REGULAMENTUL din 19 mai 2016 sitului Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi al rezervaţiei naturale Pădurea Dălhăuţi

Notă

Aprobat de Ordinul 947 din 19 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 644 din 23 august 2016.

ANEXA Nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL

SITULUI NATURA 2000 ROSCI0142 PĂDUREA DĂLHĂUŢI ŞI AL REZERVAŢIEI NATURALE PĂDUREA DĂLHĂUŢI COD 2.817

Cuprins

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

1.2. Obiectivele planului de management

1.3. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

1.5. Procesul de elaborare a planului de management

1.6. Proceduri de implementare a Planului de management

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2. Mediul abiotic

2.2.1. Geologie

2.2.2. Relief şi geomorfologie

2.2.2.1. Geomorfologie

2.2.3. Hidrografie

2.2.4. Clima

2.2.5. Soluri

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

2.3.3.1. Plante superioare

2.3.3.2. Nevertebrate

2.3.3.3. Mamifere

2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

2.3.4.1. Plante superioare

2.3.4.2. Herpetofaună

2.3.4.3. Avifaună

2.3.4.4. Mamifere

2.4. Informatii socio-economice şi culturale

2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi

2.4.2. Utilizarea terenului

2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor

2.4.4. Administratori şi gestionari

2.4.5. Infrastructură şi construcţii

2.5. Activităţi cu potenţial impact: presiuni şi ameninţări

2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact

2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

2.5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

2.5.2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact

2.5.2.1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

2.5.2.2. Harta ameninţărilor viitoare şi a intenistăţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

2.5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

2.5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor

2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

2.5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

3.2.1. Definiţia stării de conservare pentru habitate

3.2.2. Criterii utilizate

3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de tip Asperulo – Fagetum - cod 9130

3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum – cod 9170

4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul planului de management

4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

4.2.1. Obiective Generale

4.2.2. Obiective specifice

4.2.3. Măsură specifică/măsură de management, activităţi

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

5.1. Estimarea resurselor umane, resurse materiale BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0142 PĂDUREA DĂLHĂUŢI ŞI AL REZERVAŢIEI NATURALE PĂDUREA DĂLHĂUŢI COD 2.187

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

Prezentul plan de management are scopul de oferi un instrument de lucru clar, precis şi uşor de folosit pentru instituţiile sau persoanele care vor avea responsabilitatea administrării sitului de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi a Rezervaţiei Naturale Pădurea Dălhăuţi. Acest plan ilustrează o viziune pe termen lung asupra managementului acestei arii naturale protejate.

Planul de management constituie documentul oficial de prezentare a unei arii protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele umane şi materiale pentru realizarea acestor obiective.

Prin realizarea planului de management se oferă un sprijin pentru administrarea ariei protejate deoarece prezintă în detaliu informaţii descriptive cu privire la aria protejată. Planul de management clarifică obiectivele ce trebuie avute în vedere la luarea oricăror decizii cu privire la situl de importanţă comunitară şi la rezervaţia naturală, identifică principalii factori interesaţi, anticipează potenţialele conflicte, acţionează ca şi ghid pentru pregătirea personalului nou, asigură o continuitate a managementului, constituie un instrument de comunicare şi educaţie şi reprezintă punctul de referinţă faţă de care va fi evaluată fiecare decizie referitoare la administrarea ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi a Rezervaţiei Naturale Pădurea Dălhăuţi.

Acest plan de management constituie un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare şi protecţie a habitatelor şi a speciilor de interes conservativ şi a peisajului, atât cel natural cât şi cel antropic.

Planul de management a fost realizat pentru punerea în aplicare a obiectivelor ariei protejate având ca principal scop menţinerea elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală, asigurarea protecţiei ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi implicit a diversităţii biologice.

Prezentul plan de management îşi propune să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică prin utilizarea durabilă a resurselor, cu respectarea trăsăturilor şi activităţilor tradiţionale, culturale şi spirituale ale comunităţilor locale.

1.2. Obiectivele planului de management

Plecând de la argumentele care au stat la baza desemnării acestui areal ca Rezervaţie Naturală de interes naţional şi Sit de Importanţă Comunitară în cadrul Reţelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite în baza consultării cu grupurile de interes un set de obiective

 menţinerea diversităţii biologice prin conservarea pe termen lung a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice de interes comunitar şi naţional;

 protecţia acelor bunuri din patrimoniul natural şi cultural care necesită un regim special de ocrotire pentru asigurarea utilizării durabile a acestora;

 protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier;

 valorificarea potenţialului recreativ datorat capitalului natural în scopul dezvoltării comunităţii fără a periclita valorile naturale existente.

1.3. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi face parte din categoria ariilor naturale protejate de interes naţional şi corespunde categoriei IV a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi Resurselor Naturale, fiind declarată prin Decizia 156/1973 a Consiliului Judeţean Popular Vrancea şi apoi prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea III - zone protejate, când a fost declarată Rezervaţie Naturală având codul naţional 2817 şi ca sit de importanţă comunitară, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, având codul naţional ROSCI0142.

Siturile de importanţă comunitară sunt definite ca fiind ariile protejate care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în Anexa 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în Anexa 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei Natura 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective.

Situl Pădurea Dălhăuţi se află în regiunea biogeografică continentală, iar suprafaţa, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este de 203 ha şi se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârligele din judeţul Vrancea.

Situl este reprezentativ pentru vegetaţia caracteristică etajului nemoral din zona piemontană a Carpaţilor Orientali, iar importanţa sa rezultă mai ales din existenţa a 2 habitate de interes comunitar, 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum şi 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, care ocupă circa 90 % din suprafaţa ariei protejate. Sub aspect ecologic, asigură trecerea dintre habitatele de câmpie şi dealuri joase şi cele de munte. Prin compoziţia lor, alcătuită din multe specii de amestec, pădurile din acest habitat sunt de o mare stabilitate. Valoarea biologică poate fi apreciată prin prezenţa speciilor de interes deosebit cuprinse în Anexa II a Directivei Habitate-Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice.

Astfel, pot fi întâlnite un număr de 6 specii enumerate în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, dintre care 3 carnivore mari: ursul- Ursus arctos, lupul - Canis lupus şi râsul - Lynx lynx; 2 nevertebrate: rădaşca - Lucanus cervus şi croitorul de stejar - Cerambyx cerdo; dintre plante: papucul doamnei - Cypripedium calceolus.

Situl prezintă şi alte specii importante de floră şi faună, precum

 3 specii de amfibieni: Rana dalmatina, Rana ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra;

 4 specii de mamifere: Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Felix Silvestris, Meles meles;

 15 specii de plante: Cardamine glanduligera, Carex sylvatica subspecia sylvatica, Cephalanthera rubra, Dactylorhiza maculata, Epipactis helleborine, Hepatica

transsilvanica, Koeleria macrantha, Polygonatum verticillatum, Pulmonaria rubra, Ranunculus carpaticus, Seseli gracile, Symphytum cordatum, Tamus communis, Telekia speciosa, Valeriana tripteris;

 7 specii de reptile: Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix , Zootoca vivipara.

Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi este situat la contactul dintre Dealul Deleanu şi Glacisul Râmnicului în partea de nord-est a Subcarpaţilor de Curbură, având următoarele coordonate 45° 41' 41'' latitudine Nordică şi 27° 0' 37'' longitudine Estică.

Principala cale de acces în sit este şoseaua Focşani - Bucureşti, drumul naţional 2 - drumul european 85, din care, în comuna Goleşti, se desprinde drumul judeţean - 205C, continuat cu drumul comunal 146 spre comuna Cârligele până în satul Bonţeşti, de aici urmându-se drumul judeţean 205B spre satul Dălhăuţi. Un indicator ce semnalizează direcţia spre Schitul Dălhăuţi trebuie urmat pe un drum neasfaltat. Acesta vă dirijează pe o uliţă care iese din sat şi urcă printre vii până în punctul de belvedere denumit La Cruce, de aici se continuă cu drumul forestier care intră în pădure şi se ramifică spre Schitul Dălhăuţi. De aici accesul în sit poate fi făcut prin urmărirea limitei marcate a ariei protejate unde există o potecă ce poate fi folosită ca şi traseu turistic, marcajul fiind reprezentat printr-un pătrat alb şi contur albastru. Aria protejată se află la 2,5 kilometri vest de satul Dălhăuţi pe drum forestier şi la 20 de kilometri de oraşul Focşani.

În ceea ce priveşte impactul activităţilor socio-economice principale, acesta este unul restrâns, regimul de protecţie impus de statutul de rezervaţie naturală fiind unul destul de restrictiv, totuşi turismul necontrolat şi braconajul sunt elemente care pot influenţa negativ speciile de interes conservativ.

Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi se suprapune total cu Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi, cod 2817 şi situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei.

Activităţile socio-economice desfăşurate în cadrul sitului sunt restrânse, însă sunt identificate anumite activităţi cu impact negativ asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ

precum: exploatarea forestieră defectuasă, braconaj, păşunat în fondul forestier, utilizarea de vehicule motorizate şi turismul necontrolat.

1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

Aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi a fost declarată ca sit de importanţă comunitară, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare, având codul naţional ROSCI0142. Teritoriul acestei arii protejate se suprapune total cu cel al altor două arii protejate: Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi şi situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei.

Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi, la momentul realizării planului de management nu au custode, autoritatea responsabilă fiind Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea.

Elaborarea Planului de Management se face în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile acestui plan de management vor fi respectate de către custodele ariei protejate, precum şi de către toate persoanele fizice şi juridice care au în proprietate şi/sau administrează terenuri şi/sau bunuri şi/sau care desfăşoară orice fel de activităţi pe raza sitului, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul plan de management a fost realizat ţinând cont de prevederile următoarelor acte normative

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare

Ordinul ministerului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

1.5. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi este realizat conform prevederilor legale din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Elaborarea Planului de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi s-a realizat în cadrul proiectului: Pădurea Dălhăuţi - sit de importanţă comunitară reprezentativ pentru zona subcarpatică a judeţului Vrancea, implementat de Asociaţia Una E Natura din Focşani, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii având ca domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.

Realizarea planului de management adaptat situaţiei locale reprezintă una dintre activităţile de importanţă majoră şi o condiţie esenţială pentru dezvoltarea unui sistem adecvat de gospodărire a rezervaţiei. Planul a fost elaborat împreună cu factorii interesaţi atât la nivel local cât şi naţional.

Pentru realizarea planului de management au fost parcurse următoarele etape care au presupus

- consultarea factorilor interesaţi şi implicarea activă a acestora în elaborarea planului de management prin realizarea unor dezbateri în cadrul întâlnirilor cu factorii interesaţi;

- evaluarea detaliată a biodiversităţii, care este descrisă în subcapitolul 2.3. Mediul Biotic. Aceasta a fost realizată pornind de la o activitate de documentare pe baza surselor bibliografice şi de pregătire a echipamentelor tehnice necesare desfăşurării activităţilor de teren. Au fost realizate vizite în teren pentru inventarierea prin metode standardizate şi/sau adaptate speciilor şi habitatelor de pe suprafaţa ariei protejate: câte o vizită în teren în fiecare lună aferentă perioadei de inventariere a biodiversităţii.

Au fost realizate şi aplicate chestionare cu privire la cunoştinţele localnicilor despre aria protejată. S-a realizat cartarea distribuţiei habitatelor şi speciilor de interes comunitar pentru fiecare perioadă fenologică. Au fost realizate calcule statistice care au fost reprezentate prin grafice.

- analiza impactului antropic asupra ariei şi asupra fiecăreia dintre speciile de interes conservativ. Acesta a fost descris în subcapitolul 2.5. Activităţi cu potenţial impact: presiuni şi ameninţări.

Planurile detaliate de acţiune trebuie elaborate anual de către custode, având la bază prevederile planului de management, dar luându-se în consideraţie şi situaţia curentă care poate implica atât factorul biodiversitate, cât şi resursele de management sau comunităţile locale.

- au fost stabilite măsuri de conservare pentru fiecare dintre speciile care au stat la baza desemnării rezervaţiei naturale. Acestea sunt enumerate în subcapitolul 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi.

- acest plan de management a parcurs procedura de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare.

Având în vedere aceste aspecte, în planul de management au fost preluate principiile de bază ale unui management adaptativ, care să determine o flexibilitate în luarea deciziilor viitoare, în funcţie de schimbările apărute.

1.6. Proceduri de implementare a Planului de management

Planul de management stabileşte responsabilitate implementării măsurilor speciale de management urmărind conservarea elementelor de interes conservativ şi utilizarea durabilă a valorilor ariei naturale protejate, reglementând activitatea administratorului şi a autorităţilor aşa cum este precizat în art.21, alin.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Ca urmare, planificarea în timp a activităţilor descrisă în prezentul plan de management, stabileşte responsabilităţile pentru implementarea acţiunilor de management.

Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenţia asupra importanţei naturii şi a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităţilor şi a necesităţii menţinerii acestora pentru generaţiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltare durabilă a zonei. Prevederile planului de management vor fi integrate în planurile strategice relevante.

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizează în baza planificării activităţii descrise în prezentul document. Custodele se va asigura că activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor acestui document. În aceste cazuri, custodele are rol definitoriu în stabilirea unor relaţii de colaborare

cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile care au impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate.

Pentru activităţile de gospodărire a ariei naturale protejate, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil şi va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizaţii non-guvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau voluntariat.

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

Aria protejată Pădurea Dălhăuţi este situată din punct de vedere administrativ în regiunea de dezvoltare Sud - Est.

Situl Pădurea Dălhăuţi se află în regiunea biogeografică continentală, iar suprafaţa, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este de 203 ha şi se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârligele din judeţul Vrancea.

Aria protejată Pădurea Dălhăuţi este situată la contactul dintre Dealul Deleanu şi Glacisul Râmnicului în partea de nord-est a Subcarpaţilor de Curbură, având următoarele coordonate 45° 41' 41'' latitudine Nordică şi 27° 0' 37'' longitudine Estică, altitudinea medie este de 498 m, cea minimă fiind de 322 m, iar cea maximă de 625 m.

Accesul în situl Natura 2000 se face din şoseaua Focşani - Bucureşti, drumul naţional 2 - drumul european 85, din care, în comuna Goleşti se desprinde drumul judeţean - 205C, continuat cu drumul comunal - 146 spre comuna Cârligele până în satul Bonţeşti, de aici urmându-se drumul judeţean 205B spre satul Dălhăuţi. Un indicator ce semnalizează direcţia spre Schitul Dălhăuţi trebuie urmat pe un drum neasfaltat. Acesta vă dirijează pe o uliţă care iese din sat şi urcă printre vii până în punctul de belvedere denumit La Cruce, de aici se continuă cu drumul forestier care intră în pădure şi se ramifică spre Schitul Dălhăuţi. De aici accesul în sit poate fi făcut prin urmărirea limitei marcate a ariei protejate unde există o potecă ce poate fi folosită ca şi traseu turistic, marcajul fiind reprezentat printr-un pătrat alb şi

contur albastru. Aria protejată se află la 2,5 kilometri vest de satul Dălhăuţi pe drum forestier şi la 20 de kilometri de oraşul Focşani.

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

Descrierea limitelor ariei naturale protejate

Limitele geografice ale ariei protejate urmăresc următoarele coordonate

 limita de nord urmăreşte spre aval albia Pârâului Dălhăuţi, de la piciorul Plaiului lui Varlaam până la racordul cu albia pârâului şi cu Plaiul lui Stănică. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud - vest pe Plaiul lui Stănică, intersectează albia Pârâului Mănăstirii, Culmea Dălhăuţi şi se îndreaptă în aval pe aceasta până în albia pârâului Dălhăuţi. De la borna 178, limita urmăreşte spre aval albia pârâului Dălhăuţi, până la borna 171;

 limita de est urmăreşte o culme secundară de pe dreapta pârâului Dălhăuţi până în cumpăna de ape;

 limita de sud urmăreşte cumpăna de ape ce delimitează la sud bazinul hidrografic al Pârâului Dălhăuţi;

 limita de vest se desfăşoară pe versantul drept al pârâului Dălhăuţi, coborând din cumpăna de ape până în albia pârâului Dălhăuţi în dreptul bornei 171.

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi se suprapune cu Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi, cod naţional 2817, cu o suprafaţă de 188,2 ha şi cu situl de protecţie specială avifaunistică Subcarpaţii Vrancei, cod naţional ROSPA0141, cu o suprafaţă de 35823,1 ha.

17

Tabelul nr. 1. Lista cuprinzând suprapunerile cu alte arii

Nr.

Arie cu care se suprapune

Tip suprapunere

Suprafaţă totală suprapusă

Observaţii

Cod

Denumire

Categorie

Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi Resurselor Naturale

1

ROSCI0142

Pădurea

Dălhăuţi

Sit de importanţă comunitară

Totală

203 ha

2

2817

Pădurea

Dălhăuţi

categoria IV

Parţială

188,2 ha

Limită aproximativă

neoficială

3

ROSPA0141

Subcarpaţii

Vrancei

Sit de protecţie specială avifaunistică

Parţială

35823,1 ha

2.2. Mediul abiotic

2.2.1. Geologie

Caracterizarea geologică şi influenţa geologiei asupra speciilor şi habitatelor

Substratul geologic aparţine complexului geomorfologic al Subcarpaţilor Orientali - sudul Curburii, fiind format din strate neozoice în care predomină gresiile în alternanţă cu marnele, argilele şi marno - argilele de vârstă sarmato - pliocenă, acoperite de depozite aluvionare de nisipuri şi pietrişuri dintre care, cele mai importante sunt cele intitulate Strate de Cândeşti în care, stratul freatic se află la mare adâncime, până la 70 - 80 de metri.

Aceste caracteristici geologice fac ca speciile de floră şi faună să se adapteze substratului existent şi unei fragmentări accentuate a reliefului, fapt datorat stratelor moi ce sunt uşor erodate. Rocile care constituie stratele sunt mai tari în parte de vest a ariei protejate şi din ce în ce mai moi în cea estică.

Datorită constituţiei litologice, terenul este susceptibil de eroziuni şi alunecări, manifestate şi de mică amploare, către albia pârâului Dălhăuţi.

2.2.2. Relief şi geomorfologie

Altitudinea din cadrul ariei naturale protejate a fost determinată prin analiză geografică, având următoarele altitudini

- altitudinea minimă: 320 m în albia pârâului Dălhăuţi;

- altitudinea maximă: 621 m;

- altitudinea medie: 481 m.

Unităţile majore de relief şi procentul acestora de ocupare a fost determinat prin analiză geografică, utilizând harta unităţilor de relief la nivel naţional.

Tabelul nr. 2. Unităţile majore de relief din Pădurea Dălhăuţi

Nr.

Unitatea majoră de relief

Procent ocupare

1

Munte

0 %

2

Deal/Podiş

100%

3

Câmpie/Luncă

0 %

Prin analiză au fost determinate şi unităţile de relief şi procentul de ocupare al acestora, utilizând harta unităţilor de relief la nivel naţional iar denumirea şi procentele ocupate de către fiecare unitate de relief existentă la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafaţa totală a ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 3. Procentul de ocupare al unităţilor de relief din Pădurea Dălhăuţi

Nr.

Unitatea de relief

Procent ocupare

1

Dealul/Culmea Deleanu

100%

Prin analiză geografică au fost determinate treptele hipsometrice şi procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafaţa totală a ariei naturale protejate. Treptele hipsometrice au fost exprimate pentru intervalele următoare: 0-50, 50-100, 100-200, 200-300, 300-500, 500-800, 800-1200, 1200-1800, 1800-2000,

2000-2200, peste 2200 metri.

Tabel nr. 4. Procentul de ocupare al treptelor hipsometrice din Pădurea Dălhăuţi

Nr.

Treapta hipsometrică

Procent ocupare

1

300-500 m

51 %

2

500-800 m

49 %

Caracterizarea generală a unităţilor de relief

Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi este situat în unitatea de relief Dealul Deleanu,ce este un deal de eroziune rezultat în urma fragmentării marginii vestice a cuverturii de pietrişuri, nisipuri şi argile, aparţinând ca vârstă pleistocenului inferior.

Dealul Deleanu este situat între valea Milcovului şi înşeuarea largă de la Odobasca, alcătuit dintr-o culme principală, ce se comportă ca un nod orografic, din el ramificându-se în toate direcţiile culmi secundare, din ce în ce mai joase către exterior. Aceste culmi cu orientări diferite sunt despărţite între ele prin văi adânci cu versanţi abrupţi ce formează o reţea radiară.

Ponderea expoziţiei versanţilor

Prin analiză geografică a fost determinată ponderea expoziţiei versanţilor şi procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafaţa totală a ariei naturale protejate. Expoziţia versanţilor va fi calculată în funcţie de următoarele expoziţii: Nord, Sud, Est, Vest, Nord - Est, Nord - Vest, Sud - Est şi Sud - Vest.

Tabelul nr. 5. Procentul de ocupare al expoziţiei versanţilor din Pădurea Dălhăuţi

Nr.

Expoziţia

Procent ocupare

1

Nord

8 %

2

Nord - Est

68 %

3

Est

21 %

4

Sud - Est

0.2 %

5

Sud

0.1 %

6

Sud - Vest

0.1 %

7

Vest

0.3 %

8

Nord - Vest

0.3%

Influenţa expoziţiei versanţilor asupra speciilor şi habitatelor

După cum se poate observa mai sus, cea mai mare parte a versanţilor este orientată către nord, nord-est şi est. Acest fapt face ca această zonă să fie o barieră în cale vânturilor de est, caracterizate prin precipitaţii reduse şi temperaturi scăzute în perioada de iarnă. Faptul ca expoziţia nordică şi nord-estică predomină face ca această zonă sa fie umbrită, evapotranspiraţia fiind redusă, astfel menţinându-se o cantitate mai mare de apă în sol.

Pantele s-au determinat prin analiză geografică, pentru fiecare din intervalele 0-2, 2-5, 5-10 10-20, 20-30, 30-50, peste 50 grade, specificându-se procentul de ocupare în raport cu suprafaţa ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 6. Ponderea pantelor din ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

Nr.

Intervale de pantă

Procent ocupare

1

0 - 2

3 %

2

2 - 5

16 %

3

5 - 10

32 %

4

10 - 20

41 %

5

20 - 26

8 %

Influenţa pantelor asupra speciilor şi habitatelor

Cea mai mare parte din aria protejată Pădurea Dălhăuţi este acoperită de pante cu o înclinare de 5 -10 şi 10 - 20 de grade. Observăm astfel că nu avem pante foarte abrupte în această arie protejată. Faptul că pantele nu au o declivitate accentuată este pozitiv, deoarece în cazul contrar al existenţei unor pante accentuate, habitatele acestui sit aveau de suferit din pricina eroziunii accentuate, dat fiind rocile foarte moi din care este format substratul geologic. Panta domoală face ca acest sit sa fie uşor utilizat de către mamifere fără să utilizeze o cantitate mare de energie. Carnivorele mari pot folosi cu succes acest areal pentru a vâna, declivitatea redusă favorizează succesul vânătorii.

2.2.2.1. Geomorfologie

Arealul sitului de interes comunitar Pădurea Dălhăuţi, făcând parte din Subcarpaţi, constituie o zonă în care dinamica proceselor geomorfologice de versant şi albie este extrem de activă determinând efecte din cele mai nefavorabile pentru speciile şi habitatele din aria protejată.

Acest areal fiind alcătuit din numeroase roci sedimentare de unde şi gradul diferit de reacţie al agenţilor externi. Pe versanţi vor exista areale extrem de variate ca mărime care prin proprietăţile lor fizice, mecanice şi chimice ale rocilor vor avea potenţial morfodinamic diferit orientat în mare spre îmbucătăţire, fragmentare mecanică- roci cu duritate mică şi alunecare- argile, marne cu grad de plasticitate însemnat.

Falierea accentuată a zonei în care este situată această arie protejată, Subcarpaţii Curburii, judeţul Vrancea, facilitează amplificarea locală deosebită a manifestărilor seismice, acestea contribuind nu numai la slăbirea rezistenţei rocilor dar şi la declanşarea unor deplasări, prăbuşiri, alunecări.

Tabelul nr. 7. Centralizarea listei proceselor geomorfologice din cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

Nr.

Proces

geomorfologic

Observaţii

1

Alunecările de

Sunt deplasări gravitaţionale care se produc cu viteze variabile, dar în

teren

majoritatea situaţiilor sunt ridicate. Procesul este considerat ca brusc, se desfăşoară mai încet decât în cazul prăbuşirilor, într-un interval de timp mai îndelungat şi poate fi urmărit. El constă în desprinderea, sub acţiunea gravitaţiei a unui pachet de roci care se deplasează spre baza versantului pe strate argiloase. Cele mai accentuate procese de

alunecare sunt întâlnite în apropierea pârâului Dălhăuţi.

2

Prăbuşirile

Sunt deplasări ale unor volume de rocă care se produc brusc aproape instantaneu sub efectul gravitaţiei. Mişcarea se face prin cădere liberă când versanţii sunt abrupţi sau prin săltare când aceştia sunt înclinaţi. Procesul acesta este cunoscut şi sub termenul de năruire, producându-se pe versanţii abrupţi formaţi din roci slab consolidate

în special din loess din situl Natura 2000 Pădurea Dălhăuţi.

3

Curgerile de pe versanţi

Sunt procese gravitaţionale ce se realizează cu viteză mare prin care un volum important de roci argilo-nisipoase, ce au o consistenţă

redusă şi un caracter fluid sunt deplasate către baza versantului.

