ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 (19441) | RO

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 · MINISTERUL FINANŢELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Art. 1 — ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 Open official source

Se aprobă Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, structurate astfel

- volumul I, care cuprinde Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale;

- volumul II, care cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale.

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 · MINISTERUL FINANŢELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Anexa — ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 Open official source

LISTA AGENŢILOR ECONOMICI - PILOT

Nr. crt. Denumirea

1. COMBINATUL SIDERURGIC SIDEX - S.A. - GALAŢI

2. S.C. COMPANIA NAŢIONALĂ TAROM - S.A.

3. S.C. ARCTIC - S.A. - GĂEŞTI

4. S.C. EXCELENT - S.A. - BUCUREŞTI

5. S.C. POLICOLOR - S.A. - BUCUREŞTI

6. S.C. ALRO - S.A. - SLATINA

7. S.C. TERAPIA - S.A. - CLUJ-NAPOCA

8. S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - MEDIAŞ

9. S.C. MOBIL ROM S.A. - BUCUREŞTI

10. S.C. AUTOLIV - S.A. - BRAŞOV

11. S.C. COMPA - S.A. - SIBIU

12. S.C. AUTOMOBILE DACIA - S.A. - PITEŞTI

13. ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A DRUMURILOR DIN ROMÂNIA

MINISTERUL FINANŢELOR

REGLEMENTĂRI CONTABILE

armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene (C.E.E.) şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale

VOLUMELE I + II

CUPRINS

VOLUMUL I CADRUL GENERAL DE ARMONIZARE A REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CU

DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂŢILOR ECONOMICE EUROPENE ŞI CU

STANDARDELE DE CONTABILITATE INTERNAŢIONALE

DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL I Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare

ale întreprinderii ............................

SECŢIUNEA 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ...............................

SECŢIUNEA 2 EXERCIŢIUL FINANCIAR ........................................

SECŢIUNEA 3 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII .............

SECŢIUNEA 4 FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

.............................................................

SECŢIUNEA 5 PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ...............................

SECŢIUNEA 6 APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE

ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ...........

SECŢIUNEA 7 RAPORTUL ADMINISTRATORILOR ..................................

SECŢIUNEA 8 AUDITUL .....................................................

SECŢIUNEA 9 APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A RAPORTULUI

ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .....................................

SECŢIUNEA 10 PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII ...............

CAPITOLUL II Planul de conturi general ..................................

CAPITOLUL III Formatul conturilor anuale .................................

- BILANŢ ...................................................

- CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE .............................

- NOTE LA CONTURILE ANUALE .................................

CAPITOLUL IV Corespondenta Planului de conturi general cu formatul

conturilor anuale .............................

CAPITOLUL V Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora

............................................................

VOLUMUL II CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR

FINANCIARE, ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE DE

CONTABILITATE INTERNAŢIONALE*) ..............................

PREFATA

Paragraful nr.

--------------

INTRODUCERE ........................................................... 1-11

Obiect şi statut .......................................... 1-4

Aria de aplicabilitate .................................... 5-8

Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora .... 9-11

OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ..................................... 12-21

Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei

financiare ................................................ 15-21

Note şi materiale ..................................... 21

CONCEPTE DE BAZA ...................................................... 22-23

Contabilitatea de angajament .............................. 22

Principiul continuităţii activităţii ...................... 23

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .................. 24-46

Inteligibilitatea ......................................... 25

Relevanta ................................................. 26-30

Pragul de semnificaţie ................................ 29-30

Credibilitatea ............................................ 31-38

Reprezentarea fidela .................................. 33-34

Prevalenta economicului asupra juridicului ............ 35

Neutralitatea ......................................... 36

Prudenta .............................................. 37

Integralitatea ........................................ 38

Comparabilitatea .......................................... 39-42

Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ....... 43-45

Oportunitatea ......................................... 43

Raportul cost-beneficiu ............................... 44

Echilibrul între caracteristicile calitative .......... 45

Imaginea fidela/Prezentarea fidela ........................ 46

STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE .................................... 47-81

Poziţia financiară ........................................ 49-52

Active .................................................... 53-59

Datorii ................................................... 60-64

Capitalul propriu ......................................... 65-68

Performanta ............................................... 69-73

Venituri .................................................. 74-77

Cheltuieli ................................................ 78-80

Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului .......... 81

RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ..................... 82-98

Probabilitatea realizării unor beneficii

economice viitoare ........................................ 85

Credibilitatea evaluării .................................. 86-88

Recunoaşterea activelor ................................... 89-90

Recunoaşterea datoriilor .................................. 91

Recunoaşterea veniturilor ................................. 92-93

Recunoaşterea cheltuielilor ............................... 94-98

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ........................ 99-101

CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A

NIVELULUI CAPITALULUI ............................................... 102-110

Conceptul de capital .................................... 102-103

Conceptele de menţinere a nivelului capitalului

şi de determinare a profitului .......................... 104-110

---------------

*) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucru pentru traducerea Standardelor de Contabilitate Internaţionale, recunoscut de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale.

VOLUMUL I

CADRUL GENERAL DE ARMONIZARE A REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CU

DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂŢILOR ECONOMICE EUROPENE ŞI CU

STANDARDELE DE CONTABILITATE INTERNAŢIONALE

DISPOZIŢII GENERALE

Prezentele reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/669/EEC) şi continuarea armonizării cu Standardele de Contabilitate Internaţionale.

Aria de aplicabilitate

1. Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.

2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări, după următorul program

A. Pentru situaţiile financiare ale exerciţiului financiar al anului 1999, aplicarea priveşte un esantion reprezentativ de societăţi comerciale cotate la Bursa de Valori şi unele întreprinderi de interes naţional, conform listei aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.

B. Pentru situaţiile financiare ale anului 2000, aplicarea prezentelor reglementări priveşte trei categorii de unităţi grupate astfel

Categoria I - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori

Categoria a II-a - Regii autonome, companii, societăţi naţionale şi alte

întreprinderi de interes naţional

Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi ce operează pe

piaţa de capital.

Lista unităţilor care vor fi cuprinse în cele trei categorii va fi stabilită prin ordin al ministrului finanţelor.

C. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001, prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate în tabelul de mai jos.

Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro-lei, la sfârşitul anului anterior.

Sfârşitul exerciţiului financiar Cifra de afaceri a anului anterior (euro) Total active pentru anul anterior (euro) Numărul mediu de salariaţi ai anului anterior

31 decembrie 2001 peste 9 milioane peste 4,5 milioane 250

31 decembrie 2002 peste 8 milioane peste 4,0 milioane 200

31 decembrie 2003 peste 7 milioane peste 3,5 milioane 150

31 decembrie 2004 peste 6 milioane peste 3,0 milioane 100

31 decembrie 2005 peste 5 milioane peste 2,5 milioane 50

D. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006, rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăţilor mici. Aceste întreprinderi aplica prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000, întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcţie de modul de derulare a Programului naţional de pregătire în domeniu.

2. În primul an de aplicare, întreprinderile vor prezenta situaţiile financiare atât în conformitate cu prezentele reglementări, cat şi pe baza Regulamentului pentru aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul 1

Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii

Secţiunea 1

CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII

Moneda

1.1. - Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută. Pentru necesităţile proprii de informare, întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilă (euro, USD etc).

Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii

1.2. - Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, revine administratorului sau altei persoane, care are obligaţia gestionării patrimoniului.

În acest scop, persoanele prevăzute la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la specificul întreprinderii.

1.3. - Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a celorlalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi a celor cu regim special utilizate în activitatea financiară şi contabila, orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale

a) denumirea documentului;

b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;

c) numărul şi data întocmirii acestuia;

d) menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiei patrimoniale (când este cazul);

e) conţinutul operaţiei patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;

f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiei efectuate;

g) numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz;

h) alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operaţiilor efectuate.

Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative

1.4. - Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează, timp de zece ani, în arhiva persoanelor prevăzute la art.1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.

Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula, în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiilor şi în ordine cronologică, în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.

Potrivit art. 26 din Legea contabilităţii nr.82/1991, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.

Responsabilitatea reconstituirii documentelor contabile, în cazurile prevăzute la alineatul precedent, revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului.

Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit".

Secţiunea 2

EXERCIŢIUL FINANCIAR

2.1. - Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului.

Secţiunea 3

SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE*1) ALE ÎNTREPRINDERII

3.1. - Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmească situaţii financiare anuale.

3.2. - Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă

a) Bilanţul

b) Contul de profit şi pierdere

c) Situaţia fluxurilor de trezorerie

d) Note la conturile anuale.

3.3. - Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a patrimoniului întreprinderii, precum şi a profitului sau pierderii şi fluxurilor de trezorerie ale acesteia pentru respectivul exerciţiu financiar.

3.4. - Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale, prezentat în volumul 2, şi ale Standardelor de contabilitate obligatorii incluse în volumul 3, referitoare la: forma şi conţinutul bilanţului, ale contului de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, informaţiile adiţionale ce trebuie furnizate sub forma notelor la conturile anuale.

De asemenea, situaţiile financiare pot fi armonizate şi cu Standardele de contabilitate opţionale din volumul 3.

3.5. - În situaţia în care pentru întocmirea situaţiilor financiare ale unei întreprinderi nu exista nici un Standard de Contabilitate Naţional relevant, aceasta va utiliza Standardele de Contabilitate Internaţionale ca ghid pentru modul de contabilizare a operaţiilor. Dacă nu exista nici un Standard de Contabilitate Internaţional relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare" prezentat în volumul 2 şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizează informaţii care

* reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;

* reflecta realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu numai forma legală a acestora;

* sunt impartiale;

* sunt prudente;

* prezintă toate aspectele semnificative.

3.6. - Atunci când respectarea prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, ale prezentelor reglementări şi ale volumului 2, referitoare la elementele ce trebuie incluse în situaţiile financiare individuale, nu va fi suficienta pentru oferirea unei imagini fidele, informaţiile adiţionale necesare vor fi prezentate în notele la conturile anuale.

3.7. - Legea contabilităţii nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu

Volumul 1 Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile cu

Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu

Standardele de Contabilitate Internaţionale

Volumul 2 Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor

financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de

Contabilitate Internaţionale (IASC)

Volumul 3 Standarde de contabilitate internaţionale şi naţionale*1)

Volumul 4 Ghiduri profesionale*2).

3.8. - La delimitarea prevederilor volumelor 1, 2 şi 3 s-au avut în vedere următoarele

* Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a CEE şi unele prevederi ale Standardelor de Contabilitate Internaţionale, care nu contravin directivei;

* Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale;

* Volumul 3 va respecta întocmai prevederile din volumele 1 şi 2.

3.9 - Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere, respectarea prevederilor din volumele 1, 2 şi 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se vor abate de la cerinţele volumelor 1, 2 şi 3 atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz, întreprinderea trebuie să prezinte, în notele la conturile anuale, următoarele aspecte

a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintă o imagine fidela a patrimoniului întreprinderii, a rezultatelor financiare şi a fluxurilor de trezorerie;

b) menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative volumele 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţa a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele;

c) prevederile sau standardele de la care s-au făcut abateri, natura abaterilor, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat;

d) impactul financiar al abaterilor asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii întreprinderii, activelor, obligaţiilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.

