declarație pe propria răspundere privind desfășurarea activităților prevăzute la pct. 1 lit. b), certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare;

(la 11-04-2018, Litera d) din Punctul 13. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

e) copie de pe actul de identitate.

14. Copiile menționate la pct. 13 lit. b) - e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul.

15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) și e).

16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) .

17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) .

18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens.

19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică.

20. Programul de reatestare asigură menținerea și actualizarea cunoștințelor și abilităților cerute inspectorilor tehnici în domeniile menționate la pct. 4 lit. a) - g) .

21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5-12.

22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum și certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.

(la 22-12-2017, Actul a fost completat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 12 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) SITP vor deține în mod obligatoriu următoarele

a) registru de control al stației;

b) formulare - tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului și ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5 la reglementări;

c) formular - tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;

d) ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;

e) elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;

f) norme tehnice și instrucțiuni de utilizare a aparaturii;

g) avizier care va cuprinde

i) autorizația tehnică a stației, în copie (față - verso);

ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;

iii) tarifele de ITP;

iv) iv) precizarea categoriilor de vehicule rutiere pentru care SITP nu efectuează ITP;

iv) precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;

----------

Pct. iv) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

v) precizarea actelor necesare efectuării ITP;

vi) programul de lucru al SITP;

vii) schița fluxului de efectuare a ITP;

----------

Pct. vii) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

viii) instrucțiunile și dispozițiile specifice de detaliere și precizare a prezentelor reglementări și pentru care se prevede în mod expres a fi afișate la avizier;

h) dosarul stației care va cuprinde documentele ce atestă funcționarea legală a SITP

i) în original: autorizația tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum și tarifele pentru ITP;

----------

Pct. i) de la lit. h) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

ii) în copie: raportul de evaluare a capabilității tehnice și contractul de franciză;

i) dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;

j) registru de evidență a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calității reglajelor sau reparațiilor.

(2) De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afișa la loc vizibil sau va pune la dispoziție, la cerere, prezentele reglementări.

----------

Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 8 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

*Font 8*

(față)

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│REGISTRUL AUTO ROMÂN │

│ (Timbru sec) │

│ │

│ AUTORIZAȚIE TEHNICĂ │

│ Nr. ............... din ....................... │

│ │

│Se autorizează ...................................................................................│

│ (operator economic sau instituție publică) │

│cu sediul în .............................................. jud. .................................│

│str. ............................................... nr. ........................ cu certificatul│

│cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. ..............│

│să execute inspecții tehnice periodice la clasele de inspecție tehnică periodică .................│

│..................................................................................................│

│conform specificației de pe verso, în stația de inspecție tehnică periodică din ..................│

│jud. ........................... str. ........................................ nr. ...............│

│începând cu data de ............................................. │

│ │

│Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. ....... din ............. înregistrată la Registrul Auto│

│Român și a Raportului de evaluare a capabilității tehnice nr. ..... din ................, întocmit│

│de Registrul Auto Român - Organismul de Certificare Sisteme de Management. │

│ │

│ DIRECTOR GENERAL RAR │

│ │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

(verso)

COD STAȚIE

Nr.

crt.

Vehicule pentru care se

autorizează stația de inspecție

tehnică periodică

Clasa de

ITP

Interdicții

Observații

1

I

2

II

3

III

----------

Anexa 8 la reglementări (față) a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea textului "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului nr. ....... din ................" cu textul "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. ............" și de pct. 44 al art. I din același ordin, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 13 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă

----------

Partea introductivă a art. 13 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

a) certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autoritățile competente și completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizația provizorie de circulație;

b) cartea de identitate a vehiculului.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 9 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Cerere

pentru autorizarea stației de inspecție tehnică

periodică a vehiculelor

----------

Titlul anexei 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

Operatorul economic sau instituția publică .................................... cu sediul în .................. județul .............. str. ........................... nr. ................. cod poștal ............. telefon ........... fax ........... solicită eliberarea autorizației pentru stația de inspecție tehnică periodică din ...................... județul ............. str. .............. nr. ........... cod poștal ............ telefon .............. fax ............. pentru următoarele clase de inspecție tehnică periodică .............................

----------

Primul paragraf din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

Anexăm

1. chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice;

2. abrogat;

----------

Pct. 2 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

3. certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activități de testări și analize tehnice»;

----------

Pct. 3 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

4. abrogat;

----------

Pct. 4 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

5. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă;

----------

Pct. 5 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

6. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);

----------

Pct. 6 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

7. schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;

8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.

Programul de lucru al stației de inspecție tehnică este

în zilele de .......................... orele ...............................

și în zilele de ....................... orele ...............................

Ne obligăm ca pe timpul funcționării stației de inspecție tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecția tehnică periodică.

Nr. ....... din .................

REPREZENTANT LEGAL,

(numele, prenumele, funcția, semnătura, ștampilă)

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 14 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, șasiul, ansamblurile și subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.

----------

Art. 14 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 10 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

(la 20-05-2018, Anexa nr. 10 a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 15 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

La ITP se execută operațiunile prevăzute în Planul de operațiuni, al cărui model este prevăzut, în funcție de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 și 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operațiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcție de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepția identificării, care va fi prima operațiune efectuată.

----------

Art. 15 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 11 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Condiții tehnice privitoare la verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor

A. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role

Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienților de frânare realizați de frâna de serviciu și frâna de staționare, precum și verificarea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare.

A1. Coeficientul de frânare

Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forțelor de frânare la roțile pe care acționează frâna a cărei eficacitate se verifică și greutatea vehiculului prezentat la ITP

n

Σ Fis + Fid

i=1

Cf = ────────────── x 100 (%)

G

în care

Fis (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;

Fid (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;

n - numărul de punți;

G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.

Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate și tabelul 3 pentru frâna de staționare.