4

Şiroirea

Reprezintă procesul de concentrare a apei din precipitaţii pe trasee lineare care constituie aliniamente joase în lungul versanţilor. Scurgerea apei pe acestea se face cu o viteză mare impusă de masa de apă şi de pantă de unde o forţă a şuvoiului care se consumă prin erodarea materialelor de pe patul curgerii şi transportarea lor. Procesul începe lent, se accentuează pe măsura creşterii volumului de apă, sfârşeşte la scurt timp după ce ploaia a încetat şi este reluat la alte ploi similare. Realizarea şiroirii este condiţionată şi de: lipsa vegetaţiei dense, existenţa unor denivelări, pante mai mari de 10 grade, depozite sau roci uşor de dislocat de către şuvoaiele de apă şi desfăşurarea în lungul pantei a potecilor şi drumurilor forestiere din

Pădurea Dălhăuţi.

2.2.3. Hidrografie

Lista bazinelor hidrografice ierarhizată şi ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate. Acestă listă este determinată prin analiză geografică a hărţii hidrografice la nivel naţional.

23

Tabelul nr. 8. Lista bazinelor hidrografice ierarhizată şi ponderea lor în cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

Nr

Nume bazin

Cod bazin

Ordin bazin

Suprafaţa totală bazin

Suprafaţă bazin în Aria Naturală Protejată

Pondere din Aria Naturală Protejată

1

Dălhăuţi

1.79.18.7

XII

1278,388 ha

177,78 ha

88 %

2

Dâlgov

1.79.18.8

XII

2131,123 ha

25,07 ha

12 %

Zona ariei protejate Pădurea Dălhăuţi este situată în bazinul hidrografic al râului Milcov, pe arealul acesteia suprapunându-se două bazine hidrografice, cele ale pârâului Dălhăuţi şi a pârâului Dâlgov, ambele cursuri de apă fiind afluenţi ai râului Milcov.

Hidrografia este reprezentată de pârâul Dalhăuţi care curge pe latura nord - estică a ariei protejate şi colectează numeroase izvoare de pantă, al căror debit depinde de nivelul precipitaţiilor atmosferice şi care, în ansamblu, conferă pârâului un aspect torenţial şi foarte variabil - până la secare, în timpul verii. În apropierea Schitului Dălhăuţi, se afla un mic lac alimentat de izvoare si precipitaţii, invadat de vegetaţie lacustră.

Regimul scurgerii apelor de pe suprafaţa ariei protejate Pădurea Dălhăuţi este influenţat de condiţiile climatice şi geologice.

Dintre factorii climatici un rol esenţial îl are în primul rând regimul precipitaţiilor ce asigură cantităţi însemnate de apă care însă au o repartiţie diferită în timpul anului, fiind concentrate mai ales primăvara şi în timpul unor ploi torenţiale de vară.

Temperaturile negative în sezonul rece duce la stagnarea zăpezilor şi la debite reduse. Factorii geologici influenţează gradul de mineralizare al apei şi infiltrarea unei bune părţi din precipitaţii sau din volumul de apă al pârâurilor din sit.

Consecinţele acestor condiţii hidrografice asupra speciilor de faună sunt negative, lipsa apei şi calitatea nesatisfăcătoare a acesteia din situl Natura 2000 Pădurea Dălhăuţi face ca mamiferele în special să caute în zonele apropiate surse de apă şi să se adapteze la condiţii de xerofilism.

Speciile de floră sunt bune indicatoare de umiditate în această arie protejată, cele mai multe dintre speciile higrofile sunt situate la baza versanţilor în preajma pârâului Dălhăuţi şi în apropierea ochiurilor de apă ce se formează în perioadele cu precipitaţii ridicate.

2.2.4. Clima

Caracterizarea climei şi influenţa ei asupra speciilor şi habitatelor

Poziţia geografică imprimă ariei protejate Pădurea Dălhăuţi caracteristicile climatice generale temperat continental-moderate, cu influenţe zonale datorate condiţiilor fizico-geografice locale, pe fondul circulaţiei generale a aerului care se desfăşoară sub acţiunea sistemelor barice principale. Mase de aer umede şi relativ reci, influenţate de pătrunderea anticiclonului

azoric dinspre vest şi nord-vest, determină ploi abundente în semestrul cald; masele de aer temperat continentale, determinate de pătrunderea anticiclonului ruso-siberian dinspre nord- est şi est provoacă răciri puternice iarna şi intensifică fenomenele de îngheţ, iar vara determină încălziri puternice şi secete.

Dispunerea reliefului în trepte care coboară de la vest la est, determină o expunere favorabilă la soare şi o supraîncălzire a versanţilor orientaţi spre est şi sud-est. Drept urmare, durata de strălucire a soarelui depăşeşte la altitudini medii 2000 ore/an, înregistrate la staţia Odobeşti, cu valori mari în lunile semestrului cald - peste 200 ore/lună şi mult mai mici în cel rece, când din noiembrie până în ianuarie valorile acesteia scad sub 100 ore/lună. Valorile acestui parametru cresc spre regiunile de câmpie datorită predominării cerului senin şi a timpului calm şi scad spre cele de munte, favorizate de frecvenţa mare a zilelor cu ceaţă, cu cer noros şi acoperit. Neuniformitatea reliefului, reflectată cu deosebire în alternanţa ariilor depresionare cu dealuri şi culmi muntoase dispuse pe direcţia nord-sud, creează condiţii favorabile pentru producerea inversiunilor de temperatură.

Temperatura medie anuală înregistrată la Odobeşti, în zona glacisului piemontan, este de 10.3

°C.

La aceeaşi staţie meteorologică, variaţia lunară a temperaturilor medii din cursul anului evidenţiază aceeaşi creştere valorică din ianuarie, minimul lunar mediu din timpul anului de - 0.2°C, până în iulie, maximul lunar multianual de 22.4°C, gerurile timpurii apărând între 15 cctombrie - 15 noiembrie iar cele târzii, între 1 - 20 aprilie.

Amplitudinea medie înscrie un ecart de variabilitate în cursul anului de 22.6°C.

Conform Monografiei Geografice a României, Pădurea Dălhăuţi se încadrează la interferenţa a două zone climatice

a deluros de pădure cu climă continentală;

b climă de munţi mijlocii - caracterizată prin acţiunile maselor de aer rece ale anticiclonului continental în timpul iernii şi veri călduroase şi uscate.

Vânturile predominante sunt cele de nord şi nord - est: crivăţul iarna şi vânturi uscate vara, în timp ce vânturile de sud şi vest sunt calde şi aducătoare de ploaie.

Precipitaţiile prezintă variaţii lunare în funcţie de gradul de dezvoltare a sistemelor barice şi intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluţiile fiind diferenţiate atât de la o lună la alta, cât şi de la un anotimp la altul.

Cele mai bogate precipitaţii se înregistrează în lunile iunie, iulie şi august, pe fondul pătrunderii în bazin a maselor de aer aparţinând ciclonilor atlantici, regimul pluviometric caracterizându-se, de altfel, prin maxime de vară şi minime de iarnă.

În Subcarpaţii Vrancei maximul pluviometric anual se remarcă în acelaşi interval mai-iunie, cu valori medii lunare aproape egale, 87 mm, respectiv 88mm şi o perioadă ploioasă mai - august cu peste 60 mm lunar. Perioadele anuale deficitare pluviometric se înregistrează în ianuarie- martie şi octombrie, iar minimul anual, în februarie, cantitativ sub o medie de 35 mm.

În ceea ce priveşte regimul eolian, pentru Subcarpaţii externi, din care face parte situl Măgura Odobeşti, predomină circulaţia nord-vestică, calmul atmosferic fiind de 13.4% la Odobeşti datorită largii deschideri către Câmpia Română, viteza medie lunară şi anuală a vântului având valori apropiate ce rar depăşesc 3.5 m/s la Odobeşti.

Caracteristic acestui spaţiu este fenomenul de tip foehn ce conferă un caracter mai blând iernilor şi care favorizează cultura viţei de vie.

Climatul mai cald dominat de fenomenul de foehn al ariilor protejate din zona subcarpatică şi depresionară este relevat şi de analiza comparativă a histofenogramelor realizate pentru staţiile meteorologice Odobeşti şi Focşani. Astfel, se poate observa că deşi altitudinea la care sunt localizate staţiile este diferită, durata relativă a sezonului de vegetaţie este foarte apropiată, 237 de zile la Odobeşti şi 233 de zile la Focşani.

Tabelul nr. 9. Durata sezonului de vegetaţie şi a perioadei de activitate biologică

Staţia meteo

Altitudine

Durata relativă a sezonului de

vegetaţie

Durata efectivă a sezonului de

vegetaţie

Durata perioadei cu activitate biologică

maximă

Odobeşti

150 m

25.03 - 18.11

237

15.04 - 23.10

191

19.06 - 21.08

63

Focşani

57 m

22.03 - 10.11

233

14.04 - 18.10

187

25.06 - 22.08

58

Fenomen meteorologic obişnuit în lunile de iarnă, dar prezent şi în anotimpurile de tranziţie, îngheţul, care constă în coborârea sub 0°C a temperaturii aerului, este un factor important pentru vegetaţia spontană şi pentru cea cultivată, atât în regiunile joase de câmpie cât şi în regiunile înalte. Atât datele primului şi ultimului îngheţ, cât şi duratele intervalelor fără îngheţ, pun în evidenţă influenţa inversiunilor termice.

De asemenea, îngheţul şi dezgheţul influenţează dezagregarea mecanică a rocilor, în special unde stratul de sol este subţire sau nu s-a format deloc. La staţia meteorologică Odobeşti data medie a primului îngheţ este 27.10 şi a ultimului îngheţ 21.05. Datele extreme de producere a acestui fenomen cu influenţă asupra vegetaţiei sunt: pentru primul îngheţ - cel mai timpuriu s- a produs la 29.09, cel mai târziu la 17.11; pentru ultimul îngheţ - cel mai timpuriu s-a produs la 16.03 şi cel mai târziu la 25.04. Durata medie a îngheţului este de 157 de zile pe an.

2.2.5. Soluri

Solurile se prezintă mozaicat, ca urmare a varietăţii de condiţii staţionale şi litologice, caracteristice zonei colinare, astfel: soluri brune argiloiluviale tipice şi molice, luvice- podzolite în fageto gorunete; soluri brune eumezobazice, bogate în humus, profunde, bine structurate, cu textură uşoară; cernoziomuri cambice şi argiloiluviale tipice, în poieni; soluri neevoluate: regosoluri redzinice şi aluviale molice, slab structurate, întâlnite la piciorul versanţilor şi pe albia pârâului Dălhăuţi.

Evoluţia şi formarea solurilor în acest spaţiu se explică prin variabilitatea spaţială şi temporală a factorilor şi proceselor pedogenetice. În condiţiile lito-bio-climatice din Subcarpaţii Vrancei, procesele de solificare sunt complexe, desfăşurarea altitudinală impunând diferenţierea mai multor tipuri şi subtipuri de sol.

Luvosolurile ocupă, în principal dealurile subcarpatice şi sunt acoperite în cea mai mare parte de păduri de foioase cu randamente silvice superioare. Procesul pedogenetic dominant este argiloiluvierea, prin care argila translocată mecanic se acumulează la nivelul orizontului B conferindu-i acestuia proprietăţi impermeabile, menţinând o umiditate benefică în orizonturile superioare.

Luvosolurile sunt soluri cu orizont A ocric, urmat de orizont eluvial E şi orizont B argic cu grad de saturaţie în baze-V peste 53% cel puţin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă.

Materialele parentale, sunt foarte variate şi alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate şi nisipuri care sunt sărace în elemente bazice.

Tabelul nr. 10. Centralizarea listei tipurilor de soluri din cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

Nr

Cod

Tip sol

Suprafaţa

1

311

Luvisol hapic

201,5 ha

2

311

Greyzem hapic- cernoziom

1,5 ha

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

Descrierea principalelor caracteristici şi trăsături ale ecosistemelor prezente în aria naturală protejată, cu evidenţierea speciilor şi tipurilor de habitate definitorii.

Ariile naturale protejate din pădurea Dălhăuţi prezintă peste 95% din suprafaţă ecosisteme forestiere ce vor fi descrise în rândurile ce urmează.

În ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi au fost identificate 5 asociaţii vegetale caracteristice ecosistemelor forestiere respectiv 2 habitate de interes conservativ.

Carpino-Fagetum - Paucă 1941

Fitocenozele sunt edificate de specii europene, nemorale şi balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag- Fagus sylvatica, sau cu amestec redus de carpen- Carpinus betulus, gorun- Quercus petraea, cireş- Cerasus avium, paltin de munte- Acer pseudoplatanus, sorb de câmp- Sorbus torminalis, ulm- Ulmus glabra, U. minor, frasin- Fraxinus excelsior, tei pucios- Tilia cordata. În cazul în care proporţia speciilor de amestec depăşeşte 50% se formează aşa numitele făgete amestecate. Acoperirea realizată de arboret este de 80-100%, iar înălţimea atinsă de fag la 100 de ani este de 25-35 m. Stratul arbuştilor se dezvoltă variabil, în funcţie de acoperirea realizată de arboret. Acesta este

compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor conţine următoarele specii: Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera .

Valoarea conservativă este redusă. Compoziţia floristică cuprinde

- specii edificatoare: Fagus sylvatica subspecia moesiaca cu frecvenţă mare, subspecia

sylvatica cu frecvenţă mai mică, Carpinus betulus.

- nu sunt specii caracteristice, posibil speciile alianţei Lathyro-Carpinion- Carpinus betulus, Caresus avium, Tilia cordata, Melampyrum bihariense, Dactylis polygama, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Lathyrus hallersteinii.

- alte specii importante: dominantă primăvara este Dentaria bulbifera; cu frecvenţă mare se întâlnesc Anemone ranunculoides, Anemone nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum, Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium effusum, Mersurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Viola reichenbachiana, precum şi unele specii sud-europene- Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger, Allium ursinum.

Genisto tinctoriae – Quercetum petraea - Klika 1932

Din aceată asociaţie fac parte gorunetele identificate în rezervaţie. Speciile caracteristice întâlnite sunt Genista tinctoria, Luzula luzuloides, Cytisus hirsutus.

Stratul arborescent este edificat de Quercus petraea, alături de care se mai întâlnesc Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Acer campestre.

Stratul arbustiv este edificat de Corylus avellana, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Cornus mas. Prezintă o acoperire redusă, de 5-20%.

Sinuzia ierboasă, bogată şi variantă, realizează o acoperire de 25-65%.

În spectrul bioformelor domină fanerofitele- 44,44%, iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele europene- 25,92% şi cele central europene- 25,92%. Sub aspect ecologic, asociaţia are caracter mezofil, mezoterm şi acido-neutrofil. Din punct de vedere cariologic asociaţia este predominată de speciile diploide.

Petraeo-Fagetum- Scamoni, 1956, 1959; Fago-Quercetum petraea- Tiixen, 1955; Querco

petraeae-Fagetum- Resmeriţă, 1974, 1975

Asociaţia cuprinde arboretele de Quercus petraea şi Fagus sylvatica.

Sinuzia ierboasă este alcătuită din Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Calamagrostis arundinaceae. În stratul arbustiv se diferenţiază Chamaecytisus hirsutus.

A fost identificată asociaţia Petraeo-Fagetum în siturile de probă 11, 13, 14, 19, 20, 21, 25,

26, 43, 44, 45, 47, 50, 51.

În spectrul bioformelor domină hemicriptofitele- 54,83%, iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele eurasiatice- 55,17%. Sub aspect ecologic, asociaţia are caracter mezofil, mezoterm şi amfitolerant. Din punct de vedere cariologic asociaţia este predominată de speciile poliploide.

Telekio speciosae-Alnetum incanae- Coldea, 1986, 1990

Fitocenozele de Alnus incana populează valea pârâului Dălhăuţi. Ele se infiltrează atât în zona de stejari mezofili, dar mai ales în etajul cu fag. Acest fapt determină o bogată şi variată compoziţie floristică a acestor fitocenoze. Speciile caracteristice şi edificatoare Telekia speciosa şi Alnus incana sunt acompaniate frecvent de Euphorbia amygdaloides, Equisetum pratense, Festuca gigantea, Stachys sylvatica, Corylus avellana, Geum urbanum, Geranium robertianum, Scrophularia nodosa, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Urtica dioica, Ranunculus repens, Mentha longifolia, Ligustrum vulgare.

Stratul arbustiv este de asemenea bogat în specii: Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Daphne mezereum, Rosa canina, Salix cinerea, Hypopphae rhamnoides, Viburnum lantana, Hedera helix, Clematis vitalba.

Stratul arborescent este dominat de Alnus incana în care pătrund specii ca: Alnus glutinosa, Ulmus minor, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus, Tilia cordata, Populus alba, Salix fragilis, Acer campestre, Acer pseudoplatanus.

Analizate din punct de vedere floristic şi ecologic, în aceste fitocenoze am identificat subasociaţia petasitetosum hybridi- Coldea 1991, având ca specii diferenţiale pe Petasites hybridus şi Petasites albus şi subasociaţia typicum- Coldea 1991, ce reuneşte fitocenozele cu o structură floristică omogenă.

A fost identificată asociaţia Telekio speciosae-Alnetum incanae pe limita ariei, ce se suprapune cu valea pârâului Dălhăuţi.

În spectrul bioformelor domină fanerofitele- 64,28% iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele eurasiatice- 39,28%. Sub aspect ecologic, asociaţia are caracter mezofil, mezoterm şi acido-neutrofil. Din punct de vedere cariologic asociaţia este predominată de speciile poliploide.

Hieracio transsilvanico-Abietetum- Borhidi, 1971, Coldea, 1991: Saxifrago cuneifolii-Abieti- Piceetum- Borhidi, 1971

Asociaţia cuprinde pădurile mixte de brad şi molid. În rezervaţie aceasta s-a format prin instalarea florei caracteristice în plantaţia de molidişo-brădet. Deşi este o asociaţie atipică condiţiilor geografice oferite de aria protejată, un aspect fiind altitudinile mult mai mari la care se instalează de obicei această asociaţie, spre deosebire de cele din pădurea Dălhăuţi, unde altitudinea maximă atinge 570 m, şi celelalte condiţii geografice ce derivă din acest aspect, compoziţia floristică s-a adaptat stratului arborescent impus de plantaţie şi a dus la formarea acestei asociaţii.

În stratul arborescent speciile Abies alba şi Picea abies se află în raporturi de codominanţă.

Sinuzia ierboasă este caracterizată prin prezenţa speciei Hieracium transsilanicum, acompaniată de Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Dryopteris filix-mas, Galium odoratum, Viola reichenbachiana, Athrium filix-femina. A fost identificată asociaţia Hieracio transsilvanico-Abietetum în sit.

2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

Tipurile de habitate de interes comunitar identificate în aria protejată Pădurea Dălhăuţi şi suprafaţa efectivă deţinută de acestea la nivelul sitului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 11. Habitatele de interes comunitar şi ponderea lor în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

Cod

Habitat

Denumire

Suprafaţa

% din suprafaţa Sitului de

Importanţă Comunitară

9130

Păduri de fag de tip Asperulo-

Fagetum

121,8 ha

60%

9170

Păduri de stejar cu carpen de

tip Galio-Carpinetum

81,6 ha

40%

Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturală protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general şi în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează

a. Date Generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat;

b. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 12. Date generale ale tipului de habitat Asperulo-Fagetum

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1

Clasificarea tipului de

habitat

tip de habitat de importanţă comunitară

2

Codul unic al tipului de

habitat

9130

3

Denumire habitat

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

4

Palaearctic Habitats

41.1D22 Dacian hairy sedge beech-hornbeam forests

41.131 Medio-European collinar neutrophile beech forests

5

Habitatele din România

R4118 Păduri dacice de fag- Fagus sylvatica şi carpen-

Carpinus betulus cu Dentaria bulbifera

R4120 Păduri moldave mixte de fag- Fagus sylvatica şi tei

argintiu- Tilia tomentosa cu Carex brevicollis

6

Habitatele Natura 2000

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

7

Asociaţii vegetale

Carpino-Fagetum- Paucă 1941, Galio schultesii-Fagetum-

Burduja- 1973, Chifu, Ştefan- 1994, Lathyro veneti-Fagetum- Dobrescu, Kovacs- 1973, Chifu- 1995

8

Tipuri de pădure

4116 Făget cu Asperula-Asarum-Stelaria, 4216 Făget cu carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4316 Făget amestecat

cu Asperula- Asarum-Stellaria.

9

Descrierea generală a tipului de habitat

Pădurile de Fagus sylvatica şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica-Abies alba sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de calitate: mull, din domeniile medio-europene şi atlantice ale Europei occidentale şi ale Europei centrale şi central-nordice, caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor aparţinând grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa, Lamiastrum/ Lamium, Galeobdolon, Galium odoratum şi Melica uniflora şi, la munte, diferitelor specii de Dentaria.

Staţiuni: Altitudini: 300-800-1000 m. Climă: Temperatură = 9,0-6,00C, Precipitaţii = 650-850 mm.

Relief: la altitudini sub 700 m numai pe versanţi umbriţi şi văi, chiar pe versanţi însoriţi cu vechi alunecări; la altitudini peste 700 m, pe versanţi cu diferite înclinări şi expoziţii, culmi, platouri.

Roci: în general molase- alternanţe de argile, nisipuri, pietrişuri, marne, gresii calcaroase, calcare, şisturi- la munte.

Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide,

eubazice, umede, eutrofice.

10

Specii caracteristice

Stratul arborilor este compus exclusiv din fag- Fagus sylvatica subspecia moesiaca şi subspecia sylvatica, sau cu amestec redus de carpen-Carpinus betulus, iar diseminat gorun-

Quercus petraea, cireş-Cerasus avium, paltin de munte- Acer

pseudoplatanus, sorb de câmp- Sorbus torminalis, ulm- Ulmus glabra, Ulmus minor, frasin-Fraxinus excelsior, tei pucios- Tilia cordata, iar în sud-vestul şi vestul României şi cer- Quercus cerris şi gârniţă- Quercus frainetto.

Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilă, în funcţie de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor, cu dezvoltare variabilă, conţine specii din flora de mull- Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis

perennis, Dentaria bulbifera.

11

Arealul tipului de habitat

Pe dealurile, munţii scunzi şi platourile arcului hercinic şi din regiunile sale periferice, din Jura, Lorena, bazinul Parisului, Burgundia, piemontul Alpilor, Carpaţi şi câteva localităţi din

Câmpia Baltică - Marea Nordului.

12

Distribuţia în Romania

În toate dealurile peri şi intra carpatice, ca şi în partea

inferioară a Carpaţilor, în etajul nemoral.

13

Suprafaţa tipului de habitat la nivel naţional

Suprafeţe: circa 585.000 ha, din care 290.000 ha în dealurile vestice şi Carpaţii Occidentali, 180.000 ha în dealurile şi munţii Carpaţilor Meridionali, 80.000 în dealurile şi munţii Carpaţii Orientali, 30.000 în Podişul Transilvaniei.

14

Calitatea datelor

privind suprafaţa

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără

măsurători prin eşantionare

Tabelul nr. 13. Date specifice tipului de habitat Asperulo-Fagetum din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului

de habitat

tip de habitat de importanţă comunitară

2.

Codul unic al

tipului de habitat

9130

3.

Distribuţia tipului de habitat

~hartă~

Figura nr. 1. Distribuţia tipului de habitat Asperulo-Fagetum în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

4.

Distribuţia tipului de habitat

~descriere~

Acest habitat ocupă 60% din suprafaţa ariei protejate Pădurea Dălhăuţi şi apare îndeosebi în partea de nord, nord - vest, nord - est

şi cea centrală a ariei protejate.

5.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

larg răspândit

6.

Statutul de prezenţă

~management~

naturală

7.

Suprafaţa tipului de habitat

Limita

Suprafaţa totală

Suprafaţa habitat 9130

Rezervaţiei naturale - sursa Ministerul Mediului, Apelor

şi Pădurilor

214,3 ha

129,3 ha

60,3%

Sitului de importanţă comunitară - sursa Ministerul Mediului, Apelor

şi Pădurilor

203,4 ha

121,8 ha

60%

Conform marcaje în teren

194,4 ha

111,5 ha

57,3%

8.

Perioada de colectare a datelor

din teren

aprilie-mai-iunie-iulie/2013

9.

Alte informaţii privind sursele de informaţii

- Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

1, 90, pagina 61-66, Iaşi.

1. Condrea, Renea, 1980 - Studii etnobotanice în satul Dălhăuţi, judeţul Vrancea, Complex Muzeal Vrancea - Studii şi Comunicări, volumul III, Focşani.

2. Horeanu, Condrea, 1980 - Contribuţii la cunoaşterea florei din rezervaţia forestieră Dălhăuţi, Complex Muzeal Vrancea- Studii şi Comunicări, volumul III, Focşani.

3. Doniţă, Popescu, Paucă-Comănescu., Mihăilescu, Biriş, 2005

4. Iordache, 1996- Studiul complex al ariilor protejate din judeţul Vrancea şi a situaţiei lor actuale, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi.

5. Mititelu, Ştefan, Coroi, Diaconu, 1996- Flora şi vegetaţia judeţului Vrancea, Studii, Comunicări, Muzeul Piatra-Neamţ, volumul VIII, pagina 163-192.

6. Mohan, Ardelean, Georgescu, 1993 - Rezervaţii şi monumente ale naturii în România, Casa de Educaţie şi Comerţ Scaiul.

7. Ştefan, Davidescu, Lupaşcu, Rusu, 1989- Caracterizarea ecologică a pajistilor naturale din judeţul Vrancea, volumul II, în: Cercetări agronomice în Moldova, anul XXII, volumul

Complexul Muzeal al judeţului Vrancea, 1981.

8. Toniuc, Oltean, Romanca, Zamfir- List of protected areas in Romania, 1932-1991, Revista Ocrotirea Naturii şi a Mediului Înconjurător, nr. 1, tom 36, Editura Academiei Române, 1992.

