RO
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0098 Lacul Peţea
Statutory Text (1 Articles)
Notă
Aprobat prin Ordinul nr. 1.167 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 645 din 23 august 2016
Anexa nr. 1
Planul de management
al sitului de importanţă comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea şi al rezervaţiei naturale 2.177 Pârâul Peţea
CUPRINS
1. INTRODUCERE
1.1. Scurta descriere a Planului de management
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
1.5. Istoricul revizuirilor şi modificarilor planului de management
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management
1.7. Procedura de implementare a planului de management
2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
2.1. Informatii Generale
2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
2.2. Mediul Abiotic
2.2.1. Geomorfologie
2.2.2. Geologie
2.2.3. Hidrologie
2.2.4. Clima
2.2.5. Soluri/subsoluri
2.3. Mediul Biotic
2.3.1. Ecosisteme
2.3.2. Habitate
2.3.4. Fauna de interes conservativ
2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
2.4.2 Impacturi
III. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ
3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
IV. SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1 Scopul planului de management
4.2 Obiective generale, specifice şi activităţi
4.2.1 Obiectiv general
V. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
VI. RESURSELE NECESARE
VII. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
VIII. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
Anexa nr.1.1 la Planul de management - Lista celor mai importanţi factori interesaţi
Anexa nr.1.2 la Planul de management – Harta geomorfologică Anexa nr.1.3 la Planul de management – Hărţi geologice Anexa nr.1.4 la Planul de management – Hărţi hidrografice Anexa nr.1.5 la Planul de management – Hărţi pedologice
Anexa nr.1.6 la Planul de management – Harta distribuţie habitat 31A0*
Anexa nr.1.7 la Planul de management – Harta distribuţie Nymphaea lotus var. thermalis
Anexa nr.1.8 la Planul de management – Harta distribuţie specii de nevertebrate
Anexa nr.1.9 la Planul de management – Harta distribuţie specii de peşti
Anexa nr.1.10 la Planul de management – Hărţi distribuţie specii de amfibieni şi reptile
Anexa nr.1.11 la Planul de management – Harta distribuţie specii de păsări
Anexa nr.1.12 la Planul de management – Hărţi distribuţie specii de mamifere Anexa nr.1.13 la Planul de management – Hărţi distribuţie alte specii de nevertebrate Anexa nr.1.14 la Planul de management –Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor
Anexa nr.1.15 la Planul de management – Harta formelor de proprietate asupra terenurilor Anexa nr.1.16 la Planul de management – Harta regimului de administrare a terenurilor Anexa nr.1.17 la Planul de management – Harta transporturilor
Anexa nr.1.18 la Planul de management – Hărţile impacturilor antropice
1. INTRODUCERE
1.1. Scurta descriere a Planului de management
Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea şi al rezervaţiei naturale 2.177 Pârâul Pețea reprezintă un document oficial ce a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al acestor arii naturale protejate, respectiv asigurarea unei stări de conservare favorabile pentru speciile şi habitatele naturale pentru care au fost desemnate, prin măsuri active de management.
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
Situl ROSCI0098 Lacul Pețea este situat în regiunea biogeografică panonică, întinzându-se pe o suprafaţă de 49 ha. În interiorul său, pe o suprafaţă de 4 ha, este desemnată rezervaţia naturală 2.177 Pârâul Pețea. Principalul obiectiv de conservare al acestor arii naturale protejate îl reprezintă tipul de habitat prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, singurul ecosistem termal natural din România, reprezentând unicul caz în care specii tropicale trăiesc spontan într-o zonă temperată. Pe lângă acesta, în situl ROSCI0098 figurează ca obiective de conservare: Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Unio crassus, Chilostoma banaticum, Callimorpha quadripunctaria, Triturus cristatus, Bombina variegata, Emys orbicularis, Bombina bombina iar în rezervaţia naturală 2.177 Pârâul Pețea: Nymphaea lotus thermalis, Melanopsis parreysii, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Barbus peloponensis, Bombina bombina, Bombina variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Vipera berus, Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Emys orbicularis, Hyla arborea, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix, Natrix tesselata, Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs, Melanocorypha calandra, Merops apiaster, Podiceps ruficollis, Neomys fodieus, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Cricetus cricetus, Lepus europaeus.
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
Legislație cu privire la protecția mediului
a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secțiunea
a III-a - zone protejate;
e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
f) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;
g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
h) Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;
i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;
j) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziție şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi
fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;
k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.
Legislație din domeniul piscicol
a) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.
Legislație privind domeniul agriculturii
a) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;
c) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;
d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;
e) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare;
Legislația privind amenajarea teritoriului
a) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare
Legislația privind evaluarea de mediu
a) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;
c) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
Legislația privind accesul la informații
a) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998
b) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
c) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;
Directive Europene
a) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);
b) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale
și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate).
1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
Planul de management a fost elaborat de către Consiliul Județean Bihor, în cadrul proiectului Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape
a) Evaluarea zonei reprezentată de cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului abiotic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri;
b) Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de: identificarea şi cartarea pe baza datelor culese din teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii naturale protejate, identificarea presiunilor şi potențialelor amenințări la adresa speciilor și habitatelor de importanță comunitară şi naţională, evaluarea stării de conservare a acestora;
c) Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu prin planulde acţiune.
Structura şi capitolele planului de management au fost stabilite ţinând cont atât de Ghidul elaborat de Appleton cât şi de modelul SINCRON, iar analiza financiară a luat în considerare modelul stabilit în cadrul proiectului UNDP-GEF Întărirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Carpaţi.
Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesaţi reprezentaţi de: factori decizionali, locuitorii şi factorii de interes din comunităţile locale din vecinătatea ariei naturale protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanţii mass-mediei locale, proprietarii şi utilizatorii de terenuri.
Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan s-a asigurat prin
a) implicarea în procesul de elaborare a planului de management a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu şi factori interesaţi. Aceştia au analizat măsurile de conservare propuse şi au făcut propuneri în acord cu strategia de dezvoltare a comunităţilor locale în cadrul a 3 dezbateri publice desfășurate în anul 2015. Lista factorilor interesaţi se regăseşte la Anexa nr.
1.1 la Planul de management.
b) solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului de management.
Planul de management a fost avizat de Agenția pentru Protecţia Mediului Bihor prin Decizia de
nr. 224/04.04.2016
1.5. Istoricul revizuirilor şi modificarilor planului de management
Pentru aceaste arii naturale protejate nu a fost realizat până în prezent niciun plan de
management.
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management
Modificarea şi actualizarea Planului de management se va face după cum urmează
a) la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului, până la aprobarea formei revizuite fiind valabil planul de management adoptat, cu respectarea procedurilor legale în vigoare;
b) la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;
c) când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.
Aşadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a obiectivelor pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.
Competenţa aprobării modificărilor în planul de management revine
a) autorității publice centrale pentru protecția mediului – în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acţiuni sau la nivelul regulamentului;
b) custodelui – dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităţilor şi alocarea
fondurilor.
1.7. Procedura de implementare a planului de management
Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui sau administratorului legal al ariilor naturale protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza Planurilor anuale de acţiune. Planurile anuale de acţiune se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător.
Organizarea activităţilor se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: administraţiile publice locale reprezentate de Primăria Comunei Sânmartin, Primăria Municipiului Oradea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietarii şi administratorii de terenuri, în special facorii interesaţi din domeniul managementului resurselor de apă și al resurselor minerale, instituţiile academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi altele asemenea.
Activităţile din planul de acţiune anual se implementează/organizează
a) în mod direct de către custodele sau administratorul legal;
b) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice
specializate, organizaţii neguvernamentale şi altele asemena.
Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management.
2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
2.1. Informatii Generale
2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
Limita ROSCI0098 Lacul Pețea pornește dinspre Oradea iar rezervaţia naturală Pârâul Pețea se află la aproximativ 9 km sud-est de Oradea, în apropierea satului Rontău, comuna Sânmartin, judeţul Bihor, în valea Pârâului Peţea, cea care dă şi numele rezervației. Accesul se face de pe DN76, principalul drum național aflat în apropiere și pe calea ferată Oradea - Vașcău, cu gară în staţiunea Băile Felix.
2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
Limita nordică, de la est la vest porneşte de la punctul de coordonate X=269499; Y=618400 m, la circa 420m est de DN76 şi porneşte pe orientarea de 60 de grade pe distanţa de 96,4 m până în dreptul punctului de coordonate X= 269582; Y = 618448 m, traversând Pârâul Peţea.
Limita estică, de la nord la sud. Porneşte de la punctul de coordonate X= 269582; Y= 618448 m şi urmăreşte înspre sud albia minoră a pârâului Peţea, pe dreapta tehnică a acestuia, la o distanţă de circa 40 m de aceasta. Limita traversează terenurile arabile pe distanţa de circa 2.933 m, până intersectează linia de cale ferată. Limita urmăreşte apoi chiar linia de cale ferată pe direcţia sud circa 123 m, după care continuă pe orientarea de 69 grade, o distanţa de 88 m,
traversând curţi, construcţii din localitatea Rontău, după care urmăreşte drumul comunal Rontău circa 302 m, pe marginea nordică a acestuia, şi intră în terenuri, curţi, construcţii pe o distanță de aproximativ 12 m, străbate terenurile de curţi, construcţii pe orientarea 227 grade, distanţa 56 m după care continuă circa 1.825 m în direcţia sud-est pe albia majoră a pârâului Peţea, traversând terenuri neproductive, păşuni, terenuri arabile, curţi construcţii până se opreşte în dreptul punctului de coordonate X = 272562 m; Y= 615067 m.
Limita sudică, de la est la vest. Porneşte din dreptul punctului de coordonate X = 272562m; Y= 615067 m, de unde merge pe orientarea 223 grade, o distanţă de aproximativ 18 m unde intersectează limita vestică a u.a. 48A din UP V Alparea, O.S. Oradea, pe care o urmăreşte, continuând apoi cu limia de ua 41D circa 30 m, unde intersectează extremitatea nordică a u.a. 38D. Sectorul de limită care urmăreşte limitele parcelare menţionate anterior este comun cu limita sitului ROSCI0008 Betfia.
Limita vestică, de la sud la nord. Porneşte de la extremitatea nordică a u.a. 38D către vest, trecând mai întâi prin terenuri cu vegetaţie forestieră, după care merge pe limita dintre curţi construcţii şi terenuri cu vegetaţie forestieră circa 10 m, după care continuă spre sud, traversând terenuri de curţi, construcţii pe o distanță de 115 m, până intersectează drumul comunal pe care îl urmează 27 m, după care îl părăseşte, urmând apoi un drum de acces secundar pe partea nordică a drumului comunal circa 81 m, după care merge pe orientarea 343 grade o distanță de 126 m, traversând terenuri cu vegetatie forestieră până intersectează alte terenuri de curţi, construcţii. Urmează apoi limita nordică a zonei de intravilan a comunei Haieu până intersectează drumul comunal pe care îl urmăreşte circa 260 m, după care urmează în continuare albia majoră a pârâului Peţea, înconjurând terenuri de curţi construcţii pe distanța de 500 m, apoi traversează terenuri de curţi construcţii, drumul comunal şi din nou terenuri de curţi construcţii pe distanţa de 40–50 m de albia minoră a pârâului Peţea, traversează apoi linia de cale ferată, după care merge paralel cu albia minoră a pârâului Peţea, pe stânga tehnică a acestuia, urmându-i inflexiunile şi trecând prin terenuri agricole sau terenuri cu păşuni până ajunge în dreptul punctului de coordonate X= 269499; Y= 618400 m de unde porneşte limita nordică a sitului.
Hărţile celor două arii naturale protejate pot fi accesate la adresa http://inspire.biodiversity.ro.
2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate.
Nu este cazul.
2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
Situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Peţea, sit de importanţă comunitară se suprapune parţial
cu suprafaţa rezervaţiei naturale Pârâul Peţea.
2.2. Mediul Abiotic
2.2.1. Geomorfologie
Cele două arii naturale protejate se încadrează în aria deluroasă vestică, ca subunitate a Dealurilor Bihorului - Pădurii Craiului, Dealurile de Vest. Aceasta apare ca un piemornt spre depresiunea Vad - Borod și câmpia înaltă, piemontană Miersig, din Câmpia Crișurilor. Relieful general este astfel cel al unui culmi rotunjite, prelungi, ușor înclinată, care domină cu peste 100- 150 m înălțimile mai coborâte ale văilor din jur. Sunt dealuri scunde, provenite din ridicarea și fragmentarea unor fâșii de glacis submontan, care se arcuiesc sub horsturile Pădurii Craiului, cu glacisuri, piemonturi, terase și lunci largi.
Valea Râului Pețea, unde s-a format lacul, este mai adâncită în partea marginal nordică a Dealului Șomleului, în zona de contact cu depresiunea Vad - Borod și câmpia Miersig.
Hipsometric, pe toată suprafața, altitudinea este constantă, între 100-167 m. Pantele sunt în cea mai mare parte reduse, mici și foarte mici, fiind puțin mai ridicate în prima parte, cea superioară, la fel cum este și fragmentarea, tot redusă.
Există o treaptă puțin mai înaltă în vecinătatea dealurilor spre o câmpie piemontană de glacis,
aluvio – proluvială, cu marea extindere a luncii și zona de terenuri mlăștinoase de luncă.
Relieful tipic de luncă este cu eroziune laterală, depozitare, transport, strâs legat de oscilațiile debitului solid și lichid. Talvegul are porțiuni în prima parte unde este puțin mai adâncit, 2-3 m, după care, în șesul depresiunii devine meandrat, cu mai multe brațe. În trecut exista fenomenul de divagare în zonele cu pante reduse, spre râurile vecine. În cursul inferior pârâul Pețea ajunge în câmpia joasă de divagare a Crișului Repede, confluența cu acesta fiind în Oradea.
Harta geomorfologică este prezentată în Anexa nr.1.2 la planul de management.
2.2.2. Geologie
La alcătuirea geologică iau parte formaţiuni cuaternare, terţiare şi mezozoice care stau pe un fundament cristalin. Fundamentul cristalin este în această parte a Dealurilor de Vest, cel mai
puțin scufundat, sedimentarea începând din tortonian și sarmațian. Peste acesta, există o gamă mai variată de depozite, cele mai importante fiind calcarele. Structura depozitelor arată o altenanță a fazelor de eroziune și transport, cu cele de acumulare. Fiind într-o zonă de luncă, depozitele geologice de suprafață sunt fomate din aluviuni sub formă de pietrișuri și nisipuri, 76,54%, precum și argile nisipoase, 23,46%.
Formațiunile mezozoice sunt unitare și continui, pe grosimi ce pot ajunge la aproximativ 3500 metri, formate din depozite calcaroase, carstificate în zona Munților Pădurea Craiului. Regiunea a fost afectată de mai multe faze tehtonice, care au creeat, reactivat, amplificat două sisteme de falii aproximativ perpendiculare: cele cu direcția generală ENE-VSV, afundat spre Depresiunea Panonică și altul orientat aproximativ NV–SE. Tectonizarea puternică a formațiunilor calcaroase a dus la fragmentarea și compartimentarea lor devenind căi de acces pentru apele sub presiune.
Harta geologică al ariei naturale protejate se regăseşte la Anexa nr.1.3 la Planul de management.
2.2.3. Hidrologie
Rețeaua hidrografică de suprafață a sitului este drenată în principal de pârâul Peţea, precum și de câteva mici văi torențiale secundare, cu curs temporar, cum sunt văile Racaș și Betfia, în partea din amonte a lacului sau Pârâul Hidișel. În totalitate aparține bazinului hidrografic Crișul Repede.
Pârâul Peţea îşi are originea în Ochiul Ţiganului, izvor colmatat azi, urmat de Ochiul Pompei, captat şi slab funcţional, şi de Ochiul Mare, care a luat aspectul unui mic lac, acesta rămânând până de curând principalul izvor natural care mai debita apă termală, izvorul fiind astăzi aproape secat.
Adâncimea medie era de 0,40 m, iar cea maximă de 4,5 m, cu temperatura apei în jur de 30oC, între 26-30oC, tot anul. Reprezintă un rest al unui lac pleistocen, care a avut etapele de expansiune și retragere stâns legate de mișcările orogenetice cuaternare. În prezent datorită scăderii fluxului izvoarelor, nivelul apei este foarte scăzut, apa fiind adusă și menținută cu ajutorul unor furtune.
Resursele de apă ale pârâului Pețea prezentau proprietăți sapropelice, fiind folosite terapeutic, în stațiunile Băile 1 Mai de pe cursul râului și din cuprinsul rezervației, precum și în
Băile Felix din apropiere. Acestea au fost menționate documentar încă din anul 1221 – ca Abația de Heöviz, adică ținut al apelor termale, Paál, 1975.
Apele de adâncime din acvifere cu presiune hidrostatică cu caracter artezian sau în foraje sunt legate de sistemul de falii din vestul Munților Apuseni, ajungând la suprafață intens mineralizate, cum sunt și cele termale.
Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai – Băile Felix – Oradea a apărut în urma suprapunerii unor condiții litologico–structurale favorabile, generat de apele meteorice care pătrund în rocille carbonatice. Se găsește în partea vestică a Munților Apusenilor la contactul cu Câmpia Pannonică, având o serie de importante izvoare termale. În perioada mezocretacică, calcarele mezozoice din zona Felix – 1Mai, au fost puternic carstificate și acoperite cu sedimente. Prin spațiile endocarstice circulă ape termale, încălzite în scoarță, ce apar sub forma unor izbucuri termale. Unele au fost străpunse de foraje antropice. Ulterior calcare mezozoice au fost acoperite de sedimente, depuse în Marea Panonică, care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena și Munții Apuseni, pătrunzând și în bazinul Transilvaniei. Aceste anomalii geotermale subcontinentale provin din adâncime, în lungul unor falii tectonizate, de unde vin încărcate cu valori mari de temperatură, de la 30 oC, uneori, în alte locații, chiar până la 111oC.
Harta hidrografică al ariei naturale protejate se regăseşte la Anexa nr. 1.4 la Planul de management.
2.2.4. Clima
Regimul climatic este temperat continental moderat, la limita dintre două subprovincii climatice: clima de stepă şi clima de dealuri, cu influențe ale circulației vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede și mai răcoroase.
Variațiile termice sunt mai moderate decât la câmpie. Temperaturile medii anuale sunt între 10-11 oC, în timp ce, temperaturile medii din luna ianuarie se încadrează între -1 şi -2 oC, iar cele ale luniilor de vară sunt de la 16oC la 18oC. Vara temperatura aerului poate depăşi 30 oC, datorită pătrunderii maselor de aer tropical. Datorită fragmentării reliefului, pe văi și depresiuni se formează inversiuni de temperatură, iarna, aerul mai rece acumulându-se în depresiuni și văi, iar cel cald rămânând în părțile mai înalte.
Ca o caracteristică principală a climei din această zonă, este lipsa intervalelor de uscăciune și secetelor excesive în timpul verii și a gerurilor intense și persistente în timpul iernii, urmare a
maselor de aer temperat, maritim, vestice. Astfel, vremea cea mai rece este condiţionată de invaziile maselor de aer arctic, iar perioadele foarte călduroase din timpul verii, de prezenţa maselor de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord.
Precipitaţiile medii anuale sunt de 700 mm la 800 mm, mai abundente în lunile mai și iunie, când au carater torențial.
2.2.5. Soluri/subsoluri
Sunt întâlnite următoarele soluri de luncă: 17,41% brune eu-mezobazice, 45,36% brune luvice, 3,57% gleice, 5,42% negre clinohidromorfe, 6,69% pseudogleice – în sud-vest, 4,14% aluviale, 17,4% luvisoluri albice, podzolice argiloiluviale.
Harta pedologică al ariei naturale protejate se regăseşte la Anexa nr. 1.5 la Planul de management.
2.3. Mediul Biotic
2.3.1. Ecosisteme
Tipuri de ecosisteme identificate în sit și rezervație
Tabelul nr. 1
Lacuri cu regim hidrologic activ
Integrează habitatul 31A0*, descris o dată
cu prezentarea acestui habitat
Ape dulci curgătoare din regiunile montană
şi colinară
Cuprinde tot cursul pârâului Pețea
Construcţii şi terenuri aferente
Cuprinde amenajările hidrotehnice care au menirea de a menține apa în lacul Pețea și podurile care asigură trecerea peste pârâul
Pețea
Mlaştini cu vegetaţie higrofilă (fixată)
Apar ca urmare a scăderii nivelului apei în lacul Pețea și pe malul acestuia, fiind reprezentate de stufărișuri și păpurișuri, acestea ocupând o suprafață semnificativă în cadrul sitului, atât în zona lacului cât și de-a lungul pârâului Pețea, sub forma unei
benzi înguste de-a lungul malurilor
2.3.2. Habitate
Situl ROSCI0098 a fost desemnat pentru conservarea habitatului prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, drete.
Denumirea habitatului după clasificarea naţională: R2209 Comunităţi terţiare relicte cu
Nymphaea lotus var. thermalis.
Harta cu distribuţia habitatului 31A0* se regăseşte la Anexa nr. 1.6 la Planul de management. Caracteristici generale, structura habitatului: cenozele termofile edificate de Nymphaea lotus var. thermalis se dezvoltă în apele calde, cu temperatură de 20-30oC. Specia dominantă
Nymphaea lotus var. thermalis este considerată relict terţiar .
În componenţa fitocenozelor caracteristice habitatului sunt incluse: Ceratophyllum demersum, Sparganium erectum ssp. neglectum, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica şi exemplare rare de Phragmites australis.
Specii endemice: Nymphaea lotus var. thermalis. În structura habitatului erau menționate şi două, trei specii endemice locale de apă termală: Scardinius racovitzai, Melanopsis parreyssi, Mesovelia thermalis, Gafta şi colab., 2008.
Starea actuală de conservare a habitatului prioritar este extrem de afectată, în structura habitatului 31A0* regăsindu-se în acest moment doar 3 specii Lemna minor, Spirodella polyrhyza și Nymphaea lotus var. thermalis.
Astfel, habitatul, cu o structură deteriorată, se mai găsește doar în Ochiul Mare, în jurul acestei suprafeţe nu mai este apă, deci condițiile limitează supraviețuirea speciei edificatoare.
Suprafața habitatului în sit a fost estimată la 0,01ha, reprezentând 0,02 % din suprafața
sitului. Suprafața potențială este de 4 ha.
Suprafața raportată la suprafața națională este de 100%.
2.3.3. Flora de interes conservativ
Situaţia actuală a speciilor de mai jos a fost determinată prin datele deja existente și prin cele
colectate din teren pe perioada derulării studiului dincursul anului 2015.
2.3.3.1. Plante inferioare - Nu este cazul
2.3.3.2. Plante superioare
Specia Nymphaea lotus var. thermalis, dreţe, specia dominantă și caracteristică a habitatului
31A0*, obiectiv de conservare al rezervaţiei naturale Pârâul Peţea, este un taxon periclitat/rar -
Oltean și Negrean, 1994, care nu este evaluat IUCN. Dreţele cresc în locuri însorite, cu apă adâncă de cel puțin 30 cm, lipsită de curenți, cu un strat de nămol, apa cu temperatura minimă de
+20° C, și maximă de + 41° C, pe substrat adânc de nămol, Săvulescu şi colaboratori, 1955.
Tabelul nr. 2
Situația actuală a speciei Nymphaea lotus var. thermalis
Tipul populaţiei speciei şi statutul de prezenţă
temporală
Mărimea populaţiei speciei
Suprafaţa habitatului speciei
Alte observații
populaţie
70 indivizi
4 ha
- localizare pe teritoriul ariei naturale
permanentă,
protejate: este prezentă în mod natural
rezidentă, nativă şi
doar în Lacul Peţea şi pe pârâul Peţea şi a
izolată
fost identificată în cadrul lacului Ochiul
Mare pe o suprafaţă efectivă extrem de
redusă - aproximativ 100 m2, suprafața
potențială a habitatului speciei fiind
estimata la 4 ha;
- Populaţia cuprinde 33 indivizi maturi
localizaţi în cuveta lacului şi circa 37
indivizi identificați pe pârâul Pețea după
confluența cu valea Hidișel din Felix;
- situația în sit a speciei din punct de
vedere al populaţiei speciei este U2
nefavorabilă-rea, din cauza faptului că
tendinţa actuală a mărimii populaţiei
speciei este descrescătoare; estimarea este
bazată pe densitatea medie raportată la
suprafața de habitat disponibil în urmă cu
aproximativ 20 ani;
- situația în sit a speciei din punct din
punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei este descrescătoare, respectiv numai 10 % faţă de estimarea din 2005;
- situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U2 nefavorabilă-rea, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în
viitor este ridicat.
Harta cu distribuţia habitatului speciei Nymphaea lotus var. thermalis se regăseşte în Anexa
nr. 1.7 la Planul de management.
2.3.4. Fauna de interes conservativ
2.3.4.1. Nevertebrate
Speciile de nevertebrate pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 sunt: fluturele vărgat - Callimorpha quadripunctaria*, scoica mică de râu - Unio crassus şi melcul carenat bănăţean - Chilostoma banaticum. Specia de nevertebrate Melanopsis parreyssii Philippi este obiectiv de conservare al rezervaţiei naturale Pârâul Peţea.
Hărțile cu distribuţia speciilor de nevertebrate se regăsesc în Anexa nr. 1.8 la Planul de management.
Tabelul nr. 3
21
Situația actuală a speciilor de nevertebrate
Specia
Tipul populaţiei
speciei şi statutul de
prezenţă temporală
Mărimea populaţiei
speciei
Suprafaţa
habitatului speciei
Alte observații
Callimorpha quadripunctaria*
sedentară/rezidentă, larg răspândită, nativă
necunoscută
3-5 ha
cu vegetație bogată, povârnişurile umede cu tufărişuri şi vegetaţie abundentă are tendinţă descrescătoare;
tipului de habitat în viitor este ridicat.
Unio crassus
rezidentă, izolată, nativă şi foarte rară
100-500
exemplare
0,01-0,05 ha
- nu a fost identificat niciun exemplar în 2015. Specia a fost menționată din Bihor de Peiu, 1971, această informație fiind apoi citată de Rákosy et al., 2003 în Catalogul Lepidopterelor României;
- situația în sit a speciei din punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că suprafaţa habitatului actual reprezentat de liziera pădurilor umede de foioase, fânețe umede, malurile cursurilor de apă
- situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U1 nefavorabilă-inadecvată, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra
- localizare: două scurte tronsoane în Pârâul Peţea, amonte de confluenţa cu Hidişeul;
- situația în sit a speciei din punct de vedere al populaţiei
speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este descrescătoare;
sedimente curate pe substrat nisipos sau moderat mâlos, fără conţinut exagerat de materie organică, cu salinitate sub 5‰;
tipului de habitat în viitor este ridicat.
Chilostoma banaticum
rezidentă, larg răspândită, nativă şi rară
50-100
exemplare
0,5-5 ha
raportată la suprafața de habitat disponibil în urmă cu 20 ani;
speciei este descrescătoare, respectiv numai 10% faţă de
- situația în sit a speciei din punct din punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că suprafaţa habitatului actual are tendinţă descrescătoare, necesitând ape curgătoare bine oxigenate şi
- situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U2 nefavorabilă-rea, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra
- situația în sit a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei este U1 nefavorabilă-inadecvată din cauza faptului că tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este descrescătoare; estimare este bazată pe densitatea medie
- situația în sit a speciei din punct din punct de vedere al habitatului speciei este U1 nefavorabilă-inadecvată, din cauza faptului că tendinţa actuală a suprafeţei habitatului
22
estimarea din 2005;
- situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U1nefavorabilă-inadecvată, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat.
Melanopsis parreyssii Philippi
-
-
-
- nu a fost identificată în teren în timpul studiilor din 2015 și este considerată extinctă – Tentacle: Benedek și Sîrbu, 2016 - din cauza deteriorării condiţiilor ecologice ale Lacului Peţea,
Ochiul Mare, precum şi ale Pârâului Peţea.
23
24
2.3.4.2. Ihtiofauna
Speciile de peşti pentru a căror conservare a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Peţea sunt zvârluga - Cobitis taenia şi Sabanejewia aurata - dunărița.
Speciile de pești ce constituie obiectivele de conservare ale rezervaţiei naturale 2.177 Pârâul Peţea sunt: roşioara lui Racoviţă - Scardinius racovitzai, boarţă - Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata şi moioagă/mreană vânătă - Barbus meridionalis.
Tabelul nr. 4
Situația actuală a speciilor de peşti
Specia
Tipul populaţiei
speciei şi statutul de
prezenţă temporală
Mărimea populaţiei
speciei
Suprafaţa
habitatului speciei
Alte observații
Cobitis taenia
-
-
-
- nu a fost identificată pe perioada studiilor de teren din 2015. În momentul de față apa pârâului Pețea având un curs destul de rapid este posibil să nu mai asigure condițiile de habitat necesare pentru această specie, dar nu se exclude încă în
totalitate posibila prezență a unei populații nesemnificative.
Sabanejewia
aurata
-
-
-
- specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor de teren
din 2015.
Scardinius racovitzai
-
4 exemplare
4 m2
cel mai posibil hibrizi între Scardinius erythrophthalmus și
- specia a fost foarte grav afectată de reducerea suprafeței habitatului, dar și de scăderea temperaturii apei.
- în timpul evaluărilor au fost identificate 4 exemplare - fiind
Scardinius racovitzai, identificarea exactă fiind posibilă doar prin efectuarea analizelor genetice - în aval de stăvilarul lacului, într-un ochi de apă de aproximativ 4 m2, cu o adâncime mică, de doar 30-40 cm. Supraviețuirea acestor
exemplare pe perioada iernii este mai mult ca sigur imposibilă.
Barbus meridionalis
-
-
-
- nu a fost identificată pe perioada studiilor de teren din 2015. Este amintită din pârâul Pețea de către Paucă și Vasiliuîn 1933, cât și de către Crăciun în 1997. Aceasta din urmă menționează faptul că specia urcă din râul Crișul Repede, astfel cel mai probabil aceasta a fost identificată în aval de limita rezervatiei
naturale Pârâul Pețea.
Rhodeus sericeus amarus
comună cu populaţie sedentară/rezidentă, margianală, nativă, cu prezenţă certă
5000-10.000
exemplare, estimare
2,58 ha
genurile Unio sau Anodonta.
- localizarea: specia a fost identificată în pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1Mai și în aval de această zonă, este prezentă pe toată lungimea pârâului din sit;
- specia are o populație fragilă și foarte sensibilă la activitățile umane pentru că depinde de prezenţa lamelibranhiatelor din
25
Harta cu distribuţia speciilor de peşti se regăseşte la Anexa nr. 1.9 la Planul de management.
26
2.3.4.3. Herpetofauna
Speciile pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 Lacul Peţea: izvorașul/buhaiul de baltă cu burtă galbenă - Bombina variegata, tritonul cu creastă - Triturus cristatus, buhaiul de baltă cu burta roșie/izvorașul cu burta roșie - Bombina bombina şi țestoasa de apă europeană - Emys orbicularis.
Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervaţiei naturale 2.177 Pârâul Peţea sunt: vipera comună - Vipera berus, şarpele de apă-Natrix tessellata, şarpele de casă - Natrix natrix, guşterul - Lacerta viridis, şopârla de câmp - Lacerta agilis, tritonul comun - Triturus vulgaris, broasca mare de lac - Rana ridibunda, broasca roșie de pădure - Rana dalmatina, broasca de pământ brună
- Pelobates fuscus și brotăcelul - Hyla arborea, broasca râioasă brună - Bufo bufo, broasca râioasă verde - Bufo viridis, salamandra - Salamandra salamandra, şarpe de sticlă - Anguis fragilis, şarpele de alun - Coronella austriaca şi şarpele lui Esculap - Elaphe longissima.
Tabelul nr. 5
Situația speciilor de amfibieni şi reptile
Specia
Tipul populaţiei speciei
şi statutul de prezenţă temporală
Mărimea populaţiei
speciei
Suprafaţa
habitatului speciei
Triturus
cristatus
rezidentă, larg răspândită,
nativă, comună
10-50
indivizi
0,1-0,2 ha
Bombina
variegata
rezidentă, marginală,
nativă, rară
10-50
indivizi
1-2 ha
Bombina
bombina
rezidentă, larg răspândită,
nativă, comună
10-50
indivizi
1-10 ha
Emys
orbicularis
rezidentă, marginală,
nativă, rară
1-10
indivizi
1- 10 ha
Hyla arborea
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
10-50
indivizi
1-10 ha
Pelobates
fuscus
rezidentă, larg răspândită,
nativă, rară
10-50
indivizi
10-15 ha
Rana dalmatina
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
50-100
indivizi
1-5 ha
Rana ridibunda
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
100-500
indivizi
1- 5 ha
Triturus
vulgaris
rezidentă, larg răspândită,
nativă, comună
50-100
indivizi
0,1-0,5 ha
Lacerta
agilis
rezidentă, larg răspândită,
nativă, prezenţă incertă
50-100
indivizi
5-10 ha
Lacerta
viridis
rezidentă, larg răspândită,
nativă, prezenţă incertă
50-100
indivizi
5-10 ha
Natrix
natrix
rezidentă, larg răspândită,
nativă, comună
50-100
indivizi
10-20 ha
Natrix
rezidentă, rară, nativă,
50-100
10-20 ha
27
tessellata
rară
indivizi
Vipera
berus
rezidentă, larg răspândită,
nativă, prezenţă incertă
1-10
indivizi
1-5 ha
Bufo bufo
rezidentă, larg răspândită,
nativă, prezenţă incertă
50-100
indivizi
5 – 10 ha
Bufo viridis
rezidentă, larg răspândită,
nativă, rară
50-100
indivizi
5 – 10 ha
Salamandra
salamandra
Pasaj?, marginală, nativă,
prezenţă incertă
1-10
indivizi
1 – 5 ha
Anguis
fragilis
rezidentă, larg răspândită,
nativă, rară
1-50
indivizi
5 – 10 ha
Coronella
austriaca
rezidentă, larg răspândită,
nativă, prezenţă incertă
1-50
indivizi
5 – 10 ha
Elaphe
longissima
rezidentă, larg răspândită,
nativă, rară
1-10
indivizi
1 – 5 ha
28
Hărțile cu distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile se regăsesc în Anexa nr. 1.10 la Planul de management.
2.3.4.4. Avifauna
Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervaţiei naturale 2.177 Pârâul Peţea sunt: graur - Sturnus vulgaris, uliu păsărar -Accipiter nissus, şorecar comun - Buteo buteo, vânturel roşu - Falco tinnunculus, potârniche - Perdix perdix, cârstel de baltă - Rallus aquaticus, pescărel albastru - Alcedo atthis, ghionoaie verde - Picus viridis, ciocănitoare pestriţă mare - Dendrocopos major, ciocănitoare de grădini - Dendrocopos syriacus, gaiţă - Garrulus glandarius, coţofană - Pica pica, stăncuţă - Corvus monedula, măcăleandru - Erithacus rubecula, cocoşar - Turdus pilaris, mierlă - Turdus merula, ciocârlia de Bărăgan - Melanocorypha calandra, sturz de vâsc - Turdus viscivorus, lişiţă - Fulica atra, cinteză - Fringilla coelebs, prigoria - Merops apiaster şi corcodelul pitic - Podiceps ruficollis.