Tabelul 1 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu

A. Autovehicule cu două roți

Categoria vehiculului

Coeficient de frânare

minim admisibil (%)

(ambele frâne)

Coeficient de frânare

minim admisibil (%)

(frână pe roata din

spate)

DMa

DP

DMa

DP

Mopede cu două roți (L1e)

42

21

25

12

Motociclete fără ataș

(L3e)

50

25

25

12

B. Autovehicule și remorcile acestora

Categoria vehiculului

Efortul de

acționare

maxim

admisibil la

pedală (daN)

Coeficient de frânare minim admisibil (%)

vehicule înmatriculate sau fabricate în

perioada

Autovehicule transport persoane

care au, în afara locului

conducătorului, cel mult 8 locuri

pe scaune (autoturisme,

autovehicule taxi, autovehicule

speciale ambulanță etc.) (M(1))

50

până la

30.09.1991

01.10.1991 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

48

24

50

(cu

ABS)

48

(fără

ABS)

25

(cu

ABS)

24

(fără

ABS)

58

29

Autovehicule transport persoane

care au, în afara locului

conducătorului, mai mult de 8

locuri pe scaune (microbuze,

autobuze) (M(2), M(3))

70

până la

30.09.1991

01.10.1991 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

48

24

50

(cu

ABS)

48

(fără

ABS)

25

(cu

ABS)

24

(fără

ABS)

50

25

Autovehicule transport marfă cu

MTMA până la 3.500 kg inclusiv

(N(1))

70

până la

31.12.2011

după 01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

45

22

50

25

Autovehicule transport marfă cu

MTMA peste 3.500 kg (N(2), N(3))

70

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

43

21

45

22

50

25

Semiremorci*) (O(2), O(3) și O(4))

-

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

40

20

43

21

45

22

Remorci cu proțap (O(1)) - dacă

este prevăzută

-

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

40

20

43

21

50

25

Remorci cu proțap (O(2), O(3) și

O(4))

-

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

40

20

43

21

50

25

*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii

C. Tractoare

Categoria vehiculului

Efortul de

acționare maxim

admisibil la

pedală (daN)

Coeficient de frânare

minim admisibil (%)

(vehicule Înmatriculate

sau fabricate până la

01.01.2018)

Coeficient de frânare minim

admisibil (%) (vehicule

înmatriculate sau fabricate

după 01.01.2018)

cu viteza

maximă mai

mică sau

egală cu

30 km/h

cu viteza

maximă mai

mare de

30 km/h

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

Tractoare (T)

60

20

10

28

14

40

20

Tabelul 2 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat)

Autovehicule și remorcile acestora

Categoria vehiculului

Efortul de

acționare

maxim

pedală (daN)

Coeficient de frânare minim admisibil (%)

vehicule înmatriculate sau fabricate în

perioada

Autovehicule transport persoane

care au, în afara locului

conducătorului, cel mult 8 locuri

pe scaune (autoturisme,

autovehicule taxi, autovehicule

speciale ambulanță etc.) (M(1))

50

până la

30.09.1991

01.10.1991 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

24

12

25

(cu

ABS)

24

(fără

ABS)

12

(cu

ABS)

12

(fără

ABS)

29

14

Autovehicule transport persoane

care au, în afara locului

conducătorului, mai mult de 8

locuri pe scaune (microbuze,

autobuze) (M(2), M(3))

70

până la

30.09.1991

01.10.1991 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

24

12

25

(cu

ABS)

24

(fără

ABS)

12

(cu

ABS)

12

(fără

ABS)

25

12

Autovehicule transport marfă cu

MTMA până la 3.500 kg inclusiv

(N(1))

70

până la

31.12.2011

după 01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

22

11

25

12

Autovehicule transport marfă cu

MTMA peste 3.500 kg (N(2), N(3))

70

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

21

10

22

11

25

12

Semiremorci*) (O(2), O(3) și O(4))

-

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

20

10

21

10

22

11

Remorci cu proțap (O(1)) - dacă

este prevăzută

-

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

20

10

21

10

25

12

Remorci cu proțap (O(2), O(3) și

O(4))

-

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

20

10

21

10

25

12

*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii

Tabelul 3 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staționare

Toate categoriile

Coeficient de frânare minim admisibil (%)

DMa

DP

16

8

Notă

În cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii

A2. Dezechilibrul

Dezechilibrul dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți se determină cu relația

F max - F min

d = ─────────────── x 100 (%)

F max

în care

Fmax (daN) - forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare superioară;

Fmin (daN) - forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare inferioară.

Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4.

Tabelul 4 - Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți

Categoria vehiculului

Dezechilibrul maxim admisibil (%)

DMa

DP

Toate categoriile, cu excepția

autovehiculelor din categoria L

30 - 50

mai mare de 50

B. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare

Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare presupune verificarea decelerațiilor realizate de frâna de serviciu și frâna de staționare în cazul frânării pe pistă, precum și aprecierea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare în funcție de comportamentul la frânarea pe pistă.

Această verificare se efectuează prin probe funcționale în parcurs, prin măsurarea decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul frânei de staționare.

Probele în parcurs trebuie desfășurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted și rectiliniu.

Această verificare se aplică pentru:– mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h;– tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare se poate efectua și pe standul cu role, în stațiile ITP autorizate) ;– autoremorchere, autovehicule speciale și autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare pe standul de frânare cu role;– autovehicule cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă;– mopede cu 3 roți;– motociclete cu ataș;– mototricicluri:– cvadricicluri;– motocicluri cu roți jumelate.

Valorile minime admisibile ale decelerației maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu și tabelul 6 pentru frâna de staționare.

Tabelul 5 - Valori minime admisibile ale decelerației maxime pentru frâna de serviciu

A. Autovehicule cu trei roți și cvadricicluri

Categoria vehiculului

Valoarea minimă a

decelerației maxime

măsurate (m/s²)

(ambele frâne)

Valoarea minimă a

decelerației maxime

măsurate (m/s²)

(frână pe roata/axa din

spate, după caz)

DMa

DP

DMa

DP

Mopede cu trei roti (L2e)

Cvadricicluri ușoare (L6e)

4,0

2,0

2,5

1,2

Motociclete cu ataș (L4e)

4,6

2,3

2,5

1,2

Mototricicluri (L5e)

Cvadricicluri grele (L7e)

4,4

2,2

2,5

1,2

B. Autovehicule

Categoria vehiculului

Efortul de

acționare

maxim

admisibil la

pedală (daN)

Valoarea minimă a decelerației maxime

măsurate (m/s²) vehicule Înmatriculate

sau fabricate În perioada

Autovehicule transport persoane

care au, în afara locului

conducătorului, cel mult 8 locuri

pe scaune (autoturisme,

autovehicule taxi, autovehicule

speciale ambulanță etc.) (M(1))

cu tracțiune integrală permanentă

nedecuplabilă - legătură rigidă

50

până la

30.09.1991

01.10.1991 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,8

2,4

5,0

(cu

ABS)

