196744

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 al riscului la inundaţii - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 · GUVERNUL · MONITORUL OFICIAL nr. 106 bis din 7 februarie 2017

Text integral — PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 al riscului la inundaţii - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Open official source

Notă

Aprobat prin Hotărârea Guvernul nr. 972 din 21 decembrie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2017

PLANUL DE

MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

CUPRINS

Abrevieri

Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiul hidrografic Someş - Tisa Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic Someş - Tisa

2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor

2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii

2.3. Istoricul inundaţiilor

2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii

2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii

2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii

2.7. Indicatori statistici

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii

3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor

Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora

4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional

4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Someş - Tisa

4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Someş - Tisa

4.4. Prioritizarea măsurilor

4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A.

4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A.

4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.

7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România

7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I.,

inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp.

Bibliografie

PLANŞE

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică

Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului

Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ

Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu

Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

ANEXE

Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborare Planului de management al riscului la inundaţii

Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea

Planului de Management al Riscului la Inundaţii Anexa 6.3 Newsletter nr.1

Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.

Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

TABELE

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Derivaţii de ape mari

Tabel 2 - 2 Diguri

Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 5 Poldere

Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în spaţiul hidrografic Someş - Tisa Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Someş - Tisa

Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Someş - Tisa Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de

hărţi de hazard şi de risc la inundaţii

Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Someş - Tisa în cazul scenariului mediu

Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale

sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri

Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul

Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa

Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Spaţiul Hidrografic. Someş - Tisa

Tabel 4 - 5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii

Tabel 4 - 6 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul

A.P.S.F.R. - A.B.A Someş - Tisa

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

FIGURI

Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna

Figura 2 - 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Inferior

Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mare

Figura 2 - 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mic

Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioara

Figura 2 - 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur

Figura 2 - 7 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Someş - Tisa Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea

riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Someş - Tisa

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură şi control

A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române"

A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii

A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie

A.R.A. - Asociaţia Română a Apei

A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti"

B.H. - Bazin Hidrografic CA - Cota de Atenţie

C.E. - Comisia Europeană

CFR - Compania Naţionale de Căi Ferate CI - Cota de inundaţie

C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă

C.J. - Consiliul Judeţean

C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

C.M.R. - Centru Meteorologic Regional

C.N.A.D.N.R. - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

C.N.S.S.U. - Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă

D.A.I.I. - Dispecerat şi Apărare Împotriva Inundaţiilor

D.B.H. - District de Bazin Hidrografic

D.C.A. - Directiva Cadru Apă

D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiţii

D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice

D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul A.N.A.R.

D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal

DE - Drum European DJ - Drum Judeţean DN - Drum Naţional

E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii

E-PRTR - Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi

F.I.R. - Formaţie de Intervenţie Rapidă

G.A. - Gospodărirea Apelor

HH - Hărţi de hazard la inundaţii HR - Hărţi de risc la inundaţii

I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea

I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

I.N.C.D.D.D. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare "Delta Dunării"

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

I.N.C.D.S. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea"

I.N.H.G.A. - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii

I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean LDE - Linie Dublă Electrificată

LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă

LII - Linie Îngustă

LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată

LSN - Linie Simplă Neelectrificată

M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naţionale

M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

M.D.T. - Modelul digital al terenului

M.E. - Ministerul Energiei

M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

M.E.N.C.S. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene

M.F.P. - Ministerul Finanţelor Publice MHC - Microhidrocentrală

M.M.A.P. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

M.M.D.D. - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

M.R.I. - Managementul Riscului la Inundaţii

M.S. - Ministerul Sănătăţii

M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizaţie Neguvernamentală ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite

P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean

P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie

P.E.B. - Potenţial ecologic bun

P.F. - Persoană Fizică

P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor

P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic

P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundaţii

P.O.I.M. - Programul Operaţional „Infrastructură Mare„

P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice

P.U.D. - Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare

P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale

P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal

P.A.T. - Planul de Amenajare a Teritoriului

P.A.T.N. - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

P.A.T.Z. - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

PET - Polietilena tereftalat

REBAR - Registrul Naţional al Barajelor din România

R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor Romsilva

R.N.T.D.G.A. - Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor

S.A. - Societate pe Acţiuni

S.C. - Societate Comercială

S.C.I. - Situri de importanţă comunitară

S.E.B. - Starea ecologică bună

S.G. A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor

S.H. - Spaţiu Hidrografic

S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent

SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Naţional

S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundaţii

S.N.C.S. - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice

S.P.A. - Arii de protecţie specială avifaunistică

S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de Stat

TVR - Televiziunea Română

U.A.T. - Unitate administrativ teritorială

U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcţiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană

U.N.S.A.R. din România - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România

U.P.B. - Universitatea Politehnica Bucureşti

U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover

DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

EEA - European Econimic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service

GSM - Global System for Mobile Communications

I.E.D. - Industrial Emissions Directive

IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre

LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies

OSM - Open Street Map

P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management

VPN - Virtual Private Network

WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods - Working Group Floods

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System

WISE - Web-based Inquiry Science Environment

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiul hidrografic Someş - Tisa

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa este situat în partea de nord-vest a României ocupând o suprafaţă de 22.380 km2 reprezentând 9,4% din teritoriul naţional.

Acesta este delimitat la nord de Ucraina prin graniţa naturală a râului Tisa pe o lungime de 61 km, la vest de graniţa cu Republica Ungară iar pe teritoriul ţării se învecinează cu bazinele Siret la est, Mureş la sud şi Crişuri la sud-vest.

Relief

Relieful spaţiului hidrografic Someş-Tisa este variat ca morfologie şi complex din punct de vedere geologic fiind reprezentat prin munţi (20%), dealuri, podişuri (55%) şi câmpii (25%).

Munţii Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depăşesc 1.800 m, culmi domoale şi platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menţionează Dealul Meltişului (1.699 m), Coasta Brăiesei (1.677 m), Chicera Negrului (1.496 m) etc.

În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanţul vulcanic Gutâi-Ţibleş cu înălţimi cuprinse între 900-1.840 m şi masive puternic fragmentate permiţând astfel dezvoltarea a numeroase văi şi ulucuri depresionare. La est de lanţul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate şi văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2.303 m).

Munţii Maramureşului se încadrează în categoria munţilor mijlocii cu pante abrupte şi văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1.956 m).

Munţii Bârgău străjuiesc bazinul Someşului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1.611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munţii Călimani reprezentaţi de vârful Pietrosul 2.102 m.

Dealurile şi podişurile ocupă suprafeţe întinse în bazinul Someşului şi mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief.

Podişul Someşan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfăţişarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuş, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului şi Depresiunea Maramureşului.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someşului Mic la vest, Valea Somesului Mare la nord şi Valea Dipsei la est caracterizându-se prin altitudini ce depăşesc rar valori de 500 m. Câmpia Someşului este amplasată în partea de vest a spaţiului hidrografic şi are o uşoară înclinare de la sud-est E3la nord-vest; este alcătuită dintr-o porţiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi şi terase în evantai şi o porţiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puţin adânci şi albii părăsite.

În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a spaţiului hidrografic Someş - Tisa.

Geologie

Din punct de vedere geologic spaţiul hidrografic Someş-Tisa înglobează nordul şi nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice şi estice ale Munţilor Apuseni, precum şi părţi ale Carpaţilor Orientali şi Depresiunii Paneice având structura predominantă silicioasă şi cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrişuri, etc.).

Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen şi finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezenţa depozitelor de sare şi a domurilor gazeifere. Sectorul Carpaţilor Orientali se caracterizează prin dezvoltarea flişului pe flancul estic şi magmatismul subsecvent pe flancul vestic.