Tabelul nr. 6
29
Situația speciilor de păsări
Specia
Tipul populaţiei speciei şi statutul de prezenţă
temporală
Mărimea populaţiei
speciei
Suprafaţa
habitatului speciei
Sturnus vulgaris
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
20-30 indivizi
aproximativ 1 ha
Accipiter nissus
odihnă şi hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă,
prezenţă certă
1-2 indivizi
minim 3 ha
Buteo buteo
odihnă şi hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă,
prezenţă certă
1-2 indivizi
minim 5 ha
Falco tinnunculus
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
1-2 indivizi
minim 3 ha
Perdix perdix
odihnă şi hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă, rară
2- 5 indivizi
aproximativ 5 ha
Rallus aquaticus
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
1-2 perechi clocitoare
0,2-0,3 ha
Alcedo atthis
odihnă şi hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă, rară
1-2 indivizi
0.1 ha
Picus viridis
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
1-2 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Dendrocopos major
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
1-2 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Dendrocopos
syriacus
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
1-2 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Garrulus
glandarius
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
2-3 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Pica pica
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
2-3 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Corvus monedula
rezidentă, larg răspândită, nativă, comună
4-5 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Erithacus rubecula
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
4-5 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Turdus pilaris
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
2-3 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Turdus merula
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
4-5 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Turdus viscivorus
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
1-2 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Fulica atra
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
1-2 perechi clocitoare
0,2-0,3 ha
Fringilla coelebs
reproducere, larg răspândită, nativă, comună
6-7 perechi clocitoare
aproximativ 1 ha
Melanocorypha
calandra
specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor
de teren din 2015.
-
-
Merops apiaster
specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor
de teren din 2015.
-
-
Podiceps ruficollis
specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor
de teren din 2015.
-
-
30
Harta cu distribuţia speciilor de păsări se regăseşte la Anexa nr. 1.11 la Planul de management.
2.3.4.5. Mamifere
Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervaţiei naturale 2.177 Pârâul Peţeasunt: hamsterul - Cricetus cricetus, chițcanul de apă - Neomys fodiens, șobolanul de apă - Arvicola terrestris, dihor - Mustela putorius, nevăstuica - Mustela nivalis, iepurele de câmp - Lepus europaeus, căprioara - Capreolus capreolus.
Tabelul nr. 7
Situația actuală a speciilor de mamifere
Specia
Tipul populaţiei speciei şi statutul
de prezenţă temporală
Mărimea populaţiei
speciei
Suprafaţa habitatului speciei
Cricetus cricetus
permanentă, rezidentă, nativă, cu
distribuţie fragmentată
necunoscută
49 ha, întreaga suprafața sitului
Neomys fodiens
permanentă, rezidentă, nativă, larg
răspândită
necunoscută
25-30 ha
Arvicola terrestris
populaţie permanentă, rezidentă, nativă
1.225 exemplare
30-39 ha
Mustela putorius
populaţie permanentă, rezidentă, nativă
necunoscută
4 ha, toată suprafața rezervaţiei
Mustela nivalis
permanentă, rezidentă, nativă, cu
ditribuţie uniformă
necunoscută
4 ha, întreaga suprafață a
rezervaţiei
Lepus europaeus
permanentă, rezidentă, nativă, larg
răspândită
4-6 indivizi, estimare
4 ha, întreaga suprafață a
rezervaţiei
Capreolus
capreolus
permanentă, rezidentă, nativă, larg
răspândită
necunoscută
4 ha, întreaga suprafață a
rezervaţiei
31
Hărțile cu distribuţia specilor de mamifere se regăsescîn Anexa nr. 1.12 la Planul de management.
2.3.5. Alte specii relevante
2.3.5.1. Fauna
Tabelul nr. 8
Alte specii de faună relevante pentru ROSCI0098 și rezervația naturală Pârăul Peţea
Helix pomatia L.
1
Codul speciei
1026
2
Denumirea științifică
Helix pomatia L.
3
Denumirea populară
melcul de livadă
4
Observații
5.000 exemplare, estimare;
- suprafaţa habitatului speciei în arieă naturală protejată respectiv localizare pe teritoriul ariei protejate: 10-30 ha, au fost localizate pe întreaga suprafaţă a sitului şi a rezervaţiei.
- conform modelului SINCRON, evaluarea stării de conservare şi analiza stării de conservare arată că specia Helix pomatia are o stare de conservare favorabilă. Este necesar ca specia să fie inclusă în Fişa Standard a sitului şi în viitorul program de
management şi monitoring.
- tipul populaţiei speciei şi statutul de prezenţă temporală: populaţie rezidentă, larg răspândită, nativă şi comună;
- mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: 1.000-
Harta cu distribuţia de alte specii de nevertebrate se regăseşte la Anexa nr. 1.13 la Planul de management.
În interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea au fost identificate următoarele specii de pești: Alburnus alburnus, Carassius gibelio, Gobio gobio, Pseudorasbora parva și Squalius cephalus.
2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
Comuna Sânmartin este situată în partea central vestică a judeţului Bihor la o distanţă de 6
km de municipiul Oradea, şi de 21 de km de graniţa României cu Ungaria, Punctul Vamal Borş.
Sânmartinul are în componenţa sa mai multe sate, grupate în mare parte în zona de nord a localităţii. Majoritatea satelor componente s-au dezvoltat sub forma unor cartiere, fiind practic alipite unele de altele.
În baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică din punct de vedere demografic, satul Sânmartin, resedinţa comunei deţine ponderea cea mai ridicată de la nivel local. Alte sate componente ale comunei Sânmartin sunt: Rontău, Cihei, Haieu, Băile 1 Mai, Băile Felix, Cordău și Betfia.
Tabelul nr. 9
Evolutia populaţiei*
Sânmartin
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Număr persoane
Număr persoane
Număr persoane
9321
9667
9921
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Număr persoane
Număr persoane
Număr persoane
10224
10429
10589
*Date furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
La 1 ianuarie 2015, populaţia stabilă a comunei Sânmartin era de 10.589 persoane.
În privinţa satului Rontău, aflat în sit, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la recensământul din 2012 populaţia se ridica la 1204 persoane, 606 de sex masculin şi 598 de sex feminin. La nivel de sate, datele din anul 2012 sunt unicele disponibile, statistici anuale realizându-se doar la nivel de comună.
După municipiul Oradea, comuna Sânmartin este localitatea cea mai populată din Zona Metropolitană Oradea, ocupând o pondere de 4% din volumul demografic al Zonei Metropolitană Oradea şi 20,02% populaţia existentă în mediul rural al zonei.
Sporul natural este în scădere, în schimb sporul migratoriu, prin stabilire cu domiciliul în comună este în creştere.
Densitatea populaţiei în comuna Sânmartin este de 164,78 locuitori/km². Potrivit datelor statistice din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, populaţia stabilă din comuna Sânmartin este în majoritate de etnie româna. Astfel, 70,62% din locuitori s-au declarat de etnie româna, 3,98% de etnie maghiara, 6,58% de etnie rromă, 0,06% de etnie germană şi 0,22 % alte etnii.
Tabelul nr. 10
Evolutia numărului de salariaţi*
Sânmartin
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Număr persoane
Număr persoane
Număr persoane
Număr persoane
2819
2725
2797
2770
*Date furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
Numărul mediu al salariaţilor din comuna Sânmartin a fost de 2.770 persoane în anul 2013, cu 0,99 % mai puţin decât în anul anterior. Conform datelor culese la recensământul din 2012, în satul Rontău erau 332 de salariati. După cum se observă, în perioada pentru care Institutul de Statistică a pus la dispozitie datele, creşterea numărului de salariaţi pe întreaga zonă a fost infimă, acest număr crescând cu 0,58 %. Ba mai mult, în localitatea cea mai dezvoltată, respectiv Sânmartin, numărul de salariaţi a scăzut. Daca ar fi să luăm drept reper tendinţa prezentată mai sus, diferenţele sunt nesemnificative şi fără impact asupra ariilor naturale protejate.
Referitor la satul Rontău, situatia populatiei pe categorii şi ocupare, disponibilă la nivelul anului 2012, este prezentat în Tabelul nr. 12.
Tabelul nr. 11
Situatia populatiei pe categorii şi ocupare
Sat Rontău
Femei
Bărbaţi
Total
Persoane ocupate
161
171
332
Şomeri aflaţi în căutarea unui alt loc de
muncă
7
7
14
Elev/student
119
125
244
Pensionari
71
98
169
Casnici
21
46
67
Intreţinut de alte persoane
133
97
230
Intreţinut de stat
23
25
48
Intreţinut din alte surse
44
20
64
Altă situaţie economică
20
8
28
În comună îşi desfăşoară activitatea 425 agenţi economici şi 375 mici întreprinzători din care 784 cu capital privat. Cele mai multe unităţi locale active din comuna Sânmartin sunt concentrate în sectorul serviciilor 48,38 % şi cel al comerţului 43 %. Unităţile locale active din construcţii reprezintă 4,63 %, cele din industrie 3,13 % şi cele din agricultură reprezintă 0,88 %.
Agenţii economici cuprind întreaga sferă de activitate, astfel
- 225 structuri cu funcţiuni de cazare turistică, din care 20 de hoteluri, 205 pensiuni și pensiuni agroturistice, vile, hostel și persoane fizice;
- 9 unităţi specializate în agrement, cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri;
- 43 unităţi de alimentaţie publică specifică;
- 7 unităţi în industria uşoară de confecţii şi încălţălminte;
- 18 unităţi în industria de mobile şi prelucrarea lemnului;
- 37 unităţi de construţii şi prestări servicii;
- 5 unităţi de panificatie şi paste făinoase;
- 296 unităţi în circulaţia mărfurilor şi comerţ;
- 7 unităţi specializate în executarea lucrărilor agricole;
- 4 unităţi specializate în tratament balnear şi recuperare a capacităţii de muncă, cu o
capacitate de 2.778 locuri.
Comuna Sânmartin are cel mai dinamic sector turistic din cadrul localităţilor rurale din Zona Metropolitană Oradea. În anul 2014 erau înregistrate conform Institutului Național de Statistică 67 de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cu o capacitate mai mare de 5 locuri, din care 15 hoteluri, 39 pensiuni agroturistice, 12 vile turistice şi un hostel. Vecinătatea
comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei în zona preorăşenească şi specificul de staţiune balneo-climaterică a oferit o relaţie de interdependenţă reciprocă, oferindu-se locuri de muncă, dotări comerciale, învăţamânt, dotări culturale, sport, agrement.
În contextul restructurării economiei, agricultura a devenit, după 1990, principala sursă de venit pentru un segment important al populaţiei rurale, jucând rolul de plasă de siguranţă pentru persoanele disponibilizate sau aflate în imposibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă.
2.4.1.2. Utilizarea terenurilor
Situația din punct de vedere a modului de utilizare a terenurilor este prezentată în Tabelul nr.
12.
Utilizarea terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Peţea
Tabelul nr. 12
Categoria de folosinţă
Suprafaţa
-ha-
%
din total supr.
Ape curgătoare
4,695
9,61
Căi ferate
0,266
0,54
Culturi permanente
0,14
0,29
Drumuri
2,255
4,61
Luciu de apă
1,32
2,70
Păşuni permanente
4,78
9,79
Terenuri arabile
18,194
37,19
Terenuri neproductive
9,88
20,16
Vegetaţie forestieră, arbori, tufărişuri,
2,589
5,28
Curţi, construcţii
4,805
9,83
Total
48,924
100
Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor se regăseşte în Anexa nr.1.14 la Planul de
management.
2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor
Situația juridică a terenurilor este prezentată în Tabelul nr. 13.
Tabelul nr. 13
Situaţia juridică a terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Peţea
Proprietari
Suprafaţa
-ha-
%
din total supr.
Autoritate a administraţiei publice locale din Comuna Sânmartin
14,427
29,48
Persoane fizice autorizate
0,573
1,18
Persoane fizice
22,117
45,24
Persoane juridice
5,526
11,28
Statul Român
6,281
12,82
Total
48,924
100
Harta formelor de proprietate asupra terenurilor se regăseşte la Anexa nr. 1.15 la Planul de management.
2.4.1.4. Administratori şi gestionari
Tabelul nr. 14
Administratorii şi gestionarii în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Peţea
Administratori
Suprafaţa
-ha-
%
din total supr.
Administraţia Naţională Apele Române
6,015
12,28
Compania Naţională de Căi Ferate S.A.
0,266
0,54
Autoritate a administraţiei publice locale din Comuna Sânmartin
14,427
29,48
Persoane fizice autorizate
0,573
1,18
Persoane fizice
22,117
45,24
Persoane juridice
5,526
11,28
Total
48,924
100
Harta regimului de administrare a terenurilor se regăseşte la Anexa nr.1.16 la Planul de management.
2.4.1.5. lnfrastructură şi construcţii
Accesul în Comuna Sânmartin se realizează prin intermediul drumului european E79, DN76, care leagă municipiul Oradea de municipiul Deva. În Oradea, E79 se intersectează cu E 60 şi E 671. Accesul în satele componente ale comunei Sânmartin se realizează prin următoarele rute secundare: DC 59 Sânmartin - Haieu – Betfia; DC 80 Băile 1Mai – Băile Felix; DC 63 Sânmartin – Cihei; DC 64 Sânmartin – Cordău.
În comuna Sânmartin există trei staţii CFR: Rontău Haltă, Băile Felix Haltă de călători şi Cordău Haltă de călători. Prin aceste localităţi trece calea ferată simplă neelectrificată 314 care face conexiunea comunei Sânmartin cu municipiul Oradea şi comuna Holod, oraşul Beiuş şi oraşul Vascău. Distanţa dintre comuna Sânmartin şi Aeroportul Internaţional Oradea este de aproximativ 11 km.
Sânmartin este localitatea rurală cu cea mai dezvoltată infrastructură sanitară din Zona Metropolitană Oradea. La nivel local, în anul 2012, funcţiona un spital, 5 cabinete medicale de familie, 8 cabinete medicale de specialitate, 4 cabinete stomatologice, 4 farmacii şi puncte farmaceutice, 5 laboratoare medicale şi un laborator de tehnică dentară. Spitalul Clinic de Recuperare Medicala Baile Felix este unul dintre cele mai moderne din ţară.
Fondul de locuinţe din comuna Sânmartin cuprinde 4.185 locuinţe în anul 2013, fiind cel mai mare fond de locuinţe din mediul rural al Zonei Metropolitane. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuinţe s-a majorat cu 608 unităţi, ceea ce semnifică o creştere de 17 %.
Harta transporturilor se regăseşte la Anexa nr.1.17 la Planul de management.
2.4.1.6. Patrimoniu cultural
În zonă există vestigii din perioada neoliticului. Oamenii s-au aşezat aici datorită condiţiilor prielnice, dar şi a apelor calde a căror descoperire se pare că ar fi coincis cu stabilirea primelor aşezări omeneşti, cu locuinţe săpate în pământ, unelte şlefuite confecţionate din piatră şi os, vase de lut ars vopsite şi gravate..
După transformarea Daciei în provincie imperială, urmele vieţii devin şi mai numeroase, constituindu-se în dovada unei prezenţe masive în regiune. Din cercetarea atentă a acestor urme arheologice, parte integrantă a izvoarelor istorice, rezultă că pe aceste teritorii au trăit mai multe aşezări omeneşti din perioade diferite: oamenii din neolitic, oamenii din epoca bronzului, Hallstatul timpuriu, dacii liberi preromani, romanii, ostrogoţii şi seminţii slave.
Existenţa unei comunităţi în zona Sânmartinului este atestată documentar la începutul mileniului doi, apele termale de pe lângă cetatea Oradiei fiind menţionate într-o diplomă a Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sânmartinului apare în scrieri la sfârşitul secolului al XIII-lea şi este legat tot de utilizarea apei termale, căreia localnicii i-au găsit întrebuinţări încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, în anul 1228 este menţionată existenţa unei mori care se alimenta din Pârâul Peţea. Instalaţia funcţiona tot timpul anului datorită apei calde, care nu îngheţa iarna. Două secole mai târziu, o cronică evidenţiază că numele Sânmartinului a fost împrumutat şi pentru zona izvoarelor termale, Băile Felix fiind cunoscute mai multă vreme drept Băile Sânmartin.
Obiectivele culturale sunt destul de numeroase, lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, reactualizată în anul 2010, include mai multe obiective din Sânmartin: Cazinoul din Baile 1Mai, datează de la începutul secolului XX, Biserica de lemn Sf. Arhangheli, 1785, Strandul Apollo, 1896, Biserica ortodoxă Naşterea Maicii Domnului, secolul XIV, modificată în 1857, şi Castelul din satul Sânmartin, secolul XVIII, printre care şi Biserica ortodoxă construită în secolul al XV-lea din satul Rontău, aflat în sit.
2.4.1.7. Peisajul
Comuna Sânmartin este situată în nord-vestul Câmpiei Montane a Miersigului - parte integrantă a Câmpiei Crişului - la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor ce coboară din Munţii Pădurea Craiului. Câmpia Miersig face parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de Vest, alături de Carei, Ierului, Miersig, Cermei, Aradului, Vingăi şi Gătaiei. Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare şi de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidenţă a Crişurilor. Deşi dispusă în trepte, suprafaţa reliefului constituie, în ansamblu, un plan uşor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă.
Zona limitrofă a Comunei Sânmartin este acoperită în cea mai mare parte, cu perdeaua protectoare a unor păduri de stejar ce îmbracă pantele colinelor înconjurătoare, dând un aspect plăcut şi atrăgător. Spre vest se ridică Dealul Apateului, pornit cu inclinări uşoare din Câmpia Crişului. La sud, Dealul Cordăului nu depăşeste nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidişelului, de-a lungul căreia şerpuieste panglica netedă a DN76, care străbate Dealurile
Vestice, Depresiunea Beiuşului, Munţii Codru-Moma, îndreptându-se spre Deva. Marginea de est a acestei microdepresiuni este străjuită de Dealul Şomleu - ultimul pinten calcaros al munţilor Pădurea Craiului, iar la nord culmile ce adăpostesc satul Rontău, încheie seria dealurilor limitrofe.
2.4.2 Impacturi
2.4.2.1 Presiuni - impacturi trecute şi prezente
Presiunile actuale asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele numerotate de la 16 la 24.
Intensitatea presiunilor a fost cuantificată astfel
– Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată
Necesită acţiuni de management cu prioritate
– Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil
– Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ
afectată: Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management.
Tabelul nr. 15 Presiuni asupra asupra habitatului 31A0* - impacturi trecute și prezente
Nr. crt
Cod
Presiunea actuală
Intensitate
Detalii
1.
K01.03. Secare
Ridicată
Presiunea a fost identificată în întreaga arie a
consecinţă a utilizării
(R)
fostului Lac Pețea.
energiei din surse
Secarea lacului a condus la dispariţia aproape
regenerabile
totală a habitatului 31A0* şi la înlocuirea
C03.01. Utilizarea
acestuia cu comunităţi dominate de Thypha
apelor geotermale
latifolia şi Phragmites australis.
pentru ştranduri
Punctele unde s-a semnalat secarea sunt
termale
consecința mai ales a utilizării excesive a apei
termale, fiind semnalate în zonă numeroase
bazine termale.
2.
H05.01.
Gunoiul şi deşeurile
solide
Ridicată
(R)
În general, dar extrem de frecvent în zonele locuite sunt aruncate gunoaie, deșeuri din construcții, deșeuri menajere şi altele
asemenea.
3.
K02.01.
Schimbarea compoziţiei de specii, succesiune
Ridicată
(R)
Actuala situație a fost favorizată de scăderea nivelului apei. Fostul Lac Peţea este marcat masiv de degradare critică datorită modificării drastice a parametrilor fizico-chimici, o dată cu această degradare manifestându-se fenomenul de succesiune, prin schimbarea compoziției de specii.
Astfel, o dată cu schimbarea compozitiei de specii are loc deteriorarea și înlocuirea habitatului.
Pe zona ocupată acum 20 de ani de nufărul termal şi habitatul definit de această specie, acum sunt stufărișuri, păpurișuri, o mică fitocenoză de edificată de Sparganium ramosum.
Aceste formațiuni ierboase sunt amenințate cu împădurirea. Zona Ochiului Tiganului și Ochiul Pompei sunt împădurite și invadate de
liane.
4.
I.01.
Specii invazive non- native, alogene
Ridicată
(R)
Toată zona studiată este invadată de specii alohtone, mai ales de-a lungul pârâului Peţea. În zona fostului lac Peţea partea din amonte este împădurită, iar zona de la lacul de lângă hotelul Perla până la Podul asfaltat spre Rontăueste în mare parte împădurită.
În zona fostului lac agresivitatea acestor specii,
pe moment nu este aşa de mare.
Dintre speciile alohtone cele mai agresive amintim: Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus quinquefolia, Echinocystis
lobata.
5.
I.02.
Specii native problematice
Ridicată
(R)
Lipsa unor coeziuni cenotice firești, ca urmare a faptului ca multe dintre comunități sunt relativ recent instalate au determinat ca unele specii să se dezvolte masiv cum e cazul murului, Rubus spp., mai ales în zonele
împădurite.
6.
H01.03.
Alte surse de poluare
a apelor de suprafaţă
Scăzută
(S)
În zona Ochiului Mare pe cursul pârâului s-a observat un baraj vechi de lemn cu grilaj de
reţinere a gunoaielor.
7.
J03.02.03.
Reducerea schimbului genetic
Ridicată
(R)
Numărul redus de indivizi presupune o reducere a variabilității genetice, ceea ce va afecta viabilitatea populației speciei
edificatoare a habitatului.
8.
M02.01. Înlocuirea și deteriorarea habitatului
M01.01. Schimbarea temperaturii–scădere M02.03. Declinul sau dispariţia speciilor
Ridicată
(R)
Ca urmare a scăderii nivelului apei aceasta îngheaţă în cursul iernii ceea ce duce la dispariția nufărului termal.
Modificarea condițiilor ecologice vor conduce inevitabil la înlocuirea habitatului edificat de acesta.
Aceată presiune acționează în zona Ochiul Mare din exterior spre centru, pe măsură ce
nivelul apei scade.
9.
D01.02. Drum ce
trece prin vechea albie
Scăzută
(S)
A apărut ca urmare a secării pârâului, în
apropierea ştrandului cu valuri, prin bătătorirea terenului, în vechea albie.
10.
J02.12.
Scăzută
S-au construit stăvilare de-a lungul pârâului
Stăvilare, diguri
(S)
Peţea pentru a menține apa în lac. În momentul
de faţă sunt inutile şi invadate de buruieni
11.
D01.05.
Punți sau poduri
Scăzută (S)
Fiind o zonă locuită și de interes turistic s-au construit numeroase punţi sau poduri. Din păcate multe sunt locuri de acumulare a
deșeurilor
12.
H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră
Scăzută
(S)
Pe alocuri s-au identificat conducte care deversează în pârâul Peţea. Concentraţia ridicată de materie organică are efecte negative asupra componentelor habitatului prin modificarea regimului de oxigenare a apei şi a
calităţii apei.
13.
K02.03.
Eutrofizare
Scăzută
(S)
Eutrofizarea apei este un fenomen firesc în condițiile unui bazin inchis, cu apă puţin adâncă, însă va conduce la invadarea habitatului cu specii nedorite, conducând în final la pierderea caracteristicilor tipice ale
habitatului.
Tabelul nr. 16 Presiuni asupra speciilor de peşti * - impacturi trecute și prezente
Nr.
crt
Cod
Presiunea actuală
Intensi-
tate
Detalii
1.
J02.02. Amenajare mal, betonare
J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
Medie (M)
Presiunea se manifestă cel mai semnificativ pe pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai. Datorită acestuia sunt afectate procesele naturale de erodare a râului dar dispar și unele habitate din fosta zonă inundabilă care cel mai probabil au fost folosite de specia Rhodeus sericeus
amarus.
2.
J03.02.03.
Ridicată
Presiunea prezentă la toate speciile de pești, se
Praguri de fund J03.02.01. Reducerea migraţiei/bariere de migraţie
J03.02.02. Reducerea dispersiei
(R)
află pe pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai. Pragurile de fund, mai ales cele din beton constituie o barieră peste care speciile de peşti nu pot să treacă, astfel populația speciei devine fragmentată.
O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lentică, curs lent. Astfel, în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ
asupra speciilor de pești specifici acestor zone.
3.
K01.03.
Secare
Ridicată
(R)
Secarea este evidentă în zona rezervaţiei și reprezintă cea mai mare problemă pentru toate speciile de pești. Dacă lacul nu va fi reumplut cu apă termală și zona nu va fi restaurată în totalitate, situl în sine va pierde patrimoniul natural în totalitate. Odată cu secarea aproape totală a lacului s-a redus suprafața habitatului
speciilor de peşti.
4.
D03.01.02. Diguri/zone turistice și de agreement E01.03. Habitare dispersata
H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafaţă
H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de
ape uzate
Ridicată
(R)
Poluarea vine în primul rând de la hoteluri și pensiuni, mai ales prin pârâul Hidișel.
Poluarea are diferite forme: gunoi pe maluri și în albie, apa uzată, apa termală uzată de hoteluri şi altele asemenea. Aceasta afectează mai ales speciile endemice care sunt reprezentate fiecare prin câte o singură populație fragilă.
J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici
specifice de habitat
5.
I01. Specii invazive non- native
K03.01. Competiţia cu
specii invazive
I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor şi genele
Ridicată
(R)
Speciile invazive, Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, reprezintă competiție pentru hrană, habitat și reproducere. Sunt prezente aproape peste tot, mai ales în zona Ochiul Mare și în pârâul Pețea.
6.
J03.01. Lipsa arborilor de pe mal - porțiunile situate în afara rezervației naturale, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03. Îndepărtarea
lăstărișului
Medie (M)
Este prezentă mai ales de-a lungul
pârâului/canalului Hidișel.
În lipsa acestora albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Lipsa arborilor elimină și o cantitate mare de hrană care cade pe suprafața apei.
* Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus şi Barbus meridionalis.
Tabelul nr. 17 Presiuni asupra speciilor de mamifere* - impacturi trecute și prezente
Nr.
crt.
Cod
Presiunea actuală
Intensi-
tate
Detalii
1.
B 06.
Păşunatul în pădure/în zona împădurită
Medie (M)
Pe toată suprafaţa sitului. Prezența animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, prin alterarea calității
solului. Păşunatul reduce baza trofică pentru ierbivore.
2.
E03.01
Depozitarea
deşeurilor
Medie (M)
Pe toată suprafaţa sitului. Turismul necontrolat şi activitatea populaţiei localităţilor limitrofe ariei
naturale protejate duc la acumularea de gunoi şi deşeuri
menajere/deșeuri
provenite din baze de agrement
solide. Acestea reprezintă sursă de poluanţi ce se infiltrează în sol şi modifică vegetaţia zonei având
impact negativ asupra faunei.
* Cricetus cricetus, Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus.
Nr.
crt
Cod
Presiunea actuală
Intensitate
Detalii
1.
D01.01.
Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
Scăzută
(S)
În staţiunea 1 Mai, care este parţial cuprinsă în aria
naturală protejată. Produce distrugerea şi deteriorarea
habitatelor, uciderea indivizilor.
2.
E01.01.
Urbanizare continuă
Scăzută
(S)
În staţiunea 1 Mai, care este parţial cuprinsă în aria
naturală protejată. Produce distrugerea şi deteriorarea
habitatelor, uciderea indivizilor.
3.
H05.01.
Gunoiul şi deşeurile
solide
Scăzută
(S)
În staţiunea 1 Mai, care este parţial cuprinsă în aria naturală protejată. Produce distrugerea şi deteriorarea
habitatelor, uciderea indivizilor.
Tabelul nr. 18 Presiuni asupra speciilor de păsări* - impacturi trecute și prezente
*Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs
Tabelul nr. 19 Presiuni asupra speciilor de amfibieni şi reptile* - impacturi trecute și prezente
Nr. crt
Cod Presiunea
actuală
Intensi- tate
Detalii
1.
B02.
Gestionarea
și utilizarea pădurii și
Scăzută
(S)
Pe tot cursul pârâului Pețea aflat în aria naturală protejată, afectând toate speciile de amfibieni și reptile.
Curățarea vegetației arbustive, îndepărtarea lăstărișului, a
arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea
plantației
sau alterarea vegetației, a litierei, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial atât pentru amfibieni cât și pentru
reptile.
2.
G05.11.
Moartea sau rănirea prin coliziune
Scăzută
(S)
Pe toată suprafața ariei naturale protejate, cu precădere în zona lacului cu apă termală. Toate speciile de amfibieni și reptile.
Speciile se reproduc îndeosebi în habitate acvatice formate în șanțurile de pe marginea drumului sau făgașele aflate în special pe drumurile de pământ.
Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu
seamă în perioada de reproducere.
3.
H01.
Poluarea apelor de suprafață limnice
Medie (M)
Pe tot cursul pârâului Pețea, precum și habitatele acvatice temporare și/sau stătătoare din sit., afectândtoate speciile de amfibieni și reptile.
Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe Pârâul Peţea. Poluarea vine în primul rând de la hoteluri și pensiuni dar şi de la case. De-a lungul Băilor Felix şi 1 Mai pe malul pâraielor, se pot vedea nenumărate conducte sau țevi de mici dimensiuni, de la diferitele pensiuni, vile, restaurante, care deversează în pâraie ape
reziduale.
4.
J02.02.
Îndepărtarea
de sedimente
Scăzută
(S)
În zona lacului cu apă termală de pe pârâul Pețea, posibil și în alte habitate acvatice de pe cursul pârâului, afectândtoate speciile de amfibieni și reptile cu mod de viață acvatic.
Au avut loc acțiuni regulate de decolmatare a habitatului termal de speciile de cormofite acvatice invadante, Cabomba sp. Evacuarea materialului provenit din decolmatare s-a făcut cu ajutorul camioanelor. Decolmatarea a distrus ponte și larve ale
speciilor Rana ridibunda cât și a broaștelor râioase.
5.
K01.03.
Secare
Ridicată
(R)
Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile cu stil de
viață acvatic. Secarea este un fenomen în plină desfășurare, cu
efecte vizibile, pe tot cursul pârâului Pețea și mai ales în lacul cu
apă termală, în principal din cauza captării apelor subterane.
6.
M01.02.
Secete și precipitații reduse
Scăzută
(S)
Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile cu stil de
viață acvatic.
Pe toată suprafața ariei naturale protejate. În special pe timpul verii, dar și în unii ani secetoși sau cu precipitații reduse, reproducerea amfibienilor este afectată de reducerea spațială și temporară a suprafețelor ocupate de habitate acvatice temporare sau permanente așa cum a fost și este vizibil în ultimii doi ani la
Lacul Pețea
7.
D01.
Drumuri, poteci, cai ferate
Scăzută
(S)
Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciilor de reptile şi amfibieni mai cu seamă în perioada de reproducere.
* Bombina variegata, Triturus cristatus, Bombina bombina, Emys orbicularis, Vipera berus, Natrix tessellata, Natrix natrix, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Triturus vulgaris, Rana ridibunda, Rana dalmatina, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Bufo bufo, Bufo viridis, Salamandra salamandra, Anguis fragilis, Coronella austriaca şi Elaphe longissima.
Tabelul nr. 20 Presiuni asupra speciei de fluturi Callimorpha quadripunctaria* - impacturi trecute și
prezente
Nr. crt.
Cod Presiunea
actuală
Intensi- tate
Detalii
1.
C03.01.
Utilizarea
Medie (M)
Datorită captărilor de apă subterană termală, debitul pârâului Pețea este foarte scăzut. Anumite segmente sau mici afluienți ai acestuia chiar au secat, iar nivelul,
respectiv suprafața Lacului Pețea este foarte mică. Acest
energiei
geotermale
lucru a dus la modificarea habitatului caracteristic speciei
Callimorpha quadripunctaria*, care preferă locuri umede.
2.
H05.01.
Gunoiul şi deşeurile solide
Medie (M)
Prezența gunoiului precum și a diferitelor deșeuri poate constitui o premiză a schimbării compoziției floristice. Pe zonele acoperite de gunoi, cât și în zonele adiacente, apar plante ruderale, care vor intra în competiție cu plantele caracteristice zonei.
Unele dintre plantele caracteristice zonei, sunt folosite ca sursa de hrană de Callimorpha quadripunctaria*, atât în stadiul de adult, dar mai ales în stadiul de larvă.
Îndepărtarea/înlocuirea acestora va avea drept consecință
dispariția populației speciei.
I01
Specii invazive non-native, alogene
Medie (M)
Speciile non-native intră în competiție cu cele autohtone, în cele mai multe cazuri înlocuindu-le pe acestea din urmă. Rezultatul va fi modificarea şi înlocuirea habitatului. Această modificare poate merge până acolo încât noul habitat să nu mai corespundă cerințelor ecologice ale speciei Callimorpha quadripunctaria*, caz în care, această specie va dispărea din zona respectivă. De exemplu, Reynoutria japonica, o specie invazivă identificată pe malurile pârăului Peţea, formează rapid desişuri compacte ce înlocuiesc absolut toate speciile autohtone, nu doar asociaţia Eupatorietum canabini. Acer campestris, arbore cu creştere rapidă şi prolificitate ridicată, produce rapid umbrirea solului pe zone întinse, ducând din nou la dispariţia speciei Eupatorium canabinum care preferă locuri
parţial însorite.
3.
K01.02, K01.03.
Colmatarea și
secarea
Medie (M)
Colmatarea și secarea sunt fenomene identificate în zona investigată. Au ca rezultat modificarea habitatului, care nu va mai corespunde cerințelor ecologice ale speciei
Callimorpha quadripunctaria*. Aceasta preferă asociaţia
vegetală Eupatorietum canabini care este caracteristică
zonelor umede.
4.
M01.02.
Secete si precipitaţii reduse
Medie (M)
Specia Callimorpha quadripunctaria* preferă habitate umede. Perioadele lungi de secetă au un impact negativ asupra acestei specii prin modificarea asociatiei vegetale Eupatorietum canabini care este preferată de specie.
Aceasta asociatie este mezofilă, nu xerofilă.
5.
M02.01.
Înlocuirea si deteriorarea habitatului
Medie (M)
Este o consecință a amenințărilor deja enumerate.
Tabelul nr. 21 Presiuni asupra speciei Unio crassus - impacturi trecute și prezente
Nr. crt
Cod Presiunea
actuală
Intensi- tate
Detalii
1.
G05. Alte intruziuni şi dezechilibre umane-Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
Ridicată (R)
Afectează toată suprafaţa sitului
Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri şi pentru folosinţe diferite, asociate cu creşterea turismului dar şi a necesităţilor localităţilor în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate. Aceasta este cauza deteriorării până la limita existenţei a ultimului lac termal din zonă, Ochiul Mare, precum şi a faptului că specia este în acest sit la limita supraviețuirii deoarece s-a distrus habitatul.
2.
J02.07. Captarea apelor subterane
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri şi pentru folosinţe diferite, asociate cu creşterea turismului dar şi a necesităţilor localităţilor în plină dezvoltare,
reprezintă principala problemă a ariei naturale protejată.
3.
E 03.01.
Depozitarea deşeurilor menajere şi din
baze de agrement
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate.
Toată albia pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a deşeurilor menajere dar şi rezultate din agricultură. Turiştii participă la această activitate.
4.
H01. Poluarea apelor de suprafaţă
Medie (M)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe pâraiele Peţea şi Hidişel. De-a lungul pâraielor Pețea și Hidișel, s-au identificat mai multe conducte sau pâraie artificiale care deversează direct în albia pâraielor menționate ape cu încărcătură organică și miros caracteristic apelor reziduale fecaloid-menajere. Efectele deversărilor sunt clare și vizibile: indicii organoleptice clare, înflorirea apelor, prezența algelor filamentoase și a straturilor de bacterii și protiste, dezvoltarea în masă a vegetației acvatice natante și submerse, maluri groase organice, cu intense fenomene de fermentație anaerobă în zona de mal, cu curenți mai reduși, unde se pot depozita sedimente. De-a lungul Băilor Felix si 1 Mai pe malul pâraielor, se pot vedea nenumărate conducte sau țevi de mici dimensiuni, de la diferitele pensiuni, vile, restaurante etc., care deversează în pâraie
ape reziduale.
5.