4,8

(fără

ABS)

2,5

(cu

ABS)

2,4

(fără

ABS)

5,8

2,9

Autovehicule transport persoane

care au, în afara locului

conducătorului, mai mult de 8

locuri pe scaune (microbuze,

autobuze) (M(2), M(3))

cu tracțiune integrală permanentă

nedecuplabilă - legătură rigidă

70

până la

30.09.1991

01.10.1991 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,8

2,4

5,0

(cu

ABS)

4,8

(fără

ABS)

2,5

(cu

ABS)

2,4

(fără

ABS)

5,0

2,5

Autovehicule transport marfă cu

MTMA până la 3.500 kg inclusiv

(N(1)) cu tracțiune integrală

permanentă nedecuplabilă - legătură

rigidă

70

până la

31.12.2011

după 01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

4,5

2,2

5,0

2,5

Autovehicule transport marfă cu

MTMA peste 3.500 kg (N(2), N(3))

cu tracțiune integrală permanentă

nedecuplabilă - legătură rigidă

70

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,3

2,1

4,5

2,2

5,0

2,5

Autoremorchere, autospecializate și

autospeciale

70

până la

31.12.1988

01.01.1989 -

31.12.2011

după

01.01.2012

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

4,3

2,1

4,5

2,2

5,0

2,5

C. Tractoare

Categoria vehiculului

Efortul de

acționare maxim

admisibil la

pedală (daN)

Valoarea minimă a

decelerației maxime

măsurate (m/s²)

(vehicule înmatriculate

sau fabricate până la

01.01.2018)

Valoarea minimă a

decelerației maxime

măsurate (m/s²) (vehicule

înmatriculate sau fabricate

după 01.01.2018)

cu viteza

maximă mai

mică sau

egală cu

30 km/h

cu viteza

maximă mai

mare de

30 km/h

DMa

DP

DMa

DP

DMa

DP

Tractoare (T)

60

2,0

1,0

2,8

1,4

4,0

2,0

D. Mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h

Categoria vehiculului

Valoarea minimă a decelerației maxime măsurate

(m/s²)

DMa

DP

Mașini și utilaje

autopropulsate pentru

lucrări cu viteza maximă

constructivă mai mare de

25 km/h

2,0

1,0

Tabelul 6 - Valori minime admisibile ale decelerației maxime pentru frâna de staționare

Toate categoriile

Valoarea minimă a decelerației maxime măsurate (m/s²)

DMa

DP

1,6

0,8

C. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs

Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi) remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează:– o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi) remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcționează, precum și comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);– acționarea sistemului de frânare de staționare al (semi) remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staționare al (semi) remorcii funcționează.

Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N și O

cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role

1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice

1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA

Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuația următoare

n

Σ Fis + Fid

i=1

Cf = ───────────── x 100 (%)

G

în care

Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;

Fid (daN) = Forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;

n = numărul de punți;

G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.

1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parțial încărcat - metoda de măsurare într-un punct

Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forțelor de frânare obținute la verificarea vehiculului descărcat sau parțial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.

Metoda presupune existența conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.

În timpul verificării pe fiecare punte, cel puțin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obținută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.

Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoașterea următorilor parametri

a) valoarea forțelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obțin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);

b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcție de amplasarea conectorului de testare) la care se obțin forțele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obțin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii);

c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcție de datele existente pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acționează regulatorul care este menționată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.

Pentru o anumită punte, forțele de frânare maxime se obțin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afișaj a valorilor maxime.

Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei

p(ex) - 0,4

Ei = ─────────────

p(i) - 0,4

în care

i = numărul punții verificate;

p(ex) = valoarea presiunii de extrapolare;

p(i) = valoarea presiunii măsurate la care s-au obținut forțele maxime de frânare pe puntea i.

Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula

(F1s+F1d)xE1 + (F2s+F2d)xE2 +...+ (Fns+Fnd)xEn

Cf = ─────────────────────────────────────────────── x 100 (%)

G

în care

Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;

Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;

Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;

n = numărul de punți;

G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.

În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricație cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare

n

Σ Fis + Fid

i=1

Cf = ────────────── x 100 (%)

G

în care

Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;

Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;

n = numărul de punți;

G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.

Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă.

2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice și pentru sistemele de frânare complet hidraulice

Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare

n

Σ Fis + Fid

i=1

Cf = ────────────── x 100 (%)

G

în care

Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;

Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;

n = numărul de punți

G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP

Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă.

(la 20-05-2018, Anexa nr. 11 a fost modificată de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 16 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.

----------

Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

(2) Deficiențele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR în una dintre următoarele grupe: deficiență minoră (DMi), deficiență majoră (DMa) sau deficiență periculoasă (DP), definite în conformitate cu planurile de operațiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 2^1 la reglementări. Este obligatorie menționarea pe raportul de ITP a tuturor deficiențelor constatate, indiferent de grupa în care a fost încadrat deficiența.

----------

Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(3) Prima operațiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.

(4) În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind îndrumată la o reprezentanță RAR sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformități legate de identificare.

----------

Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(5) Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului și tipului de ITP efectuată, precum și verificarea dotărilor obligatorii.

----------

Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

(5^1) În scopul verificării odometrului, în cazul unui autovehicul echipat cu un astfel de dispozitiv, RAR pune la dispoziția inspectorilor tehnici informațiile de la ITP anterioară efectuată în România.

(la 20-05-2018, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(6) În continuare se procedează după cum urmează

a) Dacă vehiculul corespunde cerințelor tehnice precizate în planul de operațiuni corespunzător sau prezintă numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR

i) consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi»;

ii) semnează și ștampilează raportul, îl înregistrează în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice și aplică pe raport matca elementului de securizare;

iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează și ștampilează anexa, notează în anexă codul de tranzacție/numărul de înregistrare al ITP și aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător;

iv) emite certificatul de inspecție tehnică periodică, îl semnează, îl ștampilează și îl înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;

v) aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din față ecusonul corespunzător ITP, cu excepția remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roți și a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate;

vi) arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el atașându-se, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare. Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, atașează și două rapoarte zilnice de activitate, unul pentru ziua efectuării ITP și al doilea pentru precedenta zi cu activitate, cea mai apropiată de ziua efectuării ITP, rapoarte listate de conducătorul autovehiculului la finalizarea ITP.