Începând cu Neogenul, la marginea internă a Carpaţilor Orientali a avut loc o intensă activitate vulcanică de pe urma căreia a luat naştere lanţul muntos Oaş - Gutâi - Ţibleş - Călimani - Harghita. Vulcanii au fost activi până în Cuaternarul inferior. Munţii Rodnei fac parte din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali. Munţii Ţibleş - Bîrgău sunt constituiţi din formaţiuni mezozoice cutate, străbătute parţial de roci vulcanice.

Parte din Munţii Apuseni includ masivele Gilău - Muntele Mare şi Bihor - Vlădeasa. Litologic fiind constituite predominant din şisturi cristaline, granite precum şi formaţiuni sedimentare cum ar fi grabenul calcaros din regiunea izvoarelor Someşului Cald.

Depresiunea Paneică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formaţiuni ce aparţin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile şi conglomerate), Paneianului (nisipuri şi pietrişuri) şi Cuaternarului (depozite aparţinând luncilor şi teraselor-pietrişuri şi nisipuri).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Clima

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa prezintă un climat temperat continental moderat cu

nuanţe oceanice, fără variaţii exagerate de temperatură şi precipitaţii.

Precipitaţiile înregistrează valori cuprinse între 1.000 - 1.400 mm pe culmile munţilor înalţi (Masivul Rodnei, Munţii Gutâi, Munţii Tibleş, Munţii Suhard, Bîrgău şi Călimani); între 800 - 1.200 mm în zona Munţilor Apuseni de la vest la est; mai mari de 800 mm în culmile Codru, Prişnel, Preluca şi Breaza; şi între 600 - 700 mm în regiunea de deal, podiş şi câmpie (Câmpia Transilvaniei, Podişul Someşan, Câmpia Someşului).

Temperatura medie anuală variază de la 0°C în zona montană până la peste 9°C în zona de câmpie.

Resurse de apă

În reţeaua hidrografică a spaţiului Someş - Tisa se identifică un număr de 580 cursuri de apă cadastrate totalizând o lungime de 8.423 km, densitatea medie de 0,376 km/km2.

Râul Tisa (cod cadastral I.1) având lungimea de 1.592 km îşi are izvoarele în Carpaţii Păduroşi pe teritoriul de vest al Ucrainei şi se varsă în Dunăre. Pe teritoriul românesc, bazinul Tisa are o suprafaţă de 4.540 km2, cu panta medie de 2 o, adunând apele unui număr de 123 cursuri de apă cadastrate.

Afluenţii de stânga ai Tisei care drenează Depresiunea Maramureşului sunt Vişeu (L = 82 km; S = 1.581 km2), Iza (L = 80 km; S = 1.293 km2), Săpânţa, Baia, Valea lui Francisc şi râurile care intră în Tisa peste graniţă sunt Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoş şi Turul.

Râul Tur (S = 1.008 km2; L = 66 km) se consideră că aparţine cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel şi Someşul, însă pe teritoriul ţării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanţii vestici ai grupului vulcanic Oaş - Gutâi. Izvoraşte de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 m/km în fundul depresiunii şi sub 1 m/km în sectorul de câmpie.

În prima zonă de convergenţă aflată la nord de Remetea Oaşului, Turul primeşte din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 km2; L = 29 km), cu afluneţii săi Valea Rea şi Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 km2; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oaşului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluneţi din stânga de pe rama sudică a depresinuii, dinspre Masivul Gutâiului.

Râul Someş (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 15.740 km2, panta generală de 3 o, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someşul prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic în

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

amonte de Dej, traversează spre N - V Podişul Someşan, între Dealurile Clujului şi Dealurile Ciceului, primind simetric o serie de afluenţi din ambele parţi.

Afluenţii importanţi ai Someşului sunt Almaşul (S = 810 km2; L = 65,4 km) şi Lăpuşul (S = 1.820 km2; L = 114,6 km).

Someşul Mare are izvoarele în extremitatea vestică a Munţilor Rodnei, sub vârful Omul (1.931 m), din unirea mai multor pâraie având lungimea de 130 km,drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 5.033 km2. Cel mai mare afluent al Someşului Mare este Şieul.