I01. Specii invazive alogene
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Apariţia, de la începutul anilor 2000, a speciei alohtone invazive Sinanodonta woodiana în Lacul Peţea şi pârâul Peţea, afectează în mod cert răspândirea şi viabilitatea speciilor autohtone şi mai ales a speciei Unio crassus. Menţionăm că dintre speciile de moluşte acvatice, S. woodiana este singura care a supravieţuit în Ochiul Mare.
În pârârul Hidişel, şi apoi în aval de confluenţa cu Peţea, a
pătruns relativ recent şi specia de gastropod acvatic
Melanoides tuberculata, care de asemenea modifică structura habitatului şi iniţiază relaţii complexe de
competiţie.
J03.02.
Ridicată
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate.
Reducerea
(R)
Pârâul Peţea este afectat de modificări antropogene,
conectivităţii de
diguri, poduri, canalizare, şi fragmentează habitatul
habitat din cauze
specific pentru Unio crassus.
antropice
Hidişelul este afectat de construcţii şi folosinţele umane,
locuitorii modificând habitatele, construind baraje, maluri
artificiale, se modifică structura albiei şi este extrasă apă
6.
şi sedimente.
Tabelul nr. 22 Presiuni asupra speciei Chilostoma banaticum - impacturi trecute și prezente
Nr. crt
Cod Presiunea
actuală
Intensi- tate
Detalii
1.
E 03.01.
Depozitarea deşeurilor menajere şi din baze de agrement
Medie (M)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Peţea şi pârâului Peţea e până la ieşirea estică din Băile 1Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard.
Toată albia Pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a
deşeurilor menajere dar şi rezultate din agricultură.
2.
E.01.03.
Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi comercială
Medie (M)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Peţea şi Pârâului Peţea până la ieşirea estică din Băile 1 Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard. Toată albia pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a deşeurilor menajere dar şi rezultate
din agricultură.
3.
M01.01.
Creşterea
Încălzirea globală, creşterea temperaturilor, frecvenţa
anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai
temperaturii şi a
Medie
mult o ameninţare atât directă pentru speciile de
extremelor
(M)
gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea
M01.02.
vegetaţiei şi a habitatului specific.
Secete şi
Este posibil ca identificarea multor cochilii şi a puţine
precipitaţii reduse
exemplare vii să indice o descreştere a populaţiei şi din
acest motiv.
Tabelul nr. 23 Presiuni asupra speciei Helix pomatia - impacturi trecute și prezente
Nr. crt
Cod Presiunea
actuală
Intensi- tate
Detalii
1.
E 03.01.
Depozitarea deşeurilor menajere şi din baze de agrement
Scăzută
(S)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Peţea şi a pârâului Peţea în situl Natura 2000, albia pârâului şi vecinătatea acesteia în aval până la nivelul Municipiului Oradea.
Toată albia Pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a
deşeurilor menajere dar şi rezultate din agricultură. Turiştii participă la această activitate.
2.
M01.01.
Creşterea temperaturii şi a extremelor
Scăzută
(S)
Încălzirea globală, creşterea temperaturilor, frecvenţa anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai mult o ameninţare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea
vegetaţiei şi a habitatului specific.
3.
M01.02.
Secete şi precipitaţii reduse
Scăzută
(S)
Încălzirea globală, creşterea temperaturilor, frecvenţa anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai mult o ameninţare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea
vegetaţiei şi a habitatului specific.
4.
F 03.02.
Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării
şi comercializării.
Luare
Medie
Pentru a nu fi supraexploatată populaţia se impun activităţi
/prelevare de
(M)
de evaluare periodică şi reglementare a colectării acesteia.
fauna
Se interzice recoltarea de melci din rezervaţia naturală iar
de pe teritoriul sitului se va face doar în baza unei
autorizaţii de recoltare, cu avizul custodelui sau
administratorului legal.
2.4.2.2 Ameninţări - impacturi viitoare previzibile
Ameninţări viitoare asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele cu numerele de la 25 până la 31.
Intensitatea ameninţărilor în viitor a fost cuantificată astfel
– Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată
Necesită acţiuni de management cu prioritate
– Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ
afectată: Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil
– Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management.
Tabelul nr. 24 Ameninţări asupra habitatului 31A0* - impacturi viitoare previzibile
Nr. crt.
Cod
Ameninţare previzibilă
Intensi- tate
Detalii
1.
K01.03.
Secare
Ridicată
(R)
Nivelul freatic al apelor termale este profund afectat și secarea este cea mai importantă amenințare. Fără soluții tehnice de suplinire a apei termale cele 33 exemplare de nufăr termal din
Ochiul Mare vor dispărea.
2.
K02.01.
Schimbarea
compoziţiei
Ridicată
(R)
Fostul Lac Peţea este într-o stare de degradare critică. Actuala
situație a fost favorizată de scăderea nivelului apei.
În zona fostului Lac Peţea partea din amonte este împădurită,
de specii, succesiune
iar zona de la lacul de lângă hotelul Perla până la podul asfaltat spre Rontău este în mare parte împădurită. Tufărișurile şi mai ales speciile invazive de tipul lianelor, apoi arborii vor urma o
succesiune firească ce va conduce la împădurirea întregii zone.
3.
I.01.
Specii invazive
non-native
Medie (M)
Dintre speciile alohtone cele mai mari probleme le ridică și vor continua să ocupe noi terenuri: Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus
quinquefolia, Echinocystis lobata
4.
I.02.
Specii native problematice
Medie (M)
Tendința generală este de împădurire și se va accentua pe măsură ce nivelul apei scade. Speciile de mur sunt cele ce vor crea un adevărat hățiș și în zonele acoperite în prezent de stuf, papură, fenomen ce se va accentua şi spre Ochiul Mare,
înlocuind actualele formațiuni ierboase.
5.
M02.01.
Înlocuirea și deteriorarea habitatului
Ridicată
(R)
Înlocuirea și deteriorarea habitatului este iminentă în cazul în care nu se va stopa imediat secarea lacului care încă mai găzduieşte puţinii indivizi de nufăr termal.
6.
M02.03.
Declinul sau dispariţia speciilor
Ridicată
(R)
Atât pentru specia Nymphaea lotus var. thermalis, cât și pentru celelalte specii ce edifică habitatul, amenințarea se accentuează pe aceeași suprafață cu presiunea.
7.
E01.02.
Zona de constructii - urbanizare continua
Medie (M)
Fiind o zonă locuită și de interes turistic, în imediata apropiere a localității Oradea, zona din vecinătatea Pârâului Peţea din Sânmărtin a devenit o zonă rezidențială şi este în extindere.
8.
J02.07.
Captarea apelor subterane
Ridicată (R)
Afectează toată suprafaţa sitului. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri şi pentru folosinţe diferite, asociate cu creşterea turismului dar şi a necesităţilor localităţilor în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă
a ariei naturale protejate.
Concluzii
- Intensitatea amenințărilor este Ridicată (R) deoarece pentru moment habitatul există ca urmare a pompării apei în Ochiul Mare, care are în prezent puţină apă, iar înghețul va afecta puţinii indivizi existenți. Roşioara - Scardinius racovitzai și nufărul termal au mai fost salvate de îngheţ în bazine interioare ale grădinilor botanice, muzee sau facultăți.
Tabelul nr. 25
Ameninţări asupra speciilor de peşti* - impacturi viitoare previzibile
Nr.
crt
Cod
Presiunea actuală
Intensi-
tate
Detalii
1.
J02.02. Amenajare mal, betonare J03.01. Reducerea sau pierderea de
caracteristici specifice de habitat
Medie (M)
Localizat pe Râul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai.
2.
J03.02.03.
Praguri de fund J03.02.01. reducerea
migraţiei/bariere de migraţie
J03.02.02. Reducerea dispersiei
Ridicată
(R)
Presiunea se află pe râul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai.
Pragurile de fund, mai ales cele din beton constituie o barieră peste care Rhodeus amarus nu poate să treacă, astfel populația speciei devine fragmentată.
O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lenitică, curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra
speciilor de pești specifici acestor zone.
3.
K01.03
Secare
Ridicată
(R)
Secarea este evidentă în zona sitului și reprezintă cea mai mare problemă. Dacă lacul nu va fi reumplut cu apă termală și zona nu va fi restaurată în totalitate, situl
în sine va pierde patrimoniul natural în
totalitate.
4.
D03.01.02. Diguri/zone turistice și
de agreement
E01.03. Habitare dispersata H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafaţă
H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate J03.01. Reducerea sau pierderea de
caracteristici specifice de habitat
Ridicată
(R)
Specia Rhodeus sericeus amarus are o populație fragilă și foarte sensibilă la activitățile umane pentru că depinde de prezenţa lamelibranhiatelor din genurile Unio sau Anodonta. Lamelibranhiatele sunt foarte sensibile la poluarea apelor sau la activitățile umane care afectează albia minoră. Poluarea vine în primul rând de la holteluri și pensiuni, mai ales
prin pârâul Hidișel.
5.
I01. Specii invazive non-native K03.01. Competiţia cu specii invazive
I. Specii invazive
Ridicată
(R)
Speciile invazive, Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, reprezintă competiție pentru hrană, habitat și reproducere.
Sunt prezente aproape peste tot, mai ales
în zona ”Ochiul Mare” și în pârâul Pețea
din sit.
6.
J03.01.
Lipsa arborilor de pe mal, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03. Îndepărtarea lăstărișului
Medie (M)
În lipsa acestora albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade.
Lipsa arborilor elimină și o cantitate mare
de hrană care cade pe suprafața apei.
* Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus şi Barbus meridionalis.
Tabelul nr. 26
Ameninţări asupra speciilor de mamifere* - impacturi viitoare previzibile
Nr.
crt.
Cod
Presiunea actuală
Intensi-
tate
Detalii
1.
B 06. Păşunatul în pădure/în zona împădurită
Medie (M)
Prezența animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, prin alterarea calității solului. Păşunatul reduce baza trofică pentru
ierbivore.
2.
E03.01. Depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement
Medie (M)
Turismul necontrolat şi activitatea populaţiei localităţilor limitrofe ariei naturale protejate duc la acumularea de gunoi şi deşeuri solide.
Acestea reprezinta sursă de poluanţi ce se infiltrează în sol şi modifică vegetaţia zonei având impact negativ
asupra faunei.
3.
K01.02.
Colmatarea K01.03. Secarea
Medie (M)
Aceste procese naturale, au ca rezultat modificarea
habitatului, care nu mai corespunde cerințelor ecologice
speciilor precum Neomys fodiens, Arvicola terrestris.
* Cricetus cricetus, Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus.
Tabelul nr. 27
Amenințări asupra speciei de insecte Callimorpha quadripunctaria* - impacturi viitoare previzibile
Nr. crt.
Cod Amenintare
actuală
Intensitate
Detalii
1.
E01.02.
Urbanizare
Medie (M)
Procesul de urbanizare atrage dupa sine o antropizare
accentuată a zonei.
Tabelul nr. 28
Amenințări asupra speciei Unio crasuss - impacturi viitoare previzibile
Nr.
crt
Cod
Presiunea
Intensi-
tate
Detalii
actuală
1.
G05. Alte intruziuni şi dezechilibre umane, schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri şi pentru folosinţe diferite, asociate cu creşterea turismului dar şi a necesităţilor localităţilor în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate. Aceasta este cauza deteriorării până la limita existenţei a ultimului lac termal din zonă, Ochiul Mare, precum şi a dispariţiei speciei de interes naţional
Melanopsis parreyssii.
2.
J02.07. Captarea apelor subterane
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri şi pentru folosinţe diferite, asociate cu creşterea turismului dar şi a necesităţilor localităţilor în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei
naturale protejate.
3.
E 03.01.
Depozitarea deşeurilor menajere
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Toată albia Pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a deşeurilor menajere dar şi rezultate din agricultură.
Turiştii participă la această activitate.
4.
H01. Poluarea apelor de suprafaţă
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe pâraiele Peţea şi Hidişel, aceasta provine de la multe, dacă nu cumva de la majoritatea caselor, pensiunilor şi probabil
şi a hotelurilor din zonă.
5.
I01. Specii invazive alogene
Ridicată
(R)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Apariţia, de la începutul anilor 2000, a speciei alohtone invazive Sinanodonta woodiana în Lacul Peţea şi pârâul Peţea, afectează în mod cert răspândirea şi viabilitatea speciilor autohtone şi mai ales a speciei Unio crassus.
Menţionăm că ditre speciile de moluşte acvatice, S.
woodiana este singura care a supravieţuit în Ochiul
Mare.
În pârâul Hidişel, şi apoi în aval de confluenţa cu Peţea, a pătruns relativ recent şi specia de gastropod acvatic Melanoides tuberculata, care de asemenea modifică structura habitatului şi iniţiază relaţii complexe de
competiţie.
J03.02.
Ridicată
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate. Pârâul
Reducerea
(R)
Peţea este afectat de modificări antropogene, diguri,
conectivităţii de
poduri, canalizare, şi fragmentează habitatul specific
habitat din cauze
pentru Unio crassus.
antropice
Hidişelul este afectat de construcţii şi folosinţele umane,
locuitorii modificând habitatele, construind baraje,
maluri artificiale, se modifică structura albiei şi este
extras apă şi sedimente, fără să fie controlaţi sau limitaţi
6.
în aceste acţiuni.
Tabelul nr. 29
Amenințări asupra speciei Chilostoma banaticum - impacturi viitoare previzibile
Nr. crt
Cod
Presiunea actuală
Intensi- tate
Detalii
1.
E 03.01.
Depozitarea deşeurilor menajere şi din baze de agrement
Medie (M)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate, dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Peţea şi Pârâului Peţea până la ieşirea estică din Băile 1 Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard.
Toată albia Pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a
deşeurilor menajere dar şi rezultate din agricultură.
2.
1. 122 E.
Urbanizare, dezvoltare
Medie (M)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate, dar mai
ales zăvoiul din jurul Lacului Peţea şi Pârâului Peţea până la ieşirea estică din Băile 1 Mai, îndeosebi în zona
rezidenţială şi comercială
împrejmuită cu gard.
Toată albia Pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a deşeurilor menajere dar şi rezultate din agricultură.
Turiştii participă la această activitate.
M01.01.
Încălzirea globală, creşterea temperaturilor, frecvenţa
Creşterea
anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai
temperaturii şi a
Medie
mult o ameninţare atât directă pentru speciile de
extremelor
(M)
gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea
M01.02.
vegetaţiei şi a habitatului specific. Este posibil ca
Secete şi
identificarea multor cochilii şi a puţine exemplare vii să
3.
precipitaţii reduse
indice o descreştere a populaţiei şi din acest motiv.
Tabelul nr. 30
Amenințări asupra speciei Helix pomatia - impacturi viitoare previzibile
Nr.
crt
Cod
Presiunea actuală
Intensi-
tate
Detalii
1.
E 03.01.
Depozitarea deşeurilor menajere şi din baze de agrement
Scăzută
(S)
Afectează toată suprafaţa ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Peţea şi a Pârâului Peţea în situl Natura 2000, albia pârâului şi vecinătatea acesteia în aval până la nivelul Municipiului Oradea.
Toată albia Pârâului Peţea serveşte ca loc de depozitare a deşeurilor menajere dar şi rezultate din agricultură.
Turiştii participă la această activitate.
2.
M01.01. Creşterea temperaturii şi a extremelor
Scăzută
(S)
Încălzirea globală, creşterea temperaturilor, frecvenţa anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai mult o ameninţare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea
vegetaţiei şi a habitatului specific.
3.
M01.02.
Secete şi
Scăzută
(S)
Încălzirea globală, creşterea temperaturilor, frecvenţa anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai
mult o ameninţare atât directă pentru speciile de
precipitaţii reduse
gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea
vegetaţiei şi a habitatului specific.
Melcul de livadă este o resursă care face obiectul
F 03.02.
Medie
colectării şi comercializării. Pentru a nu fi
Luare/
(M)
supraexploatată populaţia se impun activităţi de evaluare
prelevare de fauna
periodică şi reglementare a colectării acesteia sau
interzicerea acestor activităţi pe teritoriul ariei naturale
protejate.
Se interzice recoltarea de melci din rezervaţia naturală iar
de pe teritoriul sitului se va face doar în baza unei
autorizaţii de recoltare, cu avizul custodelui sau
4.
administratorului legal.
Hărţile impacturilor antropice se regăsesc la Anexa nr.1.18 la Planul de management.
III. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ
Tabelul nr. 31
Centralizator privind starea de conservare a habitatului 31A0*
Habitatul
Stare de conservare
globală
Descrierea parametrilor stării de conservare
31A0*-
U2
-Din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către
Ape termale
nefavorabilă-rea
tipul de habitat este U2 nefavorabilă-rea, din cauza
din
faptului că suprafaţa este descrescătoare cu 80-90%
Transilvania
raportat la datele din Doniță, 2005.
acoperite de
-Din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice
lotus, drete
tipului de habitat este U2 nefavorabilă-rea, din cauza
faptului că mai mult de 25% din suprafaţa tipului de
Habitatul
Stare de conservare
globală
Descrierea parametrilor stării de conservare
habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile habitatului, incluzând şi speciile sale tipice;
-Din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor este U2 nefavorabilă-rea, având în vedere perspectivele inadecvate, datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat şi viabilitatea pe termen lung a tipului de
habitat nu este asigurată.
3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Starea actuală de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată a fost determinată prin observaţii efectuate pe teren, în cursul anului 2015 ca urmare a implementării proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor„ finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Evaluarea stării de conservare s-a realizat după folosind Modelul SINCRON.
64
Tabelul nr. 32
Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în sit şi în Rezervaţia naturală Pârâul Peţea
Specia
Stare de conservare globală
Descrierea parametrilor stării de conservare
Din punct de
vedere al populaţiei
Din punct de vedere
al habitatului
Din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
Specii de peşti
Cobitis taenia elongatoides
X
X
X
X
Sabanejewia aurata
X
X
X
X
Specii de amfibieni şi reptile
Triturus cristatus
U2
X
U2
U2
Bombina variegata
U2
X
U2
U2
Emys orbicularis
U2
X
U1
U2
Bombina bombina
U2
X
U1
U2
Specii de nevertebrate
Callimorpha quadripunctaria*
U2
X
U2
U1
Chilostoma banaticum
U1
U1
U1
U1
Unio crassus
U2
U2
U2
U2
U2 - nefavorabilă–rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X – necunoscută, FV- favorabilă
Tabelul nr. 33
Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în
65
Rezervaţia naturală naturală Pârâul Peţea
Specia
Stare de conservare globală
Descrierea parametrilor stării de conservare
Din punct de
vedere al populaţiei
Din punct de vedere
al habitatului
Din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
Specii de plante
Nymphaea lotus var. thermalis
U2
U2
U2
U2
Specii de peşti
Rhodeus sericeus amarus
U2
U2
U2
U2
Scardinius racovitzai
U2
U2
U2
U2
Barbus meridionalis peloponensis
X
X
X
X
Specii de mamifere
Neomys fodiens
FV
X
FV
X
Arvicola terrestris
FV
FV
FV
X
Mustela putorius
FV
X
FV
X
Mustela nivalis
FV
X
FV
X
Cricetus cricetus
FV
X
FV
X
Lepus europaeus
FV
FV
FV
FV
Capreolus capreolus
FV
X
FV
X
Specii de păsări
Sturnus vulgaris
FV
FV
FV
FV
Accipiter nissus
U1
U1
U1
U1
Buteo buteo
U1
U1
U1
U1
Falco tinnunculus
U1
U1
U1
U1
Perdix perdix
U1
U1
U1
U1
Rallus aquaticus
FV
FV
FV
FV
Alcedo atthis
U1
U1
U1
U1
Picus viridis
FV
FV
FV
FV
Dendrocopos major
FV
FV
FV
FV
Dendrocopos syriacus
FV
FV
FV
FV
Garrulus glandarius
FV
FV
FV
FV
Pica pica
FV
FV
FV
FV
Corvus monedula
FV
FV
FV
FV
Erithacus rubecula
FV
FV
FV
FV
Turdus pilaris
FV
FV
FV
FV
Turdus merula
FV
FV
FV
FV
Turdus viscivorus
U1
FV
U1
U1
Fulica atra
U1
X
U1
U1
Fringilla coelebs
FV
FV
FV
FV
Specii de amfibieni şi reptile
Hyla arborea
U1
X
U1
U1
Pelobates fuscus
U1
X
U1
U1
66
Rana dalmatina
U1
X
U1
U1
Rana ridibunda
U1
X
U1
U1
Triturus vulgaris
U2
X
U2
U1
Lacerta agilis
FV
X
FV
FV
Lacerta viridis
FV
X
FV
FV
Natrix natrix
FV
X
FV
FV
Natrix tessellata
U2
X
U2
U1
Vipera berus
U1
X
U1
U1
Bufo bufo
U1
X
U1
FV
Bufo viridis
U1
X
U1
FV
Salamandra salamandra
U1
X
U1
U1
Anguis fragilis
U1
X
U1
U1
Coronella austriaca
U1
X
U1
U1
Elaphe longissima
U1
X
U1
U1
67
U2 - nefavorabilă–rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X – necunoscută, FV- favorabilă
68
Tabelul nr. 34
Centralizator privind starea de conservare a altor specii importante
Specia
Stare de conservare globală
Descrierea parametrilor stării de conservare
Din punct de
vedere al populaţiei
Din punct de vedere
al habitatului
Din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
Helix pomatia
FV
FV
FV
FV
U2 - nefavorabilă–rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X – necunoscută, FV- favorabilă
IV. SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1 Scopul planului de management
Scopul planului de management al sitului ROSCI0098 Lacul Pețea şi al rezervaţiei naturale
2.177 Pârâul Peţea este de a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii naturale protejate.
Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii naturale protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire.
Astfel, pentru ROSCI0098 sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care situl este desemnat.
Pentru rezervaţia naturală vor fi stabilite intervenţii active de management care să asigure conservarea speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnată.
4.2 Obiective generale, specifice şi activităţi
4.2.1 Obiectiv general
Obiectivul general al este reprezentat de menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi național și a integrității celor două arii naturale protejate, ţinând cont de presiunile/ameninţările identificate până în prezent, precum şi de starea de conservare actuală.
4.2.1.1 Obiective specifice
Urmare analizării situaţiei existente și a propunerilor primite în cadrul dezbaterilor publice au fost selectate următoarele programe şi obiective specifice
Programul 1 Managementul biodiversității şi al peisajului
Obiectiv specific 1: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor.
Obiectiv specific 2: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național şi pentru restabilirea sau
menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice şi a specificităţii peisajului.
Programul 2 Managementul turismului şi al recreerii
Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanţă cu
obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.
Programul 3 Constientizare, informare şi educaţie ecologică
Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului şi comunicare eficientă în concordanţă cu
obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.
Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare
ale ariei naturale protejate.
Programul 4 Management şi administrare
Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariilor
naturale protejate.
Obiectiv specific 2: Personal, coordonare, administrare, control şi evaluare aplicare Plan de management.
Obiectiv specific 3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri.
Tabelul nr. 35
71
4.2.1.1.1 Activităţi şi măsuri de conservare
Presiunea/
Speciile/
Localiza-
Magni-
Măsuri de conservare
ameninţarea
habitatele
rea
tudine
afectate și
impactului
impact
starea de
conservare
M02.01. Înlocuirea
Habitatul
În zona
Ridicată
- controlul extinderii stufărişurilor, păpurișurilor şi al comunităților
și deteriorarea
31A0*
Ochiul
R
lemnoase.
habitatului
Pompei,
- combaterea, eliminarea totală a speciilor invazive, intervenții mecanice
I.02. Specii native
Ochiul
în vederea eliminării speciilor problemă – mai ales pentru cele lemnoase.
problematice
Tiganului,
I.01. Specii invazive
Ochiul
non-native, alogene
Mare
K02.01.Schimbarea
Habitatul
În zona
Ridicată
- asigurarea compoziției în nutrienți și a unui pH corespunzător a apei din
compoziţiei de
31A0*
Ochiul
R
Ochiul Mare.
specii
Specia
Pompei,
- reevaluarea în permanență a consumulului unităților turistice ce au
J03.02.037.
Nymphaea
Ochiul
aprobări legale.
Reducerea
lotus var.
Tiganului,
- colaborarea cu alte instituții, grădini botanice, pentru evitarea declinului
schimbului genetic,
thermalis
Ochiul
genetic al populației, asigurându-se încrucișarea cu acele exemplare.
M02.01.Înlocuirea
Mare
- defrișarea zonei unde era Ochiul Pompei și Ochiul Ţiganului şi
și deteriorarea
realimentarea acestor ochiuri cu apă termală prin desfundarea vechilor
Presiunea/
ameninţarea
Speciile/ habitatele afectate și starea de
conservare
Localiza- rea impactului
Magni- tudine impact
Măsuri de conservare
habitatului, M02.03. Declinul sau dispariţia speciilor
izvoare sau printr-un foraj nou.
- construirea unui bazin artificial care să fie alimentat cu apă termală din pârâul Hidișel ce vine de la Felix, în zona unde s-au semnalat câteva zeci de indivizi de nufăr termal, şi unde ar fi posibilă instalarea în timp a habitatului 31A0*.
H05.01. Gunoiul şi deşeurile solide
E 03.01 Depozitarea deşeurilor menajere şi din baze de agrement E01.01.Urbanizare continuă
D01.05. Punți sau
poduri
Habitatul 31A0*
Toate speciile din sit
Toată suprafaţa ariei naturale protejate, care este puternic antropizată cuprinzând şi o parte din
staţiunea
Ridicată
R
-îndepărtarea depozitelor de deşeuri din toată valea pârâului Hidişel şi Peţea.
-igienizarea periodică al malurilor pâraielor Peţea şi Hidişel, al albiei Pârâului Peţea, în zăvoiul de luncă, respectiv în aria împrejmuită.
-menținerea suprafeţelor acoperite de vegetaţie palustră pentru speciile
dependente de zone umede.
- informarea turiştilor şi localnicilor.
- interzicerea depozitării deșeurilor în zonele neamenajate în acest scop.
- amenajarea de locuri speciale pentru colectarea deșeurilor.
- controlul managementului deşeurilor.
- menţinerea unui număr minim de 5 arbori la hectar pentru speciile de păsări dependente de aceste elemente de peisaj.
72
Presiunea/
ameninţarea
Speciile/ habitatele afectate și starea de
conservare
Localiza- rea impactului
Magni- tudine impact
Măsuri de conservare
1Mai
- controale frecvente pentru evitarea scăldatului printre nuferi,
pescuitului.
- controlul eficient al deversărilor şi al obligativităţii purificării apelor deversate, la nivelul Lacului Pețea, dar mai ales de-a lungul pârâului, de la ștrandul Venus până la Oradea.
J02.02.Amenajare mal, betonare J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
Speciile de peşti, speciile de amfibieni şi reptile
Este un fenomen general pe tot parcursul apelor din aria naturală protejată.
Ridicată
R
care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor
care sunt obiective de conservare.
- evaluarea riguroasă a impactului de mediu local și cumulat al activităților, investițiilor, construcțiilor și din perspectiva menținerii habitatelor speciilor care sunt obiective de conservare.
- interzicerea lucrărilor de amenajare malurilor și a albiei în interiorul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.
- protecția habitatelor acvatice folosite de speciile amfibieni şi reptile pentru reproducere cum sunt bălțile, pâraiele, șanțurile cu apă și altele asemenea, în special în cadrul lucrărilor de întreținere a drumurilor.
- menținerea caracteristicilor specifice ale habitatelor acvatice și terestre
73
Presiunea/
ameninţarea
Speciile/ habitatele afectate și starea de
conservare
Localiza- rea impactului
Magni- tudine impact
Măsuri de conservare
D03.01.02.
Diguri/zone turistice și de agreement E01.03. Habitare dispersata
H01 Poluarea apelor de suprafață limnice H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafaţă H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape
uzate
Speciile de peşti, speciile de amfibieni şi reptile, speciile de nevertebrate
Pe tot parcusul pârâului Pețea și zona lacului 1Mai din aria naturală protejată.
Ridicată
R
sistemul hidrografic a ariei.
-interzicerea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor în zone de distribuție a speciilor.
-interzicerea folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice.
-interzicerea utilizării oricărei substanțe chimice persistente în apropierea habitatelor cu aspect de fâșie sau în apropierea pajiștilor, habitatelor acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă.
- acţiuni de conștientizare și amplasare indicatoare.
-elaborarea unui studiu bacteriologic și de conținut organic al apei, pentru
stabilirea calității apelor de suprafață.
- interzicerea deversării apelor menajere/uzate şi/sau industriale în
- controlul eficient al deversărilor apelor menajere/uzate şi/sau industriale în sistemul hidrografic a ariei.
74
Presiunea/
ameninţarea
Speciile/ habitatele afectate și starea de
conservare
Localiza- rea impactului
Magni- tudine impact
Măsuri de conservare
I01. Specii invazive non-native
K03.01. Competiţia
cu specii invazive
I. Specii invazive,
alte probleme ale speciilor şi genele
Speciile de
peşti
Tot sistemul hidrografic din sit
Medie M
-în zonele de reproducere interzicerea populării apelor cu pești.
J03.01.Lipsa arborilor de pe mal, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03.
Îndepărtarea lăstărișului
K01.03. Secare
Speciile de peşti, speciile de amfibieni şi reptile, speciile de nevertebrate
În toată zona ariei naturale protejate şi regiunea învecinată, pe tot parcursul sistemului
hidrografic
Ridicată
R
-închiderea forajelor şi a surselor de exploatare a apelor termale ilegale.
-reglementarea cotei maxime de exploatare anuală a apei termale de către toţi consumatorii.
-asigurararea unui debit adecvat al pârâului Peţea prin realocarea cotelor
de ape care sunt exploatate din freatic.
- interzicerea introducerii speciilor invazive Carassius gibelio și Pseudorasbora parva, în sistemul hidrografic a ariei, mai ales după reumplerea lacului cu apă termală.
- interzicerea folosirii acestor specii ca momeală vie.
- acţiuni de conștientizare și informare.
- interzicerea folosirii apei din lac și din pârâul Pețea pentru hoteluri, wellnessuri și alte furnizori de servicii turistice, dacă studiile hidrogeotermale vor arăta că apa folosită la pensiuni este din aceeași sursă ca și cea care alimentează lacul.
- interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor curgătoare și stătătoare,
75
Presiunea/
ameninţarea
Speciile/ habitatele afectate și starea de
conservare
Localiza- rea impactului
Magni- tudine impact
Măsuri de conservare
M01.02. Secete și precipitații reduse J03.02.03.
Praguri de fund J03.02.01.
Reducerea migraţiei/bariere de migraţie
J03.02.02.
Reducerea dispersiei J02.02. Îndepărtarea de sedimente K01.02. Colmatare J02.07. Captarea apelor subterane G05. Alte intruziuni
şi dezechilibre
din sit, albia majoră, Lacul 1Mai și imediata vecinătate a lacului
excepție făcând speciile invazive.
- asigurarea deplasării speciilor de peşti în amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass sau scări de pești funcționale.
- plantarea de arbori, specii autohtone, pentru a asigura umbrirea luciului
de apă, cu excepția sectoarelor în care vegetează nufărul termal.
76
Presiunea/
ameninţarea
Speciile/ habitatele afectate și starea de
conservare
Localiza- rea impactului
Magni- tudine impact
Măsuri de conservare
umane
B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației
G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune K01.03. Secare
Speciile de amfibieni şi reptile
Toată suprafaţa ariei naturale protejate
Ridicată
R
-restricționarea pășunatului în habitatele umede în perioada de depunere a
pontei, martie-iulie, și în rutele de migrare, iunie-septembrie.
- interzicerea exploatării vegetației lemnoase de pe malurile râurilor și a pâraielor și în zonele mlăștinoase. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui sitului.
- interzicerea sau limitarea accesul animalelor la adăpat sau scăldat în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni şi reptile pentru reproducere.
- interzicerea supra- și sub-pășunatului, acestea vor fi permise pentru perioade limitate, în cazurile particulare de reconstrucție ecologică de habitate, și doar cu avizul custodelui sau administratorului legal al ariei naturale protejate.
- acţiuni de conștientizare pentru încurajarea cositul manual, respectiv cu utilaje mici.
77
Presiunea/
ameninţarea
Speciile/ habitatele afectate și starea de
conservare
Localiza- rea impactului
Magni- tudine impact
Măsuri de conservare
I.01. Specii invazive non-native, alogene J03.02. Reducerea conectivităţii de habitat din cauze antropice
Speciile de nevertebrate
În toată zona ariei naturale
Ridicată
R
-informarea populaţiei, precum şi a acvariştilor prin campanii şi panouri
despre pericolul speciilor invazive non-native, alogene.
-îndepărtarea periodică, minim anuală, monitorizarea şi controlul speciei alohtonă invazivă Sinanodonta woodiana care populează lacul Ochiul Mare, partea superioară a pârâului Peţea, în zona de baraje, şi sectorul inferior unde este mai multă apă.
-îndepărtarea periodică, minim anuală, monitorizarea şi controlul speciei invadatoare Melanoides tuberculata care s-a dezvoltat într-un număr excesiv pe Hidişel şi în aval de confluenţa acestuia cu Peţea.
-curățarea ariei naturale protejate de specii invazive precum specia
Reynoutria japonica
78
79
V. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
ACŢIUNI
Rezultate
Prioritatea*
Activitatea la nivel de semestru
Responsabil pentru implementare/ Parteneri pentru elaborare şi
implementare
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
S1
S2
S1
S2
S1
S2
S1
S2
S1
S2
Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului
1.1. Obiectiv specific: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor.
1.1.1.Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatul 31A0* și speciilor de interes conservativ, prin monitorizarea acestora.
Informații actualizate Rapoarte periodice Baza de date
actualizată
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode, ONG-uri, specialiști în domeniu
1.1.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatului 31A0* și speciilor de interes conservativ
Rapoarte periodice privind starea de conservare
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode, ONG-uri, specialiști în
domeniu
1.1.3. Monitorizarea activităţilor
pastorale
Adaptarea activităților management din planurile anuale în conformitate cu interesele de
conservare
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode,
1.1.4. Monitorizarea/Controlul oricărei activități de modificări în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor sau altele asemenea, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea, reducerea sau dispariția habitatelor
acvatice.
Rapoarte de control
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Garda de Mediu, proprietari şi administratori de terenuri, specialişti în domeniu
1.1.5. Monitorizarea/Controlul activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea deversării
apelor menajere/uzate şi/sau
Acţiuni de patrulare şi control
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Garda de Mediu,
specialişti în
80
industriale, folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de
conservare pentru specii.
1
domeniu
1.1.6. Monitorizarea speciilor invazive Carassius gibelio, Pseudorasbora parva şi folosirea acestor specii ca momeală vie.
Acţiuni de patrulare şi control Evaluarea parametrilor ce caracterizează starea de conservare a habitatului
prioritar
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode, ONG- uri, specialiști în domeniu
1.1.7. Monitorizarea caracteristicilor
habitatelor acvatice și terestre
referitoare la faza de succesiune,
Evaluarea parametrilor ce
caracterizează
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/
Specialişti în
domeniu,
81
mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, şi al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de amfibieni şi
reptile
starea de conservare a habitatului prioritar
1
entități specializate, ONG-uri
1.1.8. Monitorizare anuală a speciilor problematice, în mod deosebit monitorizarea extinderii stufărişurilor, păpurișurilor şi controlul, combaterea activă a acestor specii.
Evaluarea parametrilor ce caracterizează starea de conservare a habitatului
prioritar
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Specialişti în domeniu, entități specializate
1.1.9. Monitorizarea populaţiilor de Helix pomatia. Impunerea interzicerii colectării exemplarelor de Helix pomatia, în limitele sitului,
dacă se va dovedi a fi necesar.
Avizarea cotelor
de recoltă anuale
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului
1.2. Obiectiv specific: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național şi pentru restabilirea sau menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico-
82
geomorfologice şi a specificităţii peisajului.