9. Vrancea - Monografie, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981.

10. Rezervaţii şi monumente ale naturii din judeţul Vrancea

Tabelul nr. 14. Date generale ale tipului de habitat Galio-Carpinetum

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului

de habitat

tip de habitat de importanţă comunitară

2.

Codul unic al tipului

de habitat

9170

3.

Denumire habitat

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

4.

Palaearctic Habitats

41.261 Wood bedstraw oakhornbeam forests

41.262 Mixed lime-oak-hornbeam forests

5.

Habitatele din România

R4123 Păduri dacice de gorun- Quercus petraea, fag- Fagus sylvatica şi carpen- Carpinus betulus cu Carex pilosa

R4128 Păduri geto-dacice de gorun- Quercus petraea cu

Dentaria bulbifera

6.

Habitatele Natura

2000

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

7.

Asociaţii vegetale

Dentario bulbiferae- Quercetum petrae- Resmeriţă, 1974, 1975 Carici pilosae-Carpinetum- Neuhăusl, Neuhăuslova-Novotna 1964- syn.:Carici pilosae-Carpinetum- Chifu 1995,

Carici pilosae-Quercetum petraeae typicum- Sanda, Popescu

1999.

8.

Tipuri de pădure

4116 Făget cu Asperula-Asarum-Stelaria,

4216 Făget cu carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria,

4316 Făget amestecat cu Asperula- Asarum-Stellaria.

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri de Quercus petraea şi Carpinus betulus din regiunile cu climat subcontinental în cadrul arealului central-european a lui Fagus sylvatica, dominate de Quercus petraea. Sunt incluse şi pădurile asemănătoare de stejar şi tei din regiunile est-europene şi central-est-europene cu climat continental, la est de arealul lui Fagus Sylvatica, 41.262.

Staţiuni: Altitudini: 300-800 m. Clima: Temperaturi = 9-60C, Precipitaţii = 600-800 mm.

Relief: versanţi cu înclinări şi expoziţii diferite, mai mult umbrite la altitudini mici.

Roci: variate, molase, marne, depozite luto-argiloase.

Soluri: de tip luvosol pseudogleizat, profunde-mijlociu profunde, slab moderat acide, mezobazice, hidric echilibrate dar cu stagnări temporare de apă deasupra orizontului B, mezobazice.

10.

Specii caracteristice

Etajul arborilor, compus, în etajul superior, din gorun- Quercus petraea, subspecia petraea, subspecia polycarpa, subspecia dalechampii, exclusiv sau în amestec cu fag- Fagus sylvatica subspecia sylvatica, moesiaca, cu exemplare de stejar pedunculat- Quercus robur, cireş- Prunus avium, tei- Tilia cordata rar. Tilia tomentosa, în etajul inferior carpen- Carpinus betulus, jugastru- Acer campestre. Are acoperire 80-90% şi înălţimi de 20-27 m la 100 de ani.

Stratul arbuştilor, dezvoltat variabil, în funcţie de umbrire, compus din Corylus avellana, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Evonymus verrucosus, Ligustrum vulgare, Rosa canina, uneori Acer tataricum.

Stratul ierburilor şi arbuştilor este dominat de Carex pilosa cu elemente ale florei de mull- Galium odoratum, Asarum

europaeum, Stellaria holostea.

11.

Arealul tipului de

habitat

Pădurile asemănătoare de stejar şi tei din regiunile est-europene şi

central-est europene cu climat continental.

12.

Distribuţia în Romania

În toate dealurile României, în special în Subcarpaţii şi Podişurile Moldovei, în dealurile vestice, Podişul Transilvaniei, în etajul

nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun.

13.

Suprafaţa tipului de habitat la nivel

naţional

Suprafeţe: circa 45.000 ha, mai ales în sudul ţării- 35.000 ha.

14.

Calitatea datelor

privind suprafaţa

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără

măsurători prin eşantionare

Tabelul nr. 15. Date specifice tipului de habitat Galio-Carpinetum din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului

de habitat

tip de habitat de importanţă comunitară

2.

Codul unic al

tipului de habitat

9170

3.

Distribuţia tipului de habitat

~hartă~

Figura nr. 2. Distribuţia tipului de habitat Galio-Carpinetum în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

4.

Distribuţia tipului

Habitatul Natura 2000 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-

de habitat

~descriere~

Carpinetum 9170 apare îndeosebi în partea sudică, sud estică şi pe

interfluviul din partea de vest a ariei protejate.

5.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

larg răspândit

6.

Statutul de prezenţă

~management~

naturală

7.

Suprafaţa tipului de habitat

Limita

Suprafaţa

totală

Suprafaţa

habitat 9170

Rezervaţiei naturale - sursa Ministerul Mediului, Apelor şi

Pădurilor

214,3 ha

81,4 ha

37,9%

Sitului de importanţă comunitară

- sursa Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

203,4 ha

81,6 ha

40%

Conform marcaje din teren

194,4 ha

82,9 ha

42.6%

8.

Perioada de colectare a datelor

din teren

mai-iunie-iulie 2013

9.

Alte informaţii privind sursele de

informaţii

2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată Speciile de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată au fost descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturală protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează

a. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferente de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată;

b. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.

2.3.3.1. Plante superioare

Cypripedium calceolus - Papucul Doamnei

Tabelul nr. 16. Date generale ale speciei Cypripedium calceolus - Papucul Doamnei

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

189484

2

Denumirea

ştiinţifică

Cypripedium calceolus

3

Denumirea

populară

Papucul doamnei

4

Statutul de conservare în

România

Aproape ameninţată

5

Descrierea speciei

Papucul doamnei- Cypripedium calceolus este o plantă aparţinând încrengăturii Magnoliophyta, Clasa Liliopsida, Ordinului Asparagales, Familiei Orchidaceae, genul Cyrpipedium. Se pot înmulţi vegetativ prin tuberculi sau generativ prin seminţe, dar la germinarea seminţelor este nevoie de prezenţa unor specii de fungi. Este o specie geofită, mezofită, micro-ezotermă, acido-neutrofilă,

heliosciadofită şi calcicolă.

6

Perioade critice

-

7

Cerinţe de habitat

Creşte sporadic prin păduri, la marginea pajiştilor, de obicei pe soluri calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziţie nordică sau nord-vestică, bogate în humus, cu umiditate ridicată în perioada

de creştere.

8

Arealul speciei

Specia este rară, însă ea poate apărea în pădurile din Europa şi partea

temperată a Asiei. Este specifică zonelor cu substrat calcaros.

9

Distribuţia în

România

Papucul doamnei apare în zonele împădurite şi cu un substrat

calcaros din România.

10

Populaţia naţională

-

11

Calitatea datelor

privind populaţia

insuficientă - date insuficiente sau nesigure

naţională

Tabelul nr. 17. Date specifice speciei Cypripedium calceolus - Papucul Doamnei din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Specia

189484 Cypripedium calceolus

2.

Informaţii specifice speciei

În timpul activităţilor de inventariere realizate

specia nu a fost identificată.

3.

Distribuţia speciei

~harta distribuţiei~

Specia nu a fost identificată.

4.

Distribuţia speciei

~interpretare~

Specia nu a fost identificată.

5.

Statutul de prezenţă

~temporal~

Specia nu a fost identificată.

6.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

Specia nu a fost identificată.

7.

Statutul de prezenţă

~management~

Specia nu a fost identificată.

8.

Abundenţă

Specia nu a fost identificată.

9.

Perioada de colectare a datelor din

teren

Mai-septembrie 2013

10.

Alte informaţii privind sursele de

informaţii

2.3.3.2. Nevertebrate

Lucanus cervus - Rădaşca

Tabelul nr. 18. Date generale ale speciei Lucanus cervus - Rădaşca

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1083

2

Denumirea

Lucanus cervus, Linnaeus 1758

ştiinţifică

3

Denumirea

populară

Rădaşca

4

Statutul de

conservare în România

Aproape ameninţat

5

Descrierea speciei

Ciclul reproductiv al speciei durează 5-6 ani, în funcţie de factorii climatici. Larva se dezvoltă în lemnul putrezit al diferitor esenţe cu frunze căzătoare, de exemplu, stejar, mesteacăn, frasin, hrănindu-se cu acesta. Gândacii tineri apar toamna, însa nu părăsesc camera larvară până în primăvara următoare. În decursul zilei adulţii pot fi observaţi pe trunchiurile stejarilor şi altor arbori hrănindu-se cu

scurgerile acestora.

6

Perioade critice

În decursul perioadei mai-iulie când aceştia sunt deosebit de activi în

amurg.

7

Cerinţe de habitat

Populează pădurile bătrâne cu esenţe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee, dar poate fi întâlnită şi în zonele de silvostepă

şi stepă. Deseori adulţii zboară în grădini şi parcuri.

8

Arealul speciei

Figura nr. 3. Arealul speciei Lucanus cervus la nivel european

9

Distribuţia în

În România specia Lucanus cervus se întâlneşte pe tot cuprinsul ţării,

România

în pădurile bătrâne de foioase, preferându-le în special pe cele de

cvercinee.

10

Populaţia naţională

Nu există date privind populaţia naţională.

11

Calitatea datelor privind populaţia

naţională

insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

Tabelul nr. 19. Date specifice speciei Lucanus cervus - Rădaşca din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Specia

1083 Lucanus cervus

2.

Informaţii specifice

speciei

Specia necesită habitate cu cvercinee bătrâne necesare pentru

reproducere.

3.

Distribuţia speciei

~harta distribuţiei~

Figura nr. 4. Distribuţia speciei Lucanus cervus în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

4.

Distribuţia speciei

Specia este larg răspândită la nivelul ariei protejate Pădurea

~interpretare~

Dălhăuţi, ea fiind identificată îndeosebi în pădurile de gorun din

preajma interfluviului ce constituie limita de vest a ariei protejate.

5.

Statutul de prezenţă

~temporal~

rezident

6.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

larg răspândită

7.

Statutul de prezenţă

~management~

nativă

8.

Abundenţă

prezenţă certă 100-500 indivizi

9.

Perioada de

colectare a datelor din teren

Mai - August 2013

10.

Alte informaţii privind sursele de

informaţii

Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului

Tabelul nr. 20. Date generale ale speciei Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1088

2

Denumirea

ştiinţifică

Cerambyx cerdo, Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Croitorul mare al stejarului

4

Statutul de

conservare în România

Aproape ameninţat

5

Descrierea speciei

Femela depune ouăle câte 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarţei. După circa

14 zile apare larva, care iniţial se hrăneşte cu scoarţă, iar mai apoi pătrunde

în lemn. Perioada de dezvoltare, de la ou până la adult, durează de regulă 3 ani, însă uneori se poate prelungi până la 5 ani. Adulţii apar din mai până în iunie, sunt nocturni şi crepusculari. Ziua se ascund în coroanele arborilor,

scorburilor.

6

Perioade critice

În decursul perioadei mai-august când are loc zborul adulţilor.

7

Cerinţe de habitat

Habitatul este reprezentat de pădurile bătrâne cu esenţe foioase, preferându- le în special pe cele de cvercinee; uneori poate fi întâlnită şi în parcuri. Specia se dezvoltă în lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului,

frasinului.

8

Arealul speciei

Figura nr. 5. Arealul speciei Cerambyx cerdo la nivel european

9

Distribuţia în

România

În România specia Cerambyx cerdo se întâlneşte pe tot cuprinsul ţării, în

pădurile bătrâne de foioase, preferându-le în special pe cele de cvercinee.

10

Populaţia naţională

Nu există date privind populaţia naţională.

11

Calitatea datelor privind populaţia

naţională

insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

Tabelul nr. 21. Date specifice speciei Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Specia

1088 Cerambyx cerdo

2.

Informaţii specifice

speciei

Specia necesită habitate cu cvercinee bătrâne necesare pentru

reproducere.

3.

Distribuţia speciei

~harta distribuţiei~

Figura nr. 6. Distribuţia speciei Cerambyx cerdo în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

4.

Distribuţia speciei

~interpretare~

Specia este larg răspândită la nivelul ariei protejate Pădurea Dălhăuţi, ea fiind identificată îndeosebi în pădurile de gorun din preajma interfluviului ce constituie limita de vest şi cele din parte

de sud - est a ariei protejate.

5.

Statutul de prezenţă

~temporal~

rezident

6.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

larg răspândită

7.

Statutul de prezenţă

~management~

nativă

8.

Abundenţă

prezenţă certă 50 - 100 indivizi

9.

Perioada de colectare a datelor

din teren

Mai - August 2013

10.

Alte informaţii privind sursele de informaţii

pagina 402

1. Gidei, Popescu, 2012 - Ghidul Coleopterelor din Romania, Editura Pim, Iaşi

2. Panin, 1957 - Fauna României, Coleoptera, Scarabaeidae, volumul X, Insecta, IV, fasciculul 4, pagina 319

3. Panin, Săvulescu, 1961 - Fauna României, Coleoptera, Cerambycidae, croitori, volumul X, Insecta, IV, fasciculul 5,

2.3.3.3. Mamifere

Ursus arctos - ursul brun

Tabelul nr. 22. Date generale ale speciei Ursus arctos - Ursul brun

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1354

2

Denumirea

ştiinţifică

Ursus arctos, Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Urs brun

4

Statutul de conservare în

România

Preocupare minimă

5

Descrierea speciei

Ierburile şi mugurii sunt consumate cu precădere primăvara sau la începutul verii. Vara şi la începutul toamnei consumă ciuperci şi fructe, zmeură, mure, afine, mere, prune şi pere.

Somnul de iarnă durează 3-6 luni, în funcţie de condiţiile meteo şi de

starea animalului. Bârlogul este săpat în sol sau este amenajat în

cavităţi naturale, sub stânci sau în unele situaţii chiar are formă de cuib construit pe sol. Intrarea şi ieşirea cu succes din somnul de iarnă este condiţionată de cantitatea de grăsime pe care ursul o poate acumula înainte de venirea iernii, ca resursă energetică de consum pe perioada somnului de iarnă. Urşii trăiesc circa 25-30 ani, fiind din acest punct de vedere animale de longevitate medie. Ursul brun ajunge la maturitate sexuală la vârste ridicate, astfel datele indică faptul că femelele dau naştere primilor pui la 4-6 ani.

Dieta urşilor este de tip omnivor, dovadă fiind aparatul digestiv al ursului şi dentiţia acestuia. Toamna târziu, dar şi iarna, urşii consumă ghindă şi jir. Insectele, pot constitui sezonier o sursă de hrană importantă, în special datorită proteinelor pe care le conţin. Pentru obţinerea hranei, exemplarele de urs parcurg distanţe mari acoperind suprafeţe mari ce includ habitate forestiere, păşuni şi terenuri

agricole.

6

Perioade critice

Toamna, perioadă de hrănire intensă pentru intrare în hibernare, când se intensifică conflictul cu populaţia locală; de asemenea primăvara, când femelele ies din bârlog însoţite de pui şi pot apărea conflicte

om-urs.

7

Cerinţe de habitat

În România la ora actuală trăieşte în principal în zonele montane şi submontane, în habitat forestier. Iarna se retrage în bârlog, săpat în general între stânci, pentru un repaus ce nu reprezintă o hibernare

autentică; ocazional poate ieşi şi iarna.

8

Arealul speciei

Nativ: Afganistan, Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Canada, China, Croaţia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, India, Iran, Iraq, Italia, Japonia, Kazakstan, Coreea, Kirghistan, Letonia, Macedonia, Iugoslavia, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Norvegia, Pakistan, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slocia, Slovenia, Spania, Suedia, Tajikistan, Ucraina, America, Georgia, Uzbekistan.

Posibil extinct: Bhutan.

Regional extinct: Algeria, Egipt, Germania, Ungaria, Israel, Liban,

Liechtenstein, Mexic, Moldova, Maroc, Palestina, Portugalia, San Marino, Elveţia, Siria.

- Uniunea Internaţională pentru conservarea naturii şi resurselor

naturale- Lista roşie 2013

9

Distribuţia în România

Figura nr. 7. Arealul speciei Ursus arctos la nivel naţional

10

Populaţia naţională

Se estimează un număr de circa 6000 indivizi, Kaczensky et al.,

2012a

11

Calitatea datelor privind populaţia

naţională

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

Tabelul nr. 23. Date specifice speciei Ursus arctos - Ursul brun din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

11.

Specia

1354 Ursus arctos

12.

Informaţii specifice

speciei

Specia necesită suprafeţe semnificativ mai mari decât suprafaţa ariei

naturale protejate.

13.

Distribuţia speciei

~harta distribuţiei~

Figura nr. 8. Distribuţia speciei Ursus arctos în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

14.

Distribuţia speciei

~interpretare~

Distribuţia speciei a fost determinată prin metodele propuse beneficiarului, respectiv parcurgerea transectelor drum şi a perimetrului ariei protejate. De asemenea a fost suprapusă harta distribuţiei ursului la nivel naţional cu limitele ariei naturale protejate de unde se poate observa că Pădurea Dălhăuţi este amplasată la limita

arealului de distribuţie a ursului în regiune.

15.

Statutul de prezenţă

~temporal~

odihnă şi hrănire

16.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

marginală

17.

Statutul de prezenţă

~management~

nativă

18.

Abundenţă

foarte rar,

0-10 indivizi

19.

Perioada de colectare a datelor

din teren

12/2012-06/2013

Canis lupus - Lupul

Tabelul nr. 24. Date generale ale speciei Canis lupus - Lupul

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1352

2

Denumirea

ştiinţifică

Canis lupus, Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Lup

4

Statutul de conservare în

România

Preocupare minimă

5

Descrierea speciei

Lupul trăieşte 15-16 ani însă în sălbăticie poate atinge doar 10 ani. Vârsta unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximaţie în funcţie de uzura dentiţiei. Din punct de vedere al dezvoltării ontogenice, lupii se clasifică în: nou născuţi: 0-6 luni; juvenili: 6-18 luni; subadulţi: 18-30 luni; adulţi: peste 30 luni. Unitatea socială de

baza a unei populaţii de lupi este perechea.

6

Perioade critice

Iarna, când se intensifică conflictul cu populaţia locală.

7

Cerinţe de habitat

Vânează pe suprafeţe mari; unde nu este persecutat poate ocupa habitate foarte diverse, inclusiv stepice sau umede; în România la ora actuală trăieşte în principal în zonele montane şi submontane, în

habitat forestier.

8

Arealul speciei

Nativ: Afganistan, Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bhutan, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Canada, China; Croaţia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Groenlanda, Ungaria, India, Iran, Iraq, Israel, Italia, Iordania, Kazahstan; Coreea, Kyrgyzstan, Letonia; Libia; Lituania; Macedonia, Iugoslavia, Mexic, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Myanmar, Nepal, Norvegia, Oman, Pakistan, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Siria, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, America, Georgia,

Uzbekistan, Yemen.

Posibil extinct: Bangladesh.

Regional extinct: Austria, Belgia, Danemarca, Irlanda, Japonia, Luxembourg, Olanda, Elveţia, Marea Britanie.

- Uniunea Internaţională pentru conservarea naturii şi resurselor

naturale- Lista roşie 2013

9

Distribuţia în România

Figura nr. 9. Arealul speciei Canis lupus la nivel naţional După Kaczensky, 2012a

10

Populaţia naţională

Se estimează un număr de circa 2300-2700 indivizi, Kaczensky,

2012a.

11

Calitatea datelor

privind populaţia naţională

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

Tabelul nr. 25. Date specifice speciei Canis lupus - Lupul din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Specia

1352 Canis lupus

2.

Informaţii specifice

speciei

Specia necesită suprafeţe semnificativ mai mari decât suprafaţa ariei

naturale protejate.

3.

Distribuţia speciei

Figura nr. 10. Distribuţia speciei Canis lupus în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

4.

Distribuţia speciei

~interpretare~

Distribuţia speciei a fost determinată prin metodele propuse beneficiarului, respectiv parcurgerea transectelor drum şi a perimetrului ariei protejate. De asemenea a fost suprapusă harta distribuţiei lupului la nivel naţional cu limitele ariei naturale protejate de unde se poate observa că Pădurea Dălhăuţi este amplasată la limita

arealului de distribuţie a speciei în regiune.

5.

Statutul de prezenţă

~temporal~

odihnă şi hrănire

6.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

marginală

7.

Statutul de prezenţă

~management~

nativă

8.

Abundenţă

foarte rar,

0-10 indivizi

9.

Perioada de colectare a datelor

din teren

12/2012-06/2013

Lynx lynx - Râsul

Tabelul nr. 26. Date generale ale speciei Lynx lynx - Râsul

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1361

2

Denumirea

ştiinţifică

Lynx lynx, Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Râs

4

Statutul de conservare în

România

Preocupare minimă

5

Descrierea speciei

Predominant nocturn, singuratic şi retras.

Teritoriul unui mascul cuprinde în general teritoriile a 1-3 femele. Masculul duce o viaţă solitară cea mai mare parte a anului, dar în sezonul de împerechere, în luna martie, se alătură fiecarei femele de pe teritoriul său pentru câteva zile. Puii sunt născuţi la mijlocul lunii mai. Sunt fătaţi în locuri foarte greu accesibile: în desişuri, sub copaci doborâţi de vânt, în cavităţi naturale sau la baza copacilor, între rădăcini. De obicei fată 1-3 pui, rar 4. La început puii sunt hrăniţi cu lapte, femela aduce apoi carne pentru a completa dieta, iar când puii cresc, le aduce prada încă vie pentru a le dezvolta instinctul de vânătoare. Puii urmăresc femela până primăvara următoare, când la vârsta de 11 luni devin independenţi. Pentru marcarea teritoriului urinează cu precădere pe anumite obiecte situate deasupra nivelului pământului cum ar fi bolovani, copaci căzuţi sau crengi ce atârnă aproape de pământ. Îşi lasă excrementele pe locuri înalte şi vizibile. Zgârie pământul sau copacii cu scopul de marcaj teritorial.

Dieta râsului este variată în funcţie de prada pe care o găseşte pe teritorul său, aceasta poate consta în căprioare, iepuri, păsări sau

şoareci. Îşi pândeşte prada şi se aproprie de aceasta folosind

vegetaţia sau trunchiuri de copaci căzuţi pentru a nu fi observat.

6

Perioade critice

Perioada critică se identifică cu cea în care sunt fătaţi puii, respectiv

luna mai.

7

Cerinţe de habitat

În prezent, în România trăieşte în principal în zonele montane şi

submontane, în habitat forestier.

8

Arealul speciei

Nativ: Afganistan, Albania, Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bhutan, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, China, Croaţia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, India, Iran, Iraq, Italia, Kazakstan, Coreea, Kyrgyzstan, Letonia, Lituania, Macedonia, Iugoslavia, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Norvegia, Pakistan, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.

Regional extinct: Liechtenstein- Uniunea Internaţională pentru

conservarea naturii şi resurselor naturale- Lista roşie 2013

9

Distribuţia în România

Figura nr. 11. Arealul speciei Lynx lynx la nivel naţional După Kaczensky, 2012a

10

Populaţia naţională

Se estimează un număr de circa 1200-1500 indivizi, Kaczensky,

2012a.

11

Calitatea datelor privind populaţia

naţională

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

Tabelul nr. 27. Date specifice speciei Lynx lynx - Râsul din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Descriere

1.

Specia

1361 Lynx lynx

2.

Informaţii specifice

speciei

Specia necesită suprafeţe semnificativ mai mari decât suprafaţa ariei

naturale protejate.

3.

Distribuţia speciei

~harta distribuţiei~

Figura nr. 12. Distribuţia speciei Lynx lynx în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi

4.

Distribuţia speciei

~interpretare~

Distribuţia speciei a fost determinată prin parcurgerea transectelor de drum şi a perimetrului ariei protejate. De asemenea a fost suprapusă harta habitatelor favorabile râsului la nivel naţional cu limitele ariei naturale protejate de unde se poate observa că Pădurea Dălhăuţi este

amplasată la limita arealului de distribuţie a speciei în regiune.

5.

Statutul de prezenţă

~temporal~

odihnă şi hranire

6.

Statutul de prezenţă

~spaţial~

marginală

7.

Statutul de prezenţă

~management~

nativă

8.

Abundenţă

foarte rar

0-10 indivizi

9.

Perioada de colectare a datelor

din teren

12/2012-06/2013

2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere a existentei acestora în aria naturală protejată şi a caracteristicilor pe care acestea le au în general.

2.3.4.1. Plante superioare

Tabelul nr. 28. Date specifice speciei Cephalanthera rubra din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

189469

2.

Denumirea ştiinţifică

Cephalanthera rubra

3.

Denumirea populară

4.

Observaţii

1 exemplar- sit de probă 7

Tabelul nr. 29. Date specifice speciei Koeleria macrantha din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

192831

2.

Denumirea ştiinţifică

Koeleria macrantha

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

3.

Denumirea populară

4.

Observaţii

Citată anterior de Horeanu, Condrea, 1980

Tabelul nr. 30. Date specifice speciei Tamus communis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

186357

2.

Denumirea

ştiinţifică

Tamus communis

3.

Denumirea populară

Untul pământului

4.

Observaţii

Citată anterior de Horeanu, Condrea, 1980 şi 3 exemplare

identificate în acest studiu

Tabelul nr. 31. Date specifice speciei Carex sylvatica subspecia sylvatica din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

187679

2.

Denumirea

ştiinţifică

Carex sylvatica subspecia sylvatica

3.

Denumirea populară

-

4.

Observaţii

Citată anterior de Horeanu, Condrea şi 4 populaţii- sit 2, sit 3, sit

6, sit 40, identificate în acest studiu

Tabelul nr. 32. Date specifice speciei Hepatica transsilvanica din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

176988

2.

Denumirea ştiinţifică

Hepatica transsilvanica

3.

Denumirea populară

Crucea voinicului

4.

Observaţii

Citată anterior de Horeanu, Condrea

Tabelul nr. 33. Date specifice speciei Symphytum cordatum din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

161813

2.