Someşul Mic având lungimea de 178 km şi o suprafaţă a bazinului de 3.773 km2 se formează din două pâraie de munte: Someşul Cald şi Someşul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munţilor Gilău, la comuna Someşul Rece. Având în vedere dimensiunile mari ale Someşului Cald, acesta se consideră ca izvor al Someşului Mic. Cel mai mare afluent al Someşului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeşul.

Someşul Cald (S = 526 km2; L = 66,5 km) izvorăşte de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belişul.

Someşul Rece (S = 331 km2; L = 45,6 km), drenează prin afluenţii săi pe partea centrală a Munţilor Gilăului, avându-şi obârşia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău.

Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km şi o suprafaţă de 1.931 km2, adunând apele unui număr de 54 cursuri de apă cadastrate. Afluenţii principali sunt: Zalău, Maja şi Maria, toţi cu debite nesemnificative şi cu lungimi ce nu depăşesc 38 km.

În tabelul 1 - 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici.

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici

Nr. crt.

Râul

Staţia hidrometrică

Hmed

Qmma

Qmax1%

(km2)

(m)

(m3/s)

kg/s

Bazinul hidrografic TISA SUPERIOARĂ

Vişeu

Bistra

1.557

1.020

34,60

1.155

14,30

Iza

Vadul Izei

1.128

713

16,90

775

9,78

Bazinul hidrografic SOMEŞ - CRASNA

Someşul Mare

Beclean

4.363

711

48,03

2.105

31,90

Someşul Mic

Salatiu

3.587

604

21,80

750

8,09

Someş

Dej

8.856

648

75,70

2.360

41,60

Someş

Satu Mare

15.385

537

126,00

3.190

131,00

Crasna

Domanesti

1.705

261

5,70

595

3,89

Parametri hidrologici

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

În spaţiul hidrografic Someş - Tisa sunt identificate 9 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă şi care însumează un volum util de 291,3 mil.m3 şi mai multe lacuri naturale cu suprafeţe mai mici de 50 ha precum Lacul Stiucilor, Lacul Buhaescu, Lacul Bodi - Mogosa etc.

Resursa totală teoretică însumează un stoc mediu multianual de 6.593 mil.m3, din care resursa tehnic utilizabilă este de 1.316 mil.m3, adică 20%. Resursele de apă de suprafaţă a reţelei hidrografice prin care se asigură într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de

6.110 mil. m3 (resursă teoretică), din care 16% reprezintă resursa tehnic utilizabilă (circa 971 mil.m3). Din aceasta, 70% este asigurată în regim natural (650 mil.m3), iar restul prin acumulări. Resursele de apă subterană inventariate la nivel bazinal se cifrează la 483 mil.m3 cele teoretice şi 345 mil.m3 cele utilizabile (de calcul), fiind constituite în proporţie de 62,3% din acvifere freatice şi 37,7% cele de adâncime.

În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa.

Soluri

Proprietăţile hidrofizice ale solului sunt un factor esenţial în circuitul apei, cu influenţă asupra infiltraţiei, scurgerii de suprafaţă şi a pierderii apei prin evaporaţie. În perimetrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri

• clasa cernisoluri (CER) - soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie);

• clasa luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluţie poligenetică, dezvoltate în condiţii de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană şi submontană, zonele de podiş şi de câmpie);

• clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol şi eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane şi intramontane, lunci şi arii de divagare);

• clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol şi podzo (prezente la scară mare în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Apuseni);

• clasa umbrisoluri (UMB) - solul nigrosol şi humosiosol (apare în Carpaţi la altitudini de 1.000 - 1.400 m);

• clasa andisoluri (AND) - soluri formate din cenuşă vulcanice, piatră ponce şi alte derivate vulcanice de diferite compoziţii, morfologic sunt caracterizate printr-un orizont vitric şi andic (se dezvoltă înseosebi pe roci vulcanice);

• clasa hidrisoluri (HID) - soluri gleiosol (zone de câmpie joase slab drenate, lunci, terase inferioare şi depresiuni şi pe de altă parte pe suprafeţe plane mai înalte acoperite cu depozite argiloase din cuprinsul zonelor umede);

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

• clasa salsodisoluri (SAL) şi clasa vertisolurilor (VER) nu prezintă o răspândire semnificativă, fiind prezente doar izolat.

