194589

REGULAMENTUL din 8 iunie 2016 sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru şi al Rezervaţiei naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

REGULAMENTUL din 8 iunie 2016 · MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR · MONITORUL OFICIAL nr. 732 bis din 21 septembrie 2016

Text integral — REGULAMENTUL din 8 iunie 2016 sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru şi al Rezervaţiei naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815 Open official source

Notă

*) Aprobat prin Ordinul nr. 1.077 din 8 iunie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 21 septembrie 2016.

Anexa nr. 1

Planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru şi al Rezervaţiei naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815.

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

1.3. Procesul de elaborare a planului de management

1.4. Procedura de implementare a planului de management

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2. Mediul abiotic

2.2.1. Geomorfologie

2.2.2. Geologie

2.2.3. Hidrologie

2.2.4. Clima

2.2.5. Soluri/subsoluri

2.3. Mediul biotic

2.3.1. Ecosisteme

2.3.2. Habitate

2.3.3. Flora de interes conservativ

2.3.4. Fauna de interes conservativ

2.3.5. Alte specii relevante de floră şi faună

2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

2.4.2. Categorii de impact

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Evaluarea globală a speciei

4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management

4.2. Obiectiv general, obiective specifice şi activităţi

4.2.1. Obiectiv general

4.2.2. Obiective specifice

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

5.1. Activităţi generale

5.2. Activităţi specifice; acţiuni

6. PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂŢILOR BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

Anexa nr. 1 la Planul de management Limitele sitului Natura 2000 ROSCI Cenaru Anexa nr. 2 la Planul de management Proprietarii de terenuri din zona studiată

Anexa nr. 3 la Planul de management Cartograma de distribuţie a principlalelor biomuri conform clasificării CORINE prelucrat după CLC2000.

Anexa nr. 4 la Planul de management Distribuţia elementelor de interes conservativ

ANEXA nr. 2 Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru şi al Rezervaţiei naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815

ABREVIERI

ANAR

Administraţia Naţională Apele Române

APM

Agenţia de Protecţie a Mediului

APM VN

Agenţia de Protecţie a Mediului Vrancea

ARPM

Agenţia Regională de Protecţie a Mediului

Consiliul Judeţean

CJ VN

Consiliul Judeţean Vrancea

Consiliul Local

CLC

CORINE Land Cover

CMN

Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii - Academia Română

Direcţia Silvică

Fond de vânătoare

Garda de Mediu

GM VN

Garda de Mediu - Comisariatul Judeţean Vrancea

GNM

Garda Naţională de Mediu

IPJ

Inspectoratul de Poliţie Judeţean

Garda Forestieră

IUCN

Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii

ONG

Organizaţie(i) Non Guvernamentală(e)

Ocol Silvic

PATJ

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean

PATZ

Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal

Plan de Management

PUG

Plan Urbanistic General

PUZ

Plan Urbanistic Zonal

RNP

Regia Naţională a Pădurilor

ROSCI

Sit de Importanţă Comunitară

u.a.

Unitate Amenajistică

Unitate de Producţie

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

Definirea noţiunii de Plan de management transpare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, din care reiese faptul că astfel de documente sunt întocmite pentru a coordona şi reglementa activităţile de la nivelul teritoriului ariei protejate în cauză, având ca obiectiv principal conservarea şi protejarea patrimoniului natural.

Prin intermediul Planului de management urmează a se arăta

- care anume sunt obiectele de interes conservativ de la nivelul sitului?

- unde anume este nevoie a fi protejate elementele de interes conservativ?

- cum anume se poate realiza conservarea patrimoniului natural de la nivelul sitului?

- care sunt responsabilităţile de mediu ce trebuiesc asumate în cazul demarării unor iniţiative de promovare a unor planuri sau proiecte de dezvoltare economică, socială sau de orice altă natură, ce se suprapun cu perimetrul sitului?

În cazul de faţă, suprapunerea cu o Rezervaţie naturală de interes naţional, definită prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, impune o abordare mai restrictivă, prioritare rămânând obiectivele de conservare a naturii.

Astfel, un Plan de management trebuie să reprezinte un model de dezvoltare durabilă, în măsură a exploata plenar, la un nivel înalt, potenţialul local, în beneficiul comunităţilor.

Comunităţile locale trebuie să fie atrase de partea custodelui sitului, cuprinse în rândul aliaţilor acestuia, fiind chemate a înţelege importanţa conservării patrimoniului de bunuri comune şi de valorizare durabilă a acestora, ca singură cale viabilă de propăşire. Iniţiativele acestora trebuie astfel canalizate încât să nu contravină sau să se opună eforturilor de conservare şi să se găsească cele mai potrivite soluţii de sprijinire şi încurajare a demersurilor ce se suprapun cu obiectivele Planului de management.

Prin prezentul Plan de management s-a intenţionat realizarea unui instrument eficient, funcţional la îndemâna celor implicaţi în gestiunea patrimoniului acestuia, facilitând abordarea pragmatică, eficientă şi obiectivă a măsurilor de asumat.

Un Plan de management nu trebuie să devină un instrument de coerciţie, în baza căruia să se înfrâneze iniţiative de dezvoltare socio-economică sau exploatare a unor resurse naturale. Planul de management trebuie să faciliteze o cuantificare cât mai exactă şi obiectivă a sarcinii ecologice şi a responsabilităţilor faţă de mediu şi/sau comunităţile locale, astfel încât zestrea comună să nu fie afectată, ci dimpotrivă să poată fi amplificată. Prin aplicarea măsurilor cuprinse în Planul de management se vor putea cuantifica eventualele pierderi de la nivelul capitalului natural de trecut în sarcina entităţii responsabile de producerea lor în vederea remedierii, răspunzând astfel principiului ce stă la fundamentul întregului sistem legislativ de mediu: poluatorul plăteşte.

1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

Aria naturală protejată a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţial, pentru această zonă au fost identificate specii de avifaună, fără însă ca între propunerile iniţiale, la nivelul acestei zone să fi fost fundamentată decizia de includere în reţeaua pan- europeană Natura 2000. Ulterior, a apărut propunerea de desemnare a sitului ROSCI0026 Cenaru în baza unui set aparte de elemente criteriu (specii de carnivore mari şi habitate forestiere).

În continuare sunt enumerate actele normative de referinţă care au stat la baza elaborării Planului de management

- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Forularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia. Este necesar ca cerinţele Directivei 92/43/CEE să fie integrate în Planul de management. Aceasta reglementează şi planifică acţiunile necesare pentru menţinerea sau reconstrucţia stării favorabile de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional menţionate în Formularul Standard;

- Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin care este declarat situl ROSCI0026 Cenaru;

- Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020.

1.3. Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea planurilor de management, conform prevederilor legale, reprezintă o sarcină a custodelui, asumată alături de Autoritatea centrală de mediu.

La fundamentarea Planului de management s-a ţinut cont de documentaţiile tehnice şi ştiinţifice elaborate până în prezent, lucrările cu caracter ştiinţific publicate, dar mai cu seamă de studiile din teren întreprinse. Astfel, au fost inserate o serie întreagă de date de ultimă oră, obţinute în

urma studiilor de teren întreprinse, ce au vizat în mod particular aspecte legate de elemente- criteriu Natura 2000.

Pentru situl ROSCI0026 Cenaru nu a existat până în prezent nici un fel de altă propunere de Plan de management.

Planul de management va putea fi revizuit ori-de-câte-ori va fi nevoie, atunci când vor apărea noi elemente, în măsură a conduce la modificări semnificative ale acestuia, respectiv a Regulamentului ce însoţeşte Planul de management. O revizuire generală, cu integrarea tuturor elementelor noi apărute se va realiza o dată la 5 ani, când se vor relua şi parcurge în întregime procedurile de avizare conformă.

Planul de management, conform definiţiei, reprezintă un instrument de gestiune al unei arii naturale protejate, dinamic, ce se bucură de o anumită flexibilitate. Dat fiind faptul că prin intermediul Planului de management se doreşte a se arăta: ce anume este protejat?; unde anume se regăsesc elementele de protejat? şi cum anume se face protecţia elementelor valoroase? şi ţinând cont de dinamica factorilor de mediu, situaţiile se impun a se actualiza periodic. Apariţia unor noi obiective cu valoare de patrimoniu, identificarea unor noi metodologii de conservare, promovarea unor tehnologii noi, prietenoase, de valorizare durabilă a resurselor, lărgirea perspectivelor de implementare a unor acţiuni (spre exemplu prin accesarea de instrumente financiare noi), toate dau posibilitatea apariţiei unor astfel de căi noi de abordare. În consecinţă, actualizarea Planului de management trebuie să reprezinte o sarcină permanentă, ce solicită o implicare înaltă a custodelui, ce are rolul primar în integrarea informaţiei, dar şi a celorlalte structuri asociate: instituţii, autorităţi, actori implicaţi.

Astfel, planul de management rămâne un instrument adaptativ de gestiune conservativă ce facilitează luarea deciziilor orientate în mod primar spre asigurarea unei protecţii efective a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru, beneficiind astfel de o mare flexibilitate în procesul de luare a deciziei, răspunzând astfel unor nevoi punctuale ale speciilor şi habitatelor situate într-un mediu dinamic.

Gestiunea sitului se va putea realiza şi în baza unor Planuri de acţiune anuale, pornind de la principiile şi obiectivele schiţate prin Planul de management, ce vor putea fi adaptate, dezvoltate, revizuite sau reconsiderate în funcţie de nevoile de conservare, direcţiile de acţiune, disponibilitatea de resursă. Planurile de acţiune vor face obiectul unei avizări interne, căzând în

seama custodelui şi vor urma procedura de mediu, în funcţie de încadrarea ce urmează a fi făcută de autoritatea teritorială de mediu.

1.4. Procedura de implementare a planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de management va reveni custodelui, în baza convenţiei de custodie ce urmează a fi perfectată cu autoritatea de mediu îndrituită.

Custodele îşi va asuma astfel în totalitate responsabilităţile privind

- protecţia patrimoniului natural;

- implementarea acţiunilor conservative;

- educarea şi conştientizarea comunităţilor locale;

- asigurarea resurselor logistice, umane şi bugetare necesare bunei funcţionări a actului de custodie;

- promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă, a soluţiilor de valorizare alternativă a capitalului natural şi susţinerea unor căi durabile de dezvoltare socială;

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

Situl ROSCI0026 Cenaru se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec. Situat într-o zonă cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintă o importanţă deosebită atât datorită celor două tipuri de habitate de pădure de interes comunitar, cât şi datorită numărului mare de exemplare de tisă, monument al naturii, diseminate . Accesul în sit se face pe drumul naţional 2M Focşani-Andreiaşu-Butucoasa, care se continuă cu drumul forestier de pe valea Pârâului Gârbova pentru acces dinspre nord şi est sau drumul forestier de pe valea Pârâului Cenaru/Bursuci pentru accesul dinspre vest.

Situl ROSCI0026 Cenaru este localizat în judeţul Vrancea, aparţinând în totalitate UAT Andreiaşu de Jos.

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

Limitele geografice urmăresc următoarele coordonate

Limita de nord este sinuasă şi complexă. Porneşte din albia pârâului Bursuci înscriindu-se către nord până în albia Pârâului Cenaru pe care o urmează către aval, o părăseşte pe versantul drept şi continuă pe valea pârâul Boldanului până în Valea Milcovului. De la piciorul plaiului Ursa limita se înscrie pe acesta către sud, intersectează Valea Pârâului Ursa şi continuă în aval până la confluenţa cu afluentul aceteia dinspre dreapta. Din acest punct urmăreşte valea în amonte. În continuare limita urmează Plaiul Cenarului şi valea pârâului Gârbova, până la confluenţa cu pârâul Alunu.

Limita de est se suprapune pe albia pârâului Alunu şi pe Plaiul Alunului până în Vf. Gârbova - 979 m.

Limita de sud se desfăşoară din Vf. Gârbova prin Culmea Colţul Porcului până la valea pârâului Bursuci pe care o urmează către aval.

Limita de vest se desfasoara pe culmea lui Galoi.

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

La nivelul sitului ROSCI0026 Cenaru se suprapune Rezervaţia naturală Pădurea Cenaru 2.815, desemnată prin Legea nr. 5/2000.

2.2. Mediul abiotic

Relieful major al teritoriului judeţului Vrancea, se caracterizează prin varietatea mare atât din punct de vedere al altitudinii şi al formei, cât şi din punct de vedere al originii şi vârstei. Ceea ce caracterizează relieful acestui teritoriu, din punct de vedere altimetric, este dispunerea sa în trepte ce coboară de la vest către est, influenţând în acelaşi sens dispunerea principalilor parametri climatici. Privită mai în amănunt, variaţia altitudinală a reliefului este mai complexă, în cadrul fiecărei forme principale de relief existând de asemenea mai multe trepte altitudinale. Variaţia originii, altitudinii, formei, alcătuirii interne şi vârstei principalelor forme de relief determină diferenţierea, în cadrul teritoriului, a mai multor unităţi şi subunităţi de relief. Aceste unităţi, care se eşalonează în ordinea înălţimii şi vechimii de la vest la est, sunt: Munţii Vrancei, Dealurile subcarpatice şi Câmpia Siretului.

ROSCI0026 Cenaru este situată în zona vârfurilor Cenaru - 898 m, Gârbova - 879 m, pe un sector al versantului drept al Pârâului Milcov. Pădurea Cenaru aparţine Subcarpaţilor interni de Curbură, relieful ariei protejate fiind deosebit de vulnerabil la degradarea terenului prin eroziuni de suprafaţă şi de adancime, precum şi la alunecări de teren, astfel încat pădurea îndeplineşte o funcţie protectivă de o deosebită importanţă

2.2.1. Geomorfologie

Factorii fizico-geografici locali formează suprafaţa activă, la nivelul căreia au loc cele mai intense schimburi de energie şi materie, cu rol important în diferenţierea spaţială a elementelor climatice.

Din punct de vedere geomorfologic Pădurea Cenaru aparţine Subcarpaţilor interni de Curbură, relieful ariei protejate fiind deosebit de vulnerabil la degradarea terenului prin eroziuni de suprafaţă şi de adancime, precum şi la alunecări de teren, astfel încât pădurea îndeplineşte o funcţie protectivă de o deosebită importanţă.