--------------

*1) Denumirea este preluată din Standardele de Contabilitate Internaţionale. În Directiva a IV-a CEE, prin conturile anuale se înţeleg situaţiile cuprinse la pct. 3.2 lit. a), b) şi d).

*2) Se publică după parcurgerea fazei "pilot" (implementarea pe un esantion reprezentativ de întreprinderi).

Secţiunea 4

FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

Aspecte generale

4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementări

a) Bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10;

b) Contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.27;

c) Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate în formatul situaţiei fluxurilor de trezorerie conform pct. 4.30.

4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în bilanţul şi în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi conform pct. 4.1, poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru activitatea unităţii.

4.3. - Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.

4.4. - a) În situaţia în care specificul activităţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, bilanţul şi contul de profit şi pierdere vor respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu cifre arabe.

b) Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la acest principiu. Orice derogare trebuie prezentată în notele la conturile anuale, împreună cu motivele care au determinat-o.

4.5. - Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu cifre arabe pot fi combinate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacă

a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea situaţiei patrimoniale, a profitului sau a pierderii întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv,

sau

b) combinatia imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele la conturile anuale.

4.6. - Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi trebuie să prezinte separat, în notele la conturile anuale, repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv

a) dividendele propuse spre a fi plătite;

b) sumele repartizate la rezerve;

c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;

d) alte repartizari prevăzute de lege.

4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată. Fac excepţie situaţiile financiare ale întreprinderii care se afla în primul an de aplicare a prezentelor reglementări, cu condiţia ca situaţiile financiare ale anului precedent să fie anexate acestora.

4.8. - În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent înscrise în bilanţ şi contul de profit şi pierdere nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Particularităţile retratarii şi motivele pentru care a fost facuta trebuie prezentate în notele la conturile anuale.

4.9. - Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.

Formatul cerut pentru conturile anuale

4.10. - Formatul cerut pentru bilanţ este următorul

Bilanţ

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

1. Cheltuieli de constituire (când legislaţia permite imobilizarea acestora)

2. Cheltuieli de dezvoltare (când legislaţia permite imobilizarea acestora)

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacă au fost

a) achiziţionate contra unei plati şi nu trebuie prezentate la lit. A pct. I.4; sau

b) create de societate, în cazul în care legislaţia permite înscrierea acestora în active.

4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat

5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie

II. Imobilizari corporale

1. Terenuri şi construcţii

2. Instalaţii tehnice şi maşini

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier

4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie

III. Imobilizari financiare

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului

2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului

3. Titluri sub forma de interese de participare

4. Creanţe din interese de participare

5. Titluri deţinute ca imobilizari

6. Alte creanţe

7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime şi consumabile

2. Producţia în curs de execuţie

3. Produse finite şi mărfuri

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

II. Creanţe

(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element)

1. Creanţe comerciale

2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului

3. Sume de încasat din interese de participare

4. Alte creanţe

5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat

III. Investiţii financiare

1. Titluri de participare în societăţile din cadrul grupului

2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)

3. Alte investiţii financiare

IV. Casa şi conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans şi venituri angajate

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comerţ de plătit

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele de participare

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale

E. Active circulante, respectiv obligaţii curente nete

F. Total active minus obligaţii curente

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comerţ de plătit

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele de participare

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane

I. Venituri în avans şi cheltuieli angajate

J. Capital şi rezerve

I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve pentru acţiuni proprii

3. Rezerve statutare sau contractuale

4. Alte rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exerciţiului financiar

Reglementări referitoare la bilanţ

4.11. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după destinaţie şi, respectiv, provenienţă lor.

4.12. - În cazul în care un element de activ sau o obligaţie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele la conturile anuale, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.

4.13. - Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate numai la posturile prevăzute pentru acestea.

4.14. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel, în cazul în care nu exista nici o obligaţie de a le inregistra în bilanţ ca datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele la conturile anuale. Se va face distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia românească, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia românească nu le recunoaşte. Pentru orice garanţie semnificativă ce a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista şi faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.

4.15. - Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "active imobilizate" sau în notele la conturile anuale trebuie furnizate următoarele informaţii

a) valorile corespunzătoare ce privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar;

b) miscarile privind acest element ocazionate de

(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.32 şi 5.34 până la 5.36;

(îi) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;

(iii) iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv şi

(iv) transferurile de active către şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.

4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 a) se vor determina pe baza unuia din următoarele criterii

a) costul de achiziţie sau costul de producţie

b) oricare criteriu menţionat la pct. 5.32 şi 5.34 până la 5.36 fără a se tine seama de amortizare şi provizioanele pentru depreciere.

4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se va prezenta, în condiţiile pct. 4.15

a) valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi sfârşitul exerciţiului;

b) valoarea amortizarii şi provizioanelor care privesc exerciţiul financiar respectiv;

c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;

d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor care privesc exerciţiile anterioare.

4.18. - În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări, costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.15 până la 5.23, de valoarea atribuită activului. Aceasta situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar.

4.19. - În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.34, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 b) se vor prezenta, ţinând cont de valoarea rezultată din reevaluare.

4.20. - Punctele 4.15 şi 4.17 se vor aplica şi la prezentarea cheltuielilor de constituire.

4.21. - Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementul bilantier "Terenuri şi construcţii".

4.22. - Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, împreună cu orice venituri care, deşi se referă la exerciţiul financiar respectiv, nu sunt încasate până la încheierea acestuia, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans şi venituri angajate", acestea din urma fiind înregistrate prin conturile de creanţe corespunzătoare. Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Dacă sunt semnificative, veniturile se vor prezenta în notele la conturile anuale.

4.23 - Veniturile încasate înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, împreună cu orice cheltuieli care, deşi se referă la exerciţiul financiar respectiv, vor fi plătite în cursul unui exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans şi cheltuieli angajate", acestea din urma fiind înregistrate prin conturile de datorii corespunzătoare. Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Dacă sunt semnificative, cheltuielile se vor prezenta în notele la conturile anuale.

4.24. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie în scopul acoperirii pierderilor sau datoriilor clar precizate în ceea ce priveşte natura lor, dar care, la data închiderii bilanţului, sunt probabile sau certe, dar nedeterminate ca valoare sau ca data de producere.

De asemenea, se constituie provizioane, având ca scop acoperirea cheltuielilor care îşi au originea în exerciţiul în curs sau într-un exerciţiu anterior, clar precizate în ceea ce priveşte natura lor, care la data închiderii exerciţiului pot fi probabile sau certe, dar nedeterminate în ceea ce priveşte valoarea sau data producerii lor.

4.25. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ.

4.26. - Suma provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli trebuie corelata strict cu riscurile sau cheltuielile previzibile.

Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele la conturile anuale în măsura în care acestea sunt semnificative.

Contul de profit şi pierdere

4.27 - Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul

Contul de profit şi pierdere

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie

3. Producţia efectuată în scopuri proprii şi capitalizata

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi consumabilele

b) Alte cheltuieli din afară

6. Cheltuieli cu personalul

a) Salarii

b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale

b) Ajustarea valorii activelor circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare

* Profitul sau pierderea din exploatare

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investiţii financiare şi împrumuturi ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului

11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante

13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului

14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus

20. Rezultatul exerciţiului financiar

Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere

4.28. - Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

4.29. - În notele la conturile anuale se vor prezenta explicaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poz. 15 şi 16) cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. Similar, vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile ce se referă la exerciţiul financiar precedent.

Situaţia fluxurilor de trezorerie

4.30. - Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în volumul 3.

Secţiunea 5

PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE

PRINCIPIILE CONTABILE

5.1. - Conform prevederilor pct. 5.10 de mai jos, evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2 - 5.9.

5.2. - Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele la conturile anuale. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.

5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special, se vor avea în vedere următoarele aspecte

a) se vor lua în considerare numai profiturile obţinute până la data încheierii exerciţiului financiar;

b) se va tine cont de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;

c) se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.

5.5. - Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.

5.6. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina separat suma sau valoarea corespunzătoare fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.

5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile

5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.

5.10. - Principiul pragului de semnificaţie*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat separat în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare vor fi insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.

------------

1) Directiva a IV-a a C.E.E. art. 31 pct. 1 e).

2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, par. 35).

3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, par. 29 şi 30).

Abateri de la principiile contabile

5.11. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele la conturile anuale. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.

TRATAMENTE CONTABILE

Aspecte generale

5.12. - În conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se stabilesc următoarele reguli

a) la data intrării în patrimoniu, bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel

- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;

- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora;

- valoarea de aport şi respectiv de utilitate sunt asimilate costului de achiziţie;

- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie denumita cost de achiziţie;

- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.

Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.

Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Cheltuielile generale de administraţie, cheltuielile de desfacere şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în standardele de contabilitate (volumul 3).

În costurile de producţie pot fi incluse şi dobânzile aferente perioadei de fabricaţie, în cazul producţiei cu ciclu lung de fabricaţie.

Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală, respectiv la valoarea de intrare, denumita valoare contabila;

b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecărui element, denumita şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului şi preţul pieţei.

În cazul creanţelor şi datoriilor, aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată;

c) la încheierea exerciţiului, elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

În acest scop, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilită pe baza inventarierii, astfel

- pentru elementele de activ, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;

- pentru elementele de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;

d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

5.13. - În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele la conturile anuale, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.

5.14. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.32, elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu pct. 5.15 - 5.31. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor de la pct. 5.34 - 5.45.

Imobilizari

5.15. - Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion sau o reducere a valorii în conformitate cu pct. 5.16-5.19, valoarea ce urmează a fi înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziţie sau costul de producţie.

5.16. - În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată, costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.

5.17. - În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la poziţia A III se va constitui un provizion corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite, trebuie să fie prezentate separat în notele la conturile anuale.

5.18. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent dacă durata de utilizare a acelei imobilizari este limitată sau nu. Valoarea care trebuie înscrisă în conturile anuale va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta, separat, în notele la conturile anuale.

5.19. - Dacă motivele ce au dus la constituirea provizionului, conform pct. 5.17 sau 5.18, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele la conturile anuale. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.

Reguli speciale adiţionale privind imobilizarile

Cheltuieli de constituire

5.20. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie, suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maxim cinci ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele la conturile anuale.

Cheltuieli de dezvoltare

5.21 - a) Cheltuielile de dezvoltare vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în volumul 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza.

b) Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci, în notele la conturile anuale, trebuie prezentate următoarele informaţii

(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează a fi amortizata;

(îi) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.

Fondul comercial

5.22. - Aplicarea pct. 5.15 - 5.19 cu privire la fondul comercial, în toate cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, se face pe baza următoarelor prevederi

a) valoarea fondului comercial achiziţionat de către o întreprindere trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);

b) perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei;

c) în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este inclus în bilanţul întreprinderii ca activ, se va prezenta, în notele la conturile anuale, perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.