(la 01-11-2016, Punctul vi) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )

Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menționa textul «ITP TAXI». Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învățarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menționa textul «ITP ȘCOALĂ».

În vederea menționării textelor „ITP TAXI“ și „ITP ȘCOALĂ“ este obligatorie verificarea existenței și a valabilității Certificatului de agreare TAXI, respectiv a Certificatului de agreare ȘCOALĂ.

(la 20-05-2018, Litera a) din Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost completata de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

Nu se va efectua pentru același autovehicul simultan ITP pentru activitățile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) și, respectiv, de învățare a conducerii auto (ȘCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activități.

----------

Al treilea paragraf de la lit. a) a alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

b) În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanțele RAR pentru inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate deficiențele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerințelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe sau prezintă numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR

i) consemnează în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun Tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe]»;

ii) semnează și ștampilează raportul și aplică pe raport matca elementului de securizare;

iii) consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe]»;

iv) semnează și ștampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, notează numărul de înregistrare al activității și aplică elementul de securizare;

v) înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a prezentat vehiculul la inspecția tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare; în acest caz nu se fac mențiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;

vi) arhivează raportul de verificare RAR completat, menționându-se la rubrica «Deficiențe constatate» numărul, seria și emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se atașează, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare.

În cazul în care se constată alte deficiențe conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.

În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul de înmatriculare a fost reținut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilității acesteia ori dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reținerii certificatului de înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanțele RAR. În acest caz se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerințele precizate anterior, iar elementul de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera și completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.

c) Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanțele RAR și în cazul în care ITP a fost anulată în condițiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere - RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și al ministrului internelor și reformei administrative nr. 510/230/2007, cu modificările și completările ulterioare, respectându-se cerințele precizate anterior.

d) Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerințelor tehnice precizate, prezentând deficiențe din grupa DMa și/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează deficiențele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica «Deficiențe constatate» și marchează codurile deficiențelor constatate în momentul identificării acestor deficiențe. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit și amănunțit pe raport deficiențele constatate la postul curent. La finalizarea ITP, vehiculul fiind respins din cauza identificării unor deficiențe din grupa DMa și/sau DP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.

(la 20-05-2018, Litera d) din Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

----------

Alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(6^1) Persoana care prezintă vehiculul la ITP este informată cu privire la orice deficiențe care au fost identificate la vehicul și care necesită remediere.

(la 20-05-2018, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(7) În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR și existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator și, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare și eliberarea certificatului de inspecție tehnică periodică.

----------

Alin. (7) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(8) Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare autovehicul inspectat din clasa a II-a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de ansamblu a compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicată, pentru autovehiculele dotate cu odometru (și, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o înregistrare fotografică digitală care să surprindă indicația numărului de kilometri parcurși, iar pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează și o înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi salvate în calculatorul SITP. În cazul inspecției pentru redobândirea certificatului de înmatriculare prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică digitală la finalizarea inspecției, care se salvează în sistemul informatic al RAR.

(la 01-11-2016, Alineatul (8) din Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )

(9) După finalizarea operațiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).

(10) Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operațiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.

Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte deficiențe, acesta consemnează deficiențele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente și apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcție de constatările inspectorului RAR.

(11) Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situații

a) nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;

b) RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).

(11^1) Vehiculul inspectat va rămâne permanent în incinta SITP, până la finalizarea înregistrărilor în baza națională de date și eliberarea documentelor aferente ITP.

----------

Alin. (11^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(11^2) În toate cazurile, ultima mențiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabilă și le anulează pe precedentele.

----------

Alin. (11^2) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(12) Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru același vehicul.

(13) Datele de identificare și rezultatele ITP se înregistrează în calculator.

----------

Alin. (13) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(14) SITP comunică electronic RAR informațiile necesare pentru generarea certificatelor de ITP, iar RAR transmite electronic SITP certificatele de ITP în vederea emiterii acestora.

(la 20-05-2018, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 16^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Respingerea la ITP a unui vehicul pentru deficiențe majore sau deficiențe periculoase determină încetarea valabilității ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv și, coroborat cu legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice, i se interzice acestuia circulația pe drumurile publice până la obținerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări.

----------

Art. 16^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 16^2 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Anularea ITP prevăzută la art. 16^1 nu se aplică în cazul deficiențelor majore încadrate la codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări.

----------

Art. 16^2 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 12 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Condiții

privind culoarea luminilor la elementele

instalației electrice de iluminare și semnalizare

(în funcție de dotare)

Față

- Faruri

- Faruri de ceață

- Faruri pentru circulația de zi

- Lămpi indicatoare de direcție

- Lămpi de poziție, lămpi de gabarit

- Lămpi de staționare (de parcare)

- Catadioptri netriunghiulari

Spate

- Lămpi de poziție, lămpi de frânare,

lămpi gabarit, lămpi de ceață

- Lămpi indicatoare de direcție

- Lămpi de staționare (de parcare)

- Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare

a plăcii cu numărul de înmatriculare;

- Catadioptri netriunghiulari

autovehicule), triunghiulari (remorci)

Lateral

- Lămpi de poziție

- Lămpi indicatoare de direcție

- Lămpi de staționare (de parcare)

- Catadioptri netriunghiulari

Altele

- Catadioptri pedală

(la autovehiculele cu două sau trei roți)

- lumină albă

- lumină albă sau galbenă

- lumină albă

- lumină galben-auto

- lumină albă

- lumină albă

- culoare albă sau incolor

- lumină roșie

- lumină galben-auto

- lumină roșie

- lumină albă

- culoare roșie

- lumină galben-auto; cu toate

acestea, cea mai din spate lampă

de poziție laterală poate fi

roșie dacă este grupată sau

combinată sau incorporată

reciproc cu lampa de poziție

spate, cu lampa de gabarit spate,

cu lampa de ceață spate, cu lampa

de frânare sau dacă este grupată

sau are o parte a suprafeței

emițătoare de lumină comună cu

catadioptrul spate

- lumină galben-auto

- lumină galben-auto dacă sunt

incorporate reciproc cu lămpile

indicatoare de direcție

laterale sau lămpile de poziție

laterale

- culoare galben-auto; cu toate

acestea, cel mai din spate

catadioptru lateral poate fi roșu

dacă este grupat sau are o parte

a suprafeței emițătoare de lumină

comună cu lampa de poziție spate,

lampa de gabarit spate, lampa de

ceață spate, lampa de frânare, cu

cea mai din spate lampă de

poziție laterală roșie sau cu

catadioptrul spate

netriunghiular.