Aria protejată ROSCI0026 Cenaru se suprapune sectorelor de vale longitudinală şi respectiv transversală a Milcovului, săpate în strate alternante de gresii, argile, marne şi calcare, cutate şi redresate la verticală.

2.2.2. Geologie

Structura geologică este formată din strate de vârstă badeniană şi sarmaţiană, de la gresii dure de Răchitaşu la gresii calcaroase, tufuri dacitice albe sau verzi alternante cu marne tufacee cu globigerine şi gipsuri, grezocalcare, marno-argile, calcare lumaşelice grezoase şi pietriş. Stratele calcaroase şi marnele sunt fosilifere, conţinînd resturi de briozoare, numuliţi, corali, alge şi moluşte prost conservate datorită cutărilor care au ridicat stratele pană aproape de vertical dar mai ales exondării care a expus stratele geologice la procese accelerate de degradare, accentuate de defrişările din trecut.

2.2.3. Hidrologie

Reţeaua hidrografică este bogată fiind în stransă legătură cu fragmentarea terenului, astfel : în jumătatea vestică a Pădurii Cenaru, principalul afluent al Milcovului, pârâul Cenaru, colectează

paraiele Bursucului şi Curmătuta Ulmului, iar în partea de răsărit, pârâul. Garbova are ca afluent pârâul Alunului; între culmile secundare care se desprind spre vest şi nord din Plaiul Cenarului sunt numeroase paraie afluente ale raului Milcov: pârâul Covrigului, pârâul Boldanului, pârâul Ursul, pârâul Groapa cu Anini; debitul reţelei hidrografice este relativ redus, cu tendinţe de secare în timpul verii şi caracter torenţial în perioadele cu precipitaţii bogate.

2.2.4. Clima

În zona Pădurea Cenaru, clima este relativ blândă, în special iarna, datorită dispoziţiei reliefului, care în condiţiile unor văi înguste - Valea Milcovului - este adăpostită faţă de vânturile reci - crivăţul, temperatura medie anuală fiind de cca. 8 grade C. Deşi iernile sunt relativ lungi de 5 luni, perioadele de ger sunt relativ scurte de circa25 zile, primăverile sunt de scurtă durată şi bogate în precipitaţii, iar verile relativ secetoase, media anuală a precipitaţiilor fiind de cca. 800mm/an.

2.2.5. Soluri/subsoluri

În zonă, solurile cele mai răspândite sunt solurile brune eumezobazice tipice (soluri brune de pădure) cu profil caracteristic în care orizontul Ah este de culoare închisă, cu o structură glomerulară şi o grosime de până la 21 cm, orizontul Bv este brun sau brun- gălbui până la ruginiu, cu structură poliedrică sau prismatică; conţinutul de humus este moderat uneori depăşind 8-10%, iar pH este slab până la moderat acid.

2.3. Mediul biotic

Zona studiată se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec. Situat într-o zonă cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintă o importanţă deosebită atât datorită celor două tipuri de habitate de pădure de interes comunitar, cât şi datorită numărului mare de exemplare de tisă, monument al naturii, diseminate între arbori seculari de fag şi brad. Pe lângă habitatele amintite, situl adăposteşte carnivore mari - urs, lup, râs - care pot fi observate deseori în această zonă.

2.3.1. Ecosisteme

La nivelul sitului, dominante sunt formaţiunile nemorale, însă apar şi o serie întreagă de habitate de tip antropic, în special căi de acces, sau de tip eremial, păşuni ce se prezintă ca enclave în interiorul masivului forestier.

2.3.2. Habitate

Definirea categoriilor de habitate

Definirea categoriilor de habitate a pornit de la Manualul de interpretare a habitatelor europene, continuând cu realizarea corespondenţelor de la nivel naţional, în baza releveelor botanice realizate pe amplasamentele studiate.

2.3.2.1. Habitate Natura2000

9130 Păduri de fag de tipul Asperulo-Fagetum

Pădurile de Fagus sylvatica şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica-Abies alba sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de calitate (mull), din domeniile medio-europene şi atlantice ale Europei occidentale şi ale Europei centrale şi central-nordice, caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor aparţinând grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum şi Melica uniflora şi, la munte, diferitelor specii de Dentaria, formând un strat ierbos bogat în specii.

Stratul arborilor este compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca şi ssp. sylvatica), sau cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cireş (Cerasus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), iar în sud-vestul şi vestul României şi cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto).

Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilă, în funcţie de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra ş.a.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor, cu dezvoltare variabilă, conţine specii din flora de mull Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera.

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Acest habitat grupează: păduri de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium transylvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia; păduri de fag (Fagus sylvatica) şi brad cu Hieracium transsyvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; păduri de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip de habitat se întâlneşte în toţi Carpaţii româneşti în etajul nemoral.

Specii caracteristice: Hieracium rotundatum, speciile subalianţei Calamagrostio - Fagion (Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Veronica officinalis, Pteridium aquilinum, Blechnum spicant), Festuca drymeia.

2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

O analiză a corespondenţei cu categoriile naţionale s-a realizat şi pe baza analizei criteriilor de definire a acestora, matricile fiind prezentate mai jos

Pentru habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Tip habitat corespondent

Prezenţă potenţială

Scurt comentariu

R4102

R4105

R4106

R4107

- doar la altitudini între 700-1450m

R4110

Pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tipul Asperulo-Fagetum

Tip habitat corespondent

Prezenţă potenţială

Scurt comentariu

R4118

R4119

R4120

- doar în Podişul Moldovei

Conform trasabilităţii realizate în baza analizelor floristice, s-a stabilit prezenţa habitatelor definite la nivel naţional după cum urmează

- R4105 pentru 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

- R4118 pentru 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

2.3.3. Flora de interes conservativ

Papucul doamnei - Cypripedium calceolus este o plantă aparţinând încrengăturii Magnoliophyta, Clasa Liliopsida, Ordinului Asparagales, Familiei Orchidaceae, genul Cyrpipedium. Planta prezintă o tulpină înaltă de 15-50 cm, cilindrică, cu 3-4 frunze lat eliptice, până la oblong-lanceolate dispuse altern. Florile sunt de obicei solitare, mari, uneori câte 2, mai rar 3-4. Floarea de Cypripedium prezintă anumite particularităţi morfologice, ca o adaptare la polenizarea încrucişată ce se realizează prin intermediul insectelor. Se pot înmulţi vegetativ prin tuberculi sau generativ prin seminţe, dar la germinarea seminţelor este nevoie de prezenţa unor specii de fungi. Este o specie geofită, mezofită, micro-,ezotermă, acido-neutrofilă, heliosciadofită şi calcicolă. Creşte sporadic prin păduri, la marginea pajiştilor, de obicei pe soluri calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziţie nordică sau nord-vestică, bogate în humus, cu umiditate ridicată în perioada de creştere. Specia este rară, însă ea poate apărea în pădurile din Europa şi partea temperată a Asiei. Este specifică zonelor cu substrat calcaros. Papucul doamnei apare în zonele împădurite şi cu un substrat calcaros din Romania.

2.3.4. Fauna de interes conservativ

2.3.4.1 Nevertebrate

Rădaşca - Lucanus cervus prezintă un corp alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele şi elitrele masculilor brune-castanii. Antenele sunt destul de lungi, măciuca lor fiind formată din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine pronunţat la această specie. Masculul are capul masiv şi mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari; culoarea elitrelor este brună-castanie; lungimea corpului variază în limita 25-75 mm. Femela are capul şi mandibulele potrivite ca mărime iar culoare elitrelor este neagră; lungimea corpului 25-50 mm. Ciclul reproductiv al speciei durează 5-6 ani, în funcţie de factorii climatici. Larva se dezvoltă în lemnul putrezit al diferitor esenţe cu frunze căzătoare (stejar, mesteacăn, frasin etc.), hrănindu-se cu acesta.

Gândacii tineri apar toamna, însa nu părăsesc camera larvară până în primăvara următoare. În decursul zilei adulţii pot fi observaţi pe trunchiurile stejarilor şi altor arbori hrănindu-se cu scurgerile acestora. În decursul perioadei mai-iulie când aceştia sunt deosebit de activi în amurg. Populează pădurile bătrâne cu esenţe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee, dar poate fi întâlnită şi în zonele de silvostepă şi stepă. Deseori adulţii zboară în grădini şi parcuri.

Croitorul mare al fagului - Rosalia alpina Este o specie forestieră, întâlnită pe trunchiurile de Fagus sylvatica, de preferinţă arbori bătrâni, relativ izolaţi, în silvostepe, la liziere sau în poeni, de asemenea se mai pot întâlni şi pe: Salix, Carpinus, Quercus, Alnus. Adulţii zboară în zilele însorite, începând cu luna iunie până în septembrie. O importanţă ecologică semnificativă o reprezintă copacii bătrâni, atacate de alte specii, dăunătoare. Pe astfel de copaci femelele, îşi depun ponta în crăpăturile sau rănile scoarţei.

Ciclul de dezvoltare al indiviziilor din acest grup durează între 2 şi 3 ani. Noaptea, adulţii se ascund în scorburi sau coronamentul arborilor etc.

Prezenţa Croitorului de fag (Rosalia alpina) denotă o stare bună de conservare a pădurilor de fag, în special a pădurilor seculare, deoarece aceasta specie supravieţuieşte doar şi proliferează doar în pădurile ajunse la maturitate. Din punct de vedere economic croitorul de fag reprezintă un factor deosebit de important, acesta fiind un indicator al pădurilor de fag sănătoase.

Biologia Croitorului de fag este foarte puţin cunoscută, datorită studiilor insuficiente realizate asupra acestei specii. Este o specie ce se poate deplasa pe distanţe relativ mari, având o bună capacitate de zbor. Este o specie activă ziua ce rămâne activă pe crepuscul, când efectuează şi deplasările în zbor în înaltul coronamentelor, în căutarea ramurilor groase, uscate.

2.3.4.2 Amfibieni

Buhaiul cu burtă galbenă - Bombina variegata Rămâne poate una dintre cele mai comune specii-criteriu Natura 2000 din România, cu o populaţie estimată la zeci de milioane de indivizi. În România specia este larg răspândită în Transilvania, Banat, Arcul Carpatic mai rară în afara lanţului carpatic (Moldova şi Muntenia), în populaţii izolate, în special în Podişul Central Moldovenesc. Apare în şi pe lângă cursuri de ape stătătoare în general mici (ce conţin chiar şi mai puţin de 1l de apă, spre deosebire de B. bombina ce preferă bălţile mai mari), bălţi temporare şi permanente, ape cu o curgere nu foarte rapidă, zone umede. Suportă foarte bine şi habitatele

antropizate (şanţuri, rigole, bazine artificiale). În afara perioadei de reproducere ce are loc obligatoriu în apă, poate rămâne în mediul acvatic sau poate ieşi pe uscat, rămânând însă în apropierea zonelor umede.

Se întâlneşte de la altitudini mici de 150m şi până în etajul alpin/subalpin, la 2000m.

Spre limita inferioară a distribuţiei sale şi spre vest arealul speciei B. variegata se suprapune cu cel al speciei Bombina bombina cu care poate hibridiza ocazional (fenomen mai frecvent în zona Podişului Transilvaniei).

În general larvele sunt cele ce suferă de pe urma prădării, adulţii având puţini duşmani datorită secreţiilor toxice cutanate.

Este o specie cu activitate nocturnă dar şi diurnă, strict legată de mediul acvatic, cu o rezistenţă mare la factorii de stress. Este o specie gregară, un număr mare de indivizi putându-se regăsi în aceeaşi baltă chiar şi dacă dimensiunile acesteia sunt mici. Pe parcursul unui an parcurge mai multe secvenţe de reproducere, ouăle fiind depuse în mici grămăjoare pe fundul apei. Datorită capacităţii locomotorii înalte, se poate deplasa uşor pe uscat, putând coloniza rapid noile habitate favorabile, chiar şi cele apărute în urma unor activităţi antropice acute (cariere, defrişări, căi de acces, şantiere, etc.).

2.3.4.3 Mamifere

Ursul brun - Ursus arctos aparţine phylumul-ului Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Infraclasa Eutheria, Ordinul Fissipeda, Suprafamilia Canoidea, Familia Ursidae. Ursul brun este în prezent cel mai mare carnivor din spaţiul CarpaticIerburile şi mugurii sunt consumate cu precădere primăvara sau la începutul verii. Vara şi la începutul toamnei consumă ciuperci şi fructe (zmeură, mure, afine, mere, prune şi pere).

Somnul de iarnă durează 3-6 luni, în funcţie de condiţiile meteo şi de starea animalului. Bârlogul este săpat în sol sau este amenajat în cavităţi naturale, sub stânci sau în unele situaţii chiar are formă de cuib construit pe sol. Intrarea şi ieşirea cu succes din somnul de iarnă este condiţionată de cantitatea de grăsime pe care ursul o poate acumula înainte de venirea iernii, ca resursă energetică de consum pe perioada somnului de iarnă. Urşii trăiesc circa 25-30 ani, fiind din acest punct de vedere animale de longevitate medie. Ursul brun ajunge la maturitate sexuală la vârste ridicate, astfel datele indică faptul că femelele dau naştere primilor pui la 4-6 ani.

Dieta urşilor este de tip omnivor, dovadă fiind aparatul digestiv al ursului şi dentiţia acestuia. Toamna târziu, dar şi iarna, urşii consumă ghindă şi jir. Insectele, pot constitui sezonier o sursă de hrană importantă, în special datorită proteinelor pe care le conţin. Pentru obţinerea hranei, exemplarele de urs parcurg distanţe mari acoperind suprafeţe mari ce includ habitate forestiere, păşuni şi terenuri agricole.

Toamna, perioadă de hrănire intensă pentru intrare în hibernare, când se intensifică conflictul cu populaţia locală; de asemenea primăvara, când femelele ies din bârlog însoţite de pui şi pot apărea conflicte om-urs.

În România la ora actuală trăieşte în principal în zonele montane şi submontane, în habitat forestier. Iarna se retrage în bârlog (săpat în general între stânci), pentru un repaus ce nu reprezintă o hibernare autentică; ocazional poate ieşi şi iarna.