Capitalizarea plăţilor viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)

5.23. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele la conturile anuale va fi prezentată distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.

Investiţii

5.24. - Pentru societăţile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta, separat, în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 de la pct. 4.10.

Activele circulante

5.25. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.12.

5.26. - Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.

5.27. - În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării pct 5.26, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.

Ajustari pentru diminuarea valorii activelor

5.28. - (1) Imobilizarile corporale care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru întreprindere, pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare fixa, dacă valoarea, cantitatea şi structura lor nu se modifica semnificativ.

(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării în producţie sau nu. Dacă întreprinderea intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila (volumul 4 "Ghiduri profesionale").

Reguli privind stocurile şi activele fungibile

5.29. - Valoarea ce trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, incluzând activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menţionate la pct. 5.30 de mai jos asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.

5.30. - (1) Metoda aplicată trebuie să fie considerată de către administratori ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt

a) metoda FIFO;

b) metoda LIFO;

c) metoda costului mediu ponderat;

d) orice alta metoda similară celor de mai sus.

Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii

(i) motivul schimbării metodei

(îi) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.

(2) Materiile prime şi consumabilele care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare fixa, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu se modifica semnificativ.

5.31. - În situaţia în care valoarea prezentată în bilanţ, la închiderea exerciţiului, diferă substanţial, ca urmare a aplicării metodelor de calcul specificate la pct. 5.30, faţă de valoarea bazată pe ultima valoare de piaţa cunoscută înainte de închiderea exerciţiului, aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele la conturile anuale.

TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE

Aspecte generale

5.32. - Regulile stabilite la pct. 5.15 - 5.31 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia pct. 5.15, 5.20-5.27 şi 5.29-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.16 - 5.19.

Tratamente contabile alternative

5.33. - În conformitate cu prevederile pct. 5.35 - 5.45, valorile atribuite activelor de orice tip menţionate la pct. 5.34 pot fi determinate prin orice metoda menţionată la aceste puncte.

5.34. - Prin derogare de la pct. 5.32, pe baza unor reglementări legale, elementele patrimoniale pot fi prezentate în bilanţ la o alta valoare, după cum urmează

a) Valoarea determinata pe baza metodei valorii de înlocuire, pentru imobilizarile corporale cu durata de viaţa limitată şi pentru stocuri;

b) Evaluarea prin metode, altele decât cea prevăzută la pct. a), care sunt destinate sa ţină cont de inflaţie pentru elementele prezentate în conturile anuale, inclusiv capitalurile proprii;

c) Reevaluarea imobilizarilor corporale şi a imobilizarilor financiare.

La aplicarea uneia dintre cele trei metode, în reglementările legale trebuie prevăzute conţinutul, limitele şi regulamentul de aplicare.

5.35. - Ministerul Finanţelor poate solicita întreprinderilor care intra sub incidenţa acestor reglementări să urmeze prevederile Standardului de Contabilitate Naţional "Contabilitatea de inflaţie" inclus în volumul 3. În acest caz, elementele bilantiere vor fi prezentate la alta valoare decât costul istoric, conform unor reglementări speciale.

5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit unor reglementări legale, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate sau va constitui punctul de plecare pentru determinarea acelei valori, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea cea mai recent atribuită acelui activ în baza reglementărilor legale sau ca rezultat al aplicării ajustarilor la inflaţie.

Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric

5.37. - În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative, elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor activelor respective trebuie prezentate, pentru fiecare element în parte, în notele la conturile anuale.

5.38. - În cazul fiecărui element bilantier influentat ca urmare a aplicării unui tratament alternativ, valorile comparative determinate pe baza costului istoric trebuie prezentate separat în notele la conturile anuale.

Valorile comparative se referă la

a) valoarea totală a activelor incluse în acel element bilantier determinata pe baza costului istoric;

b) valoarea totală a ajustarilor efectuate pentru determinarea valorii activelor pentru care s-a aplicat tratamentul contabil alternativ.

5.40. - În condiţiile în care profitul sau pierderea exerciţiului financiar au fost influentate de aplicarea tratamentelor contabile alternative, influenţa trebuie cuantificata şi prezentată în notele la conturile anuale.

Rezerva din reevaluare

5.41. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea oricărui activ, pe una din bazele menţionate la pct. 5.34, trebuie reflectate în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.

5.42. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de rezerve.

5.43. - a) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata în totalitate sau parţial, în orice moment;

b) Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele înregistrate la acest post bilantier nu mai corespund metodei de evaluare utilizate;

c) Rezerva din reevaluare nu poate face obiectul unei distribuiri, directe sau indirecte, dacă ea nu corespunde unei plusvalori efectiv realizate;

d) Rezerva din reevaluare nu poate fi redusă decât în situaţiile prevăzute mai sus.

În cazul aplicării metodelor de evaluare prevăzute la pct. 5.30, 5.31, 5.34 şi 5.35 se vor menţiona, în notele la conturile anuale, conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare, cu indicarea posturilor influentate din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere, precum şi metoda adoptată pentru calculul valorilor obţinute.

5.44. - Miscarile din cursul exerciţiului financiar în contul "Rezerve din reevaluare" se vor prezenta în notele la conturile anuale, cu următoarele informaţii

a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului;

b) sumele creditate în contul "Rezerve din reevaluare" în timpul exerciţiului;

c) sumele transferate din contul "Rezerve din reevaluare" pentru a fi capitalizate sau pentru alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc;

d) valoarea rezervei din reevaluare la încheierea exerciţiului financiar.

5.45. - În notele la conturile anuale se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor înregistrate în creditul sau debitul contului "Rezerve din reevaluare".

NOTELE LA CONTURILE ANUALE

Aspecte generale

5.46. - Notele la conturile anuale conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte situaţia patrimonială, financiară şi rezultatele obţinute. Notele din cadrul situaţiilor financiare trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element al bilanţului, contului de profit şi pierdere şi situaţiei fluxurilor de trezorerie, trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări şi a celor cuprinse în volumul 3, notele la conturile anuale trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 5.47 - 5.87.

5.47. - Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor înţelegere

a) numele întreprinderii care face raportarea;

b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului;

c) data la care s-au încheiat conturile anuale sau perioada la care se referă situaţiile financiare;

d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;

e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (ex. mii lei).

5.48. - Pentru elementele menţionate în notele la conturile anuale, se va prezenta şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.

În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se particularităţile ajustarii şi motivele pentru care aceasta trebuie efectuată.

5.49. - Pct. 5.48 nu se aplică acelor sume ce trebuie să fie prezentate conform următoarelor puncte ale prezentelor reglementări

a) 4.15 (modificări ale activelor imobilizate)

b) 4.17 (modificări ale amortizarii)

c) 4.20 (modificări ale cheltuielilor de constituire)

d) 5.58 (modificări ale capitalurilor proprii)

e) 5.59 (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli)

Prezentarea politicilor contabile

5.50. - Notele la conturile anuale trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu şi ale fluxurilor de trezorerie. În acest sens, se vor menţiona următoarele

a) dacă imobilizarile sunt incluse în conturile anuale la costul istoric sau la valoarea reevaluata;

b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.

Se va menţiona, totodată, dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr.82/1991 şi cu prevederile cuprinse în volumele 1, 2 şi 3.

Informaţii care vin în completarea bilanţului

Capitalul social

5.51. - În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informaţii

a) capitalul social subscris;

b) numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.

5.52. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile, se vor furniza următoarele informaţii

a) data cea mai apropiată şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni;

b) dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acţionarilor;

c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.

5.53. - În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele la conturile anuale se vor prezenta următoarele informaţii

a) tipul de acţiuni emise;

b) pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de către întreprindere la distribuirea lor.

5.54. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor, se vor furniza următoarele informaţii

a) numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;

b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;

c) preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.

Obligaţiuni

5.55. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta următoarele informaţii

a) tipul instrumentelor de capital emise;

b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către întreprindere.

5.56. - În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de către o persoană nominalizată sau imputernicita de către acea întreprindere, se va menţiona valoarea nominală a obligaţiunii şi valoarea la care aceasta este înregistrată în notele la conturile anuale.

Rezerve

5.57. - Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii, se va descrie natura sa şi scopul pentru care a fost constituită.

Evoluţia capitalurilor proprii

5.58. - Evoluţia capitalurilor proprii se va prezenta în notele la conturile anuale. Acestea trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, fiecare rezerva şi profitul reportat, precum şi valorile acestora sub forma unui tabel, incluzând

a) suma la începutul exerciţiului financiar;

b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;

c) natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri;

d) suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

5.59. - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate sub forma de tabel în notele la conturile anuale

a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;

b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;

c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;

d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.

Informaţii privind datoriile

5.60. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii, se va menţiona valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plată după cinci ani de la data închiderii exerciţiului financiar.

5.61. - În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.60, trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.

5.62. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de obligaţii din bilanţul întreprinderii, se vor menţiona de asemenea

a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii;

b) informaţii privind natura acestor garanţii depuse.

Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare

5.63. - În note se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat/a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.

5.64. - Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion, se vor prezenta următoarele informaţii

a) valoarea precisa sau estimată a acelei obligaţii;

b) aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;

c) dacă întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.

5.65. - Trebuie menţionate, dacă este posibil, valorile totale sau cele estimate ale contractelor pentru cheltuieli de capital pentru care nu s-au constituit provizioane.

5.66. - Totodată, se vor prezenta detalii privind

a) obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii;

b) orice obligaţii privind grupurile;

c) orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.

5.67. - De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economică a întreprinderii.

Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli

5.68. - Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat, în notele la conturile anuale

a) cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;

b) onorariile plătite auditorilor financiari;

c) profitul sau pierderea aferentă iesirilor din patrimoniu (vânzare, casare etc.) ale mijloacelor fixe.

Detalii privind impozitul pe profit

5.69. - Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta, în notele la conturile anuale, dacă aceasta diferenţa este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.

5.70. - Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii curente, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.

Detalii privind cifra de afaceri

5.71. - În cazul în care, pe parcursul exerciţiului financiar, întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea în doua sau mai multe sectoare economice care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele, este necesar să se menţioneze, pentru fiecare sector economic (cu descrierea de rigoare), valoarea cifrei de afaceri provenită din sectorul respectiv.

5.72. - În cazul în care, pe parcursul exerciţiului financiar, întreprinderea şi-a comercializat produsele pe doua sau mai multe tipuri de piaţa care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele, atunci este necesar să se menţioneze, pentru fiecare tip de piaţa, valoarea cifrei de afaceri provenită din vânzările pe acea piaţa.

5.73. - În scopul aplicării pct. 5.72 şi 5.73, pentru a analiza sursa cifrei de afaceri (în raport cu sectorul economic sau cu piaţa de desfacere), administratorii întreprinderii vor lua în considerare modul în care sunt organizate activităţile întreprinderii respective.