Denumirea ştiinţifică

Symphytum cordatum

3.

Denumirea populară

Brustur negru

4.

Observaţii

Citată anterior de Horeanu, Condrea

Tabelul nr. 34. Date specifice speciei Telekia speciosa din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

159521

2.

Denumirea ştiinţifică

Telekia speciosa

3.

Denumirea populară

Lăptucul oii

4.

Observaţii

3 populaţii- sit 2, 24, 25 identificate în acest studiu.

2.3.4.2. Herpetofaună

Tabelul nr. 35. Date specifice speciei Salamandra salamandra din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

10593

2.

Denumirea ştiinţifică

Salamandra salamandra

3.

Denumirea populară

salamandra, sălămâzdra

4.

Observaţii

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede din preajma pârâului Dălhăuţi şi a siturilor de reproducere pentru amfibieni şi în perioadele imediate de după ploaie poate fi întalnită pe poteci şi pe litiera pădurii. Caracteristicile ecologice

şi biologice nu se deosebesc de cele generale.

Tabelul nr. 36. Date specifice speciei Triturus alpestris din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

10595

2.

Denumirea ştiinţifică

Triturus alpestris

3.

Denumirea populară

Tritonul alpin

4.

Observaţii

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate în preajma pârâului Dălhăuţi şi a siturilor de reproducere pentru amfibieni. Pot fi studiaţi în perioada de reproducere când aceştia pot fi întâlniţi atât în siturile de reproducere cât şi în drumul străbătut către acestea. În zilele umede, ploioase şi îndeosebi seara sau noaptea aceştia pot fi

observaţi şi pe uscat.

Tabelul nr. 37. Date specifice speciei Triturus vulgaris din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

10599

2.

Denumirea ştiinţifică

Triturus vulgaris

3.

Denumirea populară

Tritonul comun

4.

Observaţii

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate în preajma pârâului Dălhăuţi şi a siturilor de reproducere pentru amfibieni. Pot fi studiaţi în perioada de reproducere când aceştia pot fi întâlniţi atât în siturile de reproducere cât şi în drumul străbătut către acestea. În zilele umede, ploioase şi îndeosebi seara sau noaptea aceştia pot fi

observaţi şi pe uscat.

Tabelul nr. 38. Date specifice speciei Bombina variegata din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

638

2.

Denumirea ştiinţifică

Bombina variegata

3.

Denumirea populară

buhai de baltă cu burta galbenă, izvoraş

4.

Observaţii

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate în special în preajma pârâului Dălhăuţi şi pe bălţile formate şi pe marginea drumurilor forestiere din areal. Specia se adaptează foarte bine şi este bine reprezentată la nivelul sitului putând fi identificată în numeroase situri indiferent de

calitatea ecologică a acestora.

Tabelul nr. 39. Date specifice speciei Rana ridibunda din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

786

2.

Denumirea ştiinţifică

Rana ridibunda

3.

Denumirea populară

broasca mare de lac

4.

Observaţii

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate din preajma pârâului Dălhăuţi şi a acumulărilor mai mari de apă ce reprezintă situri de reproducere pentru amfibieni. Pot fi studiaţi în perioada de reproducere când aceştia pot fi întâlniţi atât în siturile de reproducere cât şi în

drumul strabătut către acestea.

Tabelul nr. 40. Date specifice speciei Rana dalmatina din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

786

2.

Denumirea ştiinţifică

Rana dalmatina

3.

Denumirea populară

broască roşie de pădure

4.

Observaţii

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele

umede din pădurea de fag şi stejar din Pădurea Dălhăuţi.

Tabelul nr. 41. Date specifice speciei Rana temporaria din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

787

2.

Denumirea ştiinţifică

Rana temporaria

3.

Denumirea populară

broasca roşie de munte

4.

Observaţii

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele

umede din pădurea de fag şi stejar din Pădurea Dălhăuţi.

Tabelul nr. 42. Date specifice speciei Anguis fragilis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

10605

2.

Denumirea ştiinţifică

Anguis fragilis

3.

Denumirea populară

Năpârcă, şarpe de sticlă

4.

Observaţii

Specia a fost întâlnită pe toată suprafaţa sitului în special în poienile din preajma sitului şi marginea drumului dar şi în

interiorul pădurii bătrâne de fag şi stejar.

Tabelul nr. 43. Date specifice speciei Lacerta agilis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

713

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

2.

Denumirea ştiinţifică

Lacerta agilis

3.

Denumirea populară

şopârlă de câmp, şopârla cenuşie

4.

Observaţii

Specia a putut fi identificată pe toata suprafaţa sitului Pădurea Dălhăuţi indiferent de habitat, se constată totuşi o densitate mai

mare în zonele cu păşuni şi mai expuse la soare.

Tabelul nr. 44. Date specifice speciei Lacerta viridis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

735

2.

Denumirea ştiinţifică

Lacerta viridis

3.

Denumirea populară

Guşter

4.

Observaţii

Specia a putut fi identificată pe toată suprafaţa sitului Pădurea

Dălhăuţi indiferent de habitat, se constată totuşi o densitate mai mare în zonele cu păşuni şi cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 45. Date specifice speciei Zootoca vivipara din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

241560

2.

Denumirea ştiinţifică

Zootoca vivipara

3.

Denumirea populară

şopârlă de munte

4.

Observaţii

Specia a putut fi identificată pe toată suprafaţa sitului Pădurea Dălhăuţi indiferent de habitat, se constată totuşi o densitate mai

mare în zonele cu păşuni şi cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 46. Date specifice speciei Natrix natrix din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

10677

2.

Denumirea ştiinţifică

Natrix natrix

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

3.

Denumirea populară

şarpe de casă

4.

Observaţii

Specia a putut fi identificată pe toata suprafaţa sitului Pădurea Dălhăuţi se constată totuşi o densitate mai mare în zonele cu

păşuni şi cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 47. Date specifice speciei Coronella austriaca din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

663

2.

Denumirea ştiinţifică

Coronella austriaca

3.

Denumirea populară

şarpe de alun

4.

Observaţii

Specia a putut fi identificată pe toata suprafaţa sitului Pădurea Dălhăuţi se constată totuşi o densitate mai mare în zonele cu

păşuni şi cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 48. Date specifice speciei Elaphe longissima din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

674

2.

Denumirea ştiinţifică

Elaphe longissima

3.

Denumirea populară

şarpele lui Esculap

4.

Observaţii

Specia nu a putut fi identificată pe suprafaţa sitului Pădurea

Dălhăuţi.

2.3.4.3. Avifaună

Tabelul nr. 49. Date specifice speciei Aquila pomarina din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

899

2.

Denumirea ştiinţifică

Aquila pomarina

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

3.

Denumirea populară

Acvilă ţipătoare mică

4.

Observaţii

Pentru cuibărit preferă pădurile bătrâne, dese, unde deranjul

antropic este foarte scăzut

Tabelul nr. 50. Date specifice speciei Dendrocopos syriacus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1013

2.

Denumirea ştiinţifică

Dendrocopos syriacus

3.

Denumirea populară

Ciocănitoarea de grădini

4.

Observaţii

Cuibăreşte în zone deschise: parcuri, livezi, vii.

Tabelul nr. 51. Date specifice speciei Dryocopus martius din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1014

2.

Denumirea ştiinţifică

Dryocopus martius

3.

Denumirea populară

Ciocănitoare neagră

4.

Observaţii

Preferă pădurile de fag şi molid.

Tabelul nr. 52. Date specifice speciei Lanius collurio din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1098

2.

Denumirea ştiinţifică

Lanius collurio

3.

Denumirea populară

Sfrâncioc roşiatic

4.

Observaţii

Cuibăreşte în regiuni deschise, cu tufişuri şi în luminişuri

Tabelul nr. 53. Date specifice speciei Lanius minor din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1100

2.

Denumirea ştiinţifică

Lanius minor

3.

Denumirea populară

Sfrâncioc cu frunte neagră

4.

Observaţii

Cuibăreşte în regiuni deschise, cu copaci izolaţi şi tufişuri, pajişti

naturale.

Tabelul nr. 54. Date specifice speciei Lullula arborea din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1126

2.

Denumirea ştiinţifică

Lullula arborea

3.

Denumirea populară

Ciocârlie de pădure

4.

Observaţii

Cuibăreşte destul de des în păduri izolate cu luminişuri şi poieni.

Tabelul nr. 55. Date specifice speciei Picus canus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1218

2.

Denumirea ştiinţifică

Picus canus

3.

Denumirea populară

Ghionoiae sură

4.

Observaţii

Larg răspândită, dar mai puţin comună decât ghionoaie verde.

Tinde să trăiască la altitudini mai mari decât aceasta din urmă; pe de altă parte este rar întâlnită în localităţi.

Tabelul nr. 56. Date specifice speciei Jynx torquilla din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1091

2.

Denumirea ştiinţifică

Jynx torquilla

3.

Denumirea populară

Capîntortură

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

4.

Observaţii

Destul de comună în regiuni însorite şi deschise, luminişuri,

parcuri şi livezi.

2.3.4.4. Mamifere

Tabelul nr. 57. Date specifice speciei Felis silvestris din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1363

2.

Denumirea ştiinţifică

Felis silvestris

3.

Denumirea populară

Pisică sălbatică

4.

Observaţii

Specia necesită suprafeţe semnificativ mai mari decât suprafaţa

ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 58. Date specifice speciei Cervus elaphus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

2645

2.

Denumirea ştiinţifică

Cervus elaphus

3.

Denumirea populară

cerb

4.

Observaţii

Specia este una dintre cele mai importante pentru menţinerea populaţiilor de carnivore mari din România. Cerbul este

principala specie pradă pentru lup.

Tabelul nr. 59. Date specifice speciei Capreolus capreolus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

2644

2.

Denumirea ştiinţifică

Capreolus capreolus

3.

Denumirea populară

căprior

4.

Observaţii

Specia este una dintre cele mai importante pentru menţinerea

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

populaţiilor de carnivore mari din România. Căpriorul este

principala specie pradă pentru râs.

Tabelul nr. 60. Date specifice speciei Martes martes din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

1357

2.

Denumirea ştiinţifică

Martes martes

3.

Denumirea populară

Jder de copac

4.

Observaţii

Specia este un carnivor de talie mică fiind un element important

în menţinerea efectivelor de rozătoare în cadrul ecosistemelor forestiere.

Tabelul nr. 61. Date specifice speciei Meles meles din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

2631

2.

Denumirea ştiinţifică

Meles meles

3.

Denumirea populară

Bursuc, viezure

4.

Observaţii

Specia este un omnivor de talie medie fiind un element important în menţinerea sub control a insectelor dăunătoare, fiind de asemenea un factor în diseminarea zoocoră a speciilor de arbori

şi arbuşti.

Tabelul nr. 62. Date specifice speciei Sus scrofa din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

9823

2.

Denumirea ştiinţifică

Sus scrofa

3.

Denumirea populară

Mistreţ, porc sălbatic

4.

Observaţii

Specia este una dintre cele mai importante pentru menţinerea

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

populaţiilor de carnivore mari din România. Mistreţul este specie

pradă pentru lup.

Tabelul nr. 63. Date specifice speciei Vulpes vulpes din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr

Informaţie/Atribut

Observaţie

1.

Codul speciei

9627

2.

Denumirea ştiinţifică

Vulpes vulpes

3.

Denumirea populară

vulpe

4.

Observaţii

Specie carnivoră, se hrăneşte cu rozătoare şi păsări, fiind un

element important pentru menţinerea echilibrului ecologic în pădurile de foioase

2.4. Informatii socio-economice şi culturale

2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi

A. Comunităţi locale

Figura nr. 13. Harta unităţilor administrativ teritoriale din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Tabelul nr. 64. Lista unităţilor administrativ-teritoriale din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Judeţ

Unitate administrativ- teritorială

Procent din Unitate administrativ- teritorială

Procent din Aria Naturală Protejată

Vrancea

Cârligele

100 %

100 %

Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale

Analiza demografică

Manifestarea potenţială a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor şi habitatelor din interiorul sitului Natura 2000 este condiţionată nu doar de suprafaţa sitului ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială, ci şi de dimensiunea demografică a

comunităţilor locale. Principiul explicativ este simplu: cu cât populaţia din interiorul şi proximitatea sitului este mai numeroasă, cu atât mai probabil să asistăm la o intensificare a prezenţei umane în interiorul sitului.

Suprafaţa sitului de importanţă comunitară studiat nu se intersectează cu nicio suprafaţă rurală. Populaţia totală aferentă localităţilor din proximitatea sitului, aparţinând comunei Cârligele, incluzând satele Cârligele, Bonţeşti, Dălhăuţi şi Blidari, este în prezent de 2953 locuitori.

Manifestarea factorilor antropici este mai puternică pe raza acelor localităţi care au suprafaţa învecinată cu situl Natura 2000, aici fiind vorba despre localităţile Bonţeşti şi Dălhăuţi.

Astfel, se pot enumera câteva concluzii privind predispoziţia de manifestare a factorilor de impact antropic asupra stării de conservare a sitului

- factorii de impact antropic au o manifestare mai mare în localităţile limitrofe sitului;

- în funcţie de proximitatea faţă de sit, comunele componente ale sitului Pădurea Dălhăuţi se împart din punct de vedere al riscului antropic potenţial astfel: 2 localităţi

prezintă un nivel scăzut al riscului antropic potenţial iar 2 localităţi se înscriu într-o clasă de risc potenţial mediu spre ridicat.

Dinamica demografică

În urma analizei datelor, se observă că populaţia comunei Cârligele, cu satele aferente, a variat, astfel că în anul 2005 exista o populaţie legală de 2934 locuitori, ca apoi în 2010 să crească la 2953 de locuitori, existând totuşi o scădere demografică faţă de anul 2009 când comuna Cârligele număra 2961 locuitori. Scăderea demografică de ansamblu în cazul Comunei Cârligele se menţine în trendul de scădere sesizat la nivel naţional pentru perioada 2008-2011.

Populaţia stabilă aferentă comunei Cârligele la 1 ianuarie reprezintă populaţia alcătuită din persoanele care locuiesc în localitatea respectivă, cu domiciliul sau reşedinţa în localitate la acel moment. Aceasta s-a calculat pe baza datelor de la ultimul recensământ, corectate cu sporul natural al populaţiei, soldul migraţiei externe, soldul mişcării migratorii cu schimbarea

domiciliului, precum şi cu soldul mişcării migratorii cu schimbarea reşedinţei, fenomene înregistrate între recensămînt şi momentul dat.

Astfel, din anul 2005 până în 2009 se observă o creştere a numărului populaţiei cu reşedinţa în comuna Cârligele, de la 2959 la 2999, înregistrându-se o scădere până în anul 2010 la 2975 persoane, acest trend descrescător păstrându-se şi în 2011, numărul de locuitori ajungând la 2967.

O situatie asemănătoare este înregistrată şi pentru statistica realizată pentru data de 1 iulie corespunzatoare anilor de referinţă. Astfel, de la un număr de 2930 locuitori în 2005, se ajunge la 2970 locuitori în 2009, ca ulterior să scadă la 2966 locuitori în anul 2010, până la 2945 locuitori în anul 2011.

Populaţia la 1 ianuarie/1 iulie a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei.

La nivelul sitului, natalitatea se menţine constantă, variind între 20 născuţi vii în anul 2009 şi prin raportare la nivelul înregistrat al natalităţii în comuna Cârligele plus satele aferente, comparând cu mortalitatea în cei patru ani de referinţă, se poate preconiza pe viitor o uşoară scădere a numărului populaţiei la nivelul sitului.

Forţa de muncă

Piaţa forţei de muncă joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung. Problemele cu care se confruntă zona analizată, şi în egală măsură întreaga ţară, sunt legate, în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate.

Din datele statistice analizate, pentru perioada 2005-2011 s-a observat faptul că activităţile care concentrează cea mai mare parte a populaţiei ocupate sunt: Învăţământ - 35%, Industrie prelucrătoare- 18%, Comerţ - 12%, şi Agricultură şi Administraţie publică- fiecare cu 11%.

Rata somajului a înregistrat o scădere semnificativă în 2011 faţă de 2005, de la 55 persoane şomere la 39 persoane. Reducerea şomajului poate fi explicată prin amploarea pensionarilor, plecărilor la munca în străinătate, dar şi prin faptul ca mulţi şomeri nu se mai înregistrează la Oficiile Forţei de Muncă.

În ceea ce priveşte educaţia la nivelul regiunii, se constată existenţa instituţiilor de învăţământ de diverse grade, preşcolar, primar şi gimnazial, aflate în sector public. Ceea ce este important şi trebuie sa se sublinieze este lipsa infrastructurii de învăţământ în unele zone rurale izolate. Prin urmare, în aceste zone copiii familiilor sărace au acces limitat sau deloc în instituţiile de învăţământ.

La nivelul zonei studiate, în anii de referinţă 2005-2011, învăţământul public s-a desfăşurat în urmatoarele unităţi

- 1 grădiniţă cu program prelungit;

- 1 şcoală primară şi gimnazială, în anul 2005 existând 2 şcoli la nivelul comunei Cârligele, în următorii ani rămânând o singura instituţie de învăţământ primar şi gimnazial.

Din cauza lipsei unităţilor de învăţământ liceal, postliceal şi profesional, elevii se orientează în general către şcolile aflate în zonele urbane din proximitate.

Din anul 2005 până în 2011 se observă o scădere a elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ, de la 135 copii înscrişi în anul 2005, ajungându-se la 107 copii în 2011. De asemenea, la nivelul anului de referinţă 2009 se observa o scădere a numărului elevilor care ajung să urmeze învăţământul gimnazial, de la 130 elevi înscrişi în învăţământul primar, la 119 elevi înscrişi în învăţământul gimnazial. Ce este mai îngrijorător este faptul că dintre cei 119 elevii înscrişi în învăţământul gimazial, doar 28 de elevi au reuşit să absolve şcoala gimnazială, an de referinţă 2009.

Este necesar să se dezvolte un sistem de instruire profesională care să răspundă noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât şi pentru cele adulte şi în special pentru femei şi şomeri aflaţi în şomaj de lungă durată.

Cultura

Cultura este reliefată în comuna Cârligele de biblioteci având un număr de 572 cititori activi în anul de referinţă 2011, şi un muzeu local, numărul vizitatorilor crescând din 2005, de la 175 ajungând la 324 în 2009, crescând apoi uşor în 2011- 325 vizitatori şi în 2011 - 349 vizitatori.

Servicii de sănătate

Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de vedere al dotării şi cheltuielilor curente alocate acestora, cât şi din punct de vedere al calităţii serviciilor. Indicatorii ce reflectă calitatea şi nivelul asistenţei sanitare înregistrează în general o înrăutăţire: conform datelor statistice, numărul de medici în regiune în anul 2005 era de o persoană, în anii de referinţă 2009 şi 2010 întregistrându-se 2 persoane, ca ulterior să revină la un medic pe raza Comunei Cârligele. De asemenea, numărul personalului mediu sanitar a înregistrat uşoare oscilaţii, din 2005 până în 2010 întregistrându-se o creştere de la 3 la 5 persoane, scăzând ulterior la 4 persoane în 2011.

În regiune în anul de referinţă 2011 existau 1 cabinet medical de familie, 1 cabinet stomatologic proprietate publică, 1 cabinet stomatologic proprietate privată. Se observă lipsa dispensarelor medicale din arealul studiat.

Infrastructura de sănătate este slab reprezentată, cabinetul medical având o dotare precară cu echipamente medicale şi medicamente; numărul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, în special al celor cu studii superioare, existând câte un singur cadru medical de specialitate la fiecare cabinet medical, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate în regiune, principala cauză fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii.

Întreprinderi mici şi mijlocii

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă o forţă în economie, având un rol vital în relansarea economică prin crearea de noi locuri de muncă. În ceea ce priveste piaţa muncii se constată o atitudine flexibilă din partea acestora, fiind acel sector în care se concentrează lucrul temporar şi în timp parţial. În ceea ce priveşte domeniile de activitate ale firmelor înregistrate, se remarcă o mare varietate.

Conform datelor statistice, la nivelul anilor de referinţă 2005, 2009, 2010 şi 2011, pe raza comunei Cârligele s-au înregistrat un număr de 39 firme, în totalitate întreprinderi mici şi mijlocii. Din totalul de întreprinderi mici şi mijlocii din comuna, cea mai mare parte activează în domeniul comerţului. 21 de persoane profesează ca persoane fizice autorizate.

În anul 2011, prin comparaţie cu anii precedenţi se constată o scădere a numărului personalului angajat, situaţie asemănătoare şi la nivel naţional. La nivelul comunei Cârligele, cel mai mare procent îl au întreprinderile comerciale produse alimentare, de construcţii, de fabricare a vinului şi persoanele fizice autorizate, cei mai mulţi angajaţi înregistrându-se în cadrul întreprinderii de construcţii, la nivelul anului 2011 existând 12 angajaţi.

B. Factori interesaţi.

Tabelul nr. 65. Cei mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Nr.

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

1

Agenţia pentru Protecţia

Mediului Vrancea

Instituţie publică

Protecţia mediului

2

Consiliul Judeţean Vrancea

Autoritate publică

Administraţie

3

Primaria Cârligele

Autoritate publică

Administraţie

4

Consiliul Local Cârligele

Autoritate publică

Administraţie

5

Sistemul de Gospodărire a

Apelor Vrancea

Instituţie publică

Managementul resurselor de

apă

6

Direcţia Silvică Focşani

Regie autonomă

Exploatarea pădurilor

7

Garda Forestieră

Instituţie publică

Management

forestier/resurse cinegetice

8

Regia Naţională a Pădurilor -

Romsilva

Regie autonomă

Exploatarea pădurilor

9

Ocolul Silvic Focşani

Regie autonomă

Exploatarea pădurilor

10

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti -

Staţiunea Focşani

Instituţie ştiinţifică

Cercetare/management forestier

11

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Vrancea

Societate comercială

Vânătoare, pescuit

12

Şcoala Cu Clasele I-VIII Profesor Mihai Sîmbotin -

Cârligele

Instituţie publică

Învăţământ

13

Direcţia pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală Vrancea

Instituţie publică

Agricultură

14

Garda Naţională de Mediu -

Comisariatul Judeţean Vrancea

Instituţie publică

Protecţia mediului

15

Inspectoratul Judeţean de

Jandarmi Vrancea

Instituţie publică

Paza şi ordinea publică

16

Asociaţia Pentru Parteneriat

Comunitar Focşani

Organizaţie non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

17

Asociaţia Focul Viu

Organizaţie non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

18

Asociaţia pentru Conservarea

Diversităţii Biologice

Organizaţie non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

19

Asociaţia Marian Spînu

Organizaţie non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

20

Asociaţia Club Rotary- Varana

Focşani

Organizaţie non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

21

Asociaţia Clubul Nevăzătorilor

Organizaţie non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

22

Asociaţia Crescătorilor de Albine

Organizaţie non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

23

Asociaţia Poarta Deleanului

Organizaţie non

guvernamentală

Exploatarea pădurilor

24

Sc Serex Srl

Agent economic

Exploatarea pădurilor

25

Golden-Travel

Agenţie de turism

Turism

26

Online-Tourisme

Agenţie de turism

Turism

27

Robin Group

Agenţie de turism

Turism

28

Mv Travel Agency

Agenţie de turism

Turism

29

Mănăstirea Dălhăuţi

Instituţie de cult

Turism

2.4.2. Utilizarea terenului

Tabelul nr. 66. Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.

Clasă

Suprafaţă totală ocupată

Ponderea din suprafaţa sitului

1.

Păduri de foioase

203 ha

100%

Tabelul nr. 67. Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate adminstrativ teritorială

Nr

Unitate administrativ-

teritorială

Clasă

Suprafaţă totală ocupată în unitatea administrativ-

teritorială

1.

Cârligele

Păduri de foioase

1018,68 ha

2.

Cârligele

Cursuri de apă

8,96 ha

3.

Cârligele

Spaţiu urban discontinuu şi

spaţiu rural

499,63 ha

4.

Cârligele

Terenuri predominant

agricole în amestec cu vegetaţie naturală

95,15 ha

5.

Cârligele

Terenuri arabile neirigate

304,72 ha

6.

Cârligele

Vii

1553,47 ha

7.

Cârligele

Păduri de conifere

3,63 ha

8.

Cârligele

Mlaştini

21.22 ha

9.

Cârligele

Zone de tranziţie cu arbuşti,

în general defrişate

77,23 ha

10.

Cârligele

Zone de culturi complexe

150,05 ha

11.

Cârligele

Terenuri arabile neirigate

241,14 ha

12.

Cârligele

Total

3952,66 ha

Caracterizarea utilizării terenurilor

Spaţiile naturale reprezintă furnizoare nelimitate de resurse regenerabile, în condiţiile în care acestea sunt menţinute într-o stare funcţională corespunzătoare.

Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea in situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural.

Un număr semnificativ de comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale, fiind recomandabilă promovarea continuităţii acestora, fără a se neglija utilizarea inovaţiilor privind conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a elementelor sale. Utilizarea durabilă a resurselor mediului natural este necesară întrucât pentru refacerea sistemelor naturale degradate sunt necesare investiţii substanţiale pe care majoritatea comunităţilor umane nu le pot suporta.

Modul de utilizare a terenurilor evidenţiază profilul funcţional al unităţilor admnistrative, precum şi modul de intervenţie al factorului antropic în mediul natural cu impact direct asupra arealelor protejate. Schimbările în dinamica utilizării terenurilor au o influenţă directă asupra ariilor protejate aflate în areale puternic umanizate, sau a acelora care se află la limita unor terenuri agricole, aşa cum este cazul ariilor protejate din zona de câmpie.