Lupul - Canis lupus face parte din Phylumul Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Infraclasa Eutheria, Ordinul Fissipeda, Subfamilia Canoidea, Familia Canidae.

Lupul trăieşte 15-16 ani însă în sălbăticie poate atinge doar 10 ani. Vârsta unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximaţie în funcţie de uzura dentiţiei. Din punct de vedere al dezvoltării ontogenice, lupii se clasifică în: nou născuţi: 0-6 luni; juvenili: 6-18 luni; subadulţi: 18-30 luni; adulţi: peste 30 luni. Unitatea socială de bază a unei populaţii de lupi este perechea.

Iarna, când se intensifică conflictul cu populaţia locală. Vânează pe suprafeţe mari; unde nu este persecutat poate ocupa habitate foarte diverse, inclusiv stepice sau umede; în România la ora actuală trăieşte în principal în zonele montane şi submontane, în habitat forestier.

Râsul - Lynx ynx face parte din Ordinul Carnivora, Familia Felidae. Teritoriul unui mascul cuprinde în general teritoriile a 1-3 femele. Masculul duce o viaţă solitară cea mai mare parte a anului, dar în sezonul de împerechere, în luna martie, se alătură fiecarei femele de pe teritoriul său pentru câteva zile. Puii sunt născuţi la mijlocul lunii mai. Sunt fătaţi în locuri foarte greu accesibile: în desişuri, sub copaci doborâţi de vânt, în cavităţi naturale sau la baza copacilor, între rădăcini. De obicei fată 1-3 pui, rar 4. La început puii sunt hrăniţi cu lapte, femela aduce apoi carne pentru a completa dieta, iar când puii cresc, le aduce prada încă vie pentru a le dezvolta instinctul de vânătoare. Puii urmăresc femela până primăvara următoare, când la vârsta de 11 luni devin independenţi. Pentru marcarea teritoriului urinează cu precădere pe anumite obiecte

situate deasupra nivelului pământului cum ar fi bolovani, copaci căzuţi sau crengi ce atârnă aproape de pământ. Îşi lasă excrementele pe locuri înalte şi vizibile. Zgârie pământul sau copacii cu scopul de marcaj teritorial.

Dieta râsului este variată în funcţie de prada pe care o gaseşte pe teritorul său, aceasta poate consta în căprioare, iepuri, păsări sau şoareci. Îşi pândeşte prada şi se aproprie de aceasta folosind vegetaţia sau trunchiuri de copaci căzuţi pentru a nu fi observat. Omoară strangulând sau rupând artera carotidă, uneori rupe vertebrele cervicale. Rămâne aproape de pradă pentru câteva zile. În medie, un râs vânează o căprioară sau o altă ungulată de aproximativ aceleaşi dimensiuni, o dată la 5 zile, o femelă cu pui o face mai des, chiar şi o dată la 2 zile. Îşi lasă puii lângă pradă şi pleacă în căutarea altei prăzi. Perioada critică se identifică cu cea în care sunt fătaţi puii, respectiv luna mai. În prezent, în România trăieşte în principal în zonele montane şi submontane, în habitat forestier.

2.3.5. Alte specii relevante de floră şi faună

La nivelul zonei studiate, se remarcă prezenţa unui număr însemnat de exemplare de tisă - Taxus baccata, specie declarată monument al naturii, unele exemplare de vârstă seculară ajungând la diametre de până la 35 cm. Această specie, element floristic de origine atlantică - central europeană, se regăseşte într-un număr de aproximativ 750 de exemplare, fapt ce situează Pădurea Cenaru pe locul 4 pe ţară.

Grup

Nume

Reptile

Anguis fragilis

Mamifere

Capreolus capreolus

Plante

Cardamine glanduligera

Plante

Carex sylvatica ssp. sylvatica

Plante

Cephalanthera rubra

Mamifere

Cervus elaphus

Reptile

Coronella austriaca

Plante

Dactylorhiza maculata

Reptile

Elaphe longissima

Plante

Epipactis helleborine

Mamifere

Felis silvestris

Plante

Hepatica transsilvanica

Plante

Koeleria macrantha

Reptile

Lacerta agilis

Reptile

Lacerta viridis

Mamifere

Meles meles

Reptile

Natrix natrix

Plante

Polygonatum verticillatum

Plante

Pulmonaria rubra

Amfibieni

Rana dalmatina

Amfibieni

Rana ridibunda

Amfibieni

Rana temporaria

Plante

Ranunculus carpaticus

Amfibieni

Salamandra salamandra

Plante

Seseli gracile

Plante

Symphytum cordatum

Plante

Taxus baccata

Plante

Telekia speciosa

Plante

Typha shuttleworthii

Plante

Valeriana tripteris

Reptile

Vipera berus

Reptile

Zootoca vivipara

2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

În fundamentarea prezentului Plan de management a fost elaborat un Studiu privind caracteristicile socio-economice, în baza căruia a fost trasată analiza SWOT. Cu relevanţă deosebită pentru Planul de management, desprindem următoarele elemente cu relevanţă înaltă

- necesitatea realizării unor investiţii în direcţa asigurării unei infrastructuri de protecţie şi vizitare a perimetrului de protecţie astfel încât să se poată asigura o valorizare a

potenţialului în special turistic şi dezvoltarea unor ramuri economice alternative destinate comunităţilor locale;

- creşterea gradului de implicare a comunităţilor locale, astfel încât obiectivele legate de creşterea conştientizării acestora faţă de valoarea patrimoniului natural local să fie asigurate;

2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

Situl ROSCI0026 Cenaru se regăseşte în teritoriul administrativ al comunei Andreiaşul de Jos. Comuna se află în partea de vest a judeţului, în zona izvoarelor Milcovului, la confluenţa mai multor afluenţi. Este traversată de şoseaua naţională DN2M, care deserveşte comuna Nereju, legând-o de Odobeşti şi Focşani unde se termină în DN2D. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Andreiaşu de Jos se ridică la 1.655 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.008 locuitori. Analiză demografică a populaţiei a scos la iveală o tendinţă de descreştere a populaţiei locale, îmbătrânirea acesteia şi scăderea natalităţii, fenomene ce de altfel rămân general valabil raportate pentru cea mai mare parte a spaţiului rural românesc.

Scăderea potenţialului de forţă de muncă şi a posibilităţilor de dezvoltare socio-economică a comunităţii locale a condus la o creştere a presiunii asupra resurselor naturale. În aceste condiţii se observă efecte ale unor exploatări necontrolate de lemn, utilizarea iraţională a unor păşuni, etc.

Singurul obiectiv din comuna Andreiaşu de Jos inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Vrancea ca monument istoric de interes local este situl arheologic de la Andreiaşu de Jos, care cuprinde urmele unei aşezări eneolitice aparţinând culturii Cucuteni şi ale unei aşezări din Epoca Bronzului atribuită culturii Monteoru.

2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

a) Principalii actori identificaţi au fost

b) Primăria Andreiaşu de Jos;

c) Primăria Reghiu;

d) Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Anghel Saligny", Vrancea;

e) Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vrancea;

f) Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vrancea;

g) A.N. Apele Române - Administraţia bazinală de apă Siret, Sistemul de gospodărire a apelor Vrancea;

h) Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea;

i) Garda de Mediu-Comisariatul Judeţean Vrancea, Focşani;

j) ONG-uri şi Asociaţii: Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice; Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Vrancea;

k) Academia Română - Comisia pentru Protecţia Monumentelor Naturii;

l) Consiliul Judeţean Vrancea;

m) Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA, Direcţia Silvică Vrancea;

n) Proprietarii de terenuri forestiere;

o) Mass-media Vrancea: Radio DaDa; Monitorul de Vrancea; Ziarul de Vrancea;

p) Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea;

2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

Din punct de vedere funcţional, în baza analizei distribuţiei tipurilor de biomuri, la nivelul sitului se regăsesc dominante formaţiunile nemorale, cuprinse de altfel în cadrul unui amenajament silvic.

Situaţia utilizării terenurilor este prezentată sintetic în matricea de mai jos

Cod EUNIS

CLC

Clasa de habitate

N16

311

Păduri de foioase

N19

313

Păduri de amestec

2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor

În cea mai mare parte, pădurile sunt deţinute în regim de proprietate privată.

O situaţie din punct de vedere juridic asupra terenurilor nu poate fi realizată cu exactitate la ora actuală, în lipsa unui cadastru exact al proprietăţilor. Cu toate acestea relevanţa acestui demers rămâne limitată, aplicarea legislaţiei specifice în vigoare, prin care regimul de arie naturală protejată este stabilit indiferent de destinaţia terenului, iar respectarea acestui regim este

obligatorie. Astfel, normele de gestiune conservativă din cadrul prezentului Plan de management, vor deveni imperative şi prioritare, aplicarea acestora însă trebuind să se realizeze cu respectarea prevederilor art. 21, alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ţinându-se cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei.

În conformitate cu art. 26 alin. (1) - (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011,cu modificările şi completările ulterioare, se acoardă compensaţii proprietarilor ori concesionarilor din ariile naturale protejate, respectiv scutirea de la plata impozitului pe teren a propietarilor de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare.

2.4.1.4. Administratori şi gestionari

Administrarea şi gestiunea terenului se va face ţinându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale sitului, atât documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism precum şi Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate şi armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislaţiei specifice în vigoare, cu avizul custodelui.

2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii

Infrastructura construită lipseşte de la nivelul zonei studiate.

Principala cale de acces este şoseaua Focşani - Bucureşti DN2 - E 85 din care se trece pe şoseaua naţională DN2M, care deserveşte comuna Nereju, legând-o de Odobeşti şi Focşani unde se termină în DN2D. Accesul în perimetrul zonei de protecţie se face pe o reţea de drumuri forestiere, drumuri nestructurate şi poteci.

Din zona de protecţie lipseşte un traseu de vizitare, în acest sens fiind realizată, în etapa de fundamentare a Planului de management o propunere în acest sens, cuprinsă în documentaţia de propunere a unei strategii de vizitare.

2.4.2. Categorii de impact

2.4.2.1. Presiuni

Pentru teritoriul dat, a fost realizată analiza categoriilor de impact istoric, fiind realizată şi o evaluare a categoriilor potenţiale de impact, previzibile, preconizate a impacta factorii de mediu din teritoriul studiat.

Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic prezent, sau aşa numita analiză a stării actuale a perimetrului studiat.

140. Păşunat

Impactul asociat păşunatului de regulă este asociat efectelor necontrolate ale acestuia, manifestate odată cu instalarea suprapăşunării. Suprapăşunarea duce la o pauperizare severă a covorului vegetal, dispariţia aproape în totalitate a speciilor de dicotiledonate, apariţia unor martori torenţiali şi erozivi, tasare a solurilor; pe de altă parte.

Impactul păşunatului în zonele forestiere este şi mai însemnat. Vitele nu numai că ajung să consume sursa trofică a speciilor de interes cinegetic (ce apoi în căutare de hrană pătrund în culturi unde produc daune însemnate), dar afectează profund structura pădurii, îndepărtând subarboretul, deranjând speciile cuibăritoare de la nivelele joase, etc.

Asociat activităţilor de păşunat îi sunt asociate fenomenele de târlire şi adăpare. În condiţiile în care la nivelul păşunilor nu sunt organizate corespunzător spaţii de târlire, fenomene de tasare, ruderalizare şi suprapăşunat devin extrem, reversibilitatea fenomenelor ajungând să depăşească câteva decade.

160. Managementul general al pădurilor

Arboretele din interiorul sitului vor fi gestionate conform prevederilor din amenajamentele silvice, urmărindu-se atingerea compoziţiei ţel şi a tipului fundamental de pădure caracteristice etajului de vegetaţie.

230. Vânătoarea

Această categorie de impact reprezintă cea mai directă formă de afectare a speciilor de faună de interes cinegetic, având poate cea mai mare relevanţă direct pentru speciile de carnivore mari de

de interes conservativ. Cu toate că activităţile de vânătoare presupun o extragere selectivă, controlată a unor exemplare de faună, adeseori apar acţiuni cu caracter abuziv, de supraexploatare a resurselor cinegetice, de eliminare a unor exemplare cu valoare mare în interiorul populaţiilor, ca trofee, sau împuşcarea accidentală a unor exemplare sau specii ce ar fi trebuit protejate.

Activităţile de vânătoare presupun şi un deranj semnificativ al unor areale naturale, ca urmare a hăituirii, a focurilor de armă, scotocirii cu câini, etc. Astfel stresul indus asupra speciilor de faună depăşeşte semnificativ sfera populaţiilor ţintă asupra cărora este îndreptată acţiunea de vânătoare, deranjul rămânând profund şi păstrându-se prezent la nivelul teritoriului afectat.

240. Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi

Prin această categorie de impact se face referire la toate activităţiile de adunare/colectare a faunei, ce nu sunt menţionate la nivelul altor categorii de impact, în mod nedescriminatoriu, apărând şi o serie întreagă de categorii indirecte de impact.

Amintim aici practica barbară de a ucide unele specii de faună şi a le expune în dorinţa de a deveni elemente repelente care să protejeze culturile.

243. Punerea de capcane, otrăvirea, braconajul

Braconajul este un delict grav comis în mod direct asupra speciilor de faună, ce urmăreşte obţinerea aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, însă fără a respecta condiţiile legale de desfăşurare a acesteia. Ignorarea regulilor de vânătoare, ce presupun utilizarea de capcane, mijloace interzise, uciderea (captura) pe perioade de prohibiţie, etc. sunt în măsură a conduce la destabilizări grave ale nivelelor populaţionale.

Utilizarea unor metode neselective, cum ar fi otrăvurile, conduce la afectarea în masă a speciilor de faună şi introducerea în lanţurile trofice a unor substanţe nocive, cu remanenţă mare, ce pot afecta pe scară mare biocenozele. Otrăvirile accidentale a unor specii domestice, sau chiar copii, la care se adaugă impactul asupra apelor curgătoare, pot reprezenta un factor major de risc.

Utilizarea capcanelor reprezintă o metodă nedescriminatorie de capturare a speciilor de faună ce în multe cazuri conduce la uciderea unor animale domestice sau chiar rănirea gravă a unor persoane.