1.2.1. În zona Ochiul Pompei, Ochiul Țiganului refacerea habitatelor inițiale prin intervenții mecanice în vederea eliminării speciilor problemă – mai ales cele lemnoase, care umbresc puținele zone unde se mai găsește nufărul termal, care este o specie heliofilă. În acest sens trebuie realizată eliminarea totală a speciilor invazive: Sinanodonta woodiana, Melanoides tuberculata, Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus
quinquefolia şi Echinocystis lobata.
Îmbunătăţire stare de conservare habitat 31A0* şi specii de floră şi faună de interes conservativ
1
√
√
√
√
√
Custode/ Specialiști în domeniu, voluntari, ONG-uri, autorități publice
1.2.2. Întreţinerea stăvilarelor şi digurilor existente în prezent şi care sunt invadate de buruieni şi specii problematice native, mai ales de Rubus spp., prin eliminarea acestor
specii.
Îmbunătăţire stare de conservare habitat 31A0* şi specii de floră şi faună de interes
conservativ
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode, Entități specializate
1.2.3. Construirea şi menţinerea unui
Îmbunătăţire stare
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/
83
bazin artificial cu maluri de pământ, în vecinătatea stadionului din Sânmărtin, care să fie alimentat cu apă termală din pârâul ce vine de la
Felix.
de conservare habitat 31A0*
2
Specialiști în domeniu, autorități publice
1.2.4. Plantarea arborilor de arin, salcie, plop autohtone, lângă apele curgătoare și stătătoare pentru a asigura umbrirea, pe minim 50% a luciului de apă, cu excepția sectoarelor în care vegetează nufărul
termal.
Îmbunătăţire stare de conservare habitat 31A0*şi pentru Rhodeus sericeus amarus
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Autorități publice, entități de stat sau private specializate
1.2.5. Realizarea unui studiu privind reumplerea şi reconstrucţia ecologică a Lacului Pețea și menținerea acesteia, prin realizarea unui foraj în
sit şi alte activităţi.
Studiu finalizat Plan de măsuri/acţiuni
1
√
√
Custode/ Entități specializate, specialiști în
domeniu
1.2.6. Reumplerea cu apă termală a Lacului Pețea prin realizarea unui foraj în sit care să realimenteze suprafața lacului, și menținerea
acesteia.
Îmbunătăţire stare de conservare habitat 31A0*
1
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Entități specializate,
84
1.2.7. Încetinirea vitezei de curgere a apei prin refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte.
Îmbunătăţire stare de conservare Nymphaea lotus şi habitat 31A0* şi alte specii de interes comunitar
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Entități specializate, specialiști în domeniu, entități din domeniul
cercetării
1.2.8. Activitățile, investițiile construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor speciilor de amfibieni şi reptile,
precum şi a altor specii.
Îmbunătăţire stare de conservare amfibieni, reptile şi alte specii
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
1.2.9. Menținerea obligatorie a unei zone tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de
minimum 10 m lățime.
Îmbunătăţire stare de conservare amfibieni, reptile
şi alte specii
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ proprietari și administratori
de terenuri,
1.2.10. Înlăturarea pragurilor din
beton, lemn din albia minoră, iar în
Îmbunătăţire stare
de conservare
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode,
Entități
85
cazul în care aceasta nu este posibilă, se va asigurara deplasarea speciei de peşti amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass ori a
scărilor de pești funcționale.
pentru Rhodeus sericeus amarus şi Scardinius racovitzai
2
specializate
1.2.11. Realizarea unui studiu privind speciile problematice şi invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor
Lista speciilor, a zonelor
afectate
Plan de măsuri
1
√
√
Custode/ Specialiști în domeniu, Entități
specializate
1.2.12. Reproducerea artificială a speciei roșioara lui Racoviță, iar după reconstrucţia ecologică a lacului reîntroducerea ei în habitatul
restaurat.
Reîntroducerea speciei Roșioara lui Racoviță în habitatul 31A0*
1
√
√
√
√
Custode/ Specialiști în domeniu
1.2.13. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de
apă.
Bălţi cu suprafeţe
variabile
2
√
√
√
√
√
Custode/ Entități specializate, specialiști în domeniu
1.2.14. Realizarea unui studiu
Asigurarea
√
√
Custode/
86
privind reevaluarea şi reglementarea consumulului de apă prin impunerea unor cote de consum a unităților turistice în conformitate cu interesele
de conservare
necesarului de apă pentru menținerea pe termen lung a habitatului 31A0*
1
Entități specializate, specialişti în domeniu
1.2.15. Asigurarea unui debit adecvat al pârâului Peţea prin interzicerea captărilor suplimentare şi realocarea cotelor de ape care sunt exploatate din freatic. Se pot căuta şi surse alternative, de exemplu schimbarea cursului unor pâraie din zonă, inclusiv cu apă rece, care să suplimenteze apa care ajunge în
pârâul Peţea.
Îmbunătăţire stare de conservare habitat 31A0*, amfibieni şi reptile, păsări şi alte specii,
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode, Autorități publice locale și județene, Agenția Națională pentru Resurse Minerale
1.2.16. Încurajarea inițiativelor de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajat cositul manual, respectiv cu utilaje mici și se
va descuraja cositul cu utilaje grele.
Plan de măsuri/acţiuni Evenimente de informare, conștientizare și promovare
organizate
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode, Autorități publice
87
1.2.17. Organizarea de activităţi de igienizare în parteneriat cu entităţile responsabile şi cu ajutorul unor organizatii, a școlilor sau a comunităților locale, mai ales în zona pâraielor Peţea şi Hidişel, al albiei pârâului Peţea, în zăvoiul de luncă,
respectiv în aria împrejmuită.
Îmbunătăţire stare de conservare habitat 31A0* şi specii de floră şi faună de interes conservativ
1
√
√
√
√
√
Custode/ Voluntari, ONG–uri, autorităţi publice
1.2.18. Realizarea unui studiu privind păşunile, determinarea capacităţii de suport, a stării de degradare şi valorii din punct de
vedere al biodiversităţii
Studiu finalizat Plan de măsuri/acţiuni
2
√
√
Custode/ Entități specializate, specialiști în
domeniu
1.2.19. Elaborarea unui studiu bacteriologic și de conținut organic al apei, pentru stabilirea calității apelor de suprafață.
Studiu finalizat
1
√
√
Custode/ Instituţii acreditate din domeniu, specialiști în
domeniu
1.2.20. Realizarea unui ghid
informativ cuprinzând informaţii
referitoare la conceptele legate de
Ghid finalizat
2
√
√
Custode/
Specialişti în
domeniu,
88
conservarea biodiversităţii şi a
nealterării peisajului.
ONG-uri
Program 2. Managementul turismului şi al recreerii
2.1. Obiectiv specific: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate
2.1.1. Reglementarea şi controlarea activităţii de turism în aria naturală protejată în funcţie de interesele de conservare şi reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea şi delimitarea zonei vizitabile, amenajarea şi marcarea unor parcări, trasee turistice şi altele
asemenea.
Plan de măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare şi control
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Jandarmerie, Poliţie
2.1.2. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare şi distribuire de materiale informative, pliante, postere, hărţi, broşuri şi altele asemenea
Plan de măsuri/acţiuni realizat Rapoarte
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Asociații locale de turism şi de mediu, voluntari, specialiști în
domeniu
2.1.3. Dezvoltarea parteneriatului
Demersuri realizate
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/
89
cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din rândul tinerilor și iubitorilor de
natură
în vederea dezvoltării de parteneriate.
Rapoarte
Asociații locale de turism şi de mediu
2.1.4. Realizarea unui sistem coerent de panouri informative pentru vizitatori
Panouri amplasate in teren.
Rapoarte
1
√
√
√
√
Custode/ Asociații locale turism, specialiști în
domeniu
2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră, faună şi
altele asemenea.
Portofoliu de activităţi ecoturistice neinvazive creat şi promovat.
Rapoarte
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Asociații locale ONG-uri autorități publice locale, specialiști în
domeniu
2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare, conștientizare și
promovare a zonei
Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG-uri,
specialiști în
90
domeniu,
entități
specializate
2.1.7. Iniţierea strategiei „Garbage- Free”, prin care turiştii sunt informaţi că nu există locuri de depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată iar asta implică obligaţia de a lua cu ei resturile şi
ambalajele rămase.
Acţiuni de patrulare şi control
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Voluntari specialişti, ONG –uri
Program 3 Conştientizare, informare şi educaţie ecologică
3.1.Obiectiv specific: Conștientizare a publicului, comunicare eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate
3.1.1. Realizarea de pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lectii
tematice, culegeri de texte, bloguri şi altele asemenea în vederea conştientizării, informării şi educaţiei ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a
regulilor de vizitare
Pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lectii tematice, casete video, culegeri de texte, bloguri şi altele asemenea materiale realizate
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Asociații locale de Turism, ONG-uri, autorități publice, entități
specializate
91
3.1.2. Realizarea de acţiuni de informare şi conştientizare, şi promovarea acestora în mass- media locală, regională sau naţională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de
vizitare
Articole, emisiuni
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice
3.1.3. Organizarea de acţiuni şi programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului ca Ziua Apelor, Ziua Biodiversităţii, Ziua Pământului, Ziua ariei naturale
protejate şi altele asemenea
Evenimente ocazionale
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice locale și județene
3.2. Obiectiv specific: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate
3.2.1. Realizarea de acţiuni de educaţie ecologică, şi promovarea acestora în mass-media locală, regională sau naţională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a
regulilor de vizitare
Articole, emisiuni Elevi educaţi/informaţi. Rapoarte
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități
92
Program 4 Management şi administrare
4.1. Obiectiv specific: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei naturale protejate
4.1.1. Identificare/Accesare surse
de finanțare
Proiecte accesate
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ ONG-uri autorități
publice
4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, ONG-ri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea Planului de
management
Acţiunile din Planul de management realizate
Parteneriate încheiate
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ ONG-uri, Universităţi,
4.1.3.Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea Planului de management
Acţiunile din Planul de management realizate, logistică
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ ONG-uri autorități
publice
Program 4 Management și administrare
4.2. Obiectiv specific: Personal, conducere, coordonare, administrare, control şi evaluare Plan de management
4.2.1. Analiza rezultatelor
monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând
Starea ariei naturale
protejate cunoscută
Analize elaborate
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
93
informațiile din analize.
4.2.2. Evaluarea eficienței
managementului ariei naturale protejate
Evaluări anuale
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
4.2.3. Realizarea de întâlniri cu
periodice cu factorii interesati
Număr de întâlniri
periodice cu factorii
interesaţi
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
4.2.4 Dezvoltarea unui sistem de asigurare a calității în administrarea ariei naturale protejate: sistem de măsuri prin care se asigură cadrul porcedural și de reguli omogen de
tip SMART.
Proceduri pentru emitere de reglementări, avizări. Dezvoltare sistem audit.
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
4.2.5. Reglementarea şi implementarea restricțiilor privind introducerea speciilor invazive Carassius gibelio, Pseudorasbora parva şi folosirea acestor specii ca
momeală vie.
Plan de măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare şi control
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode / Jandarmerie, Poliţie, Garda de mediu
4.2.6. Reglementarea şi
implementarea restricțiilor privind folosirea apei din jurul Lacului
Plan de
măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/
Poliţie, Garda de Mediu,
94
Peţea și din pârâul Pețea pentru hoteluri, wellnessuri și alte furnizori de servicii turistice, și în scopuri de încălzire a locuințelor.
şi control
Agenția Națională pentru Resurse
Minerale
4.2.7. Reglementarea şi implementarea restricțiilor privind excavarea materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul
custodelui.
Plan de măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare şi control
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Garda mediu, Jandarmerie, Poliţie
4.2.8. Implementarea programului de patrulare şi control pe suprafața ariei naturale protejate.
Acţiuni de patrulare şi control
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode/ Garda de Mediu Jandarmerie,
Poliţie
Program 4 Management și administrare
4.3. Obiectiv specific: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri
4.3.1. Elaborarea planurilor anuale
Planuri anuale de
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
95
de lucru și revizuirea lor după
necesități.
lucru elaborate
1
Custode
4.3.2.Rapoarte către autorități
Rapoarte elaborate
1
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
4.3.3.Instruiri și asigurarea
cadrului de formare profesională continuă.
Plan de instruire
2
√
√
√
√
√
√
√
√
√
√
Custode
96
*Prioritatea 1 - Se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a Planului de management. Realizarea
acestor acţiuni este hotărâtoare pentru întreg planul.
*Prioritatea 2 - Acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate.
*Prioritatea 3 - Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2.
VI. RESURSELE NECESARE
Tabelul nr. 36
97
Buget Plan de management pe 5 ani
ROSCI0098 Lacul Peţea, şi
rezervaţia naturală
2177. Pârâul Peţea
Resurse Disponibile - lei
Resurse necesare - lei
Lipsa financiară - lei
Total
Min. pentru implement.
Plan manag.
Implemen-
tare optimă
Pl. manag.
Min. pentru implement.
Pl. manag.
Implemen-
tare optimă
Pl. manag.
Programe și Subprograme
Buget naţio- nale
Surse inter- naţion.
Surse private
Venituri proprii
Fonduri
Fonduri
Fonduri
Fonduri
Fonduri
Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului
Obiectiv specific 1.1: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor.
1.1.1, 1.1.2, 1.1.3., 1.1.4.,
1.1.5., 1.1.6., 1.1.7., 1.1.8.,
1.1.9.
0
0
0
0
0
344,048
688,096
344,048
688,096
Investitii
1.2.1, 1.2.2, 1.2.3., 1.2.4.,
1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8.,
1.2.9.
0
0
0
0
0
60,000
90,000
60,000
90,000
Subtotal O.1.
0
0
0
0
0
242,143
454,286
242,143
454,286
Obiectiv specific 1.2: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național şi pentru menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice şi a specificităţii peisajului
1.2.1. 1.2.2., 1.2.3., 1.2.4.,
1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8.,
1.2.9., 1.2.10, 1.2.11, 1.2.12.,
1.2.13., 1.2.14., 1.2.15.,
0
0
0
0
0
364,286
728,571
364,286
728,571
1.2.16., 1.2.17., 1.2.18.,
1.2.19., 1.2.20.
Investitii
1.2.1. 1.2.2., 1.2.3., 1.2.4.,
1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8.,
1.2.9., 1.2.10, 1.2.11, 1.2.12.,
1.2.13., 1.2.14., 1.2.15.,
1.2.16., 1.2.17., 1.2.18.,
1.2.19., 1.2.20.
0
0
0
0
0
80,000
200,000
80,000
200,000
Subtotal O.2.
0
0
0
0
0
444,286
928,571
444,286
928,571
Program 2. Managementul turismului şi al recreerii
Obiectiv specific 2.1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate
2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4.,
2.1.5., 2.1.6., 2.1.7.
0
0
0
0
0
121,429
242,857
121,429
242,857
Investitii
2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4.,
2.1.5., 2.1.6., 2.1.7.
0
0
0
0
0
200,000
300,000
200,000
300,000
Subtotal O.1.
0
0
0
0
0
321,429
542,857
321,429
542,857
Program 3 Constientizare, informare și educație ecologică
Obiectiv specific 3.1: Conștientizare a publicului şi comunicare eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate
3.1.1, 3.1., 2, 3.1.3.
0
0
0
0
0
121,429
242,857
121,429
242,857
Investitii
3.1.1, 3.1., 2, 3.1.3.
0
0
0
0
0
100,000
150,000
100,000
150,000
Subtotal O.1.
0
0
0
0
0
221,429
392,857
221,429
392,857
Obiectiv specific 3.2: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate
98
3.2.1.
0
0
0
0
0
80,952
161,905
80,952
161,905
Investitii
3.2.1.
0
0
0
0
0
80,000
100,000
80,000
100,000
Subtotal O.2.
0
0
0
0
0
160,952
261,905
160,952
261,905
Program 4 Management și administrare
Obiectiv specific 4.1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei naturale protejate
4.1.1., 4.1.2., 4.1.3.
0
0
0
0
0
121,429
242,857
121,429
242,857
Investitii
4.1.1., 4.1.2., 4.1.3.
0
0
0
0
0
1,400,000
1,600,000
1,400,000
1,600,000
Subtotal O.1.
0
0
0
0
0
1,521,429
1,842,857
1,521,429
1,842,857
Obiectiv specific 4.2: Personal, conducere, coordonare, administrare, control şi evaluare Plan de management
4.2.1., 4.2.2., 4.2.3., 4.2.4.
4.2.5., 4.2.6., 4.2.7., 4.2.8
0
0
0
0
0
303,571
607,143
303,571
607,143
Subtotal O.2.
0
0
0
0
0
303,571
607,143
303,571
607,143
Obiectiv specific 4.3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri
4.3.1., 4.3.2., 4.3.3.
0
0
0
0
0
182,143
364,286
182,143
364,286
Investitii
4.3.1., 4.3.2., 4.3.3.
0
0
0
0
0
100,000
200,000
100,000
200,000
Subtotal O.3.
0
0
0
0
0
282,143
564,286
282,143
564,286
Total General cheltuieli 5 ani
0
0
0
0
0
3,659,286
5,918,571
3,659,286
5,918,571
Total Investiții
0
0
0
0
0
1,940,000
2,540,000
1,940,000
2,540,000
Total General cu Investiții
0
0
0
0
0
3,659,286
5,918,571
3,659,286
5,918,571
Notă
a) Valorile sunt indicative și pot fi modificate în urma estimărilor detaliate directe, a elaborării proiectelor, ca urmare a evoluției prețurilor, a inflației sau a intervenției unor necesități neprevăzute sau ca urmare a modificării specificațiilor tehnice rezultate din progresul tehnic.
99
b) Valorile financiare din tabel nu reprezintă angajament financiar din punct de vedere legal sau contractual.
VII. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
Planul de monitorizare a activităților
Tabelul nr. 37
Tema
Monitorizarea implementării Planului de management
Obiective
Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic
monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător.
Frecvenţa Periodică-P Continuă-C
După necesităţi-N
Indicatorul monitorizat
1.1.1.Actualizarea permanentă a informațiilor
privind habitatul 31A0* și speciilor de interes
conservativ, prin monitorizarea acestora.
C
Rapoarte periodice
Baza de date actualizată
1.1.2. Evaluarea periodică a stării de conservare
a habitatului 31A0* și speciilor de interes conservativ
C
Rapoarte periodice
1.1.3. Monitorizarea activităţilor pastorale
C
Rapoarte de control
1.1.4. Monitorizarea/Controlul oricărui activități de modificări în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor sau altele asemenea, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea,
reducerea sau dispariția habitatelor acvatice.
C
Rapoarte de control Avize eliberate
1.1.5. Monitorizarea/Controlul activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea deversării apelor menajere/uzate şi/sau industriale, folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea
folosirii ierbicidelor, pesticidelor,
C
Rapoarte de control
îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de
conservare pentru specii.
1.1.6. Monitorizarea speciilor invazive
Carassius gibelio, Pseudorasbora parva şi folosirea acestor specii ca momelă vie.
C
Bază de date cu parametri
specifici
1.1.7. Monitorizarea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre referitoare la faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, şi al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de
conservare a speciilor de amfibieni şi reptile
C
Informații actualizate Bază de date cu parametri specifici
1.1.8. Monitorizare anuală a speciilor problematice, în mod deosebit monitorizarea extinderii stufărişurilor, păpurișurilor şi
controlul, combaterea activă a acestor specii.
C
Informații actualizate Bază de date cu parametri specifici
1.1.9. Monitorizarea populaţiilor de Helix pomatia. Impunerea interzicerii colectării exemplarelor de Helix pomatia, în limitele
sitului, dacă se va dovedi a fi necesar.
C
Rapoarte de control
1.2.1. În zona Ochiul Pompei, Ochiul Tiganului refacerea habitatelor inițiale prin intervenții mecanice în vederea eliminării speciilor problemă: Sinanodonta woodiana, Melanoides tuberculata, Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus quinquefolia şi Echinocystis
lobata.
C
Rapoarte
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.2.Întreţinerea stăvilarelor şi digurilor
C
Rapoarte
existente în prezent şi care sunt invadate de buruieni şi specii problematice native, mai ales
de Rubus spp., prin eliminarea acestor specii.
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.3. Construirea şi menţinerea unui bazin artificial cu maluri de pământ, în vecinătatea stadionului din Sânmărtin, care să fie alimentat
cu apă termală din pârâul ce vine de la Felix.
N
Bazin artificial realizat şi menţinut
1.2.4. Plantarea arborilor de arin, salcie, plop autohtone, lângă apele curgătoare și stătătoare pentru a asigura umbrirea, pe minim 50% a luciului de apă, cu excepția sectoarelor în care
vegetează nufărul termal.
P
Rapoarte
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.5. Realizarea unui studiu privind reumplerea şi reconstrucţia ecologică a Lacului Pețea și menținerea acesteia, prin realizarea
unui foraj în sit şi alte activităţi.
N
Studiu realizat
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.6. Reumplerea cu apă termală a Lacului Pețea prin realizarea unui foraj în sit care să realimenteze suprafața lacului, și menținerea
acesteia.
C
Lacul Pețea reumplut şi menţinut
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.7. Încetinirea vitezei de curgere a apei prin refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a
zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte.
N
Rapoarte
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.8. Activitățile, investițiile, construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor speciilor de
amfibieni şi reptile, precum şi a altor specii.
C
Avize eliberate Rapoarte acţiuni de patrulare şi control
1.2.9. Menținerea obligatorie a unei zone
C
Stabilirea limitei zonei
tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor
acvatice de minimum 10 m lățime.
tampon.
1.2.10. Înlăturarea pragurilor din beton, lemn din albia minoră, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, se va asigurara deplasarea speciei de peşti amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass ori a scărilor de pești
funcționale.
N
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.11. Realizarea unui studiu privind
speciile problematice şi invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor.
N
Studiu realizat. Lista speciilor, a zonelor afectate. Plan de măsuri
realizat, adoptat
1.2.12. Reproducerea artificială a speciei roșioara lui Racoviță, iar după reconstrucţia ecologică a lacului reîntroducerea ei în habitatul
restaurat.
N
Specia roșioara lui Racoviță reîntrodusă în habitatul restaurat
1.2.13. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este
favorizată acumularea naturală de apă.
N
Bălţi cu suprafeţe
variabile
1.2.14. Realizarea unui studiu privind reevaluarea şi reglementarea consumulului de apă prin impunerea unor cote de consum a unităților turistice în conformitate cu interesele
de conservare
P
Studiu realizat
Cote de consum, plan de
măsuri realizat, adoptat
1.2.15. Asigurarea unui debit adecvat al pârâului Peţea prin interzicere a captărilor suplimentare şi realocarea cotelor de ape care sunt exploatate din freatic. Se pot căuta şi surse alternative, de exemplu schimbarea cursului
unor pâraie din zonă, inclusiv cu apă rece, care
C
Plan de măsuri realizat, adoptat
Debit adecvat al pârâului Peţea asigurat
să suplimenteze apa care ajunge în pârâul Peţea.
1.2.16. Încurajarea inițiativelor de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajat cositul manual, respectiv cu utilaje mici și se va descuraja
cositul cu utilaje grele.
C
Materiale informative distribuite
Evenimente organizate
1.2.17. Organizarea de activităţi de igienizare în parteneriat cu entităţile responsabile şi cu ajutorul unor organizatii, a școlilor sau a comunităților locale, mai ales în zona pâraielor Peţea şi Hidişel, al albiei pârâului Peţea, în
zăvoiul de luncă, respectiv în aria împrejmuită.
C
Rapoarte de activitate
1.2.18. Realizarea unui studiu privind păşunile, determinarea capacităţii de suport, a stării de degradare şi valorii din punct de vedere al
biodiversităţii
P
Studiu finalizat
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.19. Elaborarea unui studiu bacteriologic și de conținut organic al apei, pentru stabilirea
calității apelor de suprafață.
N
Studiu finalizat
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
1.2.20. Realizarea unui ghid informativ cuprinzând informaţii referitoare la conceptele legate de conservarea biodiversităţii şi a
nealterării peisajului.
N
Ghid finalizat
2.1.1. Reglementarea şi controlarea activităţii de turism în aria naturală protejată în funcţie de interesele de conservare şi reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea şi delimitarea zonei vizitabile, amenajarea şi marcarea unor
parcări, trasee turistice şi altele asemenea.
C
Rapoarte de control Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat
2.1.2. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei
C
Plan de măsuri/acţiuni
naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare şi distribuire de materiale informative,
pliante, postere, hărţi, broşuri şi altele asemenea
realizat Rapoarte
2.1.3. Dezvoltarea parteneriatului cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din rândul tinerilor și iubitorilor
de natură
N
Demersuri realizate în vederea dezvoltării de parteneriate.
Raport
2.1.4. Realizarea unui sistem coerent de panouri
informative pentru vizitatori
N
Panouri amplasate
2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră,
faună şi altele asemenea.
C
Portofoliu de activităţi ecoturistice neinvazive creat şi promovat.
Raport
2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare, conștientizare și promovare a
zonei
C
Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate
2.1.7. Iniţierea strategiei „Garbage-Free”, prin care turiştii sunt informaţi că nu există locuri de depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată iar asta implică obligaţia de a lua cu ei
resturile şi ambalajele rămase.
C
Rapoarte acţiuni de
patrulare şi control
3.1.1. Realizarea de pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lectii tematice, culegeri de texte, bloguri şi altele asemenea în vederea conştientizării, informării şi educaţiei ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a
regulilor de vizitare
P
Pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lectii tematice, culegeri de texte, bloguri şi altele asemenea realizate
3.1.2. Realizarea de acţiuni de informare şi
C
Articole, emisiuni
conştientizare, şi promovarea acestora în mass- media locală, regională sau naţională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor
de vizitare
realizate
3.1.3. Organizarea de acţiuni şi programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind
protecţia mediului ca Ziua Biodiversităţii, Ziua
ariei naturale protejate şi altele asemenea
P
Evenimente organizate Articole în mass-media, emisiuni tv realizate
3.2.1. Realizarea de acţiuni de educaţie ecologică, şi promovarea acestora în mass- media locală, regională sau naţională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor
de vizitare
C
Elevi educaţi/informaţi.
Raporte
4.1.1. Identificare/Accesare surse de finanțare
C
Proiecte accesate
4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, ONG-ri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea Planului
de management
C
Parteneriate încheiate
4.1.3.Asigurarea logisticii necesare pentru
implementarea Planului de management
C
Acţiunile realizate,
logistică
4.2.1. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management
utilizând informațiile din analize.
P
Analize elaborate
4.2.2. Evaluarea eficienței managementului
ariei naturale protejate
C
Evaluări anuale realizate
4.2.3. Realizarea de întâlniri cu periodice cu
factorii interesati
C
Număr de întâlniri cu
factorii interesaţi
4.2.4 Dezvoltarea unui sistem de asigurare a
calității în administrarea ariei naturale protejate
C
Proceduri și reguli
omogene de tip SMART
sistem de măsuri prin care se asigură cadrul
porcedural și de reguli omogen de tip SMART.
4.2.5. Reglementarea şi implementarea restricțiilor privind introducerea speciilor invazive Carassius gibelio, Pseudorasbora
parva şi folosirea acestor specii ca momelă vie.
C
Plan de măsuri/acţiuni
realizat, adoptat
4.2.6. Reglementarea şi implementarea restricțiilor privind folosirea apei din jurul Lacului Peţea și din pârâul Pețea pentru hoteluri, wellnessuri și alte furnizori de servicii
turistice, și în scopuri de încălzire a locuințelor.
C
Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat Avize eliberate
4.2.7. Reglementarea şi implementarea restricțiilor privind excavarea materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a
habitatelor, realizate cu avizul custodelui.
C
Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat Avize eliberate
4.2.8. Implementarea programului de patrulare
şi control pe suprafața ariei naturale protejate.
C
Rapoarte acţiuni de
patrulare şi control
4.3.1. Elaborarea planurilor anuale de lucru și
revizuirea lor după necesități.
C
Planuri anuale de lucru
elaborate
4.3.2.Rapoarte către autorități
C
Rapoarte elaborate
4.3.3.Instruiri și asigurarea cadrului de formare
profesională continuă
P
Număr instruiri
VII. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
Ardelean A., 1999, Flora şi vegetaţia din Valea Crişului Alb. University Press Publishing House,
Vasile Goldiş, Arad, 311. p.
Botnariuc N. și Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București.
Branzan T., 2013, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, Editura: Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. - Bucureşti : Exclus Prod.
Burescu P., Cheregi V., 2002, Flora pădurilor cu funcţie recreativă componentă fundamentală a calităţii mediului şi a vieţii din staţiunea balneoclimaterică Băile 1Mai Oradea, Analele Universităţii Craiova, 7: 155-159.
Burescu P., Doniţă N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de şleau de pe Dealurile Hidişelului, Ocol Silvic Oradea, judeţul Bihor, Analele Universităţii Oradea, Fascicula Silvicultură, 7:57-62. Cicort-Lucaciu A. Ș., Bogdan H. V., Toth A., Benzar M., Balaj L. și Vidican A. M., 2006: Research upon the feeding of the species Triturus vulgaris, Amphibia, from Poiana Tășad, Bihor county, Romania, Analele Universității din Craiova, s. Horticultură, Biologie, 11, pp: 307-312.
Cicort-Lucaciu A-Ș., Cupșa D., Ilies D., Ilies A., Baias S., Sas I., 2011: Feeding of two amphibian species, Bombina variegata and Pelophylax ridibundus, from artificial habitats from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 297-303 Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, București.
Cogălniceanu, D. 1997: Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor. Editura Universității București, p. 1-122. ISBN-973-575-103-8.
Cogălniceanu, D. 2002: Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecția de Biologie-Ecologie, Universitatea din București. Editura Ars Docendi, p. 1-41.
Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Székely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Székely,
D., Iosif, R. 2013a: Diversity and distribution of reptiles in Romania. ZooKeys, 341: 49-76. Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L. 2013b: Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296:35-
37. doi.10.3897/zookeys.296.4872.
Combroux, I., Schwoerer C., 2007: Evaluarea statului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timișoara, România, 56p plus anexe.
Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D., Telcean I., 2001: Contribuții la cunoașterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universității din Oradea, 8, pp: 119-142.
Covaciu-Marcov S. D., Ghira I., Venczel M., 2000: Contribuții la studiul herpetofaunei din zona Oradea. Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, Oradea XXVIII, 143-158.
Covaciu-Marcov S.D, Ghira I., Ardeleanu A., Cogălniceanu D. 2003. Studies on the influence of thermal water from Western Romania upon amphibians. Biota 4/1-2, pp: 9-20.
Covaciu-Marcov S.D., Sas I., Cicort-Lucaciu A.S. 2006. Amfibienii apelor termale din vestul
României. Editura Univ. din Oradea, pp: 164
Covaciu-Marcov SD, Telcean I, Cupşa D, Sas I, Cicort-Lucaciu AS, 2003, Contribuţii la cunoaşterea herpetofaunei regiunii bazinului hidrografic mediu şi inferior al Crişului Negru, judeţul Bihor, România. Oltenia, Studii şi Comunicări, Ştiinţele Naturii 19: 189-194
Danciu V.M., 2005, Detalii istorice şi influenţa antropică asupra zonei Pârâului Peţea de la 1Mai,
Nymphaea, 32: 149-151;
Danciu V-M., 2004, Rezervatia naturala de la Baile 1 Mal la inceputul Mileniului III, Nymphaea Folia naturae Bihariae, 31: 111 – 131.
Doniţă, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriş, I-A., 2005, Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică, București.
Fuhn I. E. și Vancea Ș., 1961: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV, Fascicula 2, Reptilia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București.
Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei
Republicii Populare Române, București.
Fuhn I.E., 1969: Broaște, șerpi, șopârle. Editura Științifică, București.
Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România,
Editura Risoprint, Cluj Napoca.
Gagiu A. 2005. The Lepidoptera in the collection of Tarii Crisurilor Museum, Oradea. Nymphaea, 32: 39–52.
Ghira I., Marinescu E. I., Domșa C., 2003: Habitat preferences of different hybrid categories between Bombina bombina și Bombina variegata in transsylvanian plain, Studii și cercetări științifice, 8, pp: 211-215.
Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S. D., Mara Gyöngyvér, Ghile P., Hartel T., Török Z., Farkas L., Rácz T., Farkas Z., Brad T., 2002: Mapping of Transylvanian Herpetofauna, Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 29, pp: 145–203.
Glöer, P., Sîrbu, I., Freshwater molluscs species new for the Romanian fauna, Heldia, München,
6 (3/4), ISSN 0932-54143, pp. 207 - 220, 2006.
Grossu, A. V., 1981 - Caracteristica gastropodelor din Munţii Apuseni. Nymphaea, 8-9, 428-431. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucureşti.
Grossu, A.V.,1983 - Gastropoda Romaniae, 4; Ordo Stylommatophora. Editura Litera, Bucureşti. Ianc Raluca, Cicort-Lucaciu A. Ș., Ilieș Dorina, Kovács Éva-Hajnalka, 2012: Note on the presence of Salamandra salamandra in caves from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 8 (1), pp: 202-204.
Iorgu, I.Ș, Surugiu, V., Gheoca, V., Popa, O.P., Popa, L.O., Sîrbu, I., Pârvulescu, L., Iorgu, E.I., Manci, C.O., Fusu, L., Stan, M., Dascălu, M.M., Székely, L., Stănescu, M., Tibor-Csaba Vizauer, T.C., Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, ISBN 978-606-92462-3-8, București, 162 pg, 2015.
Kovacs, H., Sas, I. 2010: Aspects of breeding activity of Bufo viridis in an urban habitat: a case study in Oradea, Romania. Biharean Biologist 4: 73-77.
Marossy A., 1976, Factorii antropici ce au modificat echilibrul ecologic al Rezervaţiei naturale “Pârâul Peţea”. Nymphaea 4: 261-272.
Negrean, G., 2011, Addenda to “Flora Romaniae” volumes 1-12. Newly published plants, nomenclature, taxonomy, chorology and commentaries, Part 1, Kanitzia 18: 89–194.
Mintaş, O., Vicaş, G., Mintaş I., 2012, The influence of the natural factors on the evolution of the Peţea thermal hydro-geo-ecosystem in the period 2009-2012. Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia Mediului. Vol. XIX.
Olteanu-Cosma Cornelia, 1959, Biologia şi ecologia plantei Nymphaea lotus L. var. thermalis
Tuzs. de la Băile 1 Mai-Oradea. Ocrot. Nat. 4: 63-88.
Pop, E., Salageanu, V. 1965. Monumente ale naturii din Romania. Editura Meridiane, Bucuresti. Pop, I., 1968, Flora şi vegetaţia Câmpiei Crişurilor, Interfluviul Crişul Negru-Crişul Repede, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, pp. 102-116.
Rusu T (1988) Carstul din Munții Pădurea Craiului. Pe urmele apelor subterane. Editura Dacia.
Cluj-Napoca. 254 p
Savulescu T.,1955, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 3. Edit. Academiei Române. Savulescu T., 1966, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 11. Edit. Academiei Române. Schiebel-Schlosser G., PTA heute, 1994, 8 (7), 586.
Sîrbu D. F., 1976: Contribuții la cunoașterea hranei la Bombina variegata din împrejurimile orașului Cluj-Napoca, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biol., 21, pp: 65—70.
Sîrbu, I., Gagiu, A., Benedek, A.M., On the brink of extinction: fate of the Peţea thermal lake and its endemic species, Tentacle; The Newsletter of the IUCN/SSC Mollusc Specialist Group Species Survival Commission; International Union for Conservation of Nature, ISSN 0958-5079, 21, pp. 34-37, 2013.
Sîrbu, I., Freshwater Mollusca from Romania in the collections of the Natural History Museum of Sibiu, Bruckenthal, Acta Musei, V (3), ISSN 1454-4784, pp. 555 - 564, 2010.