Pentru a pune în evidenţă dinamica utilizării terenurilor s-a pornit de la analiza clasică a modului de utilizare al terenurilor şi favorabilitatea acestora pentru aceste folosinţe. Pentru o evaluare cât mai corectă a dinamicii utilizării terenurilor, analiza a cuprins atât observaţiile de pe teren cât şi utilizarea hărţilor topografice şi prelucrarea datelor statistice.

Terenuri agricole

Prin tradiţie, Comuna Cârligele este o zonă preponderent agricolă. Condiţiile pedoclimatice din regiune favorizează cultivarea viţei de vie, porumbului, grâului, cartofului, plantelor industriale şi, într-un procent scăzut, a florii soarelui.

Conform datelor statistice, suprafaţa agricolă aferentă Comunei Cârligele, calculată după modul de folosinţă, per total, s-a menţinut constantă pe parcursul celor 4 ani de referinţă; astfel din 2005 până în 2009 aceasta totaliza 2441 ha, ca începând din 2010 sa aibă o scădere nesemnificativă, ajungând la 2440 ha.

Din tabelul prezentat mai jos se observă că ponderea cea mai mare este deţinută de culturile şi pepinierele viticole, cu 1465 ha în 2005, suprafaţa scăzând până în anul 2011 la 1392 ha. Cea mai mică suprafaţă este deţinută de fâneţe, cu 7 ha pe tot intervalul de timp studiat.

La nivelul anului 2011 pe aproape 60% din suprafaţa Comunei Cârligele predominau viile şi pepinierele viticole. Suprafaţa arabilă ocupa un procent de 33%, păşunile fiind în proporţie de 9%, pe când fâneţele având doar 1% din suprafaţa agricolă totală.

Din analiza modului de utilizare a terenurilor agricole la nivelul Comunei Cârligele se poate constata că ecosistemele specifice menţinerii unui grad ridicat de biodiversitate sunt reduse, predominand în schimb culturi intensive de viţă de vie şi livezi. În aceste suprafeţe, aflate în mare parte în proprietate privată se utilizeză adesea pesticide care pot genera un impact semnificativ asupra calităţii mediului prin introducerea unor substanţe chimice poluante. Mai mult decât atât, este posibil ca prin utilizarea pesticidelor la culturile de viţă de vie din vecinatatea ariei protejate să se reducă diversitatea biologică a ecosistemelor forestiere.

Păşunile situate în vecinatatea ariei protejate sunt bine întreţinute şi sunt utilizate de localnici pentru păşunatul cu bovine şi caprine. Pe timpul verii, aceste păşuni sunt însă utilizate de către turişti şi vizitatori ca zone de camping şi/sau recreere, calitatea furajelor fiind în acest sens scazută.

Datele disponibile la nivelul anului 2010 şi 2011 ne indică suprafeţe de 1628 ha de terenuri neagricole şi 34 ha terenuri degradate şi neproductive.

În sectorul privat, la nivelul anului 2011, suprafaţa agricolă reprezenta 2322 ha din care suprafeţei arabile îi reveneau 742 ha, păşunile însumau 205 ha, fâneţele 3 ha, iar ponderea cea mai însemnată, viile şi pepinierele viticole, 1372 ha. Terenurile neagricole, degradate sau acoperite cu bălţi totalizau o suprafaţă de aproximativ 1000 ha.

La o primă analiză, înzestrarea spaţiului rural cu resurse funciare agricole pare destul de importantă. Având în vedere că o mare parte dintre terenurile agricole sunt reprezentate de vii,

livezi si păşuni, se poate concluziona că resursele funciare existente sunt totuşi scăzute în raport cu populaţia existentă şi cu proiectele de dezvoltare socio-economică, ceea ce impune necesitatea practicării unei agriculturi specializate.

Fond forestier

Suprafeţele ocupate cu păduri reprezintă ecosisteme complexe ce exercită influenţe asupra fiecărui fenomen, element şi proces din natură. Ea protejază şi stabilizează solul şi climatul, regularizează regimul hidrologic, controlează eficienţa ciclului nutrienţilor între sol şi vegetaţie şi nu în ultimul rând reprezintă un excelent mediu de viaţă pentru floră şi faună.

Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socio-economice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuţie de interes naţional de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare.

Indiferent de forma de proprietate, politica de punere în valoare economică, socială şi ecologică a pădurilor este un atribut al statului.

Planul de management al ariei protejate Pădurea Dălhăuţi are drept scop, conservarea şi protecţia resurselor forestiere şi promovarea de practici ecologice de exploatare a acestora, în conformitate cu prevederile Codului Silvic şi a legislaţiei din domeniul protecţiei şi conservării mediului.

Promovarea dezvoltării durabile a fondului forestier este favorizată şi de ponderea ridicată a suprafeţelor ocupate de pădurile de protecţie, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii, incluse în grupa I în Codul silvic.

Principala problemă legată de administrarea fondului forestier este legată de faptul că cea mai mare parte a spaţiilor forestiere se află în proprietatea proprietarilor privaţi, interesaţi de a le rentabiliza din punct de vedere economic. Acest lucru este generat de faptul că aceştia sunt obligaţi să îşi suporte cheltuielile de administrare şi să plătească impozite pentru terenurile pe care le au în proprietate. În acelaşi timp, regimul de arie protejată, care a impus restricţii semnificative în exploatarea resurselor forestiere, a favorizat acutizarea conflictelor între

proprietarii de terenuri, interesaţi de exploatare, şi administratorii ariei protejate, interesaţi de conservare.

Din acest motiv sunt importante următoarele aspecte legate de administrarea resurselor forestiere

 stabilirea tehnicilor de exploatare a resurselor fondului forestiere permise conform legilor in vigoare;

 delimitarea de spaţii cu diferite grade de intervenţie permise asupra resurselor fondului forestier;

 distribuţia echitabilă a dreptului de exploatare a produselor forestiere principale şi secundare la nivelul proprietarilor de terenuri, ţinând cont de necesităţile de conservare;

 încurajarea sistemului exploatare-reîmpădurire-întreţinere pentru zonele exploatate silvic;

 asigurarea unui nivel de exploatare de subzistenţă a produselor forestiere principale şi secundare, fără deteriorarea echilibrelor locale şi regionale;

 găsirea formelor de compensare a persoanelor ce deţin proprietăţi în spaţii cu diferite grade de protecţie.

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră aflat în proprietatea statului ocupă un procent minoritar de 28%, pădurile aflate în proprietate privată având un procent de 72% din totalul suprafeţei.

2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor

Figura nr. 14. Harta cu situaţia juridică a terenurilor din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi

Este prezentată situaţia juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul ariei naturale protejate prin centralizarea datelor referitoare la tipul de proprietate, apreciind procentul din suprafaţa ariei naturale protejate, după cum urmează

Tabelul nr. 68. Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

Domeniu

Procent din suprafaţa ariei

naturale protejate %

Domeniul Public

domeniul public al statului

20

domeniul privat al statului

0

domeniul public al unităţilor

administrativ-teritoriale

0

domeniul privat al unităţilor

administrativ-teritoriale

0

Total domeniul public

20

Proprietate Privată

proprietatea privată a persoanelor

fizice

30

proprietatea privată a persoanelor

juridice

50

Total proprietate privată

80

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu se

cunoaşte încadrarea în domeniul public sau privat

0

Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor

Pentru identificarea proprietarilor şi administratorilor au fost solicitate informaţii de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi de la Primăria comunei Cârligele. Au fost identificate următoarele categorii de proprietari

SC Scolopax Srl - proprietate privată

Romsilva- Direcţia Silvică Focşani - proprietate publică Schitul Dălhăuţi - proprietate privată

Persoane fizice - proprietate privată

Pentru cartarea categoriilor de proprietari au fost digitizate şi transpuse în format electronic hărţile disponibile la instituţiile menţionate anterior. Suprafeţele pe categorii de proprietari vor fi calculate după ridicarea limitelor pe teren şi suprapunerea limitelor ariei naturale protejate cu limitele de proprietate. Din acest set de informaţii suprafaţa de pădure aflată în proprietatea statului este mult mai mică decât 30% aşa cum este precizat în Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Pădurea proprietate a SC Scolopax SRL este administrată de ocolul Silvic Oriolus cu sediul în Focşani, pădurea având regim privat.

Pentru proprietatea schitului Dălhăuţi şi a Romsilva administratorul fondului forestier este Ocolul Silvic Dumitreşti.

Persoanele fizice ce deţin terenuri în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi nu există un administrator al fondului forestier, însă regimul de administrare este stabilit conform Codului Silvic, deoarece categoria de folosinţă este fond forestier.

2.4.4. Administratori şi gestionari

Pădurea Dălhăuţi este în cea mai mare parte, proprietate a SC Scolopax SRL este administrată de ocolul Silvic Oriolus cu sediul în Focşani, pădurea având regim privat.

Un alt administrator al terenurilor din ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuţi este Ocolul Silvic Dumitreşti pentru terenurile deţinute de RNP Romsilva, proprietate publică şi Schitul Dălhăuţi, proprietate privată.

Pentru terenurile deţinute de diferite persoane fizice nu există o formă de administrare a fondului forestier.

2.4.5. Infrastructură şi construcţii Descrierea infrastructurii şi construcţiilor

Pe suprafaţa ariilor protejate din Pădurea Dălhăuţi nu există construcţii cu excepţia drumurilor forestiere şi potecilor. Spre limita estică a ariilor protejate există un spaţiu construit, reprezentat de ansamblul mănăstirii Dălhăuţi.

Suprafeţele construite pot reprezenta o formă de presiune umană în condiţiile în care sunt amplasate haotic, fără a ţine cont de prevederile legale în domeniu. Astfel, conform Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţiile civile, cu modificările şi completările ulterioare, construcţiile industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construcţie şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. În categoria lucrărilor care au nevoie de autorizaţie de construcţie se încadrează şi forajele şi excavările necesare studiilor geotehnice şi ridicărilor topografice, exploatări de carieră, balastiere, construcţiile provizorii de şantier şi lucrările cu caracter provizoriu.

Trebuie avută în vedere evitarea concentrării excesive a suprafeţelor construite, întrucât acestea distrug suprafeţe naturale şi induc disfuncţionalităţi de mediu, ape uzate, deşeuri

menajere, fragmentarea habitatelor, intensificarea traficului. De asemenea, nu trebuie încurajate excesiv dezvoltările de suprafeţe construite în extravilanul localităţilor, indiferent de funcţiunea propusă.

Direcţia principală care trebuie urmată în acest sens este legată de reglementarea clară a dinamicii acestor spaţii în planurile de urbanism generale ale satelor componente. Nu trebuie neglijată componenta arhitecturală, care are proiecţia cea mai ridicată la nivelul peisajului.

Locuinţe

Prin locuinţe se înţelege orice construcţie locuibilă, cum ar fi: casă, apartament, vilă, indiferent de numărul camerelor şi indiferent de zona în care a fost realizată, mediul urban sau rural. La nivelul întregului sit erau luate în evidenţă la sfârşitul anului 2011, 1367 de locuinţe. Pe ansamblu, numărul construcţiilor s-a mărit, trendul de creştere fiind unul constant.

Astfel, în ultimii trei ani de referinţă, respectiv în 2009, 2010 şi 2011, adică în plină perioadă de criză, numărul locuinţelor a crescut, de la 1347 locuinţe în 2009, la 1367 în 2011 .

Din datele statistice de la finele anului 2005, se constată că au fost eliberate 6 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi o autorizaţie de construire pentru alte clădiri. În anul de referinţă 2009, a existat o creştere spectaculoasă a numărului de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, respectiv 38 autorizaţii. În anul 2011, un număr de 10 autorizaţii au fost eliberate pentru construirea clădirilor rezidenţiale.

2.4.6. Patrimoniu cultural

Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural: Schitul Dălhăuţi, sat Dălhăuţi, comuna Cârligele

Cult: ortodox

Adresa: Dălhăuţi, comuna Cârligele

Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-a-B-20832 Biserica Sfinţii Voievozi - sat Bonteşti, comuna Cârligele

Cult: ortodox

Adresa: Bonteşti, comuna Cârligele

Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-m-B-06498 Biserica Sfinţii Voievozi - sat Floreşti, comuna Câmpineanca

Cult: ortodox

Adresa: Floreşti, comuna Câmpineanca

Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-m-B-06510

2.4.7. Obiective turistice Descrierea obiectivelor turistice

Pe raza comunei Cârligele pot fi vizitate o serie de obiective turistice, majoritatea având caracter ecumenic. Patru obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Vrancea ca monumente de interes local.

Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonţeşti, în punctul denumit La Fântâni, sit ce cuprinde o aşezare neolitică aparţinând culturii Cucuteni şi o alta din secolele al II-lea-al III-lea, perioada Latene, aparţinând culturii carpice.

Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură - biserica Sfinţii Voievozi din Bonţeşti, datând de la sfârşitul secolului al XVII-lea-începutul secolului al XVIII-lea şi schitul Dălhăuţi aflată la 1 km nord de satul Dălhăuţi, complex ce cuprinde biserica de lemn Sfinţii Arhangheli , construită în 1810, biserica Izvorul Tămăduirii construită în 1828 şi biserica Sfinţii Împăraţi construită în 1840-1850.

Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar este Troiţa Eroilor din Primul Război Mondial, aflată la intrarea în sat şi ridicată în 1933.

2.5. Activităţi cu potenţial impact: presiuni şi ameninţări

Identificarea activităţilor cu potenţial impact, presiune sau ameninţare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale

acestor activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Ca răspuns la un impact măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate funcţie de intensitatea efectului activităţilor cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeaşi activitate, măsurile specifice/măsurile de management pot să difere în funcţie de intensitatea impactului, ridicată sau scazută.

Metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia Comisiei 266/1997 modificată ulterior prin Decizia Comisiei 484/2011 privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea activităţilor cu potenţial impact se face la nivel de sit Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei specii şi tip de habitat dintr-o arie naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact, care a fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, prevede raportarea atât a activităţilor cu impact negativ, cât şi a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul evaluării doar a activităţilor cu impact negativ. Activităţile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în considerare ca măsuri de management.

În acest sens, pentru evaluarea impacturilor au fost luate în calcul informaţii necesare pentru

 Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general;

 Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor de interes conservativ;

 Evaluarea activităţilor cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.

Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare.

2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact

Sunt descrise pe scurt activităţile cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, a speciilor şi a habitatelor de interes conservativ din acesta, precum şi concluzii.

2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la activităţile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 69. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi

Cod

Parametru

Descriere

A.7

Presiune actuală

B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

A.8

Detalii

Aproximativ 95% din suprafaţa sitului este acoperită de păduri. Din acesta suprafaţă o treime este în proprietatea privată a unor persoane fizice care deţin suprafeţe foarte mici, circa 0,5 ha. Lipsa unui amenajament silvic în vigoare şi a unei forme administrative pentru aceste suprafeţe favorizeză exploatarea ilegală a masei lemnoase şi degradarea calităţii ecosistemelor forestiere. Dat fiind că toate gospodăriile din localităţile aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire neexistând sistem de alimentare cu gaz, presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată şi datorită cererii ridicate de lemn de foc în comunităţiile învecinate.

În suprafeţele situate în proprietatea publică a statului şi cele aflate în proprietatea SC Scolopax SRL, nu sunt efectuate nici un fel de intervenţii silvice şi datorită pazei, nu sunt încurajate tăierile ilegale. Pentru aceste suprafeţe, amenajamentele silvice încadrează parcelele respective în grupa funcţională 15-C,

respectiv unităţile amenajistice 93, 92, 91, 89, 88,87, 84.

A.9

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau regenerare naturală

A.10

Detalii

Presiunea generată de aceasta activitate are o intensitate medie la nivelul sit-ului. Tăierea necontrolată şi ilegală a lemnului este apreciată ca intensă în suprafeţele situate în proprietatea

persoanelor fizice.

A.11

Presiune actuală

D0102 Drumuri, drumuri auto

A.12

Detalii

Existenţa drumului forestier Valea Dălhăuţi nu este în mod direct

o ameninţare la adresa integrităţii sitului. Cu toate acestea în mod indirect, prezenţa şi funcţionalitatea nereglementată a acestui drum facilitează accesul hoţilor de lemne, a autoturismelor de teren ce intră ilegal în fond forestier, a echipamentelor grele ce destabilizează taluzul drumului, precum şi a diferitelor categorii de turişti ce nu respectă minimele reguli de comportament în

natură.

A.13

Presiune actuală

D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism

A.14

Detalii

Turismul în acest areal se face dezorganizat şi este slab dezvoltat în ciuda potenţialului turistic ridicat. Printre zonele mai intens utilizate de turişti sunt zonele limitrofe mănăstirii Dălhăuţi, acesta reprezentând principalul punct de atracţie turistică al zonei. O altă formă de turism ce se manifestă îndeosebi primăvara şi vara când turiştii preferă ieşirile în natură de sărbători şi la sfârşit de săptămână, au un efect negativ ridicat prin cantităţile de deşeuri

generate.

A.17

Presiune actuală

F0301 Vânătoare

A.18

Detalii

Aria aprotejată Pădurea Dălhăuţi este inclusă în fondul cinegetic Dumbrava. În ciuda recomandărilor ca suprafaţa rezervaţiei şi zonele imediat învecinate să fie incluse în zona de linişte a fondului cinegetic, managementul aplicat nu a luat în considerare aceste recomandări. Desfăşurarea în condiţii nereglementate din perspectiva obiectivelor ariei naturale protejate, afectează distribuţia şi dinamica speciilor de interes cinegetic, păsări şi

mamifere, în interiorul sitului.

A.21

Presiune actuală

F0402 colectarea- ciuperci, licheni, fructe de pădure

A.22

Detalii

Colectarea resurselor accesorii ale pădurii sunt generatoare de probleme din perspectiva prezenţei oamenilor în număr mare în interiorul sitului ceeea ce provoacă deranj speciilor de faună. De asemenea colectarea necontrolată a resurselor conduce la crearea unor dezechilibre în cadrul ecosistemelor prin modificarea

schimbului de nutrienţi şi energie între componentele biocenozei.

A.27

Presiune actuală

E0301 Depozitarea deşeurilor menajere

A.28

Detalii

Depozitarea ilegală a deşeurilor de către turişti, mai ales în zonele de picnic şi poienile din apropierea ariei dar şi în interiorul ariei protejate Pădurea Dălhăuţi este o practică des întâlnită şi recunoscută. Deşeurile depozitate devin focare de transmitere a diferitelor boli, afectează local compoziţia chimică a solului şi

atrag câinii şi pisicile hoinare în interiorul rezervaţiei.

A.31

Presiune actuală

F03.02.03 Braconaj cinegetic

A.32

Detalii

Din informaţii neoficiale, zona în care se află rezervaţia este atinsă de acest fenomen. Din perspectiva speciilor de mamifere, braconajul este un fenomen cu impact major chiar dacă este sau nu identificat în interiorul rezervaţiei ţinând cont de marginalitatea ariei naturale protejate în raport cu arealul de distribuţie a specilor

de mamifere de interes comunitar.

A.33

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale salbatice

A.34

Detalii

Prezenţa câinilor hoinari în apropierea zonelor locuite de oameni ce pătrund şi în aria protejată concurând astfel cu speciile de

carnivore mari din sit.

A.35

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice

A.36

Detalii

Suprafaţa agricolă este tradiţională fiind realizată ca activitate economică de subzistenţă. Gradul de utilizare a substanţelor chimice este mare astfel ca impactul asupra mediului este unul negativ mai ales asupra speciilor de insecte şi amfibieni din

vecinatea sitului.

A.33

Presiune actuală

A040205 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale

A.34

Detalii

Creşterea animalelor este o activitate economică la nivelul comunităţilor din proximitatea sitului fiind realizată preponderent ca activitate de subzistenţă, la nivel de gospodărie. La nivelul sitului suprafaţa acoperită de păşuni este nesemnificativă, zonele de păşunat fiind localizate în proximitatea sitului.

Păşunatul însă este o problemă majoră atât din perspectiva

habitatelor cât şi a speciilor. Astfel păşunatul cu caprine distruge

seminţişul şi subarboretul, reducând diversitatea specilor de arbuşti. Păşunatul cu ovine contribuie la degradarea solului şi apariţia fenomenelor de eroziune. De asemenea afectează stratul vegetal. Păşunatul cu orice fel de animale contribuie la reducerea succesului regenerării naturale prin consumarea jirului şi ghindei. Prezenţa animalelor în zonă însoţite de câini contribuie la

transmiterea de boli şi la creşterea competiţiei cu specile sălbatice.

A.35

Presiune actuală

L05 Prăbuşiri de teren, alunecări de teren

A.36

Detalii

Datorită substratului geologic care favorizeză apariţia unor alunecări de teren, la baza versanţilor secţionaţi de drumul forestier sau de către pârâul Dălhăuţi se declanşează primăvara şi toamna alunecări de teren care afectează suprafeţe reduse de pădure. O alunecare permanentă de teren este localizată şi în afara sitului afectându-se permanent accesul către sit prin degradarea drumului comunal care leagă satul Dălhăuţi de mănăstirea cu

acelaşi nume.

2.5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate a fost realizată prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare care ar putea avea un efect negativ asupra ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 70. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Ameninţare

viitoare

F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general

B.2

Detalii

Aria protejată fiind situată în apropierea mănăstirii Dălhăuţi atrage un număr ridicat de turişti. Aceştia odată ajunşi în această zonă vor dori să colecteze plante medicinale şi flori crescând astfel ritmul prezenţei

umane în pădure şi degradarea unor asociaţii vegetale valoroase.

B.1

Ameninţare

viitoare

G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote

B.2

Detalii

Poienile şi zonele deja cu tradiţie pentru picnic, pot deveni pe viitor locuri de campare pentru turiştii ce doresc să petreacă noaptea în natură, crescând astfel antropizarea acestui areal. Primăria Cârligele intenţionează să construiască o zonă de agrement în apropierea ariei

protejate.

2.5.2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact

2.5.2.1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

În aceste hărţi au fost prezentate presiunile actuale şi intensitatea acestora, în şi în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate.

Tabelul nr. 71. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fară replantare sau regenerare naturală

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 15. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune se manifestă pe toată suprafaţa ariilor protejate având în vedere că aproximativ 95 % din acesta este

acoperit de pădure.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Mare - situat în sit

C.4

Detalii

Cea mai mare parte din suprafaţa sitului este acoperită de păduri iar activitatea de exploatare a lemnului este una redusă. Exploatarea şi prelucrarea lemnului reprezintă una din activităţile economice importante în localitate, dar statutul de rezervaţie naturală interzice utilizarea resurselor naturale. Dat fiind că toate gospodăriile din localităţile aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire neexistând sistem de alimentare cu gaz, presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată în pădurea proprietate a persoanelor fizice. Tăierea necontrolată şi ilegală a lemnului este apreciată ca intensă în contextul în care pentru suprafeţele de pădure deţinute de persoane fizice nu există amenajament silvic iar proprietarii nu au încheiat un contract de administrare/pază cu structuri silvice autorizate. Exploatarea lemnului nu se face ţinând cont de regulile de exploatare care favorizează conservarea

speciilor protejate pentru care a fost institutit situl.

Tabelul nr. 72. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 16. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea

presiunii actuale

Acest tip de presiune se manifestă pe toată suprafaţa ariilor

protejate având în vedere că aproximativ 95 % din acesta este

~descriere~

acoperit de pădure.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Presiunea generată de aceasta activitate are o intensitate medie la nivelul sitului. Tăierea necontrolată şi ilegală a lemnului este apreciată ca intensă. Exploatarea lemnului nu se face ţinând cont de regulile de exploatare care favorizează conservarea speciilor protejate pentru care a fost instituite

ariile protejate din Pădurea Dălhăuţi.

Tabelul nr. 73. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D0102 Drumuri, drumuri auto

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 17. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Presiunea exercitată de drumurile auto este întâlnită pe

drumul forestier ce se desfăşoară paralel cu pârâul Dălhăuţi şi pe cel ce urcă până la mănăstirea Dălhăuţi.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parţial în sit

C.4

Detalii

Infrastructura de transport din proximitatea sitului este relativ bine dezvoltată. În interiorul sitului este dezvoltată reţeaua de

drumuri forestiere care face zona, relativ uşor accesibilă.

Tabelul nr. 74. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 18. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Presiunea exercitată de drumurile auto este întâlnită pe potecile ce se desfăşoară pe culmile principale din sit şi îndeosebi pe culmea ce marchează limita sud-vest a ariilor protejate. O reţea de densă de poteci nemarcate şi drumuri de

căruţă pornesc din preajma mănăstirii Dălhăuţi.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Turismul în acest areal se face dezorganizat şi este slab dezvoltat în ciuda potenţialului turistic ridicat. Printre zonele mai intens utilizate de turişti sunt zonele limitrofe mănăstirii Dălhăuţi, acesta reprezentând principalul punct de atracţie turistică al zonei. O altă formă de turism ce se manifestă îndeosebi primăvara şi vara când turiştii preferă ieşirile în natură de sărbători şi la sfârşit de săptămână, au un efect

negativ ridicat prin cantităţile de deşeuri generate

Tabelul nr. 75. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F0301 Vânătoare

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 19. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafaţa sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Vânătoarea este o activitate puternic dezvoltată la nivelul întregului judeţ dar şi la nivelul aşezărilor din proximitatea sitului. Datele curente privind fondurile de vânătoare existente şi regimul de utilizare al acestora nu permit însă o apreciere cu privire la intensitatea fenomenului. Activitatea de vânătoare nu este reglementată astfel încât să ţină seama de ecologia şi perioadele critice ale speciilor din aria

protejată.

Tabelul nr. 76. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F0402 colectarea- ciuperci, licheni, fructe de pădure

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 20. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafaţa sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Scazută - situat în sit

C.4

Detalii

Colectarea de fructe de pădure şi ciuperci reprezintă una din

principalele activităţi ce determină o prezenţă umană sporită în interiorul ariei protejate.