5.74. - În vederea aplicării corespunzătoare a pct. 5.72 şi 5.73, dacă în opinia administratorilor, sectoarele de activitate sau pieţele nu diferă substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi o singura activitate, respectiv o singura piaţa.

Orice valoare a cifrei de afaceri provenită dintr-un anumit sector de activitate sau de pe o anumită piaţa care însă nu este semnificativă poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui sector sau pieţe.

5.75. - Dacă, în opinia administratorilor, prezentarea oricărei informaţii cerute de pct. 5.72 - 5.75 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt să fie menţionat în situaţiile financiare.

Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor

5.76. - În note se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează a fi plătite administratorilor şi directorilor ce deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.

5.77. - Se va menţiona, totodată, valoarea avansurilor şi creditelor acordate de către întreprindere, directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor, pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, indicandu-se valoarea totală pentru fiecare categorie.

5.78. - Administratorul sau directorul unei întreprinderi sau orice persoană care este sau a fost administrator al acesteia pe o perioadă de cinci ani are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de sine, ce ar putea fi necesare în scopul respectării pct. 5.76 şi 5.77 de mai sus.

Detalii privind salariaţii

5.79. - În note se vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii

a) numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;

b) numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.

5.80. - Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedenta, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.

5.81. - Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, următorul

a) pentru aplicarea pct. 5.79 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă, în luna respectiva, indiferent dacă aceştia au lucrat pe toată durata lunii sau doar o parte din ea;

b) pentru aplicarea pct. 5.79 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.80, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se, în fiecare caz, numărul de salariaţi al fiecărei luni.

5.82. - Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.79 a), trebuie prezentate valorile totale ale

a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar;

b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere în numele salariaţilor respectivi;

c) altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.

5.83. - Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.79 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinând cont de modul în care este organizată activitatea acesteia.

Alte aspecte

5.84. - În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţionala.

5.85. - Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare

a) sediul şi forma juridică a întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);

b) o descriere a naturii activităţii desfăşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate;

c) numele societăţii-mama directe şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului;

d) orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.

5.86. - Pentru fiecare filiala, societate asociata sau alte întreprinderi, în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societăţii în cauza, trebuie prezentate următoarele informaţii

a) numele filialei, al societăţii asociate sau al altor societăţi în care se deţin titluri de participare strategice;

b) adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată;

c) natura activităţii desfăşurate;

d) tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea în cauza îl deţine în cadrul respectivei filiale sau societăţi asociate;

e) data sfarsitului ultimului exerciţiu financiar al filialei (societăţii asociate);

f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;

g) totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.

Secţiunea 6

APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI

6.1. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana însărcinată cu elaborarea acestora.

6.2. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.

6.3. - Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală.

Secţiunea 7

RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

7.1. - Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine

a) o analiza fidela a evoluţiei activităţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;

b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţi/acţionari;

c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea;

d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii întreprinderii;

e) informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării;

f) următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar

(i) motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;

(îi) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;

(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective;

(iv) numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;

g) numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator.

7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.

Secţiunea 8

AUDITUL

(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)

8.1. - Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de persoane autorizate, în conformitate cu legea naţionala privind auditul financiar.

8.2. - Auditorul va verifica dacă situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile prezentului volum, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu.

Secţiunea 9

APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor la care se discuta şi aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia

a) sa trimită o copie a situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic "raportul anual", tuturor asociaţilor sau acţionarilor;

sau

b) sa notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.

9.2. - O copie a situaţiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor.

9.3. - O copie a situaţiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la direcţia teritorială a Ministerului Finanţelor unde întreprinderea este înregistrată.

9.4. - În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie a situaţiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie, în termenul prevăzut de lege, la registrul comerţului.

9.5. - Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României în termenul prevăzut de lege.

Secţiunea 10

PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor, precum şi altor persoane, la cerere; în termen de doua zile de la primirea cererii, întreprinderea le va emite acestora o copie a raportului anual.

Rapoartele anuale vor fi emise gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia, preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.

10.2. - De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.

10.3. - În cazul în care situaţiile financiare nu se publică integral sau sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacă situaţiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menţionat. Certificarea de către persoana care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacă certificarea a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată.

Capitolul 2

Planul de conturi general

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL ŞI REZERVE

101. Capital*1)

1011. Capital subscris nevarsat

1012. Capital subscris vărsat

1015. Patrimoniul regiei

1016. Patrimoniul public

104. Prime legate de capital

1041. Prime de emisiune

1042. Prime de fuziune

1043. Prime de aport

1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni

105. Rezerve din reevaluare

1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflaţie

1052. Rezerve din reevaluare aferente exerciţiului în curs

1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative

106. Rezerve

1061. Rezerve legale

1062. Rezerve pentru acţiuni proprii

1063. Rezerve statutare sau contractuale

1068. Alte rezerve

11. REZULTATUL REPORTAT

117. Rezultatul reportat

12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI

121. Profit şi pierdere

129. Repartizarea profitului

13. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII

131. Subvenţii pentru investiţii

14. PROVIZIOANE REGLEMENTATE

141. Provizioane reglementate*2)

15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

151. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

1511. Provizioane pentru litigii

1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

1513. Provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

1518. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci

1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

162. Credite bancare pe termen lung şi mediu

1621. Credite bancare pe termen lung şi mediu

1622. Credite bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenta

1623. Credite externe guvernamentale

1624. Credite bancare externe garantate de stat

1625. Credite bancare externe garantate de bănci

1626. Credite de la trezoreria statului

1627. Credite bancare interne garantate de stat

166. Datorii ce privesc investiţiile financiare

1661. Datorii către societăţile din cadrul grupului

1662. Datorii către societăţile care deţin interese de participare

167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate

168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu

1685. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului

1686. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare

1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate

169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20. IMOBILIZARI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire

203. Cheltuieli de dezvoltare

205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare

2051. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate

2052. Brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare obţinute cu resurse proprii

207. Fond comercial

208. Alte imobilizari necorporale

21. IMOBILIZARI CORPORALE

211. Terenuri şi construcţii

2111. Terenuri şi amenajări de terenuri

2112. Construcţii

212. Instalaţii tehnice şi maşini

2121. Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru

2122. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

------------

*1) În funcţie de forma juridică a întreprinderii se va înscrie: capital social, capital individual, patrimoniul regiei etc.

*2) Se utilizează potrivit dispoziţiilor legale.

2123. Mijloace de transport

2124. Animale şi plantaţii

213. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier

2131. Mobilier şi aparatura birotica

2132. Echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale

2138. Alte imobilizari corporale

23. IMOBILIZARI ÎN CURS

231. Imobilizari corporale în curs

2311. Amenajări de terenuri şi construcţii

2312. Instalaţii tehnice şi maşini

2313. Alte imobilizari corporale

232. Avansuri acordate pentru comenzi de imobilizari corporale

2321. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii

2322. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini

2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale

233. Imobilizari necorporale în curs

234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale

26. IMOBILIZARI FINANCIARE

261. Titluri de participare deţinute la societăţi în cadrul grupului

262. Titluri de participare deţinute la societăţi în afară grupului

263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare

2633. Titluri de participare deţinute în societăţi asociate din cadrul grupului

2634. Titluri de participare deţinute în societăţi asociate din afară grupului

2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului

2636. Titluri de participare strategice în afară grupului

264. Alte titluri imobilizate

267. Creanţe imobilizate

2671. Sume datorate de filiale

2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale

2673. Împrumuturi acordate pe termen lung

2674. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung

2675. Creanţe legate de interesele de participare

2676. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare

2677. Acţiuni proprii - active imobilizate*1)

2678. Alte creanţe imobilizate

2679. Dobânzi aferente creanţelor imobilizate

269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare

2691. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de participare deţinute la societăţi în cadrul grupului

2692. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de participare

2698. Alte vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare

28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

280. Amortizari privind imobilizarile necorporale

2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire

2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare

2807. Amortizarea fondului comercial

2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale

281. Amortizari privind imobilizarile corporale

2811. Amortizarea amenajării terenurilor şi construcţiilor

2812. Amortizarea instalaţiilor tehnice şi maşinilor

2813. Amortizarea mobilierului şi altor imobilizari corporale

29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR

290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare

2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare

2907. Provizioane pentru fondul comercial

2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale

291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor

2912. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor tehnice şi maşinilor

2913. Provizioane pentru deprecierea mobilierului şi altor imobilizari corporale

293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs

2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale în curs

2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale în curs

296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societăţi în cadrul grupului

2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societăţi în afară grupului

2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare

2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate

2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale

2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung

2967. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de interesele de participare

2968. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii - active imobilizate

2969. Provizioane pentru deprecierea creanţelor imobilizate

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

30. STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE

301. Materii prime

302. Materiale consumabile

3021. Materiale auxiliare

3022. Combustibili

3023. Materiale pentru ambalat

3024. Piese de schimb

3025. Seminţe şi materiale de plantat

3026. Furaje

3028. Alte materiale consumabile

303. Materiale de natura obiectelor de inventar

308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

331. Produse în curs de execuţie

332. Lucrări şi servicii în curs de execuţie

34. PRODUSE

341. Semifabricate

345. Produse finite

346. Produse reziduale

348. Diferenţe de preţ la produse

3481. Diferenţe de preţ la semifabricate

3485. Diferenţe de preţ la produse finite

3486. Diferenţe de preţ la produse reziduale

35. STOCURI AFLATE LA TERŢI

351. Materii şi materiale aflate la terţi

354. Produse aflate la terţi

3541. Semifabricate aflate la terţi

3545. Produse finite aflate la terţi

3546. Produse reziduale aflate la terţi

356. Animale aflate la terţi

357. Mărfuri aflate la terţi

358. Ambalaje aflate la terţi

36. ANIMALE

361. Animale şi păsări

368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări

37. MĂRFURI

371. Mărfuri

378. Diferenţe de preţ la mărfuri

38. AMBALAJE

381. Ambalaje

388. Diferenţe de preţ la ambalaje

-----------------

*1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an, stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasarii.