Sîrbu, I., Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin, Heldia, München, 6 (3/4), ISSN 0932-54143, pp. 115-134, 2006.
Sîrbu, I., Sárkány-Kiss, A., Sîrbu, M., Benedek, A.M., The Unionidae from Transylvania and neighboring regions, Romania, Heldia, München, 6 (3/4), ISSN 0932-54143, pp. 151-160, 2006. Sîrbu, I., The Freshwater Mollusca From Crişana, Criş Rivers Basin, Romania, Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle Grigore Antipa, XLIX, ISSN 1223-2254, pp.13-28, 2006. Vălenaș L, Drimba G, 1978, Cercetări de speologie fizică în Munții Pădurea Craiului. Nymphaea 6: 279-328.
Tofan, T., 2003. Conspectul sistematic al florei vasculare din Rezervaţia naturală „Pârâul Peţea” –Băile 1 Mai, jud. Bihor. Nymphaea –Folia naturae Bihariae, Oradea. Vol. XXX: 85-100.
Vicaş G., Mintaş O., Dalea A., 2013 Nymphea lotus var. thermalis-present and Perspective,
Natural Resources and Sustainable Development, p. 441 – 446.
*** 2015 - Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. Editat de Asocierea S.C. Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. și S.C. Integra Trading S.R.L., București 2015.
Anexa nr.1.1 la Planul de management Lista celor mai importanţi factori interesaţi
Nr.
Denumire factor interesat
Aria de interes
1
Primăria Copăcel
Dezvoltare durabilă
2
Garda Naționala de Mediu
Monitorizarea activitatilor de conservare
3
Administrația Bazinală de Apă Crișuri
Dezvoltare durabilă
4
Centrul Național de Informare și Promovare
Turistică Bihor
Dezvoltare durabilă și protecția naturii
5
Primăria Comunei Sânmartin
Dezvoltare durabilă
6
Primăria Municipiului Oradea
Dezvoltare durabilă
7
Asociația Compas România
Dezvoltare durabilă și protecția naturii
8
Asociația Geografică ”Simion Mehedinți”
Dezvoltare durabilă și protecția naturii
9
Agenția de Management al Destinației Bihor
Dezvoltare durabilă și protecția naturii
10
Consiliul Județean Bihor
Menținerea statutului de conservare
Dezvoltare durabilă și protecția naturii
11
Universitatea din Oradea - Facultatea de
Geografie
Asigurarea creșterii nivelului educativ și a
activităților de cercetare
12
Agenția pentru Protecția Mediului Bihor
Monitorizarea activitatilor de conservare
13
Muzeul Țării Crișurilor
Menținerea statutului de conservare Păstrarea identității cuturale, păstrarea
capitalului natural, creșterea nivelului educativ
14
Serviciul Județean Salvamont Salvaspeo
Bihor
Asigurarea prevenirii accidentelor si
asigurarea interventiilor de salvare
15
RNP Romsilva - Direcția Silvică Bihor
Asigurarea continuității habitatului forestier
16
Garda Forestieră Oradea
Monitorizarea activitatilor de conservare
17
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bihor
Monitorizarea activitatilor de conservare
18
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în
Agricultură Bihor
Asigurarea continuității habitatului
neforestier
Anexa nr.1.2 la Planul de management Harta geomorfologică
Anexa nr.1.3 la Planul de management
Hărţi geologice
POS
Rezervatia 2.177. Pârâul Peţea
• Harta Geologică -
cmcmt111! ainser...a,Uv a,l Sllturllor t,i wra 2000 A m in cmtodfa Muzeului
T rii Cri unlo{"
rvaţla 2.f:1'7_ P.Ar IPe!;ea
• H-,rt,:,,'Gco!C>,!ll
•
-.,$ie,.eoura1ko ;9 Ailn di:, tD1mllml MV Naa,ir;, RDM,,mA
;
Re efvaţia 2 1I77
ls
--
Pârâul Petea
- -
!li -
= - -,:.'Iia,
lrifo1r.-HI.HI i.t =1111:t l-a
""'"' 1 100.000,
cbbo:t::JI 00 .:-41rc
lno"llulul Gaill,,_llo -
iriliUu.111171
gl'lm:f.11
c:lldmlta Ruor.. oo 7.171. P r.l.,I !'<1••
l!."ebeaolohld!"<>,11r.rtloo
- A.P,, Jl'!'m0'1ente
--A.pe,neperm.anen4t!
C"i!li!Slo, um rl
qn2 -Puilrlwr\, nl•lptlfi
p,113-lli!Uil-llll. .ilt11!1.J1
p,, • A•r;Jllo nl•lp,:,- lil•lp._.,
I
\ -----
, ... 111 ... ...• !"".,. "'
••»
.;; Y«I: h:,rt.ltlr,.clQ'U; liiejk-, t«"e! Nf"l:-l il '!-l if ,je, "'11fft :am:.J"1.1Pffl: mb.lrfl •
Anexa nr.1.4 la Planul de management
Hărţi hidrografice
P05
Rezervaţia 2.177. Pârâul Peţea
• Harta Reţeaua Hidrograf1cli •
231
"M.w.! cmcmtut rvatla 2.171. IP.Ara.ul Pe1,ea
ainser,, v al Sllturllor - H rta Re'IC11 -a Hit!tc,gr-,1 -
ti tlr@ 2000 ,fa i11 ,;j-i
cmtodta Muuulu1
T rii Cri ijnlo('
eogral'k:uil:INI
Pliln d,:, Ufklil* Mlil
NGa,ir;, ROM.UJIA
l<410.!ro;,!.. 1,.,. ,.
-,· Q 101
ş.; =(:QT()? CV $R
$C ESflf RCM.WIA SRL
l-lai u
11\11
• U•iiti>U,1'1'1, P-orloll1 ••
!
, ... m l!ll!l"'•IIJ 11••1'1
li fj'I, i'I
,..,
"'
III
u.,.
!JMr r.,r 1'-1•1 IU lhl
-• J
Anexa nr.1.5 la Planul de management
Hărţi pedologice
Rezerva(ia 2.177. Pârâul Peţea.
- Harta Pedologică -
i:-m tut amservil!Uv a,l Sllturllor t,i tu@ 2:00D,dfato i11
c.mtodfa "'4!J:zev:Lu1
T rii Cri 1.uilor"
Rereivaţle :2.171. IPăr.lullPej;ea,
• Hm'l.i f><:<h.il'.«.liC •
Sies1M1urar"" ;sro
iF1im 00 taklll• MV
tlt>a\Jr" RClM"'1,II,.,
D.lft I '1 11;•'3
lrJ:.,nuU dc,pl-=I UIIt:.
l:n lturţ:,1,i;:l1•ft'I
dlti.,fmtn J:rbl l:::fiol l'l,,;ln:p, 1,1A.]1 n..,caia• c ,Rf hri,.»
r 11U111:i1 '"'"cu;::;.mrr.u1
ma ,er , :xtr!-1
d• f■ci:n:-n. ■
1-J.-tieu
J?
-
..._
liM r„u,
;iiv,;-,.
Anexa nr.1.6 la Planul de management
Harta distribuţie habitat 31A0*
Anexa nr.1.7 la Planul de management
Hărţi distribuţie Nymphaea lotus var. thermalis
Anexa nr.1.8 la Planul de management
Hărţi distribuţie specii de nevertebrate
ROSCI0098 Lac,ul Pe a
p Rezervaţia 2.117. P,ârâul Peţea.
Hartă distribuţie specie d nevertebrate - ChHostoma ba.naficum
"Mimil r:mcnt I conser,,auv al !ilturltor ti.,.tura 2000 alfaro in
ais,todl'a Mlll-JhJj
T rii (rismilo:r'
i'l.OSCilDIJS!;l!,.;M::ijl P
Haită dislri1buţi01;peci8 de nia o lel:Jral0 - Chlil'or;toma bilnilticum
ORAD A
Fr" :;i..;ao;in,fko 1 Nl
F't..n 00 Kl111frka Mi,11".:,QJ
N<.aolr.:.ROMAtWl,
\
\
SĂNMARTIN
82m \
R nt u
IIINIIIIC
tzsiHlllb.i:IU m:znp ,m :dn.■!i.wEln L,lntMl111ll!lrolApqt
□o..-:.--
IM ... to
'i/f
!1----.:, ;.-!-al
-
-ffrurnlnil:l.-1ttutlo1 ■I.
«iid llh■lri■ ■ -mtllar
• 0>1-
-
a=-CII
(P- P<"'...nio
ffi-CIU:Tu1
. "."'
1-E-- Ol'!l!Jtl
1-tit-'I lt l ,el.l :11„fHiJ PIJU'.L'l"tlHlll-i>I
. ,.
r.F- 11
1
lllflll'!'l'l!I'. •'M•lfl■ ..
D i'M
I lh
:t<•1"•: J
I.am•
tfl.®11
_210m
221JITE
Ifaieu
• 1'i' .r,u1,rv.;: .\ r
:tid iJJ1bd«1'ei nl!i Mfffiir.t! 6m
POS
ed
20ll1•2i!lll
ROSC!illJ098 Lacul Peţea
Reurvaţia 2 111, Pârâu1 Petea
Hal'i1l,;'i dist ibuţje specie de never'Ulbrate,- Unio croosus
"Ma!>.!gcm ntt:1l rnnser,,atJv al !ilturltor ti urra 2000A ro iii cus,todfa Mlll j
T rii Cri;mi!.ot'
ROSC:!0098 Lacul lilo /J
Haliiă dilstrlbruţle specie de neYeftetll'ate. Unio cra.s 1s
ORADEA
-dl Sl«-.;irulko 19NI IFl.inOOIKrlat Mii11"CQ NROMAIJL!l.
Ul I '1 ;zr,;·
\
\
\
\
82m
\
nt u
"TMl<,,!I>"-"""'""""'""""
O;ţ,,·rr. c;i J015
SCESl'lfFtOt,1,1,MS!;IL
se Q:!jCQTCf' CV RL,
-•~·""- ---
m:J
ilfllJ!IIII
H-
:,- IJ'o'.!,J i::l'IHJI
□1::::1-:-,()-- IUF\oio,,
"""•ii• r..h1111J.-ll1fli:11 hi
C'abslmi dl■inj111.1lm■n•.utiar
r:::e-O..:,liir'ril.1i)li
O'!-.Clllll"iMi
CP'- Cl.ftrl ,
210m
-
Cl'l -r:hnui
>11-1....,,....
tf\l, r - _,,.....>fffl• ..., '11,1,... ->ti<1o
tft N CMJll:..11111
r-P-Tlrwut
P,p-P.11„ac Nffflf41Dli
Til. '11'.f,f'l Jll:I•
-
1m
Eli::f'jljWlfllol iJ.11td«11ineli!i •Mffl'i . 6 m '
1""'1!!'1'111'. •'i.'W•l!lfl_...
a
7H
1cm
11'1' .lf.AIJJ. J,,; .\
blmt.1. I •11•
:OC,T-:UJ
Anexa nr.1.9 la Planul de management
Hărţi distribuţie specii de peşti
05
ROSCI0098 Lacull Pet.ea
Hană Clistribuţie Sabanejewia aurala
"Managementul conşerva1.iv al siturilor Natura 2000 atlate in custodia Muzeului TarU Crisudlor'
ROSCI0098 Lacul Peţea
Hartă distnbuţ,e Sabanejewia aurata
ORAl)EA
P'roif.:lciie SIAlrcOl;)raftcill 1970 Plill'I ltlfl;!r1flta;ere.p Nea(J< ROMANIA
O t.a Ol' S.'2013
\
\
\
\
SÂ'NMARTIN
rB2m
\
Ronl u
C-0pyricht o 2015 1'
SC CISCOTa> C.V. SRL g
SCSRIROM.ANIA SRI.
Toala1,u1e razefi'ate.
210m
,, Hattlatul
ni IM!Giel Snb,;m ll!''illhl aur.rm;
-
"fll"E
• 111'iii:"::::::::ii, ,.,::::::=::::::':ii.'°.. ---•.-X, I
,anP"plr,•:axia-fH''Mtan
ll:'!IIU7rf.Afllfl(lr;:;1,<1,
(;11\'Lk.l',llL}{UN i"itll
l1U11u11,r i .,;l„"='1•r>-
-11117 ..:1ll::1
05 Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea
Hartă distributie Scardinius racovitzai
Rezerva11a2.117. Pâ.râul Peţea Hartă di„tnbUJ!ie S.:ardinius ra.:ovrw.i
r
SÂNMARTIN
Haieu
Hiibital
Hal:Mlulp.:rtfllit,i,illlll l rdiiiu5 tti001i'm!li
l2'0ti!
"Managementul conşerva1.iv al siturilor Natura 2000 atlate in custodia Muzeului TarU Crisudlor'
P'roif.:lciie SIAlrcOl;)raftcill1970 Plill'I ltlfl;!r1flta;ere.p Nea(J< ROMANIA
O t.a Ol' S.'2013
Toala1,u1e razefi'ate.
C-0pyricht o 2015
SC CISCOTa> C.V. SRL
SCSRI ROMANLAS
-I
tt'O'O''E.
,anP"plln •lllmpol,..11
-•'ii:'•=:;";,---"'===""-·--- oii.li
l1U11u11,r i .,;l„"='1•r>-
-11117 ..:1ll::1
(;11\'Lk.l',llL}{UN i"itll
ll:'!IIU7rf.Afllfl(lr;:;1,<1,
"Managementul conservativ a,l si,urilor Natura 2000 aflate in custodia.Mlll.eului
Ta ij Crisutilor'
Rezerva!ia 2;117. Pârâuil Pete,a
Hartâ distribuţie Sabanejewia aurata
Prorocii• Slor<:afica1970
Pl8illie'h;:!rirrtaiM ieii
r-i aROMANIA
Claia .. Of' S.t2Cl1:!i
SÂNMARllN
To.ala dR:!-ph1de rez-el\'ale.
C<>pyri flt O 2015
SC GISCOTOPC.V.SRL SC !;SRIROMANLI\ S
:u•
H.aieu
Rezervaţia 2.117.. Pârâul Peţea Hartă distribuţie $al:Janejewia aurata
-
WO"Ql"E
llNIL1Prli.,\fllJlfl J,"I,,
,,caiFH •IIIJ1ni-1-•
a■'■'iaa'="•--■'iii"'==;;;;;:;"'•--•..,•-•
, „
.:nu, iun
t11r:i
Ş1„o,;
n,
IILniur
,;,jl1'Lk.Pdll..1{11!if i'iU.I
e iu
.:1107 .:,1t::1
l1u.11u1111 • 1„ll(tl1r,,.
os
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea Hartă distributie Rhodeus amarus
"Managementul rnnşervativ al şiturilor Natura :I.OOO aflate in custodia Muzeului
T rll Crl5urtlor'
Pro+GdiGStorca!Jr.afica 1 g70 Plan de .-e1e,inta M ,ea fROMANIA
oara rn· o,
Tos1epllliff,! nuel\'ale.
C<>pyrioht O 2015
6C Gl5COTOP ev_SRL
SC ESRI ROW,,Nll>, SRL
-
I
:tl'O'
Q"c
h111p,oP'-, •lllmflll-•
-•'ii:'0:=::,"---•""==::::::""•---:!l);-i'rilll
Edii:ti!Ulnta i::urhl:!l(H'"tll!!I nMII r10fm21le S..n,
tlNll'PrF.A El•llflf'l-',1,1, ,.;1!l'Llll'IIIL 1{1_11'-l i"1lll
Rezerva!ia 2.117. Pârâul Peţea
Hartă distribuţie Rhodeus amams
f
SÂN MARTIN
H,aieu
Hi:it:iilrilnl[ll;rt1Ji'l\iSil.:il ilRhOlh'iU$llllm11r.uş
LP-lll9
c::JP:i ul P-tl''1
_[dU111.IIQJjăl!dt11inistHlll'lHII-IUlaLt
osme Rezervaţia .2.117. Pârâul Peţea
"Managementul oonşervativ a,l şiturilor Natuta 2000 aflate in
custodia Muzeului
TarH ,Crlsurtlor'
froiodia Stl(lreografic:a1971) Plan c:1e .-e'fenooa Marea Neaora ROMANIA
Oala 01' S/201
To.siepturf<! re1el\Jale.
CopyriQnt O 201
SC CISCOTOPC.V. SRL
SCSRI ROMANL/\ SRl
:tt'O'O''E.
Rezerva!la 2.117. PârâuI Pe a
Hartă distributie Sc:ardînius erythrophthallmus
r
I
SÂNMAIUIN
H,-.ieu
ii IIPQC!II
!Dadei Cl111Zl!ntl'i Pt!ntru:5pecLll 5t:a.cllniJ5,erythrophti111tru5
Ha1rtă distribuţie Scardinius erythrophtlhalmus
Edi;:!i!/...811ta C1Jrbcl(l(,d. nivilll 11onn!lle 5 m,
,..,.,pap.a., •lllml"!I-•
llNJUi.-r.Afl•IIOPf:,'1A i.il!'Vl lt,uLRllR,'l,"icl.l 111 Llu111r r- 1n-:t11r-
.:l•Di' .:•J1l
:i=u -;rs 1!-=0
==m m
osme
ROSCI0098 La.cui Petea
Ha1rtă distribuţie Scardinius erythrophtlhalmus
"Managementul oonşervativ a,l şiturilor Natuta 2000 aflate in custodia Muzeului
Tar'ii ,Crlsurtlor'
ROSCI0093 Lacul Peţea
Hartă distributie Sc:ardînius erythrophthallmus
ORADEA
froiodia Stl(lreografic:a1971) Plan c:1e .-e'fenooa Marea Neaora ROMANIA
Oala 01' S/201
\
\
\
\
SÂ'NMARTIN
182m
\
\
R nl u
To.siepturf<! re1el\Jale.
CopyriQnt O 201
SC CISCOTOPC.V. SRL
SCSRI ROMANL/\ SRI.
2t0m
H'u
Hiltttatul
IA
al 5peu;iel St;11rdlnla!i et')th,:aph1halmu5
RO!;.,(: lXJij Lii ul P'tlN
U11ftil!il11.dntlnlsl!Rllh,i terirorl11t
llNJUi.-r.Afl•IIOPf:,'1A i.il!'Vl lt,uLRllR,'l,"icl.l 111 Llu111r r- 1n-:t11r-
.:l•Di' .:•J1l
,..,.,paplrl•:;!Kla-p Mrn,
--""=----""-==,."■·---·- P#".11
osme
ROSCI0098 Lacul Petea Hartă distributie Rhodeus amarus
"Managementul oonşervativ a,l şiturilor Natuta 2000 aflate in custodia Muzeului
Tar'ii,Crlsurtlor'
ROSCI0093 Lacul Peţea Hartă di5fributi.e Rhodeus amarus
ORADEA
froiodia Stl(lreografic:a1971) Plan c:1e .-e'fenooa Marea Neaora ROMANIA
Oala 01' S/201
\
\
\
\
SÂ'NMARTIN
182m
\
\
R nl u
To.siepturf<! re1el\Jale.
CopyriQnt O 201
SC CISCOTOPC.V. SRL
SCSRI ROMANL/\ SRI.
2t0m
H'u
llNJUi.-r.Afl•IIOPf:,'1A i.il!'Vl lt,uLRllR,'l,"icl.l
111 Llu111r
r- 1n-:t11r-
.:l•Di' .:•J1l
,..,.,paplrl•:;!Kla-p Mrn,
--""=----""-==,."■·---·- P#".11
Anexa nr.1.10 la Planul de management
Hărţi distribuţie specii de amfibieni şi reptile
Re:tervaVa 2.117..Pârâul Peţea
Hartă distribu{ie specie de amfibieilllri - Bombina bombim-1.
• m:.'ll
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.urllor "tur 200::, lfate in
Rezerva! :a 2.117. Par.s,uI ?eţea
Ht ltii diS tibu,ţic $pC(iC de a.mfibie:ni • Elombin bornbil'ISi!J
:y,.,'lr
custodia Muzeului
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n[I F1;;m de .eleilr.t.aM'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
Tarii Cr.i urilor·
Toaie wle
CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
Hai-eu
11l r.1tflll
ll"ill'l"E 22STll'E
.,.
1i!a
t:HA!OI
p
ROSCI009B Lac.ul Pe a
Hartă distribu{fe speci,e·de amfibieni" IBombina vai,iegata
"M;u,,;igr::montul conser,,atJv al 5tturltor ti tu@ 2000 all ro in rus,todra Ml!l wi Tarii Crismi '
ROSCI009e Lilcu! Pele
Hartă dlstrlbUJ\le-specie de amflb[eni. Bombine ...arJeqata
-cll Sl<;;ao,;irufko l Nl Fl.in do Kl1at Miill"N
-.aROM,r,m.,_
\
\
\
SĂNMARTIIN
82m
\
R nt u
,_
Dhtrik4,l■ap«II--H::hr1l
1•2.l.P..l.<..T..'•_dt,-,1.1"""" .-._,.., , •..._;,
o,. ,_
□PifWP'<'H
Ulihll!llll,r
□PD :i.lllPat-
ldlflliHn1'Mlrw.i:lviHuttlrt■li(I
C1J1dtit-'Jki■lrt-■..._1W1llc11 C:C-Orj'"""""'
<:F• Gl!""lo
0:--Q_h.-, ll(Wlt,I
Cl'!·-
t-n-Lui:t.llH I
i-r -Tilf4l'Mt" (IJ:ll.if 'Pltetl!i'IOI
IM'?"'
Of"""PI'""'
Ml-- ÎIJIJU'I i;ct'illll
FN:-•1■J■ rm-.u,1., .i....u, ra., ..n
PP-f'.a lllffill
TA- ilJml
,210m
!1----:::iM:; --+-U
'Jl
I "ll""-l!ÎW'• • ""'•'"
Di i'9 IN.i
lmJ•i
I Ul
:mr :uJ
Ef:tid ,w1bd«'Dllin Mfffiir.t! l'.i m
2o!lll1•2i!lll
Rez.-erva(ia 2;117. Pârâu1Peteai
Hartă distribuţie specie de amfibieni a Bombina variegata
22·=
"Ma!>ilgcm ntul rnnser,i.a.tJv al stturltor ti tura 2000 alfam in rus,todfai Mlllzeolwi
T"rii Crisurilo:r'
lw.tur"'- li .117. p· il I P>ojo
HE1111dălslr-lbwţje specie de smfJblenl • Bo:mti nEI variegata
,.r:.J
dl Sl«ao.;i111ll:o 1'9Nl Fl.in 001r11afrl.a MlilrN NROMMWl,
"lll>1o c\"op!utlo- "'"""""'
-fr: ll;IJ:01!
se Ci:!!CQTCf' C 1,1 RL
SC ESRf Ftet.1A: l S L
1:-Ja.ieu
tfi - fi'li-u!.I pi111B-1lflii
l-A-'Tuli11ii
-
22'1J'[l"E
tl,.J®
l"!""ftl"l!!'-•fl•...l"!I
"'11il
i'I -a. ?Hi
w
Si:: la.iil1,J '1.llt-d«ik nl!i n«rTR li m
1.-r.r,um:-
a.;,\
•.I I Ul•
:m:r-:nJ
POSm
2001-mu
ROSCI0098 Lacul Peţea
Hartă disb'ibutie specie de amfibi:eni - Truiturus cristatus
'i\,\i111i!gt'fi11Cfl,tUl
conser,,.a;li'I al siturilor
<\tur 2000n te in custodia Muzeulut Tm-li Cri urilor·
ROSOIB0!!8 La.cui Petea
Haiti d1SliîibU Sll)Cef.c d!cl!iilib:i ll,i • Trilull'IIS j;fi$WLl$
ORAIDl;A
""'-oti•S1raibi1-SliJ F1.1nde1elf:fll M'::I N,eq,iRCMANL"-
D 1h1 ' ..:!C 5
\
\
182m
Ronlau
Chtp11.11le i;,t,e
Cai:-Jr;,,ft 0- 1 2
SC G;ISCOTCP- C.V BR
ec ESRIRO .. IA SRL !;: --
[ZlHll'!:bU 1■1..-=,al ■ ■n'tHnl Trhn:::11 --■
LillllM •I li
c:i--·
EJ)=u !!D,111 ■1.,.) 111
- • Ml. t.-,_rfurlllll
.i'TOm
i-.,j.f.w... 1tHpa:Ld:t.,.1 -:i11:il■r•-..
,,. ,hi
-..t■j.d-.
Hai u
t
:!'IP- Ttrffi.1'1 IOI..CL'llii!i
-,Fli.C• Hlft fl.litti.i:,J.
ff'· """'""
î----,it!ia:.,-f-.:m 7: :::· :;•
......
l!'"•PrPr• -1'1'1■!1"'
;i,i,, o i'!I l il
i!2"1111'E
POS Rezerv.aţia 2.1H. Pârâ:1.11 Pe-ţea
Hartă di.stributi;e speci,e de amfibieni • Triturus cllistatus
'\l,\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000 A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D ,1 • c !:ii
7-i:'[J'(j'll
RezeN111ta 2_117_ M,ul Pete111
tMr1;ii •dis.tlil:tl.l •si;eeic-d- ·IIITilib-. ni. Tilliîlll'VGtfiii,lttus
:1-,l'
""1o cl'lllh•I• .....,,. ,_,
cop;,;e,,, o- :io1
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
H.-iie11
... ., li!!ll l4„-lr.l Ţr,.rq r;:rh,IM1•
-•■ lrwfiriutli:lrl■lr! dti 1i:iml-4.■ i !iln1n1lbr
-C-,,ii:+nâl1ui:'t.l
-041.ffl',11
• iiill1ilulJ!i
• lo!irtn ill!!tjlfK:_1ft! Q t4.iBllldlHNP°i!
'Hm.
•-Nju lţ:,111111ik'lu"•
'.:JJA-T
U.,
:u:T.: JJ
.ll
11"11'l'E :l!!'ll"l"E
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
1'.l'.I 71 "dl! .l:U -
11•1·.r r,,.
• t lkl
-
ROSCI0098 Lac.ul P,e,ţea Harta.dish'lbut,ie specie de re,ptile" Ernys orbicularis
"Mimil r:mcnt I conser,,auv al !ilturltor ti.,.tura 2000 alfaro in ais,todl'a Mlll-JhJj
T rii (rismilo:r'
Fr
F't..n 00 Kl111frka Mi,11".:,QJ
N<.aolr,;, ROMAtWl,
ROSCIOO'ile Lacul ?ol1J HartA,distlibu!lle specie de repdle. Emys orblcuta:rls
ORAD A
\
\
SĂNMARTIN
82m \
R nt u
r
-•o-
Coi»·rr. (:i l01
se Ol:SLCfTa=i C 1,.1RI.p
$C ESflf -.,;_MS!;IL --
EZ]ttll'diu 1111 llill..,-..Dl Mkc.ilihi
L.lrlti111111lpn:rlif
□..e.o..o.-mwo Pt
_210m
Ifaieu
'i/f
!1----.:, ;.-!-al
-•1'i' .r,u1,rv.;: .\ r
tfl.®11
lllflll'!'l'l!I'. •'M•lfl■ ..
1 D i'M
I lh
:t<•1"•: J
I.am•
:tid iJJ1bd«1'ei nl!i Mfffiir.t! 6m
221JITE
POS Rezerv.aţi a 2.1H. Pârâ:1.11 Pf!;ţea
Hartă d]stribuţie specie de repti1le - Emys orbicularis
'\l,\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D,1 • c !:ii
7-i:'[J'(j'll
Rezi!N111ta 2_117_P.Dl'aul Pete111
Hat! d--tribulic sp,c,cie de rep1rI- • Emys orllieul ris
:1-,l'
""1o cl'lllh•I• .....,,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
H.-iie11
-• lr·wfiriutli:lrl■lr!
1!:ilinlllf,.■ i llmn:a,haP
• liUCtl
•-Nju lţ:,111111ik'lu"•
'.:JJA-T
1'.l'.I 71
"dl!
.l:U
-
U.,
.•l•t lkl
:u:T.: JJ
11"11'l'E :l!!'ll"l"E
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
11•1·.r r,,.
-
PO
RO,SCI0098,Lacul Peţea
Hartă distributie specie de reptile - Laoel'ita viridis
'M.Lllli! -cmcnt I ainser,,a:Uv al stturllor t-liJottrra 2000 lfam in
c;ustodla Mm,e.ului
T rii Cri:.urilol''
ROSCI00516 l. I Pete
Hartă dii!;tribulie spec;ie de replile - laoerta Yiridii;
ORAIDEA
l'madl" OIJSllllfl;o 19 F1-'n 00 Ki1alr Milretil Nlia;lr:. ROM.UlL,l,
\
\
\
r82m
\
Rontau
□ -=-aJ
LilnHti.:lp
c::::i
. '""
'
12'WE
ltt,foi flillll!'l,lo_
1id.i'aii!r1• ■■ nv1l1t11
a'.::- ,,,
Q'- --..
_1 Om
I
I _Jf!HPl-• OJ'lWIJO,,,,,,..
%
t--ţ'--- ,.1::,a--1 I PP- N ;:unu
I t'II.L- '1111!11fm.;g 1..*lailUU.
-
l'W r..uinr.n::d.i:bli.a ::cn■i:ull.rt11Li.s:IIP,d •tat1.da
.,,. JTii.- -211
1
-
-
l"!1"1!RN!"l•;!l;4'!"M'I.,..
tlffiftiil'I
ti :i:51:1 D i'II ICOO
llh
• l
!JM I.Hi I 1
JI
8tf'iiJdlidlil OJll:t+..:t IM 11111"
li m
POSm
2001-mu
Re.rerv.a a 2:1117. Pârâul Peţea
Hartă distribu,e speci,e de amfibieni - Triturus vulgiaris
7..':'m:l'll
'i\,\i111i!gt'fi11Cfl,tUl
conser,,.a;li'I al siturilor
<\tur 2000n te in custodia Muzeulut Tm-li Cri urilor·
Rezervat .a, 2.117. PAJ nl ?etea
tl CliSl!rilbUijC'pe ·. de amfibieni. Tril'liflll$ \Mga.ti$
v,.·'Jr
""'-oti•S1oograibi1-SliJ F1.1nde1elf:fll M'::I N,eq,iRCMANL"-
D 1h1 ' ..:!C 5
Chtp11.11le i;,t,e
Cai:-Jr;,,ft 0- 1
SC G;ISCOTCP- C.V BRL
ec ESRIRO .. IA SRL
. •l!Klt!Qll4!'-I"""""" Tfll,.4'w■ dpffl
Haie11
„ ""'1- III/O r.!lll!liil. •wt1Loi!lt"1
IWrlilnn.-1 l!l■P-r«IIE!lni 1n1,H111 -cu 1ldl ,,p■p.nti.-.U,ll
dl i ·li]
-;,.,.:tu't'".am.lifl
Ffl•F-.l. 1nl 1"!ll!lti
1Y.•T•11•""'
22"1)"lfE
l!'"•PrPr•ill„1'1 ..-
1::r.l i1 ,:M .l:IJ to.:,
Re:tervaVa 2.117. Pârâul Peţea
Hartă distributie specie de amfibieni - Rana.dalmatina.
• m:.'ll
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.1l turllor "tur 200::, lfate in
Rezerva!:a 2.117. Par.s,uI ?eţea
H tt !lft= ribuţic spe«:ic ii ilmfibili:ifli • R m diilrnHl.tina
:y,.,'lr
custodia Muzeului
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n{I F1;;m de .eleilr.t.a M'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
Tarii Cr.i urilor·
Toaie wle CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
. •IIKINlll4H J;:«Hli:j.,;
Hai-eu
ll"ill'l"E 22STll'E
.,.
Rezerv.aţia 2.117. Pârâ:1.:11 Peţea
Hal/tă d1istribuţie specie de amfibieni - Rana ridibunda
• m:i'll
''/,,li\1ki.gt"1111Cfl,tlil conser,,.a;t.1'1 al siturilor
<\tur 2000ll te in
Rezerva1:a 2.117. Par nl ?e\ea
Hiirt'i dis!nbutili, SpCeic -d iftilitriCli'i. ttan ndiblilid
,....1 •
custodia Muzeului
Tarii Cri urilor'"
l
Pmoolio Slo,oograll:., 1no F1i1nde-1elf:!ll M'::I NOO!li"'RCMANL;!,
.
cntp1wlc ..te
e'l-'l'r •0- 1
ec ESl't1'1;-G .. ,w,SRL
SC G;IŞCQTOP' C.V BR
□Hll!::bU p:illn'µ'l■l..-,::.ali:11-.1ritiff'II Ral.I rllltum
LOoll,
g,.,:.;""".
lt::Ju,1ra1iti•ftnli11i1111.-1111rlti111
liJ.liMl,)fiiflll!!!NIIRfÎlt:!f
,::C.(!-,iillfrflru<:tl
-
•
-
fl'u•,:u11Jfl!MHli!llj)(1n"u5,,Ullilfttl"liilUe.;l"GI
H.iieu
-ll"'G'J"IE
22'1J'll"E
l!'t•l.!'l'PF'•" .. .,._.
'll'J i1 ,:M .tlJ :t1l:I
Rezerv.aţi a 2.117. Pârâ:1.:11 Peţea Hartă.dish'ibutie specie de amtiibieni - Pelo.bates fuscus
• m:i'll
''/,,li\1k,gt"1111Cfl.tlll conser,,.a;ll'I al siturilor
<\tur 2000ll te in
Rezervai:a 2.111. Par u I ?etea
Haf!j ·tribu!ie SIJ'i.•cic -de rulibil:'lli • P•clo t.:,Uu5e $
,.._.1'
custodia Muzeului
Tarii Cri urilor'"
l
Pmoolio Slo,oograll:., 1no F1i1nde-1elf:!ll M'::I NOO!li"'RCMANL;!,
.
cntp1wlc ..te
e'l-'l'r •0. 1
ec ESl't1'1;{) .. ,w,SRL
SC G;IŞCQTOP' C.V BR
-l
H.iieu
M
l li!ll l4 ,1r.1 Ptlll#li!?i!,
c,,,..,-■
l,iol1'r
-• lrmr1utt:111■1El
ea- 2Rtl dti 11:1ml-t.■ 1llillllr»1imr
Q:a: -C-,'Nfril1u,::fl
tfta-lbti.mw,1
l
-ll"'G'J"IE
22'1Tll"E
'll'J
l!'t•l.!'l'PF'•" .. .,._.
i1 ,:M .tlJ :t1l:I
111 I111
:t<,T-:IJJ
Rez.ervaţia 2;.117. Pârâu1 Petea
Hartă distribuiUe specie de amfibier1i HyJa afbol\ea
"M;u>;iii::montul rnnser,,atJv al 5lturltor tl tu@ 2000 ll ro in custodia Mlllzecilwi
T rii Crismi '
R(it11rv- li<.1117. p·u.l P,c
Halllă dlstrlb!!ţle specie de amfibieni,• H1la erl:Jorea,
-i:.1
-dl ao.;irufko l NI
F_l.in 0_0.RKOikMlt,rrl,m.a.,_MlilrN
"itaa'kidr(fJl'fulll
-rr: ll;IJ:01!