Tabelul nr. 77. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

E0301 Depozitarea deşeurilor menajere

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 21. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată îndeosebi în poienile din apropierea drumului forestier şi în albia pârâului

Dălhăuţi.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parţial în sit

C.4

Detalii

Depozitarea deşeurilor de către turişti, mai ales în zonele de picnic şi poienile din apropierea ariei dar şi în interiorul ariei protejate Pădurea Dălhăuţi este o practică des întâlnită şi

recunoscută.

Tabelul nr. 78. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F03.02.03 Braconaj cinegetic

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 22. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafaţa sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Din informaţii neoficiale, zona în care se află rezervaţia este atinsă de acest fenomen. Din perspectiva speciilor de mamifere braconajul este un fenomen cu impact major chiar dacă este sau nu identificat în interiorul rezervaţiei ţinând cont de marginalitatea ariei naturale protejate în raport cu arealul de distribuţie a specilor de mamifere de interes

comunitar.

Tabelul nr. 79. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale salbatice

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 23. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafaţa sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Prezenţa câinilor hoinari în apropierea zonelor locuite de

oameni ce pătrund şi în aria protejată concurând astfel cu speciile de carnivore mari din sit.

Tabelul nr. 80. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

G0102 Plimbare, călărie şi vehicule nemotorizate

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 24. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafaţa sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută - situat în sit

C.4

Detalii

Acest factor antropic este adiacent profilului turistic al zonei. Dezvoltarea turismului din zonă având ca principal element de atractivitate, mănăstirea Dălhăuţi. Nu sunt trasee speciale pentru biciclete însă se folosesc potecile şi drumurile

forestiere în acest sens.

Tabelul nr. 81. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe

chimice

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 25. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate avea efecte şi pe suprafaţa sitului însă este situată în afara sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Mare - în afara sitului

C.4

Detalii

Suprafaţa agricolă este tradiţională, agricultura fiind realizată ca activitate economică de subzistenţă. Gradul de utilizare a substanţelor chimice este mare astfel că impactul asupra mediului este unul negativ mai ales asupra speciilor de

insecte şi amfibieni din vecinatea sitului.

Tabelul nr. 82. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A040205 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 26. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată de-a lungul drumului forestier de pe limita de est şi nord- est a ariilor

protejate.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parţial în sit

C.4

Detalii

Creşterea animalelor este o activitate economică la nivelul comunităţilor din proximitatea sitului fiind realizată preponderent ca activitate de subzistenţă, la nivel de gospodărie. La nivelul sitului suprafaţa acoperită de păşuni este nesemnificativă, zonele de păşunat fiind localizate în proximitatea sitului. Densitatea animalelor/ha păşune este

redusă şi nu implică efecte antropice substanţiale.

Tabelul nr. 83. Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

L05 Prăbuşiri de teren, alunecări de teren

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 27. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată îndeosebi pe limita sud-estică a sitului în albia Pârâului Dălhăuţi.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parţial în sit

C.4

Detalii

Datorită substratului geologic care favorizeză apariţia unor alunecări de teren, la baza versanţilor secţionaţi de drumul forestier sau de către pârâul Dălhăuţi se declanşează primavara şi toamna alunecări de teren care afectează suprafeţe reduse de pădure. O alunecare permanentă de teren este localizată şi în afara sitului afectându-se permanent accesul către sit prin degradarea drumului comunal care leagă

satul Dălhăuţi de manăstirea cu acelaşi nume.

2.5.2.2. Harta ameninţărilor viitoare şi a intenistăţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

În aceste hărţi au fost prezentate ameninţările viitoare precizându-se intensitatea ameninţării viitoare în funcţie de localizarea acestora. Harta ameninţărilor viitoare poate include şi o zonă din vecinătatea ariei, unde ameninţarea viitoare este posibil să îşi aibă sursa, în contextul în care ameninţările viitoare asupra ariei naturale protejate pot veni şi din exteriorul ariei naturale protejate.

Tabel nr. 84. Lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Ameninţare

viitoare

F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general

D.1.

Localizarea ameninţării viitoare

~geometrie~

Figura nr. 28. Localizarea ameninţării viitoare

D.2.

Localizarea ameninţării viitoare

~descriere~

Acest tip de ameninţare se poate întâlni pe toată suprafaţa sitului însă o intensitate mai mare poate fi întâlnită în zona mănăstirii Dălhăuţi.

D.3.

Intensitatea ameninţării

viitoare

Scazută - situat parţial în sit

D.4

Detalii

Aria protejată fiind situată în apropierea mănăstirii Dălhăuţi atrage un număr ridicat de turişti. Aceştia odată ajunşi în această zonă vor dori să colecteze plante medicinale şi flori crescând astfel ritmul prezenţei umane în pădure şi degradarea unor asociaţii

vegetale valoroase.

Tabelul nr. 85. Lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Ameninţare

viitoare

G02.08 locuri de campare şi zone de parcare pentru rulote

D.1.

Localizarea ameninţării viitoare

~geometrie~

Figura nr. 29. Localizarea ameninţării viitoare

D.2.

Localizarea ameninţării viitoare

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată îndeosebi în poienile din apropierea drumului forestier.

D.3.

Intensitatea ameninţării

viitoare

Scazută - situat parţial în sit

D.4

Detalii

Poienile şi zonele deja cu tradiţie pentru picnic, pot deveni pe viitor locuri de campare pentru turiştii ce doresc să petreacă noaptea în natură, crescând astfel antropizarea acestui areal. Primăria Cârligele intenţionează să construiască o zonă de

agrement în apropierea ariei protejate.

2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

2.5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

Tabelul nr. 86. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau regenerare naturală.

B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei.

E.1

Specia

1083 Lucanus cervus

1088 Cerambyx cerdo

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 30. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Având în vedere că suprafeţele forestiere se extind pe tot arealul ariilor protejate, iar speciile au o distribuţie uniformă în acesta, aceste tipuri de presiune asupra speciilor mai sus menţionate sunt identificate pe toată suprafaţa ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale

asupra speciei

Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E.5

Confidenţialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Aproximativ 95% din suprafaţa sitului este acoperită de păduri. Din acesta suprafaţă o treime este în proprietatea privată a unor persoane fizice care deţin suprafeţe foarte mici, circa 0,5 ha. Lipsa unui amenajament silvic în vigoare şi a unei forme administrative pentru aceste suprafeţe favorizeză exploatarea ilegală a masei lemnoase şi degradarea calităţii ecosistemelor forestiere. Dat fiind că toate gospodăriile din localităţile aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire, nexistând sistem de alimentare cu gaz, presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată şi datorită cererii ridicate de lemn de foc în comunităţile învecinate.

În suprafeţele situate în proprietatea publică a statului şi cele aflate în proiprietatea Sc Scolopax Srl, nu sunt efectuate niciun fel de intervenţii silvice şi datorită pazei, nu sunt încurajate tăierile ilegale. Pentru aceste suprafeţe, amenajamentele silvice încadrează parcelele respective în grupa funcţională 15-C ,unităţi

amenajistice 93, 92, 91, 89, 88,87, 84 .

Tabelul nr. 87. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D0102 Drumuri, drumuri auto

D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism G0102 Plimbare, călărie şi vehicule nemotorizate

E.1

Specia

1083 Lucanus cervus

1088 Cerambyx cerdo

1354 Ursus arctos

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 31. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Având în vedere că suprafetele forestiere se extind pe tot arealul ariilor protejate, iar speciile au o distribuţie uniformă în acesta, aceste tipuri de presiune asupra speciilor mai sus menţionate sunt identificate pe toată suprafaţa ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Medie- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E.5

Confidenţialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Infrastructura de transport din proximitatea sitului este relativ bine dezvoltată. În interiorul sitului este dezvoltată reţeaua de drumuri forestiere care face zona, relativ uşor accesibilă.

Plimbările pe poteci sau trasee turistice, este o activitate adiacentă profilului turistic al zonei. Dezvoltarea turismului din zonă având ca principal element de atractivitate, mănăstirea Dălhăuţi. Nu sunt trasee speciale pentru biciclete sau pentru plimbări, însă se folosesc potecile şi drumurile forestiere în acest sens.

Presiunea exercitată asupra speciilor de nevertebrate şi carnivoare mari este dată de gradul ridicat de perturbare a activităţilor zilnice a speciilor ce utilizează acest habitat, crescând astfel şi gradul de

antropizare a zonei.

Tabelul nr. 88. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F0301 Vânătoare

F03.02.03 Braconaj cinegetic

E.1

Specia

1354 Ursus arctos

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 32. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Speciile au o distribuţie uniformă în ariile protejate din Pădurea Dălhăuţi, aceste tipuri de presiune asupra speciilor mai sus menţionate sunt identificate pe toată suprafaţa ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Medie- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E.5

Confidenţialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Vânătoarea este o activitate puternic dezvoltată la nivelul întregului judeţ dar şi la nivelul aşezărilor din proximitatea sitului. Datele curente privind fondurile de vânătoare existente şi regimul de utilizare al acestora nu permit însă o apreciere cu privire la intensitatea fenomenului. Activitatea de vânătoare nu este reglementată astfel încât să ţina seama de ecologia şi perioadele critice ale speciilor din aria protejată.

În ultimii ani se observă o intensificare a braconajului ce are un impact crescut asupra ariei protejate.

Impactul asupra speciilor de carnivore mari este de cele mai multe ori unul indirect, in sit se vânează şi braconează îndeosebi specii pradă pentru carnivorele mari, existând astfel o diminuare a numarului de specii pradă, carnivorele fiind nevoite să-şi crească

teritoriile şi să intre în competiţie pentru hrană.

Tabelul nr. 89. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F0402 colectarea- ciuperci, licheni, fructe de pădure

E.1

Specia

1083 Lucanus cervus

1088 Cerambyx cerdo

1354 Ursus arctos

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 33. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Fructe de pădure, licheni, ciuperci. Pot fi găsite pe toată suprafaţa ariilor protejate din Pădurea Dălhăuţi, astfel aceste activităţi pot avea un impact asupra speciilor pe tot arealul ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Scazută- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5

Confidenţialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Colectarea de fructe de pădure şi ciuperci reprezintă una din principalele activităţi ce determină o prezenţă umană sporită în interiorul ariei protejate astfel vor fi perturbate activităţile zilnice

ale speciilor de interes conservativ din ariile protejate desemnate.

Tabelul nr. 90. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E0301 Depozitarea deşeurilor menajere

E.1

Specia

1354 Ursus arctos

1352 Canis lupus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 34. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Această presiune este localizată îndeosebi în poienile frecventate de turişti pentru sfârşitul de săptămână, unde aceştia fac grătare şi picnicuri, deseori resturile alimentare şi din ambalaje sunt părăsite în preajma sitului.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

E.5

Confidenţialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Aruncatul gunoaielor de catre turisti, mai ales in zonele de picnic şi poienile din apropierea ariilor dar şi în interiorul ariilor protejate din Pădurea Dălhăuţi este o practică des întâlnită şi recunoscută. Prezenţa deşeurilor poate duce la schimbări privitoare la etologia speciilor de carnivore mari: urs şi lup dar şi apariţia de conflicte

între om şi carnivorele mari.

Tabelul nr. 91. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale sălbatice

E.1

Specia

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 35. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Carnivorele mari sunt prezente pe toată suprafaţa ariilor protejate din Pădurea Dălhăuţi însă câinii hoinari apar îndeosebi în preajma principalelor căi de acces şi a mănăstirii Dălhăuţi.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Scazută- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5

Confidenţialitate

Informaţii publice

E.6

Detalii

Prezenţa câinilor hoinari în apropierea zonelor locuite de oameni ce pătrund şi în aria protejată concurând astfel cu speciile de carnivore

mari din sit.

2.5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare care pot avea efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

Tabelul nr. 92. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

E.1

Ameninţare

viitoare

G02.08 locuri de campare şi zone de parcare pentru rulote

F.1

Specia

1083 Lucanus cervus

1088 Cerambyx cerdo

1354 Ursus arctos

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

F.2

Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 36. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

F.3

Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei

~descriere~

Această presiune este localizată îndeosebi în poienile frecventate de turişti pentru sfârşitul de săptămână. Poienile sunt situate în partea de nord-est, est şi sud-est a ariilor protejate, de-a lungul drumului forestier ce asigură accesul la ariile protejate din Pădurea Dălhăuţi

F.4

Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra

speciei

Scazută- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

F.5

Confidenţialitate

Informaţii publice

F.6

Detalii

Poienile şi zonele deja cu tradiţie pentru picnic, pot deveni pe viitor locuri de campare pentru turiştii ce doresc să petreacă noaptea în natură, crescând astfel antropizarea acestui areal. Primăria Cârligele intenţionează să construiască un spatiu de campare în apropierea

ariei protejate. Astfel prezenţa antropică în sit se va intensifica.

2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

2.5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra tipurilor de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

Tabelul nr. 93. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau regenerare naturală

G.1

Clasificarea

tipului de habitat

tip de habitat de importanţă comunitară

G.2

Codul unic al

tipului de habitat

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - 9130

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum - 9170

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

~geometrie~

Figura nr. 37. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

~descriere~

Majoritatea tăierilor au fost observate în zonele învecinate drumului principal de acces pe vale, dar izolat tăierile au fost observate şi pe drumurile de scos apropiat din interiorul arboretelor. În principal au fost tăiate exemplare de fag dar au fost identificate şi cioate de gorun.

Gestionarea şi exploatarea forestieră este o problemă ce afectează habitatele de interes comunitar de pe întreaga suprafaţă a ariilor protejate din Pădurea Dălhăuţi însă au fost identificate zone unde

presiunea acestor activităţi este mai mare.

G.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra

tipului de habitat

Medie- viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată

G.6

Confidenţialitate

Publice

G.7

Detalii

Tăierile ilegale au fost principala ameninţare identificată în cadrul ariei naturale protejate. Statutul de rezervaţie naturală a condus la stabilirea unei grupe funcţionale de protecţie pentru păduri, 1-5c, ceea ce a condus la includerea tuturor arboretelor în

tipul funcţional 1, ce nu permite realizarea de lucrări silvice.

Tabelul nr. 94. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

L05 Prăbuşiri de teren, alunecări de teren

G.1

Clasificarea

tipului de habitat

tip de habitat de importanţă comunitară

G.2

Codul unic al

tipului de habitat

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - 9130

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum - 9170

G.3

Localizarea impactului cauzat de

presiunile actuale asupra tipului de habitat

~geometrie~

Figura nr. 38. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

G.4

Localizarea impactului cauzat de

presiunile actuale asupra tipului de habitat

~descriere~

Alunecările de teren au fost localizate în partea de: nord- est, sud- vest şi sud- est a ariilor protejate din Pădurea Dălhăuţi, cea din sud- est având cea mai mare intensitate.

În arboretele de fag au fost observate diseminat exemplare cu gelivuri şi uscare uşoară fără a se observa nuclee semnificative ce ar putea declanşa probleme în viabilitatea arboretelor. Arborii afectaţi de factorii destabilizatori însumează un procent redus, ce

este compensat de regenerarea produsă prin seminţişul abundent.

G.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de

presiunile actuale asupra tipului de

habitat

Medie - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată

G.6

Confidenţialitate

Publice

G.7

Detalii

Datorită substratului geologic care favorizeză apariţia unor alunecări de teren, la baza versanţilor sectionaţi de drumul forestier sau de către pârâul Dălhăuţi se declanşează primăvara şi toamna alunecări de teren care afectează suprafeţe reduse de pădure. O alunecare permanentă de teren este localizată şi în afara sitului afectându-se permanent accesul către sit prin degradarea drumului comunal care leagă satul Dălhăuţi de manăstirea cu acelaşi nume.

Alunecările de teren fiind datorate îndeosebi substratului existent şi activităţilor de exploatare istorice a masei lemnoase, drumuri de

scos apropiat cu o vechime mai mare de 40-50 de ani.

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE

Conform art.2.2. al Directivei Habitate, măsurile prevăzute în Directivă sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.

Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea stării de conservare favorabilă reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară.

Evaluarea stării de conservare

Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situaţia în care un tip de habitat sau o specie prosperă, atât în ceea ce priveşte suprafaţa şi mărimea populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea populaţiei, inclusiv în sensul capacităţii de reproducere, structurii pe vârste, mortalităţii şi există perspectivele să prospere de asemenea şi în viitor fără modificări semnificative în politicile şi managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt ameninţate, adică nu există niciun risc direct să devină extincte, nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă.

Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase

- nefavorabil-inadecvat pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani ;

- nefavorabil-rău pentru situaţiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu: 50-100 de ani.

Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată necunoscută.

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

În cadrul subcapitolului se prezintă evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva Habitate, în Anexele II, IV şi V.

Lucanus cervus- Rădaşca

Tabelul nr. 95. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

100-500 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei

speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

Nu există date de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

-

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

şi mărimea populaţiei actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

exprimată prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă

Tabelul nr. 96. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

B.3.

Suprafaţa habitatului naturală protejată

speciei

în aria

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.4.

Calitatea datelor

habitatului speciei

pentru

suprafaţa

bună - estimări statistice

inventarieri complete

robuste

sau

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

203 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce

reprezintă principalul habitat al speciei

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice inventarieri complete

robuste

sau

B.11.

Calitatea habitatului naturală protejată

speciei

în aria

bună

B.12.

Tendinţa

speciei

actuală

a

calităţii

habitatului

stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice inventarieri complete

robuste

sau

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

-

Tabelul nr. 97. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al populaţiei

favorabile

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a

speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

favorabilă

Tabelul nr. 98. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

D.1.

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Cerambyx cerdo- Croitorul mare al stejarului

Tabelul nr. 99. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Cerambyx cerdo, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

50-100 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi

mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

Nu există date de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

-

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

şi mărimea populaţiei actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii

populaţiei speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

exprimată prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei

speciei

necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă

Tabelul nr. 100. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.3.

Specia

Cerambyx cerdo, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.4.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

B.3

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei

bună - estimări inventarieri complete

statistice

robuste

sau

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

203 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce reprezintă

principalul habitat al speciei

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări inventarieri complete

statistice

robuste

sau

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări inventarieri complete

statistice

robuste

sau

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi

de tendinţa calităţii habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din

vedere al habitatului speciei

punct

de

favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 101. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Cerambyx cerdo, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al populaţiei

favorabile

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei

în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a

speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

favorabilă

Tabelul nr. 102. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Cerambyx cerdo, Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Ursus arctos- Ursul brun

Tabelul nr. 103. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi

mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior

Prima estimare protejate

la

nivelul

ariei

naturale

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală

protejată

4 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Suprafaţa ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populaţie minim viabilă sau o valoare de referinţă. În condiţiile în care în zonă sunt prezente minim 4 exemplare de urs, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situaţie in care se poate afirma că raportat la nivelul ariei protejate şi a zonei învecinate valoarea de referinţă poate fi de

patru indivizi

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată

prin calificative

Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei

A.14.

Structura populaţiei speciei

Nu există date privind structura populaţiei

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al populaţiei speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă.

Tabelul nr. 104. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate etse acoperită de pădure ce reprezintă principalul

habitat al ursului

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

slabă

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi

de tendinţa calităţii habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 105. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei naturală protejată

în

aria

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din

vedere al populaţiei

punct

de

favorabile

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa

habitatului speciei în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a

fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a

fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

favorabilă

Tabelul nr. 106. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănir

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Canis lupus - Lupul

Tabelul nr. 107. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală

protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei

speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

3 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Suprafaţa ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populaţie minim viabilă sau o valoare de referinţă. În condiţiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de lup, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situaţie în care se poate afirma că raportat la nivelul ariei protejate şi a zonei învecinate,

valoarea de referinţă poate fi de trei indivizi

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor

cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a

mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea

aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al populaţiei speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă.

Tabelul nr. 108. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este

acoperită de pădure ce reprezintă principalul habitat al lupului

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală

a habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi

de tendinţa calităţii habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 109. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al populaţiei

favorabile

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare

asupra speciei

scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

favorabilă

Tabelul nr. 110. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

D.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE Directiva 43/1992 a Consiliului- Directiva Habitate

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

D.4.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Lynx lynx - Râsul

Tabelul nr. 111. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la

populaţia speciei din aria naturală protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi

mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei

estimate în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală

protejată

3 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Suprafaţa ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populaţie minim viabilă sau o valoare de referinţă. În condiţiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de râs, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situaţie în care se poate afirma că raportat la nivelul ariei protejate şi a zonei învecinate

valoarea de referinţă poate fi de trei indivizi

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată

prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al populaţiei speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă

Tabelul nr. 112. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria

naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului

speciei din planul de management anterior

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure ce reprezintă principalul

habitat al râsului

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală

a habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria

naturală protejată

medie

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa

actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi

de tendinţa calităţii habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 113. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al populaţiei

favorabile

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare

asupra speciei

scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

favorabilă

Tabelul nr. 114. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE.

3.2.1. Definiţia stării de conservare pentru habitate

Conceptul de statut de conservare favorabil este definit în art.1 al Directivei Habitate în funcţie de dinamica populaţiilor de specii, tendinţe în răspândirea speciilor şi habitatelor şi de restul zonei de habitate.

Obiectivele impuse de Directiva Habitate impun menţinerea sau îmbunătăţirea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar. În fapt această stare de conservare trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi tări, în funcţie de reprezentativitatea fiecărui tip de habitat, urmând a fi stabilite măsurile necesare.

3.2.2. Criterii utilizate

Pentru evaluarea stării de conservare se va folosi sistemul propus de Candrea, 2009, informaţii expuse în Tabelul 115. Criteriile şi indicatorii propuşi în această metodă sunt conforme cu sistemul de raportare a stării de conservare a habitatelor către Consiliul Europei. Prin colectarea datelor din teren s-a asigurat descrierea cantitativă şi/sau calitativă a fiecărui criteriu stabilit pentru analiza stării de conservare.

Tabelul nr. 115. Criterii pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafaţa

1.1. Suprafaţa minimă

hectare

> 1 la arboretele pure

Minim 1

> 3 la arboretele

amestecate

Minim 3

1.2. Dinamica suprafeţei

% de diminuare, privită ca distrugere atât a biotopului cât şi a biocenozei, din

suprafaţa subparcelei

0

Maxim 5

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din

specii principale de bază

Minim 60

50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale

de bază şi alte specii

Minim 40

2.2. Specii

alohtone

% din compoziţia

arboretului

0

Maxim 20

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regeneraţi din sămânţă din total arboret

100

Minim 60

2.4. Consistenţa - cu excepţia

arboretelor în curs

de regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în cazul

habitatelor de pădure

Minim 70

30 - 50 în cazul

habitatelor de rarişte

Minim 20

2.5. Numărul de arbori uscaţi pe

picior, cu excepţia arboretelor sub 20

ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până

la 80 ani

Minim 3

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

2.6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol, cu excepţia arboretelor sub 20

ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până

la 80 ani

Minim 3

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

3. Seminţişul- doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare

3.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din

specii principale de bază

Minim 60

50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale

de bază şi alte specii

Minim 40

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânţă din total seminţiş

100

Pentru habitatul 91E0* - minim 50 %. Pentru restul

habitatelor

minim 70 %

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează seminţişului plus arborii bătrâni, unde există

- în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub

masiv, din total arboret

> 80 în cazul habitatelor

de pădure

Minim 70

> 30 în cazul habitatelor de rarişte

Minim 20

4. Subarboretul- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafaţa arboretului

0

Maxim 20

5. Stratul ierbos- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafaţa arboretului

0

Maxim 20

6. Perturbări

6.1. Suprafaţa afectată a etajului

arborilor

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este pusă în

pericol

0

Maxim 10

6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este pusă în

pericol

0

Maxim 20

6.3. Suprafaţa afectată a

subarboretului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa subarboretului este pusă în

pericol

0

Maxim 20

6.4. Suprafaţa afectată a stratului

ierbos

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa stratului

ierbos este pusă în pericol

0

Maxim 20

Considerând ca aria naturală protejată este amplasată pe două regiuni biogeografice dar şi suprafaţa redusă a zonei studiate în raport cu suprafata estimată la nivel naţional evaluarea stării de conservare s-a realizat la nivelul întregii arii protejate fără a mai considera apartenenţa unor habitate la diferitele regiuni biogeografice.

3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de tip Asperulo – Fagetum - cod 9130

La nivelul regiunilor Alpine şi Continentale trendul stării de conservare este stabil.

La nivelul României habitatul are o valoare conservativă redusă fiind întâlnit frecvent în zona de munte şi deal. Suprafaţa aproximativă ocupată de habitat la nivelul României este de circa.

750.000 ha ~ din Doniţă et al, 2005. La data întocmirii prezentului raport, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de tip Asperulo-Fagetum cod 9130, la nivelul României.

Starea de conservare la nivelul ariei naturale protejate

Informaţiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare, în tabelul 116, au fost preluate din fişele de teren şi din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca habitat de fag de tip Asperulo-Fagetum.