39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

392. Provizioane pentru deprecierea materialelor

3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile

3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar

393. Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie

394. Provizioane pentru deprecierea produselor

3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor

3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite

3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale

395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi

3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime şi consumabilelor aflate la terţi

3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi

3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi

3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi

3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi

3957. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi

3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi

396. Provizioane pentru deprecierea animalelor

397. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor

398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI

40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

401. Furnizori

403. Efecte de plătit

404. Furnizori de imobilizari

405. Efecte de plătit pentru imobilizari

408. Furnizori - facturi nesosite

409. Furnizori - debitori

4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări

41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

411. Clienţi

4111. Clienţi

4118. Clienţi incerti sau în litigiu

413. Efecte de primit de la clienţi

418. Clienţi - facturi de întocmit

419. Clienţi - creditori

42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE

421. Personal - salarii datorate

423. Personal - ajutoare materiale datorate

424. Participarea personalului la profit

425. Avansuri acordate personalului

426. Drepturi de personal neridicate

427. Reţineri din salarii datorate terţilor

428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul

4281. Alte datorii în legătură cu personalul

4282. Alte creanţe în legătură cu personalul

43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE

431. Asigurări sociale

4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale

4312. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară

437. Ajutor de şomaj

4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj

438. Alte datorii şi creanţe sociale

4381. Alte datorii sociale

4382. Alte creanţe sociale

44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE

441. Impozitul pe profit

442. Taxa pe valoarea adăugată

4423. TVA de plată

4424. TVA de recuperat

4426. TVA deductibilă

4427. TVA colectata

4428. TVA neexigibila

444. Impozitul pe salarii

445. Subvenţii

446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate

448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului

4481. Alte datorii faţă de bugetul statului

4482. Alte creanţe privind bugetul statului

45. GRUP ŞI ASOCIAŢI

451. Decontări în cadrul grupului

4511 Decontări în cadrul grupului

4518. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului

452. Decontări privind interesele de participare

4521. Decontări privind interesele de participare

4528. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare

455. Sume datorate asociaţilor

4551. Asociaţi - conturi curente

4558. Asociaţi - dobânzi la conturi curente

456. Decontări cu asociaţii privind capitalul

457. Dividende de plată

458. Decontări din operaţii în participaţie

4581. Decontări din operaţii în participaţie-activ

4582. Decontări din operaţii în participaţie-pasiv

46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI

461. Debitori diversi

462. Creditori diversi

47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

471. Cheltuieli înregistrate în avans

472. Venituri înregistrate în avans

473. Decontări din operaţii în curs de clarificare

476. Diferenţe de conversie - activ

477. Diferenţe de conversie - pasiv

48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

481. Decontări între unitate şi subunitati

482. Decontări între subunitati

49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR

491. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi

495. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii

4951. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra societăţilor în cadrul grupului

4952. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare la interesele de participare

4953. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra asociaţilor

496. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTIŢII FINANCIARE

501. Titluri de participare la societăţi din cadrul grupului

502. Acţiuni proprii

503. Acţiuni

5031. Acţiuni cotate

5032. Acţiuni necotate

505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate

506. Obligaţiuni

5061. Obligaţiuni cotate

5062. Obligaţiuni necotate

508. Alte investiţii financiare şi creanţe asimilate

5081. Alte titluri de plasament

5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament

509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare

5091. Vărsăminte de efectuat pentru titluri de participare la societăţile din cadrul grupului

5092. Vărsăminte de efectuat pentru interese de participare

5098. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare

51. CONTURI LA BĂNCI

511. Valori de încasat

5112. Cecuri de încasat

5113. Efecte de încasat

5114. Efecte remise spre scontare

512. Conturi curente la bănci

5121. Conturi la bănci în lei

5124. Conturi la bănci în valută

5125. Sume în curs de decontare

518. Dobânzi

5186. Dobânzi de plătit

5187. Dobânzi de încasat

519. Credite bancare pe termen scurt

5191. Credite bancare pe termen scurt

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5193. Credite externe guvernamentale

5194. Credite externe garantate de stat

5195. Credite externe garantate de bănci

5196. Credite de la trezoreria statului

5197. Credite interne garantate de stat

5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

5199. Dobânzi aferente creditelor guvernamentale externe

53. CASA

531. Casa

5311. Casa în lei

5314. Casa în valută

532. Alte valori

5321. Timbre fiscale şi poştale

5322. Bilete de tratament şi odihnă

5323. Tichete şi bilete de călătorie

5328. Alte valori

54. ACREDITIVE

541. Acreditive

5411. Acreditive în lei

5412. Acreditive în valută

542. Avansuri de trezorerie

58. VIRAMENTE INTERNE

581. Viramente interne

59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

591. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare în societăţi de grup

592. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii

593. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor

595. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate

596. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor

598. Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME, MATERIALE ŞI MĂRFURI

601. Cheltuieli cu materiile prime

602. Cheltuieli cu materialele consumabile

6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022. Cheltuieli privind combustibilul

6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024. Cheltuieli privind piesele de schimb

6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat

6026. Cheltuieli privind furajele

6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604. Cheltuieli privind materialele nestocate

605. Cheltuieli privind energia şi apa

606. Cheltuieli privind animalele şi păsările

607. Cheltuieli privind mărfurile

608. Cheltuieli privind ambalajele

61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

612. Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile

613. Cheltuieli cu primele de asigurare

614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările

62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI

621. Cheltuieli cu colaboratorii

622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate

624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal

625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări

626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii

627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

63. CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE ŞI VĂRSĂMINTELE ASIMILATE

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

641. Cheltuieli cu salariile personalului

645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale

6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj

6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi

658. Alte cheltuieli de exploatare

6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

6582. Donaţii şi subvenţii acordate

6583. Cheltuieli privind activele cedate

6588. Alte cheltuieli de exploatare

66. CHELTUIELI FINANCIARE

663. Pierderi din creanţe legate de participatii

664. Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

666. Cheltuieli privind dobânzile

667. Cheltuieli privind sconturile acordate

668. Alte cheltuieli financiare

67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

671. Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente similare

68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi provizioanele

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante

686. Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele

6862. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

6863. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

6864. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante

6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

687. Cheltuieli privind provizioanele reglementate

688. Cheltuieli din ajustarea la inflaţie

68. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit

698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus*1)

-----------

*1) Se utilizează conform reglementărilor legale.

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI

701. Venituri din vânzarea produselor finite

702. Venituri din vânzarea semifabricatelor

703. Venituri din vânzarea produselor reziduale

704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

705. Venituri din studii şi cercetări

706. Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii

707. Venituri din vânzarea mărfurilor

708. Venituri din activităţi diverse

71. VARIATIA STOCURILOR

711. Variatia stocurilor

72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI

721. Venituri din producţia de imobilizari necorporale

722. Venituri din producţia de imobilizari corporale

74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE

741. Venituri din subvenţii de exploatare

7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri

7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile

7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afară

7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului

7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări sociale

7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare

7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri

7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată

75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori

758. Alte venituri din exploatare

7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi

7582. Venituri din donaţii şi subvenţii

7583. Venituri din vânzarea activelor şi din alte operaţii de capital

7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii

7588. Alte venituri din exploatare

76. VENITURI FINANCIARE

761. Venituri din imobilizari financiare

7611. Venituri din titluri de participare deţinute la filiale în cadrul grupului

7612. Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afară grupului

7613. Venituri din titluri de participare deţinute în societăţi asociate din cadrul grupului

7614. Venituri din titluri de participare deţinute în societăţi asociate din afară grupului

7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului

7616. Venituri din titluri de participare strategice în afară grupului

7617. Venituri din alte titluri imobilizate

762. Venituri din investiţii financiare

763. Venituri din creanţe imobilizate

764. Venituri din titluri de plasament cedate

7641. Venituri din titluri de plasament cedate - active imobilizate

7642. Venituri din titluri de plasament cedate - active circulante

765. Venituri din diferenţe de curs valutar

766. Venituri din dobânzi

767. Venituri din sconturi obţinute

768. Alte venituri financiare

77. VENITURI EXTRAORDINARE

771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE

781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

786. Venituri financiare din provizioane

7862. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

787. Venituri din provizioane reglementate

788. Venituri din ajustarea la inflaţie

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI

801. Angajamente acordate

8011. Giruri şi garanţii acordate

8018. Alte angajamente acordate

802. Angajamente primite

8021. Giruri şi garanţii primite

8028. Alte angajamente primite

803. Alte conturi în afară bilanţului

8031. Mijloace fixe luate cu chirie

8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie

8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare

8035. Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse

8036. Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate

8037. Efecte scontate neajunse la scadenta

8038. Alte valori în afară bilanţului

89. BILANŢ

891. Bilanţ de deschidere

892. Bilanţ de închidere

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE

90. DECONTĂRI INTERNE

901. Decontări interne privind cheltuielile

902. Decontări interne privind producţia obţinută

903. Decontări interne privind diferenţele de preţ

92. CONTURI DE CALCULATIE

921. Cheltuielile activităţii de baza

922. Cheltuielile activităţilor auxiliare

923. Cheltuieli indirecte de producţie

924. Cheltuieli generale de administraţie

925. Cheltuieli de desfacere

93. COSTUL PRODUCŢIEI

931. Costul producţiei obţinute

933. Costul producţiei în curs de execuţie

Capitolul 3

Formatul conturilor anuale

BILANŢ

încheiat la data de 31 decembrie 1999

- mii lei -

Nr. rd. Sold la

începutul anului sfârşitul anului

A B 1 2

A ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 01

2. Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203-2803-2903) 02

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare (ct. 2051+2052-2805-2905) 03

4. Fondul comercial (ct. 207-2807-2907) 04

Alte imobilizări necorporale (ct. 208-2808-2908) 05

5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs (ct. 233+234-2933) 06

TOTAL: (rd. 01 la 06) 07

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE

1. Terenuri şi construcţii (ct. 2111+2112-2811-2911) 08

2. Instalaţii tehnice şi maşini (ct. 2121+2122+2123+2124-2812-2912) 09

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct. 2131+2132+2138-2813-2913) 10

4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs (ct. 2311+2321+2312+2322+2313+2323-2931) 11

TOTAL: (rd. 08 la 11) 12

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului (ct. 261-2961) 13

2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului (ct. 2671+2672-2965) 14

3. Titluri sub formă de interese de participare (ct. 263-2963) 15

4. Creanţe din interese de participare (ct. 2675+2676-2967) 16

5. Titluri deţinute ca imobilizări (ct. 262+264-2962-2964) 17

6. Alte creanţe (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 18

7. Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) 19

TOTAL: (rd. 13 la 19) 20

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 07+12+20) 21

B ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

1. Materii prime şi materiale consumabile (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303±08+ +351+358+381±388-391-3921-3922-3951-3958-398) 22

2. Producţia în curs de execuţie (ct. 331+332+341±3481+3541-393-3941-3952) 23

3. Produse finite şi mărfuri (ct. 345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+361±368+371± ±378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428) 24

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 4091) 25

TOTAL: (rd. 22 la 25) 26

II. CREANŢE

1. Creanţe comerciale (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 27

2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului (ct. 4511+4518-4951) 28

3. Sume de încasat din interese de participare (ct. 4521+4528-4952) 29

4. Alte creanţe (ct. 425+4282+4311+4312+4371+4372+4382+441+4424+4428+444+ 445+446+447+4482+4581+461+473-496+5187) 30

5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (ct. 456-4953) 31

TOTAL: (rd. 27 la 31) 32

III. INVESTIŢII FINANCIARE

1. Titluri de participare deţinute la societăţi în cadrul grupului (ct. 501-591) 33

2. Acţiuni proprii (ct. 502-592) 34

3. Alte investiţii financiare (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5Q81+5088-593-595-596-598+5113+5114) 35

TOTAL: (rd. 33 la 35) 36

V. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 37

(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542) 37

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 26+32+36+37) 38

C CONTURI DE REGULARIZARE (ct. 471+476) 38

D DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (ct. 1614+1615+1617+1681-169) 40

2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 41

3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 42

4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401+404+408) 43

5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 44

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 45

7. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 46

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale (ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+4311+4312+ +4371+4372+4381+4423+4428+441+444+446+447+4481+4551+4558+456+ 457+4582+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197+5199) 47

TOTAL: (rd. 40 la 47) 48

E ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGAŢII CURENTE NETE (rd. 38+39-48-64) 49

F TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGAŢII CURENTE (rd. 21+49) 50

G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (ct. 1614+1615+1617+1681-169) 51

2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 52

3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 53

4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401+404+408) 54

5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 55

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 56

7. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 57

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+4311+4312+ +4371+4372+4381+4423+4428+441+444+446+447+4481+4551+4558+456+ 457+4582+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197+5199) 58

TOTAL: (rd. 51 la 58) 59

H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

1. Provizioane pentru pensii 60

2. Provizioane pentru impozite 61

3. Alte provizioane (ct. 141+1511+1512+1513+1518) 62

TOTAL PROVIZIOANE (rd. 60 la 62) 63

I CONTURI DE REGULARIZARE (ct. 131+472+477) 64

J CAPITAL ŞI REZERVE CAPITAL (rd. 66 la 68), 65

I. din care

- capital subscris nevărsat (ct. 1011) 66

- capital subscris vărsat (ct. 1012) 67

- patrimoniul regiei (ct. 1015) 68

II. PRIME LEGATE DE CAPITAL (ct. 1041+1042+1043+1044) 69

III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 70

(ct. 105) Sold D 71

IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 73 la 76)

1. Rezerve legale (ct. 1061) 73

2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct. 1062) 74

3. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 75

4. Alte rezerve (ct. 1068) 76

V. REZULTATUL REPORTAT

Profitul nerepartizat (ct. 117) 77

Pierderea neacoperită (ct. 117)

VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI

Profit (ct. 121) 79

Pierdere (ct. 121) 80

Repartizarea profitului (ct. 129) 81

TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 65+69+70-71+72+77-78+79-80-81) 82

Patrimoniul public (ct. 1016) 83

TOTAL CAPITALURI (rd. 82+83) 84

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

încheiat la data de 31 decembrie 1999

- mii lei -

Denumirea indicatorului Nr. rd. Exerciţiul precedent financiar încheiat

A B 1 2

1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04) 01

Producţia vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02

Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 04

2. Variaţia stocurilor Sold C 05

(ct. 711) Sold D 06

3. Producţia efectuată în scopuri proprii şi capitalizată (ct. 721+722) 07

4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417) 08

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01+05-06+07+08) 09

5.a. Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601+602-7412) 10

Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 11

b. Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) (ct. 605-7413) 12

Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14

a. Salarii (ct. 641-7414) 15

b. Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645-7415) 16

7.a. Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 18-19) 17

a.1. Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18

a.2. Venituri (ct. 7813)

7.b. Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-22) 20

b.1. Cheltuieli (ct. 654+6814) 21

b.2. Venituri (ct. 754+7814) 22

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 24

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) 25

8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 26

Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi provizioanele reglementate (rd. 28-29) 27

Cheltuieli (ct. 6812+687) 28

Venituri (ct. 7812+787) 29

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 10 la 14+17+20+23+27) 30

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

- - Profit (rd. 09-30) Pierdere (rd. 30-09) 32

9. Venituri din interese de participare (ct. 7613+7614+7615+7616) 33

- din care în cadrul grupului 34

10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate (ct. 7611+7612) 35

- din care în cadrul grupului 36

11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37

- din care în cadrul grupului 38

Alte venituri financiare (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788) 39

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33+35+37+39) 40

12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42-43) 41

Cheltuieli (ct. 686) 42

Venituri (ct. 786) 43

13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44

- din care în cadrul grupului 45

Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668+688) 46

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41+44+46) 47

REZULTATUL FINANCIAR

- Profit (rd. 40-47) 48

- Pierdere (rd. 47-40) 49

14. REZULTATUL CURENT

- Profit (rd. 31+48) 50

- Pierdere (rd. 32+49) 51

15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52

16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53

17. REZULTATUL EXTRAORDINAR

- Profit (rd. 52-53) 54

- Pierdere (rd. 53-52) 55

VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56

CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57

REZULTATUL BRUT

- Profit (rd. 56-57) 58

- Pierdere (rd. 57-56) 59

18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 60

19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

- Profit 62

- Pierdere 63

NOTE LA CONTURILE ANUALE

1. Capitaluri proprii

2. Active imobilizate

3. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi alte provizioane

4. Repartizarea profitului

5. Analiza rezultatului din exploatare

6. Situaţia creanţelor şi datoriilor

7. Principii, politici şi metode contabile

8. Acţiuni şi obligaţiuni

9. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii

10. Alte informaţii

NOTA 1

------

CAPITALURI PROPRII

- mii lei -

Element de capital Sold la 1 ianuarie Transferuri*) Sold la 31 decembrie

0 1 2 3 4=1+2-3

Ex. Capital social

Rezerve**)

---------------

*) Cu explicarea naturii acestora.

**) Se va prezenta scopul constituirii acestora, iar pentru rezervele din reevaluare se va prezenta şi tratamentul fiscal aplicat.

NOTA 2

------

ACTIVE IMOBILIZATE

- mii lei -

Elemente de active*) Valoare brută**) Deprecieri***) (amortizare şi provizioane)

Sold la 1 ianuarie Creşteri Reduceri Sold la 31 decembrie Sold la 1 ianuarie Deprecierea înregistrată în cursul exerciţiului Reduceri sau reluări Sold la 31 decembrie

0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7

--------------

*) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" şi "Fondul comercial" se vor prezenta motivele imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.

**) Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele contabile aplicate.

***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile viitoare.

NOTA 3

------

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI ŞI ALTE PROVIZIOANE

- mii lei -

Denumirea provizionului Sold la 1 ianuarie Transferuri*) Sold la 31 decembrie

În cont Din cont

0 1 2 3 4=1+2-3

--------------

*) Cu explicarea naturii acestora.

NOTA 4

------

REPARTIZAREA PROFITULUI

- mii lei -

Destinaţia Suma

PROFIT NET DE REPARTIZAT

- Rezerva legală

- Acoperirea pierderii contabile

- Dividende

PROFIT NEREPARTIZAT

NOTA 5

------

ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

- mii lei -

Indicatorul Exerciţiul precedent Exerciţiul curent

0 1 2

1. Cifra de afaceri netă

2. Costul bunurilor vândute şi serviciilor prestate (3+4+5)

3. Cheltuielile activităţii de bază

4. Cheltuielile activităţii auxiliare

5. Cheltuielile indirecte de producţie

6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2)

7. Cheltuielile de distribuţie

8. Cheltuieli, administrative

9. Alte venituri din exploatare

10. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (6-7-8+9)

NOTA 6

------

SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR

- mii lei -

CREANŢE Sold la 31 decembrie (col. 2+3) Termen de lichiditate

Sub 1 an Peste 1 an

0 1 2 3

Total, din care

- mii lei -

DATORII*) Sold la 31 decembrie (col. 2+3+4) Termen de exigibilitate

Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani

0 1 2 3 4

Total, din care

------------

Notă *) Se vor menţiona următoarele informaţii

- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;

- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari

- valoarea datoriei;

- valoarea şi natura garanţiilor;

- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;

- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.

NOTA 7

------

PRINCIPII, POLITICI ŞI METODE CONTABILE

Se vor prezenta

> Abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se

* Natura;

* Motivele;

* Evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare.

> Tratamentele contabile alternative, menţionându-se

* Elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;

* Baza de evaluare adoptată;

* Ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;

* Influenţa asupra rezultatului;

* Conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare.

> Suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.

NOTA 8

------

ACŢIUNI ŞI OBLIGAŢIUNI

Se vor prezenta următoarele informaţii

> Capital social subscris;

> Numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;

> Acţiuni rascumparabile

* Data cea mai apropiată şi data limita de răscumpărare;

* Caracterul obligatoriu sau nu al răscumpărării;

* Valoarea eventualei prime de răscumpărare.

> Acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar

* Tipul de acţiuni;

* Număr de acţiuni emise;

* Valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;

* Drepturi legate de distribuţie

- număr, descriere şi valoare acţiuni corespunzătoare;

- perioada de exercitare a drepturilor;

- preţul plătit pentru acţiunile distribuite.

> Obligaţiuni emise

* Tipul obligaţiunilor emise;

* Valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;

* Obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta

- valoarea nominală;

- valoarea înregistrată în momentul plăţii.

NOTA 9

------

INFORMAŢII PRIVIND SALARIAŢII, ADMINISTRATORII ŞI DIRECTORII

Se vor face menţiuni cu privire la

# Salarizare directori şi administratori

> Obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori

- obligaţie totală pentru fiecare categorie.

> Valoarea avansurilor şi creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului

- rata dobânzii;

- principalele clauze ale creditului;

- suma rambursata până la acea data.

> Obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora.

# Salariaţi

> Număr mediu aferent exerciţiului;

> Număr mediu (fiecare categorie);

> Salarii plătite sau de plătit aferente exerciţiului;

> Cheltuieli cu asigurările sociale;

> Alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.

NOTA 10

--------

ALTE INFORMAŢII

a) Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii

- sediul şi forma juridică a întreprinderii;

- ţara de înfiinţare;

- adresa sediului oficial;

- etc.

b) Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, societăţi asociate sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice

- numele întreprinderilor;

- ţara de înfiinţare;

- adresa;

- etc.

c) Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţionala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor exprimate iniţial într-o moneda străină.

d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit

> Proporţia între activitatea curenta şi extraordinară.

> Reconcilierea între rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.

e) Cifra de afaceri

> Prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere.

f) Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational.

g) Onorariile plătite auditorilor.

Capitolul 4

Corespondenta Planului de conturi general cu formatul conturilor anuale

Acest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991 şi în volumul 1.

BILANŢ

A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale

1. Cheltuieli de constituire 201

2801

2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care volumul 3 permite acestora să fie prezentate ca active 203

2803

2903

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale 2051

2052

208

2805

2808

2905

2908

4. Fond comercial, în măsura în care a fost achiziţionat 207

2807

2907

5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie 233

234

2933

II. Imobilizări corporale

1. Terenuri şi construcţii 2111

2112

2811

2911

2. Instalaţii tehnice şi maşini 2121

2122

2123

2124

2812

2912

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 2131

2132

2138

2813

2913

4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie 2311

2321

2312

2322

2313

2323

III. Imobilizări financiare 2931

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 261

2961

2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 2671

2672

2965

3. Titluri sub formă de interese de participare 263

2963

4. Creanţe din interese de participare 2675

2676

2967

5. Titluri deţinute ca imobilizări 262

264

2962

2964

6. Alte creanţe 2673

2674

2678

2679

2966

2969

7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 2677

2968

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime şi consumabile 301

3021

3022

3023

3024

3025

3026

3028

303

308

351

358

381

388

391

3921

3922

3951

3958

398

2. Producţia în curs de execuţie 331

332

341

3481

3541

393

3941

3952

3. Produse finite şi mărfuri 345

346

3485

3486

3545

3546

356

357

361

368

371

378

3945

3946

3953

3954

3956

3957

396

397

4428

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 4091

II. Creanţe

(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element)

1. Creanţe comerciale 4092

4111

4118

413

418

491

2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 4511

4518

4951

3. Sume de încasat din interese de participare 4521

4528

4952

4. Alte creanţe 425

4282

4311

4312

4371

4372

4382

441

4424

4428

444

445

446

447

4482

4581

461

473

496

5187

5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat 456

4953

III. Investiţii financiare

1. Titluri de participare deţinute la societăţi din cadrul grupului 501

591

2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 502

592

3. Alte investiţii financiare 5031

5032

505

5061

5062

5081

5088

593

595

596

598

5113

5114

IV. Casa şi conturi la bănci 5112

5121

5124

5125

5311

5314

5321

5322

5323

5328

5411

5412

542

C. Cheltuieli în avans şi venituri angajate 471

476*)

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614

1615

1617

1681

169

2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621

1622

1624

1625

1627

1682

5191

5192

5198

3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cât nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri 419

4. Datorii comerciale - furnizori 401

404

408

5. Efecte de comerţ de plătit 403

405

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661

1685

2691

4511

4518

7. Sume datorate privind interesele de participare 1662

1686

2692

4521

4528

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623

1626

167

1687

2698

421

423

424

426

427

4281

4311

4312

4371

4372

4381

441

4423

4428

444

446

447

4481

4551

4558

456

457

4582

462

473

509

5186

5193

5194

5195

5196

5197

5199

E. Active circulante, respectiv obligaţii curente nete Subtotal

F. Total active minus obligaţii curente Subtotal

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614

1615

1617

1681

169

2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621

1622

1624

1625

1627

1682

5191

5192

5198

3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cât nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri 419

4. Datorii comerciale - furnizori 401

404

408

5. Efecte de comerţ de plătit 403

405

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661

1685

2691

4511

4518

7. Sume datorate privind interesele de participare 1662

1686

2692

4521

4528

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623

1626

167

1687

2698

421

423

424

426

427

4281

4311

4312

4371

4372

4381

441

4423

4428

444

446

447

4481

4551

4558

456

457

4582

462

473

509

5186

5193

5194

5195

5196

5197

5199

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane 141

1511

1512

1513

1518

131

I. Venituri în avans şi cheltuieli angajate 472

477*)

*) Se utilizează potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor.

J. Capital şi rezerve

I Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevărsat) 1011

1012

1015

1016

II Prime de capital 1041

1042

1043

1044

III Rezerve din reevaluare 105

IV Rezerve

1. Rezerve legale 1061

2. Rezerve pentru acţiuni proprii 1062

3. Rezerve statutare sau contractuale 1063

4. Alte rezerve 1068

V Rezultatul reportat 117

VI Rezultatul exerciţiului financiar 121

129

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

1. Cifra de afaceri netă 701

702

703

704

705

706

707

708

7411

2. Variaţia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie 711

3. Producţia efectuată în scopuri proprii şi capitalizată 721

722

4. Alte venituri din exploatare 7417

758

5. a) Cheltuieli cu materii prime şi consumabile 601

602

603

604

606

607

608

7412

b) Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 605

7413

6. Cheltuieli cu personalul

a) Salarii 641

7414

b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu menţionarea separată a celor referitoare la pensii 645

7415

7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 6811

6813

7813

b) Ajustarea valorii activelor circulante 654

6814

754

7814

8. Alte cheltuieli de exploatare 611

612

613

614

621

622

623

624

625

626

627

628

635

658

6812

687

7416

7812

787

Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal

9. Venituri din interese de participare 7613

7614

7615

7616

10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7611

7612

11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7617

762

763

764

765

766

767

768

788

12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 686

786

13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului 663

664

665

666

667

668

688

7418

14. Rezultatul curent Subtotal

15. Venituri extraordinare 771

16. Cheltuieli extraordinare 671

17. Rezultatul extraordinar Subtotal

18. Impozit pe profit 691

19. Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus 698

20. Rezultatul exerciţiului financiar

NOTĂ

Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu

4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]

4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]

Anumite conturi se cuprind atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţină solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz, contul va fi împărţit între D (termen scurt) şi G (termen lung).

Capitolul 5

Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.

2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.

3. Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.

4. Activitatea curenta este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.

5. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.

6. Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.

7. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.

8. Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.

9. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.

10. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.

11. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziţia 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.

12. Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizica sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil, concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.

13. Contabilitatea generală, denumita şi financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi pe baza regulilor şi normelor speciale.

În România, normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi art. 10 din legea mai sus menţionată.

14. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.

15. Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.

16. Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa-l suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanţului.

17. Costul de producţie este determinat prin adăugarea, la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate, a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus, costul de producţie mai poate cuprinde

1) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie;

2) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport de perioada de producţie.

Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.

În cazul activelor circulante, costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.

18. Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.

19. Dividendele propuse sunt (1) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă şi (2) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.

20. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune.

21. Drept de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.

22. Filiala este o societate controlată de societatea mama.

23. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geografică etc. Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporala care se determina ca diferenţa de achiziţie între valoarea reală, stabilită ca valoare recunoscută de părţi în cadrul tranzacţiilor directe, şi valoarea înregistrată în contabilitate pentru bunurile identificabile care au făcut obiectul tranzacţiei.

----------------

*1) Definit în Codul comercial.

24. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.

25. Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deţinută de întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în societăţile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.

26. Investiţia directa reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţa directa asupra administrării societăţii.

27. Investiţia de portofoliu reprezintă o alta investiţie decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.

28. Întreprinderea este unitatea patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau alte tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.

29. Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care

* se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii;

sau

* sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).

30. Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.

31. Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică aparţinând unei întreprinderi, implicit bunurile la care acestea se referă.

32. Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţa delimitata după criterii geografice.

33. Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.

34. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia informaţia contabila, pentru a fi credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.

35. Producţia imobilizata reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.

36. Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.

37. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit, sau un grup diferit de produse sau servicii înrudite, în primul rând clienţilor din afară societăţii.

38. Situaţiile financiare cuprind conturile anuale şi notele la acestea.

39. Societatea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţa semnificativă şi care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal, aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.

40. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.

41. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale a căror deţinere durabila este considerată utila acesteia.

42. Titluri de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.

În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent de sub 10%, sunt considerate interese minoritare.

43. Titlurile de participare deţinute în societăţi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50 % asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.

44. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.

45. Valoarea de piaţa a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţa activa. O piaţa activa exista atunci când

a) activele de pe piaţa sunt relativ omogene;

b) sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpărători şi vânzători;

c) preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de către public.

46. Valoarea reală (engl. fair value) este valoarea recunoscută de părţi în cadrul tranzacţiilor directe.

47. Valoarea realizabila este preţul estimat la care activul poate fi vândut sau înstrăinat în mod normal, în jurul datei de închidere a bilanţului.

48. Valoarea realizabila neta reprezintă preţul de vânzare estimat la care activul ar putea fi vândut sau înstrăinat în mod normal, în apropierea datei de închidere a bilanţului, mai puţin costurile estimate pentru finalizare şi costurile de vânzare necesare.

49. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.

50. Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.

51. Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.

52. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a tine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.

53. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.

54. Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi, ca urmare, nu apar frecvent sau cu regularitate.

VOLUMUL II

CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE DE CONTABILITATE INTERNAŢIONALE

PREFATA

Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.

Aceşti factori au condus la utilizarea de diverse definiţii ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată, aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.

Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.

Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite cu acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru

a) a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiţie de capital;

b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;

c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;

d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;

e) a determina politicile de impozitare;

f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;

g) a elabora şi utiliza date statistice despre venitul naţional;

h) a reglementa activitatea întreprinderilor.

Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili, în particular, cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile lor proprii. Cu toate acestea, aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.

Situaţiile financiare sunt, de regula, întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.

INTRODUCERE

Obiect şi statut

1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este

a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde de Contabilitate Internaţionale (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente;

b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;

c) sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor, în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale;

d) sprijinirea celor ce întocmesc situaţii financiare conform IAS şi de a face faţa problemelor care nu se regăsesc în acestea;

e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS;

f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;

g) furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.

2. Acest cadru nu constituie un Standard de Contabilitate Internaţional şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în faţa Standardului de Contabilitate Internaţional specific.

3. Conducerea IASC recunoaşte ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între "cadrul general" şi un Standard de Contabilitate Internaţional. În acele cazuri în care exista un conflict, cerinţele Standardului de Contabilitate Internaţional primeaza asupra acelora din "cadrul general". Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.

4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.

Aria de aplicabilitate

5. "Cadrul general" abordeaza

a) obiectivul situaţiilor financiare;

b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;

c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare;

d) conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.

6. "Cadrul general" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute de situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie, totuşi, să se bazeze pe situaţiile financiare ca principala lor sursa de informaţii şi, de aceea, astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate, având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadrul general". Cu toate acestea, "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special acolo unde este posibil.

7. Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include, de regula, un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu, ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri), şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare, totuşi, nu includ elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.

8. "Cadrul general" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursa de informaţii financiare.

Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora

9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, cum sunt

a) Investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţii care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende.

b) Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale.

c) Creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţii care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta.

d) Furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţii care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client.

e) Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea.

f) Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi a altor indicatori statistici similari.

g) Publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia.

10. Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare, care satisfac necesităţile lor, va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.

11. Responsabilitatea principala de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii acestora sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea, situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere, despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii.

OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE

12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

13. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi, situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă, de regula, informaţii nefinanciare.

14. Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul de gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori ce doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.

Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare

15. Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare, necesita evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanţa, de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a remunera proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.

16. Poziţia financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, lichiditatea şi solvabilitatea sa, şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de creditare şi modul în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

17. Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens, informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile în a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.

18. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare, fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".

19. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite, în primul rând, de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.

20. Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.

Note şi materiale suplimentare

21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitor la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.

CONCEPTE DE BAZA

Contabilitatea de angajament

22. Pentru a-şi atinge obiectivele, situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci, acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.

Principiul continuităţii activităţii

23. Situaţiile financiare sunt elaborate, de regula, pornind de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel, se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a lichidă sau reduce în mod semnificativ activitatea sa; dacă o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi, în acest caz, vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE

24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.

Inteligibilitatea

25. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop, se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi, informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.

Relevanta

26. Pentru a fi utile, informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

27. Rolul de previziune şi cel de confirmare al informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu, modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.

28. Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi plata dividendelor şi salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala, informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită, totuşi, prin maniera în care informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute sunt expuse. De exemplu, valoarea previzonata a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.

Pragul de semnificaţie

29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi pragul de semnificaţie. În anumite cazuri, natura informatiei este suficienta, prin ea însăşi, pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri, atât natura cat şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu, volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.

30. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecate în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel, pragul de semnificaţie oferă mai degraba o limita, decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utila.

Credibilitatea

31. Pentru a fi utila, informaţia trebuie să fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.

32. Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării, astfel încât recunoaşterea acesteia să poată induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ întreaga suma a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.

Reprezentarea fidela

33. Pentru a fi credibila, informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte sau ceea ce ar putea fi de asteptat, în mod rezonabil, sa reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte, în mod credibil, tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu al întreprinderii la data raportarii şi îndeplinesc criteriile de recunoaştere.

34. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăţilor inerente, fie identificarii tranzacţiilor şi a altor evenimente ce urmează a fi evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri, măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât, întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial ("goodwill") în timp, de obicei este greu de identificat sau evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri, totuşi, poate fi relevanta recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare, ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluării lor.

Prevalenta economicului asupra juridicului

35. Pentru ca informaţia să prezinte, credibil, evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă, este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi, într-un astfel de mod încât, documentele sa susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea, pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. în astfel de circumstanţe, raportarea unei vânzări nu ar reprezenta, credibil, operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de aceasta natura).

Neutralitatea

36. Pentru a fi credibila, informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă, prin selectarea şi prezentarea informatiei, influenţează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat.

Prudenta

37. Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care, inevitabil, planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi, de aceea, nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Integralitatea

38. Pentru a fi credibila, informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devină necredibila şi defectuoasă din punct de vedere al relevantei.

Comparabilitatea

39. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie, totodată, să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia lor financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel, măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere, şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.

40. O implicatie importanţa a caracteristicii calităţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, cat şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.

41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici sa lase politicile sale contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.

42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.

Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila

Oportunitatea

43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune, deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au trebuit, între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate, considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul de luare a deciziilor economice.

Raportul cost-beneficiu

44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depăşească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi costurilor reprezintă, în fond, rezultatul unui rationament profesional. În plus, costurile nu sunt suportate, neapărat, de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât aceia pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv, testul cost-beneficiu este dificil de aplicat, oricărui caz particular. Cu toate acestea, cei abilitaţi sa emita standardele, ca şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare, ar trebui să fie constienti de aceasta limita.

Echilibrul între caracteristicile calitative

45. În practica, stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general, telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.

Imaginea fidela / Prezentarea fidela

46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are, în mod normal, ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.

STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE

47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului direct legate de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere legate în mod direct de evaluarea performantei sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflecta, de obicei, structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţa, cadrul general nu identifica structurile specifice acesteia.

48. Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, cu scopul de a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.

Poziţia financiară

49. Elementele legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează

a) Un activ reprezintă o resursa controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

b) O datorie reprezintă o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

c) Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.

50. Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel, definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82 - 98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere, trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate din paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.

51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii, trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar, substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea reală a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv, leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţa în bilanţul locatarului.

52. Bilanţurile elaborate conform Standardelor de Contabilitate Internaţionale actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile din paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor de Contabilitate Internaţionale, cat şi la baza elaborării unor noi standarde.

Active

53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.

54. De obicei, o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plătească pentru a le obţine, contribuind, astfel, la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune faţă de celelalte resurse.

55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi

a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;

b) schimbat cu alte active;

c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau

d) repartizat acţionarilor întreprinderii.

56. Multe active, de exemplu, terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea, forma fizica nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea, brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.

57. Multe active, de exemplu, creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este, de obicei, rezultatul drepturilor legale, cu toate acestea, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how-ul obţinut dintr-o activitate de dezvoltare, poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how ţinându-l secret.

58. Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal, întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, exemple ar putea fi proprietăţile primite de întreprindere de la guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele ce sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface, prin ea însăşi, definitia unui activ.

59. Exista o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. Similar, absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, şi care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.

Datorii

60. O caracteristica esenţială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să-şi respecte obligaţiile, ca o consecinţa a unui contract sau a unei cerinţe legale. În mod normal, acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine bune relaţii de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi după ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.

61. Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă, prin ea însăşi, o obligaţie prezenta. În mod normal, obligaţia apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma, natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizări substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.

62. Stingerea unei obligaţii prezente implica, de obicei, renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu, prin

a) plata în numerar;

b) transferul altor active;

c) prestarea de servicii;

d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau

e) transformarea obligaţiei în capital propriu.

O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale.

63. Datoriile rezultă din tranzacţii sau alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plăteşte în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienţi, ca fiind obligaţii; în acest caz, vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacţia care da naştere datoriei respective.

64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari, asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără a fi necesar să se facă estimari. Definitia unei datorii din paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanţiile existente şi provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.

Capitalul propriu

65. Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere, fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintă ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor utilizatorilor situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul sau propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.

66. Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislaţia fiscală naţionala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta şi mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale este o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor utilizatorilor. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat, decât cheltuieli.

67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi datoriilor. În mod normal, suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piaţa a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinută prin vânzarea pe elemente a activului net, sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activităţii.

68. Activităţile comerciale şi industriale se regăsesc, de obicei, sub forma întreprinderilor cu asociat unic, parteneriate, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alţi beneficiari. Totuşi, definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.

Performanta

69. Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referinţa pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.

70. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează

a) Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

b) Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

71. Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.

72. Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia între acele elemente de venituri şi cheltuieli, care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Aceasta distincţie se realizează plecand de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar, este necesară analiza naturii şi activităţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activităţi curente pot reprezenta, în cazul altor întreprinderi, activităţi extraordinare.

73. De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să-şi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, situaţia veniturilor poate include marja bruta, profitul din activităţile curente - înainte de impozitare, profitul din activităţile curente - după impozitare, şi profitul net.

Venituri

74. Definitia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.

75. Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru, câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.

76. Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu, cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează, de obicei, distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanţa pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.

77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu, numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.

Cheltuieli

78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc, de obicei, sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.

79. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest cadru general, ele nu sunt considerate ca structura distinctă.

80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu, cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere, prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului

81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb, ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110 din acest cadru general.

RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE

82. Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.

83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care

a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere;

şi

b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare, trebuie acordată atenţie consideratiilor legate de pragul de semnificaţie prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impun automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu, un venit sau o datorie.

Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare

85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor, asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care îşi desfăşoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor, totuşi, va fi considerată normală probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.

Credibilitatea evaluării

86. A doua condiţie pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38 ale acestui cadru general. în multe cazuri, costul sau valoarea trebuie estimate; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează credibilitatea lor. În cazul în care, totuşi, nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanţa pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizării; totuşi, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie, totuşi, prezentate în cadrul unor note sau informaţii suplimentare.

87. Un element care, la un anumit moment, nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83, poate fi recunoscut mai târziu, ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.

88. Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi, totuşi, prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziţiei financiare, de către utilizatorii situaţiilor financiare.

Recunoaşterea activelor

89. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare, care pot fi evaluate în mod credibil.

90. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca ieşirea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb, o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranţă privind obţinerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.

Recunoaşterea datoriilor

91. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica, obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate dar neprimite încă) nu sunt, în general, recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi, astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe, recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau cheltuielilor aferente.

Recunoaşterea veniturilor

92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor sau descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest cadru general. Astfel de proceduri conduc, în general, la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate credibil şi care au un grad suficient de certitudine.

Recunoaşterea cheltuielilor

94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil. De fapt, aceasta înseamnă ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).

95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultană sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi, aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului cadru general nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.

96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţională, atunci când se asteapta să se obţină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, ca: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mărci de comerţ; în astfel de cazuri, cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.

97. O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când, şi în măsura în care, viitoarele beneficii economice nu corespund, sau încetează sa mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.

98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele cazuri în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE

99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele

a) Costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau echivalente ale numerarului sau la valoarea reală din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit) la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.

b) Costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.

c) Valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.

d) Valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează a fi generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.

101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este, de obicei, combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt, de obicei, înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piaţa, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent, ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare.

CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI

Conceptul de capital

102. În elaborarea situaţiilor financiare, majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, ca de exemplu banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.

103. Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel, trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.

Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului

104. Conceptele privind capitalul prezentate în paragraful 102 conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului

a) Menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unităţi monetare nominale, cat şi în unităţi de putere constanta de cumpărare.

b) Menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.

105. Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa-l menţină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferă punctul de referinţa fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus faţă de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel, profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.

106. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa-l menţină.

107. Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali, o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.

108. Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităţilor monetare nominale, profitul reprezintă creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel, creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel, până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unităţilor de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creşterea puterii de cumpărare investită în cursul perioadei. Astfel, doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depăşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este considerată profit. Restul creşterii reprezintă o ajustare pentru menţinerea capitalului, şi ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.

109. Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacităţii fizice de producţie, profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacităţii productive fizice a acesteia; astfel, ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac pare din capitalul propriu, şi nu ca profit.

110. Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului vor determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta şi credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest cadru general se aplică unei game de modele contabile şi oferă recomandări pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent, Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi, în perspectiva evolutiilor pe plan mondial, aceasta intenţie va fi revizuită.

---------

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 · MINISTERUL FINANŢELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Art. 2 — ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 Open official source

(1) Reglementările prevăzute la art. 1 se aplică pentru situaţiile financiare ale anului 1999 de un esantion reprezentativ de societăţi comerciale cotate la Bursa de Valori şi de întreprinderi de interes naţional, conform listei anexate.

(2) Pentru perioada 2000-2005 programul de implementare a prezentelor reglementări este prevăzut în volumul I.

(3) În primul an de aplicare, situaţiile financiare ale unităţilor care intra sub incidenţa acestor reglementări vor fi întocmite atât în conformitate cu acestea, cat şi pe baza Regulamentului pentru aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pe baza concluziilor desprinse ca urmare a aplicării acestor reglementări la esantionul de societăţi menţionat la alin. (1), prevederile cuprinse în volumul I vor putea face obiectul unor eventuale completări.

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 · MINISTERUL FINANŢELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Art. 3 — ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 Open official source

Societăţile comerciale cotate la Bursa de Valori şi celelalte întreprinderi care vor intra sub incidenţa prezentelor reglementări au obligaţia auditarii situaţiilor financiare potrivit regulilor de auditare care privesc această categorie de unităţi.

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 · MINISTERUL FINANŢELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Art. 4 — ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 Open official source

Pentru implementarea corespunzătoare a prezentelor reglementări, în semestrul II al anului 1999 se va iniţia un program naţional de formare şi perfecţionare profesională în domeniu.

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 · MINISTERUL FINANŢELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Art. 5 — ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 Open official source

Direcţia generală legislaţie contabila va lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial.

Ministrul finanţelor,

Decebal Traian Remes

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 · MINISTERUL FINANŢELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Preambul — ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 Open official source

pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale

Ministrul finanţelor,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 pentru aprobarea unor măsuri de executare a Legii contabilităţii nr. 82/1991,

emite următorul ordin

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999

Table of Provisions (7)

Statutory Text (7 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?