- lumină galben-auto (pentru

mopede cu pedale neretractabile)

----------

Anexa 12 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 41 al art. I din același act normativ.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 17 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP deficiențele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat deficiențele și se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcție de data la care s-a constatat remedierea.

(2) Dacă aceste verificări evidențiează și alte deficiențe la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestor deficiențe. În cazul în care controlul vizual general evidențiază deficiențe produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestora.

(3) Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehicului prezentat.

----------

Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

(4) În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări se va efectua o nouă ITP.

----------

Alin. (4) al art. 17 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 17^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de inspecție tehnică periodică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5^1 la reglementări.

(2) Certificatul de inspecție tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în alte state.

(3) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 17^1 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(4) La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat de inspecție tehnică periodică nou, cu menționarea noului număr de înmatriculare, dar cu respectarea periodicității certificatului inițial.

(5) Un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea periodicității certificatului inițial, se eliberează la cerere și în cazul în care certificatul inițial a fost eliberat de către RAR pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat.

(6) În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează și se completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea periodicității certificatului precedent, precedentul certificat de inspecție tehnică periodică eliberat pentru respectivul vehicul pierzându-și valabilitatea.

----------

Art. 17^1 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 13 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Verificarea emisiilor poluante

1. Autovehicule echipate cu mas

1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări

1.1.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;

1.1.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități.

1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcționare, ținând cont de recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentrația emisiilor de monoxid de carbon (CO) și de hidrocarburi (Hc), cu motorul la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare").

1.1.4. Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori

a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.;

b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol.

1.1.5. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depășească 1000 ppm.

Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină.

1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.

1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.

1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.

1.1.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare.

1.2. Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări

1.2.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;

1.2.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;

1.2.3. determinarea eficienței sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de gaze de evacuare a valorii lambda și a conținutului de CO și de hidrocarburi (Hc) din gazele de evacuare, conform dispozițiilor pct. 1.2.4 și 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcționare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.

1.2.4. Emisii la ieșirea din țeava de evacuare - valori limită

Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori

a) măsurări efectuate la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2));

b) măsurări efectuate cu motorul la turația de mers în gol accelerat, de cel puțin 2000 rot/min și de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)).

1.2.5. Lambda: 1±0,03 sau conform specificațiilor producătorului, măsurat la turația de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b) .

1.2.6. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turația de mers în gol accelerat nu trebuie să depășească 100 ppm.

Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină.

1.2.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.

1.2.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.

1.2.9. La motoarele cu alimentare duală benzină/carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare.

1.2.10. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice, după cum urmează:– 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva nr. 88/77/CEE și Directiva nr. 2005/55/Ce) : măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;– 1.2.10.2. pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.

2. Autovehicule echipate cu mac

2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacității gazelor de evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turația de mers în gol încet la turația de întrerupere a alimentării (turația de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare").

2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de funcționare a autovehiculului (precondiționare), după cum urmează

2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiționare, cu respectarea, din motive de securitate, cel puțin a condiției ca motorul să fie cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare;

2.2.2. În cazul precondiționării, trebuie respectate următoarele condiții

a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei de ulei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcționare a motorului va putea fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire;

b) sistemul de evacuare trebuie curățat prin cel puțin 3 accelerări libere.

2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele

2.3.1. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;

2.3.2. inspecție vizuală și auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într-o stare tehnică corespunzătoare;

2.3.3. motorul și, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcționeze la turația de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele (din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3)) aceasta înseamnă a se aștepta cel puțin 10 s după eliberarea pedalei de accelerație;

2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie apăsată total, în mod rapid și progresiv (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obțină debitul maxim al pompei de injecție;

2.3.5. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de accelerație, să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turația indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turația de întrerupere a alimentării (turația de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acționare și cel de eliberare a pedalei de accelerație, adică cel puțin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3).

2.4. Valori limită

2.4.1. Nivelul înregistrat pe plăcuța producătorului de pe vehicul.

Dacă această informație nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbție) K nu trebuie să depășească valorile limită

a) mac cu aspirație naturală: 2,5 m^(-1);

b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m^(-1);

c) o limită de 1,5 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate

i) la linia B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M(1), N(1), M(2) sau N(2));

ii) la linia B1 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008;

iii) la linia B2 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008;

iv) la linia C a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie 2008;

v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5).

d) o limită de 0,7 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate

i) în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2))

ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)).

2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult față de media măsurată. Pentru validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime sau maxime măsurate la ciclurile de accelerare.

2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispozițiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care toate valorile măsurate în mai puțin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m^(-1) față de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.

2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.

2.6. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.

2.7. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.

2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice, după cum urmează:– pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, Directiva nr. 88/77/CEE și Directiva nr. 2005/55/Ce): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;– pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.

(la 20-05-2018, Anexa nr. 13 a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 18 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităților pentru care RAR este abilitat prin legislația în vigoare.

(2) Abrogat.

----------

Alin. (2) al art. 18 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(3) Stabilirea oportunității reverificării unui vehicul, precum și reverificarea acestuia se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.

----------

Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(4) Reverificarea unui vehicul constă în

a) verificarea sistemului de frânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacități reduse a sistemului de frânare;

b) verificarea sistemului de direcție, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcție;

c) verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a fumului în exces de orice culoare;

d) verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor și a amortizoarelor de zgomot, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a unor zgomote anormale;

e) verificarea punților, suspensiei, șasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;

f) verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse.

----------

Alin. (4) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

(5) Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operațiuni precizate prin prezentele reglementări.

(6) În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) și (5) se constată de către inspectorul RAR deficiențe majore sau deficiențe periculoase conform Planurilor de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea, inspectorul RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual și care se încadrează în categoria deficiențelor periculoase conform Planurilor de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări. În situația în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual care se încadrează în categoria deficiențelor majore, inspectorul RAR va finaliza activitatea/activitățile pentru care vehiculul a fost prezentat doar după remedierea acestora.

(la 01-11-2016, Alineatul (6) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )

(7) Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De asemenea, inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR și pentru fiecare vehicul a cărui ITP a fost anulată fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.