Tabelul nr. 116. Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9130

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Situatie în Aria

protejată

Observaţii

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafaţa

1.1. Suprafaţa minimă

hectare

> 1 la arboretele

pure

Minim 1

Peste prag

> 3 la arboretele

amestecate

Minim 3

Peste prag

1.2. Dinamica suprafeţei

% de diminuare, privită ca distrugere atât a biotopului cât şi a biocenozei, din suprafaţa

subparcelei

0

Maxim 5

Sub prag

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de bază

Minim 60

Peste prag

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi alte

specii

Minim 40

Peste prag

2.2. Specii alohtone

% din compoziţia

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regeneraţi din sămânţă din total arboret

100

Minim 60

Sub prag

Circa 50 % din arborete sunt

regenerate

din lăstari

2.4. Consistenţa - cu excepţia arboretelor în

curs de

regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în

cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

2.5. Numărul de arbori uscaţi pe

picior, cu excepţia arboretelor sub 20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de

până la 80 ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete in care nu există arbori uscaţi pe

picior

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

2.6. Numărul de arbori aflaţi în

curs de descompunere pe sol, cu excepţia arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de

până la 80 ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete în care nu există lemn mort

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

3. Seminţişul- doar în arboretele sau terenurile în curs

de regenerare

3.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului,

potrivit tipului

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de

Minim 60

Peste prag

natural fundamental de pădure

bază

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi alte specii

Minim 40

Peste prag

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânţă din total seminţiş

100

Minim 70

%

Peste prag

La fag regenerarea naturală este bună fiind de circa 95% din

sămânţă

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează seminţişului plus arborii bătrâni, unde există - în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub masiv, din total

arboret

> 80 în cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

Nu se aplică lucrări de regenerarea arboretele fiind încadrate în T1.

4. Subarboretul- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii alohtone

% de acoperire din suprafaţa

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

5. Stratul ierbos- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii alohtone

% de acoperire

din suprafaţa arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

6. Perturbări

6.1. Suprafaţa afectată a

etajului arborilor

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este

pusă în pericol

0

Maxim 10

Sub prag

6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este

pusă în pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.3. Suprafaţa afectată a

subarboretului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa subarboretului este pusă în

pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.4. Suprafaţa afectată a

stratului ierbos

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa stratului ierbos este pusă în

pericol

0

Maxim 20

Sub prag

Probleme semnificative în ceea ce ce priveşte indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la

 Regenerarea arboretelor - majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilităţii arboretelor, deoarece regenerări succesive din vlăstari conduc la o rezistenţă mai scăzută a arborilor la factori biotici: agenţi fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariţia suucesiunilor vegetaţiei, specii mai rezistente, de exemplu carpenul, putând deveni specie dominantă.

 Prezenţa arborilor uscaţi pe picior - chiar dacă în toate arboretele sunt prezenţi arbori uscaţi pe picior, speciile afectate sunt speciile însoţitoare din etajul inferior al arborilor, mesteacăn, plop, jugastru, iar numărul variază între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise.

 Prezenţa lemnului mort - numărul arborilor în descompunere aflaţi pe sol variază între 0 şi 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol şi contribuind la ciclul biologic al altor speciii de plante şi animale.

Din perspectiva factorilor luaţi în conisderare, starea de conservare a habitatului de făgete de tip Asperulo-Fagetum este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi.

Ţinerea sub control însă a tăierilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenerării din sămânţă prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării şi promovarea păstrării lemnului mort, ce este scos şi utilizat ca şi combustibil de membri comunităţii, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătăţite prin managementul viitor al ariei naturale protejate.

3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum – cod 9170

La nivelul regiunilor Alpine şi Continentale, trendul stării de conservare este stabil.

La nivelul României habitatul are o valoare conservativă moderată, din Doniţă et al., 2005, fiind intâlnit frecvent în deal în zona de sud a Carpaţilor. Suprafata aproximativă ocupată de habitat la nivelul României este de cca. 45.000 ha. La data întocmirii prezentului raport, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, cod Natura 2000 9170, la nivelul României.

Stare de conservare la nivelul ariei naturale protejate

Informaţiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare, în tabelul 117., au fost preluate din fişele de teren şi din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Tabelul nr. 117. Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9170

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Situaţie

în Aria protejată

Observaţii

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafaţa

1.1. Suprafaţa minimă

hectare

> 1 la

arboretele pure

Minim 1

Peste prag

> 3 la

arboretele amestecate

Minim 3

Peste prag

1.2. Dinamica suprafeţei

% de diminuare, privită ca distrugere atât a

biotopului cât şi a

0

Maxim 5

Sub prag

biocenozei, din suprafaţa

subparcelei

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale

de bază

Minim 60

Peste prag

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi

alte specii

Minim 40

Peste prag

2.2. Specii

alohtone

% din compoziţia

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regeneraţi din sămânţă din total arboret

100

Minim 60

Sub prag

Circa. 70 % din arborete sunt regenerate

din lăstari

2.4. Consistenţa

- cu excepţia arboretelor în curs de

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în

cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

regenerare

2.5. Numărul de arbori uscaţi pe picior, cu excepţia arboretelor sub 20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până la 80

ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete în care nu există arbori uscaţi pe picior

2 - 3 în

arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

2.6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol, cu excepţia arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până la 80

ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete în care nu există lemn mort

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

3. Seminţişul- doar în arboretele sau terenurile în curs de

regenerare

3.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de bază

Minim 60

La prag

În arboretele de gorun ajunse la vârste de peste 80 de ani, seminţişul este dominat de specii însoţitoare precum fagul,

carpenul.

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi alte specii

Minim 40

Peste prag

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânţă din total

seminţiş

100

Minim 70

%

La prag

Circa 30 % din regenerarea gorunului este din

lăstari

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează seminţişului plus arborii bătrâni, unde există - în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub masiv, din total

arboret

> 80 în cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

Nu se aplică lucrări de regenerarea arboretele fiind încadrate în T1.

4. Subarboretul- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii alohtone

% de acoperire din suprafaţa

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

5. Stratul ierbos- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafaţa

0

Maxim 20

Sub prag

arboretului

6. Perturbări

6.1. Suprafaţa afectată a etajului arborilor

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este pusă

în pericol

0

Maxim 10

Sub prag

6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este

pusă în pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.3. Suprafaţa afectată a subarboretului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa subarboretului este

pusă în pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.4. Suprafaţa afectată a stratului ierbos

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa stratului ierbos este pusă în

pericol

0

Maxim 20

Sub prag

Probleme semnificative în ceea ce ce priveşte indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la

 Regenerarea arboretelor - majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilităţii arboretelor, deoarece regenerări succesive din lăstari conduc la o rezistenţă mai scăzută a arborilor la factori biotici: agenţi fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariţia succesiunilor vegetaţiei, specii mai rezistente, de exemplu, carpenul, putând deveni specie dominantă.

 Prezenţa arborilor uscaţi pe picior - chiar dacă în toate arboretele sunt prezenţi arbori uscaţi pe picior, speciile afectate sunt speciile însoţitoare din etajul inferior al arborilor, mesteacăn, plop, jugastru, iar numărul variază între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise.

 Prezenţa lemnului mort - numărul arborilor în descompunere aflaţi pe sol variază între 0 şi 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol şi contribuind la ciclul biologic al altor speciii de plante şi animale.

 Seminţişul - regenerarea naturală din lăstari nu este favorabilă menţinerii habitatelor pe termen lung. De asemenea seminţisul utilizabil în arboretele cu gorun este reprezentat de seminţişul unor specii secundare precum carpenul.

Din perspectiva factorilor luaţi în conisderare, starea de conservare a habitatului de păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi.

Ţinerea sub control însă a tăierilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenerării din sămânţă prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării şi promovarea păstrării lemnului mort, ce este scos şi utilizat ca şi combustibil de membrii comunităţii, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătăţite prin managementul viitor al ariei naturale protejate.

4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul planului de management

Scopul planului de management pentru Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi pentru Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi, este menţinerea stării de conservare favorabilă şi îmbunătăţirea stării de conservare nefavorabile a speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate cele două arii protejate în contextul dezvoltării durabile în cadrul localităţilor de pe teritoriul ariilor protejate.

Au fost selectate temele principale ale planului de management. Acestea au fost discutate în cadrul grupurilor de lucru şi la întâlnirea publică cu factorii interesaţi. S-a considerat că o

temă este titlul unei secţiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele. A fost evidenţiat în cadrul acestor întâlniri că Directivele Uniunii Europene prevăd un obiectiv comun în ceea ce priveşte protecţia biodiversităţii, respectiv de a menţine sau reface habitatele şi speciile la un nivel favorabil de conservare prin măsuri care să ţină seama de cerinţele economice, sociale şi culturale, precum şi caracteristicile regionale şi locale.

A fost definit scopul planului în sensul în care acesta reprezintă o afirmare a unei stări viitoare pentru întreaga arie naturală protejată, pe termen lung, ca rezultat al implementării acestuia.

Planul de management captează esenţa a ceea ce Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi ţinteşte să atingă, este clar şi succint şi permite tuturor celor implicaţi să împărtăşească o viziune comună, unică asupra viitorului acestor două arii protejate.

4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

4.2.1. Obiective Generale

În grupurile de lucru au fost discutate temele principale ale planului de management, care sunt similare capitolelor planului de management.

S-a considerat că o temă este titlul unei secţiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele.

Subiectele au fost grupate în 6 categorii de teme principale/obiective generale şi anume

Tabelul nr. 118. Teme principale/obiective generale

Nr

Cod

Tema de bază

1.

T1

Conservarea şi managementul biodiversităţii, al speciilor şi habitatelor de

interes conservativ

2.

T2

Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

3.

T3

Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi

asigurarea durabilităţii managementului

4.

T4

Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

5.

T5

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

6.

T6

Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale

4.2.2. Obiective specifice

Ulterior stabilirii temelor principale, au fost definite obiectivele specifice ale planului de management, asociate temelor identificate anterior, în sensul în care acestea reprezintă ţinte clare care trebuie să fie atinse şi contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management.

Tema I - Conservarea şi managementul biodiversităţii, al speciilor de interes conservativ şi a habitatelor acestora.

Obiectiv specific 1 - Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi.

Obiectiv specific 2 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi.

Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii.

Obiectiv specific 3 - Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ.

Obiectiv specific 4 - Actualizarea inventarelor, o evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservative.

Obiectiv specific 5 - Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversităţii în aria naturală protejată.

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ.

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ.

Tema III - Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului.

Obiectiv specific 8 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de management.

Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management.

Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.

Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management. Tema IV. Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului.

Obiectiv specific 14 - Creşterea nivelului de conştientizare, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului, pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversităţii.

Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, fără a periclita speciile şi habitatele de interes conservativ.

Tema VI. Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale.

Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului.

4.2.3. Măsură specifică/măsură de management, activităţi

Pentru fiecare obiectiv specific ales anterior s-au definit măsuri specifice care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică este exprimată printr-o activitate.

Măsurile specifice/măsurile de management sunt adaptate în funcţie de intensitatea efectului activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeaşi activitate, măsurile de management pot să difere în funcţie de intensitatea impactului, ridicată sau scazută.

Activitatea produce un rezultat concret pentru îndeplinirea unui obiectiv specific şi este realizată într-un anumit moment sau interval de timp.

Toate activităţile au un titlu şi o descriere a modului în care acestea susţin realizarea obiectivului specific. Activităţii i se asociază, la momentul planificării temporale, una din priorităţile: mare, medie, mică.

Tema I - Conservarea şi managementul biodiversităţii al speciilor de interes conservativ şi a habitatelor acestora.

Obiectiv specific 1 - Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi.

Activitatea 1.1. Asigurarea conservării speciei Lucanus cervus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.2. Asigurarea conservării speciei Cerambyx cerdo, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.3. Asigurarea conservării speciei Ursus arctos, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.4. Asigurarea conservării speciei Canis lupus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.5. Asigurarea conservării speciei Lynx lynx, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Obiectiv specific 2 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi

Activitatea 2.1. Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului.

Activitatea 2.2. Asigurarea conservării 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului.

Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii.

Obiectiv specific 3 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ.

Activitatea 3.1. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru nevertebrate.

Activitatea 3.2. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru mamifere..

Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ.

Activitatea 4.1. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele inferioare.

Activitatea 4.2. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele superioare.

Obiectiv specific 5 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversităţii în aria naturală protejată.

Activitatea 5.1. Realizarea evaluării detaliate a geologiei şi geomorfologiei ariei naturale protejate.

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ.

Activitatea 6.1. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Lucanus cervus.

Activitatea 6.2. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Cerambyx cerdo.

Activitatea 6.3. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Ursus arctos.

Activitatea 6.4. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Canis lupus.

Activitatea 6.5. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Lynx lynx.

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

Activitatea 7.1. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum.

Activitatea 7.2. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum.

Tema III - Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului.

Obiectiv specific 8 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

Activitatea 8.1. Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate. Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

Activitatea 9.1. Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor ariei naturale protejate.

Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de management.

Activitatea 10.1. Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate

Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management.

Activitatea 11.1. Identificarea de surse de finanţare.

Activitatea 11.2. Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.

Activitatea 11.3. Realizarea de campanii de strângere de fonduri, inclusiv 2%.

Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.

Activitatea 12.1. Achiziţionarea elementelor de logistică necesare: sediu, maşină, echipamente de teren.

Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management.

Activitatea 13.1. Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare, calitativi şi cantitativi, milestone-urilor şi a livrabilelor planului de management.

Activitatea 13.2. Ajustarea/modificarea indicatorilor funcţie de modificarea implementării planului de management.

Tema IV. Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului.

Obiectiv specific 14 - Creşterea nivelului de conştientizare, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului, pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversităţii.

Activitatea 14.1. Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate: broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare.

Activitatea 14.2. Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate.

Activitatea 14.3. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.

Activitatea 14.4. Realizarea de panouri educative.

Activitatea 14.5. Evaluarea impactului activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi educaţie ecologică realizate: sondaje, chestionare sociologice.

Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi habitatele de interes conservativ.

Activitatea 15.1. - Adoptarea certificării forestiere pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate.

Activitatea 15.2. - Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate, măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic.

Tema VI. Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale

Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului.

Activitatea 16.1. - Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi cultural.

Activitatea 16.2. - Realizarea de publicaţii de promovare a valorilor naturale şi cultural: broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte materiale de promovare.

Activitatea 16.3. - Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare.

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

Planul de activităţi detaliază aspecte lagate de activităţile din capitolul 4, asociind pentru fiecare activitate următoarele informaţii

 Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activităţii.

 Prioritatea - prioritatea de efectuare a activităţii relativ la celelalte activităţi din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.

 Partener - se va furniza numele partenerului extern, de exemplu nume agent economic, organizaţie nonguvernamentală, asociaţie cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activităţii respective.

174

Tabelul nr. 119. - Planificare temporală a activităţilor

Nr

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorita te

Responsabil

Partener

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

1

Obiectiv general 1: Conservarea şi managementul biodiversităţii, al speciilor de interes conservativ şi a habitatelor acestora.

1.1

Obiectiv specific 1: Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia

Naturală Pădurea Dălhăuţi.

1.1.1

Activitatea 1

Asigurarea conservării speciei Lucanus cervus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei;

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.2

Activitatea 2

Asigurarea conservării speciei Cerambyx cerdo, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.3

Activitatea 3: Asigurarea conservării speciei Ursus arctos, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.4

Activitatea 4: Asigurarea conservării speciei Canis lupus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.5

Activitatea 5: Asigurarea conservării speciei Lynx lynx, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.2

Obiectiv specific 2: Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia

Naturală Pădurea Dălhăuţi

1.2.1

Activitatea 6: Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a

habitatului.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale silvice

1.2.2

Activitatea 7: Asigurarea conservării 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a

habitatului.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale silvice

175

2

Obiectiv general 2: Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

2.1

Obiectiv specific 3 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

2.1.1

Activitatea 8: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru nevertebrate

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvername ntale, ocoale silvice,

voluntari

2.1.2

Activitatea 9: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru mamifere

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvername

ntale

2.2

Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

2.2.1

Activitatea 10: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele inferioare

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii

neguvername

176

ntale,

2.2.2

Activitatea 11: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele superioare

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvername

ntale

2.3

Obiectiv specific 5 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea

biodiversităţii în aria naturală protejată

2.3.1

Activitatea 12: Realizarea evaluării detaliate a geologiei şi geomorfologiei ariei naturale protejate

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvername

ntale

2.4

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

2.4.1

Activitatea 13: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Lucanus cervus.

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

177

2.4.2

Activitatea 14: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Cerambyx cerdo

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.4.3

Activitatea 15: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Ursus arctos

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.4.4

Activitatea 16: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Canis lupus

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.4.5

Activitatea 17: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Lynx lynx

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

178

2.5

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

2.5.1

Activitatea 18: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum.

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvername

ntale

2.5.2

Activitatea 19: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum.

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvername

ntale

3

Obiectiv General 3: Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului

3.1

Obiectiv specific 8: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor

şi habitatelor de interes conservativ

3.1.1

Activitatea 20: Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

autorităţile locale, cercetători, biologi,

tehnicieni,

179

studenţi,

voluntari

3.2

Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

3.2.1

Activitatea 21: Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor ariei

naturale protejate.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

3.3

Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de management

3.3.1

Activitatea 22: Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

administr atorul ariei naturale protejate

Garda de Mediu, Jandarmeria, Inspectoratul silvic, Agenţia Pentru Protecţia Mediului, Ocoale Silvice private şi de stat, autorităţile locale, comunitatea locală

180

3.4

Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.4.1

Activitatea: 23 Identificarea de surse de finanţare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administr atorul ariei naturale protejate

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor , Consiliul European, Consiliul Judeţean Vrancea, primării locale, instutiţii din Statele Membre ale

Uniunii

3.4.2

Activitatea: 24 Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administr atorul ariei naturale protejate

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor , Consiliul European, Consiliul Judeţean Covasna, primării

locale, instutiţii

181

din Statele

Membre ale Uniunii

3.4.3

Activitatea 25: Realizarea de campanii de strângere de fonduri, inclusiv 2%.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administr atorul ariei naturale protejate

organizaţii neguvernamentale, voluntari

3.5

Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

3.5.1

Activitatea 26: Achiziţionarea elementelor de logistică necesare: sediu, maşină, echipamente de teren.

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

instituţii de stat relevante, autorităţi locale, sponsori, reţele de

voluntariat

3.6

Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management

3.6.1

Activitatea 27: Urmărirea realizării

X

X

X

X

Medie

administratorul

Garda de

182

indicatorilor de monitorizare, calitativi şi cantitativi, milestone-urilor şi a livrabilelor planului de management.

ariei naturale protejate

Mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor , Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Administraţia Financiară, alte instituţii de stat relevante, autorităţi

locale

3.6.2

Activitatea 28: Ajustarea/modificarea indicatorilor funcţie de modificarea

implementării planului de management

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale

protejate

Garda de Mediu,

Ministerul

183

Mediului, Apelor şi Pădurilor , Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Administraţia Financiară, alte instituţii de stat relevante, autorităţi

locale

4

Obiectiv General 4: Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

4.1

Obiectiv specific 14 - Creşterea nivelului de conştientizare, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului, pentru

grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversităţii

4.1.1

Activitatea: 29 Realizarea de materiale

informative referitoare la ariile naturale

X

X

X

X

Mare

administratorul

ariei naturale

facultăţi de

profil,

184

protejate: broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare

protejate

organizaţii neguvername ntale, voluntari

4.1.2

Activitatea 30: Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale protejate

4.1.3

Activitatea 31: Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Consiliul Judeţean şi consiliile locale, sponsori, organizaţii neguvername

ntale

4.1.4

Activitatea 32: Realizarea de panouri educative.

X

X

Mare

administratorul ariei naturale

protejate

Consiliul Judeţean şi

consiliile

185

locale, sponsori, organizaţii neguvername

ntale

4.1.5

Activitatea 33: Evaluarea impactului activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi educaţie ecologică realizate: sondaje, chestionare sociologice

X

X

X

X

Mică

administratorul ariei naturale protejate

instituţiile de învăţământ, autorităţile locale, neguvername ntale

5

Obiectiv General 5: Utilizarea durabilă a resurselor naturale

5.1

Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi habitatele de interes conservativ.

5.1.1

Activitatea 34: Adoptarea certificării forestiere pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale protejate

administrator şi ocoalele silvice, proprietarii

privaţi de

186

pădure, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

5.1.2

Activitatea 35: Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate, măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic.

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

administrator ii ocoalelor silvice, proprietari privaţi, Agenţia Pentru Protecţia Mediului, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

187

6

Obiectiv General 6: Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale

6.1

Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul

limitării impactului asupra mediului.

6.1.1

Activitatea 36: Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale

X

X

X

X

X

X

X

X

Mică

administratorul ariei naturale protejate

autorităţile locale şi judeţene, instituţii de învăţământ

, organizaţii neguvername ntale, ghizi locali, operatori turistici

6.1.2

Activitatea 37: Realizarea de publicaţii de promovare a valorilor naturale şi

culturale: broşuri, pliante, postere, cărţi şi

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale

protejate

autorităţile locale şi

judeţene,

188

alte materiale de promovare

instituţii de învăţământ, organizaţii neguvername ntale, ghizi locali, operatori

turistici

6.1.3

Activitatea: 38 Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Consiliul Judeţean, administrator ii fondului forestier, autorităţile

locale

5.1. Estimarea resurselor umane, resurse materiale

189

Toate aceste resurse atât resursele umane cât şi resursele materiale sunt necesare pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoştinţele locale cât şi resursele materiale care reprezintă cheltuielile

190

prevăzute/estimate, infrastructură pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse se vor centraliza după modelul din tabel.

Tabelul nr. 120. - Estimarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate

Nr

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale, altele decât cele necesare dotării permanente

a custodelui

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

~zile/om~

Denumire

UM

Cantitate

Total

~RON~

Sursa fonduri

1

Obiectiv general 1: Conservarea şi managementul biodiversităţii, al speciilor de interes conservativ şi a habitatelor acestora.

1.1

Obiectiv specific 1: Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi

Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi.

1.1.1

Activitatea 1

Asigurarea conservării speciei Lucanus cervus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei;

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

1.1.2

Activitatea 2

Asigurarea conservării speciei

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de

administrare ale

Sp12

Cerambyx cerdo, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

1.1.3

Activitatea 3: Asigurarea conservării speciei Ursus arctos, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

1.1.4

Activitatea 4: Asigurarea conservării speciei Canis lupus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

1.1.5

Activitatea 5: Asigurarea conservării

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de

Sp12

191

speciei Lynx lynx, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei

administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Total măsura generală 1.1

9125

n/a

500.000

n/a

1.2

Obiectiv specific 2: Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi

Rezervaţia Naturală Pădurea Dălhăuţi

1.2.1

Activitatea 6: Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului.

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

1.2.2

Activitatea 7: Asigurarea conservării 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, în sensul

menţinerii stării de conservare

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate

Proiecte de mediu

Sp12

192

favorabilă, a habitatului.

cu finanţare

naţională şi internaţională

Total măsura generală 2

3650

n/a

200.000

n/a

Total obiectiv general 1

12775

n/a

700.000

n/a

2

Obiectiv general 2: Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

2.1

Obiectiv specific 3 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

2.1.1

Activitatea 8: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru nevertebrate

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp11

2.1.2

Activitatea 9: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru mamifere

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu

cu finanţare

Sp11

193

naţională şi

internaţională

Total măsura generală 3

200

n/a

160000

n/a

2.2

Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

2.2.1

Activitatea: 10 Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele inferioare

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp11

2.2.2

Activitatea 11: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele superioare

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp11

Total măsura generală 4

200

n/a

160000

n/a

2.3

Obiectiv specific 5 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea

194

biodiversităţii în aria naturală protejată

2.3.1

Activitatea 12: Realizarea evaluării detaliate a geologiei şi geomorfologiei ariei naturale protejate

30

studiu

1

20.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp11

Total măsura generală 5

30

n/a

20.000

n/a

2.4

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

2.4.1

Activitatea 13: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Lucanus cervus.

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

2.4.2

Activitatea 14: Realizarea monitorizării, conform protocolului

de monitorizare, pentru specia

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale

ariei protejate

Sp12

195

Cerambyx cerdo

Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

2.4.3

Activitatea 15: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Ursus arctos

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

2.4.4

Activitatea 16: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Canis lupus

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

2.4.5

Activitatea 17: Realizarea

monitorizării, conform protocolului

40

-

-

-

25.000

Fonduri de

administrare ale

Sp12

196

de monitorizare, pentru specia Lynx lynx

ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Total măsura generală 6

200

n/a

125000

n/a

2.5

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

2.5.1

Activitatea 18: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum.

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp12

2.5.2

Activitatea 19: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum.

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare

naţională şi

Sp12

197

internaţională

Total măsura generală 7

80

n/a

50.000

n/a

Total obiectiv general 2

710

n/a

515000

n/a

3

Obiectiv General 3: Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului

3.1

Obiectiv specific 8: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a

speciilor şi habitatelor de interes conservativ

3.1.1

Activitatea 20: Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

7200

-

-

-

300.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 8

7200

n/a

300.000

n/a

3.2

Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

3.2.1

Activitatea 21: Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi

indicatoarelor, pentru evidenţierea

180

Borne Indicatoare

Panouri de

-

30

70

50

150.000

Fonduri de administrare ale

ariei protejate

Sp13

198

limitelor ariei naturale protejate.

avertizare Combustibil

400

Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Total măsura generală 9

180

n/a

150.000

n/a

3.3

Obiectiv specific 10 - Funcţionarea corelată a structurilor de administrare necesare, după caz: administratie, consiliu stiintific, consiliu

consultativ

3.3.1

Activitatea 22: Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere pentru realizarea unui management participativ

30

-

-

-

3000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 10

30

n/a

3000

n/a

3.4

Obiectiv specific 11 - Urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de management

199

3.4.1

Activitatea 23: Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate

400

combustibil

600

300000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 11

400

n/a

300000

n/a

3.5

Obiectiv specific 12 - Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.5.1

Activitatea 24: Identificarea de surse de finanţare

100

-

-

-

9000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp13

200

3.5.2

Activitatea 25: Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.

50

-

-

-

3000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp13

3.5.3

Activitatea 26: Realizarea de campanii de strângere de fonduri, inclusiv 2%.