ŞG at!!CQTCf' C V SRL
SC ESR_f ,i;_Jto, S L
1--
• F\n:l•M i:-z,a,11 i:.-rtu 111wKili t...,... a,t.a-.
i:z;attib..t.iU il iJ fflH!i'liillMlllii
LlnHo
p-
lcltfl :t:n.l.niialnitt rtearl■III
I d':ik,,tij •I IN!Mil'Nf1kal
CC:-Ca-tic-:n1lru::#l
-0...-1
H!l-ludr.a.Jnpili
1W •'l'al"1u1 a.tfll IIC,1ni la:IJKhUlll!I DII pilf' lr1/,
.J m!l.;i.nli
H'l-A,.cl.r'jjiliu!i11'
F1.1-l'A::11l11J,1l'a1Hd1rllr, •bu■lţ htlillu1 FP • fi. JU ptlf!IWl'll'Jt
TA-Ta,■n U'ltlll
l-Ja.ieu
22':l'[l"E
l"ll"" .,_.,.,..,.,..,.1--
11' n o Z.:S u:-
Ef:tidlQ.;n\;I iJJ1bd«11ineli!i l'.i m
p
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea
Hartă di,stl'ibuţie 51Pecie de reptile• Lacerta agilis
• mJl"ll
'i\,li\n.i 1111Cfl,tlil conser.urilor "tur 2000 !i!ll te in
Rezef'2.117. rBnl F>etea
'Ha.ttii diSlitlb tlc 'l\l)Ccic de reptile • L.a.(1:el1J1iii$
.,...1 •
custodia Mmeulut
l
Pmt!oli• Si1no F1.1n de-1eleilr.t.l M'::I N"'!l""RCMAN
Tarii Cr.i urilor·
i:::RP1WI
Coi;>119'I 0- :l()1o
SC G;IŞCQTOP-CV BR
SC ESRIr-0 ,.>.ili, SRL
l-Jaieu
- llr:;;,.,,--r1-IJ.:.l ld1111pili1 n1
P,\fl
•--"'fa!lq'l!Qi,'lt!!:fM'11k-
IW r r.n..i n■ r«IIE!lni 1n:1,N11 -cu 1lli.!! --,,p1p.1rti. -.U,lil
iii ·, ·li]
-A,t- tu"IW,:'>iil
""1-\'t,JtniJ,tiro ldirl.iPOOIIILWHt.rt
IFfl F-.1,11fl 1:,e1111:l!ll
c71,1,... Ji!o !'im/I"
22
......
-ll"il'T'E
;v1•,1
:WT-! l
'i'.l'J "
-dii
.l:UI
,,. ........i!illi .. .,._
p
Rezervaţia 2.1117..Pârâul Peţea
Hartă distribuţie specie de reptile • Na.trix natrix
• mJl"ll
'i\,li\11.i 1111cn.tlil conser.urilor "tur 2000 !llll te in
Rezef'2.111. ParBnl F>ete11
H\i.rt.i d"'·tl'ibfC·$peţiC de irtl)tilc. HMnX il lti
.,...1 •
custodia Mmeulut
Tarii Cri urilor·
l
Pmt!oli• Si1no F1.1n de-1eleilr.t.l M'::I N"'!l""RCMAN
.
i:::RP1WI
Coi;>119'I O, :l()1o
SC G;IŞCQTOP-CV BR
SC ESRI R-0 ,.>.ILI-. SRL
,..,-. -F\n;iJJ,ljf !'lfl!t•l-l i:.-'IJIJ 11fţ.111 rlRrtt• la,l,c.bU p:rw'f,11I•I I.:11 11pl1N,!-11c'I Rftb"
O>i<1iiP
ICM,•.iftMtillltirlli'Mt1iiti
Ca llCl'fi dtl '1::lta■l-4■ ■ fmuAlllclr 0:.-'ll 'C'«t■ltU:.,i
Haieu
-ll"il'T'E
22
......
,,. ........i!illi .. .,._
'i'.l'J
"-dii
.l:UI
;v1•,1
:WT-! l
p
Rezervaţia 2.1117. Pârâul Peţea
Hartă distriibuţie specie de reptile - Nalrix tesse!lata
"l>\i\11
i:onserva;t.lv al siturilor
1.1tur 2000 11lbte in
Reu,rva :.i 2_117_ Ph.11iuJ ?ete,a
Hiii'till diUFib ic 5pooC de fCIHil • Niitfili ti:uC-I
1---,'"lr
custodia Mmeulut
Ti!r,lri i Yrilor„
.
A
l'm,,ofio Slol"'!llmib , 'IJ F1.1n de .elf:rilbl.a M':J
N-RCMA.NLA
D ,, ' " c S
CRpi lc ..t Copjr;g'• C- :ll:)1
ec l;Sl't1l't-0"4'< LII RL
SC G;IŞCOTOP C.\I BRL
.. ..::L1ioLJ,i r;uunll patrtu l:iitlll •ltil,,i
Ha1eu
blup 11El'J.1rl■l»p9ar1l491..N1pllimM■CII la■Hlill■
-!f ·U'll"ld„lH l'Qlili
ll'V'!"IE
••
l •-Pr•ill_...,._.,
1:1'1 ii 'li-I! .t:ll
.....
."'911;"'1 llnuil■I t, i.-dti pa llbd:11,. kc.11 Fffl;r... l'.'I -n'1'f NU J,i)l--.,nrin- .Hh:woii, ijq, ru nr-lT III i;r I-Lti ru'tlrtl •
POSm
2001-mu
Re.rerv.a a 2:1117„Pârâul Peţea
Hartă distribuţie specie de reptile - Vipera berus
7..':'m:l'll
'i\,\i111i!gt'fi11Cfl,tUl
conser,,.a;li'I al siturilor
<\tur 2000n te in custodia Muzeulut Tm-li Cri urilor·
Rezerval,la 2.117. PAr uI ?etea
H r1;iid ti'iltlii.i't·Spcei dt·
v,.,'lr
j)lilc. Vipeti!IbCliUS
""'-oti•S1oograibi1-SliJ F1.1nde1elf:fll M'::I N,eq,iRCMANL"-
D 1h1 ' ..:!C 5
Chtp11.11le i;,t,e
Cai:-Jr;,,ft O, 1
SC G;ISCOTCP- C.V BR
ec ESRIRO .. IA SRL
Haie11
Ft=l■P.Jlllfllptll'IHl'lll'lllt
-iu.r.1 n1 a
22'1)"lfE
l!'"•PrPr•ill„1'1 ..-
1::r.l i1 ,:M .l:IJ to.:,
Re:tervaVa 2.117. Pârâul Peţea
Hartă disb"ibutie specie de amfibieni - Bufo buifo
• m:.'ll
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.urllor "tur 200::, lfate in
Rezervat :a 2.117. Ph.Srnl ?eţea
Hlirrlii diSatribllliCS •CiC de il.ililli'bi!:lli. Eluf'O l;iUf'O
:y,.,'lr
custodia Muzeului
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n{I F1;;m de .eleilr.t.aM'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
Tarii Cr.i urilor·
Toaie wle
CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
Hai-eu
i'ilui-LIJIHNlilr,.1.-.,
ll"ill'l"E 22STll'E
.,.
c,11,,1
.'"l'-! l
:i!!"Tll"E ......
R,ezervaţia 2.11117. Pârâul P,eţea
Hart:ă distribuţie speoi:e de amfibieni - Bufo vili'idis
''Milll
conserva1t.ilt a,l sLturllor "tur zooo 11n w in c tadlaMmeulut Ti!rll Cri urilor"
IRezel'Vata :l!.111. rl!inl Pete,a
Hiirti distnbulic), ipeCii) e1· Fiili jeiii • Buro iiirid1s
y,..,'Jr
Pmom• Slllloo,;irafl:.i 1niJ
F1.11n de: .elf:111 M'::1reg1
tl-RCMANL",
D ,,
ch!,p"iutlc reJ!eJ'i,'.il.,e
CO, 1
ec ESRHl;Ct/1">.ILI-,S L
SC G; OTl:'P C V: BR
--
U'lllrdl
. ..
Haieu
[Z]l-tiiJlliiU J1i11Sţn>lldt.li'"1 j a.1r:.1.t'idlli
• bmtnitt•1m11i■
i:-aia-1Uf] EH i::ll-:■l-t• ■ -rl".lrtll;1r
(?wţllo:rrrl114'I
pi,
IPfl ■,u■I pt1rn■n11q,
...Ţ 1u1lt'J1!1
*
l •-Pr•iel ,._.
i'.l'J "-dii l:::t.11
.F'n;:I lll'iAl"fl1I 1td1! F'Qli liliHl:11 ki"J ;pni;r... r.1 .if·nJT/a;: no..1 )i .-..:,..,. ii:, Oi' nlriLt;"!;v-rt FHfilrn i;r- «l"l'i rwt1rtt."
Posmediu fi
2007-.i!:Oll
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea -
Hartă distribuţie specie de amfibieni - Salamandra salamandra..,
"Mahagetnentul cohservativ al siturilor Natura 2000 aflate ih custodia Muzeului Tarii Crisurilor"
Proiectie Stereografica 1970 Pian de referirita Marea Neagra ROMANIA
Data:1D/15/201s
Toate drepturile rezervate.
Copyright© 2015.
SC GISCOTOP C V. SRL SC ESRI ROMANIA SRL
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea
artâ distribuţie specie de amfibieni - Salamandra salamandra
Q()I.' 1
I
j
"L.g11nda
12:aHabHatul poterrţial al spe,ciel de arntibieni Salamandra salamandra Limite
c::::IPMâutPej>c>a
Unităţi adniini$Uativ teritoriale
HN - Terenuri l'leproductive acoperite cu stuf ,sau papură, vegetaţie
de mlaştini
22"0'0"E
lfNIUNhA F.lITTflPF.,\NII liUVhKNUL RO:rlÂ.. 11::.1 lnstn.1mtntt Sinu 111,·al,·
20'17-2(11
1,15,0011
I '-'lllptJ JJI_., = 00 rr,m l mr,
-•'•'"=='•'---''"===="•'---:;,x,me,t,;
Echidistanta curbelor de nivel normolc 5 m
„Prnie<t tilk\lllat in cal POSMediu, AY.a pn·o1itara 4-lmplCfliCritarca sisteme-lor adecvate de- mana'!lc-rrteril pcnuu pl'otcc.tia r.atul'ii.n
POS Rezerv.aţi a 2.1H. Pârâ:1.:11 P(!;ţea
Hartă distrilbu,:e speci,e de reptille • Anguis fragms
'\lo\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D ,1 • c !:ii
7-i:'[J'(j'll
Rezi!N111ta 2_117_P.Dl'aul Pete111
lw.rt;l disi!ib111lie,speeil!>c1- roplif.e • A.ngu-- frilg,il1s
:1-,l'
""1o cl'lllh• I• .....,,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
H.-iie11
-•■ lrwfiriutli:lrl■lr!
1!:ilinlllf,.■ i llmn:a,haP
• liUCtl
•-Nju lţ:,111111ik'lu"•
'.:JJA-T
U.,
.•l•t lkl
:u:T.: JJ
11"11'l'E :l!!'ll"l"E
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
1'.l'.I 71 "dl! .l:U -
11•1·.r r,,.
-
POS Rezerv.aţi a 2.1H. Pârâ:1.:11 Pf!;ţea
Hartă.distribllll ie specie de re;ptil,e - Coronellla austriaca
'Mi\llii f11Cntlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D ,1 • c !:ii
7-i:'[J'(j'll
RezeNIIII a 2_117_ P.Dl'auI Pete111
.... d1Slribu- , $11)Ce[ cf-c r<:plil.: • Corunell ,-UiS,t•( Cil
:1-·l'
""1o cl'lllh•I• .....,,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
H.-iie11
• lrwfiriutli:lrl■lr! dti 1i:iml-4.■ i !iln1n1lbr
-C-,,ii:+nâl1ui:'t.l
-041.ffl',11
• iiill1ilulJ!i
• lo!irtn ill!!tjlfK:_1ft! Q t4.iBllldlHNP°i!
'Hm.
•-Nju lţ:,111111ik'lu"•
'.:JJA-T
U.,
.ll•t lkl
:u:T.: JJ
11"11'l'E :l!!'ll"l"E
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
1'.l'.I 71 "dl! .l:U -
11•1·.r r,,.
-
Re:tervaVa 2.117. Pârâul Peţea
Hartă distributie specie de reptile - Elaphe long:issima.
• m:.'ll
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.1l turllor "tur 200::, lfate in
Rezerva!:a 2.117. P!r.SruI ?eţea
H tt !lft= ribuţic spe«:ic ii !'CPlilf• • Er phe IOilgi$$m'l,IIJ
:y,.,'lr
custodia Muzeului
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n{I F1;;m de .eleilr.t.aM'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
Tarii Cr.i urilor·
Toaie wle
CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
Hai-eu
ll"ill'l"E 22STll'E
.,.
Anexa nr.1.11 la Planul de management
Hărţi distribuţie specii de păsări
POS Rezerv.aţi a 2.1H. Pârâul P(!;ţea
Hartă distrib:uţie păsări • Alcedo atthis
'\l,\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D,1 • c !:ii
F!ezervaţia 2,117, Pâr ul Pa!,8a
H rtll! dl1;:t,r 11tle.pli!!l"ilt • A.lc:edo allhis
""1o cl'lllh-"le ,.._.,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
i:..i,f,ln •
Ob:li:ii"l lli-1-J:ihl!!U
• Amoo,doo ••I sp,,c Afilooo
□
EZ!Hat talul «
lcfl1 5j10."Jl!
P r ullfo
, Unit101umlnl:o!r.ilifi' ..-..,1.:ie
DfCi! ilJiil'IJrl
B•L<>:lude"!"1
Na TerBP..11 ltd! .t"...q::terfll!'G.151ul :Si.lU pi1purtl,
-,, el;r\l,de111'"'11
t-r----'M-iifiH I
1'.l'.I 71
"dl!
.l:U
-
U.,
.•l•t lkl
:u:T.: JJ
il"IITl"E
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
11•1·.r r,,.
-
Re:terva a 2.117. Pârâ:1.:11 Peţea Hartă disti'iibuţie păsări - Buteo buteo
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.urllor "tur 200::, lfate in
Rezervaţia 2.117_Pi!ir .1.11P·eţea.
HUti'j diii:tFfbuliC l)U fi • Butco bLlteO
..
custodia Muzeului
Tarii Cri urilor·
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n{I F1;;m de .eleilr.t.aM'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
.
Toaie wle
CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
ndll
22)t1r,t;i.@1"1 1•01 e,lltilw..,;,
c:J N • P•jn
t:31Jn! ljiitl!f.rni,ti:tţr•trr tt.l'ilklri1Mi
,Fo1ooirl ltttoiulol
oe-c",p!)lfliliru(3i
{ l 11
:tN, t
lti r1tLGP11rttam stul siJu papun!i,
w-gal :iedai:!mia,thil
R·•p.p,, •"1J loare
P.a.l , \iligi!l!IIJ! raresiIO< . artru.11,
.,.
Re:tervaVa 2.117. Pârâul Peţea
Hartă distn1buţie păsări -Corvus m.onedula
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.urllor "tur 200::, lfate in
Rezerva]ia 2:.117. IMr.:l.ul PeJea
Ha'l'I (lli!!ţrlbutle . .%11-CoNu m,1inedula
custodia Muzeului
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n{I F1;;m de .eleilr.t.aM'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
Tarii Cr.i urilor·
Toaie wle
CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
t ml■
Ob:snr.-:aU ·liptall
l'i.J11c.i<, ll(e..oirl ·l)Mlru
Co,..,,, .,;,n;, ui,,
rZJ r,t;\Jll,,l11oiilBill
c::JNrllll
0\Jnili!ii mi ti,. -ri•it
• fdJ4;15iln"" kftiriullil
OC-CUf1'<>:1L-;truot,
0R-tl""""
• Cllt'>\J lfllf •Jlio
{ l 11
N- !:IU1""Pflt.1' "'-"1"'rtlen.1 '1ul """ papunl, m3elrif„d• mt>,1
RMAp,llCllf!] A'.t
""' - '-"'l!lrt>Joit rn,cs,;,,- . o11r... 11,
W- P,:ijij I •r+'-
.,.
Re:tervaVa 2.117. Pârâul Peţea
Hartă distribuţie păsări.- Dendrocopos major
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.urllor "tur 200::, lfate in
Rezervaja 2:.117. IMr.:tul PeJea
tl,ai:fj dl lriblll.le' pill!!;ar - tJ,ear,drOQOjlQ,S, major
ni
custodia Muzeului
Tarii Cri urilor·
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n{I F1;;m de .eleilr.t.a M'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
.
Toaie wle CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
ndl Ob:snrvaU ·liptall
• l'i.,11(.le ll((lo_(lfrl ·l)Mlru
Oi111d,_Prn•
ti31rullul ..,iU•ifl ii! Dortdo'.>lc)j)<)ţ rnfl.i'.><
□C J>t, .. P• LU
unilt mi w• -ri11t
• fdJ4;15iln"" kftiriullil
0C - C1_111JUi1!=iJflJ 1
l)R-tl""""
HB- L<>:iu Oj>'I
III- -01#1--,prom,;;IN1r1 tlo i $ 11p puii!,
w r.lop.tdo mi..,1
RMAp,llCllf!] A'.t
PAI: - 'M)ollllf,J roo;i f -'busJi,"'5lvl
ff'-P.:Ojij lj'H;o1Y11 "t'11111
{ l 11
.,.
POS Rezerv.aţi a 2.11H. Pârâ:1.11 Pf!;ţea
Hartă distnlluţie păsări - Dendrocopos syriacus
'\l,\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D ,1 • c !:ii
11:ezerva,a 2,117, Pâr.iul Pal8a
HsirUI dl!1.tlib lieaplli$Al1- oe,"drocop ,l c1,1
Ill
""1o cl'lllh-" I• ,.._.,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
ll,Jondl
Ob:llill"'liiilit'l.,p fî
• l'\J11ţ4,,d,;ll(kijirl ·- ll•11di <W<>ieiyi !»!
r2]tib1atll1ul"""l•i .Jil Dond o:,11oi>l!-
c:::il'l!r ull""
CJ_Ui'libl itdmi ttNtff ltfi4Cifil!..
• f<>'ll)olni> ltifo,ul { ]CI!.
OC- C1_111J Uli'U1lflJ l
l)R- """"
HB-L-:lciudi!-
- """1•po:1 rtlo <.u ,;141 " pnp,,11!,
w elof" do mr..,1 R-Af!9 1•1)
PAI-W!)eI fQ'1l f,. i,
t-r----'M-iifiH I
.•l•t lkl
:t<:T-: J]
U.,
-·,,.•·=="---
il"IITl"E
IP•R-.,,•i!ll.,.l'I"""'
■ "'-===5'"'•--•"'-•
11•1·.r r,,.
-
p
Rezervaţia 2.1117. Pârâul Peţea
Hartă distribu e ipăsări - Erid\acus rubecula
''Mi\nii 1111Cfl,tlil conser.urilor "tur 2000 !i!ll te in custodia Mmeulut
Tarii Cri urilor·
Rezervaţia 2.117. Păr ;ul Pel8a
Heirti!li dl!rtlib tlecp!li!tirl - erJ01.a.c:us rube,(:u1a
Pmt!oli• Sioogralk., 1no F1.1n de-1eleilr.t.l M'::I N"'!ll"'RCMANL!',
D ,, • ' c S
c:n,piwl -.ii.
C"l>'Jrilfl Q- :ll:)1
SC G;18CQTDP-CV BR
ec cSl'l'I R-0..>JLI, SRL
ndll
0eclllill"'llil1Îf'l.,p i
• Pum:4e pre2.enJtl PMVU
Eri1h us;ru tiULil
t!Z}Holfulul... 1s1or1t"1!ij!OdB ErlDu,,u, nibooula
CJl'Jr u«Po
10•1.<>:luooopsj
1N fer.muilri.11ni.am 51ul i:lu pil(JUTlt,
""11•1"11od•
rtirq -=-.liN't:rJ.(111
FP - P:ijlll11.,..,,,or,em, TA.-Ti!f90fllbJ
-;ll
J:l'j i1
Etli-JIJy-_;;
,,....,..,,."...,._
......
lH
I®,..•
• I!U"llle 15 m
:ur:- 1
""-rbetl!'
POSm
2001-mu
Re.rerv.a a 2:1117. Pârâul Peţea
Hal1ă distribuţie păsări - Falco tinnun,c,ulus
'i\,\i111i!gt'fi11Cfl,tUl
conser,,.a;li'I al siturilor
<\tur 2000n te in custodia Muzeulut Tm-li Cri urilor·
Rezervaţia 1:.117, IMrilul Pel,8a
l-tait:11 d!$1 bulie pilisari • Fal,;o lilnn11111culug;
2W
""'-oti•S1raibi1-SliJ F1.1nde1elf:fll M'::I N,eq,iRCMANL"-
D 1h1 ' ..:!C 5
Chtp11.11le i;,t,e
Cai:-Jr;,,ft 0- 1
SC G;ISCOTCP- C.V BR
ec ESRI RO .. IA SRL
ndll
Oecllliill"llilllÎr''l.,P i
e A.mcie pr,!:2.en1 pealn.l F ootinnuoculus
CZlHotruJlule:<15tor11 BI FIJloo Unl1UOOIJl!f5
Ci>Jr u«P•\'9
Unitl.{1M1lmlnisfratfi' Bllorln11i
18•1.<>:ludoopli
iN • 'l,r"""1 '''" r,mptlnllr m 51,utau pllpurll,
\'OIIOI.Jjlo do I
HR-1\j!,t ihl] O)
F,>,t -Wg rnr;,<1.,,- , ortn.t;II,
TA.- TiHM 1:tJ
22'W'E
l!'"•PrPP•ill„l'I""""
-■,,.■'::::::;"..,--■"'o;:::=='"'= "'·-·
Re:tervaVa 2.117. Pârâul Peţea
Hartă.disitribuUe păsări - Fringilila coeleb:S
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.urllor "tur 200::, lfate in
Rezervaja 2:.117. l?.lr,tl.ul PeJea
Hart:Bdl!!;Uilbutle-p!li$:l!l'4- Frlnglll!iQ l!!!b$
custodia Muzeului
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;, ,n[I F1;;m de .eleilr.t.aM'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
Tarii Cr.i urilor·
Toaie wle
CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
nd1
Ob::llili"'i'iiilii'l,p îi
• F'unote do P=l'n1 pmlfu oh l"rt,Qllil Dl'!klll>
{ l 11
III· .. -,protu,;;IN1r1 tlo <<ului $ 11 p puii!,
"' r.lop.t do mi..,1
R-AI>!,
- 'Mli,"'5iv1
ff'-P.:OjijOlj'H;o1Y11 "t'11111
POSm
2001-mu
Rezerv.a a 2:1117. Pârâul Peţea Hartă disttibuţi,e,pâsări • Fulie.a a.tra
'i\,\i111i!gt'fi11Cfl,tUl
conser,,.a;li'I al siturilor
<\tur 2000n te in custodia Muzeulut Tm-li Cri urilor·
Rezerva:jia 2.117, P.lrllul Pel8a
ttalld,cl!$111lbu plB r,1- Fu!lc alra
""'-oti•S1raibi1-SliJ F1.1nde1elf:fll M'::I N,eq,iRCMANL"-
D 1h1 ' ..:!C 5
Chtp11.11le i;,t,e
Cai:-Jr;,,ft 0-1
SC G;ISCOTCP- C.V BR
ec ESRIRO .. IA SRL
l!..911d1111!
Ol;imi,rnlil Q.lliiiil
- lf.\111ţilt dii 11fl1 j)l'dftl ,5ptl(!i:J,FQli;:A.Jti(l=I tZJH>1ii•l11Ie-:"1 oi FO!i>ll•lro. c:J1>.1r1!ull'o
'Unlb.1 ,1.,dmlnr:1tnHi' itiikîrlllll
HB - Lu:iu de-
N - OIU1r,;,pt'OOl.i:IM!"'"-"l"'rtl•m "1ul ,au papur11, w3ellif" do mta.,1
HR-1\j!,t ihl] O)
. v.,gm;,i;,, rnr;,<1.,,- ,ortr...11,
22'W'E
l!'"•PrPP•ill„l'I""""
-■,,.■':::::::a"■■--■"'o;:::=='"'= "'·-·
POS
Rezervaţia 2:H7. Pârâul Peţea
Hartă distrilbuli'e păsări - Gilrrulus gla:!lldarius
''Mi\Tlilgf!'1111Cntlll
conserva;l:N al siturilor
<\tur 2000 !llll te in
Remrvapa 2.117. IMr ul Pel8a
ttli rial! d tr01u11 p ,$Arl -1ml!l fl!li!!, gtandarl
custodia Mmeulut
l
Pl<,oolîo Sl1no
F1.:m de-1elf!llci..l M'::I
N"-RCMANLA
Tarii Cr.i urilor·
CRJll1.de ..t
Cop;r;,,ţtQ- :ll:)1
SC G;IŞCQTOP- C.\l BR
şc cSl"IR-0 .. ,w,$RL
i. ,,J,,otl•
OO!s rraUI s:p,.;11
• Flmotodopr<"Z•n1 pmtru,e..ruhag1-.n,,
□l'll'llulP•
tz:ZIH.ilitalule:<1,tom.:IJ ,:;pe,ol!SI Glaulw. g •
UrJlt.l il.Gminl'lfr,;ifir ttidClrla'lili
li.
.,
î"---"11,;aai'HI
HEl-1.oclo.:lt@tl
\.I- ll!,,;,,-..î ""' -Ml _,îl wi\'lul'Sllu •.
w,jalirl>O do ti:>!i
Fi:- UJgi.'11::HJll!
Fl'J:. \loil•t"l-' rn ,,u,, . al'JJmtt,
;ll ......
,,. • ..,,,... .." .. "' w
-■"'i:::::::::ri"'---"'i:::::a::=::a.:i"'ii■-■-"!-
p
Rezerva.ţi a 2.117. Pârâul Peţea
Hartă distribuţie pă.sâr,i - Me:Jlanorcoryph:a calandra
U!lV
,J
"l>\i\11lll
i:onserva;t.lv al siturilor
1.1tur 2000 11lbte in
Rezerv.aţl11 2.U7. Pllrr 11I Peţea
HllfH di$tl'ib1.!l_ie
ri.MC!affl.eec,rypraa ei!l'aiUll'fl
„
custodia Mmeulut
Ti!r,lri i Yrilor„
.
A
l'm,,ofio Slol"'!llmib , 'IJ
F1.1n de .elf:rilbl.a M':J
N-RCMANLA
D ,, ' " c S
CRpi lc ..t
Copjr;g'• C- :ll:)1
ec l;Sl't1l't-0"4'< LII RL
SC G;IŞCOTOP C.\I BRL
lapnd■
rz;) itti"llllnlofo.i!ISJ" al•
c:::::Ji>ln!uli'•
Mo
Co ,t
I u.
11·1.oo:iu!Mep!
N..-fermu:1r.e ll-.,"11a,ropanla m slu;t:au papun!i,
Wll•ml do m
R. ,\pe CIND laare
-'11,;igm" ro ,.i;,,-.:.,..-,: i1. ""1
••
l •-Pr•ill_...,._.,
1:1'1 ii'li-I! .t:ll
.....
."'911;"'1 llnuil■I t, i.-dti pa llbd:11,. kc.11 Fffl;r... l'.'I-n'1'f NU J,i)l--.,nrin- .Hh:woii, ijq, ru nr-lT III i;r I-Lti ru'tlrtl •
POS Rezerv.aţi a 2.1117. Pârâ:1.11 Pf!;ţea
Hartă distribuţie păsări - Merop.s a:piaster
'\l,\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D ,1 • c !:ii
Rezervaţia .2.H7 ..Pil,r .1.11r>etea
Hal't:i di$liil>Ulic PiUIIJ. Merops .-.piHler
""1o cl'lllh-" I• .....,,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
rll;II!
(2J trllllylil'ilil "l
Cl"l, ullPii
_J Uni :ulmi,."-'ra.lrvIBlk>ri■le
t-r----'M-iifiH I
U.,
.•l•t lkl
:u:T.: JJ
il"IITl"E
11•1·.r r,,.
-
t .. fet:IHIU"i proklritlnl.!lm51ul i:tu pilpurll,
wuollfflode rnla;im
HR·- CUfJJll11W1!
P.AI • ""11•1* rDnestlefl. -osii,
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
1'.l'.I 71 "dl! .l:U -
POS Rezerv.aţi.a 2.1H. Pârâ:ul Pf!;ţea
Hartă distriibuţie păsări - Padice,ps ruf.
'Mi\llii f11Cntlll
conserva;tlv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D,1 • c !:ii
Rezervaţia 2.117.. Pilir.iul r>eţea
li rti ili$lriblltie pUiti • PM!lie:el)$ rur,
""1o cl'llllut I• .....,,_...,_,
Cop;rie,ft O, :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O ... SRL
t.'..rntt■
rl'JH!ltfflllolto,118'11 I" ,i,t
CJl'l!r u•P•
uM, mii>" ,. llttil!!ri•li
Dfi!- C-flJiiJIJrl
B•L<>:tude0f>1
HN- TerBUI ltd! .,.-...q::i,ertll! m 51ul :Si.lU pi1puli1,
Jl I li ml I
HR-I\FJ9 L"!]
t-r----'M-iifiH I
1'.l'.I 71
"dl!
.l:U
-
U.,
.•l•t lkl
:u:T.: JJ
il"IITl"E
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
11•1·.r r,,.
-
POS Rezerv.aţi a 2.11H. Pârâul P(!;ţea
Hartă di.stribuţi:e păsări • Perdix perdix
'\l,\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D,1 • c !:ii
Rezervaţia .2.H7. Pdiraul r>eţea.
Hi!l'ti d1$l(ibU j)U/i11•1 Pcr'diXpcmiJ<
""1o cl'lllh-" I• ,.._.,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
ec ,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BRL
E I l'l!O SRL
1!.1Qtnd111
fZaHait-1111111ia:.,1:l:r.lJJ ;i: i;w,iriiP rtli rrnri;l'i.
i:=IP.!.r .- Pilte, FolJolnt,, l•m-
Ol,• c,,,Ji;,;,i 1ru
OR-Cruinm
HB- ludooapl
i-!N - l«IKM'i IJ(CQ,Cim) - L tul seu f•l!J)lll\l,
wo I- d• mllql'
t-r----'M-iifiH I l""'°rlale
1'.l'.I 71
"dl!
.l:U
-
U.,
.•l•t lkl
:u:T.: JJ
il"IITl'"E
IP•R-..,•IJl.,.l'I""""
11•1·.r r,,.
-
POS Rezerv.aţia 2.1H. Pârâ:1.11 Peţea
Hartă distribuţie păsări - P1ica pica
'\l,\i\11ii 111C1,tlll
conserva;t.lv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D,1 • c !:ii
F!ezerva.ţia 2,117, Pâr .ul Pal8a
Hei® d:lslrlbUţil!, puarl • Pic:-api,c.11
""1o cl'llllut I• .....,,. ,_,
Cop;rie,ft 0- :l01
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O SRL
ll,londl
"'"""p""
Ob:sarr---aUl,·1;pt!:;[t
• P\rir nta- P""
tz,liH.i!ilalul "'11sll!It1 s,po,oloi Pl:.rI:•
c:::IPJr ullh
l"QIQ.i,:111lJ.11.,.r.
oe. Curţi,
DR-Di. ,
il-t..:ludeopd
N- T«.r:ff.J1IN"ll Zillp(!rtln a[:tl,II :piRU J]Rput11,
""1Jţlaf" de mi..,t
HR- .. li IOalo
-- 1'1lil='l,eri,ort,-.,.11, 1
lf9 -Plip.1nl f,PITJU1
j-;-. -.....::wiiiiril-fll . lf-l
''" -lill!I
■ i.,
!Jnilj odmlrw,tratil'-IHllorl
- il"IITl"E
IP•R.,. ,IJl.,.N
-- =:':i"'1111-111Îi"'c::=="'----"!...
.•l•t
:u:T.: JJ
U.,
11•1·.r r,,.
lkl
POS
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea Hartă distribuţie păsări - Picus viri;dis
''Mi\Tlilgf!'1111Cntlll
conserva;l:N al siturilor
<\tur 2000 !llll te in
Remrva.ţia 2.117. Păr.lui Pel8a
1-t rt,di d:lş•rlbl!lţie pa$arl • Pi us vlrtdl!!.
custodia Mmeulut
l
Pl<,oolîo Sl1no
F1.:m de-1elf!llci..l M'::I
N"-RCMANLA
Tarii Cr.i urilor·
CRJll1.dc ..t
Cop;r;,,ţtQ- :ll:)1
SC G;IŞCQTOP- C.\l BR
şc cSl"IR-0 .. ,w,$RL
t..pimJ■
..Oeitil!l..,..l.ii·t;p i!
A.lnae de Ftt2CnJi'I pm1IU g, Pi:us wttls
illitJlul e:ii lertliJl 5J]edel Pk-us. vtt:Us.
,,IdPoL'ffJ
nit.Jlfi@@mi r.1r;rr rilMi
li.
.,
î"---"11,;aai'HI
B- l11a.l
N, f .El 'l!-D:.llt)llrtlemstuls.Ju pa,pun!i,
"'!Jri1lljio do
R,.ţ1.pei:;11rgMn.1m
=-Vl>lJ•1""'ra=1Jer ,Oftr"'II, lSI
;ll ......
,,. •..,,,... .." .. "' w
-■"i::::::::ai"'---"'i:::::a::=::a.:i"'ii■-■-"!-
p Rezerva.ţi a 2.117. Pârâul Peţea
Hartă disil'ibuţie pAsări - Ral us aquaticus
.
'i\,li\n.i 1111Cfl,tlil conser.al siturilor "tur 2000 !i!ll te in custodia Mmeulut Tarii Cri urilor·
l
Pmt!oli• Si1no F1.1n de-1eleilr.t.l M'::I N"'!l""RCMAN
Rezerva :2.117. P.\r ,ul Pel8a
t!aru dlgtrlbufi pA!IAr1 - RalI $ itguail u
i:::RP1WI
Coi;>119'I 0- :l()1o
SC G;IŞCQTOP'CV BR
SC ESRI R-0 ,.>.IL"'S. RL
lJil'jiiunJ■
-.Oe41i11„l_ii·4t il
□
f!1 ArnCIO do 1""'••1 P'"'W" 'fl"CI> Roibo t:'.Jl-tal>llllul .,,1,1om ol '-JlffiRa •
'P.!rtlull'•L
Cjunir M!m; ti:,. -ri11t
Fell:1inj;ill11l'!llfldllil
OC,i:un;,o:m;truofj li.
,.
g.. -.:=.i.
-
;v1•,1
:WT-! l
......
,,. • ..,,...,..i!illi .. .,.
-■"i::::::::ai"'--•"'i:::::a::=::a.:i"'ii■-■-"!-
Re:tervaVa 2.117. Pârâul Peţea
Hartă.disitribuUe păsări - Stumt11s vulgaris
.
''l;lillli1.gf!'ll1':flttll conser.1l turllor "tur 200::l,fate in custodia Muzeului Tarii Cri urilor·
l
Pmoolîo i11<1IH!llralk;,,n[I F1;;m de .eleilr.t.aM'::1 1 N"'"lli'JIRCMANL;\
Rezervaja 2:.117. l?.lr.:l.ul PeJea Hart:li dl$Uilbutle-p!li$:l!l'4• Sfu.muş.vulg fi$
Toaie wle
CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1
SC: G;IŞCQTOPCV BR
ei;: ESl'tl l't-0 ,.ijLi',SRL
u:r,,n •
Oe::lllifillllii·s.;p OJ
• Fun do =•n\'l """1nJ ,p,eclil,Slwnu• wl;t,lf'<,
□
tzJH;.ţ.11:11111it:,i lîim 1:-p,t<:H)eii"1urn11::.iv11
r;!ull'o
C) Unihllmiii ini:JU!lfn-ri111li FQIJslnl'al!!1"4NIIIIII
CC - C"11j,-.i1,"c;,
tlfh rin.tJn
_ lil-lM:iu<»
M• Tffl,nu:J:l ..,, rft•stul••u P•l"'
""11•1:iJlodo m
HR-Ap,,OWJ!lli
Ff'- Plli'Jni jH!IITlO""l'QO
T.,,_,re ,. ,n,:t
POS Rezerv.aţia 2.11H. Pârâ:1.11Pf!;ţea
Hartă distrilbu -epăsări • lurdus merula.