----------

Alin. (7) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

(8) Pe raportul de verificare RAR se vor menționa deficiențele care atrag anularea ITP, precum și celelalte deficiențe evidente vizual sau constatate cu ocazia reverificării și care sunt precizate în Planurile de operațiuni din prezentele reglementări.

(la 01-11-2016, Alineatul (8) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )

(9) Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.

----------

Alin. (9) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

(10) În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea deficiențelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în stațiile reprezentanțelor RAR.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 14 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Condiții privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare

----------

Sintagma "vehicul rutier" din titlul anexei 14 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roților, amplasate într-un loc ușor accesibil pe vehicul, după cum urmează

a) o cală de blocare pentru

i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;

ii) remorci cu două axe, cu excepția semiremorcilor cu șa, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone.

b) două cale de blocare pentru

i) vehicule cu trei sau mai multe axe;

ii) semiremorci cu șa;

iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanța dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone;

iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 19 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

SITP va pune la dispoziția RAR datele privind activitatea de ITP.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 19^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Inspectorii tehnici sunt obligați să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes în exercitarea atribuțiilor.

(la 20-05-2018, Capitolul III a fost completat de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 15 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

I. Condiții privind echiparea vehiculelor grele și lungi cu plăci de identificare spate

----------

Sintagma "vehicul rutier" de la pct. I din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

(1) Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depășește 12 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepția celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone și a căror lungime depășește 8 m, precum și remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări.

(2) Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE ONU nr. 70*9) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare și compuse din benzi oblice alternante roșii (fluorescente sau reflectorizante) și galbene (reflectorizante), înclinate și descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben și o bordură roșie (fluorescentă sau reflectorizantă).

Notă

*9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele și lungi

(3) Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului și simetric față de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm și maximum 2.300 mm.

II. Condiții privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spate

----------

Sintagma "vehicul rutier" de la pct. II din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

(1) Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puțin o placă de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări. Se înțelege prin vehicule lente: autovehicule care au, prin construcție, o viteză maximă care nu depășește 40 km/h, precum și remorcile acestora.

(2) Plăcile de identificare trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 69*10) (cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare și compuse dintr-un fond fluorescent roșu și o bordură reflectorizantă roșie.

Notă

*10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcție) și a remorcilor lor

----------

Sintagma "vehicul rutier" din Nota anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

(3) Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spate cu vârful orientat în sus sau cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de identificare trebuie montată pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol.

III. Condiții privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur

----------

Sintagma "vehicul rutier" de la pct. III din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

(1) Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur

a) pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lățimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;

b) pe părțile laterale: marcaj parțial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lungimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.

Totuși, dacă forma, structura sau funcționarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta un marcaj liniar.

(2) Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 104*11) (cu marcă de omologare). Ele trebuie să fie de culoare albă sau galbenă pe părțile laterale și de culoare albă, galbenă sau roșie pe spate.

Notă

*11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N și O

(3) Recomandări privind prescripțiile referitoare la forma și la montajul marcajelor

1. Marcaje laterale și spate constituite din benzi

1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferință continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.

Se aplică aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte combinații de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje.

1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime și lățime a vehiculului.

"Întreagă" înseamnă cel puțin 80% din lungime și/sau lățime.

1.3. În cazul benzilor discontinue spațiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil și nu trebuie să depășească 50% din lungimea celui mai scurt element.

1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălțime minimă deasupra solului de cel puțin 250 mm și o înălțime maximă de 1500 mm.

2. Marcaje și grafici distinctive (publicitare)

2.1. Marcajele și graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiția ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare și de semnalizare luminoasă. Marcajele și graficile distinctive trebuie să fie discrete.

2.2. Prin "discrete" se înțelege

2.2.1. mai puțin de 15 litere/caractere;

2.2.2. înălțimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm și 1000 mm;

2.2.3. o suprafață reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;

2.2.4. concizia mențiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefon

Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi

Exemple de marcaje periferice reflectorizante

(cuprinzând marcaje și grafici distincte)

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 20 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Operatorii economici sau instituțiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.

----------

Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

(2) Funcționarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00, cu respectarea prevederilor legislației muncii.

----------

Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

(3) Autorizarea SITP deținute de operatorii economici sau instituțiile publice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare și a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilității tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformității.

----------

Alin. (3) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

(4) SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerințele specifice precizate prin prezentele reglementări.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Anexa nr. 16 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

la reglementări

Abrogată.

----------

Anexa 16 la reglementări a fost abrogată de pct. 43 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

----------

Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 1.002 din 12 august 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 15 august 2008, conform pct. 3 al art. I din același act normativ.

----------

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 21 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Autorizația tehnică se acordă operatorilor economici sau instituțiilor publice care dețin spații corespunzătoare desfășurării activității de ITP, îndeplinesc condițiile precizate la art. 10 și au personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizației tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.

----------

Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

(2) Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea și să îndeplinească cerințele legale privind sănătatea și siguranța persoanelor. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci).

(la 20-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 21 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(2^1) Lățimea spațiului delimitat în care se desfășoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe lungimea acestuia, cu excepția stâlpilor din structura de rezistență, nu trebuie să fie mai mică de 2,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a II-a de ITP și de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.

----------

Alin. (2^1) al art. 21 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(2^2) În scopul asigurării efectuării ITP în mod corespunzător în spațiul precizat la alin. (2^1) pentru vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului și a standului de frânare pe axa de simetrie a spațiului dedicat activității de ITP.

----------

Alin. (2^2) al art. 21 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(3) SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m.

(3^1) SITP care efectuează probe funcționale de verificare a performanței și eficacității sistemului de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafață betonată sau asfaltată, marcată corespunzător și cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.

----------

Alin. (3^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

(4) SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu brațe nu se vor efectua ITP la tractoare.

(5) Incinta SITP trebuie să asigure funcționarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.

(6) Abrogat.

(la 20-05-2018, Alineatul (6) din Articolul 21 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(7) SITP trebuie să dispună de

a) spații de parcare suficiente care să permită staționarea vehiculelor în așteptarea efectuării ITP sau în așteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieșirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spațiu de parcare, se va prezenta un accept de la autoritățile locale pentru parcarea pe drumul public. Spațiile de parcare trebuie delimitate și marcate corespunzător, iar pe perioada de funcționare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;

----------

Lit. a) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".

b) spații sociale pentru personal - vestiar și grup sanitar;

----------

Lit. b) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

c) spații sociale accesibile clienților - spațiu de așteptare (cu o suprafață de minimum 4 m²) și grup sanitar;

----------

Lit. c) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

d) birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP și pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafață de minimum 4 mp.