401. Aşezări permanente

Aşezările permanente de tip urban, respectiv rural, se regăsesc la nivelul zonei studiate în imediata proximitate a sitului. Astfel impactul rămâne unul semnificativ, datorat prezenţei curente a factorului antropic.

409. Alte tipuri de aşezări

În zonă au fost regăsite diverse categorii de alte aşezări, din imediata proximitate a sitului, amintind aici stânele, dar şi mici adăposturi de vară. Impactul în aceste situaţii rămâne înalt datorită apariţiei unor puncte (suplimentare) de depozitare (necontrolată) a deşeurilor, acumulare a materiei organice, etc.

421. Depozitarea reziduurilor menajere

Depozitarea necontrolată a reziduurilor menajere are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, în special sol, dar şi apă ca urmare a spălării zonelor de depozitare de apele pluviale, aer, biodiversitate.

Această categorie de impact se manifestă în acele regiuni unde sistemele de gospodărire a deşeurilor nu sunt bine puse la punct şi se menţin deficienţe de ordin organizatoric, logistic, etc. Apare astfel o practică curent întâlnită de a depozita deşeuri menajere în afara satelor, în anumite puncte - uneori zone depresionare: şanţuri, gropi de împrumut, unde periodic sunt incendiate pentru a fi redus volumul acestora. O altă soluţie adeseori întâlnită este cea a depozitării deşeurilor în proximitatea malurilor, de unde la ape mari sunt spălate şi purtate spre aval.

423. Depozitarea materialelor inerte

In cele mai multe cazuri serviciile de salubritate ce deservesc localităţile se limitează la prestări legate de evacuarea deşeurilor menajere, refuzând preluarea deşeurilor inerte. Astfel, în lipsa unor soluţii facile, la îndemână, populaţia locală se orientează spre soluţiile cutumiare de evacuare şi depozitare a deşeurilor inerte în puncte situate la periferia localităţilor, fiind alese cu precădere puncte depresionare.

Situaţia se acutizează odată cu depozitarea amestecată a deşeurilor inerte cu diverse resturi din gospodării, deşeuri vegetale şi deşeuri menajere, caracterul inert al deşeurilor dispărând astfel.

Depozitarea de deşeuri inerte conduce la o modificare drastică a atributelor solurilor, accestea căpătând caracteristicile unor soluri scheletice, expuse aridizării, cu conţinut redus de materie

organică. În consecinţă, faciesul vegetal este modificat semnificativ, speciile pioniere, ruderale, invazive devenind favorizate şi astfel dominante.

Adeseori în astfel de perimetre utilizate pentru depozitarea deşeurilor inerte apar deversări de resturi de ciment sau ape utilizate la spălarea betonierelor. Scurgerea pe sol a acestor materiale conduce la afectarea profundă şi pe suprafeţe extinse a biocenozelor, suprafeţe importante de sol fiind compromise. Mai mult, îndepărtarea acestor blocuri compacte de beton devine o sarcină extrem de dificilă ce implică mobilizarea de echipamente grele şi manopere costisitoare.

502. Şosele, autostrăzi

Şoselele şi autostrăzile, prin nivelele de trafic înalte şi densitatea mare reprezintă căile de transport şi comunicaţii în măsură a imprima cel mai înalt nivel de impact. Afectarea în modul cel mai direct a faunei, prin ucidere, la care se adaugă fragmentarea indusă de aceste reţele de comunicaţii reprezintă factori majori de distorsiune a comunităţilor de faună în mod particular, a biocenozelor în general, impunând asumarea unor măsuri directe de compensare prin asigurarea conectivităţii prin intermediul ecoductelor sau eco-podurilor.

Pe lângă impactul direct asociat şoselelor şi autostrăzilor datorat fragmentării, dar şi a stressului indus de zgomot, poluarea aerului, pierderea unor suprafeţe importante de sol, mai apar o serie întreagă de efecte indirecte datorate spălării suprafeţelor carosabile şi deversării apelor de spălare poluate în cursurile din aval, poluării luminoase, a distorsiunii de vegetaţie induse biocenozelor adiacente prin pătrunderea speciilor ruderale.

623. Vehicule motorizate

Vehiculele motorizate, în special cele off-road, dar şi unele utilaje agricole cum sunt tractoarele, sunt în măsură a pătrunde adând în interiorul habitatelor naturale, chiar şi în lipsa unor căi de acces structurate, conducând la un impact semnificativ asupra biostratelor. Cel mai adesea este vorba de instalarea efectelor asociate tasării, eroziunii, dar şi poluarea fonică, stress-ul indus unor specii de faună datorită prezenţei, poluarea aeurlui dar şi a solului. Zonele afectate sunt supuse unor procese degradative şi de distorsiune şi datorită pătrunderii active şi pasive a unor specii sinantrope, ruderale, invazive, astfel că impactul devine unul complex.

701. Poluarea apei

Poluarea apei reprezintă efectul atât a unor deversări directe, cât şi a spălării unor suprafeţe de soluri afectate de depozitări necontrolate de deşeuri şi transportul poluanţilor în aval, în corpurile de ape.

Efectele poluării apelor sunt greu de stăpânit, limitat şi abordat, dată fiind mobilitatea vectorului apă, capacitatea de pătrundere în habitate, rolul şi funcţiile pe care acest factor de mediu îl are la nivelul ecosistemelor.

Poluarea apei se datorează atât substanţelor solubile, cât şi celor insolubile. Încărcarea cu suspensii ca urmare a unor lucrări în albiile minore conduc la afectarea parametrilor fizici, având ca urmare o modificare profundă a biocenozelor. Între factorii poluatori ai apei se discută şi de poluarea termică datorată de exemplu deversării unor ape de răcire, efectul indus fiind acela de distorsiune profundă a biocenozelor şi amplificare a ritmului de eutrofizare.

900. Eroziunea

Eroziunea reprezintă rezultatul manifest al unor categorii de impact premergătoare ce au condus la expunerea, friabilizarea şi mobilizarea stratelor de sol. După nivelul de manifestare, se distinge o eroziune superficială de suprafaţă, - atunci când stratele superioare sunt afectate; respectiv o eroziune de adâncime- atunci când apar fenomene de disoluţie la nivelul unor orizonturi profunde. În acest din urmă caz, eroziunile sunt urmate de prăbuşiri, alunecări de terenuri.

Se impune aşadar o abordare integrată, unitară, decisă în direcţia gestiunii conservative, pe următoarele direcţii prioritare

1. Adaptarea gestiunii forestiere la obiectivele de conservare prin

- păstrarea arborilor bătrâni (peste 100 ani), la densităţi de minimum 5 exemplare/ha;

- renunţarea la extragerea lemnului mort şi păstrarea a cel puţin 2 arbori uscaţi pe picior/ha, a unui număr de minimu 10 cioate sau trunchiuri prăbuşite/ha şi a unor volume de minimum 10 mc/ha de ramuri uscate în 3-5 pile;

- corhănitul se admite numai atunci când alte tehnologii nu sunt posibile, luându-se toate măsurile necesare pentru evitarea degradării solului, regenerărilor şi

arborilor care rămân pe picior şi numai când solul este acoperit cu zăpadă sau este îngheţat;

- realizarea de microhabitate, nişe adăpost şi hrănitori;

2. Un control mai bun al practicilor agricole (păşunat);

3. O gestiune adecvată a deşeurilor;

4. Iniţierea unor măsuri active de igienizare a albiilor;

5. Iniţierea unui program de educare, informare şi responsabilizare a comunităţilor locale.

2.4.2.2. Ameninţări

Din analizele de stare, au fost previzionate ca ameninţări potenţiale, previzibile, continuarea unor practici actuale, enumerând aici

- Păstrarea practicilor de depozitare necontrolată a deşeurilor ca factor de risc major pentru toţi factorii de mediu, fiind în măsură a compromite semnificativ potenţialul de valorizare turistică şi nu numai al întregii zone;

- Utilizarea necontrolată, abuzivă, cu depăşirea capacităţii de suport a pajiştilor cu un efect detrimental semnificativ asupra biocenozelor, conducând la o scădere dramatică a potenţialului productiv regional;

- În lipsa unei supravegheri conforme a sitului, practici uzuale, pornind de la braconaj şi până la incendieri, vor contribui în continuare la pauperizarea întregului capital natural local/regional.

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

Parcurgând o evaluare a categoriilor de impact şi făcând apel la sistemul de alocare al atributelor de la nivelul Formularelor standard de desemnare a habitatelor Natura 2000, se poate realiza următoarea definire de stare a fiecărei categorii de habitat pentru fiecare sit, după cum urmează

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Procentul de acoperire: atribut alocat - 11,20 ha, reprezentând 10% din suprafaţa sitului Reprezentativitatea: atribut alocat - C

Suprafaţa relativă: atribut alocat - C Stadiul de conservare: atribut alocat - C

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Procentul de acoperire: atribut alocat - 44,80 ha, reprezentând 40% din suprafaţa sitului Reprezentativitatea: atribut alocat - C

Suprafaţa relativă: atribut alocat - C Stadiul de conservare: atribut alocat - B Evaluare globală: atribut alocat - C

În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE, Anexa I.

Definiţia stării de conservare pentru habitate

Conceptul de „statut de conservare favorabil" este definit în articolul 1 al Directivei Habitate în funcţie de dinamica populaţiilor de specii, tendinţe în răspândirea speciilor şi habitatelor şi de restul zonei de habitate.

Articolul 4 al Directivei Habitate afirmă în mod clar că de îndată ce o arie este constituită ca sit de importanţă comunitară, aceasta trebuie tratată în conformitate cu prevederile art. 6. Înainte de orice se vor lua măsuri ca practicile de utilizare a terenului să nu provoace degradarea valorilor de conservare ale sitului.

Obiectivele impuse de Directiva Habitate pentru habitate impun menţinerea sau îmbunătăţirea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar. În fapt această stare de conservare

trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi ţări, în funcţie de reprezentativitatea fiecărui tip de habitat, urmând a fi stabilite măsurile necesare.

În cazul unui habitat forestier, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice.

Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite condiţiile Directivei 92/43/CEE, Comisia Europeană 1992

- arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

- habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

- speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

Condiţiile regăsite în zona investigată conformă starea de favorabilitate a habitatelor prin menţinerea stabilă a arealului acestora şi lipsa unor intervenţii drastice de limitare a posibilităţilor de menţinere pe anumite suprafeţe.

Criterii utilizate

Pentru evaluarea stării de conservare se va folosi sistemul propus de Candrea et al. 2009. Criteriile şi indicatorii propuşi în această metodă sunt conforme cu sistemul de raportare a stării de conservare a habitatelor către Comisia Europeană. Prin colectarea datelor din teren s-a asigurat descrierea cantitativă şi/sau calitativă a fiecărui criteriu stabilit pentru analiza stării de conservare.

Criterii pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafaţa

1.1. Suprafaţa minimă

hectare

> 1 la arboretele

pure

Minim 1

> 3 la arboretele

amestecate

Minim 3

1.2. Dinamica

suprafeţei

% de diminuare din

suprafaţa subparcelei

Maxim 5

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii

principale de bază

Minim 60

50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de

bază şi alte specii

Minim 40

2.2. Specii alohtone

% din compoziţia

arboretului

Maxim 20

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regeneraţi din sămânţă din total arboret

100

Minim 60

2.4. Consistenţa - cu excepţia arboretelor în

curs de regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în cazul habitatelor de

pădure

Minim 70

30 - 50 în cazul

habitatelor de rarişte

Minim 20

2.5. Numărul de arbori uscaţi pe picior, cu

excepţia arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de

până la 80 ani

Minim 3

2 - 3 în arborete de

peste 80 ani

Minim 1

2.6. Numărul de arbori aflaţi în curs de

descompunere pe sol,

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de

până la 80 ani

Minim 3

2 - 3 în arborete de

Minim 1

cu excepţia arboretelor

sub 20 ani

peste 80 ani

3. Seminţişul - doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare

3.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii

principale de bază

Minim 60

50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de

bază şi alte specii

Minim 40

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânţă din total seminţiş

100

Pentru habitatul 91E0* - minim 50

%. Pentru restul habitatelor minim

70 %

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează seminţişului plus arborii bătrâni din total arboret

> 80 în cazul habitatelor de

pădure

Minim 70

> 30 în cazul

habitatelor de rarişte

Minim 20

4. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)

4.1. Specii alohtone

% de acoperire din

suprafaţa arboretului

Maxim 20

5. Stratul ierbos - doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii alohtone

% de acoperire din

suprafaţa arboretului

Maxim 20

6. Perturbări

6.1. Suprafaţa afectată a etajului arborilor

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este pusă în

pericol

Maxim 10

6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este pusă în

pericol

Maxim 20

6.3. Suprafaţa afectată a subarboretului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa subarboretului este pusă în

pericol

Maxim 20

6.4. Suprafaţa afectată a stratului ierbos

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa stratului

ierbos este pusă în pericol

Maxim 20

Evaluarea stării de conservare pentru păduri de tip Asperulo -Fagetum - 9130

 Stare de conservare la nivelul Uniunii Europene şi a României

Starea de conservare a habitatelor la nivelul Uniunii Eurpene se raportează conform Directivei Habitate pe regiuni biogeografice, evaluarea urmărind distributia, suprafata, structura şi functiile, perspectivele habitatului . Ultimele raportări la nivelul Uniunii Europene s-au realizat anterior aderării României şi Bulgariei.

Se poate observa că starea de conservare depinde semnificativ de regiuniile biogeografice dar si de evaluarea structurii şi funcţiilor pădurilor. La nivelul regiuniilor Alpine şi Continentale trendul stării de conservare este stabil.

La nivelul României habitatul are o valoare conservativă redusă fiind întâlnit frecvent în zona de munte şi deal.

La data întocmirii prezentului plan, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de tip Asperulo-Fagetum (cod Natura 2000 9130), la nivelul României.

 Stare de conservare la nivelul ariei naturale protejate

Informaţiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare au fost preluate din fişele de teren şi din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca habitat de fag de tip Asperulo- Fagetum.