'Mi\llii f11Cntlll
conserva;tlv a,l siturilor
-1tur 2000A oo in c t□dla Mmeulut Tarii Cri urlor·
Pmtiolio Slo,oogralbi 1tlfiJ
F1iln de Mlf:fllla..il M'::J
N-RCMANL"-
D,1 • c !:ii
F!ezervapa 2,117, Pâr ul Pa!,8a
Haru, d!l!ltrllmtle pili.sari • Wu!rduş, 01,erll:!111
""1o cl'llllut I• .....,,_...,_,
cop;,;e,,, o. :io1
,w,
SC GIŞCOTOP- C.\/ BR
ec E I l'l!O ... SRL
t-r 'M-iifiH
il"IITl"E
11•1·.r r,,.
-
ili:1111
0e:lii:iflllii1.;f.tH!ilJ
• l'un o'ko doqor"""" .j>ml·'l)OGI> Tunllo ""'""11,
i:L:3Hf11:-l L11Iit:,ic;li1M 1:- ••• T111"4iri:.,.....-,th
c:]P raum""
Unihl' fdmjni:Jţflilffi'ri11'le
fotJflln[a 1,,.,_
OC-Cl• - Im
liR•Orumml B-1.weiuM
t ■ 'l"ertmir.i lll'! IM!l,1t:npinflfl l Si:IUpa_pur.!1.
"'11•1ll'J,e do mlaJlnl
IHR -Apo, OWJ! lo.oro
F¾I • V"'il•l,r,'>1'11""'1"' •ar:bu>IL I
l'P- Pll!"nl pmn,,,.,.,.
U.,
.•l•t lkl
:u:T.: JJ
T..,_,1,,..._,,n,;1
IP•R.,. ,IJl.,.N
-- =:':i"'1111-11111"'c::=="'•---"!...
il'IJ'!l"E
Rezerv.aţia 2.11117. Pârâ:1.:11 Peţea Hartă disb'ilbuţie ;pâsliri - Turdus pil!aris
''/,,li\1ki.gt"1111Cfl,tlil
conser,,.a;t.1'1al siturilor
.
<\tur 2000ll te in custodia Muzeului Tarii Cri urilor'"
l
Pmoolio Slo,oograll:., 1no F1i1nde-1elf:!ll M'::I NOO!li"'RCMANL;!,
Remrvallia2.117. P.lr.iul Pel8a
tl ltll l!Jsttlbutl,ep $,rl • Tur<1us p! -
cntp1wlc ..te
e'l-'l'r •0- 1
ec ,w,
SC G;IŞCQTOP' C.V BR
ESl't1'1;{) .. SRL
Ob:silH'lratii 1-p II
F'unolodo =-onl pomru _,,.,_ Tur,!,, pĂ111i>
rz.Jti.n-t111ul.. ;;i.; <11-.pi,âo, fur®• pia,i>
c:::J'.P.!r6ulPoL<,>
IO IJnit'!lfi administratNn' lori•ll
, lliirlpli i■nilm,1'.i
oe - CUf1/IC00'1nH!fi
Dfi!-Cfllillllrl
HB - Lu:iu de
N Tef lht! EY.A!-pertlc'G.151ul :Si.lU pi1purG,
""D•l•i- do mt>,1
R-,1\j!OCln"!)
""" - W i!1af,> fnr;,•ort.ut;ll,
-
l!'t•l.!'l'PF'•" .. .,._.
'll'J i1 ,:M .tlJ :t1l:I
p
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea
Hartă dis,tribu e păsări - Tt:trdus viscivorus
'i\,li\n.i 1111Cfl,tlil conser.al siturilor "tur 2000 !i!ll te in
Rezervaţia 2.117. P.lr ul Pell!a
tt lt:11d!$1NllU p s:arl • 'l'lml $ vl!!jc;aYoru
custodia Mmeulut
l
Pmt!oli• SiF1.1n de-1eleilr.t.l M'::I N"'!l""RCMAN
Tarii Cr.i urilor·
i:::RP1WI
Coi;>119'I 0- :l()1o
SC G;IŞCQTOP-CV BR
SC ESRIR-0 ,.>.ILI-S.RL
l!.191nd11 (NHPGl"lo!UI 'Qt H SPECIE
• 1'1udus pilon,;
OD'!l!lrn.lUl·S--p,Kil
• l'tmo1o oo =•I pen1ru 'f""'I> Tu ,\l,i:i,,,ru, [21Hilbit:Jlul e:dslartliJ1 l!II TUrd'u.5 YIS,OMlrus c:Jl"irâul Pot,,\>
J::ll!nlll'IO<Ilminlsl01!1ttilorlo'lo
l"Qlli,:in IJ!r-.
tt • Cu11i'mnlil1uJ.!i
OR,Cnarun
HB-t..;;iudoO!l<!
1N fer.fDlF.l'i lll!pm:b:lrliill nlll m51ul Si:IU pilpurll,
\'OIIOli!jlo do ml n.l
I
li.
,.
g.. -.:=.i.
~.¼1\Jm-r- rr.,...i.,,. .ortr...11, l<5!;ul1
HR- curg:1111.>m
IFP - P.:î ml pe:mlll l'ml
T"'--ll!twlont,;1
......
-
;v1•,1
:WT-! l
'i'.l'J "
-dii
.l:UI
,,. ........ i!illi .. .,._
Anexa nr.1.12 la Planul de management
Hărţi distribuţie specii de mamifere
p
ed
l{llll•2i!llJ
ReZcervaţia 2.117. Pârâul Petea
H'a:ltă distribuţie mamifere
2Z"1tl'IE
Capreo!lus capreolus
o' ••
"Mil.!>;i§r::m ntul rnnser,,atJv al 5tturltor ti tura 2000 all ro in rus,todi'a Ml!J wj Tarii Cris1.11ilo('
Rez: n• tia 2.117. Pâr 111 Pele
Hartă di tribu!J'emamifere - Capreolus crapreolus
Fi"dacli -rufko l M F1.in 00 11:11atttiai M rN NROMAllL;l,
-rr: ll;ll01!
-,.,.
se ClSCOTCf' C VRL
$C ESRf -A ll.O,S L
I ll.1191mh11
: ,,_,. 1.U.Ulboi;,,
lc-P.ojo,>
EZlHatit•lut ţdo •!lall aLCOp:oolro <•proous
' \)ni mllli IM'ik>!llli!
Ilnl'!t•...,,_2,11r
I
li,
IN-rf«CI.IW.rl 0.'11.a,:c,panla w r;h.il ISDU p;Jpun1,
"OIJ•loJ" dl> mla,;lr.lo
TA.•Torm illil
-
......
l"ll""-lfll!"l•tl·.,.l"'!I,._
I t."lli i'I 1'1-
m
D
laJt.1 I Jll•
:m:r. UJ
Rez.erva{ia 2 117. Pârâul Petea
Hută chtribuţie mamifere Mus1ela niivaliis
"l,\;m;i§r:mcntul rnnser,iat.iv .al !ilturltor ti tura 2000 alfate in rus,todl'a MIJJ wi
T rii Crismilol'"
Re= 2.117- P r. Ul Pele
Htartă dil;.tribuţia•rnamifeie - M:111ste1 nivali
A"ao.;irufko l Nl Fliln de Kikllrka Mill".:,QJ N<.a,lr;, ROMMJL!l.
-, ..--
-,;- (:r l01
se Ot!!COTCP C V RL
$CESl'lf-AMSl;iL
l!.i§ifid:a.
l ,i.rHI• diilfibo
11
li (7-ZJH 'tihrlul •nLl>I ol •Jl'l'ilill Mtr.il "ll n Alio
c::ll'lr ul Pol-9
l' Lini a:dmlnrstrilfN tl7d'lklrliiMII
OES'CRIERE F
I
oe • CUrfl <<>nsb"'{II
DR.-Clrurmnl
IHi!l■t..rJc'.11I1II! •Jl"l
IHN. 'irllfllurl rn prOOUl!tl'll' iJCDpHltc CI.I :siuJ: .liKJ
papur.1, ""lll't.J!1o do mloJHlli,
IHF! --"'il'i ""!lill<>•r-1
' !Pl\t"\rQ.glill:.1 fDf,H11i:.r,.I, ilil't.Ullflr tulli:Uril
1'11-PJtYîtl -liiît..
TA. lllfl'lll lilr -'bll
l,'1' r I l . L; ,\
-
..,
_frulea llhiff.J.t l"i i:..:.iliJ. Kr; IMtliJi kl-A !Mcrt-1J,1.i:: · ill"t!:I !-I .«.: Ot .-..-.eu ptfll:Jl.•i ei:t"u rw:llfl•
• I Ul•
:OO.T :llJ
Rez.erva{ia 2 117. Pârâul Petea
Harta dislributie mamiferae • Mus,tela putorius
"l,\;m;i§r:mcntul rnnser,iat.iv.al !ilturltor ti tura 2000 alfate in rus,todl'a MIJJ wi
T rii Crismilol'"
Re= 2-117. P r .Ul Pe!.e
Hartă d tribu\ie mamifere - Mustela purlorius
A"
Fliln deKikllrka Mill".:,QJ N<.a,lr;, ROMMJL!l.
"Joaio_,.,.,_,,_
-,;- (:r l01
se Ot!!COTCP C V Rl.
$CESl'lf-AMSl;iL
ndiill
'ri1.1111dislr1butiz Dl
f l2Zl :ru1111ul •niJ;II ol operii,1 •Aidei, putoriu• Dl'iroulP to
1
Vnl. !I rnll!I """ 1 "9rlolo
1 -.11> 1,;.-...ir,.j l,t•r
OESt:lRIERE F
oe - CUtf =•1ru<'!i
DR-Crum,11
B-U,,iu<!o>op,l
N-·ru..,.,it ..,,.-.:,1!:l!l D ;,:iqx,rtln w "1tJI „u papurii,
'lli:ttliîit1f di:t m lf.11
R-P-p4! .u1i] rt;t
1'>'1-1 li(i!!01>f,>·· -. o.1>.6.11,""l
-P.iîilnl ..J11»i ii!t
TA.-lllfao'"'.il!il
-l,'1' r I l .L; ,\ •
I Ul•
:OO.T :llJ
_frulea llhiff.J.t l"ii:..:.iliJ. Kr; IMtliJi kl-A !Mcrt-1J,1.i:: · ill"t!:I !-I .«.: Ot.-..-.eu ptfll:Jl.•i ei:t"u rw:llfl•
R:emrva{ia 2 117. Pârâul Petea
Hartă distriibu1ţie mamirfere Neom:ys fodieus
"l,\;m;i§r:mcntul rnnser,iat.iv .al !ilturltor ti tura 2000 alfate in rus,todl'a MIJJ wi
T rii Crismilol'"
A"ao.;irufko l Nl Fliln de Kikllrka Mill".:,QJ N<.a,lr;, ROMMJL!l.
Reur 2;.111. Pâr.S,ul Pe!e:t
H!artă,distl'ibulfe m;;imifere - Naomyi; fodi011'
"Joaio_,.,.,_,,_
-,;- (:I l01
se Ot!!COTCP C V Rl.
$CESl'lf-AMSl;iL L,.!9tm::l1
'ri1.1111dislr1butizpe,c:Dl
f e:!l ijalul •nlial •I•IH'<"'i • fool•"'
Dl'iroulP to
1 Vnl. !I rnll!I 'lin'1 "9rlolo
1 -.1. •• i!l'i l,t•r
R-P-p4! .u1i] rt;t
Rl'.-I li(i!!01>f,>·· -. o.1>-.6.11,""l
-P.iîilnl ..J11»i ii!t
111.-lllfao'"'.il!il
l,'1' r I l . L; ,\ • I Ul•
:OO.T :llJ
_frulea llhiff.J.t l"i i:..:.iliJ. Kr; IMtliJi kl-A !Mcrt-1J,1.i:: · ill"t!:I !-I .«.: Ot .-..-.eu ptfll:Jl.•i ei:t"u rw:llfl•
-
..,
POSmediu
l{l(l7-l(l!J
''Managementul
conservativ al siturilor Natura 2000 aflate in custodia Muzeului Tarii Crisurilor"
Proiectie Stereografica 1970 Plan de referinta Marea Neagra ROMANIA
Data:10/1512015
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea
J!
•
Hartă distribuţie mamifere - Lepus europaeus
22"0'0''E
Rezervaţia 2.117. Pârâul Peţea 1
Hartă distribuţie mamifere - Lepus europaeus
L ,
'.
Toate drepturile rezervate. Copyright© 2015.
SC GISCOTOP CV SRL
SC ESRI ROMANIA SRL Legenda
Areal de distribuţie
E2:J Habitatul potenţial al speciei Lepus europaeus
c:] Pârâul Petea
C]Unităţi administrativ teritoriale
Folosinţa terenului 2.117
;ii, DESCRIERE FOLOSINTA
CC - Curţi construcţii DR- Drumuri
HB - Luciu de apă
HN - Terenuri neproductive acoperite cu stuf sau papură, vegetaţie de mlaştină
HR -Ape curgătoare
Iaieu
PP - Păşuni permanente
D TA - Teren arabil
22"0'0"E 22''0'0"E
1: .00(1
III
1anp,,pl.,,.61Jmp•largn
....';.'·='="---•"i:::'==:::5"•'--•"'- ,;
Echidistanta CJJrbelor de nivel normale 5 m
U !U.Nl::.>\f.HRO?Ei\N,\ @Vt:R.NULHUM.ÂNl.l:ll l1Ur1J ;;c\ ţt111'"311• .,Proiect fioontat in cadrul POSN,edlu, Axa prioritarii 4-lmplernentarea sistemelor adecvate de management pent11.1 protecti<1naturiL"
Anexa nr.1.13 la Planul de management
Hărţi distribuţie alte specii de nevertebrate
Anexa nr.1.14 la Planul de management Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor
POS
Rezervatia 2.177. Pârâul Peţea
- t!arta Ca.tegoriilor d.e folosinţ.'i a terenurilor -
22"'1'E
cmcmtut ainser... t:Jv al siturilor t,i ur@ 200011, tcin cmtodfa Muzeului
T rii Cris nlo('
ervatla .2.177. Pârâ1.II Pej;ea
- H;.,rl ·C:itcgc,riilO!'de f(lrosi f';:.terlll01•1
l'rcu,ru,S1ogr.,lko t8W
F1i1n 00 urklll MVl"tlll
- RDM-'NIA
0-atn I 1'3 l;'fl
"'Jrax,i dlrft,i:11 l'illl r Mil\"a
e.; OOCOTO? C V $RL C ESflf RCM!WIA SRL
-,· Q 101
I i=:)Limltl Rm"'p>oZ117. Pariul!'<1••
i , I l.:l
: -A pe1m1mente
! --Ap,i _,,.
Cil rle dlumurl
,..1l-Dti1.iiTl!r.i.;am11Aal
'2JJ • □rum de parn.krt
-Ml• ;i';<1mlll'I
2-19.o1Podi1uil[J,
11 .._ k!lilolaJ • tr
cc • C111ţl ooru1,uc1;11
0Jl:-D1111nurl
HB-1.lJ•l (lt
MN• 'lrl,ronial ""flr
HR-Ai>"
IP:!l-t ■ fo1t er,._ •OOstl,. IUtl!"'
Pfl... PiSJlllll ifJiUITHUIIIO'hl
'Tli.0'1 lilbi
\
....,.
I
-
1 ....-111- 1" ......
• ■,.c="•--"'iic:::==:i""i■l-llllliin"""""'
EthdJDm.;HNP"OX-t111', ro-maleO.m
lh
ID _,,1
tmmJ-1
Anexa nr.1.15 la Planul de management Harta formelor de proprietate asupra terenurilor
lh
POS
Rezervatia 2.177. Pârâul Peţea
- Harta Forme.lor de propri,etate asu.praiterenurilor -
cmcmtut ainser... Uv al Sllturllor t-l urra 2000 11 1:e in cus.todfa MJ.Jzeulu1
T rii Crisunlor"
Rezerve1ra 2..177. P.l!ir.l!iul Peţea
• H:iflll For-me-i de- Pt'Ol)riel„le .,,pra te uraor -
l'rc<_,,_$1etoograf"" iliW
Ailn 00unml M rai1
- RDM,r,NIA
I 'I 'l,;'t)
c.;i,11.Milll ri:t
-,· Q ,01
e Q:S(:(JTO? C V $RL
C ESflf -_.,, IA SRL
; lege111:f.l1
! c:Jum1t.1R.m ri.i.il 2:.177. P,i5r.i.'I.II1 E:a
Cl!:u
C".1 r drun11.1rli
1 :=-::: 2' -0n1m r.1J1D1un,,·d
1- -Dr
I - ■illltei:lrunwn
[
:2-.it-iP'oi:M1I@·
Hldrograllo
...IN hldro,;i, tn
-.1tpt;1p.1rm.aMl"lt.'-
- - ,Atpe n. p,flraaoente
Uni .admlnlltr.1i!ha' rll!orlt.1lfl
ard pmo:J]rieta il.'14J.pr-a i. r n r
, t--
OoruUld.lLoc.JI.ii Comunel .s.lilm;:irtta
:r,,
H,1.ieu
Zl:"JV'c
l'ffiHll\l'lo -
fi1150i,1[';1'1jUfJdlca
.st.-u 1omin
\
-
....,.
/
tmmJ-1 ID _,,
,,. ,. , .....,. ..1,,1.,!". l"'!)WtlnP"'"
Anexa nr.1.16 la Planul de management Harta regimului de administrare a terenurilor
liln 0
tio;lr
ii!! rn r1
III
IJM r., r 1 '-r•1
Ettiif'.rDm r.:.iifbetr de,1t,. l'Q"ffl-lle Oim
J. lh
POS
Rezervaţia 2.177. Pârâul Peţea
• Harta Regimului de administi-are a terenurilor -
'MiL i:mmt !
ainser,, v al ,iturllor
t-l urra 200D " to iri
rus.todl'a Muz-eului T rii Crisunloc"
I Rezer a!,la:2_f77. Pa1A1111Peie,a
• !'IM Reg,imulUi ll'lis,tt R ICl'l:i'ltl tih;,r -
Prdmi,$k,;aograr.,., t8
P 0 tulml* MV
N=·:. ROM-'NIA
"'J[Q1Q dtClj:ilil'il I)?
ş.; =(:QT()? CV $Rl
$C ESflf 11:CM,WIA SRL
•,· O 1Q1S
I UgQ'ncf.;1
: 'i:::JLimltli R.,_., ,![., 2.U1. P ,1. 1••
ru.nllll a.:lmlnr.traU. lor11orlolo
Ci:l orl lfl uri
I -25. □00111,:1a:munII
1 -:ro.-□rurl)dlil!JI ntJr.d
%1$- ij "1Yl'1
it-1Poll "'"
I 111- u1i,rl:>!lr'11lti
-A:i;,,i,,,tma'""1
-- Ap;, n,;p,,,l!Miioiill•
H,1.l"ll
r,,
I\ d'e- eiiimlflhstti!ln a tete111Url,or
.,ra_lor
AmiDISltr.aţ,1.1. Nii1ţk:lnar.J1Aptk: Rom3De: OoMfllll Lociolm illl Co.mlril::I :s.lrlmiJrtln
Pli!ISOOlil: if'l:lk:6
lf!'llirSOiil[iull r'Jdfct
'
iilV
I
·1,;• ·5
II ., ,1
.:ir «t-htrt.lllr..[IQ'IJ ;: i.., 6);',!DNf"l:-lr-!lil• -ll"ell"..l i:,r de-""°' "'1ff't :iHt.J,Jpr,:ii: nlb.111■
Anexa nr.1.17 la Planul de management Harta transporturilor
li
POS
Rezervaţia 2.177. Pârâul Peţea
- Harta Transporturi lor -
22'W"E
"M.Ln.! cmcmtwt ainserv t:Jv l Sllturllor
i. urra 2000 11 1:c1 in
rus.todfa Mu tu1
T riiCrimnloc"
IVajlB 2.177. IPârlul Pej.ea
- tb
Tr n$i:IO-
eogralka iâNI
F'liln 00 tolmll'U M ra1
- RDM,r,m,r,
D.lrtnl 1_ •i.;•
I
dr l'ill1 MUall'a
101
e Q:SCOTO? C V $RL
C ESfll -_.,_ l SRL
:o
Ha1eu
tiftuor•• ,02.IU, Pariul P<-1••
I i:ia,muri
-Drom11.1:1tnlirl-l'I
-Dfll dop tm
-
;;JiiVQ'li
, ......1i11n•IIJl:IP"J'I ......
......iă.::::::i"111111-1111Îi"'c:::::=::::"":iio- ...-"."""""
EthdJDm .;Hbietl" ,x,,,M;I ie Oim
...-
•1'>F41Q
ID _,,•'
Anexa nr.1.18 la Planul de management
Hărţile impacturilor antropice
ed·
2001•2tllll
"Ni cm4111.tYI amser,,atlv al siturilor Ni!!tur 2000 <\flat Îl1, rus.todla Muz.eului Ţarii Cri'jurilor"
1
Pt,iw;.,Slec1111gralk.! 19W
IF1rm do i:ti M
ROMANIA
D.11.1 1 ::c·:1
ROSCI0098 Lac1111,1Peţea i Rez.erv.aţra 2.177. Pârâul PelH
a Hartă pirivindl impac1u11antro;pic
ROSCI009!1 L.wllll PGju i
Reze,r...a\je 2.1'77_ P r,hil Pe!ee
-Hartli ll!fillinelim,l)fl(.-ffill mfl)l)iO -
- N.aYllrl.abrate -
ORA1DEA
PârâuI Peţea
\
\
'
1/J2m \
lU
I
-- --- Ii
11.'H.Cl.lll -I,',ul"lillul ln!ll:ral-.i a:i nt:lli:lr--0
.ilL.114.0U Nl!Jl'tiiilJJl M..M1Y•1 i:tl(if
i:tr.■J■ R11■k.lnU.11imuSn'ţ rl
P1U1tmlJAm•râtllri
I -Clă.DI - IA::ltuiu■- ■rlll"lif 1naa- tfIIS,JJ'I
-Cunahll ii dtl•■..tt■:aa'ld-■; IDI - Bp,■f:11
i11llfftl'Milli•!CIL MJ. 1.H■
"! llrtljtt' O,• :iNl!rt,a,
•I
r77.litl1Jt2- Su■hl :.Ipm::lpH■l,li r-.Jui. ND2.D-I
LIC.-l„tlla!irtliii Di flNII htbl.iltid
1
• :J..tl,ta:.:;.;v,, : bHdatl
H .
:,":' ... ...,...,...,........,.. ROSCt0098 lacul:Peţe
15illdl-:-n.
• 1-1,,1!51Jl-i:;il,!l!lil:lbdll...,111pldl l I
' !01- l!llt.ittlil' tiM•hlUff 11J
ll;S:] 1JE--2 Urhintuni 1(1,1 : ,J,+.11 YM,IIDt- ntft I.JH- l■li:,.e-.MJ: I
E.O.ti • Do '"'"" eo11" io,
9f FMiUii "!;!f111e.w!p,"1:vt!ntiilii!l!l H•df.
-
t--ţ---- !h - .."I'- .;.._.,.;,_,.....-...-.-..-..--- .."-;.u..-._•.:...n1 ,jl .,. .".'.,11, ...;,...,;..--....-------..-....-..-..-..-..-..-.a
1""'... .,,...7W .........,...
'"".
••'i' r1r,r .
..flr4'tatmlU,.:.L\.ll,(l.i:t"JPQS.!iimL, i..--laprhlft.Mf'i!I I pum;,.,t,1r,nptWTifi)f'ildK.■ilttei':ITllfll lLp,trII,■
ed·
ROSC10098 Lacuil Peţea i Riez.erv,aţra 2.177. PârâuI Peţea
a Hartă privind impactul antfo;pic
"MiLllcm.tuL conser..atlv al slturllor N.iitur 2000 aflilitlt ·n rus.todla Muzeului Ţfu",iCi rijuriLor""
RCISCI0098 UC!LII PGj fi
Rezen•atla 2.1177_ P rAu1 Pe!ea
- H rtlitpriYind im,p,t(l.fflll ,rtfi:,l)io -
• Neverlebrate -
ORP,iOEA
,.
1
Sloel!llgralk,;l1Bf
IF1EmdcitD MQl'IIWi
Na.q ROMANIA
Oaia 1 ::c·.,
\
\
\
PârâuI Peţea
\
1/J2m
SANMARTlN
\
R nlrn
I
IL!! .r
"111iJ ,,.
l:rikl ft.015. UttJJI '1'iilliii rililţUldl!llh¼ll'IU'IIlt
• 1uf!!'Pr4•m1•..JT11nP- ial
I, Pl'a■il.ftl tiimu1ll1Jliil: M:u;111cabgill
inl!Jn.Q,, - lftffilădi.,. ila.
rr,UlljHtl..16::ftiiftip,t,'ffl'lht,611 MM M
a') ....
GN!i -liht. lM'Wlil.lr.111M!tdillhlill Ull:.iU'fl
tff,1.:flMJINl rdltl.l,JiRfi'.fl,I
i.r. ,;p 1n..-.i-
'"" •C1p10:•·'11Jt41!r.:IM-;
,)U.D2■ Rflla:.tru mntt N hlbl:w
dl E- mt î
Kt-;p-·R lfl]qp!C"IIRI it.1!1.!1 91
il'J'lp,!ţ mb'W!li=
A..IJll.a1.0:1- N,ul'lawl 1rrt1tt1t't'! lil1tlm. ii.tM.a,.m - N.LllUWI IM ftll!i' "1ft'făr
iI
'
ROSCI0098 lacul;Peţe j
'J K.. A,1 ijf,rnCilln 11 i:1!'.:tttJ111t- wll4'"J
t.tm- dkin.
H i
'
I
'
IQN■mi
J: kll,.«!1- fm;J um.•al lilatMi
t:,;1- !!ipi6i iitMiiD'li! ftb-r11li't\l!I ( Ml
tl1•.S tdl wU.----e:n 1,1,14M r.c1
E.D..01 l:lltlf):ZIHID dt lll'l»r
.Pl ri!jttvl t!Jrlipnr tl: dlll bn,:i d
-
1......
.,.:zw 'I!"
......
-■'ii:":::=::,"°1■1--i:a:::==::::::;,,1:iii,--iil".!..,1
1,W.
.,Pr4'DJ:thiiiU,.:.Ll u.irJ,os. n..., Wpf1,Jrftlffi!I I plim:i'lt.WN umehfadK•il[te.::mlflillţffitllLp,r(fllLi'H,•
I
=M= Jrtlu
lgl"@I j
Eh.ii!- UrlltiaNlilir• dtt mili.i
lmJ•L I Ila
N:•" -: l
ed·
ROSC10098 Lacuil Peţea i Riez.erv,aţra 2.177. PârâuI Peţea
a Hartă privind impactul antfo;pic
"MiLllconser..atlv al slturllor N.iitur 2000 aflilitlt ·n rus.todla Muzeului Ţfu",iCi rijuriLor""
RCISCI009e lb;wul PG! fi
R
ezen•atla 2.1177_ P rAu1 Pe!ea
- H rtlitpriYind impitttul,lrtfi:,l)io -
-P,Bl\i'ti -
ORAiOEA
,.
1
Sloel!llgralk,;l 1Bf
IF1EmdcitD MQl'IIWi
Na.q ROMANIA
Oaia 1 ::c·.,
\
\
\
\
PârâuI Peţ,ea
'
SANMARTlN
I an
Ron a.u
t1Itl:iifi!il lil:t.111.
li il!o:S, Uibtl 1N ail
n I l!IJl'Mltllfo11tr1t,uttJffl1Jt,
JirliJMI J!irM:ikii'II tA11nlnţlr1
-■t.inU b'll!ll'li rt IPttlitBJ
IID::l!),i indlplft.J11'1 ' tlnlll!JI
t:Crl.N •kcart
IDOi.Ot.6 ■ Dtplli'mnt tln.F"lkil' ift
IE(_IMQ.•,tl;!ll IJtlP1rH l'.11i1,1 r11\H1.t.
111a,.0J ,. ,.,_ ,i.r■■ i;l11 p-:.fu•,..'l! •JHlmn:f'11
■ LIJ1f".llf'IC:llj
IHDI.DI N IPah.qll'afl!•d'J'u ■ r df
,.P"-!r.:iLI- d■ l:HII CIIMIJpna
r JIUl:t,rnUll.nffijdt:IMrL,cm1.,,IIJ: Jl3.Jl1, EilMUCffft SIU pkrdftl-a dfi
nliJl'!ftitnt
l;nj:11'ilt!!I.! i;ipit;
"-iJ.U·UI Nt'JnlWI imM1t'\I ;11 \Q
N
'J !Q.Q1 • llis,i;i Hlft!!ll:Mft!.!rt
!UM..-t...1'.•1N2"'nllOJI' IMN.t,1lill .:iil:ir
IPl:-■l,lnlrlir..ffrlJ.I.!
..Jn,__o:t_.-i Ft .mtf(!.,'Il"l l;ltl I t.Jlllff dl
...tnQ;2'.N■fl_N1,1._ re1iil tt;IRNu
GrJJmuiltkl tptdfit_ d't: Mb.gt;
!NR.!jtl'l!! l.llll=l'!i pn;ilr"II - n !HD 11111
n«M
Eî:l .N - lM1,UIJZ..:mlidllDfflllNJ;i;
(>ti.(I ,dlOII.
Q l!OllU· dljli<1i,.■'""11..,_III
.Jr;tJ 1 lf4tJi.«rMHIIP F1itf'flldt
ROSCII0098 LacuI Peţea
H i l
♦ j: : =: ·:-
Qr.l!i;itrii 11,JH'iiilf
g !ilt- rnti ,
-: ==: ..
' ID:I - Spl'C m.Yllih'II na lrff•llllll'Dpuat
101 Spr-.11 !A
Efi.Q1 •!D 2HlfH IH1-!ll,H11Cf
■
ni:inclin- llfl:tilntt
JO;!i.0:t.CII - ih.etttill n'.IQFiill,Nil t l:liilrhD dl,
H1t.li:'NrillJCIlriea,-dt, i'iiir.ir-.1
"7-ll'l!lrtt
rri11Mjtr1kll proltlJ !j 4tn lilHt r;l!I!!
■ RtdlKHfil dltptM I; IRMUCi'ifl".il,. Kal'1.m- :!alia Kffi•d
-
.......
.,.:zw
......
.... 'I!"
-■'■"::=::i"°-■--■a::===:::;,,:ÎÎll--,iil".!-11
ed·
2001•2tllll
ROSCI0098 Lac1111,1Peţea i Rez.erv.aţra 2.177. Pârâul PelH
a Hartă pirivindl impac1u11antro;pic
"Ni cm4111.tYI amser,,atlv al siturilor Ni!!tur 2000 <\flat Îl1, rus.todla Muz.eului Ţarii Cri'jurilor"
ROSCI0099 lb..wllll PGju i
R
eze,r...a\je 2.1'77_ P r,hil Pe!ee
-Hartli jilfillineliml)Ut\111 mfl)l)iO -
-Pl:1'ti -
O'RAOEA
1
Pt,iw;., Slec1111gralk.! 19W
IF1rm do i:ti M
ROMANIA
D.11.1 1 ::c·:1
\
\
\
s.biMAiH'iN
.,.-
......
..... _,,,,../;
R nl n
Coi>,·•9">11} 1 ?
To.l'kl i:ht;Dla!'fD l"NQJ\'.;nQ..f
SC: ESl'l:l OMĂ I", SRL
ŞC'C.So:ITOF.i'C V Sfi!L,,_
IRimn'Olll .m.
n:HLdiCLilh!N
rl!.nll'ir.,;i'#'lien W
.lirt.iltlfi'.rlirll Hll'AfiMlhll
11.1niUin111l r1ft·
elll!. . fndo.F'ifblM 1;wllrlt ut tol1.I. s...n
1DW1t•.1J2 • Dt w wnt-11,;t-t,14. !Jt'
EQ1,1'•i - • ""litJ"'"'""""""""'
ltCrtl - J'l;il!,1,,!l'WJ9'1'YĂ-II dl!,u_p:l"'"
ollPffl•)
ltcrtl.i;Q- '111'.H 11.- p;fuar. I al!pikl"iil■ np!"l'fl•
l_;IYI,KIJ i;IIII! l;ft l;:,! q:l)nt, l!!lilrujtll1ip:i Iii I'
- illl- !Rllh'l:nM-nlDWr";lli,QHI
IHI- CM\ 11:<>
.,-,_.I,
f'l" :i.ml rA!!i!!: IKI
♦ j:1 : :: :.:.: kn;;tJmtJr;I
il tmc d'ti hlbHlt
Jltl.Jl!".OI • R<-.111111r,t\lol tfti.ll1tr4.
mlgr.mUt-
l jDCI 111nbD_fUC
'
A.04. Jl1 , •p.1.pn111,1,11 i:91it.i'ill "R.@JN
' = .;.1Jd r:!:: fl1':m-■iai.•ifd• u1I
Et:11.[rl ■ 1Jrta.1nm.Jrt dll-Ofltltl ;
A.OUi.Qt, ·Pl -.n""'I 11
• I ol r
♦ ==l:: : t J li-t•dtlflli,dai tv.iklitmlkl
'
lt,i;I 01- -.; r.;ijyl .....
,P.HH'
-
♦= :=' :i:tUJ rudt l"1ltl,;I
..JCii.Q.t.trti ■ Ritdi'-.tff■mtgr,,jili floorltrt-•
mfinUt-
JCEi.122'.N■fliil lld fllltl:IRfdiKKffl _,
JD2..DZ- liJL1i'M1 liKII.TIIUIJli Onllt.
' IOi - Sp'-"i? lPNl:BV!i llllllr1•.Mdn li:ihQtnfii
101 - isU lrNIDW ni;,l"l.p.mttq l ktpm
!E.CQ.f1 ■ D Poi!zflM"ffl lilft"Yrlkirm lf"'<ll:îd y,t
1i1NY111 itinIii @I! liilfllmtflt
• l(,fit.D'J,- !Di'LI ii'i111td.li Hailll
,
l"l"" ••'2W•w-..
"" ,..
,....
• •"i" r1r,r .
..flr4'tatmlU,.:.L\Ji,(i.i:t-JPQS.!iimL, i..--laprlillft.Mf'i!I I pum;,.,t,1r,nptWTifi)f'ildK.■ilttei':ITllfll lLp.trI,•
p ed·
"Ma om tul
amser,,at.lv al siturilor
r
Nilltu, 2000 afli1il1•t n rus.todla MuNU1u1
,Crişurilor""
1
.,Sloc.,.gratl,,;!1!11'
IF1EiindatD MQl'4Wi
Nr.:q- RGt.lANIA
o,u.a 1 ::o·
ROSC10098 La,cruil Peţea i Rittervafa 2.177. PârâuI Petea
Hartă privind impactul antfo;pic
ROSCI0098 11._;wul P j·e ,i Reze,rva 11 2:.1177_P rAu:1 Peţea
- H;;irtil PfiYi n iml) Wlll ;i,nr<>.l)iO -
-Amlibienl -
\
\
\
162m '
"llla1GO"IIJll.oo rNOl\'""'i
iT! A.ga î-1'11
- -
□
l Lo11 RO eLOOtoll ,ul!'<,joo
'f - ;Ual Ila rrilnrVHIIICft:::fMiiii
Pr lllilll Ml I
Cop.·•9'1l c;, 1 ...: Dl · CtrilliauEHI ,1 uWi9!11■ pLhali pmotrlMI ŞeC.SO!lTORiC V SRL : :.:::: :,r;; ;:rard11r.upn1Mfi SC E OM,;, i,,, SRL Hlli. . l'o - , <11..:10 •l'lio< •• ..--,,,01>1,1, o.aund,
d li lfJfH1Bif fiil fiLUni'i'llfiilt; tO'.n.!N - i:itl!Cllill.
f !i[i,1;'4,-• l.flli i,;,11- - ...
I Protl
M15M- 'l.ilnlY ; too1,tii!I-!ilDilfliL
111f,0<10Ml[,f!ll
i1CM.,;r1.ot1NIF' ...,.nidiilll"ill'II ■iWlcl«";
II.D4,trt m N IP .,.niă.11 „1.., ■1aliiiâr
• EN.G1 •ll .Zlilf'tll dtf,11.1.nl« mlfl.tlflf wi
Pf'll i:llllbllH• nt
EDl.+2 -rotit■ dl lln.111t,;Ci .lll - Si..:tlaa..
I H.O!M -i!dool t .,.,.. .,.,..i..,
I , apr,: il:t11::n(!ri· l:Ht.lll!Jttrt1I
IDll-SflK: -.Wi!irinD lfniJ n11I-
.a, -lflir;aihir!'l• lk1-u11toi mm" ... rdti,-...1
pttiniif.r. diq billm 1!11 lilpriri'tuiL
I t,;IIUiil. Zoo.I O!Md•Mt:DII
-
I
•uirr
M... -,:UJ
.,fr-slta:tmr,,.:.L\a<l.r:t"JPQS.lril0tt.t, iclapfhlft..Mf'i!I llt]plim;ilt.lr-t-ai lrolliorildK•ilU:ei':ITllflllţiYl?JlLp,ll',•
ed·
ROSC10098 La,cruil Peţea i Rittervafa 2.177. PârâuI Petea
Hartă privind impactul antfo;pic
"Ma om tul
amser,,at.lv al siturilor
Nilltu, 2000 afli1il1•t n
r ,Crişurilor""
1
rus.todla MuNU1u1
ROSCI0098 11._;wul P j·e ,i Reze,rva 11 2:.1177_ P rAu:1 Peţea
- H;;irtil PfiYin iml) Wlll ;i,nr<>.l)iO -
-Amlibienl -
.,Sloc.,.gratl,,;!1!11'
IF1EiindatD MQl'4Wi
Nr.:q- RGt.lANIA
o,u.a 1 ::o·
\
\
\
PârâuI Peţea
162m
'
"llla1GO"IIJll.oo rNOl\'""'i
şe OISOOT09 C V SRL
SC E OM,;, i,,, SRLţ I.Ot!•n,;t,,
l!fthi -. 1.,,n.
Cot>,·•,;r,lQ 1 j,i-
mhl R05eIDQl!I lllt:ul l'<,Ju
1
I
_ d :tliJin!mJ'tnat" t:.,tt=,1"!;1!11!!
Ari ·jrf 1.ii'n
.ffir.:,HlliHtttlle
[III.G1.0I fUIUb.JI ln1ffllA' D1 ti',Jtl A.04.G1.lr.2 P f,l.lnlb.11lmtnllrt al Dim
'
;!!.')
:....: ·.....
Ggifti .. M!F•L'.I nlrep!Tli.PNJWI!!!
IW'J.!.. --lr'l rt.rn; lf i;ttrf',;IM,JIUI cltti."ffl Iii "fRl-:-r dtl! llb.lpnrll!t,,i c:11U:Ulili dl·•H•
-- i;::11,, n1.4Dnt•n...nar.11•
GD(S. IM1.1Ci■! N'.l)IAH "'3U r.lnl'H pr1n
o,11..,no; lllll:JJZ•8olo11""1Pi.ît
F.lldUW.
t,,ţ,l,t • P.aluar-.■..,rdll:11lp tli11 Ulft:Mf l'I t :1I iliiiffllldilflil];. M.UiJ - Ci'IPl,iirt: tpilurtllMllriifN it(fJ.11!--!ilCil
M)Ut -ii ,.,pro,i,tll!,lil NdoJt
P'rtl-lYlll
f'lll!l-.11
Eirl.H „ Urklrlnm•i:ll1@nl1M.lt: GD:l.a» •
$1Nlo
I li.MJJ1 -
I ll"lllf.lfi ii
, 1"1'•SpKIO!.,,zt->no""""
I - 5pac111t1Wlih'll l"IID-lllt .MIIIKlflliwl; UIJ.D, - IJapculll.-.■ dapiallcl' rMl'W]tnul'lfllhl r,ror d flll:ia:a ftU:hilll
f 11111/U!,lo> -·.. ""
-ţ----,IJ,,;j.;.,,-H I ◊ :=.-:=: u 1if!.;!!1
cm!.H -Mt1.Hra.11„ folnr11■ pnn ca.l,PUUI.
T
,'lrte uirt IIIU 'IUM iUilfMfi'.111•.
I
p
-
l'!"'.. P •' ?Wrl'I'
-■'■"'==""iii■--■a===::i;,ai■l_..,.1 ,.
• 1.1,r1
M... -,:UJ
.,.fr-slta:tmr,,.:.L\a, iclapfhlft..li'f'i!I llljplim;ilt.lr-t-ai lrolliorildK•ilU:ei':ITllflllţiYl?JlLp,11'.[fl.l Ii.111,•
laal•.1.-..-1 1a11.J,i.
N:•'" ,:t1l
1"" ... .,.2W ......
ed·
ROSC10098 La,cuil Peţea i Rnervaţra 2.177. PârâuI Peţea
a Hartă p:rivind impactul ant!ro;pic
"M, a m tul conser..atlv al siturilor N<>itYr 2000 aflilit În rus.todla Muzeu1u1 Ţar •Cri'jurilor""
RQSCI009e 11..;u:,ul J;'ij!{1ij i Rez:er...atte 2.1177_PârAul Pe!ea
- H IU PriYini:I ffll,l)it<;WIiIttfel)iO -
-Amlibiel!ll -
ORAIDEA
1
"Sloc1111grati«I 191() IP1E1ndar;o1tinnţ:iMQR'a,I N<>.q: ROMANIA
o.,. , ::c·!
\
:PârâuI Peţea
2m
\
Il 11 ilU
-•v,l C, 1 ţ;.
şeQOSCQT09 C V SRL
SC E OMĂhliA SRL
1w1,...i.,n.
....
'"-f>''-'""'"11"'
!ldllllnîl,.100\I tt@1kd.Jlt
flQ IMILHJ!I P\1'H
.A.04A1 r;t• P fl,lnlbJI 1rrt.flllf"' lil v,nf
•I
bio
'"to(nlll..j
J ;! =..)..!.a.: -dl'="Ll!°'J 'bnta
ii,;1)4,iJ-1 l;l',i -',Hllb.ll lntJ!IIIY!!!l i;1fl;lr
_
[Crl.it!i -1,1 • IJl!li;.;:rr1w.lE 1;;11;ti_,1;n,.
l!1411rr..
CP!!.ff-M:difflui■ r:lnn• pnn calllu
a_(l.4,-if', tt'rta fH.1.M -ll'alllil1'6.1,
dHit:!JJ1<1ptlM•:11.1j':Hl1l1,lHU,JIJidt11l
•wt1• lîl ■U IIUM lilil'JlfMl'illi'.
'.J 111 - Sp
' "-IIM1 -
IH-'Sp.c■ n.....,.uri ni:u-a"1.H.aI GjllllrNI
_.....
O IOitjnHIIHOliolo ROSCIJ!I0198 Lacur Peţea
"'12M ·•--lll MI
H i l
J.D, • D tll.-.■ dtlit-urO:::r
• =::=r : ,w :i
l'N1 -.P.1i1N• "rlill l;l lll.lflr-l -•u1ji..
r..i11n11)■... •nl p11;1....ita dln dii
r.j • !001.fli!-I ZCAl.11.if'M :HHll,I
♦1;: =:U;1 1 :. 0:r1u
iQ" l!tl"iJM
M;l1Jt:il .. - fl' lilJ;II ml H
......
I
To.i1II hdD IWGl\'_.n,;,
i:!:. !U :!,I IJ:«i
..Pr"'cJ:tmi"f,olL\a(l.i:t"Jf'QS.""-ldM, Wplhlfc.lt'f-1 I plffl,;,pt.ara wnieiorldK•il[tiSl.':mlf'lil Lp,t"',•
ed· ROSCl0098 Lacul Peţea Ş,i Re2lervat_ia 2.117. Pârâul Petea
a Hartă privind impactul antfo;pic
"MiLllcm.tuL conser..atlv al slturllor N.iitur 2000 aflilitlt ·n rus.todla Muzeului Ţfu",iCi rijuriLor""
1
,. Sloel!llgralk,;l1Bf
IF1EmdcitD MQl'IIWi
Na.q ROMANIA
Oaia 1 ::c·.,
RCISCI0098 UC!LII PGj şi
R.e, rvaţla 2.117. P rllul Peţea
-H rtllt PriYind im?UUII ittt(ll)iO -
- Rep1ile -
ORPi'DEA
\
\
\
PârâuI Peţea \
1112m \
R nlrn
'mJU l!llltq;!Hr
!l,.D,t,i,11 i;tl - r:ltu lul lr$nffl' !Iii cltc-r;;
i\.i)llt.11.0!!- IN iH'liWI lffltfil tic iil1aiiH
Pr!..l'!.il !"HI I
' ;! t=::.- =rbla lff.
:::o:: . '
=
ll'i'tiiihii JliipUlt M..llJ: -1Jit:Hl'u11:111dnc::ln'thiu Ciiea2.Dl ·
a.aOvltl t'i3 :ŞI 111llUNII plo:lur11 Sla:fkl
• II
r0j
l I .-_o,.Q1Qincrlrlt tii:l ffilrfN- wH4i!I
: ptl 1:3UN!:! ' IM-!ip• mlfllpqn !'YH 4alfi1Pr'IIJ!I
:::!i"r:'ra" ,art: nw wnt•mmtm.t:KQ1.ft li --!:l td i.\:tltn ri -,11:.1::,W·Oi r.11;
rnw EM•-V:udi'hmj li:· Dl - S.cua ;! :- -:::J:r Da
♦
,.,..IIUl'III lgfHI -
m«!I.D.lf,- i.t.fits•1•._,:KDuI!J -i!-iciiirL , tu;t11M - Z-1Z1 1i1.-dl ■auf:li
f
tt:lil,D!ll- lll'alW11a,1d#iJipl ii 111j!lllo-r tt•
-ţ-----, .a.+-i ir.pnrt■i;i c■u d• 111!'1■:au•- ci. nU -.in
R:OSCI0098 lacul:Peţe
H i ' I
.,. •',f I
-
■.D.lll■
lmJ•L I Ila
N:•" -: l
1,W.
I
......
1.......,.:zw 'I!"
-■'ii:":::=::,"°1■1--i:a:::==::::::;,,1:ii■--iil".!. ,1
.,Pr4'DJ:thiiiU,.:.Ll u.irJ,os. n .., Wpf1,Jrftlffi!I I plim:i'lt.WN umehfadK•il[te.::mlflillţffitllLp,r(fllLi'H,•
POS
ed·
ROSCI0098 La,C'lllll Peţea i Rez.ervalfa 2.177. Pârâul Peţea
a Hartă privind irnpactUI antro;pic
"M a omantuL amser.'atll' l siturilor Ni1itur.i 2000 ilitot În rus.tDdla Muz u1 Ţar,CrijuriLor""
ROSCI009e I
P !e ti
Reze,rva B 2:.1177_ P rAul Pe!ea
-H rtllt prMnelimP-,.:tllll ,nţ('ll)iO -
- P sări -
ORP,iDEA
"
S1o<'.. groli«I 1!iro
IF1an da ,01m1n,:. MQl'Ci,I
Noa,:;J ROMANtA
o.a,.. , •...c·..
\
\
\
:Paraul Peţea
\
162m
\
R ni u
I
ILos,,n.n
I • u..It1Rt.-zH"'ft'IL:1:un.
Llmlli troSCD«:11 il.:11:111 tr.11
n1Ulfi-1.i:l lr1r.,;Jrir rtt«rnll
lllp.lL1ol
ii.IM , liiit,tnllful .-ilBIMY 1111"'.1dli::iî; D•U•ti.Qil - IP nllful i"II-
I MHliil iJt ti.il'HJ Amli'il
111ua11"Jidnl
I
,; llm: El"l.[11 U..rb-mtu.re Qlf'IUiw.!1
........
...,..111
liil ăllăr
!°:!: - ..
!0011..D1• fi'l[t.r.;l- tn!Ht. i:rn• p,eriru
[Z)
JDI/ - !11P.! dj lln.nlr; GIJi J -
trl a.'3U.f!irw'4li ftHMrill' 1,iJl!l:l't,
R:OSCm098 lacu I' Peţe j
;J H.ll--(>...,I it"'1• ooll!II
1 lr;tl - ip-=:111l:1,W .-t!!!'llilQ-qfN!' 1111,,p!fHI
IDI - 11pn!! lw;a:ztw. nur,.aalM lillii:totMk l!.lii!I.Q1-IJ..,.:îlhHH dtttUrfkif' IMriajtflJDtifill Pral ,sir. ilut 4fl
-M
J' "'11 {li•loo1,.,,t""'"1i
Hi u
I
I
-
22'1)-fJ"E
;;-nr,,:re
U,
"' ,,.
...
"'
100.:,,1
1L I Ila
C(,'1 :1:iJ
POS ed·
2(XJ1•2tllJ
"M om tuL
amser,,al siturilor
Naitu, 2000 "'flillt" În rus.todla Muzeului Fir •CrijuriLor""
1
" Sloc1tDgrati«I 1!!1() IF1E1ndan11cinrtţ:iMQR'a,I Noa,;r ROMANIA
O.al.ii 1 -:0·:1
R.OSC10098 La,cuil Peţea i Riez.ervaţra 2.177. PârâuI Peţea
a Hartă privind impactul antfopic
ROSCI0098 ucrul P jll fi
Rezerva e 2.1177_ P rAll'I Peţea
- H rtlitprillind iml)aCUIII iltlel)iO -
-Mamifere-
ORA1DEA
' ....
\
\
\
ParâuI Peţea \
162m \
I I
I
nd•
"Tcmlil larfD rHQN..n,;,f U-ni,ilill!ilhT111itt. Z..'1Jl.
;g .tt\
Cq>\·•9":Q 1 -
ffl ,:::.:rJt9rl!
m1lill!l rA Hl r;lii!I MM'i!ND
IIN-P'i::fin. !i.JI În plch1n11\i .emul fflpii:mtli
liilrL - LJrb::uc.,.. c,,:,ntt,ui;
c..n.1a - Slldbn fflput 1nlrapt
E. 1;11 0;tp,uH-ut-1,iltiflu1Prilr il,,t,ll.(i1.Q1 -Nt'tl!llf"I11'9frwN -1wI .1 11v·
:J
• .1 :::lll.pilT'I IPf'!Cl•1•,uttai dt'I huii.:ii ll.N.DUa:Z-1P.i,un11tul lrnllrmt,, :al alar
l,!jl...-,■nt EA!Ul ■ D,e;_p,uJyftH MlnfilElf
l!
K,l;l ,U· - Me!!r.--:IO:l1,UI •:liti.MH rr "i:ttt-tirl plQ'i"!f!lif .-., kwt!1t
lhillll f.ilil!tt.Nl'ill l!in,-,tflt
;f,ttJ.iiJM
8(11 P,IIYJ!a,JI li!INrt_l"n MOIbi Nfiai (l!f!lPilultt4l-i■ Uibil'ibai dt.1:anu11.M
1RO1$CIJ0198 Lacur Peţea
I♦c,rm-Utb.lntm111dtilca nLM 'tUi!I.D -Ct.ifflldillQI2t1u1IR■dldll
t .a•:-::.: ·;.;:::.:':Mlt. J n •$pttiP.ll'ft'.I.Zl°i'tn§lll•OIHH!t f'lill
I i...-i,nt 11 •:11:p,!ilUl,w.u1tn, n[l+flld LllaDillll;
H i ,
„
() @U". 1141... iAI>.,- _,, ..... ...., I
111·- 'd1,.- 1pn;t lffli•9'1 q+
-ţ----.:'1,,;b.a.-1-- II♦ k.01.li-l:-CDfflila!ol llfilr.rlln.l. -----
lt"IE
......
..
\AI ...,. ...
N:•
" -
l
lmJ•L I Ila
H Ut •Zonl IITll.I,..,11,
1......,...zr».. w-..
1-" :m, 11)1
Anexa nr. 2
Regulamentul
sitului de importanţă comunitară ROSCI0098 Lacul Peţea şi al Rezervaţiei naturale 2.177 Pârâul Peţea
Art. 1. Scopul regulamentului
Scopul prezentului regulament îl constituie stabilirea reglementărilor necesare în ăeţerea conserăării Ăabitatelor naturale Ţi speciilor ţe floră Ţi faună sălbatice ţin situl ţe importanȘă comunitară
%+S"I0098 Lacul Peţea Ţi ale %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea, obiectiăe ţe interes public major Ţi componente ale patrimoniului natural naţional Ţi european.
Art. 2. Custodia
Aţministrarea celor ţouă arii naturale protejate este asigurată ţe Agenţia pentru Protecţia Meţiului BiĂor pe baza preăeţerilor articolului numărul 20, aliniatul (2), al +rţonanţei ţe urgenţă a Guăernului nr. 57/2007 priăinţ regimul ariilor naturale protejate, conserăarea Ăabitatelor naturale, a florei ‰i faunei sălbatice, aprobată cu moţificări Ţi completări prin Legea nr. 49/2011, cu moţificările Ţi completările ulterioare.
Art. 3. Parteneriate şi colaborări
(1) ActiăităȘile custoţelui legate ţe gestionarea Ţtiinţifică a celor ţouă arii naturale protejate se pot realiza în parteneriat/colaborare cu entităţi ţe profil publice sau priăate ‰i specialiŢti în ţomeniile ţe interes.
(2) Implicarea factorilor interesaȘi în managementul celor ţouă arii naturale protejate se asigură prin colaborări sau parteneriate, prin ţezbateri Ţi întâlniri publice.
Art. 4. Finanţarea activităţilor
FinanȘarea actiăităȘilor custoţelui se poate asigura ţin fonţuri proăenite ţin’
(1) bugetul ţe stat sau al autorităȘilor aţministraţiei publice locale“
(2) actiăităȘi proprii“
(”) sistemul ţe tarife al custoţelui“
(4) proiecte finanȘate prin programe locale, naȘionale sau internaȘionale“
(5) subăenȘii, ţonaȘii, sponsorizări, contribuȘii, legate.
Art. 5. Accesul şi circulaţia
(1) Sunt interzise accesul ‰i circulaȘia cu mijloace motorizate pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea, în afara ţrumurilor ţescĂise circulaȘiei publice.
(2) E–cepȘiile ţe la restricȘia ţe acces ‰i circulaȘie cu mijloace motorizate ăor aăea’ personalul custoţelui, personalul organelor statului cu competenȘe pe teritoriu, poliȘie, janţarmerie, protecȘia ciăilă, autorităȘi ţe meţiu, autorităȘi ţe gospoţărirea apelor, ambulanȘă, personalul împuternicit pentru patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în e–erciȘiul funcȘiunii, pe bază ţe ţelegaȘie.
(”) Este interzisă circulaȘia cu ambarcaȘiuni, ţe orice fel, pe luciul ţe apă al sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea, cu e–cepţia actiăităţilor ţe întreţinere/curăţenie, cercetare organizate ţe custoţe.
(4) Accesul cu câinii pe teritoriul ariilor naturale protejate este permis ţoar în conţiȘiile în care ace‰tia sunt ȘinuȘi permanent în lesă, iar stăpânii trebuie să prezinte ţoăaţa ăaccinării.
Art. 6. Activităţile de explorare şi de exploatare ale apelor geotermale
(1) Protecţia zăcământului ţe apă geotermală, ţin zona +raţea —1 Mai — Feli–, este prioritară faţă ţe orice altă actiăitate, aceasta reprezentânţ sursa comună atât pentru izăoarele termale, ce alimentează Ţi ţefinesc cele ţouă arii naturale protejate, cât Ţi pentru e–ploatările prin foraje a apei calţe utilizată în actiăitatea balneară Ţi ţe tratament.
(2) Aăizarea lucrărilor ţe e–ploatare a apelor geotermale, amplasate pe suprafaȘa aţministratiă— teritorială a comunei Sânmartin, se ăa realiza astfel încât ţebitele ţe e–ploatare să nu influenţeze negatiă ţebitele izăoarelor termale ţin situl ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi implicit niăelul apei ţin rezerăaţia naturală, în +cĂiul Mare.
(”) În cazul scăţeri alarmante ale niăelului, temperaturii Ţi ţebitelor izăoarelor naturale, se ăa restricţiona concesionarilor e–ploatarea apei geotermale până la restabilirea situaţiei.
(4) Pentru protejarea zăcământului ţe apă geotermală ţe mică aţâncime Feli– —1 Mai în ăeţerea asigurării ţebitelor izăoarelor termale se ăor respecta următoarele măsuri ţe conserăare’
a) monitorizarea tuturor forajelor ţe e–ploatare a apei geotermale“
b) ăerificarea perioţică a mijloacelor ţe monitorizare a forajelor ţe e–tracţie a apei geotermale“
c) iţentificarea forajelor ilegale ţin zăcământul ţe mică aţâncime Feli– — 1 Mai“
ţ) reeăaluarea potenţialului zăcământului geotermal Ţi a ţebitelor ma–ime ţe e–tracţie ţin zăcământul +raţea - Feli– — 1 Mai“
e) stoparea concesionării ţe noi perimetre ţe e–tracţie a apei geotermale ţin zăcământul ţe mică aţâncime Băile Feli– — Băile 1 Mai până la reeăaluarea potenţialului zăcământului geotermal Ţi ţebitelor ma–ime ţe e–tracţie“
f) restricţionarea e–ploatărilor ţe apă geotermală în perioaţele în care acestea influenţează negatiă niăelul, temperatura Ţi ţebitul apei ţin rezerăaţia naturală, în +cĂiul Mare“
g) ţezăoltarea ţe programe/proiecte ţe e–ploatare a apei geotermale, în perimetrul Feli– — 1 Mai, ţin niăelul ţe mare aţâncime, ţe 2000—”000 m, cu pompe ţe reinjecţie“
Ă) realizarea/e–tinţerea ţubletelor, cu pompe ţe reinjecţie, la forajele ţe e–ploatare a apei geotermale ţin zona +raţea“
i) ţotarea Ţtranţurilor Ţi a piscinelor, ce utilizează apa geotermală, cu instalaţii ţe recirculare Ţi filtrare a apei uzate Ţi panouri solare ţe reîncălzire, prin programe/proiecte ţe moţernizare a ecĂipamentului“
Art. 7. Activităţile de exploatare a apelor freatice
(1) E–ploatarea acăiferelor ţe apă rece, prin puţuri sau fântâni, situate în perimetrul zăcământului geotermal, ţe mică aţâncime, 1 Mai — Feli– ăa fi aăizată ţe către custoţe.
(2) Amplasarea puţurilor sau fântânilor în cele ţouă arii naturale protejate sau în ăecinătatea acestora este interzisă.
Art. 8. Activităţile de prospecţiune, explorare şi exploatare ale altor substanţe minerale utile
(1) Nu ăor fi aăizate în perimetrele ţe e–ploatare Ţi ţe protecţie ale zăcământului ţe apă geotermală 1 Mai — Feli– Ţi +raţea a lucrărilor ţe e–plorare Ţi e–ploatare pentru substanţe minerale utile susceptibile să pericliteze parametrii fizico—cĂimici ai rezerăei ţe apă geotermală.
(2) Nu ăor fi aăizate în arealul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea lucrările ţe e–plorare Ţi e–ploatare pentru substanţe minerale utile susceptibile să afecteze negatiă peisajul Ţi meţiul natural“
(”) În caţrul programului ţe prospecţiune, e–plorare, e–ploatare ţe substanţe minerale utile se ăa e–cluţe ţe la concesionare noi perimetre în zona Băile 1Mai — Băile Feli–, aceasta fiinţ, prioritar, o zonă balneo—climaterică ţe ţezăoltare turistică ce incluţe Ţi arii naturale protejate.
Art. 9. Activităţile de pescuit
(1) ActiăităȘile priăinţ protecȘia fonţului piscicol, pescuitul ‰i acăacultura se supun preăeţerilor
+rţonanţei ţe urgenţă a Guăernului nr. 57/2007, aprobată cu moţificări Ţi completări prin Legea nr. 49/2011, cu moţificările ‰i completările ulterioare ‰i +rţonanȘei ţe urgenȘă a Guăernului nr.
2”/2008 priăinţ pescuitul ‰i acăacultura, aprobată cu moţificări Ţi completări prin Legea nr. ”17/2009, cu moţificările ‰i completările ulterioare“
(2) Gestionarii bazinelor amenajate pentru acăacultură, ţin zonă, ăor asigura ca speciile ţe pe‰ti Ţi alte animale ţin Ăele‰teie să nu ajungă în apele pârâului Peţea“
(”) Pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea pescuitul este interzis.
Art. 10. Cultivarea terenurile agricole
"ultiăarea terenurilor agricole pe suprafaţa Ţi ţin ăecinătatea sitului ţe importanȘă comunitară
%+S"I0098 Lacul Peţea se supune următoarelor reglementări’
(1) este interzisă cultiăarea sub orice formă a organismelor moţificate genetic“
(2) este interzisă folosirea îngră‰ămintelor cĂimice ‰i a substanȘelor ţe protecȘie a plantelor“ (”) este interzisă incenţierea ăegetaȘiei Ţi a resturilor ăegetale“
(4) se interzice afectarea regimul Ăiţrologic al terenurilor, prin ţrenare, ţesecare ‰i altele asemenea“
(5) ăor fi aplicate îngră‰ămintele naturale numai în perioaţele fără îngĂeȘ ‰i ţupă retragerea apelor ţe primăăară“
(6) ăor fi înţepărtate speciile ţe plante aloĂtone, e–otice inăaziăe“
(7) ăor fi păstraţi arborii solitari sau pâlcurile ţe arbori e–istenȘi“
(8) ăor fi păstrate aliniamentele ţe arbori ‰i arbu‰ti ţe la marginea parcelelor“
(9) ăa fi păstrată o banţă nearată ţe minim 10m ţe la malul Ăabitatelor acăatice sau zonelor umeţe.
Art. 11. Păşunatul
(1) Pă‰unatul pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea se ţesfăŢoară cu respectarea Hotărârii Guăernului nr. 78/2015 priăinţ moţificarea ‰i completarea Normelor metoţologice pentru aplicarea preăeţerilor +rţonanȘei ţe urgenȘă a Guăernului nr. ”4/201” priăinţ organizarea, aţministrarea ‰i e–ploatarea paji‰tilor permanente ‰i pentru moţificarea ‰i completarea Legii fonţului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guăernului nr. 1.064/201”“
(2) Utilizarea raȘională a paji‰tilor ‰i pă‰unilor pentru cosit ‰i/sau pă‰unat, se face numai cu animalele ţomestice proprietate a membrilor comunităȘilor ce ţeȘin aceste pă‰uni sau care ţeȘin ţreptul ţe utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaȘia naȘională în ăigoare, pe suprafeȘele, în perioaţele ‰i cu speciile ‰i efectiăele aăizate ţe custoţe, astfel încât să nu fie afectate Ăabitatele naturale Ţi speciile ţe floră ‰i faună sălbatică.
(”) În cazul în care proprietarul sau aţministratorul pă‰unilor este altul ţecât utilizatorul acestora, este obligatorie încĂeierea ţe contracte ţe pă‰unat între ace‰tia.
(4) În contracte se specifică în moţ obligatoriu’ numărul ţe animale pe specii, perioaţele ţe pă‰unat, suprafeȘele ‰i limitele acestora, precum ‰i obligaȘiile utilizatorului priăinţ locul ţe târlire, moţul ţe gospoţărire a surselor ţe apă, ţrumuri ţe acces ‰i trebuie să fie prezentate custoţelui în ăeţerea aăizării.
Art. 12. Cercetarea ştiinţifică
(1) "ercetarea ‰tiinȘifică în situl ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi în %ezerăaţia naturală Pârâul Peţea ăa fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului primorţial, cel ţe conserăare a bioţiăersităȘii actuale Ţi fosile.
(2) Actiăitatea ţe cercetare ‰tiinȘifică pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi în %ezerăaţia naturală Pârâul Peţea se ţesfă‰oară cu aăizul custoţelui.
(”) În cazul temelor ţe cercetare se ăor încĂeia contracte cu cei care ţerulează cercetarea, contracte care să asigure accesul custoţelui la rezultatele cercetării în ăeţerea utilizării lor în actiăitatea ţe management. "lauzele contractului se stabilesc ţe comun acorţ ţe către părȘi iar ţreptul asupra utilizării rezultatelor se stabile‰te prin contract.
Art. 13. Turismul
(1) Pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea sunt permise actiăităȘi ţe turism ‰i ţe eţucaȘie ecologică, cu respectarea regulilor ţe ăizitare, potriăit prezentului %egulament Ţi legislaţiei în ăigoare.
(2) Vizitarea %ezerăaȘiei naturale Pârâul PeȘea, zona +cĂiul Mare — Lacul cu nuferi se poate face solitar sau în grupuri ţe ma–im 50 ţe persoane, în caţrul programului ţe ăizitare stabilit ţe custoţe, afiŢat la intrarea în rezerăaţie.
(”) "ustoţele poate institui un cuantum al tarifelor ţe ăizitare, conform preăeţerilor legale în ăigoare, ce se ăa afiŢa la intrarea în rezerăaţie.
(4) "ustoţele poate asigura gĂiţajul în rezerăaţie pentru grupuri organizate, la solicitarea acestora cu 24 ţe ore înaintea ăizitării Ţi cu acĂitarea ta–ei ţe gĂiţaj.
(5) DescĂiţerea ţe trasee turistice sau poteci tematice ‰i amplasarea panourilor inţicatoare ‰i informatiăe Ţi întreȘinerea lor, se fac numai cu aăizul custoţelui ‰i, în cazul traseelor noi, ţupă omologarea acestora conform preăeţerilor legale.
(6) "amparea pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi în %ezerăaţia naturală Pârâul Peţea sunt interzise.
(7) +rganizarea ţe actiăităţi ţe grup ţe orice fel care presupun accesul pe teren în zona sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea sau în %ezerăaţia naturală Pârâul Peţea se fac numai cu aăizul custoţelui.
(8) De‰eurile rezultate ţin actiăităȘile ţe turism ‰i/sau ăizitare a sitului ţe importanȘă comunitară
%+S"I0098 Lacul Peţea Ţi a %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea se eăacuează ţe către turiŢti Ţi organizatorii actiăităţilor ţe turism/ăizitare sau ţe ţeȘinătorii legali ai terenului.
(9) Perturbarea lini‰tii în situl ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi în %ezerăaţia naturală Pârâul Peţea prin orice fel ţe mijloace, strigăte, pocnitori, folosirea ţe ecĂipamente auţio ‰i altele asemenea, este strict interzisă.
(10) Sunt interzise în arealul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi în
%ezerăaţia naturală Pârâul Peţea’
a) aprinţerea focului“
b) ţistrugerea sau ţegraţarea panourilor informatiăe, inţicatoare ‰i ţe atenţionare, precum ‰i a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor ţe marcaj ţe pe traseele turistice/potecile tematice“
c) spălatul ‰i utilizarea ţe ţetergenȘi.
Art. 14. Managementul deşeurilor
(1) Pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea ‰i al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea este interzisă abanţonarea ţe‰eurilor ţe orice fel.
(2) DeȘinătorii cu orice titlu a terenurilor ţin cuprinsul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea ‰i al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea au obligaȘia ţe a asigura luarea măsurilor ţe salubrizare/curăȘare a terenurilor ce le aparţin.
(”) AutorităȘile publice locale ţe pe raza sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea ‰i al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea au responsabilitatea ţe a ţesfiinȘa ţepozitele ilegale ţe ţe‰euri aflate pe teritoriul lor aţministratiă.
Art. 15. Construcţiile
(1) Pe teritoriul %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea sunt interzise realizarea ţe orice construcȘii, cu e–cepȘia celor ţestinate aţministrării ariei naturale protejate sau actiăităȘilor ‰tiinȘifice, a celor ţestinate asigurării siguranȘei naȘionale ori preăenirii unor calamităȘi naturale, în conţiȘiile legii“
(2) %ealizarea oricăror inăestiȘii în interiorul sau în imeţiata ăecinătate a sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea se ăa face ţoar, cu aăizul custoţelui, conform reglementărilor în ăigoare, cu atenţie ţeosebită pe impactul asupra Ăabitatelor ‰i speciilor pentru care a fost înfiinȘată aria naturală protejată.
(”) "onstruirea ţe noi ţrumuri în cuprinsul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea este interzisă.
Art. 16.
În situl ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea pentru speciile ţe animale sălbatice terestre Ţi acăatice ţe interes comunitar ‰i care se află sub regim strict ţe protecȘie, precum ‰i speciile incluse în lista ro‰ie naȘională, sunt interzise’
(1) orice formă ţe recoltare, capturare, uciţere, ţistrugere sau ăătămare“
(2) perturbarea intenȘionată în cursul perioaţei ţe reproţucere, ţe cre‰tere, ţe Ăibernare ‰i ţe migraȘie“
(”) ţistrugerea ‰i/sau culegerea cuiburilor ‰i ouălor ţin natură“
(4) ţeteriorarea ‰i/sau ţistrugerea locurilor ţe reproţucere sau oţiĂnă“
(5) ţeȘinerea, transportul, comerȘul sau scĂimburile în orice scop fără autorizaȘia autorităȘii ţe meţiu competente.
Art. 17.
(1) Actualizarea ţocumentaţiilor ţe amenajare a teritoriului Ţi urbanism pentru comunele Ţi suprafeţele acestora incluse în perimetrul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi în %ezerăaţia naturală Pârâul Peţea se face ţe către autorităţile aţministraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste ţocumentaţii a preăeţerilor referitoare la aria naturală protejată menţionată.
(2) Moţificarea Ţi/sau actualizarea ţocumentaţiilor ţe amenajare a teritoriului Ţi urbanism menţionate la alin (1) se fac cu aăizul custoţelui sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea, pentru asigurarea conformităţii cu preăeţerile Planului ţe management.
(”) Documentaţiile ţe amenajare a teritoriului Ţi urbanism menţionate la alin (1) moţificate Ţi/sau actualizate ţe către autorităţile aţministraţiei publice menţionate la alin (1) ăor incluţe în piesele grafice/ţesenate Ţi limitele sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea
Art. 18.
Încălcarea ţispoziȘiilor prezentului regulament atrage, ţupă caz, răspunţerea ţisciplinară, contraăenȘională, penală, materială sau ciăilă, potriăit legislaȘiei în ăigoare.
Art. 19.
Verificarea aplicării prezentului %egulament se face ţe către "ustoţe ‰i ţe către personalul instituȘiilor statului cu competenţe în zonă.
Art. 20
Nerespectarea preăeţerilor prezentului regulament se sancȘionează conform +rţonanţei ţe urgenţă a Guăernului nr. 195/2005 priăinţ protecţia meţiului, aprobată cu moţificări Ţi completări prin Legea 265/2006, cu moţificările Ţi completările ulterioare Ţi a +rţonanţei ţe urgenţă a Guăernului nr. 57/2007, aprobată cu moţificări Ţi completări prin Legea nr. 49/2011, cu moţificările Ţi completările ulterioare.
Art. 21.
Planurile, programele, proiectele sau actiăităţile ce se ţoresc a fi implementate pe teritoriul sitului ţe importanȘă comunitară %+S"I0098 Lacul Peţea Ţi al %ezerăaţiei naturale Pârâul Peţea sau în ăecinătatea acestuia ăor fi supuse aăizării ţe către custoţe, în conţiţiile legale în ăigoare.
Art. 22.
Prezentul %egulament poate fi moţificat conform legislaȘiei în ăigoare.