(8) SITP trebuie să asigure circulația pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.

(9) Autorizația tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive și cu dotarea existentă a SITP, ținându-se cont de prevederile art. 10.

(10) Pe autorizația tehnică eliberată se vor menționa clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum și eventualele interdicții, limitări sau observații referitoare la efectuarea ITP din motive tehnice, constructive sau administrative.

----------

Alin. (10) al art. 21 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

(11) Autorizația tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu operatorul economic sau instituția publică ce deține SITP.

----------

Alin. (11) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

(12) Dacă operatorul economic sau instituția publică deține mai multe SITP, RAR va elibera autorizații tehnice pentru fiecare SITP.

----------

Alin. (12) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 22 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) În vederea autorizării, operatorii economici sau instituțiile publice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o dețin, un dosar de autorizare.

----------

Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

(2) Dosarul de autorizare va conține următoarele documente

1. cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituției publice și ale SITP;

----------

Pct. 1 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

2. chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice, completat și semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice;

----------

Pct. 2 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

3. Abrogat.

----------

Pct. 3 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

4. certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activități de testări și analize tehnice»;

----------

Pct. 4 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

5. Abrogat.

----------

Pct. 5 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

6. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă;

----------

Pct. 6 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

7. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);

----------

Pct. 7 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

8. schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;

9. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.

(3) Durata maximă de valabilitate a autorizației tehnice este de 2 ani și este condiționată de asigurarea respectării de titular a condițiilor legale de desfășurare a activității de ITP.

(4) Fără a depăși acest termen, operatorul economic sau instituția publică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condițiile respectării prezentelor reglementări.

----------

Alin. (4) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

(5) Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activității, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.

(6) Autorizația tehnică cu termenul de valabilitate depășit devine nulă.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 23 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Pentru verificarea în timp a menținerii capabilității tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activității acesteia.

(2) Neconformitățile constatate în cursul acestei activități vor fi menționate în registrul de control al SITP și, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.

(3) În urma activității de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri

a) măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP și-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în autorizația tehnică eliberată;

b) măsura de suspendare a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile prevăzute la art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau în conformitate cu prevederile contractului de franciză;

c) măsura de retragere a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile prevăzute la art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau în conformitate cu prevederile contractului de franciză.

(la 20-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(4) În cazul suspendării autorizației tehnice, SITP va fi restricționată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment și va fi încheiat un proces-verbal în registrul de control al SITP în care se vor menționa codul de tranzacție și data ultimei ITP efectuate. În cazul retragerii sau anulării autorizației tehnice se procedează ca și în cazul suspendării, suplimentar reținându-se de RAR autorizația tehnică a SITP.

(la 20-05-2018, Alineatul (4) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(5) Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizația tehnică suspendată, retrasă, anulată sau cu termenul de valabilitate depășit atrage măsuri de sancționare corespunzător legislației în vigoare.

(la 20-05-2018, Alineatul (5) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 23^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să comunice către RAR orice modificare ce se referă la condițiile în baza cărora a fost acordată autorizația tehnică.

----------

Art. 23^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 24 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Atestarea/Reatestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui program de atestare/reatestare organizat de RAR, urmată de eliberarea unui certificat de atestare.

(2) Atestarea/Reatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 7^1.

(la 22-12-2017, Articolul 24 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 25 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Abrogat.

(la 22-12-2017, Articolul 25 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 26 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Abrogat.

(la 22-12-2017, Articolul 26 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 27 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) După angajarea de către o persoană autorizată ce deține o SITP, la solicitarea acesteia, persoana atestată va primi din partea RAR o ștampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea de inspector tehnic. Ștampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilității certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2), la retragerea dreptului de conectare informatică la sistemul național de ITP în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (3), la încetarea activității inspectorului în cadrul SITP respective, la suspendarea autorizației tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) lit. b) sau ale art. 28 alin. (7) și (9), la retragerea autorizației tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) lit. c) sau la încetarea activității SITP.

(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 27 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

(2) În cazul transferului la o altă SITP deținută de aceeași persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.

(3) În cazul transferului la o altă SITP deținută de un alt operator economic sau de o altă instituție publică, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către operatorul economic sau instituția publică respectiv/ă.

----------

Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituție publică".

(4) Un inspector tehnic nu poate deține și folosi în aceeași perioadă de timp decât o singură ștampilă ITP, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3).

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 28 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Constituie abatere de la metodologia de efectuare a ITP, a procedurilor sau a fluxului tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării și se menționează în certificatul de atestare al unui inspector tehnic următoarele fapte săvârșite de acesta

a) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplinește cerințele tehnice precizate prin prezentele reglementări;

b) nerespectarea cerințelor, procedurilor și a instrucțiunilor de efectuare a ITP conform legislației și reglementărilor în vigoare;

c) nemenționarea în raportul de ITP a tuturor deficiențelor constatate, din grupele DMa și DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;

d) transmiterea către RAR sau în baza națională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;

e) utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;

f) completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ștampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;

g) menționarea în raportul de ITP a unor deficiențe tehnice, din grupele DMa și DP, pe care vehiculul nu le prezintă;

h) lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;

i) lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;

j) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a numelui de utilizator și/sau a parolei proprii de acces la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;

k) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;

l) neanularea ITP valabil pentru un vehicul la care au fost constatate deficiențe tehnice din grupele DMa și DP în cadrul ITP.

(2) Certificatul de atestare al unui inspector tehnic se anulează în cazul în care acesta săvârșește una dintre următoarele abateri

a) nerespectarea în mod repetat a metodologiei de efectuare a ITP, a procedurilor sau a fluxului tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării, care constituie abateri prevăzute la alin. (1);

b) efectuarea ITP pentru un vehicul fără prezentarea acestuia în SITP;

c) efectuarea ITP fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP;

d) utilizarea de aparatură sau programe informatice la care au fost efectuate modificări sau intervenții neautorizate;

e) efectuarea ITP pentru vehicule pentru care respectiva SITP nu este autorizată;

f) efectuarea ITP pentru alte vehicule decât cele pentru care este atestat;

g) efectuarea necorespunzătoare a ITP, constatată cu ocazia controlului efectuat de RAR, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (7) lit. b), în mod repetat;

h) divulgarea datelor tehnice prevăzute la art. 5^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, către alte persoane fizice sau juridice, în mod repetat.