150

-

-

-

100000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 12

300

n/a

22000

n/a

3.6

Obiectiv specific 13 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

201

3.6.1

Activitatea 27: Achiziţionarea elementelor de logistică necesare: sediu, maşină, echipamente de teren.

120

Maşina 4x4 Laptop Soft bază GIS pack GPS

-

-

300000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp41

Total măsura generală 13

120

n/a

30000

n/a

3.7

Obiectiv specific 14 - Monitorizarea implementării planului de management

3.7.1

Activitatea 28: Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare, calitativi şi cantitativi, milestone- urilor şi a livrabilelor planului de management.

60

6000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp42

202

3.7.2

Activitatea 29: Ajustarea/modificarea indicatorilor funcţie de modificarea implementării planului de management

30

3000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp42

Total măsura generală 14

90

n/a

9000

n/a

Total obiectiv general 3

8320

n/a

814000

n/a

4

Obiectiv General 4: Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

4.1

Obiectiv specific 15 - Creşterea nivelului de conştientizare, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului,

pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversităţii

4.1.1

Activitatea 30: Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate: broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare

90

Materiale informative

45.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare

naţională şi

Sp32

203

internaţională

Contracte de sponsorizare

4.1.2

Activitatea 31: Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate

120

15.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp32

4.1.3

Activitatea 32: Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.

120

60000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională

Contracte de

Sp32

204

sponsorizare

4.1.4

Activitatea 33: Realizarea de panouri educative.

60

Panouri de informare

35.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp32

4.1.5

Activitatea 34: Evaluarea impactului activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi educaţie ecologică realizate: sondaje, chestionare sociologice

30

studiu

30.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp32

Total măsura generală 15

420

n/a

131000

n/a

205

Total obiectiv general 4

420

n/a

131000

n/a

5

Obiectiv General 5: Utilizarea durabilă a resurselor naturale

5.1

Obiectiv specific 16 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi habitatele de interes

conservativ.

5.1.1

Activitatea 35: Adoptarea certificării forestiere pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate

60

Combustibil

litri

70

2200

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp13

5.1.2

Activitatea 36: Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate, măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic.

100

Combustibil

litri

100

10.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi

internaţională

Sp13

206

Contracte de

sponsorizare

Total măsura generală 16

160

n/a

12200

n/a

Total obiectiv general 5

160

n/a

12200

n/a

6

Obiectiv General 6: Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale

6.1

Obiectiv specific 17 - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu

scopul limitării impactului asupra mediului.

6.1.1

Activitatea 37: Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale

360

10000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp22

6.1.2

Activitatea 38:Realizarea de publicaţii de promovare a valorilor naturale şi culturale: broşuri, pliante,

postere, cărţi şi alte materiale de

90

45000

Fonduri de administrare ale ariei protejate

Proiecte de mediu

Sp22

207

promovare

cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

6.1.3

Activitatea 39: Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare

40

50000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanţare naţională şi internaţională Contracte de

sponsorizare

Sp22

Total măsura generală 17

490

n/a

105000

n/a

Total obiectiv general 6

490

n/a

105000

n/a

208

Notă: unei activităţi i se vor putea aloca mai multe resurse materiale după cum este necesar pentru îndeplinirea acesteia

BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

1. Anghel, Răvăruţ, Turcu, 1971 - Geobotanica, Editura Ceres, Bucureşti

2. Arnold, Burton, 1978- Tous les reptiles et amphibiens d'Europe en couleur. Elsevier

3. Bălteanu, Badea, Buza, Niculescu, Popescu, Dumitraşcu, 2006- Romania. Space, Society, Environment. The Publishing House of the Romanian Academy, Bucharest, 384.

4. Bălteanu, 1997- Landuse changes and geomorphological processes in the Romanian Carpathians and Subcarpathians, Odzwierciedlenie Zamian Klymatyczmych Ostatniego 1000 Lecia Srodowisku Przyrodniczym, editori Klimek, Kocel, Sosnoviec, 7-8.

5. Bălteanu, 1987- Mobilitatea reliefului si sistemele teritoriale în Subcarpaţii Vrancei. Strategii si tipuri de acţiune socială în dezvoltarea sistemelor de localităţi rurale, Centrul de Multiplicare al Universităţii din Bucureşti

6. Bălteanu, Cioacă, 1997- Mass movements in the Vrancea seismogenic region, Studia Universitatis Babeş-Bolyai Geographia, 1-2, Anul XLII, 83-86

7. Bălteanu, Dinu, Cioacă, 1989- Hărţile de risc geomorfologic, Scggg-Geogr., XXXVI, 9-13.

8. Bălteanu, Mateescu, 1973- Procese de modelare actuală a reliefului, în Atlas România, Editura Academiei Române, Bucureşti.

9. Bea, Brana, Baron, Saint Girons, 1992- Regimes, et cycles alimentaires des viperes Europeennes: Etude comparee., 129-139.

10. Beldie, 1953 - Plantele lemnoase din R.P.R., Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti

11. Beldie, 1977, 1979 - Flora României, determinator ilustrat al plantelor vasculare, I, II, Editura Academiei Române, Bucureşti

12. Beldie, Chiriţă, 1967 - Flora indicatoare din pădurile noastre, Editura Agro-Silvică, Bucureşti

13. Bense, 1995- Longhorn Beetles. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe, Weikerscheim

14. Bereczky, Pop, Chiriac, 2010 - Studii legate de eco-etologia ursului brun bazate pe monitorizarea post eliberatorie a puilor de urs orfani reabilitaţi. Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Volumul X-XI , 2009-2010, 149-160.

15. Bereczky, Pop, Chiriac, Anegroaie, 2010- A comparision of home range size, movements, habitat use and activity patterns of released orphan brown bears and wild captured brown bears in the Carpathian mountains of Romania, 19th International Conference on Bear Research and Management, May 16-22, Tbilisi, Georgia, IBA 2010 Conference.

16. Bogdan, Niculescu, 1996- Caracteristici climatice ale regiunii subcarpatice de la Curbură şi specificul utilizării terenurilor, Universitatea Suceava, 79-86.

17. Bogdan, Niculescu, 1999- Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul Geografic, Compania Sega-International, 280.

18. Borza, Boşcaiu, 1965 - Introducere în studiul covorului vegetal, Editura Academiei Române, Bucureşti

19. Botnariuc, Tatole, 2005 - Cartea roşie a vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa

20. Braun-Blanquet, 1932- Plant sociology; the study of plant communities. McGraw-Hill Book Company.

21. Bucşa, Tăuşan, 2009- Traditional and emerging perspectives of xylophagus insects roles in forest ecosystems Annals of Forest Research, Editura Silvică, Bucureşti

22. Bund, 1964- Vierde herpetogeografisch verslag. De verspreiding van reptielen en amphibieen in Nederland. Lacerta, 22:1-72

23. Buza, Florea, 1978- Regiunile pedogeografice, în Atlas România, Editura Academiei Române, Bucureşti.

24. Candrea, Bozga, Lazăr, Tudoran, Stăncioiu, 2009- Habitate forestiere de importanţă comunitară incluse în proiectul Life05nat/Ro/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74.

25. Cernescu, Florea, 1964-1999- Harta Solurilor din România, Institutul Geologic.

26. Chiriac, 2009- Potenţialul ecologic si exploatarea biologică a ariilor protejate din judeţul Vrancea, Rezumatul tezei de doctorat.

27. Chiriac, Pop, Radu, Sandu, 2010- Metodologie pentru implementarea sistemelor de protecţie a culturilor agricole, şeptelului şi stupinelor în vederea reducerii pagubelor produse de urşi, Focşani.

28. Chiriac S., Sandu R., Chiriac N. 2009 - Reţeaua ecologică de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea, editor Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, proiect Life05nat/Ro/000170.

29. Chiriţă, 1981 - Pădurile României, Editura Academiei Române, Bucureşti

30. Chiriţă, Păunescu, Teaci, 1967- Solurile României, Editiura Agrosilvică, Bucureşti.

31. Chiţu, 1975- Relieful şi solurile României, Edititura Scrisul Românesc, Craiova.

32. Cogălniceanu, 1991- A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania.

33. Cogălniceanu, 1997a - A proposed model for amphibian conservation in Romania, 63- 69.

34. Cogălniceanu, 1997b - Practicum de ecologie a amfibienilor - Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 288.

35. Comşia, 1961- Biologia si principiile culturii vânatului, Editura Academiei Române, Bucureşti.

36. Condrea, Renea, 1980- "Studii etnobotanice în satul Dălhăuţi, judeţul Vrancea" Complex Muzeal Vrancea- Studii şi Comunicări, Focşani.

37. Coroi, 2001- Flora şi vegetaţia din bazinul râului Milcov, Editura Tehnopress, Iaşi

38. Coroi, 1997a - Noi asociaţii vegetale din judeţul Vrancea, Universitatea „Ovidius" Constanţa.

39. Coroi, 1999 - Contribuţii la cunoaşterea cormoflorei judeţului Vrancea, Universitata de Agrononmie şi Medicină Veterinară, Iaşi.

40. Coteţ, 1973 - Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti, 414.

41. Cristea, Gafta, Pedrotti, 2004 - Fitosociologie. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

42. Cristea, 1991 - Fitocenologie şi vegetaţia României; Îndrumător de lucrări practice. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca.

43. Doniţă, Popescu, Paucă-Comănescu, Mihăilescu, Biriş, 2005 - Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

44. Doniţă, Popescu, Paucă-Comănescu, Mihăilescu, Biriş, 2006 - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 43/1992 Consiliul Europei. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

45. Eliescu, 1953 - Insectele xilofage ale stejarului şi dăunătorii conurilor şi seminţelor de răşinoase.

46. Fuhn, Vancea, 1961 - Fauna Republicii Populare Române. Reptilia, Editura Academiei, Bucureşti, 352.

47. Grumăzescu, 1967 - Rolul eroziunii laterale în evoluţia reliefului regiunii Subcarpaţilor

48. Joly, Morand, 1997 - Amphibian diversity and land-water ecotones. Pagina 161-182 în Biodiversity in land-water ecotones, Lachavanne Juge, Man and the Biosphere Series Volum 18, United Nations Educational , Scientific and Cultural Organization, Paris

49. Kaczensky, Chapron, Von Arx, Huber, Andren, Linnell, 2012 - Status, management and distribution of large carnivores - bear, lynx, wolf wolverine - in Europe, Part I, prepared for European Commission, December 2012

50. Kaczensky, Chapron, Von Arx, Huber, Andren, Linnell, 2012- Status, management and distribution of large carnivores - bear, lynx, wolf wolverine - in Europe, Part II, prepared for European Commission, December 2012a

51. Karel, 1996 - Carabidae of the Czech and Slovak Republics. Zlin. Editor Vit Kabourek

52. Mititelu, Ştefan, Coroi, Diaconu, 1996 - Flora şi vegetaţia judeţului Vrancea, Piatra Neamţ.

53. Mountford, Gafta, Anastasiu, Barbos, Nicolin, Niculescu, Oprea - Habitat Fact Sheets Eu Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO, 2008. www.mmediu.ro

54. Mutihac, Ionesi, 1974, "Geologia României", Editura Tehnică, Bucureşti

55. Naulleau, 1989 - Etude biotelemetrique des deplacements et de la temperature chez la Couleuvre d'Esculape Elaphe longissima Squamata, Colubridae en zone forestiere.

56. Pechmann, Wilbur, 1994 - Putting declining amphibians in perspective: natural fluctuations and human impacts. Herpetologica.

57. Phelps, 1978 - Seasonal movement of the snakes Coronella austriaca, Vipera berus and Natrix natrix in southern England.

58. Planul de acţiune si managementul populaţiei de râs din România, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Braşov, 2007. Not available to the public.

59. Pop, Sallay, Berde, Bereczky, Chiriac, 2012°- An equivocal relation between bear harvest and damage occurrence in the Eastern Carpathian Mountains. 21st International Conference on Bear Research and Management, 26-30 November 2012, New Delhi, India.

60. Pop, Sallay, Bereczky, Chiriac, 2012 - Land use and behavioural patterns of brown bears in the South - Eastern Romanian Carpathian Mountains: A case study of relocated and rehabilitated individuals, Procedia Environmental Sciences, 2012.

61. Pop, 2011 - Ursul brun de la conflict la conservare, Sfântu Gheorghe.

62. Pop, Bereczky, Chiriac, 2011 - Analyses of the Romanian south-eastern Carpathian human-bear conflicts based on bear damages, human opinion, bear hunting, Poster at the 20th International Conference on Bear Research and Management, July 17-22, Ottawa, Canada, 2011.

63. Shackleton, 1997 - Wild Sheep and Goats and Their Relatives: Status Survey and Conservation Action Plan for Caprinae. In Shackleton, Wild sheep and goats and their relatives. Status survey and conservation action plan for Caprinae, Iucn/Ssc Caprinae Specialist Group, Gland, Switzerland and Cambridge, UK.

64. Siminonescu, 1938 - Fauna României. Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II", Bucureşti

65. Spellerberg Phelps, 1977 - Biology, general ecology and behaviour of the snake, Coronella austriaca Laurenti.

66. Stamps, 1983 - Sexual selection, sexual dimorphism, and territoriality, Pianka ER, Schoener TW Lizard ecology: studies of a model organism. Cambridge University Press, Massachusetts.

67. Tufescu, 1966 - Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Editura Academiei Române, Bucureşti.

68. Tufescu, 1959, Torenţii de noroi în Vrancea, Bucureşti.

69. Ujvari, 1972 - Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

70. Vasiliniuc, Ursu, Niacşu, 2010 - Soil cover transitions in the Vrancea Region, Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 9, 2010, 99-118

71. Vatau, Teodorescu, Ionescu, 1993 - Harta erodabilităţii solurilor.

72. Velcea, Savu, 1982 - Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0142 PĂDUREA DĂLHĂUŢI ŞI AL REZERVAŢIEI NATURALE PĂDUREA DĂLHĂUŢI COD 2.187

Capitolul 1

Înfiinţarea, scopul şi limitele sitului de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi al Rezervaţiei Naturale Pădurea Dălhăuţi

Art. 1. Aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi face parte din categoria ariilor naturale protejate de interes naţional şi corespunde categoriei categoriei IV a Uniunii Internaţionale pentru conservarea naturii şi resurselor naturale, fiind declarată prin Decizia 156/1973 a Consiliului Judeţean Popular Vrancea şi apoi prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea III - zone protejate, când a fost declarată Rezervaţie Naturală având codul naţional 2817 şi ca sit de importanţă comunitară, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, având codul naţional ROSCI0142.

Art. 2. Scopul constituirii sitului de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi al Rezervaţiei Naturale Pădurea Dălhăuţi, este conservarea, menţinerea şi readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ şi a habitatelor specifice acestora.

Art. 3. Limite: sitului de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi Rezervaţia naturală Pădurea Dălhăuţi se desfăşoară în cadrul limitelor geografice ce urmăresc următoarele coordonate

Limita de nord urmăreşte spre avale albia Pârâului Dălhăuţi, de la piciorul Plaiului lui Varlaam până la racordul cu albia Plaiului lui Stănică. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud - vest pe Plaiul lui Stănică, intersectează albia Pârâului Mănăstirii, Culmea Dălhăuţi şi se îndreaptă în aval pe aceasta până în albia pârâului Dălhăuţi. De la borna 178, limita urmăreşte spre avale albia pârâului Dălhăuţi, până la borna 171.

Limita de est urmăreşte o culme secundară de pe dreapta pârâului Dălhăuţi până în cumpăna de ape. Limita de sud urmăreşte cumpăna de ape ce delimitează bazinul la sud bazinul hidrografic al Pârâului Dălhăuţi.

Limita de vest se desfăşoară pe versantul drept al pârâului Dălhăuţi, coborând din cumpăna de ape până în albia pârâului Dălhăuţi în dreptul bornei 171.

Capitolul 2

Reglementarea activităţilor în situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi al Rezervaţiei Naturale Pădurea Dălhăuţi

Accesul şi circulaţia în aria naturală protejată

Art. 4. Accesul/vizitarea în aria naturală protejată se face solitar sau în grupuri organizate. Pe parcursul vizitării ariei naturale protejate sunt interzise orice fel de activităţi care ar putea afecta integritatea ariei naturale protejate, care ar putea pune în pericol elementele de mediu protejate. În mod special sunt strict interzise următoarele activităţi

a) depozitarea sau abandonarea în perimetrul ariei naturale protejate a deşeurilor de orice natură;

b) degradarea sau distrugerea indicatoarelor, marcajelor sau panourilor informative;

c) aprinderea focului sau orice activităţi care pot provoca incendii;

d) camparea în afara locurilor special amenajate, cu excepţia delegaţilor custodelui care desfăşoară activităţi în interesul ariilor naturale protejate.

Art. 5. (1) Circulaţia cu mijloace motorizate pe drumurile de exploatare forestieră sau agricole este permisă numai proprietarilor/deţinătorilor de păduri şi terenuri agricole şi împuterniciţilor acestora.

(2) Excepţiile de la restricţia de acces şi circulaţie cu autovehicule vor fi: personalul Custodelui, personalul silvic, personalul organelor statului cu competenţe pe teritoriu- poliţie, poliţia de frontieră, protecţia civilă, autorităţi de mediu, autorităţi de gospodărire a apelor, ambulanţa şi altele asemenea-, personalul împuternicit pentru patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, pe bază de legitimaţie.

Art. 6. Custodele poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare.

Activităţi de silvicultură şi vânătoare

Art. 7 Se interzic activităţile de recoltare/capturare a speciilor care fac obiectul de protecţie al ariei naturale protejate.

Art. 8. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în aria naturală protejată , se execută numai lucrările prevăzute de amenajamentele silvice aprobate şi aflate în vigoare cu respectarea măsurilor de management prevăzute în Planul de management al ariei naturale protejate, după caz.

Art. 9. La aplicarea lucrărilor silvice prevăzute în amenajamentele silvice sunt obligatorii

a) Păstrarea unui procent de minimum 5%, 12 - 25 mc/ha, dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi;

b) Menţinerea în ecosistem a crengilor moarte căzute pe sol;

c) Menţinerea/restaurarea unei structuri verticale şi orizontale complexe prin evitarea înfiinţării de monoculturi echiene;

d) Promovarea regenerării naturale a pădurii;

e) Evitarea tăierilor rase în cazul exploatărilor forestiere;

f) În cazul tăierilor rase/definitive/de racordare păstrarea pe picior a minim 3 arbori/hectar în special din rândul celor fără importanţă economică dar importanţi pentru biodiversitate : arbori bătrâni, scorburoşi, cu cuiburi de păsări etc.;

g) Limitarea construirii de noi drumuri forestiere si de noi drumuri de exploatare, de scos- apropiat - se vor utiliza cele existente;

h) Evitarea pe cât posibil a utilizării insecticidelor în păduri;

i) k Interzicerea incendierii vegetaţiei.

Art. 10. Este interzisă plantarea/împădurirea cu alte specii decât cele specifice habitatului. Gospodărirea şi exploatarea pajiştilor

Art. 11. Amplasarea de stâne şi locuri de târlire se face la o distanţă de minim 500 m de limita ariei naturale protejate şi numai cu avizul Custodelui.

Cultivarea terenurilor Cercetare ştiinţifică

Art. 11. (1) Cercetarea ştiinţifică în aria naturală protejată va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului acestuia.

(2) Activităţile de cercetare ştiinţifică pe teritoriul sitului se desfăşoară cu avizul Custodelui, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare. La finalizarea cercetărilor titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziţia Custodelui în termen de 30 de zile un raport de cercetare.

(3) În cazul temelor de cercetare care necesită date/informaţii privind aria naturală protejată acestea vor fi furnizate de Custode în baza unui contract care să asigure accesul Custodelui la rezultatele obţinute, în vederea utilizării lor în activitatea de management a Rezervaţei.

(4) Custodele are acces la rezultatele cercetărilor ştiinţifice desfăşurate pe teritoriul Rezervaţiei, dar poate folosi aceste rezultate numai în activitatea de management a Rezervaţiei.

(5) Orice studii care planifică activităţi/planuri/proiecte/programe de exploatare a resurselor naturale în aria naturală protejată , se supun în mod obligatoriu avizării Custodelui.

Art. 12. Custodele va iniţia acolo unde este cazul, acţiuni de repopulare cu specii de plante şi animale dispărute din aria naturală protejată , pe baza unor studii avizate de Academia Română şi cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

Activităţi de educaţie şi instruire ecologică Turism, reguli de vizitare

Art. 13. În aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi sunt permise activităţi de turism cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului Regulament.

Art. 14. Întreţinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac numai cu avizul Custodelui şi, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.

Art. 15. Camparea pe teritoriul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi se reglementează astfel

a) Camparea este permisă în locurile amenajate de deţinătorii de terenuri cu avizul Custodelui,

b) În aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi este permisă camparea în locurile amenajate sau marcate în acest sens,

c) Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală, ferigi, muşchi sub corturi este interzisă,

d) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai pentru personalul Custodelui şi voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi cu aprobarea Custodelui, în situaţia în care sarcinile primite o impun.

Art. 16. Organizarea de competiţii şi manifestările de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi şi în tabere se face numai cu avizul Custodelui.

Art. 17. Aprinderea focului pe teritoriul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi se reglementează astfel

a) focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop în perimetrele permise pentru campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare. Se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor;

b) sunt strict interzise adunatul şi defrişarea vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru facerea focului.

Protecţia factorilor de mediu

Art. 18. Regimul deşeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi se reglementează astfel

a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi.

b) gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare, au responsabilitatea colectării şi predării deşeurilor către centrele de colectare autorizate;

c) autorităţile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi au responsabilitatea asigurării colectării şi transportului deşeurilor menajere din localităţi la punctele legale de colectare a deşeurilor;

d) autorităţile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi au responsabilitatea de a desfiinţa depozitele ilegale de deşeuri aflate pe teritoriul lor administrativ.

Art. 19. Este interzisă colectarea de specii de floră, faună sălbatică în scopul comercializării. Art. 20. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

Art. 21. Este interzis spălatul de vehicule, rufe, recipienţi şi altele asemenea şi utilizarea de detergenţi în apele din cuprinsul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi.

Art. 22 Se interzice prelevarea de apă în scop industrial sau cu caracter industrial, din habitatele umede din cuprinsul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuţi.

Amenajarea teritoriului şi urbanism

Art. 23. (1). Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru unităţile administrativ teritoriale suprapuse integral sau parţial cu aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi, se face de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată Pădurea Dălhăuţi.

(2) Modificarea şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism se face cu avizul Custodelui.

(3) Autorităţile publice locale au responsabilitatea de a evidenţia limitele ariei naturale protejate în planurile urbanistice ale localităţii.

Exploatarea amenajărilor hidrotehnice

Art. 24. (1) Lucrările de exploatare şi întreţinere a lucrărilor hidrotehnice şi de gospodărire a apelor din perimetrul rezervaţiei, atunci când pot genera un impact negativ asupra faunei şi habitatelor, se vor face după parcurgerea procedurilor de reglemetare desfăşurate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi cu avizul Custodelui.

(2) Administratorul amenajărilor hidrotehnice şi Custodele vor comunica reciproc şi în mod operativ, prin includerea în fluxul informaţional, situaţiile excepţionale apărute în exploatare, cauzate de viituri, poluări accidentale, alunecări de maluri sau alte hazarde.

Art. 25. Proprietarii/administratorii obiectivelor care utilizează sursele de apă de pe teritoriul ariei naturale protejate sau din vecinătatea acestuia sunt obligaţi să asigure debitele de servitute respectiv debitul minim necesar lăsat permanent într-o secţiune pe un curs de apă, aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru şi debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval, conform legislaţiei în vigoare, astfel încat să nu afecteze direct sau indirect ecosistemele şi comunităţile locale.

Finanţarea activităţilor

Art. 26. Finanţarea activităţilor specifice custodiei se poate asigura din fonduri provenite

a) din bugetul propriu al custodelui;

b) din sistemul de tarife al custodelui;

c) din proiecte de finanţare elaborate de Custode sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale;

d) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii.

Capitolul 3 Sancţiuni

Art. 27. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

Art. 28. Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenţie dacă faptele nu au fost săvârşite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracţiuni.

Art. 29. Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate de făptaş, indiferent de culpă, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte.

Art. 30. Cuantumul amenzilor este cea stabilită prin legislaţia specifică privind protecţia mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare.

Art. 31. (1) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancţionate conform cu legislaţia specifică privind protecţia mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.

(2) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice.

Art. 32. Aplicarea prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul organelor statului cu competenţe în zonă.

Capitolul 4

Avizarea activităţilor umane desfăşurate pe teritoriul ariei naturale protejate

Art. 33. Activităţile/planurile/proiectele şi programele, care pot avea efecte asupra mediului, şi asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată şi din vecinătatea acesteia vor fi supuse avizării de către Custode conform prevederilor Anexei 5 a Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrare şi a custodie ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare

Capitolul 5 Dispoziţii Finale

Art. 34. Personalul Custodelui, împuternicit cu legitimaţie de control, are dreptul de acces pe terenurile din cuprinsul ariei naturale protejate , indiferent de formă de proprietate

Art. 35. Pentru a asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate, orice persoană fizică sau juridică are obligaţia de a furniza informaţiile şi date solicitate de Custode, de a permite şi facilita controlul activităţilor ai căror titulari sunt, de a permite prelevarea de probe şi de a se legitima la solicitatea personalului Custodelui

Art. 36. În cazul producerii de fenomene de forţă majoră, inundaţii, incendii, calamităţi, epizootii, focare de infecţii şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înştiinţării prealabile a Custodelui, care va participa activ la acţiunile de alertare şi mobilizare în vederea prevenirii şi eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

Art. 37. Prezentul Regulament poate fi modificat de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, la propunerea Custodelui.