Biodiversitate

Vegetaţia trebuie privită atât prin prisma zonalităţii cât şi prin etajarea pe verticală (etajele de vegetaţie).

Zonal teritoriul spaţiului hidrografic Someş - Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepţia unor porţiuni restrânse din Câmpia Someşului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) şi a teritoriilor care se află sub influenţa zonării altitudinale (lanţul carpatic, subcarpaţii, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenţei pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenuşii, brun-roşcate etc).

Se meţionează câteva habitate specifice zonei: Păduri dacice de stejar pedunculat cu Melampyrum Bihariense; Păduri paneice de stejar pedunculat cu Carexbrizoides; Tufărişuri ponto - paneice de porumbar şi păducel; Păduri dacice de gorun, fag şi carpen cu Lathyrus hallersteinii; Păduri sud - est carpatice de fag cu Festuca drymeia şi de molid cu Festuca drymeia.

De-a lungul spaţiului hidrografic fauna reprezentativă este cea din zona câmpiilor şi podişurilor întâlnindu-se specii de mamifere cum ar fi hârciogul, grivanul cenuşiu, şoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârşul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepeliţa, ciocănitori, pitulici, piţigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean şi mreană. Fauna montană este reprezentată prin mamifere: râs, urs, lup, capra neagră, marmota; prin păsări: cocoşul de munte, ierunca, huhurez mare, forfecuţa, pietrari, codobatura de munte, mierla de apă; prin faună acvatică: păstrav, clean, lipan etc.

La nivelul spaţiului hidrografic Someş - Tisa au fost desemnate 10 situri de importanta comunitară (S.C.I.), 35 arii speciale de protecţie avifaunistica (S.P.A.).

Populaţie, aşezări umane

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş - Tisa cuprinde teritoriul a şapte judeţe: Cluj (66%), Sălaj (88%), Bistriţa - Năsăud (94%), Maramureş (97%), Satu Mare (77%), Alba (0,06%) şi Bihor (0,7%). Ponderea ultimelor două este nesemnificativă.

Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaţiul hidrografic Someş - Tisa include teritorii administrative din regiunea de dezvoltare Nord - Vest având o pondere în valoare de 65,52%.

Populaţia totală din spaţiul hidrografic Someş - Tisa era conform datelor provenite de la I.N.S. - la nivelul anului 2011 - de 1.835.850 locuitori, din care 1.005.310 locuitori (54,76%) în mediul urban şi 830.540 locuitori (45,24%) în mediul rural.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Principalele aglomerări urbane sunt: Cluj - Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, Zalău, Sighetul Marmaţiei, Dej, Borşa, Lapuş, Jibou, Beclean, Năsăud.

Utilizarea terenului

În privinţa utilizării terenului în întregul spaţiu hidrografic Someş - Tisa se remarcă o distribuţie neuniformă a pădurilor, păşunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane şi industriale, în functie de tipul de relief al zonelor respective.

Terenurile agricole sunt predominante în toate cele trei subbazine hidrografice: Tisa (51,9%), Someş (64,3%) şi Crasna (72,1%).

Pădurile ocupa o suprafaţă mai mare în subbazinul Tisei (42,8%) în comparaţie cu celelalte subbazine - Someş (28,3%) şi Crasna (18,2%).

Zonele urbane împreună cu luciul de apă au o pondere de cca. 7% din totalul suprafeţelor.

În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Someş - Tisa.