Prin sintagma în mod repetat se înțelege săvârșirea în decursul unei perioade de 12 luni a două dintre faptele prevăzute la lit. a), g) și h), oricare ar fi acestea.

(3) Pentru luarea unei decizii adecvate cu privire la o posibilă abatere a unui inspector tehnic, RAR poate dispune retragerea dreptului de conectare informatică la sistemul național de ITP gestionat de RAR pe o perioadă de maximum 30 de zile în cursul căreia inspectorul tehnic nu poate efectua ITP.

(4) Obținerea unui nou certificat de atestare în cazul anulării acestuia în baza prevederilor alin. (2) se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 7^1, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii de reatestare, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăși 60 de zile de la depunerea cererii.

(5) În temeiul prevederilor art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, inspectorului tehnic căruia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară într-un interval de până la 3 ani i se suspendă dreptul de a efectua ITP pe o perioadă de 2 ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de atestare într-un interval de până la 3 ani de la precedenta anulare se procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o perioadă de 2 ani.

(6) Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ștampilei, a semnăturii și a elementului de securizare care certifică acordarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală.

(7) Autorizația tehnică a unei SITP se suspendă până la intrarea în legalitate în următoarele cazuri

a) utilizarea în activitatea de ITP de aparatură care nu respectă cerințele prevăzute la art. 10;

b) efectuarea ITP de către personal neatestat.

(8) Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfășurării activității inspectorilor tehnici și de sancționare disciplinară a persoanelor care se fac vinovate de săvârșirea abaterilor menționate în alin. (1) și (2).

(9) În temeiul prevederilor art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care pentru aceeași SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici într-un interval de până la 3 ani (pentru același inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiți), se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare a unui inspector tehnic într-un interval de până la 3 ani de la precedenta anulare (pentru același inspector tehnic sau pentru alt inspector tehnic din cadrul respectivei SITP) se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice pe o perioadă de 30 de zile.

(la 20-05-2018, Articolul 28 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 29 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Următoarele cerințe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menționate în continuare

a) echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;

b) abrogată;

----------

Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

c) echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));

d) echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;

e) echiparea cu decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;

f) amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru stațiile autorizate înainte de 21.12.2005.

g) Abrogată.

(la 20-05-2018, Litera g) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost abrogată de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

h) cerința privind echiparea cu sistem video [art. 10 alin. (9^1)] se aplică de la 20 mai 2018.

(la 01-11-2016, Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016 )

i) următoarele cerințe se aplică de la data de 20 mai 2023:– echiparea SITP cu dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punți instalat la canalul de vizitare al SITP pentru clasa a III-a [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a];– echiparea SITP de clasa a III-a cu platforme culisante care să îndeplinească următoarele cerințe tehnice: mișcare longitudinală și transversală de cel puțin 95 mm și viteza mișcării longitudinale și transversale între 5 cm/s și 15 cm/s [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. d];– echiparea SITP cu decelerometru care trebuie să înregistreze măsurătorile cel puțin de 10 ori pe secundă în cazul în care nu măsoară continuu [art. 10 alin. (2) pct. 8];– echiparea SITP cu dispozitiv de conectare la interfața electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD [art. 10 alin. (2) pct. 19];– echiparea SITP în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalații de alimentare GPL/GNC/GNL cu dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL [art. 10 alin. (2) pct. 20].

(la 20-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 29 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 )

(2) Cerința referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a și a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.

(3) Cerințele referitoare la dimensiunile minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21 alin. (2^1) și (7) nu se aplică spațiilor aferente SITP pentru care a fost emisă autorizația tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv și nici spațiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost obținută autorizația de construire până la 31 decembrie 2012 inclusiv.

----------

Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(3^1) În cazul dimensiunilor minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21 alin. (2^1) și (7) se acceptă o toleranță de - 5%.

----------

Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.

(4) Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10, alin. (2) pct. 18 și platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m - art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 30 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Inspectorul tehnic și inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menționării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.

(2) În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar față de elementele menționate la art. 16, numărul de înmatriculare și seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului.

----------

Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 30^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condițiile prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), e) și f), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări și va informa deținătorul vehiculului cu privire la anularea valabilității ITP a vehiculului respectiv.

(la 20-05-2018, Articolul 30^1 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 31 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Ecusoanele de ITP, elementele de securizare și imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziția SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2012 - albastru, 2013 - galben, 2014 - roșu, 2015 - verde, 2016 - portocaliu. Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP și va fi amplasat între indicativul județului sau al municipiului București și numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.

----------

Art. 31 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 32 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Suspendarea și anularea autorizațiilor tehnice ale SITP și anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 33 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Abrogat.

----------

Art. 33 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 34 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

(1) Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis și pentru vehiculele înregistrate.

(2) În cazul vehiculelor înregistrate și care aparțin categoriilor de vehicule pentru care este obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a cărții de identitate a vehiculului.

(3) În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menționate la alin. (2), la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de RAR.

----------

Art. 34 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 34^1 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autoritățile competente din România și completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.

----------

Art. 34^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 35 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluțiile tehnice naționale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 36 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate și precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucțiuni și dispoziții specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

----------

Art. 36 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranța rutieră" cu sintagma "siguranța circulației rutiere".

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Art. 37 — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.

----------

Art. 37 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.

REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 · MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Preambul — REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**) Open official source

Notă

*) Aprobate de Ordinul nr. 2.133/2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005.

Capitolul I

Dispoziții generale

(la 20-05-2018, Articolul 6 din Capitolul I a fost abrogat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 )

Capitolul II

Organizarea SITP

Capitolul III

Cerințe și proceduri

Capitolul IV

Autorizarea SITP

Capitolul V

Atestarea personalului care efectuează ITP

Capitolul VI

Dispoziții finale și tranzitorii

Need to analyze how this provision applies to your matter?

Cross-reference this statute against case law, commentaries, and related legislative provisions inside Legislator AI.

Open in Legislator →