Tabelul Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9130

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Situatie

in Aria protejată

Observaţii

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafaţa

1.1. Suprafaţa minimă

hectare

> 1 la arboretele

pure

Minim 1

Peste prag

> 3 la

arboretele amestecate

Minim 3

Peste prag

1.2. Dinamica suprafeţei

% de diminuare

din suprafaţa subparcelei

Maxim 5

Sub prag

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural

fundamental de

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale

de bază

Minim 60

Peste prag

pădure

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi

alte specii

Minim 40

Peste prag

2.2. Specii

alohtone

% din compoziţia

arboretului

Maxim 20

Sub prag

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regeneraţi din sămânţă din total

arboret

100

Minim 60

Sub prag

Cca. 50 % din arborete sunt regenerate din

lăstari

2.4. Consistenţa

- cu excepţia arboretelor în curs de

regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în

cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

2.5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu

excepţia arboretelor sub 20 ani)

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până la 80

ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete in care nu există arbori uscaţi pe picior

2 - 3 în

arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

2.6. Numărul de arbori aflaţi

în curs de

descompunere

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până la 80

ani

Minim 3

La prag

Sunt arboreteîn care nu există lemn mort

pe sol - cu excepţia arboretelor sub

20 ani

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

3. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)

3.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale

de bază

Minim 60

Peste prag

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi

alte specii

Minim 40

Peste prag

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânţă din total

seminţiş

100

Minim 70

Peste prag

La fag regenerarea naturală este bună fiind de cca. 95% din sămânţă

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează seminţişului plus arborii bătrâni

din total arboret

> 80 în cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

Se aplică lucrări conform amenajamentului silvic.

4. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)

4.1. Specii alohtone

% de acoperire

din suprafaţa arboretului

Maxim 20

Sub prag

5. Stratul ierbos (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)

4.2. Specii alohtone

% de acoperire din suprafaţa

arboretului

Maxim 20

Sub prag

6. Perturbări

6.1. Suprafaţa afectată a etajului arborilor

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este pusă în

pericol

Maxim 10

Sub prag

6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este

pusă în pericol

Maxim 20

Sub prag

6.3. Suprafaţa afectată a

subarboretului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa

subarboretului

Maxim 20

Sub prag

este pusă în

pericol

6.4. Suprafaţa afectată a

stratului ierbos

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa stratului ierbos este pusă în

pericol

Maxim 20

Sub prag

Probleme semnificative în ceea ce ce priveşte indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la

- Regenerarea arboretelor - majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilităţii arboretelor, deoarece regenerări succesive din vlăstari conduc la o rezistenţă mai scăzută a arborilor la factori biotici - agenţi fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariţia suucesiunilor vegetaţiei, specii mai rezistente putând devenii specie dominantă.

- Prezenţa arborilor uscaţi pe picior - chiar daca în toate arboretele sunt prezenţi arbori uscaţi pe picior, speciile afectate sunt speciile însoţitoare din etajul inferior al arborilor (mesteacăn, plop, jugastru) iar numărul variaza între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise.

- Prezenţa lemnului mort - numărul arborilor în descompunere aflaţi pe sol variază între 0 şi 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol, şi contribuind la ciclul biologic al altor speciii de plante şi animale.

Din perspectiva factoriilor luaţi în conisderare, starea de conservare a habitatului de făgete de tip Asperulo-Fagetum este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate.

Ţinerea sub control însă a tăieriilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenrării din sămânţă prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării şi promovarea păstrării lemnului mort, ce este

scos şi utilizat ca şi combustibil de membrii comunităţii, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătăţite prin managementul viitor al ariei naturale protejate.

Evaluarea stării de conservare a tipului de pădure 9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum

Condiţiile regăsite în zona investigată confirmă starea de favorabilitate a habitatelor prin menţinerea structurii şi funcţiilor pentru conservarea sa pe termen lung, existând şi o probabilitate a menţinerii acestor condiţii în viitor.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9110

E.3.

Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

E.5.

Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional

Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

E.6.

Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Prima evaluare a fost realizată la intocmirea formularului standard. În prezent evaluarea a identificat o suprafaţă

mai mare ocupată de habitat, fiind

a) Min.127,70 ha

b) Max. 127,70 ha

 medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

înregistrată o creştere de la 4,5% la 9%

E.7.

Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Nu există date suficiente

E.8.

Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Nu există date suficiente

E.9.

Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată

"::" - aproximativ egal

E.10.

Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

"0" - stabilă,

E.11.

Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu e cazul

E.12.

Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat

Nu e cazul

E.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

slabă - date estimate pe baza opiniei

experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

E.14.

Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat

Nu există informaţii

E.15.

Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative

Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat.

E.16.

Schimbări în tiparul de distribuţie a

Nu există date suficiente privind

schimbările tiparului de distribuţie al

suprafeţelor tipului de habitat

suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

E.17.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

"FV" - favorabilă

E.18.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

"x" - este necunoscută

E.19.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Nu e cazul

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9110

F.3.

Structura şi funcţiile tipului de habitat

Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

"FV" - favorabilă

F.5.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

Nu e cazul

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

Nu e cazul

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9110

G.3.

Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat

"0" - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor

"x" - necunoscut

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

"x" - necunoscut

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de

habitat

habitat ar putea fi asigurată;

G.8.

Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat

Scăzut

G.9.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat

Mediu

G.10.

Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

"X" - necunoscută

G.11.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

"X" - necunoscută

G.12.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într- un caz favorabilă.

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9130

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

"FV" - favorabilă

H.4.

Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat

"X" - necunoscută

Evaluarea stării de conservare a tipului de pădure 9130 Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9130

E.3.

Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

E.5.

Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional

E.6.

Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Prima evaluare a fost realizată la întocmirea formularului standard. În prezent evaluarea a identificat o suprafaţă usor mai mare, dela 1% la 1,26%.

E.7.

Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Nu există date suficiente

E.8.

Metodologia de apreciere a suprafeţei de

Nu există date suficiente

c) Min.72,18 ha

d) Max. 72,18 ha

referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

E.9.

Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată

"::" - aproximativ egal

E.10.

Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

"0" - stabilă,

E.11.

Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu e cazul

E.12.

Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat

Nu e cazul

E.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

slabă - date estimate pe baza opiniei

experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

E.14.

Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat

Nu există informaţii

E.15.

Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative

Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat.

E.16.

Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat

Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

E.17.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

"FV" - favorabilă

E.18.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

"x" - este necunoscută

E.19.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Nu e cazul

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9130

F.7.

Structura şi funcţiile tipului de habitat

Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;

F.8.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

"FV" - favorabilă

F.9.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

Nu e cazul

F.10.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

Nu e cazul

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9130

G.3.

Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat

"0" - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor

"x" - necunoscut

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

"x" - necunoscut

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată;

G.8.

Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat

Scăzut

G.9.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat

Mediu

G.10.

Starea de conservare a tipului de habitatul

din punct de vedere al perspectivelor sale

"X" - necunoscută

viitoare

G.11.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

"X" - necunoscută

G.12.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într- un caz favorabilă.

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Habitat de importanţă comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

9130

H.5.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

"FV" - favorabilă

H.6.

Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat

"X" - necunoscută

Situaţia pentru habitate este prezentată sintetic în matricea de mai jos

Starea de conservare

Cod habitat

Arealografie

Aria acoperită

în sit

Structura specifică

Previziuni

Global

9110

Favorabil

Stabilă

Bună

Favorabilă

9130

Favorabil

Stabilă

Bună

Favorabilă

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

O discuţie asupra elementelor esenţiale legate de prezenţa fiecărei specii la nivelul sitului, s-a făcut sintetic, întocmindu-se pentru fiecare dintre acestea câte o fişă sumară. În cadrul acestor fişe au fost explicitate toate elementele legate de ecologia, dar mai cu seamă starea de conservare a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului.

O situaţie integratoare s-a realizat mai jos sub forma unei matrici

Matrice integratoare privind atributele stării de conservare pentru fiecare specie-criteriu de faună conform Formularului standard de desemnare a sitului

Specia

Pop.

Sit. Pop.

Conser.

Izolare

Global

Ursus arctos

2-3i

Canis lupus

Lynx lynx

Bombina variegata

Lucanus cervus

Rosalia alpina

Cypripedium calceolus

Dat fiind faptul că o astfel de evaluare nu a fost realizată până în prezent pentru situl analizat, datele istorice au fost interpretate în baza evaluării-expert asumate în cadrul acestui proces.

Matricile de evaluare a stării de conservare sunt prezentate mai jos

Lucanus cervus

Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

100-500 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu există date de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

"::"

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"0" - stabilă,

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei

experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

A.15.

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"X" - necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

min. 203 ha; max. 203 ha

naturală protejată

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

min. 203 ha; max. 203 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

203 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce reprezintă principalul habitat al speciei.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

"0" - stabilă,

tendinţa calităţii habitatului speciei

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

stabilă

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

"0" - este stabilă,

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

stabilă

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei

"0" - stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal,

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

stabilă

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

stabilă

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

Scăzut - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată;

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

stabilă

Evaluarea globală a speciei

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

D.1.

Specia

Lucanus cervus, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

Stabilă

Rosalia alpina

Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Rosalia alpina, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

100-500 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin

măsurători parţiale;

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Nu există date de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

"::"

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

"0" - stabilă,

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei exprimată prin

nu există suficiente informaţii pentru a

putea aprecia magnitudinea tendinţei

calificative

actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

A.15.

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"X" - necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.3.

Specia

Rosalia alpina, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

A.4.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

min. 203 ha; max. 203 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

min. 203 ha; max. 203 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

203 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce reprezintă principalul habitat al speciei.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

"FV" - favorabilă,

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

"0" - este stabilă,

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rosalia Alpina, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

FV - favorabile,

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei

"0" - stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal,

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile,

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

"FV" - favorabile,

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este

asigurată;

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabilă,

C.15.

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

C.16.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Evaluarea globală a speciei

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

D.1.

Specia

Rosalia alpina, Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

D.4.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Ursus arctos

Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale

protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

4 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Suprafaţa ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populaţie minim viabilă sau o valoare de referinţă. În condiţiile în care în zonă sunt prezente minim 4 exemplare de urs, considerând un sex ratio de 1:1, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situaţie în care se poate afirma că raportat la nivelul AP şi a zonei învecinate valoarea de referinţă

poate fi de patru indivizi.

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

"::" - aproximativ egal,

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"0" - stabilă,

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a

putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii

populaţiei speciei exprimată prin calificative

nu există suficiente informaţii pentru a

putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

A.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al populaţiei speciei

"X" - necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu

este în nici într-un caz favorabilă.

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure ce reprezintă

principalul habitat al ursului.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

slabă

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al habitatului speciei

"FV" - favorabilă,

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"0" - este stabilă,

B.17.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al populaţiei

FV - favorabile,

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal,

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al habitatului speciei

FV - favorabile,

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

"FV" - favorabile,

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Scăzut - se vor încadra în această categorie

acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra

speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat,

mediu sau scăzut;

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei

mediu sau scăzut;

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar

putea fi asigurată;

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere

al perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabilă,

C.15.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

C.16.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Canis lupus

Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale

protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

3 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Suprafaţa ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populaţie minim viabilă sau o valoare de referinţă.

În condiţiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de lup, considerând un sex ratio de 1:1, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situaţie in care se poate afirma că raportat la nivelul AP şi a

zonei învecinate valoarea de referinţă

poate fi de trei indivizi.

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

"::" - aproximativ egal,

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"0" - stabilă,

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei

experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a

putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

A.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al populaţiei speciei

"X" - necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu

este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate

este acoperită de pădure ce reprezintă principalul habitat al lupului.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria

naturală protejată

medie

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al habitatului speciei

"FV" - favorabilă,

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"0" - este stabilă,

B.17.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al populaţiei

FV - favorabile,

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal,

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al habitatului speciei

FV - favorabile,

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

"FV" - favorabile,

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar

putea fi asigurată;

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere

al perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabilă,

C.15.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

C.16.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

D.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

D.4.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Lynx lynx

Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale

protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

3 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

Suprafaţa ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populaţie minim viabilă sau o valoare de referinţă.

În condiţiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de râs, considerând un sex ratio de 1:1, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situaţie în care se poate afirma că raportat la nivelul AP şi a

zonei învecinate valoarea de referinţă

poate fi de trei indivizi.

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

"::" - aproximativ egal,

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"0" - stabilă,

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei

experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a

putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

A.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al populaţiei speciei

"X" - necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu

este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie aflată în pasaj. Utilizează aria

pentru odihnă şi/sau hrănire.

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure ce reprezintă

principalul habitat al râsului.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului

speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al

"FV" - favorabilă,

habitatului speciei

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"0" - este stabilă,

B.17.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al populaţiei

FV - favorabile,

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor

"::" - aproximativ egal,

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al habitatului speciei

FV - favorabile,

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

"FV" - favorabile,

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar

putea fi asigurată;

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere

al perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabilă,

C.15.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

C.16.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

D.1.

Specia

Lynx lynx, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Bombina variegata

Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă (rezidentă)

A.3.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

300-500 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.5.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea

populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale

protejate

A.7.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

100 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

Observaţii directe; tehnica capturii/marcării/ eliberării/recapturării

A.9.

Raportul dintre mărimea populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale

"::" - aproximativ egal,

A.10.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"0" - stabilă,

A.11.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei

experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

A.12.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.13.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.14.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

A.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al populaţiei speciei

"X" - necunoscută

A.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu

este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Rezidentă

B.3.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.5.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.6.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeţei

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Zonele de băltire şi umede din cadrul AP.

B.8.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

B.9.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.10.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

B.12.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.13.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.14.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al habitatului speciei

"FV" - favorabilă,

B.16.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"0" - este stabilă,

B.17.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina variegata, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Rezidentă

C.3.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al populaţiei

FV - favorabile,

C.6.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului

speciei în viitor

"::" - aproximativ egal,

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al habitatului speciei

FV - favorabile,

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

"FV" - favorabile,

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Scăzut

C.12.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere

al perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabilă,

C.15.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

C.16.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Rezidentă.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

D.1.

Specia

Bombina variegata, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Rezidentă.

D.5.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Cypripedium calceolus

Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

Parametru

Descriere

A.18.

Specia

Cypripedium calceolus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.19.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Populaţie permanentă

A.20.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală

protejată

30-50indivizi

A.21.

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.22.

Raportul dintre mărimea populaţiei speciei

în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000

A.23.

Mărimea reevaluată a populaţiei estimate

în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale

protejate

A.24.

Mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

40 indivizi

A.25.

Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea

favorabilă

Observaţii directe; tehnica

capturii/marcării/eliberării/recapturării

A.26.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei actuale

"::" - aproximativ egal,

A.27.

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei

speciei

"0" - stabilă,

A.28.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin

eşantionare;

A.29.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

nu există suficiente informaţii pentru a

putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.30.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin

calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.31.

Structura populaţiei speciei

nu există date privind structura populaţiei.

A.32.

Starea de conservare din punct de vedere

al populaţiei speciei

"X" - necunoscută

A.33.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al populaţiei speciei

"x" - este necunoscută

A.34.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu

este în nici într-un caz favorabilă.

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Cypripedium calceolus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Rezidentă

B.18.

Suprafaţa habitatului speciei în aria

naturală protejată

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.19.

Calitatea datelor pentru suprafaţa

habitatului speciei

bună - estimări statistice

inventarieri complete;

robuste

B.20.

Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei

din planul de management anterior

min. 203,4 ha; max. 203,4 ha

B.21.

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

203,4 ha

B.22.

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de fag ce reprezintă principalul habitat al speciei.

B.23.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a

habitatului speciei

" ::" - aproximativ egal,

B.24.

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.25.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice

inventarieri complete;

robuste

B.26.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală

protejată

medie

B.27.

Tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei

"0" - stabilă,

B.28.

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a

calităţii habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau

inventarieri complete;

B.29.

Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de

tendinţa calităţii habitatului speciei

"0" - stabilă,

B.30.

Starea de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei

"FV" - favorabilă,

B.31.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

"0" - este stabilă,

B.32.

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al habitatului speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Cypripedium calceolus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Rezidentă

C.17.

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

"0" - stabilă,

C.18.

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi

mărimea populaţiei viitoare a speciei

"x" - necunoscut.

C.19.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al populaţiei

FV - favorabile,

C.20.

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului

speciei

"0" - stabilă,

C.21.

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului

speciei în viitor

"::" - aproximativ egal,

C.22.

Perspectivele speciei din punct de vedere

al habitatului speciei

FV - favorabile,

C.23.

Perspectivele speciei în viitor

"FV" - favorabile,

C.24.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.25.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

Scăzut

C.26.

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra

speciei

Scăzut

C.27.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar

putea fi asigurată;

C.28.

Starea de conservare din punct de vedere

al perspectivelor speciei în viitor

"FV" - favorabilă,

C.29.

Tendinţa stării de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

C.30.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Cypripedium calceolus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală

protejată

Rezidentă.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

D.1.

Specia

Cypripedium calceolus, Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau

hrănire.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

"FV" - favorabilă,

Situaţia pentru specii este prezentată sintetic în matricea de mai jos

Starea de conservare

Specia

Arealografie

Populaţie

Calitatea

habitatului

Previziuni

Global

Ursus arctos

Favorabil

Stabilă

Favorabil

Canis lupus

Favorabil

Stabilă

Favorabil

Lynx lynx

Favorabil

Stabilă

Favorabil

Bombina variegata

Favorabil

Stabilă

Favorabil

Lucanus cervus

Stabilă

Rosalia alpina

Favorabil

Stabilă

Favorabil

Cypripedium

calceolus

Favorabil

Stabilă

Favorabil

4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management

Statutul de conservare iniţial dobândit în anul 2000, ca arie naturală de interes naţional, parte a reţelei naţionale de arii protejate a fost reconfirmat şi completat prin desemnarea ca sit Natura 2000.

Scopul Planului de management trebuie să răspundă definirii conform art. 5 alin. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011,cu modificările şi completările ulterioare, corespondente categoriei de arie protejată sub forma căreia acesta a fost constituit, ca arie naturală protejată, parte a reţelei ecologice europene Natura 2000.

Conform definiţiei din ordonanţa menţionată, Rezervaţia naturală Cenaru, este o arie naturală protejată a cărui scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

Conform definirii IUCN, aceste perimetre de protecţie sunt desemnate pentru menţinerea, conservarea şi refacerea populaţiilor de specii şi a habitatelor naturale.

Statutul de conservare al acesteia a fost întărit prin suprapunerea unui sit Natura 2000, dedicat unor habitate şi specii de interes conservativ identificate la nivel european. Conform Formularului Standard de desemnare, elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului au fost 2 habitate: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, respectiv 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; şi 7 specii: Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Bombina variegata, Lucanus cervus, Rosalia alpina şi Cypripedium calceolus.

4.2. Obiectiv general, obiective specifice şi activităţi

Stabilirea unei arii naturale protejate este justificată de necesitatea conservării patrimoniului biodiversităţii în general, faunistic sau floristic în mod particular, dar şi a interacţiunilor ce dau specificitate întregii zone, a practicilor tradiţionale, din perspectiva elementelor de durabilitate ce sunt promovate de reţeaua pan-europeană. Includerea aspectelor sociale şi economice se face prin promovarea abordărilor de valorizare durabilă a patrimoniului natural, pornind de la exploatarea resurselor, încurajarea practicilor agricole tradiţionale, a turismului prietenos, armonizarea gestiunii forestiere şi până la încurajarea producţiei de energie din surse regenerabile.

Principiile asumate în managementul ariilor natural protejate impun (1) promovarea eticii de conservare, a educaţiei ecologice şi a toleranţei faţa de speciile de faună în mod particular; (2) amenajarea prudentă a teritoriului şi stabilirea unor strategii precauţionare de dezvoltare; (3) armonizarea gestiunii conservative cu necesităţile de dezvoltare ale comunităţilor locale; (4) menţinerea biodiversităţii şi creşterea indicilor de biodiversitate în scopul dobândirii unui echilibru ecologic cât mai înalt al tuturor componentelor biocenotice.

4.2.1. Obiectiv general

Obiectivul asumat prin prezentul plan de management este de a crea cadrul organizaţional optim integrării obiectivelor şi activităţilor necesar a fi realizate pentru menţinerea stării de conservare favorabilă sau după caz îmbunătăţirea stării de conservare nefavorabile a speciilor şi habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, luând în considerare dezvoltarea culturală, socială şi ecnomică a comunităţiilor locale. Planul de management vizează planificarea activităţilor de conservare, armonizarea utilizării resurselor naturale cu obiectivele asumate prin declararea ariilor naturale protejate, armonizarea obiectivelor majorităţii factorilor interesaţi şi promovarea valorilor naturale ale zonei.

4.2.2. Obiective specifice

Pentru stabilirea temelor respective a obiectivelor specifice s-a ţinut cont de necesitatea (1) menţinerii sau restabiliri prin intervenţii active într-o stare de conservare favorabilă a tuturor elementelor cu valoare de patrimoniu (geologic, peisager, interacţiuni, biodiversitate, etc.); (2) identificării tuturor elementelor cu valoare conservativă şi stabilirea regimelor de conservare adecvate; (3) iniţierii de acţiuni pentru remedierea, stoparea sau anularea categoriilor de impact ce se răsfrâng asupra elementelor de patrimoniu; (4) identificării soluţiilor şi itinerariilor de dezvoltare durabilă şi asistarea comunităţilor locale în parcurgerea acestora; (5) promovării metodelor de gestiune în măsură a genera o armonie între conservarea elementelor cu valoare patrimonială, utilizarea resurselor, promovarea turismului, îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă a comunităţilor locale; (6) stabilirii unui program de monitorizare în măsură a urmări evoluţia tuturor factorilor de mediu relevanţi.

Considerând cele precizate anterior, pentru atingerea obiectivului general au fost identificate 6 teme de bază în cadrul cărora au fost definite obiectivele specifice ce fundamentează planul de management.

Tema I - Conservarea şi managementul biodiversităţii(al speciilor de interes conservativ şi a habitatelor acestora).

- Obiectiv specific 1 - Asigurarea pe termen lung a conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru.

- Obiectiv specific 2 - Asigurarea pe termen lung a conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru

Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

- Obiectiv specific 3 -Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de interes conservativ

- Obiectiv specific 4 - Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru habitatele de interes conservativ

- Obiectiv specific 5 - Implementarea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ în vederea adaptării viitoarelor măsuri de management la cerinţele de conservare pe termen lung a speciei

Tema III - Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului

- Obiectiv specific 6 - Stabilirea cadrului administrativ de management al ariei naturale protejate în vederea atingerii obiectivelor asumate în prezentul plan de management Obiectiv specific 7 - Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

- Obiectiv specific 8 - Urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de management

- Obiectiv specific 9 - Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

- Obiectiv specific 10 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

Tema IV. Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

- Obiectiv specific 11 - Creşterea nivelului de conştientizare (îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului) pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversităţii.

- Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale

- Obiectiv specific 12 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, fără a periclita speciile şi habitatele de interes conservativ.

- Tema VI. Turismul durabil

- Obiectiv specific 14 - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului.

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

Planul de acţiuni propus, reprezintă setul de măsuri punctuale, menite a facilita atingerea obiectivelor identificate, de a facilita conservarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului şi de a diminua categoriile de impact ce se răsfrâng asupra sitului, aşa cum au fost acestea decelate la data realizării studiilor de teren pentru fundamentarea Planului de management.

5.1. Activităţi generale

În cadrul acestui set de activităţi sunt propuse măsurile de ordin tehnico-administrativ prin care să se asigure integrarea obiectivelor de conservare şi a principiilor de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor acţiunilor de planificare strategică, dezvoltare a unor planuri de la nivel regional/local, ş.a.m.d.

În acest sens se va urmări

a. Integrarea elementelor relevante din cadrul Planului de management în Planul de urbanism general ce tratează teritoriul comunei Andreiaşu de Jos, prin

- realizarea unei mape de prezentare succintă a Planului de management şi a elementelor ce se impun a fi reflectate de PUG, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

- desfăşurarea unor acţiuni de consultare a reprezentanţilor comunităţii locale în scopul identificării mecanismelor de compensare a pierderilor economice derivate din aplicarea prevederilor Planului de management, identificarea unor resurse sau instrumente financiare pentru promovarea unor iniţiative locale ce vin să se alăture efortului conservativ, armonizarea căilor de dezvoltare socio-economică cu principiile conservative;

b. Integrarea elementelor relevante din cadrul Planului de management în Amenajamentul Unităţii de producţie;

- realizarea unei mape de prezentare succintă a Planului de management şi a elementelor ce se impun a fi preluate în cadrul amenajamentului, conform prevederilor legale în vigoare, astfel încât să se asigure un regim de exploatare silvică adaptat cerinţelor ecologice ale elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului;

- desfăşurarea unor acţiuni de consultare a reprezentanţilor deţinătorilor şi administratorilor de pădure în scopul identificării mecanismelor de compensare a pierderilor economice derivate din aplicarea prevederilor Planului de management, identificarea unor resurse sau instrumente financiare pentru promovarea unei gestiuni durabile a pădurii, orientate în mod particular spre conservarea biodiversităţii;

5.2. Activităţi specifice; acţiuni

Planul de activităţi detaliază aspecte legate de activităţile din capitolul 4, asociind pentru fiecare activitate urmatoarele informaţii

a) Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activităţii.

b) Prioritatea - prioritatea de efectuare a activităţii relativ la celelalte activităţi din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.

c) Partener - se va furniza numele partenerului extern (nume agent economic, ONG, asociaţie, etc), cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activităţii respective.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priori- tate

Respon sabil

Partener

Tema 1:Conservarea şi managementul biodiversităţii al speciilor de interes conservativ şi a habitatelor acestora.

1.1

Obiectiv specific 1: Asigurarea pe termen lung a conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru

1.1.1

Asigurarea conservării speciei Lucanus cervus prin adoptarea unor măsuri silviculturale

favorabile menţinerii habitatului

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.2

Asigurarea conservării speciei Rosalia alpina, prin adoptarea unor măsuri silviculturale

favorabile menţinerii habitatului

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.3

Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, prin protecţia zonelor umede/bălţilor

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.4

Asigurarea conservării speciei Cypripedium calceolus prin reducerea impactului lucrărilor

silvice asupra solului

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.5

Asigurarea conservării speciei Ursus arctos, în sensul asigurării resurselor de hrană şi a locurilor

de adăpost

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.6

Asigurarea conservării speciei Canis lupus, în sensul asigurării resurselor de hrană şi a locurilor

de adăpost

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.7

Asigurarea conservării speciei Lynx lynx, în sensul asigurării resurselor de hrană şi a locurilor

de adăpost

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.2

Obiectiv specific 2: Asigurarea pe termen lung a conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru

1.2.1

Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.2.2

Asigurarea conservării habitatului 9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum .

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.2.3

Asumarea unui program de plantare de specii de arbori din specii valoroase/caracteristice sau din ansamblul speciilor edificatoare pentru habitatele de interes conservativ, în scopul creşterii indicilor de biodiversitate

şi a stabilităţii biocenozelor

Medie

administratorul ariei naturale protejate, ocoale silvice

1.2.4

Eliminarea speciilor invazive/alohtone/ruderale

Medie

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

Tema 2: Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

2.1

Obiectiv specific 3 - Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de interes conservativ

2.1.1

Actualizarea inventarelor pentru nevertebrate

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament ale, ocoale silvice,

voluntari

2.1.2

Actualizarea inventarelor pentru mamifere

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament ale, ocoale silvice,

voluntari

2.1.3

Actualizarea inventarelor pentru plante

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament ale, ocoale silvice,

voluntari

2.2

Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru habitatele de interes conservativ

2.2.1

Realizarea/actualizarea inventarelor pentru speciile de plante indicatoare pentru fiecare tip de habitat

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament ale, ocoale

silvice,

100

voluntari

2.3

Obiectiv specific 5 - Implementarea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ în

vederea adaptării viitoarelor măsuri de management la cerinţele de conservare pe termen lung a speciei

2.3.1

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus.

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.3.2

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia Rosalia alpina

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.3.3

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata

Medie

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.3.4

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare

pentru specia Cypripedium

Mare

administratorul ariei naturale

protejate

facultăţi de profil,

organizaţii

101

calceolus

neguvernament

ale

2.3.5

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia Ursus arctos

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.3.6

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia Canis lupus

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.3.7

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia Lynx lynx

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

2.3.8

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum.

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

102

2.3.9

Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament

ale

Obiectiv General 3: Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului

3.1

Obiectiv specific 6: Stabilirea cadrului administrativ de management al ariei naturale protejate în vederea atingerii obiectivelor asumate in

prezentul plan de management

3.1.1

Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

Mare

administratorul ariei naturale protejate

autorităţile locale, cercetători, biologi, tehnicieni, studenţi,

voluntari

3.1.2

Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere pentru realizarea unui

management participativ

Medie

administratorul ariei naturale protejate

Factori interesaţi

3.2

Obiectiv specific 7 - Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

3.2.1

Realizarea şi instalarea bornelor,

Mare

administratorul

APM, Ocoale

103

panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor ariei naturale protejate.

ariei naturale protejate

Silvice private şi de stat, autorităţile locale, comunitatea locală

3.3

Obiectiv specific 8 - Urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de management

3.3.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate

Medie

administratorul ariei naturale protejate

Garda de Mediu, Jandarmeria, Garda Forestieră, APM, Ocoale Silvice private şi de stat, autorităţile locale, comunitatea locală

104

3.4

Obiectiv specific 9 - Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.4.1

Identificarea de surse de finanţare

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Ministerul Mediului, Consiliul European, Consiliul Judeţean Vrancea, primării locale, instutiţii din Statele Membre ale

Uniunii

3.4.2

Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Ministerul Mediului, Consiliul European, Consiliul Judeţean Vrancea,

primării locale,

105

instutiţii din Statele Membre ale

Uniunii

3.4.3

Realizarea de campanii de strângere de fonduri

Mare

administratorul ariei naturale protejate

organizaţii neguvernament ale, voluntari

3.5

Obiectiv specific 10 - Creşterea capacităţii instituţionale pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

3.5.1

Achiziţionarea elementelor de logistică necesare inplementării activităţiilor specifice

Mare

administratorul ariei naturale protejate

instituţii de stat relevante, autorităţi locale, sponsori, reţele

de voluntariat

3.5.2

Perfecţionarea personalului

Medie

administratorul ariei naturale

protejate

Tema 4: Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

4.1

Obiectiv specific 11 - Creşterea nivelului de conştientizare, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului

pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversităţii

106

4.1.1

Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate: broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăţi de profil, organizaţii neguvernament ale, voluntari

4.1.2

Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate

Medie

administratorul ariei naturale protejate

4.1.3

Realizarea unor trasee tematice de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Consiliul Judeţean şi consiliile locale, sponsori,

ONG-uri

4.1.4

Realizarea de panouri informative/educative.

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Consiliul Judeţean şi consiliile locale, sponsori,

ONG-uri

107

4.1.5

Evaluarea impactului activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi educaţie ecologică realizate prin sondaje,

chestionare sociologice

Mică

administratorul ariei naturale protejate

instituţiile de învăţământ, autorităţile locale, ONG

4.1.6

Realizarea unui punct de informare în comuna Andreiaşu

Mare

administratorul ariei naturale

protejate

autorităţi locale

4.1.7

Organizarea unei zone de picnic/refugiu

Mare

administratorul

ariei naturale protejate

autorităţi locale

Obiectiv General 5: Utilizarea durabilă a resurselor naturale

5.1

Obiectiv specific 12 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi habitatele de interes

conservativ.

5.1.1

Promovarea certificării managementului forestier pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate

Medie

administratorul ariei naturale protejate

administratorii ocoalele silvice, proprietarii privaţi de pădure, ICAS

108

5.1.2

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate în amenajamentul silvic dacă acestea sunt diferite de cele existente în acesta.

Mare

administratorul ariei naturale protejate

administratorii ocoalelor silvice, proprietari privaţi, APM, ICAS

Obiectiv General 6: Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale)

6.1

Obiectiv specific 17 - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale) cu

scopul limitării impactului asupra mediului.

6.1.1

Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale

Mică

administratorul ariei naturale protejate

autorităţile locale şi judeţene, instituţii de învăţământ

, ONG-uri, ghizi locali, operatori turistici

6.1.2

Realizarea de publicaţii de

Medie

administratorul

autorităţile

109

promovare a valorilor naturale şi culturale

ariei naturale protejate

locale şi judeţene, instituţii de învăţământ

, ONG-uri, ghizi locali, operatori

turistici

6.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Consiliul Judeţean, administratorii fondului forestier, autorităţile

locale

110

O detaliere succintă a celor mai importante acţiuni este prezentată sintetic mai jos

Acţiuni de realizare a unei infrastructuri minime de protecţie

Descriere: în scopul asigurării unui act de gestiune performant, se impune ca primă necesitate realizarea unei infrastructuri de protecţie adecvate, adaptate cerinţelor elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului.

Dat fiind faptul că împrejmuirea şi delimitarea ariei protejate nu răspunde cerinţelor de conservare a unor specii de interes conservativ ce ocupă teritorii deosebit de vaste şi au nevoie de un mediu permeabil, care să nu contribuie la fragmentarea arealului ocupat de acestea, infrastructura dedicată protecţiei se va limita la amplasarea unor borne care să confere o bună vizibilitate şi orientare pentru eventualele persoane. Alături de acestea se vor amplasa panouri indicatoare şi de avertizare.

O astfel de reţea de marcaj, va asigura o delimitare clară, certă în teren a perimetrului de protecţie, facilitând aplicarea măsurilor de protecţie conforme.

Acţiuni: întreg perimetrul zonei de protecţie va fi delimitat de borne de avertizare/demarcare, amplasate în fiecare punct de inflexiune, sau pe segmentele de delimitare, astfel încât să se asigure o cât mai bună vizibilitate şi orientare în spaţiu.

Se propune amplasarea unor borne de tipul unor stâlpi din material lemnos, fasonaţi în patru muchii, având o înălţime de minim 150 cm deasupra solului şi laturi de minim 10 cm; pe laturi vor fi marcate poziţia GPS, numărul bornei, faţa exterioară/interioară a zonei delimitate; pe extremitatea superioară se va aplica un strat de vopsea care să permită o identificare facilă în teren.

Stâlpii vor fi amplasaţi în teren, în modul cel mai trainic cu putinţă, astfel încât deteriorarea/vandalizarea acestora să fie îngreunată.

Responsabil: custodele;

Costuri estimate: celor 436 de puncte de inflexiune se vor adăuga aproximativ 14 borne suplimentare, numărul total necesar fiind astfel de 450;

- necesar material lemnos: 450 stâlpi, 200 x 10 x 10, fasonaţi la 4 muchii, din material lemnos tare, cu marcaj din vopsea pe extremitatea superioară - 100 RON; valoare totală 45.000 RON;

- manopere de amplasare în teren - 35.000 RON;

- amplasare structuri suplimentare - 10.000 RON;

- lucrări anuale de întreţinere - 2.000 RON

Acţiuni de realizare a unei infrastructuri minime de vizitare

Descriere: în scopul promovării iniţiativelor legate de valorizarea potenţialului turistic local, se impune ca primă necesitate realizarea unei infrastructuri dedicate, adecvate, adaptate exigenţelor de conservare ale elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului.

În acest sens este important ca infrastructura realizată să permită observarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, fără însă a conduce la disturbarea acelor specii de faună sensibile la stress (speciile de carnivore mari). În acest sens se va ţine cont de propunerea de strategie de vizitare propusă în decursul fundamentării Planului de management.

Acţiuni

a. Realizarea unui punct de informare

În afara sitului, în imediata proximitate a acestuia, la intersecţia de unde se desprinde din DN2M drumul forestier ce mărgineşte extremitatea vestică a sitului, se propune realizarea unui punct de informare, compus dintr-un ansamblu de 3 panouri pe structură din lemn, ce va replica soluţiile arhitecturale tradiţionale locale, se vor prezenta în mod distinct cele

3 elemente de relevanţă pentru sit: elementele de interes conservativ, măsurile de conservare de aplicat, respectiv elementele permise şi cele restricţionate; toate aspectele vor fi însoţite de cartograme relevante.

b. Organizarea unei zone de picnic/refugiu

În afara sitului, în imediata proximitate a acestuia, la intersecţia de unde se desprinde din DN2M drumul forestier ce mărgineşte extremitatea vestică a sitului, pe o suprafaţă de apoximativ 50 mp, se propune realizarea unui adăpost sumar şi a unui adăpost tip chioşc cu banchete şi masă. De asemenea se va organiza o vatră de foc din piatră zidită, a unei magazii de lemn, a unei toalete modulare cu bazin vidanjabil, tratat chimic, încastrată în lemn şi de asemenea amplasarea unui container metalic pentru deşeuri. Se vor realiza şi dotări minimale de alimentare cu apă din cursul de suprafaţă ce se scurge pe versant.

c. Realizarea unui număr de două observatoare

În două puncte distincte ale sitului, vor fi amplasate două observatoare tip-adăpost, ce vor permite observarea speciilor de faună de pe două nivele de la 2m deasupra solului,

respectiv 6m deasupra solului. Adăposturile vor avea pereţi realizaţi sumar din scândură ne-ecarisată, pentru o mai bună încadrare în peisaj şi pentru a păstra mai multe puncta, zone de observare. Observatoarele vor fi dotate cu module foto/video de înregistrare a prezenţei speciilor, amplasate în cutii securizate.

d. Amenajarea unui traseu tematic de vizitare

Pe o suprafaţă restrânsă a sitului, se va organiza un traseu tematic, desfăşurat pe un traseu de aproximativ 750m, ce va urmări prezentarea elementelor celor mai reprezentative ale sitului şi familiarizarea vizitatorilor cu cele mai interesante aspecte. Traseul va fi bornat distinct, urmând a fi amenajate 5 locuri de repaos, dotate cu câte două bănci. Pe acest traseu se vor amplasa 20 de panouri explicative ce vor prezenta aspecte de interes, cartograme şi informaţii utile pentru vizitatori.

Responsabil: custodele;

Costuri estimate

- materiale de construcţie necesare: 150.000 RON;

- elemente modulare - toaletă, container gunoi, module foto/video de înregistrare a prezenţei speciilor: 35.000 RON;

- manopere: 200.000 RON;

lucrări anuale de întreţinere: 5000 RON

Acţiuni de realizare a unei infrastructuri dedicate creşterii capacităţii de suport a sitului Descriere: în scopul creşterii capacităţii de suport a sitului, sunt prevăzute a fi realizate investiţii în ceea ce priveşte diversificarea nişelor ecologice prin realizarea unor structuri din materiale locale dar şi artificiale

Acţiuni

- construirea de elemente suplimentare menite a creşte capacitatea de suport a sitului. Responsabil: custodele;

Costuri estimate

- materiale de construcţie necesare: 20.000 RON;

- manopere: 30.000 RON;

- lucrări anuale de întreţinere: 4000 RON

6. PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂŢILOR

Un plan de monitorizare al activităţilor presupune nu doar asumarea unui program de tip administrativ de verificare a personalului implicat în gestiunea conservativă a sitului ci şi o evaluare a relevanţei activităţilor prestate reflectată prin îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în general, a stării elementelor criteriu în mod particular.

Astfel, propunem ca Planul de monitorizare al activităţii să cuprindă următoarele elemente criteriale

A. Pentru fiecare membru al personalului implicat

Număr de ore lucrate, din care

- ore lucrate în birou/laborator;

- ore lucrate în teren (pe specificul de activitate);

Număr de cvadrate investigate;

Distanţe parcurse, din care: cu autovehicule;

mers pe jos;

Număr documente procesate (primite, emise, redactate, etc.);

Număr intrări în baza de date realizate;

Număr protocoale de monitorizare realizate;

Numărul de persoane de la nivelul comunităţilor locale

care s-a

interacţionat

B. Pentru fiecare dotare logistică

1. Număr de persoane ce au utilizat facilitatea logistică în cauză;

2. Cuantificarea gradului de utilizare (kilometri parcurşi pentru autovehicule, ore de utilizare pentru echipamente, pagini imprimate pentru sisteme de multiplicare, etc.)

3. Nivelul de amortisment (gradului de utilizare la costul de achiziţie);

4. Costurile de întreţinere (combustibili, consumabile, taxe, energie consumată, etc.);

C. Pentru elementele criteriu

1. Cuantificarea elementelor şi atributelor de stare (nr. indivizi, suprafeţe acoperite, etc.)

2. Numărul de elemente criteriu nou identificate

La nivelul fiecărui an se va realiza o fişă cu elementele cuantificate, astfel încât evaluarea activităţii să poată fi realizată în modul cel mai obiectiv şi transparent cu putinţă, facilitându-se o analiză comparativă.

BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

BĂNĂDUC, D., (2006): Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania, Final Report, Bureau Waardenburg bv. Ecotur Sibiu

CHEREMISINOFF, N. P., BENDAVID-VAL, A. (2001): Green Profits, The Manager's Handbook for ISO 14001 and Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA

DIHORU, GH., NEGREAN, G. (2009): Cartea Roşie a plantelor vasculare din România, ed.

Acad. Rom., Bucureşti

GHERASIMOV, I., P. ŞI COLAB. (1960): Monografia geografică a României - vol. I Geografia Fizică, Ed Acad R.P.R., Bucureşti

GRIGORESCU, A. (2000): Managementul proiectelor de mediu, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj GRUIN, M. (1996-1997): Evaluarea impactului asupra mediului, Curs de specializare

postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj -Napoca,

HELSDINGEN, P., J., WILLEMSE, L., SPEIGHT, M., C., D. (1996): Background information on

invertebrates of the Habitat Directive and the Bern Convention, Vol. I-II, Nature Environment, No. 79, Council of Europe, Strasbourg

IONESCU, M., CUSA, V. (1988): Îndrumar metodologic de toxicologie acvatică, Consiliul naţional al apelor, Institutul de cercetări şi proiectări pentru gospodărirea apelor

KETTUNEN, M, TERRY, A., TUCKER, G. JONES A. (2007): Guidance on the maintenance of landscape features of major importance for wild flora and fauna - Guidance on the implementation of Article 3 of the Birds Directive (79/409/EEC) and Article 10 of the Habitats Directive (92/43/EEC), Institute for European Environmental Policy (IEEP), Brussels, 114 pp. Annexes.

LINDENMAYER, D., FISCHER, J. (2006): Habitat Fragmentation and Landscape Change: An Ecological and Conservation Synthesis, Island Press

MOHAN GH., ARDELEAN A., GEORGESCU M. (1993): Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, Arad.

MARINESCU, D. (2003): "Tratat de dreptul mediului", Ed. All Beck, Bucureşti

MIHUŢ, S., DINCĂ, V. (2006): Important Areas for Butterflies in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. Asociaţia Grădinilor Botanice din România, Bucureşti

OPREA, A. (2005): Lista critică a plantelor vasculare din România, ed. Univ. „Al. I. Cuza", Iaşi

ROSETTI-BALANESCU, C. (1961): Urmele animalelor sălbatice, Ed. Ştiinţifică ,

SĂVULESCU, T. (ed.), (1952-1976): Flora României, Bucureşti, Edit. Academiei Române, Vol. 1-13.

SÂRBU, A. (2006): Important Areas for Plant in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania, Final Report, Bureau Waardenburg bv. Asociaţia Grădinilor Botanice din România, Bucureşti

TOROK, Zs. (2008): GIS used for delimiting the European biogeographical regions from Romania, Sc Annals of DDI, vol. 14, Tulcea, Romania

* * * (1999): Interpretation Manual of European Union Habitats, European Commission, DG Environment

* * * (2002): Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, European Commission, DG Environment

Identificarea, cartarea şi descrierea habitatelor din ROSCI0026 Cenaru şi ROSCI0216 Reghiu Scruntar s-a făcut respectând sistemul habitatelor României (Doniţă et al., 2005) şi corespondenţa acestora cu sistemul de habitate Natura 2000 (Gafta Mountford (ed.), 2008.), precum şi a speciilor de plante de importanţă comunitară;

Utilizarea resurselor CORINE Land-cover s-a făcut conform

EEA grants free access to all its data/applications provided that the user agrees:- to acknowledge the source as follows: Copyright EEA, Copenhagen, 2007- to display a link to the EEA web site http://www.eea.europa.eu- not to use the data/applications for commercial purposes unless the Agency has expressly granted the right to do sola care trebuiesc adăugate obligatoriu referinţe web către instituţiile româneşti care au contribuit la realizare CLC2000

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: http://www.mmediu.ro şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii": http://www.indd.tim.ro

Anexa nr. 1 la Planul de management Limitele sitului Natura 2000 ROSCI Cenaru

Anexa nr. 2 la Planul de management Proprietarii de terenuri din zona studiată

Nume şi prenume

Suprafaţa

U.a.

Rezervaţia

Ghyka Mihai Alexandru*

294.00

III Cenaru

56,58,68-74

Cenaru

Adela Angelescu*

89.20

III Cenaru

42-45

Cenaru

*vechii proprietari (suprafeţele au fost vândute)

Anexa nr. 3 la Planul de management Cartograma de distribuţie a principlalelor biomuri conform clasificării CORINE prelucrat

după CLC2000.

Anexa nr. 4 la Planul de management Distribuţia elementelor de interes conservativ

Anexa nr. 2

Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru şi al Rezervaţiei naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815

1. Aspecte generale

Art.1. Context legislativ privind înfiinţarea ariei protejate Pădurea Cenaru

Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, s-a instituit rezervaţia naturală Pădurea Cenaru, atribuindu-i- se codul 2.815. În cadrul aceloraşi limite s-a desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, ROSCI0026 Cenaru.

Art.2. Scopul principal pentru care a fost înfiinţată Aria protejata cu dublu statut ROSCI0026 Cenaru/Rezervaţia naturală 2.815. Pădurea Cenaru este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte eliminarea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, sau deţinătorii cu alte drepturi legale, cu consultarea acestora de către custodele ariei protejate.

Managementul arie protejate va asigura menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit.

Art.3. Limitele ariei protejate, sunt cele stabilite în baza Legii nr. 5/2000.

Art.4. Responsabilitatea managementului ariei protejate revine custodelui - Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea - APMVN

Art.5. Activităţile administratorilor fondului forestier legate de conservarea biodiversităţii vor fi supuse spre consultare custodelui.

2. Activităţi permise în rezervaţie

2.1. Activităţile de silvicultură, de vânătoare şi pescuit

Art.6. a. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în rezervaţie se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare. Lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu aprobarea autorităţilor publice centrale care raspunde de mediu.

b. Custodele participă la avizarea amenajamentelor silvice şi studiilor sumare de amenajare pentru fondul forestier, precum şi a studiilor de transformare, pentru vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza ariei protejate în vederea corelării dintre lucrările prevăzute a se executa şi cele prevăzute în planul de management al arie protejate.

c. În vederea monitorizării respectării regimului silvic de către proprietarii de pădure şi/sau de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier de pe raza ariei protejate, custodele are dreptul şi obligaţia de a solicita structurilor silvice de administrare date necesare referitoare la aplicarea şi respectarea prevederilor amenajamentelor silvice, studiilor sumare de amenajare şi/sau a studiilor de transformare a păşunilor împădurite.

d. Structurile silvice (de stat şi private) au obligaţia de a solicita participarea custodelui la amplasarea masei lemnoase şi de a solicita acordul cu privire la eventualele propuneri de derogare de la amenajament pe teritoriul ariei protejate.

e. Scoaterea temporară sau definitivă din fondul forestier sau schimbarea categoriei de folosinţă, se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art.7. a. Vânătoarea şi activităţiile privind protecţia fondului piscicol se va organiza şi desfăşura în conformitate cu legislaţia în vigoare.

b. Faptele ilegale din domeniile vânătorii şi pescuitului pot fi constatate şi de personalul custodelui.

Art.8. a. Acţiunile de îngrijire a vânatului şi exercitarea vânătorii, se organizează de către personalul de specialitate al gestionarului fondului de vânătoare prin structurile aflate în subordine, cu respectarea legislaţiei în domeniu şi obligativitatea informării custodelui asupra acţiunilor intreprinse.

b. Pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice si subterane de interes comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, incluse în anexele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională, cu excepţia cazurilor de cercetare ştiinţifică conform prevederilor legale, sunt interzise

1) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

2) perturbarea intenţionată a speciilor de păsări în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

3) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălelor din natură;

4) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

5) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente.

Art.9. În cazul producerii de fenomene de forţă majoră (incendii, calamităţi, epizootii, focare de infecţii etc.) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înştiinţării custodelui.

2.2. Păşunat

Art.10. a. Exploatarea păşunilor este permisă doar pentru animalele aparţinând comunităţilor care deţin păşuni în zona ariei protejate.

b. Închirierea păşunilor către deţinători de animale, alţii decât proprietarii păşunilor, se face pe bază de contract încheiat între părţi doar cu aprobarea prealabilă a custodelui.

Art.11. Păşunatul în fondul forestier ce se suprapune Sitului Natura 2000 ROSCI0216 Reghiu - Scruntar se va practica cu respectarea art. 53 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel

(1) Se interzice paşunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în caz de forţă majoră, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau unităţile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba păşunatul în fondul forestier, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii

a) se desfăşoară pe durată limitată;

b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;

c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale;

d) s-a obţinut acordul proprietarului;

e) este solicitat în cazuri temeinic justificate.

(3) Nu poate fi aprobat păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în pădurile care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie.

(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevazut la alin. (2) lit. d) se dă de administrator.

(5) Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către conducătorii structurilor prevazute la art. 10 alin. (2).

(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum si în perdelele forestiere de protecţie.

(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.

(8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) si (5) se stabileste prin înţelegerea părţilor.

Art.12. Custodele iniţiază de câte ori este necesar, cu sprijinul autorităţiilor în domeniu şi în baza reglementărilor existente, studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor pe care le aduce la cunoştinţă proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului.

Art.13. Custodele monitorizează activitatea de păşunat în rezervaţie pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.

2.3. Construcţii

Art.14. Pe teritoriul ariei protejate este interzisă realizarea de construcţii, altele decât cele necesare managementului acesteia.

Art.15. Investiţii în vecinătatea ariei protejate se vor face doar după efectuarea studiului de evaluare adecvată a impactului, conform reglementărilor în vigoare, cu accent deosebit pe impactul asupra ariei protejate.

2.4. Cercetare ştiinţifică

Art.16. Cercetarea ştiinţifică în rezervaţie are ca scop primordial conservarea patrimoniului floristic şi faunistic. Pentru realizarea acestui scop, după inventarierea speciilor şi evaluarea gradului lor de periclitate, custodele va asigura monitorizarea continuă a elementelor endemice, periclitate sau rare, precum şi a habitatelor caracteristice şi a speciilor indicatoare.

Art.17. Custodele stabileşte măsurile necesare în vederea împiedicării distrugerii voite prin activităţi antropice sau accidentale a habitatelor, a speciilor de plante sau animale strict ocrotite de pe suprafaţa ariei protejate.

Art.18. Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul ariei protejate se desfăşoară cu avizul şi sprijinul custodelui, care sprijină logistic, în măsura posibilităţilor activitatea de cercetare.

Art.19. Activitatea de cercetare în rezervaţie efectuată de către colaboratori externi se va desfăşura pe baza unui contract de cercetare încheiat cu custodele. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra rezultatelor se stabileşte prin contract.

2.5. Reguli de vizitare

Art.20. În aria protejată sunt permise activităţi de educaţie şi cercetări ştinţiifice cu respectarea regulamentului.

Art.21. Punctele de acces în rezervaţie sunt din localităţile Andreiaşu sau Nereju prin zona numită Drum Forestier Pârâul Gârbova sau Drumul Forestier Cenaru.

a. Este interzis accesul şi circulaţia cu mijloace motorizate pe teritoriul ariei protejate, cu excepţia drumurilor publice, de acces sau de exploatare, care apar în planurile cadastrale în vigoare.

b. Accesul public cu mijloace motorizate sau cu biciclete se reglementează de către custode în colaborare cu deţinătorii/administratorii drumurilor aflate pe teritoriul ariei protejate. Astfel, se interzice circulaţia cu mijloace motorizate în afara drumului de acces.

c. Excepţiile de la restricţia de acces şi circulaţie cu autovehicule vor fi: personalul custodelui, personalul silvic şi al celorlalte organe ale statului cu competenţe pe teritoriu (poliţie, protecţia civilă,autorităţi de mediu), patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, sau care nu au altă posibilitate de tranzitare, cum ar fi cele implicate în activităţi economice din zona adiacentă, acestea doar pe bază de delegaţie.

d. Pe teritoriul ariei protejate este interzisă practicarea sporturilor cu mijloace motorizate, care utilizează carburanţi fosili, precum si folosirea armelor de orice fel, cu excepţia personalului cu funcţii de pază si protecţie aflat în misiune sau care participă la acţiuni de management cinegetic.

e. Proprietarii sau deţinătorii de alte drepturi pe terenurile agricole, pot tranzita şi utiliza mijloace motorizate necesare desfăsurării activităţiilor tradiţionale.

Art.22. Vizitarea ariei protejate este permisă numai pe căiile de acces special amenajate.

Art.23. Camparea pe teritoriul ariei protejate este interzis.

Art. 24. Regimul deşeurilor pe teritoriul ariei protejate se reglementează astfel

1. Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul ariei protejate.

2. Vizitatorii au obligaţia de a depune deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării ariei protejate în locuri special amenajate şi indicate de către custode.

Art.25. Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi datorită fenomenelor naturale sau de către alte persoane.

Art.26. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor, florilor sau a animalelor de orice fel din rezervaţie.

Excepţie la Art. 26

a. colectarea speciilor de interes medical şi alimentar se poate face în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare.

b. colectarea de specii de floră şi faună cu scop ştiinţific se poate face în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare, cu acordul custodelui

Art.27. Accesul câinilor în sit este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă. Excepţie fac câinii de vânătoare folosiţi în timpul acţiunilor de vânătoare Pentru fiecare câine, stăpânii trebuie să prezinte toate actele de dovadă a vaccinării. Patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari.

Art.28. Perturbarea liniştii în rezervaţie este strict interzisă.

Art.29. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea amenajărilor din rezervaţie (panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj, etc.) de pe suprafaţa ariei protejate.

Art.30. Folosirea ambarcaţiunilor de orice tip pe lacuri şi bălţi, cu excepţia celor destinate pentru colectarea de probe pentru cercetări ştiinţifice, este interzisă.

Art.31. Scăldatul şi utilizarea de substanţe chimice (detergenţi) pentru spălare în apele de suprafaţă din rezervaţie sunt interzise.

Art.32. Custodele monitorizează accesul pe teritoriul ariei protejate, în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din rezervaţie şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv acelor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare.

3. Finanţarea activităţilor

Art.33. Finanţarea activităţilor legate de ariei protejate se asigură din fonduri provenite

a. de la consiliile locale;

b. din proiecte derulate cu organisme interne şi internaţionale;

c. subvenţii, donaţii, sponsorizări.

4. Sancţiuni

Art. 34 a. Încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare şi a prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

b. Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenţii dacă faptele nu au fost săvârsite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracţiuni.

c. Cuantumul amenzilor este cel stabilit prin prevederile legale în vigoare, cu toate modificările ulterioare.

d. Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancţionate conform OUG nr. 57/2007, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.

e. Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice.

5. Dispoziţii finale

Art.35. Aplicarea prezentului Regulament se face de către personalul custodelui. Personalul împuternicit să aplice regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii al căror format va fi popularizat în mass-media şi pe panourile informative de la intrările în rezervaţie.

Art. 36. Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra speciilor şi habitatelor din aria protejata şi din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de către custode, conform legislaţiei în vigoare.

Art.37. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor legate de fondul forestier şi protecţia mediului se face de către personalul GF, custodelui şi GNM.

Art.38. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui.

Art. 39. Prezentul Regulament va fi adus la cunoştiinţa publicului.

Art. 40. Prezentul Regulament este valabil până la modificări semnificative apărute în statutul ariei naturale protejate.

REGULAMENTUL din 8 iunie 2016 sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru şi al Rezervaţiei naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?