Activitatea economică

Gradul de industrializare al teritoriului spaţiului hidrografic este relativ ridicat, reprezentat de multe ramuri economice, din care ponderea este deţinută de următoarele: extracţia şi prepararea minereurilor, metalurgia; industria materialelor de construcţii; industria chimică; industria textilă; industria alimentară; exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Repartiţia principalelor activităti economice din spaţiul hidrografic Someş - Tisa reprezentate prin game de produse industriale şi agricole se prezintă astfel

• Produse industriale: confecţii; cherestea; produse prelucrate din PVC; produse din polietilenă; sticlărie; prefabricate din beton armat; tricotaje; confecţii textile; încălţăminte; confecţii metalice; mobilier; energie termică; industria minieră.

• Produse agricole: produse de panificaţie; carne şi preparate din carne; uleiuri comestibile, produse lactate.

Infrastructura

Infrastructura din cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa este reprezentată de cea rutieră cu o lungime de 4.540 km (DJ - 3.295 km, DN - 827 km şi E - 418 km), de cea feroviară având liniile ne-electrificate în jur de 90% iar liniile electrificate şi liniile duble reprezentând diferenţa din reţeaua regională şi de transportul aerian prin Aeroportului Internaţional Avram Iancu din judeţul Cluj, Aeroportul Internaţional Satu Mare din judeţul Satu Mare şi Aeroportul Internaţional Baia Mare din judeţul Maramureş.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Recreere şi turism

Zona spaţiului hidrografic Someş -Tisa deţine un potenţial turistic ridicat printre care se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: Parcul Naţional Rodna ce se află pe teritoriul judeţelor Maramureş şi Bistriţa - Năsăud fiind încadrată rezervaţie a biosferei în cadrul programului "Omul şi Biosfera" U.N.E.S.C.O., Parcul Natural Apuseni pe cursurile de apă Someş Cald şi Belis, Parcul Natural Munţii Maramureşului şi Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosul Mare din judeţul Maramureş, Staţiunea balneară Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, Grădina Botanică ”Alexandru Borza”, judeţul Cluj etc.

În Parcul Naţional Munţii Rodnei se află mai multe arii naturale de un deosebit interes ştiinţific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic şi speologic, dintre care: Pietrosu Mare, Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peştera din Valea Cobăşelului, Ineu - Lala, Peştera Izvorul Tăuşoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peştera şi izbucul Izvorul Albastru al Izei.

Situri de tip S.P.A. (arii pentru protecţie specială) conform H.G. 1284/2007 sunt: Lunca inferioară a Turului, Câmpia Nirului - Valea Ierului, Lunca Inferioră a Turului - pe cursurile de apă Tur şi Valea Rea etc.;

Situri de tip S.C.I. (arii de importanţă comunitară) conform O.M. 776/2007 sunt: Valea Izei şi Dealul Solovan - pe cursurile de apă Iza, Boicu, Ieud şi Botiza, Câmpia Careiului - aparţine Zonei Câmpia Careiului, Tisa Superioară etc.

Patrimoniu cultural

Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul spaţiului hidrografic Someş - Tisa sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Casa memorială ”George Coşbuc” şi Casa memorială ”Liviu Rebreanu” din judeţul Bistriţa - Năsăud, Cimitirul Vesel din Săpânţa, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare, Cetatea Baia Mare, Muzeul de Etnografie Sighetu Marmaţiei şi Mânăstirea Bârsana din judeţul Maramureş, Bisericile de lemn din Rogoz - Ţara Lapuşului; Poienile Izei; Surdeşti; Plopiş; Ieud; Budeşti - monumente U.N.E.S.C.O. din judeţul Maramureş, Castrul roman Porolissum de la Moigrad şi Castrul roman de la Buciumi din judeţul Sălaj, Cetatea Ardud din judeţul Satu Mare etc.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic

Someş - Tisa

2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie

împotriva inundaţiilor

Schema de gospodărire a apelor existente în spaţiul hidrografic Someş - Tisa este prezentată în figurile 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5, 2 - 6.

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul.